Identificarea, Dezvoltarea Si Promovarea Potentialului Agroturistic AL Judetului Galati
IDENTIFICAREA, DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA POTENȚIALULUI AGROTURISTIC AL JUDEȚULUI GALAȚI
CUPRINS
I.STUDIU PRIVIND POZIȚIA SI ACCESIBILITATEA
Așezare si poziție in teritoriu
Accesibilitate si infrastructura generala(reteaua aeriană,feroviară și rutieră,căi de acces,alei
II.STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL
2.1Relieful zonei
2.2Clima
2.3Vegetația
2.4Fauna
2.5Oglinzi de ape,ape minerale si termale
2.6Ocrotirea naturii
III.STUDIU PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC
3.1Populația si așezările umane
3.2Industria
3.3Agricultura si silvicultura
3.4Dotări tehnico-edilitare(energie,apa
3.5Dotări comerciale,sanitare si sportive(magazine,spitale,terenuri sport
IV.STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL-ISTORIC
4.1Dotări culturale(camine,biblioteci,cinematografe
4.2Valori etnografice si folclorice
4.3Monumente si situri
4.4Case memoriale
4.5Zone istorice
4.6Muzee
4.7Mânăstiri,biserici
V.SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONĂ
VI.STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI
6.1Poluarea datorită activităților economice(industrie,agricultură)
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
I.STUDIU PRIVIND POZIȚIA SI ACCESIBILITATEA
1.1 Așezare si poziție in teritoriu
Județul Galați este situat în partea central-estică a țării noastre, desfășurându-se intre 45o25’ și 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ și 28o10’ longitudine estică. Ca poziție geografică,județul Galați se înscrie în aria județelor pericarpatice-dunărene, fiind situat in partea cea mai sudică a Moldovei, la confluența a trei mari ape curgătoare: Dunăre, Siret si Prut, în sectorul fluvio-maritim al țării.
În partea de nord se mărginește cu județul Vaslui, la est, Prutul formează granița naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileștelimita cu județul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin județul Brăila, iar la vest și nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiași râu, se învecinează cu județul Vrancea.
În aceste limite geografice județul Galați ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 la sută din suprafața României.
Oancea Dimitrie, Swizewski Cazimir, Județul Galați, Editura Academiei S.R.S., București (1979)
1.2 Accesibilitate si infrastructura generala(reteaua aeriană,feroviară si rutiera,căi de acces,alei)
TRANSPORTUL INTERN
Transportul în comun este asigurat de compania "TransUrb" iar microbuzele aparțin unor operatori privați. "Atlas, un alt operator are traseele convenție în combinat. Linia preorășenească 14 care are traseul Biserica Sfântu Mina – Piața Energiei – Combinat – Smârdan – Cișmele este deservită de autobuzele lui Lucian Bute. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se găsesc toate cele 3 mijloace de transport: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție face Bucureștiul care are și metrou). În prezent rețeaua de tramvaie gălățene este în reconstruire pe etape: în prima etapă se înlocuiesc liniile din Piața Centrală, I.C. Frimu, Piața Energiei, Ireg, Bulevardul Basarabiei, Bulevardul Traian, în etapa a 2-a urmează liniile de pe Bulevardul Oțelarilor, Strada Stadionului, Strada Frunzei, Strada Anghel Saligny, Viaductul Siderurgic și în ultima etapă restul rețelei din nordul orașului, Bulevardul Ștefan cel Mare, Bulevardul Coșbuc și Bariera Traian. Autoritățile locale ce răspund de transportul în comun vor achiziționa mai multe autobuze, trolee și tramvaie deoarece microbuzele vor fi scoase din mai 2015. Datorită lucrărilor din municipiu, în acest moment circulă doar următoarele trasee:
Tramvaie: 1, 3, 5, 6, 6b, 7, 8, 39, 39b, 40, 42, 44 și 46.
Troleibuze: 101, 102, 103, 104.
Autobuze: 7c, 8b, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 17, 19, 20, 22, 25, 26, 29, 31, 34, 35, 36, 39c, 104, 105. ( 7c și 39c sunt completările traseelor de tramvai 7 și 39 care circulă între Cartierul Dunărea și Stadionul Oțelul)
Microbuze: 60, 61, 62, 63, 64, 68, 75, 76, 77, 79, 80, 82, 84.
Parcul auto de care dispune Transurb Galați este format din:
Autobuz Rocar U 412
Tramvai KT-4D
Troleibuz MAZ 203T
Autobuz MAZ 203
Autobuze Isuzu
Autobuz Cobra Gyuleruz
Autobuz DAF B96
Tramvai ZGT-6
Autobuz DAB 15-1200C
Troleibuz Ikarus 415T
TRANSPORTUL EXTERN
Gările Galațiului se află pe magistrala 700 și aparțin de Regionala T.C.F. Galați:
1. De călători:
Galați (Capăt de linie)
Barboși (opresc doar trenurile accelerat și personale)
Filești (opresc doar trenurile personale și acceleratul sezonier Galați – Mangalia – Galați)
2. De marfă și triere:
Galați Larga (Liniile au ecartament 1520mm. Aici este și zona de transbordare)
Barboși Triaj – cel mai mare triaj din țară având 32 de linii de triere
Galați Cătușa
Galați Mălina
P.O. Brateș
Galați Mărfuri, se numea Gara 8
Galați Triaj
Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător: restaurante, farmacii, bar, dar și bibliotecă publică. Din anul 2011, C.F.R. a concesionat linia Galați-Berești-Bârlad pentru o perioadă de 2 ani operatorului privat din Cluj, Transferoviar Grup care efectuează curse regulate pe această rută cu automotoare de tip Carravele. Sunt 7 perechi de trenuri pe zi. C.F.R.-ul are acum garnituri care pleacă către București Nord (1 IC, 2 R, 2 Acc și 1 P cu ordin special), Brașov (1 Acc.), Iași (2 Acc.),Târgu Mureș (1 Acc.) și numeroase trenuri de persoane cu destinația Buzău, Râmnicu Sărat, Mărășești, Adjud, Ghimeș, Tecuci și Constanța. Galațiul este orașul cu cele mai multe căi ferate din țară, având și cele mai mari 3 triaje de vagoane. Rețeaua feroviară din orașul Galați este cu mult mai dezvoltată chiar și decât cea din București datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din țară fiind Barboși Triaj cu 32 de linii.www.insse.galati.ro
Clădirea Gării Galați
Tunelul C.F. Galați
Privire de ansamblu
Interiorul Gării CFR Galați
Biblioteca din clădirea gării
TRANSPORTUL AERIAN
La Galați a existat până în anul 1948 un aeroport. Prima cursă aeriană din țara noastră a fost efectuată de la București la Galați. Puțini oameni știu că în perioada interbelică, în orașul port la Dunăre, aveai ocazia să întâlnești mai mulți piloți decât marinari. Forțele de ocupație rusești l-au închis și au dezmembrat toate aeronavele de la Galați. Momentan sunt planuri pentru construcția Aeroportului Internațional Dunărea de Jos ce va deservi județele Galați, Brăila, Vaslui, Vrancea și Buzău.www.cjgalati.ro
TRANSPORTUL RUTIER
Municipiul Galați are 6 intrări dinspre: Tulcea, Brăila, Tecuci, Smârdan, Bârlad și Rep. Moldova/Ucraina. Sunt 3 autogări dispuse în zone diferite: Autogara Dumitru lângă gara mare, Autogara Dunărea la ieșirea spre Tecuci și Autogara Traian în Bariera Traian, la ieșirea spre Bârlad.www.prefecturagalati.ro
II. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL
2.1 Relieful zonei
În 1927, conform monografiei dedicate orașului Galați de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad, forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsărit lacul Brateș și râul Prut, la apus Siretul și lacul Cătușa. La Galați se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Română și Podișul Moldovei ce oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5 metri la sud. Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud și central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri.
2.2 Clima
Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai puțin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în august 1904 când termometrele arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie 1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi și se numește Băltărețul. Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima, așa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a județului Galați, mediile multianuale în municipiul Galați sunt:
2.3 Vegetația
Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc.
2.4 Fauna
Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutului se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre.www.primaria.galati.ro
2.5 Oglinzi de ape,ape minerale si termale,nămoluri terapeutice
Poziția Galațiului este peninsulară deoarece este înconjurat de ape din 3 părți. Toate aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României.
Dunărea, al doilea mare fluviu al Europei, primul fiind Volga, a constituit unul dintre cele mai traficate drumuri ale Europei încă din antichitate când Dunărea se numea Ister. Dunărea produce o deosebită impresie asupra călătorului mai ales asupra celui care o vede pentru prima dată. Prezența Dunării reprezintă fără îndoială atracția specifică Galaților. Însuși marele Kogălniceanu când a văzut pentur prima dată Dunărea a rămas uimit și de atunci a avut un interes măreț pentru portul și ținutul Covurluiului. În 1927 se putea urca din Valea Orașului către orașul modern prin 14 vaduri. Dunărea este un fluviu cu un curs unic, având adâncimi între 20 și 36 de metri. Lățimea albiei minore este de 776 metri. Cota cea mai ridicată a Dunării a fost atinsă în 2010 când digul de protecție din Valea Orașului a început să crape, măsurând 768 de cm, iar cea mai scăzuttribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României.
Dunărea, al doilea mare fluviu al Europei, primul fiind Volga, a constituit unul dintre cele mai traficate drumuri ale Europei încă din antichitate când Dunărea se numea Ister. Dunărea produce o deosebită impresie asupra călătorului mai ales asupra celui care o vede pentru prima dată. Prezența Dunării reprezintă fără îndoială atracția specifică Galaților. Însuși marele Kogălniceanu când a văzut pentur prima dată Dunărea a rămas uimit și de atunci a avut un interes măreț pentru portul și ținutul Covurluiului. În 1927 se putea urca din Valea Orașului către orașul modern prin 14 vaduri. Dunărea este un fluviu cu un curs unic, având adâncimi între 20 și 36 de metri. Lățimea albiei minore este de 776 metri. Cota cea mai ridicată a Dunării a fost atinsă în 2010 când digul de protecție din Valea Orașului a început să crape, măsurând 768 de cm, iar cea mai scăzută în 1921 când a măsurat 48 de cm.
Siretul, care izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, este cel mai mare râu interior al țării care străbate Moldova de la nord la Sud. Cursul Siretului, "apă cu toane", cum o numește poporul este caracterizat de numeroase meandre și o luncă largă acoperită cu zăvoaie. În albie care uneori depășește lățimea de 100 de metri apar insule atunci când apele sunt scăzute. Cel mai important afluent al Siretului este Bistrița care, la rândul ei, mai colectează alte râuri și pârâuri.
Prutul, celălalt râu de lângă municipiul Galați, are un debit mediu de 85,5 mc/s curgând printre maluri asimetrice. Prutul are afluenți mici, cel mai important fiind Horincea, cu afluenții săi Oarba și Lișcov.
Chineja, un pârâu care curge pe un braț părăsit al Prutului adună apele văilor Băneasa, Covurlui, Frumușița, Ijdileni, Slivna, etc. Apele Chinejei se varsă în Lacul Brateș.
Lacul Cătușa este în vestul orașului, în valea dintre oraș și Combinatul Siderurgic. Împreună cu fosta pădure de la marginea Galaților, care acum a devenit Cimitirul Sfântul Lazăr forma Centura Verde a Orașului, care avea rolul de curățire a aerului. Lacul este folosit pentru deversarea deșeurilor Combinatului Siderurgic, dar și pentru antrenamentele kaiaciștilor. În nordul lacului se varsă un mic pârâu. La sud este mărginit de calea ferată ce duce spre nodul feroviar Barboși.
Lacul Brateș se află în zona de nord-est a municipiului Galați. Legătura cu râul Prut s-a realizat prin amenajarea văii Ghimia. Trebuie amintit că pânâ în 1964 lacul Brateș avea 72 de kilometri pătrați, dar prin lucrări suprafața a fost redusă la 24 de kilometri pătrați.www.wikipedia.ro
2.6 Ocrotirea naturii
Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul adoptării unui nou instrument internațional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro.
Convenția asupra Diversității Biologice(CBD), definește diversitatea biologică astfel: ,,varietatea organismelor vii ale diferitelor medii, terestru, marin și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt; aceasta include diversitatea înăuntrul speciilor, dintre specii și ecosisteme".
Biodiversitatea de astăzi este rezultatul a miliarde de ani de evoluție, modelate prin procese naturale și, din ce în ce mai mult, prin influența oamenilor.
Conceptul de biodiversitate la momentul actual include:
diversitatea sistemelor ecologice ca suport al vieții (diversitatea sistemelor biologice– biocenoze, biom, biosferă și diversitatea unităților hidrogeomorfologice);
diversitatea speciilor și a taxonilor (diversitatea din interiorul speciilor și dintre specii);
diversitatea structurii genetice a populațiilor și speciilor, respectiv a ,,resurselor genetice”, inclusiv a omului;
diversitatea etno-culturală a sistemelor socio-economice.
Numeroase sisteme naturale se confruntă cu o presiune tot mai mare, ceea ce le face să funcționeze mai puțin eficace sau chiar să fie amenințate cu dispariția.
Impactul antropic nu este imediat, de cele mai multe ori degradarea sistemelor ecologice este lentă trecând prin faze succesive de simplificare și deteriorare.
Pentru stoparea pierderii biodiversității se aduc o serie de argumente și motivații:
– motivații economice asupra utilizării potențiale, în prezent sau viitor, a unor specii, ca surse de hrană, medicamente sau materii prime în biotehnologie;
– aspectul științific, privind interrelațiile dintre diferitele componente ale ecosferei și posibilitățile de a înțelege cum funcționeaza aceasta;
– aspectul estetic, ce consideră pierderea ireversibilă a unor forme unice de viață, a unor categorii de ecosisteme și peisaje, ca o sărăcie a experienței și orizontului uman;
– considerații de ordin etic, care neagă prerogativele speciei umane de a distruge alte specii și susțin dreptul la existență al oricărei forme de viață.
Sistemele ecologice sunt sisteme dinamice neliniare cu o stare de echilibru static sau dinamic. În orice fază a dinamicii sale, orice sistem ecologic este caracterizat de un anumit domeniu de stabilitate, o anumită ,,capacitate de suport’’. Procesele care au loc în ecosistemele naturale contribuie nu numai la echilibrul interior, ci influențează într-o mare măsură și activitățile antropice, materializându-se în servicii ecologice, precum purificarea aerului și a apei, combaterea secetelor și inundațiilor, generarea și conservarea solurilor și refacerea fertilității lor, descompunerea și neutralizarea deșeurilor, polenizarea plantelor cultivate, reciclarea și transferul substanțelor nutritive, controlul dăunătorilor agricoli, menținerea și generarea biodiversității, stabilizarea climatului, stocarea energiei solare.
Ederlei George, Dicționar de Geografie Umană, Editura Corint, București (1999).
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDETUL GALATI
Studierea serviciilor ecologice este relativ nouă, dar ceea ce se cunoaște deja evidențiază faptul că menținerea biodiversității, pentru toate componentele sale (ecosistemică,specifică, genetică) este indispensabilă pentru a asigura furnizarea în mod durabil a acestora.
În prezent, are loc o pierdere constantă a biodiversității cu consecințe profunde pentrulumea naturală și bunăstarea oamenilor. Preocupările actuale pentru stoparea distrugeriibiodiversității sunt justificate de rata ridicată, fără precedent, cu care aceasta este pierdută.
Dispar categorii de ecosisteme, fără a se putea determina interacțiunile dintre componentele lor care permit menținerea calității vieții pe Pământ. Speciile care supraviețuiesc suferă o reducere a variabilității genetice, distrugerea componentelor biodiversității reducând opțiunile viitoare ale umanității și amenințând posibilitatea continuității societății umane.
Principalele cauze care duc la degradarea sau distrugerea componentelor capitalului natural sunt :
cererea sporită de resurse biologice, stimulată de creșterea exponențială a
populației umane și de creșterea economică,
incapacitatea populației de a aprecia consecințele pe termen lung a activitățilorantropice,
incapacitatea piețelor economice de a recunoaște valoarea reală a capitalului natural și de a estima valoarea sa la nivel local,
incapacitatea factorilor de decizie de a reglementa utilizarea componentelor capitalului natural,
incapacitatea politicilor guvernamentale de a frâna și stopa supraexploatarea capitalului natural,
creșterea ratei migrațiilor umane și a comerțului internațional.
Protejarea și conservarea biodiversității reprezintă o componentă esențială pentru o dezvoltare durabilă.
Rețeaua Natura 2000 implementată și în România reflectă preocupările în domeniul conservării biodiversității și a dezvoltării durabile. România este una din țările europene cu un capital natural divers și bine conservat datorită interferenței pe teritoriul țării a cinci regiuni biogeografice din cele 11 europene – alpină (22,75%), continentală (53,63%), panonică (6,2%), stepică (6,85%) și a Mării Negre, respectiv pontică (0,75%). De asemenea, datorită poziției geografice a României, flora și fauna prezintă influențe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud și componente continental europene dinspre nord-vest.
Lucrarea „Habitatele din România”, încearcă să stabilească similitudinile între aceste sisteme diferite de clasificare, fiind descrise 21 de subclase de habitate și un număr de 357 de tipuri de habitate existente în țara noastră.
Nivelul ridicat al diversității habitatelor se reflectă și în nivelul ridicat al diversității speciilor de florã și faună, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii de plante, dintre care speciile endemice reprezintă 4%. În ceea ce privește fauna, au fost identificate un număr de 33 792 specii de animale, din care 33 085 nevertebrate și 707 vertebrate. Dintre acestea au fost identificate și specii de interes comunitar: 29 specii de mamifere, 34 specii de pești, 11 specii de amfibieni/ reptile, 55 specii de nevertebrate, 45 specii de plante, 165 specii de păsări nemigratoare din Directiva Păsări.
Județul Galați deține o mare varietate de ecosisteme terestre și acvatice (păduri specifice de luncă, pajiști, bălți și lacuri, etc.), caracteristice regiunii biogeografice stepice. Habitatele acvatice, destul de diverse, sunt cele care, în pofida impactului antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică județului. Regiunea biogeografică continentală este prezentă pe o mică suprafață în nordul județului.
Habitatele naturale de interes comunitar identificate la nivelul județului Galați sunt:
3130 – Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea
uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea;
3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 – Lacuri distrofe și bălți;
3260 – Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion;
3270 – Râuri cu maluri nãmoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention;
40C0 – Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice*;
6120 – Pajiști xerice pe substrat calcaros*;
62C0 – Stepe ponto-sarmatice*;
6430 – Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin;
6440 – Pajiști aluviale din Cnidion dubii;
6510 – Pajiști de altitudine joasă;
9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9170 – Păduri de ștejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91AA – Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu ștejar pufos;
91E0 – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior;
91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri;
91I0 – Vegetatie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp*.;
91Y0 – Păduri dacice de ștejar si carpen;
92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba. Bogăția tipurilor de habitate se reflectă în numărul speciilor de floră și faună sălbatică, multe fiind cu statut special – ocrotite, endemice, rare, foarte rare, vulnerabile sau pe cale de dispariție.
Obiectivele de conservare care au stat la baza desemnării siturilor de interes comunitar de pe teritoriul Județului Galați sunt reprezentate pe de o parte de cele 19 tipuri de habitate menționate anterior, iar pe de altă de o serie de specii de floră și faună:
5 specii de nevertebrate: Callimorpha quadripunctaria*, Erannis ankeraria, Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Vertigo angustior
11 specii de pești: Aspius aspius, Misgurnis fossilis, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus amarus, Zingel streber, Zingel zingel, Gobio
kessleri,Gymnocephalus schraetzer, Pelecus cultratus, Sabanejewia aurata
4 specii de reptile și amfibieni: Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus
dobrogicus, Triturus cristatus
4 specii de mamifere: Lutra lutra, Spermophillus citellus, Sicista subtilis, Mustela eversmannii
4 specii de plante: Equim russicum, Iris aphylla ssp.hungarica, Pulsatilla granubis .
Habitatele naturale din județul Galați, prielnice activităților vitale ale speciilor, au fost puternic deteriorate în ultimele decenii, prin practicarea unor măsuri excesive de desecare masivă a importantelor suprafețe acvatice din bazinele inferioare ale Prutului și Siretului, a defrișărilor pădurilor, a practicării pășunatului, braconajului, precum și prin exploatările de agregate minerale din luncile râurilor și a fluviului Dunărea (în special râul Siret datorită calității nisipurilor și pietrișurilor utilizate în construcții), decopertările ducând la eliminarea vegetației caracteristice cu posibilitatea de refacere după 15-25 de ani. Astfel, în prezent un număr tot mai mare de plante și animale, cândva întâlnite din abundență în zonele respective, au devenit rare, unele fiind amenințate cu dispariția. Un exemplu în acest sens îl reprezintă modificările survenite în structura păsărilor acvatice din lunca inferioară a râului Prut. Modificarea peisajelor, a habitatelor prielnice refugiului și cuibăritului au dus la diminuarea substanțială a efectivelor acestora. Un alt factor limitativ este deranjul provocatde activitatea antropică și practicarea necontrolată a vânătorii asupra păsărilor acvatice, în special, anseriforme (rațe, gâște).
Amintim doar unele specii de păsări afectate numeric, conform datelor furnizate de Societatea Ornitologică Română: corcodelul de iarnă (Podiceps grisegena), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rața sulițar (Anas acuta), călifarul alb (Tadornatadorna),corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), barza albă (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), rața cu gât roșu (Branta ruficollis), acvila țipătoare mare (Aquila clanga), gaia roșie (Milvus milvus), gaia neagră (Milvus migrans),becață (Gallinago media),becațina (Gallinago gallinago),chirighița neagră (Chlidonias niger), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chira mică (Sterna albifrons), bufnița mare (Bubo bubo),albinărel (Meropsapiaster), dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocănitoarea sură (Picus canus), ciocănitoarea pestriță (Dendrocopos medius), ciocârlia (Lullula arborea), silvia porumbacă(Sylvia nisoria), muscarul gulerat (Ficedula albicollis), vrabia negricioasă (Passer hispaniolensis), mugurar (Pyrrhula pyrrhulla), vrabia de câmp (Passer montanus), cânepar (Carduelis cannabina), inărița (Carduelis flammea), presura (Emberiza hortulana).
Rarități absolute au devenit: rața cu gât roșu (Branta ruficollis). Efective reduse înregistrează și barza neagră (Ciconia nigra). Și alte specii de vertebrate terestre înregistrează efective reduse, fiind plasate în categoria speciilor vulnerabile, periclitate, critic periclitate și extincte din fauna teritoriului județului Galați. Amintim aici de speciile de amfibieni și reptile cu populații în descreștere pe teritoriul județului Galați: buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), brotăcel (Hyla arborea), broască roșie de pădure (Rana dalmatina), broască verde de lac (Rana esculenta), tritonul cu creastă (Triturus cristatus). De asemenea populațiile mamiferelor Lutra lutra și Sicista subtilis, incluse în Lista roșie la nivel european au o tendință de descreștere.Ioan Mărculeț (coord.):
Superlativele României – mică enciclopedie, Editura Meronia, 2010
III.STUDIU PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC
3.1 Populația si așezările umane
Conform datelor Recensământului locuințelor și populației din 2011, orașul avea o populație de 249.432 locuitori.
1831: || 8.605 locuitori
1842: || 25.000 locuitori
1850: || 52.765 locuitori
1850: || 52.765 locuitori
1900: |||| 62.678 locuitori
1912: ||||71.641 locuitori
1930: |||||||||| 100.611 locuitori
1941: |||||||||||||| 91.765 locuitori
1948: |||||||||||||| 80.411 locuitori
1956: ||||||||||||||||||| 95.646 locuitori
1966: |||||||||||||||||||||| 151.415 locuitori
1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 238.292 locuitori
1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 326.141 locuitori
2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 298.861 locuitori
2011: ||||||||||||||||||||||||||||| 249.732 locuitori
Evoluția populației la recensăminte:
MINORITĂȚILE ÎN GALAȚI
COMUNITATEA EVREIASCĂ
Templul Meseriașilor
Sediul comunității evreiești
Istoricul I.B. Brociner, președinte al Comunității evreilor din Galați între 1875 – 1898, considera că israeliții au venit la malurile Dunării încă de pe vremea hazarilor, popor de origine turcă trecut la iudaism în secolul VIII după Hristos. Evreii erau principalii comercianți în singurul port al Moldovei din timpul lui Alexandru cel Bun și al lui Ștefan cel Mare, ei intreținând intense legături comerciale cu coreligionarii din Bizanț și lumea musulmană. Domnitorul Ștefan Tomșa (1611 – 1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei din Liov să practice nestingherit comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta pe deal. Construcțiile sinagogale au început târziu în Galați, abia în 1730 fiind atestată o casă de rugăciuni a evreilor și doar peste 50 de ani se menționează în documente Sinagoga Mare de pe strada Podul de Piatră. S-au mai construit, între 1800 și 1848 două sinagogi, apoi alte 14 în a doua jumătate a secolului XIX. Preocupați tradițional de învățătură, evreii din Galați înființau în 1859 prima școală primară, apoi înca una, iar în 1877 a fost constituit primul comitet școlar al comunității, anii următori înregistrând deschiderea altor școli Școala de fete "Silvya Schmierer", Școala populară de menaj "Lumina", o școală comercială pentru fete evreice, o grădiniță de copii, o școală profesională etc.). În 1919 ia ființă Liceul Comunității Evreilor (în prezent Liceul "Alexandru Ioan Cuza"), în clădirea acestuia aflându-se și sediul comunității. În vara anului 1941, școlile evreiești au fost transformate, până în luna noiembrie a aceluiași an, în lagăre de internare pentru evrei, liceul continuând să funcționeze într-un imobil pus la dispoziție de o familie din comunitate. Evreii s-au asociat în funcție de profesiile diverse pe care le practicau în Galați (Breasla croitorilor, Societatea meseriașilor israeliți, Societatea magazionerilor – Bender, Societatea funcționarilor din port – Junimea, Asociația zugravilor și vopsitorilor evrei etc.). Au înființat societăți de binefacere, culturale, sportive (tatăl celebrului pianist londonez Radu Lupu, Mauriciu Lupu, a fost un profesor de gimnastică foarte apreciat al sportivilor evrei), au scos diverse ziare și publicații specifice ("L'Echo Danubien", "Prietenii Sionului", "Pământeanul", "Akavat Zion", "Vocea Galațiului" s.a.). Nerecunoscuți ca cetățeni legitimi ai țării în care trăiau, deși participaseră cu entuziasm și la Revoluția din 1848 și la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Principatele Unite Române, luptaseră în războiul de Independență și în cel de Întregire, evreii din Galați au suportat adesea excese antisemite, devastări de sinagogi și magazine, bătăi și chiar omoruri. Abia în 1919, au obținut prin Decretul-Lege 9464, dreptul de cetățenie pentru toți cei născuți în România și care au satisfăcut legea recrutării. Acte de violență antisemită s-au mai înregistrat la 1932, cu prilejul Congresului Ligii Apărării Naționale Creștine a lui Cuza, în vara anului 1940, după ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S., în timpul prigoanei legionare, dar și după reprimarea rebeliunii legionare, în anii regimului mareșalului Antonescu.
În anii '20 ai secolului trecut, evreii din Galați reprezentau o cincime dintr-o populație de peste 100.000 de locuitori. Marea majoritate a evreilor din Galați a emigrat în cursul anilor de dupa război în statul Israel. Astăzi (2009), mai locuiesc în Galați cca. 200 dintre ei, majoritatea vârstnici. Sediul comunității evreiești din Galați se află pe strada Dornei nr. 7-9, în apropierea Templului Meseriașilor și a restaurantului ritual.
COMUNITATEA ELENĂ
Sediul comunității elene
Comunitatea elenă din Galați care, alături de cele din București, Constanța și Brăila, se numără printre cele mai vechi și mai reprezentative din țară, număra în perioada interbelică peste 10.000 de membri.Dupa ce în anii 1947-1948 organizația grecilor și-a întrerupt activitatea pentru o lungă perioadă de timp, în urma schimbării din decembrie 1989, în luna aprilie 1990 Comunitatea elenă din Galati (C.E.Gl.) a fost reînființată, ea fiind continuitoare a vechii comunități grecești și, prin urmare, moștenitoarea de drept a bunurilor pe care le-a deținut aceasta. Plecările masive ale grecilor din perioada anilor '48-'50 și repatrierea din anii '75-'80 a partizanilor au făcut ca organizația grecilor din Galați, care este afiliată la Uniunea elenă din București, să numere în prezent doar aproximativ 1000 de membri, dintre care 78 sunt simpatizanți.Comunitatea grecilor revendică în acest moment Biserica Metamorphosis din Galați (actuala Biserică Greacă), precum și toate imobilele comunității din jurul acesteia, practic, pe lângă biserică, grecii din Galați mai dețineau actualul restaurant Olimpic, cinematograful Central, clădirea Stării Civile, o școală demolată în primăvara anului 1989 pe locul căreia s-a construit sediul Bancii Transilvania, o Cantină a Săracilor, de asemenea demolată, situată între Banca Transilvania și Starea Civilă plus câteva imobile situate pe străzile Portului, Sfântul Nicolae și Basarabiei. Restaurantul Olimpic și Cinematograful Central au fost retrocedate către Comunitate în anul 2000, iar Oficiul Stării Civile în toamna anului 2009.
COMUNITATEA TURCĂ
În Galați au mai rămas câțiva urmași ai turcilor ce erau așezați prin zonele Dunării, dar majoritatea care alcătuiește astăzi comunitatea turcă din Galați sunt veniți de după revoluție, mulți dintre ei afaceriști, căsătoriți cu românce și care sprijină proiecte culturale și tradiții turcești. De curânds-a făcut un documentar despre Mărturiile civilizației turce la Galați.Sunt planuri pentru ridicarea unei moschei în Galați și pentru deschiderea unui cimitir musulman.
COMUNITATEA INDIANĂ
Din anul 2002, de când SIDEX Galați a fost vândut patronului Lakshmi Mittal la Galați, în centrul orașului și-a făcut apariția comunitatea indiană. Toți membri sunt bogațiși locuiesc în blocuri rezidențiale lângă Școala Generală 28. Sunt ultradotate, paznic 24 de ore, 7 zile pe săptămană iar copii lor învață la Școala 28. Nu s-au organizat în asociații dar au la nivel de școală câteva manifestări culturale.
COMUNITATEA ARMEANĂ
Primii armeni s-au așezat în portul Galați prin veacul al V-lea creștin.În timp, numărul lor a crescut, fiind cunoscuți drept buni comercianți și renumiți artizani în prelucratul bijuteriilor. În toate timpurile, armenii din țările române au avut libertatea de a-și exercita cultul, scrie Dimitrie Cantemir.De reținut că diferențele dintre ortodoxia românească și cea armeană nu sunt mari și ele țin de hristologie."Bisericile armenești nu sunt nici mai mici, nici mai puțin ornamentate decât cele ortodoxe și ei sunt liberi (armenii) să-și practice cultul".Voievodul Alexandru cel Bun (1400-1430) aduce în țară, prin anul 1418, primele familii de armeni, pe care le stabilește în șapte orașe din Moldova, printre care și Galațiul, pe atunci, comunitatea armeană fiind foarte numeroasă. Primele mențiuni despre o biserică armenească în oraș vin din veacul al XVII-lea, de la misionarul catolic Maria Luigi Bidu (1669), care menționa între altele că o biserică armeană din Galați era păstorită de Episcopul armean Sahag. În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au găsit adăpost în acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars. A fost ridicată alta cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a fost ridicată actuala biserică, resfințită de Înalt Prea Sfințitul Mardichian în 2008. Strada pe care s-a așezat biserica cu un veac și jumătate în urmă are un nume sugestiv: "Armenească". Astăzi, la Galați, mai trăiesc aproximativ 60 de familii armenești care conviețuiesc în bună înțelegere cu gălățenii.Adeseori, doar numele îi diferențiază de etnicii români.
3.2 Industria
Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și chiar lărgit piața. Zona Liberă Galați, înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galați (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin – Main – Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova. În Galați se găsește sigurul parc de software din România. Parcul de software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galați lucrează 500 de angajați permanenți plus încă aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu Universitatea „Dunărea de Jos”, centre de cercetare și dezvoltare. Universitatea „Dunărea de Jos” este singura instituție din regiune care are o facultate de calculatoare.
Combinatul Siderurgic ArcelorMittal
Industria metalurgică din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și 90,4% din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată.
Industria navală, ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei fluviale și maritime nave de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și platforme de foraj marin. Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană: pe cale fluvială la Canalul Main-Dunăre care leagă Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările ex-sovietice;
Zona Liberă Galați este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european și naval; are stație de triaj Barboși Triaj în satul Movileni. Transportul rutier se realizează printr-o rețea densă de șosele naționale și județene. Orașul Galați, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galațiul este al doilea port al României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galați Dunărea fiind maritimă. Prin porturile sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de cherestea a României. Cel mai important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou oferă o serie de servicii: facilități de încărcare, descărcare, legare, depozitare pentru bunuri, rulouri, oțel, aluminiu, cherestea, bușteni, cereale, mașini și alte încărcături.
Galați Ghid, Editura Sedona (2001).
Caracteristicile portului Galați sunt următoarele:
Suprafață totală: 864.131 mp;
Număr de bazine portuare: 2 (Docuri, Bazinul Nou);
Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m;
Număr dane de operare: 56;
Facilități pentru staționarea navelor pe timp de iarnă;
Conexiune feroviară: lungime = 12.348 m (Ecartament European);
Cale ferată cu ecartament larg – în lungul danelor de operare;
Punct de tarifare cale ferată;
Conexiune cu sistemul rutier național;
Parcare asigurată pentru camioane;
Facilități de depozitare a mărfurilor (platforme deschise și magazii închise);
Echipamente portuare pentru operarea navelor;
Siloz pentru cereale;
Gestiunea deseurilor de la navă: gunoi menajer, ape uzate și ape de santină;
Facilități pentru bunkeraj și pentru întreținerea navelor;
Zona liberă;
Punct vamal;
Șantierul naval DAMEN S.A.;
Terminal cerealier;
Terminal de containere;
Terminal petrolier;
Siguranță în conformitate cu codul ISPS.
Prin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care Galațiul l-a obținut în perioada 1837 – 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă, în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe, garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare realizate în monedă straină convertibilă sunt măsuri pentru a atrage investitorii. Municipiul Galați este cel mai important centru român de industrie maritimă. Șantierul Naval DAMEN SA ansamblează și repară nave de până la 65.000 tdw. În Galați se află deasemeni cel mai mare combinat siderurgic din România, Arcelor Mittal S.A., care împreună cu alte unități specializate, formează un sector metalurgic și siderurgic puternic.Din anul 2001 pâna în prezent, combinatul siderurgic din Galați a cunoscut mai multe denumiri: LNM Holdings, Mittal Steel și în prezent Arcelor Mittal. Parte a celui mai mare grup mondial din industria de profil, combinatul asigură jumătate din necesarul de oțel al României. Cu investiții ce depăsesc 600 de milioane de dolari, în peste 7 ani Arcelor Mittal Galați a depășit o cifra anuală de afaceri de 6 miliarde RON. Din 27000 de angajați câți erau în 2001, s-a ajuns în 2006 la 16000, iar în 2009 la 11000. Investițiile în tehnologie modernă au acelerat transformarea combinatului. Ținta administrației este cresterea eficienței de la nivelul de 280 tone de oțel anual pe angajat la 600 tone de oțel anual pe angajat cât reprezintă media europeană. Din anul 2009 combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galați a devenit centrul Diviziei Produse Plate Europa de Sud-Est, care va încorpora activitatea altor două unități, din Macedonia și din Turcia.Zece companii din Galați sunt prezente în top 30 al Regiunii de SE în funcție de cifra de afaceri: Arcelor Mittal SA, Arabesque SRL, Electrocentrale SA, Damen SA, Mairon SA, Vega 93 SRL, Euro-P.E.C SA, Mairon Holding Ltd. SRL, Navrom SA, Prutul SA. Indicii producției industriale au fost în anul 2007 realizați în procent de 102,1% , comparat cu aceeași perioadă a anului 2006. Creșteri semnificative ale producției s-au înregistrat în: industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (120,4) ; producția de mobilier ( 111,5) ; industria metalurgică (102,7%) ; captarea, tratarea și distribuția apei (101,1%). Scăderi ale producției s-au remarcat în : industria de mașini și echipamente (72,9%) ; edituri , poligrafie și reproducerea înregistrărilor pe suporți (92,6%) ; industria alimentară și a băuturilor (98,4%)
FIRMELE ȘI FORȚA DE MUNCĂ
Din totalul de 23.715 de operatori economici activi înregistrați la Registrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură din Galați la sfârșitul anului 2008, 150 de mari companii asigură locuri de muncă pentru majoritatea salariaților din județ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total al întreprinderilor. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 23.715 agenți economici, 5678 sunt asociații familiale și persoane fizice și 18.037 sunt societăți comerciale.
3.3 Agricultura si horticultura
Este una din activitățile cele mai importante pentru Regiunea Sud-Est, deci și pentru Galați. Culturile reprezentative pentru această zonă sunt: grâu, porumb, orz, floarea soarelui, soia, vița de vie. Din suprafața teritoriului administrativ al municipiului Galați de 24.642 ha, suprafața agricolă este de 12.800 ha.
În municipiu există unități de prelucrare a laptelui, morărit și panificație, prelucrarea cărnii, producerea nutrețurilor concentrate. În majoritatea dintre aceste societăți s-au făcut modernizări sau sunt în curs de efectuare, rezultatul fiind o îmbunătățire a imaginii produselor și o abordare mai curajoasă a piețelor de desfacere. Totuși, lipsa fermelor zootehnice afectează prețul și deci desfacerea produselor finite în cazul laptelui, cărnii și a nutrețurilor concentrate. Se resimte lipsa industriei producătoare de ambalaje la standarde europene, produsele alimentare gălățene fiind concurate, nu numai ca volum dar și ca aspect, de produse importante sau provenind din alte zone ale țării.
Câdea M., Erdeli G. ,Simion T. ,Potențialul turistic și turism, Editura Universitații București (2001).
3.4Dotări tehnico-edilitare(energie,apă,canal,incălzire,parcuri)
Privite la început mai degrabă ca un fel de curiozități tehnice, centralele eoliene vor face parte „din peisaj” în multe dintre comunele gălățene. Județul Galați este considerat un fel de nou „El Dorado” în materie de „energie verde”, după ce în județele din Dobrogea jocurile au cam fost făcute și nu prea mai este spațiu pentru astfel de afaceri. Potrivit datelor furnizate de FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord SA, județul Galați va intra în 2012 în „zodia vânturilor”, fiind programată materializarea a nu mai puțin de 30 de proiecte de parcuri eoliene pentru care au fost încheiate contracte de racordare, în total fiind vorba de o putere instalată de peste 387 MW! Trebuie însă precizat că solicitările pentru producția de energie eoliană sunt mai numeroase, pentru puteri instalate de la 1 MW până la grupuri energetice de ordinul sutelor de MW.
Afaceri pe aripile vântului
Până în prezent, în județul Galați nu au fost puse în funcțiune decât două capacități de producere a energie eoliene, asta și pentru că întreaga procedură de realizare a studiilor, proiectelor și obținerea tuturor avizelor poate dura în jur de trei ani. Pionieri în domeniu au fost cei de la Romstal Imex SRL, cu un grup energetic de 0,23 MW realizat la Costi și firma Grenerg SRL, ce a instalat la Scânteiești o turbină eoliană de 1 MW și una de 1,5 MW. Din urmă au venit tare cei de la EOL Energy Moldova SRL, ce au deja în probe parcurile eoliene de la Smulți (trei turbine de câte 1 MW) și Vârlezi (trei turbine de câte 2 MW). Dar, după cum am arătat, anul 2012 va fi unul „electrizant” pentru afacerile cu centrale eoliene. Pentru mai multe centrale au fost achitate și tarifele de racordare la rețea și se lucrează la instalațiile de utilizare și montare a unor grupuri eoliene cu o putere de aproximativ 100 MW.
Energie verde în comunele gălățene
Dacă ar fi să facă un… „top eolian” al județului Galați, în fruntea clasamentului în preferințele investitorilor s-ar afla comuna Frumușița, unde vor fi realizate trei parcuri eoliene, cu o putere totală instalată de 99 MW. Grosul va reveni proiectului de 45 MW dezvoltat chiar de Electrica SA, ce are ca obiectiv punerea în funcțiune a 15 turbine, fiecare cu o putere de 3 MW. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, compania de stat aflată în portofoliul Ministerului Economiei a anunțat deja că, pe 3 februarie, va selecta prin negociere banca de la care va contracta un împrumut de 70 milioane de euro pentru realizarea parcului eolian, lucrările fiind programate a se finaliza la mijlocul acestui an.
Un alt proiect eolian care urmează a fi realizat la Frumușița este cel dezvoltat de Europp Energocons SA, ce are ca obiectiv instalarea unor turbine cu o putere totală instalată de 33 MW. Nu în ultimul rând, la Frumușița se va mai realiza și un grupul eolian de 15 MW de către Smart Breeze SRL.
Chiar dacă ar ocupa doar locul al doilea în clasamentul eolian al județului, comuna Corni se poate, totuși, lăuda cu cel mai important proiect eolian pentru care s-a întocmit până în prezent un contract de racordare. Mai exact, este vorba de parcul eolian de 70 MW ce urmează a fi realizat de firma SC Corni Eolian SRL. Ca supliment, în aceeași comună, Custom Line Energy SRL va realiza un grup energetic de 10 MW.
Dacă în cazurile de la Frumușița și Corni greutatea a fost dată de dimensiunea proiectelor, la Vânători și Băleni se verifică vorba cum că „unde-s mulți puterea crește”, inclusiv în materie de putere instalată a turbinelor eoliene. Astfel, zona comunei Vânători a fost preferată pentru dezvoltarea unor proiecte de nu mai puțin de șapte firme. Ce-i drept, este vorba de pacuri eoliene mici, de câte 10 MW, dar în total se ajunge la 70 MW, o putere deloc de neglijat. Aceeași situație se întâlnește la Băleni, unde se vor realiza cinci grupuri eoliene, tot de câte 10 MW. Pași în obținerea de energie verde pe aripile vântului se vor mai face și prin proiecte cu puteri de 2 – 10 MW ce se vor dezvolta în comunele Foltești, Pechea, Cudalbi, Smulți.
Mai trebuie spus că, pe viitor, se anunță încă doi jucători importanți în materie de energie eoliană în județul Galați, SC Envicons Wind SRL și SC Kelavent Alfa SRL, ce au obținut avizele tehnice de racordare, ca fază premergătoare semnării unor contracte de racordare, pentru două parcuri eoliene de 30 MW la Berești Meria, respectiv 34 MW, în zona Tecuciului.
ÎNCĂLZIREA
Galați se află pe primul loc în topul județelor din România cu cele mai multe debranșări de la sistemul centralizat de încălzire în 2013, peste 15.000 de persoane alegând anul trecut un sistem individual de încălzire a locuinței, potrivit unei analize realizate de Ariston Thermo România.
Astfel, în ultimii trei ani, numărul total al locuințelor debranșate de la CET-ul din Galați a ajuns la 19.400. Odată cu debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire, o pondere importantă din familiile din Galați au ales instalarea unei centrale termice de apartament pe gaz, investiția per apartament fiind cuprinsă între 4.500 și 8.000 de lei. Potrivit calculelor Ariston, un gălățean ce a ales debranșarea unui apartament de 2 camere (60 mp) poate economisi într-un an, la plata facturilor, peste 1.000 de lei dacă alege instalarea unei centrale termice pe gaz.
PARCURI
Faleza Dunării
Este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, unde au loc frecvent concerte muzicale și întreceri sportive (concertele "La Elice" și Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. Este "populată" de multe monumente din fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante.
Grădina Publică
A fost amenajată în 1864 pe vremea pârcălabului Iorgu Ghica. Sub administrația lui Alecu Moruzzi grădina și-a mărit suprafața, s-au plantat brazi și s-a construit o seră cu flori. După Primul Război Mondial ocupa o suprafață de 12 hectare și avea 2 sere mari. Este situată în apropierea Complexului Studențesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateș, a Reviziei de Vagoane, a Șantierului Naval și a gării principale a Galațiului.
Grădina Botanică
Este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri, crotoni, mușcate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, flora și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii – peste 3000 exemplare de speciile de arbori și arbuști, zona de stejari – peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot aici se găsește o replică a unei grădini japoneze.
Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele
Ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi văzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionații de echitație pot practica acest sport la Grădina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop, ci și un menaj excelent amenajat și personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiștii de la European Association of Zoos and Aquaria, și are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum și educația pentru conservare.
Parcul Municipal Mihai Eminescu
Amenajat între anii 1880 și 1881, când era primar Costache Vârlan. În anul 1913 era apreciat ca un adevărat parc englezesc. La 16 octombrie 1911 s-a dezvelit în Parcul Municipal munumentul lui Mihai Eminescu, operă în marmură asculptorului Frederic Storck. Acest parc mai păstreaza câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susținea recitaluri. Este renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu.
Parcul Carol I (C.F.R.)
Parcul este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului feroviar. Oamenii se relaxează dat fiind că este în apropierea Azilului de Bătrâni și este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb Galați. Acest parc deservește și locuitorii de la nord de calea ferată.
Parcul Cloșca
Poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. Este cunoscut sub mai multe nume cum ar fi: Parcul Popescu, Parcul Ultimul Leu sau Parcul Fox Kids.
Parcul Rizer
Este amplasat în fața Spitalului Militar, pe Bulevardul Traian. Se planifică în interiorul lui construcția noii clădiri a Muzeului de Artă Vizuală. În anul 2012 a început reabilitarea totală a parcului și în 2013, va avea loc inaugurarea lui. Parcului i-a fost reconstruit 100% gardul, a primit un aer modern dar îmbinat cu elemente din istorie, 2 foișoare, un anfiteatru și s-ar zvoni că și un cinematograf în aer liber.
Parcul Libertății
Aflat la câțiva metri de Cimitirul Eternitatea, pe Bulevardul Basarabiei, acest parc a fost inaugurat în 2004 de către primarul Dumitru Nicolae. Găzduiește statuia hatmanului ucrainian Ivan Mazeppa. Este un parc de mărime mijlocie.
Parcul Spicu
Se află pe Strada Domnească, găzduind în centrul său statuia lui Costache Negri. Este un parc relativ mic, mai mult asemănundu-se cu o zonă de promenadă, nefiind îngrădit. Este mărginit de Hotelul Galați.
Parcul Eminescu
Parcul Libertății
Grădina Publică
Parcul Cloșca
Grădina Botanică
Parcul Carol I (C.F.R.)
Ioan Mărculeț (coord.): Superlativele României – mică enciclopedie, Editura Meronia, 2010
ALTE LOCURI DE AGREMENT
Patinoarul Artificial Dunărea
Cel mai mare patinoar din țară. Este deschis publicului din octombrie până în martie. Găzduiește și alte tipuri de competiții cum ar fi: gale de box, taekwondo, concursuri de dans, patinaj artistic, meciuri de hochei.
Plaja Valurile Dunării
Situată în sud-vestul orașului, aceasta are în administrare de la A.D.P. 2 piscine mari, 3 piscine mici pentru copii , doar 2 cu cate un topogan , plajă, restaurantele și zonă de dușuri.
Plaja Brateș
Plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateș, mai mică decât Valurile Dunării, intrarea este mai scumpă decât la Valurile Dunării, dar nisipul este mai curat. Exact prin fața intrării pe plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galațiul cu Bereștiul și Bârladul.
Lacul Vânători
Aflat în extremitatea de nord-est a municipiului Galați, pe o suprafață de 28 de hectare. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare.
Complexul de agrement Priza Dunării
Situat la ieșirea din Galați, pe drumul spre Brăila, cuprinde trei piscine, căsuțe, locuri de camping și un restaurant. Pe o porțiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină, restaurant, bar și cafenea.
Complexul de agrement Viva
Aflat în Bariera Traian, cel mai nou complex de agrement din Galați, care dispune de sală de forță, piscine, săli de jocuri, etc.Paul Păltânea, Istoria orașului Galați, Editura Porto-Franco, Galați, 1994
3.5.Dotări comerciale,sanitare si sportive(magazine,spitale,terenuri de sport)
SPORT
Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului. De-alungul vremii în Galați și-au făcut apariția multe cluburi sportive, deservind multe ramuri sportive.
Fotbal
Stadionul cu capacitatea cea mai mare din orașul Galați este Dunărea cu 23.000 de locuri, dintre care 7000 pe scaune. Stadionul Oțelul are 13.500 de locuri, iar din luna martie a anului 2011 are nocturnă, pentru ca echipa să poată evolua în cupele europene. În prezent clubul de fotbal fanion al orașului este F.C. Oțelul Galați. Cea mai bună performanță a echipei este câștigarea primului titlu din istoria clubului în sezonul 2010-2011 și Super Cupa României, sub comanda lui Dorinel Munteanu.Clubul a fost fondat în 1964. Și stadionul Oțelul 2 are nocturnă. Alte stadioane de fotbal mai importante din Galați sunt: Ancora, Metalurgistul, Siderurgistul, Dunărea 2, Portu Roșu. Alte echipe mai importante din Galați sunt: Dunărea, Dunărea 2, Oțelul 2, Frontiera, Metalosport, etc.
Stadionul Oțelul
Victorie pentru Galați
Stadionul Dunărea
Rugby
Echipa de Rugby din Galați se numește Rugby Club Municipal. Îi are ca antrenori pe: Secuianu Viorel, Secuianu Marius și Secuianu Dorian. Echipa de seniori activează în Divizia A, al 3-lea eșalon rugbystic din țară. Echipele de juniori activează în Divizia Națională, clasându-se pe locurile 5-9 de obicei, dar cu prezențe și prin primele 4 echipe. Cea mai bună performanță la juniori pe plan intern a fost locul 2 în anul 2005, iar pe plan extern locul 2 în Suedia la turneul Trelleborg Rugby Festival. Toate meciurile de acasă ale clubului se dispută pe Stadionul Municipal Gloria de lângă Autogara Dumitru. Rugbyul gălățean a dat țării și echipei naționale câțiva jucători de valoare dintre care amintim pe: Ciuntu Ștefan (joacă la Baia Mare), Florea Ionuț (joacă la Steaua București), Trandafir Mitică (joacă la Olimpia București), Maftei Adrian (joacă la Farul Constanța) și Estoica Florin (joacă la R.C.M. Galați). Educatoarea Viorica Secuianu se ocupă tot cu sportul balonului oval, dar la grădiniță. Are sub comandă cei mai mici rugbyști ai țării care fac demonstrații la meciurile de seniori, pentru deliciul publicului. Echipa de prichindei se înoiește la fiecare 3-4 ani.
Stockholm vs. Galați
Galați vs. Bârlad
CTTV Galați în Suedia ( Trelleborg 2007)
Rugby CTTV Juniori 3
Volei
Echipa de volei feminin CSU Metal Galati care în acest moment este desființată, a fost câștigătoarea a 3 ediții ale Campionatului Național și Cupei României, 2006-2007, 2007-2008, 2008-2009 neavând practic adversar la acea oră în România, cum și adversarii lor recunoșteau după fiecare meci. Se poate menționa că s-a instaurat hegemonia CSU Metal în voleiul feminin românesc din primăvara anului 2007 acest lucru fiind o consecință directă a pasiunii și susținerii financiare din partea președintelui clubului Corneliu Mangalea și a priceperii de pe banca tehnică a reputatului tehnician Zoran Terzici, antrenor și al reprezentativei de volei feminin a Serbiei. În sezonul 2008-2009 a fost în premieră pentru România participanta în Liga Campionilor, însă, în sezonul 2009-2010 Metal a ridicat ștacheta. S-a calificat în Play-off-ul de 12 echipe, prin urmare, fetele "de la Dunăre" se numărau printre primele 12 echipe ale acestui continent.
Kyokushin budokai
În Galați există și un club de Kyokushin budokai, numit Mixed Martial Arts, care a luat ființă în 2008, la inițiativa luptătorului Anatoly Danilov, multiplu campion la diferite stiluri de arte marțiale. Clubul dorește promovarea artelor marțiale pe plan local, regional, național dar și internațional. Clubul este la început de drum. Antrenamentele se desfășoară în sala Complexului Sportiv Dunărea de lângă Bazinul Olimpic.
Karate tradițional
În Galați sunt 3 cluburi importante de karate care își desfășoară activitatea. Este vorba de cluburile: Kodo Galați, Meikyo Galați și Karate Club Galați. Toate cele 3 cluburi au antrenori (sensei) care sunt nume grele în lumea artelor marțiale: Gabriela Ionete-Ciubucciu, Marius Ciubucciu și Nicolae Mărăndici care în prezent este vice-președintele Federației Române de Karate Tradițional. Karate Club Galați își are sala de antrenamente (dojo-ul) în incinta Complexului Continental din Țiglina 3, deasupra magazinului Billa 3. Celelalte cluburi fac antrenamentele la Liceul Auto. Clubul a luat ființă în anul 1990 și a devenit rapid unul dintre cele mai importante cluburi din România. Cluburile au dat țării mulți campioni mondiali, europeni, regionali, naționali, județeni.
Judo
Judo-ul este practicat și în orașul de la malul Dunării. Unul din cluburi își are dojo-ul în curtea Palatului Copiilor Galați. Practicanții se află sub îndrumarea senseiului Ion Mircea Ene.
Aikido
În Galați există și un club de Aikido, care își desfășoară activitatea într-o sală de pe Strada Saturn din Țiglina 1.
Hochei
Echipa de hochei a Galațiului se numește CSM Dunărea Galați. Joacă meciurile pe Patinuarul Artificial Galați care este cel mai mare din țară și singurul 100% funcțional. Clubul are echipe la majoritatea categoriilor de vârstă. Tot Patinuarul Galați găzduiește și festivalul Patina de Aur.
Popice
Clubul I.C.M.R.S.G. are "îndeletnicirea" popicelor.
Tenis
În Galați sunt 5 cluburi de tenis de câmp: I.C.M.R.S.G.,C.S. Dacia, C.S. Dunărea , C.S. Voința si TC Atlas.
Baschet
Echipa de baschet din Galați se numeste Phoenix. Are multe titluri de campioană a României la juniori.
Badminton
Clubul Siderurgistul isi desfasoara activitatea in sala "Siderurgistul"
Alte sporturi
La Galați se mai practică șah, box, kaiac-canoe, ping-pong, karting, gimnastică, lupte libere, taekwondo, handbal, înot, dansuri, patinaj, etc.
SPITALE
În municipiul Galați funcționează următoarele spitale :
Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Apostol Andrei".
Spitalul "C.F.R."
Spitalul de Pneumoftiziologie
Spitalul Clinic de Urgență Pediatrică "Sfântul Ioan".
Spitalul de Boli Infecțioase "Sfânta Parascheva".
Spitalul Militar "Aristide Serfioti".
Spitalul de Obstetrică și Ginecologie "Buna Vestire".
Spitalul "TBC".
Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna".
Spitalul "Arcada".
De asemeni este în proiect un spital regional.
MAGAZINE
În Galați se găsesc următoarele centre comerciale și lanțuri de magazine:
Galați Shopping City
Metro (în cartierul Traian Nord)
Auchan (în Micro 21 – operează până în iarnă cu numele de Real)
Penny Market (3 magazine) (în Țiglina 4, pe Francezi și Mazeppa 2 lângă Centrul de Transfuzii Galați)
C.E. Market
Carrefour Market Express(4 magazine) (Pe Strada Brăilei vis-a-vis de Neacșu, Strada 1 Decembrie, în Mazeppa 1 și în Micro 19)
Practiker (Pe Strada Domnească, vis-a-vis de Colegiul Elena Doamna)
Altex Megastore (în Micro 21)
Kaufland (3 magazine) (în Micro 21, în Micro 39 și în Țiglina 4, lângă Piața Siderurgiștilor )
Billa (3 magazine) (în Micro 13, Țiglina 3 și în incinta Winmarkt )
Winmarkt (în Centru)
Dunărea Mall (în Micro 19)
Selgros (langa Micro 21, la iesire din Galati)
Lidl (3 magazine) (în I.C. Frimu, Țiglina 4 si Micro 13)
Profi (2 magazine) (în Țiglina 3 și în Mazeppa 1)
Dedeman (în Țiglina 4)
XXL (în Micro 21)
Mai sunt și reprezentanțe ale unor magazine de electronice și electrocasnice. Se află în construcție sau sunt planificate următoarele:
Penny Market (în Țiglina 2, pe Str. Constructorilor)
Euromall (în Gară)
IV.STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL-ISTORIC
4.1 Dotări culturale(cămine si case de cultură,biblioteci,cinematografe)
Teatre si cinematografe
Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați
Există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producției teatrul apelează de asemenea la colaboratori prestigioși pe plan național – regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de producție proprii; sală proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian. Este singura instituție teatrală profesionistă cu profil de dramă din Județul Galați. Teatrul se adresează spectatorilor din întreg județul Galați, dar și celor din județele apropiate. Repertoriul cuprinde în fiecare stagiune în afara producțiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile precedente.
Teatrul Gulliver
Este o instituție de cultură subvenționată de Statul Român, ca și alte teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat ființă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română și universală pentru copii, sub iscusita conducere a numeroși oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galați în "Capitala teatrului de marionete". Odată cu venirea crizei clădirea actuală a rămas goală și teatrul își continuă activitatea în clădirea Teatrului Dramatic.
Teatrul Liric Nae Leonard
A fost înființat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălățene", când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile. Se află lângă Grădina Publică și lângă Seminarul Teologic pe Strada Mihai Bravu.
Cinema Țiglina
Aflat în Țiglina 1, este singurul cinema care funcționează pe tot parcursul anului. Este în Discoteca VIP 2000.
Grădina de Vară
Cinematograf care rulează doar vara și primăvara, dar posibil și când este frumos și însorit afară. Servește la rularea filmelor dar poate găzdui și piese de teatru.
Teatrul Gulliver
Teatrul Liric Nae Leonard
Teatrul Dramatic Fani Tardini
BIBLIOTECI
Biblioteca "V. A. Urechia”
În Galați cea mai mare bibliotecă este Biblioteca "V. A. Urechia", înființată în anul 1889, având ca prim fond de carte donația academicianuluiVasile Alexandrescu Urechia. Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de peste 600000 de titluri și are peste 150 de abonamente la ziare și reviste. În privința serviciilor, biblioteca și-a organizat și dispune de secții de împrumut pentru adulți și copii, sală cu lucrări enciclopedice de referință, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiții și video, cataloage alfabetice și sistematice, pe fișe, pentru colecțiile proprii, cataloage tipărite pentru cărți românești și străine, catalog on-line al publicațiilor monografice, servicii specializate de informare biografică, o bibliografie a județului Galați. Din anul 1991, instituția a trecut la un program complex de automatizare și prelucrare a informațiilor, bazele de date bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu asistența personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de stații de lucru și de pachetul integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de documentare și informare, organizează la sediu și în alte instituții din oraș activități specifice. De asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundației "V. A. Urechia", Anuarul bibliografic al Județului Galați, monografii etc.). Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de un fond de carte veche și rară deosebit de valoros. Are și filiale în municipiu. Filiala Grigore Vieru din gara principală a orașului și filiala găzduită de Casa de Cultură a Sindicatelor. Ederlei George, Dicționar de Geografie Umană, Editura Corint, București (1999).
Casa Corpului Didactic
Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică "Școala gălățeană", cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban".
4.2 Valori etnografice si folclorice(arhitectura traditională,instalații si tehnici populare,port popular,folclor muzical coregrafic si literar,sărbători folclorice,festivaluri,obiceiuri,tradiții si ritualuri sătești)
TRADIȚII SI SĂRBĂTORI LOCALE
6 ianuarie: Aruncarea Crucii în apele Dunării pentru sfințire. (se practică și în alte orașe românești de pe malul Dunării)
15 ianuarie: Se sărbătorește în Parcul Municipal ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu
24 ianuarie: Sărbătoarea Micii Uniri înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab de Galați
Festivalul Scrumbiei, care are loc începând din anul 2000, în duminica Floriilor
15 August: Ziua Marinei Române
28-29-30 Noiembrie: Zilele Galaților, odată cu Sfântul Andrei, ocrotitorul orașului.
FESTIVALURI
„FESTIVALUL NAȚIONAL DE COMEDIE GALAȚI”
Teatrul Dramatic’’Fani Tardini’’ a fost primul teatru din țara care a organizat un Festival al Comediei in 1976.El a reprezentat un nou prilej de deschidere si,de ce nu,un start pentru competiția care a facut in timp scurt ca Galațiul să devină CAPITALA COMEDIEI.Era una din cele mai importante manifestări care aduna la un loc pe cei mai renumiți critici,dramaturgi,regizori,directori de teatre,actori,pentru a savura placerea oferită de regalul spectacolelor de comedie din intreaga țară.
Tradiția a continuat si dupa 1990,când,sub direcția lui Adrian Lupu,festivalul a primit o nouă denumire: FESTINGAL(Festivalul International de Teatru-Galați).Si interesul a sporit.Pentru eveniment ce a devenit o emblemă a orașului,si pentru dorința noastra de a menține ștacheta valorilor cât mai sus.N-a fost nici ușor,nici greu- a fost viață adevărată dăruită teatrului.
SARBĂTORI FOLCLORICE
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI
Bujorul, născut din sângele vitejilor
Conform legendei locale, bujorii s-au născut din sângele moldovenilor biruiți în lupta de la Roșcani, în anul 1574, atunci când oastea lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci din cauza lipsei apei. Astfel, pornind de la această poveste, se sărbătorește an de an, în luna mai, înfloritul bujorului.
4.3 Monumente si situri
Monumentul Eroilor Revoluției
Este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională a României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea tuturor partidelor politice și instituțiilor de stat, dar și din partea cetățenilor simpli.
Monumentul Eroilor Contemporani
Cel mai nou monument din Galați, inaugurat cu mare fast în anul 2009. Acest monument a stârnit discuții aprinse din cauza asemănării cu un monument masonic. Cele 3 coloane care simbolizează câte unul dintre cei 3 soldați gălățeni morți în Afganistan, sunt construite în stil Doric, Ionic și Corintic, exact ca simbolurile masonilor.
Monumentul Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial
Aflat în Cimitirul Eternitatea, este cel mai impunător monument al Galațiului. Are în componență și un mausoleo dedicat celor morți pentru apărarea patriei noastre.
Monumentul Progresului
Construit în perioada comunistă, în fața cinematografului Țiglina, coloana reprezintă progresul patriei socialiste. Monumentul va fi restaurat.
Monumentul Armatei Germane
Se găsește în cimitirul Eternitatea. Este extrem de curat, toate mormintele sunt îngrijite exemplar și este "dotat" și cu o cutie poștală, pentru a putea ține legătura cu comunitatea germană din oraș, care se îngrijește de monument și de morminte. Pe plăcile de marmură care alcătuiesc ansamblul monumental sunt scrise toate numele soldaților nemți.
Monumentul Armatei Franceze
Se află aproape de mausoleul Armatei Române, este mult mai mic și găzduiește între gardurile lui, aproximativ 15 morminte ale soldaților francezi morți pe câmpurile Galațiului.
Monumentul Armatei Sovietice
Se găsește tot în Cimitirul Eternitatea. Are steaua sovietică în vârf și este în mijlocul parcelei soldaților ruși căzuți la Galați.
Poarta Hanului Otoman
Se află în spatele restaurantului Continental din Centrul Galațiului, pe Strada Alexandru Ioan Cuza. Este tot ce a mai rămas din fostul Han Otoman. Poarta va fi restaurată și în jurul ei va fi amenajat un părculeț.
Monumentul Eroilor C.F.R.-iști
Aflat în partea nordică a Cimitirului Eternitatea, ridicat în cinstea angajaților C.F.R. care au luptat pentru apărarea patriei. Monumentul este aproape de mormântul fostului director al C.F.R. Valentin Bota.
Monumentul Sfânta Sofia
Se află lângă Casa de Cultură a Sindicatelor, la intersecția Bulevardelor Coșbuc și Brăilei. A fost ridicat în anul 2000 de către primarul orașului, Dumitru Nicolae, pe locul fostei biserici Sfânta Sofia, demolată abuziv de autoritățile comuniste. Există un plan de reconstrucție a bisericii.
Monumentul Eroilor Revoluției
Poarta Hanului Otoman
Monumentul Sfânta Sofia
4.4 Case memoriale
Casa memorială Alexandru Ioan Cuza
Construită pe locul fostei case a parcalabului de Galati, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 – 1866), Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza este alcătuită dintr-o expoziție permanentă dedicată domnitorului, intrunind si calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfărșitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.
Alexandru Ioan Cuza (primul domnitor al Principatelor Romane) a locuit in această clădire in perioada 1844 – 1859, cât a deținut funcția de președinte al Judecătoriei si parcalab al județului Covurlui. In 1937 se formează "Asociația Cuza Vodă", care avea ca obiectiv, printre altele, să reinstaureze casa si să o transforme intr-un muzeu. Donația invățătorilor Ecaterina si Paul Pașa a constituit nucleul preconizatei expoziții.
Muzeul se deschide la data de 24 ianuarie 1939. Iar in perioada 1950 – 1956 in clădire sunt adunate colecțiile Muzeului de Artă si ale Muzeului de Știintele Naturii. Din 1986 muzeul a fost închis publicului pentru restaurarea clădirii. Din anul 1995 este cunoscut drept Muzeul "Casa Cuza Vodă", iar din 20 mai 2004, intr-o aripă a casei are loc vernisajul expoziției permanente de numismatică, medalistică, filatelie. Neagu Djuvara, Între occident și orient – Țările române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2007
Specificul saloanelor mondene gălățene, cu mobilier din cele mai reprezentative stiluri ale epocii (exemplu: biblioteca daruită de Carol I lui Mihail Kogălniceanu) sunt prezentate in primele trei săli de la parter. Sala IV este dedicată progreselor științei si tehnicii din aceeași perioadă (exemplu: un automobil al firmei "De Dion-Bouton", model franțuzesc, construit in 1898, echipat cu motor cu ardere internă). Exponatele sălii de la etaj sunt relevante pentru activitatea si personalitatea domnitorului Cuza, familiei sale si a colaboratorilor (piese de arta decorativă, veșminte si accesorii etc)
Casa memorială Costache Negri
Casa memorială Costache Negri este situată in comuna Costache Negri (Manjina), județul Galați la o distanță de aproximativ 40 km de municipiul Galați. Casa memorială este amenajată in conacul care a aparținut familiei marelui patriot. Familia Negri descinde din boierimea mijlocie moldoveană, inainte de mijlocul secolului al XVII-lea și a deținut proprietăți funciare in ținuturile Tecuci si Covurlui (Blanzi, Glaveni, Ijdileni, Manjina).
Conacul, care se inscrie în arhitectura unei case tărănești din Moldova inceputului de secol XIX, a fost locul unde fruntașii generației pașoptiste se întâlneau, deseori, înainte de anul 1848 si pentru a discuta principiile ce s-au susținut, apoi, in documentele programatice ale revoluției din anul menționat. Amfitrion deosebit, Costache Negri reușea să creeze musafirilor săi o atmosferă ospitalieră si astfel, întâlnirile acestora, în special din zilele de 21 mai, au devenit o tradiție, păstrată si azi de cultura gălățeană.
În cele șapte săli de expoziție se regăsesc mobilier si piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, ce erau la modă în saloanele boierești din perioada: picturi, fotografii si documente relevante pentru viața si activitatea lui Costache Negri, familiei si colaboratorilor săi.
Casa memorială Costache Negri a fost declarată monument istoric în anul 1943, când s-a hotărât și transformarea ei în muzeu. Acest lucru s-a realizat în anul 1968, iar în actuala formulă organizatorică s-a inaugurat la 21 mai 1986.
La 19 mai 1973, în fața casei memoriale a fost dezvelit bustului lui Costache Negri sculptat în piatra de Boris Leonovici.
4.5 Zone istorice rurale si urbane
Palatul Administrativ
Edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria" și "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902).Neagu Djuvara, Între occident și orient – Țările române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2007
Palatul Navigației (Gara Fluvială)
Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”.
Palatul Universității
Situat în centrul Galaților, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitații sale. Acest edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.
Palatul Poștei
Aflat în centrul orașului, lângă Parcul Municipal, găzduiește și în ziua de azi Poșta Centrală.
Palatul Copiilor (Casa Robescu)
Este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior.
Casa Costache Negri
Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană.
Casa Lambrinidi
Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.
Palatul Administrativ
Palatul Navigației
Regionala C.F. Galați
4.6 Muzee
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii
Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare.
Muzeul de Istorie Galați
A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galațiului. Activitatea științifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea știintifică a colecțiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de Știinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță excepțională.
Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza
Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 – 1866). Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului, întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea.
Muzeul de artă vizuală
Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară.A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creații de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legatură între prima și a doua jumătate a secolului.
Muzeul Satului Galați
Se află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conținând câteva colibe specifice zonei limitrofe a Dunării de Jos.
Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică
Aflat lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și medalistică.
Casa Colecțiilor (Farmacia Ținc)
Se află în Piața Centrală. Găzduiește diferite colecții de filatelie, numismatică, etc.
Castrul Roman de la Tirighina – Barboși
Săpăturile efectuate în castelul roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboși, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu acești ani.
Muzeul de Istorie
Casa Memorială A.I. Cuza
Muzeul de Artă Vizuală
STATUI SI BUSTURI
Lupa Capitolina
A. I. Cuza
Ivan Mazeppa
C. Brătianu
Ioan A.G., Geografia economică a lumii contemporane, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2001).
4.7 Mânăstiri,catedrale si biserici
Biserica fortificată „Sfânta Precista"
Este construcția cea mai veche din Galați,fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se spune că există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor.
Biserica Romano-Catolică
Monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 și extins în anul 1873.Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta și Sfântul Francisc deAssisi. Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-1988.
Biserica Greacă
La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Față" a cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie și Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8 vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.
Catedrala Sfânta Parascheva
Se află în cartierul Micro 20, pe Centura Galațiului, în curtea ei fiind și Cimitirul Cătușa. Construcția este finalizată, dar amenajarea interiorului a fost amânată, slujbele ținându-se la subsolul Catedralei într-un spațiu extrem de mic, care va servi drept Capela Mortuară. Deschiderea oficială a interiorului ar trebui să fie prin anul 2012.Tot atunci trebuie să fie finisat și exteriorul edificiului religios.
Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos – Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Andrei
Piatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galați a fost așezată la 27 aprilie 1906, de către prințul Ferdinand și regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina.Construcția a fost restaurată, operațiune care a început în anul 1989 și care a continuat vreme de 17 ani, implicând lucrari de consolidare de infrastructură și extrastructură, Catedrala fiind de fapt reconstruită și reconsolidată. De asemenea, pictura originală din anul 1957 a fost curațată complet, a fost pavat așezamântul din jurul Catedralei, au fost refăcute împrejurimile, iar în curtea Centrului eparhial a fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral și misionar cu numele Sf. Ioan Casian.
Biserica Mavromol
„Stânca neagră” în greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703.Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765 (cu predare în limba greacă) și 1803 (cu predare în română). Războiul ruso-turc, 1768-1774 și razboiul ruso-austro-turc, 1787-1792 au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Școala și-a întrerupt activitatea și s-a reînființat abia în anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. În timpul revoluției din 1821 biserica a fost arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir.
Biserica Vovidenia
Monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă și distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Sf. Spiridon
A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.
Sinagoga
Este singura sinagogă rămasă în municipiu.
Biserica Sfânta Precista
Catedrala Arhiepiscopală
Biserica Greacă și Agora
Mândru Chiriță, Manuscris Monografic, (1932).
V.SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONĂ
Pădurea Gârboavele
Pădurea Gârboavele este situată la 17 km nord-vest de municipiul Galați, în apropiere de comuna suburbană Vânători, Valea Lozovei la vest și Valea Mălinei la est, la o altitudine de 123 m. Cu o suprafață de 327,5 ha , Pădurea Gârboavele este declarată în anul 1996, rezervație naturală. Accesul în zonă este asigurat pe DN 26.
În cadrul Pădurii Gârboavele predomină asociațiile de stejar pufos ( Quercus Pubescens ), stejar pedunculat, tufișuri de porumbar ( Prunus Spinosa ) și păducel. Vegetația cuprinde peste 470 de specii de angiosperme, dintre care circa 40 sunt foarte rare în cadrul vegetației Moldovei.
Activitățile turistice desfășurate în cadrul Pădurii Gârboavele vizează turismul de weekend, în special în sezonul estival, oferind condiții de odihnă, agrement, pescuit pe lacurile
antropice din apropiere, dar și turism de afaceri datorită dotărilor existente în Complexul Turistic Pibunni. Deși este declarată rezervație naturală încă din anul 1996, în cadrul Pădurii Gârboavele nu s-au pus nici în prezent bazele practicării ecoturismului, forma de turism specifică tuturor ariilor protejate.
Pădurea Gârboavele Galați
Primele amenajări turistice datează dinaintea anului 1970, când este amenajat Complexul,, Garboavele,, , ce dispune de restaurantul ,,Căprioara,, cu 80 de locuri, terasă acoperită cu 220 de locuri, Cabana ,,Vânătorul,, și Vila Bar, cu o terasă acoperită de 60 de locuri. Pe langă acest complex turistic se amenajează și o mica Gradina Zoologică care, în prezent, datorita mutațiilor calitative înregistrate, reprezintă un important punct turistic în cadrul Pădurii Garboavele.Dradomir V., România –Atlas turistic și rutier, Editura Floraco București (1995).
După anul 1990, amenajările turistice sunt complet abandonate, întrând intr-o fază avansată de degradare, care determină implicit scăderea atractivitatii Pădurii Garboavele precum și un traseu descendent al fluxurilor turistice receptoare. Se adaugă la acest fenomen, în aceeași perioadă, și atitudinea necorespunzatoare a turiștilor privind depozitarea deșeurilor menajere, Pădurea Gârboavele înregistrând un grad ridicat de poluare cu implicații directe asupra asociațiilor silvostepice.Cocean Pompei, Geografia Generală a Turismului, Editura Corint București (2000).
În cadrul Pădurii Gârboavele, se amenajează începând cu anul 1993-Complexul privat Pibunni, complex care sporește considerabil atractivitatea acesteia și implicit dimensiunea fluxurilor turistice. Astfel, Complexul Pibunni oferă multiple posibilități de agrement, dispunând de un restaurant cu o capacitate de 250 de locuri, 30 de locuri de cazare în vile precum si un modern complex sportiv.
Din anul 1996 pădurea este declarată rezervație naturală, pentru protejarea speciilor de vegetație amenințate de gradul ridicat de poluare înregistrat după anul 1990. Însă, din anul 1996 și până în prezent se observă că declararea ca rezervație este fictivă, nerespectându-se definiția, obiectivele de management și responsabilitățile organizatorice specifice unei rezervații naturale.
Posibilitățile de cazare și agrement sunt oferite și de Tabăra Gârboavele, amenajată din începând cu anul 1996, care dispune de 150 de locuri de cazare.
Ederlei George, Dicționar de Geografie Umană, Editura Corint, București (1999).
Dinamica fluxurilor turistice receptoare, evidențiază pentru Pădurea Gârboavele trei perioade distincte:
Perioada 1970-1990 caracterizată prin amenajări turistice incipiente și fluxuri turistice ce înregistrează o creștere progresivă pană în anul 1990, de la 8758 turiști în anul 1985, la 10676 turiști în anul 1989.Un număr mare de turiști se înregistra, în aceasta perioadă, în weekend-urile sezonului cald, mai ales în zilele de sărbători legale sau religioase.
Perioada 1990-1992 se caracterizează printr-o degradare avansată a amenajărilor turistice, respectiv o scădere bruscă a fluxurilor turistice la 3257 turiști în anul 1991 și 3015 turiști în anul 1992. În aceasta perioadă atractivitațile turistice sunt restricționate și de atitudinea necorespunzatoare a turiștilor privind depozitarea deșeurilor menajere, ceea ce determină o poluare accentuată a pădurii.
Perioada 1993-2004 marchează creșterea atractivitalii turistice a Pădurii Gârboavele atât din punct de vedere al amenajărilor turistice, cât mai ales al dimensiunii fluxurilor turistice receptoare. Dezvoltarea amenajărilor turistice dată de apariția Complexului Pibunni, modernizarea Taberei Garboavele și a Grădinii Zoologice, precum și diversificarea mijloacelor de agrement au determinat creșterea progresiva a fluxurilor turistice de Ia 5712 turiști în anul 1993, la 18128 turiști în anul 2004, depășind, astfel, net valoarea fluxurilor turistice înregistrate înainte de anul 1990.
Lacul Brateș
Situat în nord-estul municipiului, Lacul Brateș reprezintă un alt mare simbol al Galațiului, fiind cunoscut mai ales pentru dimensiunile sale ihtiologice. Loc tradițional de pescuit și de agrement, lacul reprezintă în prezent un exemplu clar al intervențiilor antropice. Poluarea și amenajările hidrotehnice necorespunzatoare de pe cursul râului Chineja ( râu care se varsă în lac și este singura lui sursă de alimentare ) au degradat în bună parte vegetația și fauna lacului. Mai mult, alunecările de teren produse în malul vestic al lacului au redus considerabil atractivitatea acestuia.
Relatări despre lacul Brateș se găsesc în manuscrisele unor calatori germani care au trecut prin aceste locuri în secolele XV-XVI. Geograful saș Reichersdorf, care a vizitat zona Brateșului în 1550, menționează ca Brateșul este locul de vărsare a râului Prut și că lacul s-a format prin depunerile aluvionare la confluenta dintre Prut și Dunăre. Gârla Ghimia ar fi fost, o perioadă, calea de comunicare a Prutului, prin Brateș, cu fluviul. Aceasta teorie este întarită de poveștile unor pescari „ai lui Vasile Mocanu „ care se regăsesc în monografia satului Tulucești :vapoare mici intrau in Brateș prin gârla Ghimia de langă gura Prutului, în timp ce vapoarele maimari urcau pe Prut, până la gârla Boierească.Glăvan Vasile, Turismul în România, Editura Economică ,București (2000).
Aceeași opinie despre originile Brateșului se regăsește la Gheorghe Asachi în lucrarea ,,Petru Rareș,, : ,, Râul Prut (…) formează un lac pronomit Brutis sau Bratis. Poziția topografică a lacului, la care vasele străine de Dunare(..) pot răzbate cu anevoie prin cele trei guri ce formează delta râului, au menit a fi acest lac un adăpost și port sigur pentru vasele țarii, precum aceasta s-a practicat în veacul al Xll-lea de republica Berladului. ,, .
Referitor la suprafața, hidrometria și ihtiofauna Lacului Brateș, se constată de-a lungul timpului un traseu descendent, cu efecte negative asupra patrimoniului turistic natural al Lacului și implicit al Galațiului. Astfel, la mijlocul secolului al XVII-lea, Lacul Brateș era unit cu Lacul Covurlui, care se întindea până dincolo de Foltești, aproape de mlaștinile de la Măstacani și
Chiraftei. La acea vreme se pare că suprafața Lacului Brateș, fără lacul Covurlui, era de 7428 de hectare. Daca se include însă și lacul Covurlui, precum și gârlele ce uneau cele două lacuri, se poate vorbi de un complex lacustru în suprafața de peste 18.000 de hectare, o mică deltă la marginea de nord-est a municipiului Galați.
În ceea ce privește ihtiofauna lacului, aceasta avea dimensiuni apreciabile, Brateșul reprezentând un important centru de aprovizionare cu pește. Astfel, în lucrarea " Petru Rareș", Gheorghe Asachi relatează :" aceasta industrie nu producea folos numai pentru pescari, ci și pentru vistieria țării, căci corporațiunea era îndatorită, în loc de dabilă, ea aproviziona cu pește cetățile Chilia, Tirighina și Cetatea Albă, precum și mangopetia Curții Domnești de la Suceava”. Se evidențiază în acest citat și potențialul economic imens al lacului în acea perioadă.
În anul 1948, pentru prima dată intervenția antropică a modificat existența Brateșului. În acești ani a apărut digul prin care Lacul Brateș a fost definitiv despărțit de râul Prut. Construirea acestui dig a însemnat începutul degradării lacului Brateș. Astfel, i-a dispărut rolul de bazin de regularizare a viiturilor de pe cel mai important râu al Moldovei, fiind alimentat doar de râul Chineja. Ca urmare, volumul de apă din Brateș s-a diminuat din anul 1965 cu peste 50%. Dacă în anul 1932 se menționează o suprafață de 7420 de hectare și adâncimi de până la opt metri, în prezent suprafața totală a lacului este de 2200 de hectare ( dintre care aproximativ 2100 de hectare sunt lipsite de viață ), iar adâncimea maximă este doar de doi metri. Trebuie menționat, însă, că pe 95% din suprafața lacului adâncimea este de sub un metru.
Calculele și determinările efectuate de specialiști arată că în anul 1997, în lacul Brateș mai existau circa 140 de tone de pește, majoritatea din categorii considerate fară valoare piscicolă, pentru ca în anul 2003 cifra sa se situeze sub valoarea de 100 de tone. Această valoare se datorează factorilor prezentați mai sus, dar și datorită unui braconaj intensiv.
Valorificarea turistică a lacului Brateș a vizat în principal agrementul estival, turismul de weekend și mai puțin pescuitul sportiv, lacul fiind exploatat piscicol din anul 1960 până în anul 2004. Începând din luna octombrie a anului 2004 se permite pescuitul sportiv , deși lacul a fost scos din circuitul piscicol din anul 2003. Turiștii atrași de lacul Brateș sunt preponderent locuitorii municipiului Galați, în special cei care locuiesc aproape de lac ( Cartierul Traian Nord și Bădălan).
Primele amenajări turistice încep în anul 1986, iar în vara anului 1987 se deschide plaja Brateș, plaja care atrage la sfârșit de săptămâna numeroși turiști din cartierele vecine lacului, dar și dincelelalte cartiere mai îndepărtate ale municipiului. Ca număr de turiști, Plaja Brateș se situează până în anul 1990, după plaja Cocuța, cu o medie de 2400 de turiști pe an.
După anul 1990, zona de agrement a intrat într-un proces rapid de degradare. Astfel, s-au depus gunoaie și deșeuri industriale care au colmatat drenurile și, ca urmare, s-au inundat drumul și spațiile verzi, s-au tăiat plantațiile de protecție și au apărut alunecări de teren. De asemenea în zonă s-au instalat ilegal crescătorii de animale care au contribuit la distrugerea vegetației. În perioada 1990-1993 plaja este complet părăsită datorită intervențiilor antropice necorespunzătoare.
Începând cu anul 1993 a început un amplu program de reamenajare a plajei Brateș, care a fost privatizată. Până în anul 1997 se reîmprejmuiește zona, este înlocuit nisipul și începe construirea unor complexe destinate agrementului precum și cantonamentelor sportive. Această reamenajare sporește imediat atractivitatea lacului Brateș, numărul turiștilor crescând de la 98 de persoane în anul 1994 la 358 de persoane în anul 1997.Glăvan Vasile, Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism. ,Editura Economică, București (1995).
In perioada 1998-2004 se finalizează construcțiile destinate agrementului respectiv, 17 casuțe, un teren de volei, baschet și minifotbal, precum și dotarea lacului cu opt bărci de agrement. De asemenea, în paralel, se plantează și 8000 de puieți de salcâm pentru fixarea malului vestic al lacului și reducerea alunecărilor de teren.
Creșterea amenajabilității a determinat în această perioadă sporirea atractivității lacului Brateș și implicit creșterea numărului turiștilor în decursul unui singur an. După anul 1998, numărul turiștilor are o evoluție ascendentă, ajungând la 2015 turiști în anul 2004. Astfel, se disting patru mari perioade de evoluție a lacului Brateș :
Perioada 1987-1990 – se caracterizează prin amenajări complexe, atractivitate foartemare, număr ridicat de turiști.
Perioada 1990-1994 – reprezentată de degradarea și distrugerea amenajărilor, lipsaatractivitații și îndreptarea turiștilor spre alte zone de agrement ale municipiului.
Perioada 1994-1997 – caracterizată prin reînceperea amenajărilor, atractivitate ascendentă,flux turistic receptor ascendent .
Perioada 1997-2004 – reprezentată de finalizarea reamenajarilor, atractivitate sporită și triplarea numărului de turiști.
Deși, în prezent, numărul turiștilor atrași de Lacul Brateș este în creștere, acest lucru fiind determinat și de accesul pescarilor sportivi, existența și dezvoltarea turistică a lacului ridică mari semne de întrebare, legate în principal de fenomenele prezentate la începutul subcapitolului, respectiv reducerea suprafeței lacului, adâncimii, colmatarea și poluarea apei precum și lipsa investitorilor. În comparație cu celelalte nuclee de patrimoniu turistic natural ale municipiului, lacul Brateș ocupă ultimul loc, fiind vizitat de un număr redus de turiști, având un potențial turistic scăzut.
Lacul Vânători
Municipiul Galați adăpostește numeroase obiective turistice antropice printre care se număra și lacul Vânători, lac ce înregistrează în ultimii ani fluxuri turistice receptoare considerabile. Lacul Vânători este un lac de baraj antropic, pe valea Cătușa, situat în nord-vestul municipiului Galați, fiind încadrat la sud de Cartierul Filești, iar la est de Cimitirul Ștefan cel Mare și Cimitirul Israelit. Se întinde pe o suprafață de 11 ha cu amenajări turistice preponderent pe malul estic. Astfel, malul vestic este acoperit aproape integral de o pădure de salcâmi ce însumeaza 10 ha, fiind parțial amenajat pentru agrement.
Accesibilitatea lacului Vânători este asigurată de traseele de transport în comun, accesul auto fiind de asemenea facil datorită drumurilor asfaltate și parcărilor existente pe malul estic al lacului.
Activitățile turistice desfășurate pe lacul Vânători vizează agrementul de weekend, oferind condiții de plajă, înot, pescuit, agrement nautic cu barci și hidrobiciclete, dar și condiții de cazare în campingul compus din căsuțe de vacanță și locuri speciale de amplasare a corturilor. Aceste condiții sunt oferite turiștilor în perioada sezonului estival, din luna mai până în luna septembrie-octombrie, cu perspectiva apropiată de funcționare pe toată perioada anului.
Amenajarea lacului Vânători începe în anul 1975, când poartă denumirea de Lacul Partidului, fiind amenajat numai pentru liderii locali ai P.C.R. Astfel, în perioada 1975-1982, lacul este populat cu 300-400 kg de pește, oferind condiții de pescuit pentru personalitățile amintite. Trebuie menționat și faptul că amenajările turistice sunt inexistente în această perioadă, lacul fiind amenajat și utilizat doar pentru pescuit.
În anul 1982, Consiliul Județean Galați, printr-o dispoziție locală, interzice liderilor locali ai P.C.R dreptul de a deține obiective economice. Astfel, din acest an Lacul Partidului oferă condiții de pescuit sportiv pentru toți locuitorii municipiului. Însă, datorită practicării unei taxe de pescuit destul de ridicată precum și a depopulării masive a lacului, numărul turiștilor atrași de acest obiectiv turistic până în anul 1990 este de ordinul sutelor în decursul unui an.
În perioada 1990-1994 . Lacul Partidului este complet abandonat, întrând într-o faza de degradare accentuată.
Anul 1994. marchează începutul traseului ascendent pentru Lacul Partidului, care-și schimbă denumirea în Lacul Vânători.
Apariția primelor amenajări turistice, accesibilitatea facilă, diversificarea mijloacelor de agrement, crearea unei baze de cazare adecvată ( căsuțe și camping), tarifele mici practicate, reîmprospătarea apei lacului și repopularea cu 2400 kg de pește, reprezintă principalii factori de favorabilitate care au determinat creșterea fluxurilor turistice receptoare. Astfel, dacă în anul 1994, Lacul Vânători înregistrează un flux turistic receptor ce însumează 1030 turiști, această valoare creste progresiv până în anul 2000, când numărul turiștilor este de 9440.
În perioada 2000-2004 – Lacul Vânători înregistrează din punct de vedere al fluxurilor turistice receptoare un boom turistic, respectiv 28167 turiști în anul 2004 și 35627 turiști în anul 2007, cu un record de 6000 de turiști la sfârșit de săptămână în sezonul estival.
Dintre factorii de restricționare a activităților turistice desfășurate pe Lacul Vânători, cel mai important este depozitarea necorespunzatoare a deșeurilor menajere de către turiști, deși există numeroase locuri amenajate pentru depozitare și evitare, astfel, a poluării. Deși vizeazănumai turismul de weekend în sezonul estival, Lacul Vânători înregistrează fluxuri turistice a căror valoare îi situează, în prezent, printre primele atracții turistice antropice ale municipiului Galați.
VI.STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI
6.1 Poluarea datorită activităților economice(industrie, agricultură,zootehnie )
Sursele de poluare a aerului și principalii poluanții
Sursele de poluare reprezintǎ locul de producere și de evacuare în mediul înconjurǎtor a unor emisii poluante, iar în funcție de proveniența poluanților surse de poluare sunt naturale și artificiale. Poluantul este definit ca orice formă a materiei (substanțe chimice în stare de agregare solidă, lichidă, gazoasă sau forme de energie: radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestuia și al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale și imateriale.
Dintre sursele de poluare locala din zona studiata, cele naturale nu se constituie in factori majori de poluare a atmosferei, iar din categoria surselor artificiale cele fixe sau stationare au o pondere mult mai mare in comparative cu cele mobile.Roșu A.G., Sursele de poluare, protecția mediului înconjurător în județul Brăila, Editura R.B.C. System, Brăila (1996).
Sursele naturale
Sursele naturale produc o poluare accidentalǎ care se integreazǎ repede în ciclul ecologic și adesea sunt situate la distanțe mari de centrele populate. În aceastã categorie se înscriu: erupțiile vulcanice (în țara noastrã vulcanii sunt stinși și nu mai au activitate specificã), furtunile de praf, pulberile meteorice, incendiile provocate de temperaturile ridicate sau trãsnete, descompunerea reziduurilor organice, particulele vegetale (polen, spori, ciperci, alge etc.), ceața, solul, ionizarea atmosferei.
În municipiul Galati, sursele naturale de poluare constituie factori majori de impurificare a aerului urban :
-solul, caracterizat printr-un grad de permeabilitate ridicat;
-plantele si animalele, care pot elimina in aer diverse elemente ca: pollen, par, pene;
– praful cosmic, rezultat din distrugerea meteoritilor in straturile superioare ale atmosferei.
-particulele vegetaleprecum polenurile, sporii, mucegaiurile, algele, ciupercile și fermenții pot polua atmosfera, deși sunt produse de arbori și ierburi care ajutǎ la combaterea poluǎrii aerului. Aceste particule vegetale alǎturi de bacterii, microbi și viruși reprezintǎ principalii poluanți patogeni ai aerului
Sursele artificiale
Sursele artificiale de poluare sunt reprezentate de ansamblul activităților antropice care depășesc capacitatea de suport a mediului și impun transformări în funcționalitatea și structura ecosistemelor naturale și a comunităților umane. Emiterea în atmosferǎ a poluanților artificiali se poate face prin două moduri: unul organizat, prin canale și guri de evacuare cu debite și concentrații de impuritǎți cunoscute și calculate și unul neorganizat, prin emiterea poluanților direct în atmosferǎ discontinuu și în cantitǎțipuțin sau chiar deloc cunoscute.
Principalele surse de poluare cu impact asupra aerului sunt cele staționare din: industria petrochimică, industria materialelor de construcții, industria lemnului, industria celuloze si hârtiei, industria textilă la care se adaugă surse cu pondere mai mică din domeniul industriei alimentare, energiei electrice si termice, precum si cele mobile (transportul feroviar si cel rutier).
Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scară mondială. Procedeele de producție industrială eliberează emisiile, care se redepun in cazul in care nu există filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substanțele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe.
In momentul procesului de combustie, substanțele gazoase, lichide si solide sunt eliberate în atmosferă de furnale. În funcție de înălțimea furnalelor si de condițiile atmosferice, gazele de eșapament provenind din focare se răspândesc local sau la distanțe medii, – uneori chiar si mari – căzând din nou sub formă de particule mai fine decat poluarea atmosferică măsurabilă în locurile de emisie.
Degajarile industriale în ultimă instanță nimeresc în sol, e cunoscut faptul căîn jurul uzinelor metalurgice în perimetrul a 30-40 km în sol e crescută concentrația de ingrediente ce intră în compoziția degajaților aeriene a acestor uzine.
Transporturilesunt o altă importantă sursă de poluare. Astfel 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar în unele localități ajung chiar si până la 90%. Autovehiculele care funcționează cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seamă.Orașele mari sau aglomerațiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe.
Emisiile de poluanți ale autovehiculelor prezintă două mari particularitați: in primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, faptă care duce la realizarea unor concentrații ridicate la înălțimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică si mare capacitate de difuziune în atmosferă. În al doilea rând emisiile se fac pe intreaga suprafață a localitații, diferențele de concentrații depinzând de intensitatea traficului si posibilitățile de ventilație a străzii. Ca substanțe poluante, formate dintr-un număr foarte mare (sute) de substanțe, pe primul rând se situează gazele de eșapament. Volumul, natura, si concentrația poluanților emiși depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de condițiile tehnice de funcționare. Dintre aceste substanțe poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compușii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele.Turtureanu A.G., Managemantul actual de la teorie la modelare matematică, Editura Siteze, Galați (2005).
Agricultura – Suprafața agricolă este alcătuită din soluri diferite calitativ, fapt ce permite culturi diversificate. Suprafețe mari de teren sunt cultivate cu cereale, viță de vie, legume, plante tehnice etc. Suprafața exploatațiilor agricole a crescut în anul 2005 cu 49937 ha.
Sectorul zootehnic cuprinde specii de animale adaptate zonelor județului, de deal și câmpie. Efectivele de animale, după mai mulți ani de scădere continuă, în anul 2005 au înregistrat ușoare creșteri ( +6,2 mii capete bovine, +12,8 mii capete porcine, +35,1 mii capete ovine și caprine, + 408,7 mii capete păsări)..
Turtureanu A.G., Geografia resurselor naturale, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2005).
Combinatul Siderurgic ,,Acelor Mittal” Galati
Combinatul Siderurgic este cea mai mare cetate de oțel a țării , a cărei construcție a început în 1962 , ajungând în zilele noastre sa dea singur circa 44,8% din producția de oțel– tabla groasă , banda laminată la cald si banda laminată la rece – realizate intr-o mare diversitate de profile si tipodimensiuni care acoperă, la nivelul exigențelor impuse de procesul tehnic mondial , de nevoile de metal ale economiei românești.
Combinatul dispune de un port fluvial – maritim , amplasat în amonte de confluența Siretului cu Dunărea , care asigură descărcarea minereului si , respectiv , expedierea produselor finite.
Dinamica investițiilor si realizarea lor productivă au determinat creșteri corespunzătoare ale producției Combinatului. În anul 1978 s-au produs 2413 mii tone cocs , 4633,7 mii tone fontă , 5272,4 mii tone oțel si 4356,0 mii tone laminate. Față de anul intrării in folosintă a primelor obiective , producția anului 1978 era mai mare de 7 ori la cocs , de aproape 13 ori la fontă , de peste 52 ori la oțel si de 12,4 ori la laminate . In ultimul deceniu aceste creșteri au transformat Galațiul in cea mai mare cetate de metal a țării.
Produsele Combinatului sunt livrate la cca 800 beneficiari interni , iar 20% din productie este livrată la export in 38 de țări , între care : Polonia , Bulgaria , China , Germania , Anglia , Belgia , Austria , Italia.Turtureanu A.G., Elemente fundamentale de marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București (2005).
Alături de Combinatul Siderurgic si în cadrul aceleiași platforme siderurgice funcționează Intreprinderea de construcții si montaje siderurgice ( ICMSG ) , care este cea mai mare unitate specializată pentru construcții si instalații siderurgice si una dintre cele mai mari unități de construcții – montaj din țară. Incepând din anul 1960 , când a fost inființată , a executat obiectivele gigantului complex industrial – Combinatul Siderurgic : baterii de cocsificare , fabrici de aglomerare , furnale , oțelării , instalații de turnare continuă , laminoare , fabrici de oxigen.
În perioada 1961 – 1977 pe platforma C.S.G. s-au realizare 34,9 m.c. sapaturi de pământ , 22 mil m.c. umpluturi , 5,7 mil m.c. betoane turnate , 140 mii tone construcții si confectți metalice , 323 mii tone utilaj tehnologic montat , 443 km căi ferate , 617 mii m.p. drumuri si platforme etc.
Intreprinderea și-a extins activitatea si pe plan extern realizând în Germania , în calitate de constructor si furnizor , o fabrică de aglomerate a minereurilor feroase , dupa o concepție românească , cu utilaje si echipament construite in țară , precum si alte instalații siderurgice.
Intreprinderea realizează cantități mari de tablă inoxidabilă, de calitate superioară. În preocupările colectivului de muncă al unității sta producerea a 12 noi marci de oțeluri înalt aliate , din care 8 audtenitice , 2 feritice si 2 refractare. Se vor construi instalații de zincare a benzilor inguste, necesare industriei electrotehnice , bandă cositorită prin procedee moderne, si va fi dezvoltată producția de profiluri la rece si de panouri cutate în flux.
În actuala etapă a modernizării, în fața unei presiuni sociale tot mai intens exprimate, de protejare a patrimoniului, prejudiciile aduse mediului ambiant, în condițiile în care există soluții pentru evitarea producerii acestora, devin intolerabile.
Protecția mediului ambiant constituie una dintre provocările cu care se confruntă planeta noastră și ea este indisolubil legată de dezvoltarea economică. Protejarea mediului înconjurător a devenit una dintre componentele strategiei societaților comerciale din punct de vedere al imaginii si al avantajului fața de concurență.
Sub presiunea GĂRZII DE MEDIU si a altor factori sociali puternici, conducerea ISPAT SIDEX, care a preluat combinatul siderurgic de la Galați, a conceput o strategie de mediu pentru diminuarea impactului activității industriale asupra mediului ambiant, în concordanță cu cerintele care vor urma din partea Uniunii Europene.
Societatea comercială ISPAT SIDEX s-a angajat să îndeplinească obiectivele de mediu prin:
● respectarea exigentelor legislației de mediu;
● inițierea și dezvoltarea unui proces de ameliorare continuă a performanțelor de mediu;
● identificarea riscurilor de accidente majore și prevenirea riscurilor de poluări accidentale, precum și stabilirea acțiunilor de prevenire a acestora.
Aceste acțiuni se vor materializa prin:
● cercetare și activități noi care vizează reducerea consumurilor energetice;
● reducerea consumului de apă și ameliorarea calității apelor evacuate;
● îmbunătățirea calității aerului din spațiul intrauzinal, în special prin reducerea emisiilor de pulberi;
● îmbunătățirea instalațiilor de ardere pentru reducerea consumurilor energetice și concomitent reducerea volumului gazelor arse evacuate în atmosferă;
● gestionarea deșeurilor – reciclare sau valorificare;
● colaborarea mai eficientă cu autoritatea locală de mediu.
Ținta declarată a activității conducerii ISPAT SIDEX este de a contribui la dezvoltarea combinatului siderurgic, de a raspunde așteptărilor personalului propriu și de a proteja mediul înconjurător și resurselor naturale. Principalele proiecte de mediu din anul 2002 au avut următoarele efecte ecologice:
● instalația de epurare a gazului de cocs, la Secția chimică a Uzinei Cocso – Chimice. Desulfurarea gazului de cocs are urmatoarele efecte: obținerea unui gaz de cocs epurat, de calitate, care prin folosirea în instalațiile de ardere nu vor conduce la depășirea normelor de mediu și reducerea cu cca. 10000 t/an a emisiilor de SO2.
● modernizarea filtrelor de la sortarea cocsului, la Uzina Cocso – Chimică, de la concasarea cocsului și de la furnalul nr.5 în cadrul Uzinei Aglomerare – Furnale, cu urmatoarele efecte: reducerea emisiilor de pulbere evacuate la coșul de fum cu cca. 390t/an și încadrarea emisiilor de pulberi în limita legală.
Bomba UCC
Uzina Cocso-Chimică, pusă în funcțiune în 1974, este instalația cu cele mai mari probleme din punct de vedere al protecției mediului, fiind și "buba" programului de conformare, anexă a actualei autorizații de mediu. La coșurile bateriilor de cocsificare, concentrația de pulberi a fost de trei ori mai mare decât maximul admis.
Lângă instalația de distilare a apei amoniacale concentrația a fost de 34 de ori mai mare! În perimetrul instalațiilor de stingere uscată a cocsului s-au înregistrat valori ale fenolului de 16 ori mai mari decât limita maximă, iar în perimetrul instalațiilor de stingere umedă a cocsului valorile la fenol, atenție, au depășit de 208 ori concentrația maximă admisă! Sunt valori uriașe, care categoric afectează în primul rând muncitorii ce respiră cel puțin opt ore pe zi acest "aer", aproape 2.000 la număr. Dar la asemenea niveluri nici orașul nu putea scăpa neatins.
CONCLUZII
De-a lungul timpului, pe langă funcția industrială, funcția de transport, funcția comercială, în viața orașului Galați au rămas și s-au dezvoltat și alte funcții: administrativă, culturală, turistică, agricolă, fiecare în parte având importanța ei.
Populația interesează activitatea de turism sub mai multe aspecte:
-ca rezervor pentru cererea turistică de servicii: creșterea populației, sporirea ponderii populației orășenești, modificările produse în structura socioprofesională, gradul de cultură și de educație și populație, creșterea speranței de viață, sunt factori importanți în stimularea și dezvoltarea activității de turism. Dar factorul demografic își manifestă incidența asupra turismului, stimulându-l în acele regiuni în care nivelul venitului populației depășește un anumit prag, a cărui valoare este dată de dezvoltarea economică.
ca forță de muncă în activitatea de turism, care va modela « materia primă » ( oferta turistică potențială ) în diferite produse turistice prin muncă vie înglobată în prestațiile de servicii specifice pentru fiecare produs turistic.
ca element dinamic în creșterea calității seviciilor turistice ( prin pregătirea profesională, etică, aptitudini, calități psihosociale etc). De conținutul prestațiilor turistice, de diversitatea și nivelul calitativ al serviciilor oferite de organizatorii de călătorii turistice și de prestații de servicii pentru turiști depinde gradul de valorificare a ofertei unei zone și de satisfacție a turiștilor.
Zona geografică Galați – prin gradul accentuat de urbanizare, consecință a industrializării, constituie factorii determinanți ai cererii turistice prin: numărul mare de locuitori, veniturile materiale, poluarea atmosferei și anxietatea vieții citadine, solicitarea mai mare pentru odihnă și refacere a capacității forței de muncă etc. Pe lângă faptul că sunt centre urbane emițătoare de turiști care doresc să evadeze din viața trepidantă de oraș, în mediul natural nepoluat, orașele interesează activitatea de turism și prin bogăția și valoarea obiectivelor turistice,
dotările tehnico-edilitare, prosperitatea economică și culturală, spațiile recreative și de agrement cu care au fost înzestrate localitățile de la malul Dunării.
Localitățile rurale – reprezintă centre mai modeste emitente de turiști către cele mai apropiate zone de agrement din județele de care acestea aparțin Galațiului.
Ca orice cetățeni ai societății moderne, locuitorii zonei geografice Galați simt, în mod cert, o mare nevoie de comunicare și mai ales de petrecere a timpului liber prin odihnă, relaxare, divertisment. Odihna (recreerea) te eliberează de oboseală și stres, înlătură deteriorările fizice ori nervoase provocate de noianul obligațiilor cotidiene. Apare tot mai mult nevoia de odihnă , liniște, plimbare și ocupații cu scop nelucrativ, inclusiv sportive. Astfel, timpul liber al unui citadin devine un ansamblu de activități cărora individul li se poate consacra pentru a se odihni ori distra. Opțiunea trebuie sa se facă pe o anumită ofertă, într-o societate care este determinată de o slabă putere de cumpărare cu norme de consumație autoimpuse. Ofertele care depășesc o consumație accesibilă sau care ar greva asupra bugetului devin lipsite de activitate sau interes.În activitățile de timp liber există și o zonă de tradiție, ceea ce îl aduce pe om într-un stadiu de reflectare și percepție infantilă, când reperele sunt temporale.
Turismul mai mult ca orice alt domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, acesta reprezentând "materia primă", obiectul și domeniul de activitate și de desfășurare a turismului recreativ. Turismul recreativ se desfășoară în mediu și prin mediu, astfel calitatea acestuia poate influența, favorizând sau negând activitățile turistice. Relieful, pădurile, fluviul Dunărea, lacurile, monumentele de artă și arhitectură, etc; componente ale mediului înconjurator, se constituie ca și resurse turistice care favorizează desfășurarea turismului de odihnă și de recreere.
Cu cât aceste resurse sunt mai variate și complexe, și mai ales nealterate, cu atât mai mare este interesul turistic, iar activitățile pe care le generează sunt mai valoroase și mai atractive, răspunzând unor foarte variate motivații turistice.
Relația turism-mediu înconjurător are o semnificație aparte, dezvoltarea și ocrotirea mediului înconjurător reprezentând condiția sine qva non a turismului, orice modificare produsă acestuia aducând prejudicii și potențialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea resurselor sale.
Turismul este dependent de calitatea mediului înconjurător, astfel consecințele degradării resurselor turistice pot avea grave implicații social-economice. Din punct de vedere economic, neajunsurile semnalate ca urmare a existenței de resurse turistice degradate se reflectă în primul rând în imposibilitatea valorificării lor turistice ca surse de venituri, constituind astfel o pierdere definitivă pentru economie. Produsele turistice care includ resurse degradate îșimicșorează din valoare, iar consecințele sunt directe și se materializează prin diminuarea cererii turistice și implicit utilizarea mai redusă a bazei materiale turistice și scăderea încasărilor provenite din comercializarea lor.
Potențialul turistic reprezintă o parte integrantă a mediului înconjurător, existența si dezvoltarea lui depind de calitatea acestuia, astfel turismul poate fi considerat un indice de calitate pentru mediul în care se desfășoară, un barometrual calității acestuia. În arealele în care sunt întrunite condiții bune, turismul recreativ este intens practicat, spre deosebire de zonele unde, din diverse motive, o componentă sau alta a mediului înconjurător se degradează, iar practicarea turismului dispare treptat.
De asemenea, ținând cont de exigențele pe care le revendică, turismul poate fi o soluție practică pentru păstrarea nealterată a mediului. Din acest motiv, ocrotirea și conservarea naturii și a calităților acesteia devine pentru turism o necesitate și sunt tot mai necesare acțiunile întreprinse în acest scop.
Folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism și agrement reprezintă o presiune mai puțin agresivă și cu caracter predominant sezonier, la care este supus mediul înconjurător.
Turismul, ca orice altă activitate umană, fără să conțină elemente intenționale, fiind un consumator de spațiu și resurse turistice, participă implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător și a potențialului turistic, fie prin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului, fie prin concepția greșită de valorificare și echipare a unor zone, puncte și obiective turistice. În condițiile în care turismul cunoaște o continuă dezvoltare, de la an la an problema devine tot mai acută, acțiunea distructivă a turiștilor asupra resurselor turistice prezentând o intensitate și o varietate sporită de la an la an.
Acțiunile distructive pot fi numeroase, mai ales în zonele în care nu există dotări sau amenajări speciale necesare practicării diferitelor activități turistice. Astfel, locurile destinate practicării activităților de agrement din preajma centrelor urbane, pe malul lacurilor sau a fluvului, urmare a lipsei unor amenajări speciale se degradează uneori datorită numeroaselor urme reziduale lăsate la întâmplare de către turiști în locurile în care au poposit. Fenomenul de poluare a naturii a căpătat fome mai complexe prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile, turiștii abătându-se de la drumurile principale.
Nerespectarea ( și uneori chiar nestabilirea) perimetrelor hidrologice și sanitare și permiterea activităților economice poluante în limitele acestora, duc la degradarea resurselor balneare, așa cum s-a întâmplat cu Lacul Sărat, datorită irigațiilor, chimizării și datorită apelor reziduale industriale.
Dezvoltarea turismului are ca premisă fundamentală protejarea și conservarea potențialului turistic, prevenirea degradării lui, acestea costituind o problemă de maximă importanță și actualitate, ce trebuie să facă parte integrantă din politica generală de dezvoltare a turismului.
Protecția mediului înconjurător și a patrimoniului turistic este influențată în mare măsură și de conștiința ecologică și a sentimentului de dragoste și respectul acesteia față de natură. Acest lucru se poate realiza printr-o susținută acțiune de educație cu privire la mediu și potențialul turistic, acțiune care să se facă la nivelul întregii țări, prin insuflarea unei atitudini de respect și responsabilitate față de resursele naturale în vederea ocrotirii lor.
Educația ecologică pentru ocrotirea naturii, a patrimoniului cultural-istoric și a potențialului trebuie făcută permanent pentru toate vârstele, dar este important să înceapă din copilărie. Activitatea de educație ecologică se poate desfășura prin conferințe, expuneri, prin radio și TV, presă, proiecții, excursii, asociații pentru turism și ocrotirea naturii.
BIBLIOGRAFIE
1.Alexandru Ionel Ștefan, Lacu Sărat, Editura Libertatea Brăila (1997).
2.Băcăoanul Vasile, Podișul Moldovei-natură, om, economie, Editura Științifică și enciclopedică București (1980).
3.Brezeanu I. ,Galați. Monografie, Editura Sport-Turism, București (1980).
4.Câdea M., Erdeli G. ,Simion T. ,Potențialul turistic și turism, Editura Universitații București (2001).
5.Chirilă Aurelian, Mărturii de la Brateș, Editura geneze Galați (2002)
6.Cianga N., România, Geografia Turismului (Partea întai). Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca (2001).
7.Cocean Pompei, Geografia Generală a Turismului, Editura Corint București (2000).
8.Dradomir V., România –Atlas turistic și rutier, Editura Floraco București (1995).
9.Ederlei George, Dicționar de Geografie Umană, Editura Corint, București (1999).
10.Glăvan Vasile, Turismul în România, Editura Economică ,București (2000).
11.Glăvan Vasile, Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism. ,Editura Economică, București (1995).
12.Ioan A.G., Economia serviciilor, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2001).
13. Ioan A.G., Geografia economică a lumii contemporane, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2001).
14. Ioan A.G., Economia turismului și a mediului ambiant, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2001).
15. Ioan A.G., Economia resurselor naturale, Editura Didactică și Pedagogică, București (2004).
16.Lazarovici Grigore, Stanciu Ștefan, Galați-Istorie și contemporanitate, Editura Alma Galați (2002).
17.Mândru Chiriță, Manuscris Monografic, (1932).
18.Oancea Dimitrie, Swizewski Cazimir, Județul Galați, Editura Academiei S.R.S., București (1979)
19.Roșu A.G., Geografia Economică, Editura Evrika, Brăila (1999).
20.Roșu A.G., Economia serviciilor, Editura Evrika, Brăila (1999).
21.Roșu A.G., Sursele de poluare, protecția mediului înconjurător în județul Brăila, Editura R.B.C. System, Brăila (1996).
22.Turtureanu A.G., Managementul actual de la teorie la modelare matematică, Editura Siteze, Galați (2005).
23. Turtureanu A.G., Cunoștiințe economice fundamentale și de specialitate pentru examenul de licență, Editura Mongabit, Galați (2006).
24. Turtureanu A.G., Probleme actuale de servicii și turism, Editura Zigoto, Galați (2005).
25. Turtureanu A.G., Elemente fundamentale de marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București (2005).
26. Turtureanu A.G., Economia serviciilor, Editura Didactică și Pedagogică, București (2005).
27. Turtureanu A.G., Geografia resurselor naturale, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2005).
28.Galați Ghid, Editura Sedona (2001).
29.Județele Patriei, editura Sport Turism, București (1986).
30.Paul Păltânea, Istoria orașului Galați, Editura Porto-Franco, Galați, 1994
31.Neagu Djuvara, Între occident și orient – Țările române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2007
32.Ioan Mărculeț (coord.): Superlativele României – mică enciclopedie, Editura Meronia, 2010
33.Ioan Mărculeț (coord.): Dicționarul așezărilor urbane din România, Col. Naț. ”I. L. Caragiale”, București, 2013.
34.Ștefan Zeletin, Burghezia română, București, 1991
35.Albumul de prezentare al Galațiului: Galați – Ambient Citadin facut la comanda Primăriei Municipiului Galați
36.www.insse.galați.ro
37.www.cjgalați.ro
38.www.prefecturăgalați.ro
39.www.primăria.galați.ro
40.www.wikipedia.ro
BIBLIOGRAFIE
1.Alexandru Ionel Ștefan, Lacu Sărat, Editura Libertatea Brăila (1997).
2.Băcăoanul Vasile, Podișul Moldovei-natură, om, economie, Editura Științifică și enciclopedică București (1980).
3.Brezeanu I. ,Galați. Monografie, Editura Sport-Turism, București (1980).
4.Câdea M., Erdeli G. ,Simion T. ,Potențialul turistic și turism, Editura Universitații București (2001).
5.Chirilă Aurelian, Mărturii de la Brateș, Editura geneze Galați (2002)
6.Cianga N., România, Geografia Turismului (Partea întai). Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca (2001).
7.Cocean Pompei, Geografia Generală a Turismului, Editura Corint București (2000).
8.Dradomir V., România –Atlas turistic și rutier, Editura Floraco București (1995).
9.Ederlei George, Dicționar de Geografie Umană, Editura Corint, București (1999).
10.Glăvan Vasile, Turismul în România, Editura Economică ,București (2000).
11.Glăvan Vasile, Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism. ,Editura Economică, București (1995).
12.Ioan A.G., Economia serviciilor, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2001).
13. Ioan A.G., Geografia economică a lumii contemporane, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2001).
14. Ioan A.G., Economia turismului și a mediului ambiant, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2001).
15. Ioan A.G., Economia resurselor naturale, Editura Didactică și Pedagogică, București (2004).
16.Lazarovici Grigore, Stanciu Ștefan, Galați-Istorie și contemporanitate, Editura Alma Galați (2002).
17.Mândru Chiriță, Manuscris Monografic, (1932).
18.Oancea Dimitrie, Swizewski Cazimir, Județul Galați, Editura Academiei S.R.S., București (1979)
19.Roșu A.G., Geografia Economică, Editura Evrika, Brăila (1999).
20.Roșu A.G., Economia serviciilor, Editura Evrika, Brăila (1999).
21.Roșu A.G., Sursele de poluare, protecția mediului înconjurător în județul Brăila, Editura R.B.C. System, Brăila (1996).
22.Turtureanu A.G., Managementul actual de la teorie la modelare matematică, Editura Siteze, Galați (2005).
23. Turtureanu A.G., Cunoștiințe economice fundamentale și de specialitate pentru examenul de licență, Editura Mongabit, Galați (2006).
24. Turtureanu A.G., Probleme actuale de servicii și turism, Editura Zigoto, Galați (2005).
25. Turtureanu A.G., Elemente fundamentale de marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București (2005).
26. Turtureanu A.G., Economia serviciilor, Editura Didactică și Pedagogică, București (2005).
27. Turtureanu A.G., Geografia resurselor naturale, Editura Fundației Academice Danubius, Galați (2005).
28.Galați Ghid, Editura Sedona (2001).
29.Județele Patriei, editura Sport Turism, București (1986).
30.Paul Păltânea, Istoria orașului Galați, Editura Porto-Franco, Galați, 1994
31.Neagu Djuvara, Între occident și orient – Țările române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2007
32.Ioan Mărculeț (coord.): Superlativele României – mică enciclopedie, Editura Meronia, 2010
33.Ioan Mărculeț (coord.): Dicționarul așezărilor urbane din România, Col. Naț. ”I. L. Caragiale”, București, 2013.
34.Ștefan Zeletin, Burghezia română, București, 1991
35.Albumul de prezentare al Galațiului: Galați – Ambient Citadin facut la comanda Primăriei Municipiului Galați
36.www.insse.galați.ro
37.www.cjgalați.ro
38.www.prefecturăgalați.ro
39.www.primăria.galați.ro
40.www.wikipedia.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Identificarea, Dezvoltarea Si Promovarea Potentialului Agroturistic AL Judetului Galati (ID: 140772)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.