Identificarea, Dezvoltarea Si Promovarea Agroturismului In Judetul Hunedoara

CUPRINS

I. Pozitia si accesibilitatea
1.1. Asezare si pozitie in teritoriu
1.2. Accesibilitatea si infrastructura generala (reteaua aeriana, feroviara si rutiera, cai de acces, alei etc.)
II. Cadrul natural
2.1. Relieful zonei
2.2. Clima
2.3. Vegetatia
2.4. Fauna
2.5. Oglinzi de ape, ape minerale si termale, namoluri terapeutice, etc
2.6. Ocrotirea naturii
III. Cadrul social-economic
3.1. Populatia si asezarile umane
3.2. Structura populatiei
3.3. Industria
3.4. Agricultura si silvicultura
3.5. Dotari tehnico-edilitare (energie, apa, canal, incalzire, parcuri, etc)
3.6. Dotari comerciale, sanitare si sportive (magazine, spitale, terenuri de sport)
3.7. Servicii pentru populatie (posta telefonie, autoservire, depanare, frizerie, etc.)
IV. Cadrul cultural-istoric
4.1. Dotari culturale (camine si case de cultura, biblioteca, cinematografe)
4.2. Valori etnografice si folclorice (arhitectura traditionala, instalatii si tehnici populare, port popular, folclor musical, coregrafic si literar, sarbatori folclorice, festivaluri, obiceiuri, traditii si ritualuri satesti)
4.3. Monumente si situri
4.4. Monumente si ansambluri de arhitectura
4.5. Case memoriale
4.6. Zone istorice rurale si urbane
4.7. Muzee
4.8. Manastiri, catedrale si biserici
V. Serviciile agroturistice din zona
5.1. Serviciile de cazare (structuri de primire-tipuri, clasificare dotari etc.)
5.2.Servicii de alimentatie (micdejun, demipensiune, pensiune completa, gastronomie, retete traditionale, cura de produce naturale realízate in gospodarii sau ferme, etc.)
5.3.Servicii de agrement (plimbari, sport, drumetii, echitatie, pescuit si vanatoare, turism cultural, religios, balnear, de congreso si conferinte, etc.)
VI. Calitatea mediului
6.1. Poluare datorita activitatii economice (industrie, agricultura, zootehnie, silvicultura, prestari servicii catre populatie)
6.2. Poluare datorita activitatilor turistice si de agrement
VII. Concluzii
VIII. Bibliografie selectiva

IDENTIFICAREA , DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI AGROTURISTIC IN JUDETUL HUNEDOARA

POZITIA SI ACCESIBILITATEA

Asezare si pozitie in teritoriu

Județul Hunedoara este situat în partea sud-vestică a Transilvaniei și ocupă o parte a bazinelor hidrografie ale râurilor Mureș și Jiu. Județul este intersectat de paralela de 460latitudine nordică și de meridianul de 230 longitudine estică (valori absolute publicate 46016' latitudine nordică, localitatea Bulzești, 23024' longitudine estică, localitatea Aurel Vlaicu, 45019' longitudine estică, Munții Parâng). Punctele extreme ale județului Hunedoara, fără indicarea coordonatelor absolute sunt: zona de NV a satului Rusești (comuna Bulzeștii de Sus) la nord, hotarul vestic al satului Pojoga (comuna Zam), la vest, izvoarele râului Lăpușnic, la sud, și ramificațiile unor afluenți de dreapta ai pârâului Jieț, la est. Către nord și NV, județul se învecinează cu județul Bihor, la vest cu județul Timiș, în SV cu județul Caraș-Severin, la sud și SE cu județul Gorj, respectiv Vâlcea, iar la est și SE cu județul Alba.

Din punct de vedere geologic, teritoriul județului Hunedoara se suprapune pe două mari unități tectono-structurale structurale: autohtonul danubian și pânza getică. Rezultatul al tectogenezei active, au fost delimitate două zone: zona cristalino-mezozoică aparținând Carpaților Meridionali și Munților Banatului și zona sedimentar vulcanică a Carpaților Apuseni de sud. Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în masivele Vâlcan, Parâng, Retezat, Țarcu iar pânza getică în Munții Godeanu, Șureanu și Poiana Ruscă. Prima zonă este alcătuită din șisturi cristaline, peste care se suprapun formațiuni sedimentar-mezozoice, în special calcare jurasice. Formațiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) și mezozoice (gresii, șisturi argiloase, calcare), constituie învelișul sedimentar al cristalinului. Șisturile cristaline ce constituie pânza getică, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales în vestul Munților Șureanu și în Poiana Ruscă. Zona sedimentaro-eruptivă a Carpaților Apuseni este alcătuită din formațiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, șisturi argiloase, conglomerate, gresii) și magmatite (gabrouri, bazalturi), precum și din formațiuni neogene (bazalturi, andezit).

Accesibilitate si infrastructura generala

Regiunea de Vest este traversată de două din cele trei coridoare Pan-europene care intersectează România, și anume coridorul IV Berlin / Nurnberg – Praga – Budapesta, care pe teritoriul României are două ramuri, respectiv Nădlac-Arad-Calafat-Vidin și Nădlac-Arad-București-Constanța, și coridorul VII – fluviul Dunărea, de cinci drumuri europene și de trei linii internaționale de cale ferată.
În 2005, Regiunea Vest avea o rețea de căi ferate de 1904 km, reprezentând 17,39% din totalul național. Rețeua de căi rutiere este bine dezvoltată și repartizată relativ echilibrat în teritoriu, cu o rețea totală de drumuri publice de 10.292 km (12,88% din totalul național) din care 1.883 km sunt drumuri naționale și 8.409 km drumuri județene și comunale. Din totalul drumurilor publice doar 26% sunt modernizate, procent sub media națională (26,5%).

II. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL

2.1 Reflieful zonei(unitatile montane, deluroase si de podis)

Relieful județului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafața județului), fiind reprezentat prin unități ale Carpaților Meridionali, care depășesc frecvent 2.000 m altitudine (Munții Șureanu cu vârful Șureanu – 2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al județului, Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vîlcan, Godeanu,  Țarcu) și ale Carpaților Occidentali (Munții Poiana Ruscăi,  Munții Metaliferi, Munții Bihor, ale căror înălțimi depășesc rareori  1.400 m – vârful Găina în Munții Bihor care atinge 1.486 m altitudine).

Depresiunile intramontane (Depresiunea Petroșani, Depresiunea Hațegului, Depresiunea Strei – Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Orăștiei, Defileul Mureșului între Deva și Zam, Depresiunea Brad) formează treapta de relief cea mai joasă din județ.

2.2 Clima

Clima județului Hunedoara este caracterizată de climatul de munte și de un climat continental sunt relativ umede, iar verile sunt însorite, cu regim pluviometric echilibrat.

Vântul predominant în județul Hunedoara bate în timpul iernii pe direcția vest-nord-vest, iar în timpul verii pe direcția est-sud-est.

Temperaturile medii anuale (+100 C lunca Mureșului, – 20 C Munții Retezat și Parâng), conduc la un contrast termic teritorial de 120 C [43] , extremele fiind regăsite în zonele montane propriu-zise (- 20 C și – 60 C) și în sectorul Mureșului, aval de Deva (circa 100 C). Temperatura medie în depresiuni este influențată de mai mulți factori, între care amintim poziția intramontană, gradul de deschidere, circulația maselor de aer).

Clima:  este temperat continentală, umedă și răcoroasă, influențată de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variază între -2°C la munte  și 10°C în Lunca Mureșului, iar media precipitațiilor se încadrează în intervalul 540-600 mm/mp.

2.3 Vegetatia si fauna

Strâns legată de vegetaţie, datorită resurselor de hrană şi adăpost, fauna judeţului Hunedoara este bine reprezentată atât ca număr de specii, cât şi ca indivizi.

Fauna pădurilor de foioase, deşi şi-a redus arealul ca urmare a defrişărilor, este încă bine reprezentată.

Mistreţul (Sus scrofa)

Lupul (Canis lupus)

Vulpea (Vulpes vulpes)

Veveriţa (Sciurus vulgaris)

Căprioara (Capreolus capreolus)

În pădurea Slivuţ de lângă Haţeg s-au repopulat zimbri (Bison bonasus), aceştia fiind aduşi iniţial din Polonia. Dintre păsările caracteristice pădurilor amintim cucul (Cuculus canorus), ciocănitoarea (Dendrocopos), gaiţa (Garrulus glandarius), corbul (Corvus corax), cinteza (Fringilla coelebs), bufniţa (Bubo bubo) etc. Pe malurile împădurite ale râurilor Mureş, Cerna, Strei şi Crişul Alb sălăşluieşte vidra (Lutra lutra). Iepurele (Lepus europaeus) trăieşte mai mult în tufişurile din luncile râurilor şi pe pajişti. În culturile de cereale se înmulţesc rozătoarele, mai ales şoarecele de câmp (Microtus arvalis), hârciogul (Cricetus cricetus), popândăul (Spermophylus citellus), cârtiţa (Talpa europaea), pârşul de alun (Muscardinius avelanarius), liliacul de seară (Nyctalus noctula) etc. În pădurile de conifere trăiesc carnivorele mari europene: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos) şi râsul (Lynx lynx). Un mediu propice de trai îşi găsesc aici şi cerbul carpatin (Cervus elaphus l.), ursul carpatin (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes) şi bursucul (Meles meles).

În Munţii Retezat apar cocoşul de munte (Tetrao uragalus) şi ierunca (Tetrastes bonasia). Apele râurilor din zona montană sunt populate de peşti, cum ar fi: cu păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus), moiaga (Barbus meridionalis petenyi) şi nisipariţa (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium).

În zonele alpine apar ierbivore mari, cum sunt capra neagră (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus capreolus). Carnivorele de mai mici dimensiuni, cum sunt pisica sălbatică (Felis silvestris), nurca şi hermina se găsesc în diversele habitate din Munţii Retezat, Parâng, Şureanu, ca şi unele micromamifere precum şoarecele de zăpadă (Microtus nivalis ulpius)

Din categoria păsărilor, aici se pot întâlni specii rare, cum sunt acvila de munte (Aquila chrysaetos), emblema Parcului Naţional Retezat, acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), şoimul călător (Falco peregrines), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumăriţa (Prunella collaris) şi mierla de piatră (Monticola saxattilis).

În zonele de luncă pot fi întâlnite numeroase specii de păsări, cum ar fi: barza albă (Ciconia ciconia), raţa sălbatică (Anas plathyrhynchos), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), lăstunul de mal (Riparia riparia), prigoria (Merops apiaster), ciocârlia (Alauda arvensis), codalbul (Haliaeetus albicilla), sturzul cântător (Turdus philomenes) etc

2.4 Apele de suprafață.

Rețeaua hidrografică a județului Hunedoara aparține, în cea mai mare parte, bazinului râului Mureș, și în mai mică măsură, bazinelor hidrografice ale Jiului și Crișului Alb [29] . Rezultat al structurii și varietății reliefului, densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între 0,5 km/km2 și 1,1 km/km2, valorile cele mai ridicate aparținând bazinelor superioare ale Streiului și Jiului de Vest [30] . Rețeaua hidrografică a județului Hunedoara aparține, din punct de vedere al tipului de alimentare, tipului moderat din zăpada scursă superficial și alimentare subterană, cu valori oscilante specifice regiunii munților înalți din sud, culoarului Orăștiei și depresiunii Hațegului, precum și restului zonelor care reprezintă cea mai mare parte a județului [31] .

Mureșul, principala arteră hidrografică a județului, străbate pe o lungime de 105 km, un culoar larg între Munții Șureanu și Poiana Ruscă la sud și Munții Apuseni la nord. Bazinul râului (6591 km2) este asimetric, afluenții de dreapta fiind scurți (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (până la 92 km). Afluenții de stânga importanți sunt: Orăștie sau Apa Orașului (L=47 km), Strei (L=89 km), ce cuprinde câțiva afluenți importanți (Râul Bărbat, Râul Mare, Luncani, Rușor, Șerel, Galbena, Silvașu), Cerna (L=67 km) și Dobra (L=42 km). Printre afluenții dinspre nord, mai importanți sunt Geoagiul (L=34 km) și Călanul (L=20 km).

Debitul mediu multianual al Mureșului, pentru perioada ultimilor 30 de ani, variază între 120 m3/s și 165 m3/s, valorile marcând zona de intrare, respectiv de ieșire a râului de pe teritoriul județului [32] . Volumul maxim scurs pe anotimpuri se produce la sfârșitul primăverii și începutul verii (aprilie-iunie), și cel minim toamna (septembrie-noiembrie). Fenomenele de îngheț (pod de gheață, curgeri de sloiuri, gheață la mal) au o durată medie de 45-50 de zile și se înregistrează în medie pentru 80%-90% din ierni [33] .

Jiul, rezultat al confluenței Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafață a bazinului hidrografic de 1050 km2. Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru bazinul Jiului hunedorean este primăvara [34] , debitul mediu multianual la ieșirea din județ fiind de 20 m3/s [35] . Afluenții cei mai importanți sunt: Taia (L=20 km), Jieț (L=22 km) și Bănița (L=16 km), în timp ce debitul mediu multianual la ieșirea râului din județ fiind de circa 20 m3/s [36] .

Crișul Alb străbate teritoriul județului Hunedoara pe o lungime de 66 km, panta de scurgere fiind diferită în funcție de unitatea morfologică pe care o parcurge (9-25‰ zona montană și 1-2 ‰ zona depresionară joasă). Cei mai importanți afluenți sunt: Valea Satului (L=15 km) și Ribița (L=18 km). Debitul mediu multianual al râului în sectorul marcat de limita județului este de circa 10 m3/s, fenomenele de îngheț având o durată medie de 40 zile și apar în circa 80% din ierni [37] .

Lacurile

Lacurile naturale ale județului Hunedoara, sunt în marea lor majoritate de origine glaciară, și se concentrează în Munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Parâng, cea mai mare densitate regăsindu-se în Munții Retezat (peste 80 de lacuri), demne de menționat fiind lacurile Bucura, Zănoaga, Custuri etc. Recordul de altitudine îl deține Tăul Mare sau al Custurii (2270 m altitudine) din Munții Retezat, iar lacul Bucura ocupă întinderea cea mai mare dintre lacurile

2.5 Ocrotirea naturii

Pe cuprinsul judetului Hunedoara sunt protejate diferite plante si animale rare sau pe cale de disparitie in rezervatii sau parcuri, formatii geologice sau pesteri, interesante si din punct de vedre turistic.

Cea mai importanta rezervatie naturala din acest judet precum si din tara noastra este PARCUL NATIONAL RETEZAT.

Infaptuirea unui parc national a fost nazuinta de mai multe decenii a oamenilor de stiinta si a iubitorilor naturii din tara noastra. In acest scop a fost aleasa partea centrala a masivului Retezat, care pastreaza in forma naturala, originara, marturiile nevatamate ale glaciatiei, fara pereche in Carpati, cat si raritatile florei si faunei. Prima manifestare oficiala de creare a acestui prim parc national a fost aceea a gradinii botanice din Cluj. Ca urmare a hotararilor luate de primul congres al naturalistilor din Romania, ce s-a tinut la Cluj, in anul 1928, sub presedintia eminentului om de stiinta Emil Racovita, in anul 1935, s-a obtinut legiferarea acestui parc national in limitele actuale, cu o suprafata de cca 20.000 ha.

Comisia monumentelor din cadrul Academiei Romane, in colaborare cu organele silvice si agricole si cu sprijinul conducerii administrative a judetului Hunedoara a obtinut in urmatoarele decenii importante realizari in vederea ocrotirii florei si faunei din aceasta mare rezervatie, parc national. Astfel padurile sunt conservate in starea lor originara. S-a interzis vanatoarea, pescuitul si pasunatul in rezervatia stiintifica.

Pentru pregatirea administratiei acestei mari rezervatii naturale, Academia Romana a infiintat un post de cercetator stiintific, sub indrumarea caruia s-au construit 4 case (cabane) pentru cazarea paznicilor, La Gura Zlata, Pietrele si Rotunda. S-au realizat, de asemenea, poteci de acces, imprejmuiri, table indicatoare. S-a organizat turismul in zona de protectie a parcului, in zona stiintifica acesta fiind interzis.

Cea mai importanta realizare in acest parc national este casa-laborator Gemenele, construita de Academia Romana, in centrul rezervatiei stiintifice, la altitudinea de 1770 m, in poiana de sub platoul caldarii lacului Gemenele.

Cladirea construita din lemn si piatra este dotata cu tot inventarul necesar cercetarilor stiintifice multilaterale precum si cazarii unui numar de 15 cercetatori. Aceasta cladire a intrat in functie in anul 1965. Pentru buna functionare a acestei case-laborator s-au amenajat poteci de acces si s-au executat unele constructii suplimentare. S-a introdus curentul electric prin mijloace hidrotehnice locale si s-a instalat un punct de observatie meteorologic.

III. STUDIU PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC

3.1 Populatia si asezarile umane

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României) și are o populație de 511.300 locuitori (aproximativ 2,5% din populația țării).

Populație: 418.565 locuitori (conform datelor finale ale recensamantului din 2011)

Distribuția populației stabile pe principalele localități ale județului Hunedoara: 

 • Densitate: 59,2 locuitori/km²

 • Populația urbană: 75

 • Populația rurală: 25%

Principalele etnii: români 93,6%, maghiari 4,0%, romi 1,9%, germani 0,2%, s.a.

3.2 Structura populatiei

Barbati / Femei

Populatie

Barbati in judetul Hunedoara

192818 locuitori (48.7%)

Femei in judetul Hunedoara

203435 locuitori (51.3%)

Total locuitori in judetul Hunedoara

396253 locuitori (100%)

Populatia judetului Hunedoara in anul 1948

306955 locuitori

Populatia judetului Hunedoara in anul 1956

381902 locuitori

Populatia judetului Hunedoara in anul 1966

474602 locuitori

Populatia judetului Hunedoara in anul 1977

514436 locuitori

Populatia judetului Hunedoara in anul 1992

547950 locuitori

Populatia judetului Hunedoara in anul 2002

485712 locuitori

Populatia judetului Hunedoara in anul 2006

477259 locuitori

Populatia judetului Hunedoara in anul 2012

396253 locuitori

3.3 Industria judetului Hunedoara

Cele mai importante ramuri sunt industria extractivă, cea prelucrătoare și producția de energie electrică, termică, gaze și apă. Alte ramuri importante sunt producția de piese și cablaje pentru autovehicule (SEWS si DRAXLMAIER), producția de biciclete (DHS Deva), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară.

Industria extractivă a minereurilor feroase și metalurgia

Materiile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier.
Cele mai mari cantități se extrăgeau din minele Ghelari și Teliuc, din estul munților Poiana Rusca, iar in cantitati mai mici, la Ocna de Fier în Munții
Dognecei…Cu toate acestea, rezervele naționale erau insuficiente. La fabricarea fontelor și a oțelurilor speciale, de calitate superioara, în
siderurgie se mai folosește manganul, vanadiul, cromul etc.
Dintre acestea, țara noastră dispune de rezerve mai însemnate de mangan.
In afara de minereuri, siderurgia mai utilizeaza combustibili, necesari la
topirea minereurilor.
Cel mai frecvent folosit este cocsul metalurgic ce se obtine din huila.
Productia noastra de cocs metalurgic, realizata din huila provenita din
bazinul Petrosani, era insuficienta pentru acoperirea necesitatilor nationale
si de aceea se importa in mare parte.
La combinatul siderurgic de la Hunedoara erau in functiune furnale, otelarii
si laminoare, o fabrica de aglomarare a minereurilor, o statie de granulare a
zgurii de furnal, o uzina cocsochimica si o termocentrala. Combinatul se
aproviziona cu minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) si
partial din import.
Calan, langa Hunedoara, producea fonta de turnatorie de buna calitate.
Avea  si uzina de semicocs, care utiliza huila din estul depresiunii Petrosani,
slab cocsificabila.
Combinatul siderurgic Resita produce fonta, oteluri de calitate superioara si
laminate. Aici se afla si o uzina de cocs, care functiona pe baza carbunelui
de la Anina. Intre cele doua razboaie, Resita devenise cel mai insemnat
centru metalurgic al tarii. Minereurile de fier proveneau din minele de la
Ocna de Fier din apropiere, dar mai ales din import.
Pe versantul de sud-vest al muntilor Poiana Rusca, la Otelu Rosu se realiza
otel si laminate, pe baza fontelor provenite de la Hunedoara.

Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa

Zacaminte cuprifere s-au exploatat la  Baita si Deva, in judetul Hunedoara.
Intre exploatarile mai noi erau cele de la Moldova Noua si Sasca Montana,
in judetul Caras-Severin, si cele de la Rosia-Poieni, in judetul Alba.
Extractia industriala si prelucrarea metalului se facea printr-un proces
tehnologic complex la Zlatna si Rosia-Poieni.
Plumbul se extragea din  Ruschita (muntii Poiana Rusca) si Muncelu Mic.
Metalele auro-argentifere.
Aurul este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Dacii il exploatau inainte de
ocupatia romana. Podoabele lucrate de ei erau vestite.
In perioada daco-romana, exploatarile au luat o si mai mare dezvoltare, cu
deosebire in Muntii Apuseni, cu centrul la Zlatna.
Cea mai importanta regiune pentru exploatarea minereurilor
auro-argentifere se afla in Muntii Metaliferi, intre Valea Ariesului
si cea a Muresului.
Principalele mine erau cele de la Crișcior-Brad, Roșia Montana, Baia de
Arieș, Bucium, Sacarâmb, Băița s.a.
În aceleași regiuni se exploata și argintul. Obținerea și rafinarea
metalului se făcea la Zlatna.
Metalele rare se găsesc în rezerve cu totul reduse, răspândite cu deosebire
înMunții Apuseni. Amintim între acestea mercurul, exploatat în minele de la Izvorul Ampoiului (jud.Alba), apoi molibdenul si wolframul (numit și tungsten), la Băița (jud.Bihor), ca si in alte parti.

3.4 Agricultura si silvicultura

Suprafața agricolă este de aprox. 280.350 ha, în funcție de calitatea solului și forma de relief se împarte pe categorii de folosință astfel: teren arabil, pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole.

Datorită condițiilor specifice de sol  și climă, agricultura este orientată spre obținerea producției de cereale și a bazei furajere.

Principalele produse agricole obținute sunt: cereale boabe (grâu, orz și orzoaică, secară, ovăz), porumb boabe, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, fructe.

În cadrul efectivelor de animale ponderea o dețin bovinele, porcinele, ovinele, caprinele și păsările.  

Fondul forestier al județului constituit din păduri  și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 365.978 ha.  Anual se realizează o masă lemnoasă de circa 500 mii mc prin tăieri de regenerare și tăieri de îngrijire a arboretelor tinere, care se valorifică către populație și agenții economici.  

3.5 Dotari tehnico-edilitare

Energia in judetul Hunedoara

Soarele, o sursă de energie inepuizabilă. Parcurile fotovoltaice "răsar" și în județul Hunedoara.

In anul 2012 autoritățile județene au eliberat opt autorizații de construire pentru parcuri fotovoltaice în județul Hunedoara. Viitoarele parcuri energetice vor produce peste 70 de megawați pe oră de funcționare la capacitate maximă.

Apa si canalizarea

Peste 26 de milioane de lei vor fi investiți într-un proiect de modernizare a rețelei de apă și canalizare din Hunedoara. Investiția va fi finanțată de Uniunea Europeană, Guvernul României, Apaprod și Primăria Hunedoara.

In municipiu, pe o lungime de aproape 5.000 de metri, principalii beneficiari fiind hunedorenii care locuiesc în Hășdat. De asemenea, rețeaua de alimentare cu apă a orașului va fi reabilitată pe aproape 6.000 de metri, iar sistemul de canalizare va fi modernizat, pe o lungime de peste 12.000 de metri. Vor fi construite cinci stații noi de pompare a apei uzate.

IV. Studiu privind cadrul cultural-istoric

4.2 Valori etnografice si folclorice

Arhitectura traditionala

Casele tradiționale erau construite din lemn fasonat, îmbinat la capete. Construcțiile aveau fundații înalte. Acoperișurile erau înalte și țuguiate, acoperite cu straturi de paie ce aveau o grosime de 50 până la 100 de cm. Locuințele aveau de regulă două încăperi, cu pivnițe la subsol și fațade cu coloane, stâlpi sau arcade.

Portul popular

Așezarea se integrează armonios în peisajul natural, pitoresc al Țării Moților și ca atare portul popular este asemănător, diferențele fiind nesemnificative. Costumele populare mai pot fi admirate cu ocazia unor sărbători religioase și a altor evenimente marcante de peste an, a târgurilor, nunților sau cu alte ocazii.

PIESELE FUNDAMENTALE ALE COSTUMULUI POPULAR

Costumul femeiesc

Se compune din îmbrăcămintea camășii lungi sau scurte, doua zadii – cătrinte – și încălțăminte. Costumul se caracterizează printr-o minunată îmbinare de motive florale și geometrice și cusături compacte. Cămașa era țesută din cânepă, opregul purtat în față este negru și din lână, zadia din spate la fel, însă mai era învârstată cu roșu. Pe vreme rece se mai utiliza pieptarul cu cusături în piele sau lână. Iarna femeile purtau o jachetă „treisferturi” din catifea neagră cu ornamente din șnur. Mai demult se purta și tundra din pânură albă, neagră sau gri.

Costumul bărbătesc – Se compune din căciulă sau pălărie neagră, camașă, laibar ori pieptar din piele de miel, cusut cu motive florale sau geometrice, cioareci, țundra din pânură albă, neagră sau gri. Cămașa relativ scurtă, are guler îngust, ca și „pumneii” de la mâneci, este brodată la umeri, la poale însă ornamentul principal este plasat în jurul despicăturii cămășii de la piept.

Județul Hunedoara mai păstrează în anumite zone tradiții și obiceiuri de mult uitate de către cei tineri. Sunt obiceiuri specifice așezării geografice și mai există locuri unde chiar se respectă cu sfințenie. Tărâmul românesc este un tărâm profund religios, iar ortodoxismul său este evident în toată existența lui tradițională.

Traditii si obiceiuri hunedorene in perioada Pastelui : Hunedoara

Din multitudinea de obiceiuri pascale care se derulau în vatra satului tradițional s-au mai păstrat până în prezent doar câteva care se desfășoară începând din postul Paștelui și până în prima sau a doua zi de Paști. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este cel cunoscut de localnici ca obiceiul steagului. Este un obicei etnofolcloric din satele zărăndene, în special în satele unde se practica mineritul. Este un obicei vechi, practicat de peste 150 de ani în perioada în care mineritul era sub concesiune austro-ungară. În satul Hondol, acest obicei era structurat începând cu Săptămâna Mare a Paștelui și după Înviere, în primele trei zile. În Săptămâna Mare se strânge o ceată de flăcăi care își aleg doi conducători numiți comornic și crai. Flăcăii merg în pădure și taie un stejar din care confecționează o toacă pe care o instalează în curtea bisericii din Hondol. Tot în acest timp se instalează niște tuburi cu care se pușcă cu carbit pentru a alunga spiritele rele din zonă. În Săptămâna Mare, băieții păzesc toaca ziua și noaptea anunțând prin semnale repetate Învierea lui Isus Hristos. Prin acest gest, flăcăii din Hondol se identifică cu străjerii de la mormântul Domnului Iisus. Între timp, la casa craiului se confecționează steagul de Paști. Acest steag este format dintr-un băț lung împodobit cu primburi, iar în vârf este brodat steagul cu efigia Domnului Iisus, sub efigie fiind însemnate două ciocane minerești și anul calendaristic. În Duminica Paștelui când se face slujbă, ceata de flăcăi poartă steagul de la casa unde a fost confecționat până la biserică, iar după slujbă, se merge cu el la cimitirul din sat unde i se face și sfințirea. Ceata îl poartă pe la mormintele oamenilor, dar numai pe la cei care au făcut ceva în viață și sunt demni de acest steag. După ce se face acest ritual se merge pe la casele oamenilor unde se urează tradiționalul „Cristos a înviat”. Acest periplu țărănesc se prelungește până a doua zi de Paște când steagul este purtat la toate casele din sat. Se dau în schimb ouă roșii, carne de miel și vinars. Toate acestea sunt strânse de comornic și crai în vederea organizării jocului cetei care are loc la căminul cultural din Hondol. La acest joc participă toți tinerii din sat și se organizează o horă a satului. După terminarea jocului steagul este predat la biserică depozitându-se în clopotniță.

Traditii si obiceiuri hunedorene in perioada Pastelui : Hunedoara

Împuscatul cocosului

Un alt obicei pitoresc, a cărui vechime se pierde în negura istoriei, este cel numit „împușcatul cocoșului”. Acest obicei se mai păstrează doar în zona Hațegului și în comunele din apropiere. Dar unde se respectă în fiecare an este în comuna Densuș, în satele Peșteana și Peștenița. Obiceiul are loc în prima zi de Paști. în săptămâna mare se formează două cete de tineri care vor prezenta obiceiul în Duminica Paștelui. Una dintre aceste două echipe va aduce un cocoș, de preferință negru, și merg la un loc dinainte stabilit în hotarul satului unde se întrec în împușcatul cocoșului. Ambele cete sunt formate din trei, patru concurenți. Cocoșul se leagă de un pom într-o livadă, iar arbitrul concursului este pădurarul satului, posesorul armei de vânătoare. Concursul se desfășoară sub atenta supraveghere a acestuia care îi și învață cum să tragă cu pușca. Au loc mai mult împușcături, iar ceata care împușcă prima cocoșul câștigă trofeul, ceata pierzătoare fiind obligată să organizeze hora satului, care constă în plătirea lăutarilor, asigurarea mâncării și băutura care trebuie să fie din plin.

Pasca in judetul Hunedoara

Gospodinele din Țara Hațegului aveau un alt obicei: ieșeau cu mâinile pline de aluat în livadă. Își ștergeau palmele de pruni ca să facă poame bune pentru un vinars cât mai fain. Simultan, bătrânii satului povestesc că pasca se cocea într-un cuptor încins cu lemne de salcâm, ca să capete un miros cât mai amețitor. O altă tradiție spune că, în Ținutul Pădurenilor, oasele rămase de la mielul de Paște se îngropau la rădăcinile pomilor fructiferi ca să ferească gospodăria de boli și necazuri. Tot astăzi se obișnuia ca din anafora de la biserică să se arunce și peștilor, asta în cazul în care doreai să ai noroc la undiță pe tot parcursul anului. “În trecut exitau o mulțime de obiceiuri în satele hunedorene. Multe dintre ele s-au pierdut, însă unele încă se păstrează și sunt cu adevărat spectaculoase. De exemplu, de Paști se mânâncă absolut peste tot ouă roșii cu o sumedenie de denumiri: împistrițate – Țara Zarandului, încondeiate – Valea Mureșului, văpsite – zona Orăștie, măiestre – Platoul Luncanilor”, a declarat Marcel Lapteș, etnograf.

Săptămâna Mare, Săptămâna Neagră sau Săptămâna Patimilor este încărcată de spirite malefice, iar pentru a le evita hunedorenii trebuie să țină post, dar și să practice anumite ritualuri. Astfel, în Platoul Luncanilor, în Marțea Seacă este un obicei ce ține de scăldat. În această zi, oamenii trebuie să se spele ca să le meargă bine. "Scăldatul ritual se ține de către oamenii satelor, pentru a nu seca grânele ori laptele vacilor. Se zice că dacă nu ții acest ritual te va durea capul tot anul", spune etnograful Marcel Lapteș. Miercurea Paștelui este ultima zi din această săptămână când au putut fi făcute lucruri legate de munca pământului. În această zi, oamenii făceau demult focuri rituale pentru alungarea spiritelor rele. Joia Mare, numită și Joia Patimilor, Joia Neagră, Joia Verde ori Moșii de Joimari, este ziua în care încep practicile legate de morți. Se zice că în noaptea de joi, morții vin pe la vechile lor case și stau acolo până în sâmbăta dinainte de Rusalii. "În Joia Mare apare și "practica somnului", când oamenii se odihnesc pentru marele eveniment al Învierii", adaugă Marcel Lapteș. Tot în Joia Mare, gospodinele din satele hunedorene încep și vopsitul ouălor.

Unii păzesc toaca, alții fac steaguri pascale

Zilei de azi i se spune în felurite nume. E Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, Vinerea Seacă, Șchioapă, Vinerea Frumoasă sau Vinerea Scumpă. Aceasta este ziua cea mai importantă din Postul Paștelui. În această dimineață se aleg ouăle și se fierb, vopsindu-se ceea ce a rămas din Joia Mare. Urmează Sâmbăta Mare, ziua în care se face Pasca, în zonele în care este obiceiul să se mănânce așa ceva, cum este Ținutul Momârlanilor. Un obicei hunedorean interesant se întâmplă în Sâmbăta Mare, la Bulzești. Acolo, în această zi, femeile au dreptul să își bată bărbații. Și în Țara Hațegului, în ziua de Paști, femeia mângâie obrazul bărbatului cu o creangă de salcie ori cu o floare pentru a-i arăta acestuia importanța ei în gospodărie. Obiceiurile hunedorene de Paști sunt prezente și în noaptea de Înviere. La Bucurescii Bradului, este "Păzitul Toacei", o tradiție de 200-300 de ani. Flăcăii din sat fac puști cu carbit și toace cu care duduie și bat pe toată durata slujbei de Înviere. La Certej și Hondol se practică "Steagul de Paști". Acesta este făcut de flăcăii din sat dintr-o pânză albă – giulgiul Mântuitorului – brodată cu motive populare, cu reprezentarea lui Iisus Hristos alături de însemne reprezentând viața minerească. Pânza e prinsă de un băț de 3-4 metri, împodobit cu fâșii tricolore și sfințit în biserică. Steagul este dus a treia zi de Paști în clopotnița bisericii și se ține  acolo până la anul următor.

Despre lumânarea pascală

"Aprinderea lumânării de Paști este legată de cultul focului și al soarelui. Este legată de lumina sacrificiului Mântuitorului. Sacrificiul lui Iisus nu a fost posibil decât cu lumină", explică Marcel Lapteș. Lumânarea pe care o aprinzi la biserică în noaptea de Înviere se pune între pânze de busuioc și apoi este așezată la o icoană, iar în momente de furtună ori alte fenomene ale naturii aceasta se aprinde. În satele din Ținutul Pădurenilor se merge cu lumânarea aprinsă până acasă pentru a lumina căile morților.

Superstiții de Paști

Oamenii ciocnesc ouă de Paști pentru a se întâlni în viața de dincolo. De asemenea, este bine ca tatăl să spargă un ou și să îl împartă cu familia, pentru că se spune că atunci când se vor rătăci își vor aduce aminte unde au mâncat ouă de Paști și se vor întoarce aici. Este bine să mănânci caș alb și dulce și pește proaspăt pentru ca să fii tot anul curat la față și ager ca peștele. În zona Orăștiei se mănâncă și carne de pasăre, ca omul să fie ușor ca aceasta. Bătrânii spuneau și că nu e bine să dormi în ziua de Paști pentru că vei dormi tot anul, iar dacă vei păstra un ou vopsit vei avea noroc.

Legenda ouălor vopsite
Bătrânii ziceau demult că Diavolul este legat cu un lanț și îl roade tot anul, iar dacă îl termină de Paști atunci se va sfârși lumea. Dar copiii care umblă cu ouă roșii îi distrag acestuia atenția, iar lanțul se îngroașă la loc. Așa scapă lumea de urgie. Dacă nu ar exista ouăle roșii, atunci și lumea s-ar prăpădi. 

Sarbatori folclorice

Ilia ( jud. Hunedoara)- nedeie anuală pe 7 ianuarie;

Baia de Criș( jud. Hunedoara)- târg anual pe 19 martie;

Ilia (jud. Hunedoara)- nedeie anuală pe 25 martie;

Brad( jud.Hunedoara)- Festivalul concurs ,, Comori folclorice" pentru tarafuri și grupuri instrumentale tradiționale, 4-6 aprilie;

Silvaș( jud. Hunedoara)- sărbătoarea tradițională ,,Încununarea boilor", în penultima duminică;

Iscroni (jud. Hunedoara) – ,,Sărbătoarea Tulipanului,, în a doua sau a treia duminică;

Baia de Criș( jud. Hunedoara)- festivalul de muzică si dansuri populare românești; septembrie

Calendarul evenimentelor gastronomice. Festivalul Virșlilor de la Hunedoara, singurul eveniment culinar din județ promovat de ANT ….FESTIVALURI

La Costești are loc festivalul de cultură, civilizație și tradiții dacice

Potrivit organizatorilor, scopul festivalului este de a pune în valoare patrimoniul cultural și istoric din zona cetăților dacice, de a promova valorile autentice și tradițiile ancestrale ale poporului român.

În cadrul DacFest vor fi amenajate ateliere de creație, vor avea loc demonstrații militare cu costume și armament antic, ritualuri, expoziții, concursuri etc. De asemenea, vor exista preparate după bucătăria dacică și vor fi susținute concerte folk și de muzică populară.

Ritualuri satesti

Dincolo de Carpati, in majoritatea zonelor etnografice ardelene, cu deosebire in Tara Motilor si in zona Padurenilor din judetul Hunedoara, prin moroi (si forma sa feminina – moroinita -) se inteleg exclusiv vrajitorii (vrajitoarele) care fura laptele si mana vacilor, intr-un exemplu unic de vampirism indreptat impotriva belsugului alimentar adus de animalele domestice.

Locuitorii satelor din Hunedoara aproape izolate de civilizatia cu care ne-am obisnuit au pastrat traditiile vechi, cu origini pagane, specifice zilelor de Sarbatorii Craciunului. Etnologul Marcel Laptes a prezentat in cartea sa Timpul si sarbatorile taranului roman obiceiurile arhaice de Craciun, din satele hunedorene.

Mos Craciun adus pe calea cea buna

„Mos Craciun mai pastreaza trasaturile unei demonism propriu fiintelor malefice,in sensul ca la inceput se arata ostil Nasterii pruncului Iisus si trebuie convertit (in unele legende populare pedepsit prin taierea mainilor). In fata miracolelor savarsite asupra Craciunoaiei, devine asa cum il stim drept simbol al sarbatorii, plin de bunatate si daruire fata de copii”, scrie Marcel Laptes. Craciun e identificat cu o zeitate precrestina (Saturn), a carui sarbatoare precede reinoirea anului.

„In satele din Tinutul Padurenilor, in Ajun se pregatea „Craciunita”, o paine speciala care se aseza peste o gramajoara de otava. Satenii credeau ca in acea noapte va veni „calul lui Craciun” si va manca din ea ca sa ne dea anul ce vine bogat si cu noroc”, scrie Marcel Laptes. Oamenii din Padurenime nu mai puneau mana pe cutit si topor dupa apusul soarelui in Ajunul Craciunului, de teama ca vor avea accidente. De asemenea, in zona se spune ca in aceste zile de sarbatoare, nu este bine sa dai bani cu imprumut. In satele din Tara Hategului, femeile asezau pe masa merinde pentru cei morti, care erau asteptati sa vina sa se arate la miezul noptii.

Ritualuri cu iz erotic

Ajunul Craciunului si Craciunul sunt considerate in unele zone ale Hunedoarei zile magice, scrie Marcel Laptes in cartea sa Timpul si sarbatorile taranului roman.

„Noaptea de Ajun era mai favorabila practicilor de gasire a ursitului, prin punerea unor obiecte de ursit in asternutul si sub pernele fetelor. Obiectele deveneau stimulatoare onirice care duceau la aflarea viitorului mire. Iata ce ne spune o talmacitoare de semne despre simbolurile erotice ale ursitului: in Ajunul de Craciun puneam sub perna busuioc si salvie uscate ca sa ne vedem ursitul in vis. Tat atunci nu mancam nimica, tineam post de cu zi pana in noapte, sa fim fara de pacate. Altele puneau piepteni cu fuiori de canepa, tot sub perna. Cum se prindea fuiorul ase era ursitul”, scrie Marcel Laptes, potrivit ro.stiri.yahoo.com

4.3 Monumente si situri

Situl arheologic de la Deva, punct „Dealul Cetății” municipiul Deva „Dealul Cetății”, versantul de S al dealului 46.03646°N 23.10118°E

Situl arheologic de la Ardeu, punct „Dealul Cetățuia” sat Ardeu; comuna Balșa „Dealul Cetățuia”, la 1 km S de localitate 46.01714°N 23.14531°E

Locul bătăliei de la „Câmpul Pâinii” sat Aurel Vlaicu; oraș Geoagiu „Câmpul Pâinii” la 3 km E de sat 1479. Castrul roman de pământ 1 sat Baru; comuna Baru „Înălțimea Comărnicel” altitudinea 1896 m Epoca romană.

Villa rustica sat Bățălar; comuna Bretea Română Epoca romană 46.1730916667°N 23.0373694444°E

Zid de apărare sat Costești; comuna Orăștioara de Sus „Cetățuia Înaltă” dincolo de Valea Sasului sec. I a. Chr. – II p. Chr., Latène 45.67586°N 23.15495°E

Drum oraș Geoagiu la NV de sat sec. II – III p. Chr.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa sat Sarmizegetusa; comuna Sarmizegetusa sec. II – III p. Chr. 45.51722°N 22.78861°E.

Biserici

 Biserica de lemn din Dumbrava de Jos

 Biserica de lemn din Dumbrava de Sus

 Biserica de lemn din Dumbrăvița

 Biserica de lemn din Dănulești

 Biserica de lemn din Furcșoara

Manastiri

Mănăstirea Prislop este situată într-una din regiunile cele mai pitorești din țara noastră. De la Hațeg – spre miazăzi – se deschide minunata depresiune a Hațegului sau „Țara Hațegului” leagănul poporului român, care se întinde pâna la poalele Munților Retezat.

Așezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop este înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale pâna aproape de monument.

S-a spus, pe drept cuvânt, că un drum în „Țara Hațegului” este „un drum” sau „o coborâre” în istorie. Viața omenească a pulsat neîncetat în aceste minunate locuri, începând cu omul paleolitic, ale cărui urme s-au descoperit în peșterile de la Ohaba Ponor și Cioclovina, situate nu prea departe de Prislop, la Răsărit de depresiunea Hațegului.

În acest spațiu originar și încărcat de istorie al poporului nostru, Sfântul Nicodim, reorganizatorul și îndrumatorul monahismului românesc din a doua jumatate a veacului al XIV – lea, a ctitorit Mănăstirea Prislop,

Schitul Retezat

Schitul Straja

Zone istorice:

Cetatea Devei

 situata pe Dealul Cetatii, municipiul Deva;

 construita in secolul al XIII-lea, pe locul unei locuinte dacice de tip oppidium;

 a fost mentionata documentar sub denumirea de "Castrum Deva";

Cetatea Blidaru

 situata la 4 km de localitatea Costesti, pe platoul de la sud – vest de comuna Orastioara de Sus;

 inclusa pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO;

 amplasata la altitiudinea de 705 m;

 ruinele se intind pe o suprafata de 6.000 mp;

 sunt vizibile ruinele a doua cetatii: una mai veche, asezata in partea cea mai inalta a platoului, compusa din patru turnuri la colturi si un turn interior pentru locuinta, ce servea drept turn de paza in fata intrarii; a doua cetate are un singur turn, celelalte fiind comune ambelor cetati;

Cetatea dacica Piatra Rosie Luncani

situata pe platoul Piatra Rosie, teritoriul satului Luncani – Alun, comuna Bosorod;

inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO;

amplasata la altitudinea de 832 m;

a functionat intre scolul I i.Hr – I.d.Hr;

a facut parte din sistemul de fortificatii dacice, avand rolul de a apara capitala statului dac in fata unui eventual atac dinspre nord;

Cetatea Orastiei

situata pe strada N. Balcescu, municipiul Orastie, judetul Hunedoara;

construita in preajma anului 1300;

atestata documentar in 1544 de catre Sebastian Munster, iar pe la 1560 de catre Giovanandrea Gromo;

A fost distrusa de navalirile turcesti, partial sau total, in repetate randuri

Daca este vorba despre obiective turistice , slava Domnului, aceasta zona a tarii este privilegiata, judetul Hunedoara oferind o varietate de obiective turistice, printre cele mai frumoase din tara(unele unice), determinate de istoria, traditiile si relieful spectaculos, astfel:

1. Turism montan cu zeci de trasee in masivele Retezat (vezi Parcul National Retezat), Parang, Valcan si in vecinatate(Transalpina-cea mai inalta sosea din Romania)

2. Manastiri (Prislop, Lainici) si biserici (Densus, Colt)

3. Castele (Huniazilor, Sântamaria-Orlea) si cetati (Deva, Colt);

4. Vestigiile unei civilizatii apuse: cetatile dacice din muntii Sureanu(muntii Orastiei): Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei preromane),Luncani-Piatra Rosie, Costești-Blidaru, Costești-Cetațuie, Căpâlna, Bănița si Sarmizegetusa Ulpia Traiana (capitala Daciei romane), la 40Km de prima;

5. Baraje (Gura apelor-cel mai mare baraj de anrocamente din Europa, Valea de Pesti);

6. Lacuri glaciare (printre care Bucura-cel mai mare din Ro), de baraj artificial (Cincis-printre cele mai mari din Transilvania, Gura apelor), de acumulare(Tau fara fund, Valea de pesti,etc);

7. Pesteri ( Cioclovina, Bolii, etc), chei (Cheile Butii, Cheile Jietului) si  defileul Jiului.

8. Statiuni de schi (Straja-printre cele mai bune partii din tara, Parang, Rausor, Sureanu si noua atractie de la Vidra-Transalpina)

9. Alte atractii: Arsenal Park Orastie(complex turistic cu specific militar, unic in Europa), Parc de aventura pensiunea Retezat, Rezervatie zimbrii Hateg, expozitia dinozaurilor pitici de la Hateg,  parapanta, rafting, canyoning, tyroliana, off-road, escalade, drumetii montane, etc.

Pentru o imagine de ansamblu vezi harta de mai jos:

V. SERVCIILE AGROTURISTICE DIN ZONA

5.1 Serviciile de cazare

Guesthouse Daddy din Deva

Vila DaddyGuestsHouse, situata intr-o zona rezidentiala linistita, ofera servicii de cazare la cele mai inalte standarde.
Dotari si facilitati: 19 locuri distribuite in 8 camere, atat cu un pat dublu cat si cu 2 sau 3 paturi simple, minibar, catv, internet, clima, jacuzzi, telefon, fax, parcare, bar.

Pensiunea Conacul Archia
Archia Nr. 92, Deva, judetul Hunedoara

Conacul Archia este singura pensiune de 5 stele din judetul Hunedoara care va pune la dispozitie camere cu tematici diferite, cu preturi atractive.

Dotari si facilitati:
– parcare proprie pentru 20 de masini;
– sala de conferinte pentru 40 de persoane (dotata cu televizor cu plasma de 100 de cm, videoproiector, ecran de proiectie, flipchart) ;
– camere cu tematici diferite (de ex, camera "Cai", camera "Flori de camp", camera "Frunze" etc) ;camera vedeta "Maci" – cu jacuzzi;
– fiecare camera are: televizor, cablu TV, internet wireless, aer conditionat, baie cu cada, frigider si telefon;
– restaurantul nostru poate gazdui evenimente pentru grupuri, pentru petreceri aniversare sau pentru momente importante din viata fiecarei persoane;
– piscina exterioara;
– crama;
– sauna;
– manej;
– cursuri de echitatie;

Pensiunea President din Deva

Pensiunea pune la dispozitia oaspetilor:
6 camere si 7 apartamente spatioase si confortabile
Salon pentru mic dejun (micul dejun se serveste intre orele 7:00am-10:00am)
Parcare privata
Receptie si Lobby cu TV
Acces la internet wireless
Plata cu cardul
Piscina exterioara
City Market la demisol
Sala de conferinta (in incinta restaurantului President)

5.2 Servicii de agrement

Baze de agrement din judetul Hunedoara

Bazinul de Inot Hunedoara, Baza de agrement din judetul Hunedoara Descriere: Bazin de inot. Adresa: Strada Avram Iancu 16, Hunedoara, judetul Hunedoara .

Centre de echitatie

Centrul de echitatie al Conacului Archia ofera sedinte de echitatie pentru copii si adulti, plimbari cu calul prin natura, pensiune pentru cai si plimbari cu poneiul. Centrul detine si un manej cu nocturna.

Mai mult, periodic, Conacul Archia organizeaza pentru turisti demonstratii de sarituri cu calul peste obstacole.

Program zilnic intre orele: 09:00 – 12:00 si 16:00 – 21:00


Program

10.00 – 17.00

Echitatie Campul lui Neag : Echitatie, cursuri calarie Muntii Retezat, Hunedoara

Tip distractie : Echitatie

Localitate : Campul lui Neag

Zona geografica : Transilvania

Destinatie turistica : Zona Muntii Retezat

Localizare : Muntii Retezat, 10-15km de Uricani, jud. Hunedoara

Program

10.00 – 17.00

Biking Parcul National Retezat : Mountain Bike in Muntii Retezat, Parcul National Retezat

Tip distractie : Biking

Localitate : Parcul National Retezat

Zona geografica : Transilvania

Destinatie turistica : Zona Muntii Retezat

Localizare : Cabana ROTUNDA, Parcul National Retezat

Echitatie Campul lui Neag : Plimbare cu trasura Muntii Retezat, Hunedoara

Tip distractie : Echitatie

Localitate : Campul lui Neag

Zona geografica : Transilvania

Destinatie turistica : Zona Muntii Retezat

Localizare : Muntii Retezat, 10-15km de Uricani, jud. Hunedoara

VI. STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI

6.1 Poluarea datorita activitatiilor economice

Garda de Mediu si autoritatile hunedorene, incapabile sa opreasca neregulile cu materiale periculoase. Cantitati insemnate de deseuri cu plumb continua sa intre in judetul Hunedoara

La peste jumatate de an de cand a fost declansata ancheta privind poluarea cu deseuri de plumb a unor zone din judetul Hunedoara, firmele implicate nu au inlaturat substantele periculoase, nu au reparat prejudiciile de mediu create si continua sa aduca in judet materiale periculoase.

Peste două mii de tone de deșeuri periculoase cu plumb se vântură ilegal pe sub nasul autorităților

Deșeurile cu conținut ridicat de plumb, extrem de periculoase, și-au schimbat până acum de patru ori locul de depozitare, au fost prelucrate clandestin și au poluat râul Cerna

.

CONCLUZII

Hidrografia Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Principalul rau care strabate judetul este Muresul, care are ca afluenti importanti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este strabatuta de apele Jiului de Est si de Vest, iar partea nordica, de apele Crisului Alb. O nota specifica in hidrografia judetului o confera cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat, cel mai mare lac glaciar din Romania :Bucura – 10 ha si cel mai adanc din tara Zanoaga – 29 m.Aici mai sunt prezente si lacurile Taul Negru si Peleaga .In muntii Parang, lacul Galcescu este declarat monument al naturii. Asemenea lacuri glaciare se afla si in Muntii Sebesului (Iezerul Mare si Iezerul Mic). Debitele bogate ale raurilor si panta accentuata in zona muntoasa confera judetului un bogat potential hidroenergetic. Dintre bazinele de retentie si amenajarile hidrotehnice cu suprafata mare, pot fi amintite amenajarea Rau Mare-Retezat si Cincis.Lacurile antropice si apele termale (valorificate la Geoagiu Bai, Vata de Jos si Calan Bai) intregesc in mod fericit zestrea de ape a tinutul hunedoarean.

Flora judetului este specifica reliefului – de la vegetatie de ses la flora alpina.Consecinta a caracteristicilor reliefului, pe teritoriul judetului domina suprefetele de padure (fagete si conifere) si pajistile naturale, ce confera peisajului frumusete si salbaticie. In plus, padurile sunt populate de importante efective cinegetice.Pentru pastrarea echilibrului ecologic si a frumusetii peisajelor, in judet au fost amenajate 32 rezervatii naturale de diverse tipuri. Dintre ele, poate fi mentionat la loc de cinste Parcul National Retezat care reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa de UNESCO printre rezervatiile naturale ale Biosferei.Parcul are peste 20.000 ha in perimetrul caruia exista 40 varfuri de peste 2200 m, zeci de lacuri glaciare, raritati vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul salbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagra, cerbul, ursul, rasul, cocosul de munte, mistretul; iar in undele cristaline ale lacurilor si raurilor de munte, pastravul).Parcul dendrologic Simeria, (la 12 km de Deva, in lunca Muresului) este un adevarat monument in arta parcurilor, a fost creat cu peste 250 de ani in urma. Aici s-au aclimatizat magnolia, arborele de pluta, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul, etc.Padurea Bejan-langa Deva, rezervatie forestiera unde cresc toate speciile de stejar prezente in Romania. Padurea de stejar de la Chizid-langa Hunedoara.Gorunul lui Horea-Tebea, monument al naturii si in acelasi timp si monument istoric ce aminteste de conducatorul marii rascoale taranesti din 1784 si Parcul National Gradistea de Munte-Cioclovina.

Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul Romaniei, de mare interes cinegetic, printre care: iepurele, vulpea, capra neagra, crebul carpatin, mistretul si gama pasarilor (cocosul de munte, prepelita, sitarul, rata salbatica). Apele de munte sunt bogate in pastravi si lipani, iar raurile de ses in mreana, somn, crap, stiuca, salau, etc.[6]

Potentialul antropic

Judetul Hunedoara dispune de un potential antropic foarte variat.

Vestigii Istorice : Cetatile Dacice-dovedesc Inaltul grad de cultura materiala al dacilor. In zona Muntilor Orastie se afla, intre sec. I i.Hr.-sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dace. Principalele cetati au fost descoperite la: Costesti, (la 18 km de Orastie), Blidaru (la 22 km de Orastie), Piatra Rosie (la 30 km de Orastie) si Gradistea Muncelului (la 39 km de Orastie); Cetatea de la Gradistea Muncelului-insotita de un complex de sanctuare si de o asezare civila, constituia capitala statului dac, Sarmizegedusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui si observatiilor astronomice ;Cetatea de la Blidaru-cucerita de romani in 102 d.Hr., a fost refacuta ulterior de Decebal, dar distrusa definitiv de imparatul Traian in 106 d.Hr.; Sarmizegetusa Ulpia Traiana-la 17 km de Hateg, capitala Daciei romane, resedinta a celor mai importante institutii si a inaltilor functionari imperiali. Orasul a fost intemeiat in 107 d.Hr., din porunca imparatului Traian, denumirea sa completa fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Astazi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfasoara serbarile, luptele gladiarorilor) si necropola antica; Cetatea Devei-ridicata in sec. XIII pe un con vulcanic ce domina vatra orasului de la 184 m altitudine. Mentionata documentar in 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetati din Transilvania. A fost parasita in 1849 cand, in urma unei explozii a depozitului de munitii, zidurile au sarit in aer;Vestigiile castrului roman-Vetel, cu amfiteatru, bai romane, apeducte;  Asezare romana-Calan, s-a mentinut si dupa retragerea romana;Cetatea Malaiesi-Salasu de Sus (sec. XIV); Cetatea Colt-Colt (sec. XIV);Castelul Corvinestilor-Hunedoara, este unul dintre cele mai importante monumente de arta feudala din Romania, ridicat in secolul XIII, renovat in anii 1446-1453, castelul reuneste stilul gotic cu elemente caracteristice Renasterii si stilului baroc. Castelul 'Magna Curia'-Deva, construit in sec. XVI, in stil renascentist, ulterior a suferit transformari baroce, numindu-se 'Bethlen'. In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Dacice, si Romane; Castel-Santamarie Orlea (sec. XVI-XVIII).

Edificii religioase :Biserica Densus, construita in secolul XIII, In stilul romantic tarziu, cu o valoroasa pictura murala.Biserica Santamarie – Orlea din sec. XIII, cu fresce originale, Biserica Strei, cu unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictura medievala ( sec XIV), Biserica Criscior ( sec XIV), Biserica Ribita (sec XIV), Biserica ortodoxa Hunedoara (sec XV), Manastirea Prislop (Silvasu de Sus sec XV).

Institutii cultural-artistice : reteaua institutiilor si asezamintelor culturale din judetul Hunedoara cuprinde 6 case de cultura, 361 camine culturale, 12 cinematografe, 63 biblioteci, 2 teatre (Teatrul de revista/ estrada Deva si Teatrul dramatic 'I. D. Sarbu' din Petrosani), 7 muzee dintre care : Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva , Muzeul memorial Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat in memoria acestui pionier al aviatiei romanesti si mondiale.; Muzeul de istorie a mineritului Brad – unic in Europa , Muzeul Crisan si 7 ansambluri folclorice.

In judetul Hunedoara se afla statiunile :Vata de Jos- statiune baleneoclimaterica cu locuri de cazare la hoteluri de 2,3,4 stele, cu peste 20 de proceduri si tratamente si Geoagiu Bai-(la 46 km de Deva si 19 km de Orastie), statiune balneoclimaterica permanenta la poalele Muntilor Metaliferi, (la 350 m altitudine) recunoscuta pentru calitatile terapeutice ale apelor termale, climatul reconfortant si tratamentele balneare efectuate in policlinici balneare si Calan Bai (statiunea de ape termale din anticul Aquae).

Atractivitatea este data si de asezarile umane : urbane si rurale pentru arhitectura specifica valorile de arta si civilizatie pe care le adapostesc.Asezari urbane precum Orastie -orasul unde in 1582 a aparut 'Palia de la Orastie' , locul unde a trait marele umanist Nicolaus Olahus si unde exista o veche scoala romaneasca, din 1731,Simeria – oras, nod de cale ferata, aici se afla renumitul parc dendrologic care adaposteste colectii de arbori din toata lumea. Asezari rurale precum : Satul Aurel Vlaicu, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se afla si casa memoriala a acestuia,Costesti, Blidaru, Gradistea de Munte – unde se pastreaza ruinele principalei asezari a regatului dac – Sarmizegetusa Regia. Aici se afla ipoteticul munte sfant al dacilor, Kogion, asa cum il numeste Strabon, Lesnic, Gurasada, Zam – comune pe teritoriul carora se afla vechi biserici, monumente de arhitectura. Lesnic, Gurasada, Zam – comune pe teritoriul carora se afla vechi biserici, monumente de arhitectura, Vetel – comuna de pe Valea Muresului, vechea asezare romana Micia (castru roman), Turdas – asezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice[8]

Judetul Hunedoara este pastratorul a peste 400 de obiective – monumente istorice, de arta, si stiintele naturii – incepand cu perioada preistorica si continuand cu perioada dacica, romana, feudala si moderna, care dovedesc o succesiune continua de viata pe acest teritoriu. Aici se afla cele doua capitale ale Daciei si Daciei romane – Sarmizegetusa Regia si Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cu toate aceste aceste atractii sunt slab valorificate ele fiind incluse in putine circuite turistice iar multe dintre ele, precum pesterile sunt greu accesibile datorita infrastructurii care lasa de dorit.Slaba valorificare a judetului tine si de autoritatea locala care ar trebui sa se implice mai mult in programe de investitii in unitati de cazare si in reamenajarea unor zone.O alt lucru de care trebuie sa se tina seama este instruire personalului si ridicarea calitatii serviciilor oferite.