Identificarea atitudinilor, comportamentelor și percepțiilor beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna, cu privire… [306829]

Universitatea Transilvania din Brașov

Școala Doctorală Interdisciplinară

Facultatea: Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Klára- Dalma POLGÁR (căs. DESZKE)

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător științific

Prof. dr. Liliana DUGULEANĂ

BRAȘOV, 2017

Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Științe Economice și

Administrarea Afacerilor

Klára- Dalma POLGÁR (căs. DESZKE)

TEZĂ DE DOCTORAT

TITLU (română): Marketingul proiectelor europene de dezvoltare rurală. Studiu de caz pentru județul Covasna

TITLU (engleză): The Marketing of Rural Development European Projects. Study case for Covasna County

Domeniul de doctorat: Marketing

Conducător științific

Prof. dr. Liliana DUGULEANĂ

CUPRINS

INTRODUCERE 7

PARTEA I. ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII RURALE ÎN ROMÂNIA 10

CAPITOLUL 1. DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN MEDIUL RURAL DIN ROMÂNIA ………………………………………………………………………………………………………………………………..11

1.1. Caracteristici și indicatori ai dezvoltării durabile 11

1.2. Caracteristici ale dezvoltării mediului rural în România 13

1.3. Caracterul durabil al dezvoltării rurale în România 16

1.3.1. Dezvoltarea durabilă a agriculturii 16

1.3.2. Dezvoltarea durabilă a turismului rural 18

1.3.3. [anonimizat] 19

1.4. Coordonarea dezvoltării durabile în mediul rural din România 20

CAPITOLUL 2. PROGRAMUL LEADER PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN ROMÂNIA 22

2.1. Programul LEADER de finanțare europeană a dezvoltării rurale în România 23

2.1.1. Programul LEADER și dezvoltarea rurală în România 24

2.1.2. Implementarea programului LEADER în România 25

2.1.3. GAL-ul – unitate strategică de implementare a proiectelor europene de finanțare a dezvoltării rurale 27

2.2. Principii și direcții în strategiile de dezvoltare rurală a României 28

CAPITOLUL 3. [anonimizat] 2006-2016 32

3.1. [anonimizat] 32

3.2. Patrimoniul arhitectural și cultural al județului Covasna 33

3.3. Economia locală a mediului rural din județul Covasna 34

3.4. Organizarea instituțională și socială în județul Covasna 37

3.5. Contextul social în județul Covasna 38

3.6. Implementarea programului LEADER în județul Covasna 39

3.7. [anonimizat], în județul Covasna în perioada 2012-2016 42

PARTEA A II- A ABORDĂRI DE MARKETING ALE DEZVOLTĂRII RURALE 46

CAPITOLUL 4. ABORDAREA DE MARKETING SOCIAL ÎN DEZVOLTAREA RURALĂ 47

4.1. Conceptul de marketing social 47

4.2. Politici și strategii ale mixului de marketing social 53

4.3. Modele ale abordărilor de marketing social 56

4.4. Caracterul social al marketingului dezvoltării rurale 58

4.5. Mixul de marketing al dezvoltării rurale 60

CAPITOLUL 5. MARKETINGUL DEZVOLTĂRII RURALE ÎN JUDEȚUL COVASNA 62

5.1. Elemente de marketing strategic pentru dezvoltarea rurală a județului Covasna 62

5.2. Strategiile de marketing ale dezvoltării rurale în județul Covasna 67

5.2.1. Canale comunicaționale în marketingul dezvoltării rurale 69

5.2.2. Managementul marketingului dezvoltării rurale 70

5.3. Politicile și strategiile mixului de marketing al proiectelor europene pentru dezvoltarea rurală în județul Covasna 73

5.3.1. [anonimizat] a [anonimizat] 73

5.3.2. [anonimizat]oiectelor implemetate în județul Covasna, pe tipuri de măsuri al programului LEADER 77

5.3.3. Politici și strategii de distribuție a proiectelor, pe tipuri de măsuri ale dezvoltării rurale, prin programul LEADER 79

5.3.4 Politici și strategii de promovare a proiectelor de dezvoltare rurală în cadrul GAL-urilor din județul Covasna 80

CAPITOLUL 6. CERCETĂRI CALITATIVE DE MARKETING PENTRU FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTAREA RURALĂ, ÎN JUDEȚUL COVASNA 82

6.1. Concepte de bază ale cercetărilor de marketing 82

6.1.1. Tipologia cercetărilor de marketing, după obiectivul principal 85

6.1.2. Cercetările de marketing, după modul de culegere a informațiilor și natura lor 86

6.2. Metode ale cercetării calitative de marketing 88

6.2.1. Anchetele exploratorii 88

6.2.2. Interviurile 89

6.2.3. Tehnicile proiective 90

6.2.4. Tehnicile de stimulare a creativității 91

6.3. Cercetare calitativă de marketing pentru identificarea cerințelor de dezvoltare rurală în județul Covasna 91

6.3.1. Infrastructura programului LEADER în județul Covasna 91

6.3.2. Obiectivele și ipotezele cercetării calitative de marketing în județul Covasna 93

6.3.3. Aspecte metodologice ale cercetării calitative de marketing în județul Covasna 94

6.3.4. Rezultatele analizei calitative a discuțiilor de grup 95

CAPITOLUL 7. CERCETARE CANTITATIVĂ DE MARKETING PENTRU IDENTIFICAREA ATITUDINILOR, COMPORTAMENTELOR ȘI PERCEPȚIILOR BENEFICIARILOR DE PROIECTE EUROPENE DE DEZVOLTARE RURALĂ, ÎN JUDEȚUL COVASNA, CU PRIVIRE LA EFECTELE ȘI EFICIENȚA IMPLEMENTĂRII LOR 97

7.1. Metodologia cercetarii cantitative de marketing 97

7.1.1. Obiectivele cercetării cantitative de marketing 97

7.1.2. Stabilirea populației cercetate și a volumului eșantionului 98

7.1.3. Stabilirea și testarea chestionarului 99

7.2. Prelucrarea datelor de sondaj și interpretarea rezultatelor 103

7.2.1. Atitudini, comportamente și percepții privind efectele obținute de beneficiarii proiectelor de dezvoltare rurală, din județul Covasna 103

7.2.2. Percepții ale beneficiarilor privind gradul de implicare a GAL-urilor, în accesarea fondurilor europene și în implementarea proiectelor, în județul Covasna 104

7.2.3. Elemente de marketing identificate în percepțiile, atitudinile și opiniile beneficiarilor proiectelor de dezvoltare rurală, din județul Covasna 106

7.3. Profilul beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală în județul Covasna…. 107

CAPITOLUL 8. EFICIENȚA MARKETINGULUI PROIECTELOR EUROPENE DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN JUDEȚUL COVASNA, ÎN PERIOADA 2007-2016 110

8.1. Analiza gradului de implementare a proiectelor europene de dezvoltare rurală în județul Covasna în perioada 2007-2016 110

8.1.1. Clasificarea proiectelor europene de dezvoltare rurală în județul Covasna, în perioada 2007-2016, pe tipuri de măsuri ale programului LEADER 110

8.1.2. Structura pe tipuri de măsuri a bazei de date a proiectelor europene de dezvoltare rurală, dezvoltate de GAL-urile din județul Covasna, în perioada 2007-2016 112

8.2. Indicatori de măsurare a eficienței proiectelor europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna 119

8.3. Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna 120

8.4. Analiza eficienței proiectelor de dezvoltare rurală, pe tipuri de măsuri, în județul Covasna 123

8.5. Analiza gradului de implementare, pe tipuri de măsuri și pe GAL-uri, în județul Covasna 125

8.6. Eficiența și gradul de implementare a măsurilor de implementare a proiectelor de dezvoltare rurală în județul Covasna 126

8.7. Abordări de marketing specifice proiectelor de dezvoltare rurală ale măsurilor programului LEADER 127

CONCLUZII 140

LISTA FIGURILOR 149

LISTA TABELELOR 153

BIBLIOGRAFIE 155

ANEXA NR. 1. 165

ANEXA NR. 2. 167

ANEXA NR. 3. 168

ANEXA NR. 4. 172

ANEXA NR. 5. 174

ANEXA NR.6. 177

ANEXA NR. 7. 180

Introducere

„Unitate în diversitate” este sloganul Uniunii Europene și constituie ideea că europenii sunt uniți în demersul lor pentru atingerea obiectivelor comune și pentru promovarea unității, păcii și prosperității, astfel încât întregul continent să devină mai bogat prin diversitatea culturilor, tradițiilor și a limbilor popoarelor Europei.

Crearea Uniunii Europene poate fi considerată un proces politic remarcabil, care contribuie substanțial la îmbunătățirea calității vieții comunităților locale. Eficiența acestui proces, nu s-ar fi putut concretiza, fără inițiativele locale la nivelul oricărui tip de comunitate

În aceste condiții, opiniile sau ideile individului, ca cel mai mic element constitutiv al unei comunități, pot fi decisive, contribuind major la îmbunătățirea calității vieții din mediul din care provine, indiferent de poziția socială ocupată.

Lumea satului ocupă un loc important în istoria și civilizația europeană.

Dezvoltarea durabilă se impune ca o necesitate obiectivă a zilelor noastre datorită următoarelor considerente:

competitivitate scăzută a fermelor și întreprinderilor rurale,

degradarea mediului și a resurselor naturale,

venituri scăzute, lipsa locurilor de muncă,

condiții de viață inferioare celor de la oraș.

Strategia de dezvoltare rurală a Uniunii Europene se referă la soluționarea acestor probleme cu care se confruntă zonele rurale în general și exploatarea durabilă a potențialului acestora.

România, fiind țară membră a Uniunii Europene are dreptul la toate oportunitățile de dezvoltare urbană și rurală, pe care le oferă Uniunea Europeană.

Teza de doctorat își propune analiza politicilor și strategiilor marketingului proiectelor europene de finanțare a dezvoltării rurale cu fonduri nerambursabile. În vederea acestei analize S-a realizat un studiu de caz asupra dezvoltării rurale din județul Covasna, considerând succesul inițiativei locale în cadrul programului LEADER.

Teza de doctorat se bazează pe concepte ale marketingului dezvoltării rurale și pe mixul de marketing materizalizat în sistemul dezvoltării rurale în județul Covasna.

Lucrarea este structurată în două părți și opt capitole, urmate de concluzii.

Prima parte prezintă Aspecte ale dezvoltării rurale în România, pe parcursul a trei capitole. Primul capitol, Dezvoltarea durabilă în mediul rural din România se referă la aspecte generale ale dezvoltării rurale în România. Capitolul al doilea se referă la finanțarea europeană prin Programul LEADER pentru dezvoltare rurală din România, implementarea acestui program, definirea GAL-ului și principiile și direcțiile strategiilor de dezvoltare rurală. Al treilea capitol restrânge sfera de atenție la dezvoltarea rurală din județul Covasna, axându-se pe dimensiunile sociale, economice, culturale, arhitecturale. De asemenea s-a acordat importanță organizării instituționale, contextului social, implementării programului LEADER și elaborarea proiectele agricole și non-agricole în perioada 2012-2016.

Partea a doua a tezei prezintă Abordări de marketing ale dezvoltării rurale, pe parcursul a cinci capitole. Capitolul patru asigură baza teoretică a lucrării, în care s-au definit termeni precum: marketingul social, mixul de marketing social și modelarea sa, marketingul dezvoltării rurale, caracterul său social, precum și mixul de marketing al dezvoltării rurale.

Capitolul cinci prezintă elementele de marketing al proiectelor europene pentru dezvolatarea rurală în județul Covasna, strategiile de marketing, canalele comunicaționale, managementul marketingului, politici și strategii ale mixului de marketing: prin intermediul politici și strategii de produs, de preț, de distribuție a proiectelor, de promovare a acestora, cu aplicabilitate în județul Covasna.

Capitolul al șaselea are o latură teoretică, definind conceptele de bază ale cercetărilor calitative de marketing: tipologia, obiective și metode (anchete, interviuri, chestionare), dar și un caracter concret, referindu-se la o cercetare calitativă de marketing pentru identificarea cerințelor de dezvoltare rurală în județul Covasna.

Capitolul al șaptelea se ocupă cu identificarea atitudinilor, comportamentelor și percepțiilor beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna, cu privire la efectele și eficiența implementării lor. Se descrie metodologia cercetării cantitative de marketing – cu obiective, eșantionul cercetat, modelul de chestionar. Se prezintă rezultatele cercetării cantitative de marketing: comportamentul celor chestionați, eficiența muncii beneficiarilor, percepția acestora în ceea ce privește implicarea GAL-urilor.

Ultimul capitol, al optulea, analizează eficiența activității de marketing desfășurată de GAL-urile din județul Covasna, prin analiza gradului de implementare a proiectelor europene de dezvoltare rurală în perioada 2007-2016. De asemenea s-au definit și s-au calculat indicatori de măsurare a eficienței acestor proiecte, stadiul implementării lor pe GAL-uri analizându-se și eficiența lor.

Lucrarea se încheie cu prezentarea rezultatelor obținute în cadrul cercetării, a concluziilor și a contribuțiilor personale.

Pentru județul Covasna, dezvoltarea durabilă economică și socială a zonei rurale, dezvoltarea agriculturii și a turismului, este într-o strânsă legătură profundă cu îmbunătățirea infrastructurii și dezvoltarea serviciilor, cu păstrarea identității culturale. Este importantă realizarea unui echilibru în dezvoltarea zonelor rurale și urbane ale județului Covasna, prin stimularea dezvoltării resurselor umane, a atragerii tinerilor fermieri, a modernizării exploatațiilor agricole, a meșteșugurilor etc. Prin toate aceste direcții de acțiune se pot reduce disparitățile dintre mediul urban și cel rural.

Partea I. ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII RURALE

ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL 1

Dezvoltarea durabilă în mediul rural

din România

Politica de dezvoltare rurală este o parte importantă a Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, promovând reducerea disparităților între mediul rural și urban, pentru asigurarea caracterului durabil al dezvoltării socio-economice.

Strategiile de dezvoltare durabilă evidențiază interdependența între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare punând accent pe nivelul de cooperare între sectoarele economice, sociale și de mediu.

1.1. Caracteristici și indicatori ai dezvoltării durabile

Înainte de a defini caracteristicile principale ale dezvoltării mediului rural, trebuie stabilit ce se înțelege prin dezvoltarea durabilă.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile a comunităților rurale, sunt:

protejarea mediului înconjurător,

menținerea și dezvoltarea unor economii viabile și elastice,

îmbunătățirea nivelului de trai și a calității vieții.

O altă definiție, arată că abordarea dezvoltării durabile poate fi percepută ca o formă de referire la creșterea economică, al cărei scop principal este de a mări bunăstarea oamenilor și de a satisface într- un nivel înalt nevoile diversificate. Fundamentul principal al acestui concept (din această perspectivă) este că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente, fără să pună în pericol pe cele ale generațiilor viitoare.

Indicatorii dezvoltării durabile reflectă dimensiunile capitalului economic, ecologic și uman. Ele pot fi surprinse prin indicatori specifici calculați la nivel local, regional și global. Indicatorii de relație sunt la hotarul dintre cei care reprezintă tipurile de capital (Figura 1.)

Figura nr. 1. Sistemul de indicatori ai dezvoltării durabile

Sursa: http://antreprenoriat.upm.ro/assets/cursuri/2/anexe/2.1-anexa-1.pdf

Folosind Figura nr. 1, se poate concluziona că dezvoltarea durabilă înseamnă performanțe pe trei planuri:

ecologic: evitarea degradării mediului

social: menținerea șomajului la un nivel scăzut, practicarea meseriilor tradiționale, motivarea populației pentru o pacticare mai accentuată a turismului

economic: folosirea optimă a resurselor naturale ceea ce înseamnă satisfacerea nevoilor diversificate cu resurse minime

România fiind o țară în curs de dezvoltare se poate afirma că modalitățile de dezvoltare durabile în mediul rural diferă față de țările bine dezvoltate.

1.2. Caracteristici ale dezvoltării mediului rural în România

„România este situată în partea de Sud- Est a Europei, la intersecția cu principalele axe de comunicații Nord- Sud și Est- Vest. Suprafața este de 238.391 km² și cuprinde: 61,3% teren agricol (cca. 14,6 mil. ha, din care 64,2% teren arabil, 32,9 % pășuni și fânețe naturale și 2,7% plantații de pomi și vie); 28,3% păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră; 10,4% suprafața construită a localităților, ape, drumuri, căi ferate și terenuri neproductive (INS Tempo Online, 2012). România este o țară medie în UE- 27 (5,41% din suprafața UE- 27).

Din suprafața totală a țării, circa 87,1% reprezintă spațiul rural format din comune, ca unități administrativ teritoriale, împreună cu satele componente. Pe acest teritoriu, în anul 2012, locuia 45 % din populația României.

Regulamentului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat prin FEADR nr. 1305/2013, în articolul 59, arată că șapte dintre cele opt regiuni ale României sunt mai puțin dezvoltate, având PIB-ul pe cap de locuitor sub 75% din PIB-ul mediu al UE- 27.

Distribuiția neuniformă a populației rurale influențează negativ calitatea vieții în unele zone rurale.

România are un potențial mare în Europa, în ceea ce privește terenurile agricole, dar agricultura a rămas nedezvoltată. Din această cauză se pot identifica mai multe probleme:

productivitate scăzută,

utilizarea inadecvată a resurselor de producție (naturale),

riscuri mari privind climatul (lipsă de sisteme de irigare),

probleme instituționale și aministrative.

Pentru remedierea acestor probleme, trebuie luate următoarele măsuri:

implementarea planului de reformă în administrația din agricultură,

dezvoltarea unor strategii noi de dezvoltare rurală,

„targetarea” proiectelor rurale,

crearea locurilor de muncă în zonele rurale,

monitorizarea calității alimentelor și siguranța consumatorului.

Privind aceste probleme și măsuri, se pot defini următoarele direcții de acțiune pentru asigurarea caracterului durabil al dezvoltării rurale.

Transformarea agriculturii în România este esențială pentru integrarea și coeziunea socială a populației ei, în Europa.

În România, 45% dintre populație trăiește în zonă rurală, având cel mai mare procentaj din Uniunea Europeană. Deși 30% din numărul angajaților lucrează în agricultură (3%, la nivelul UE), totuși randamentele fermelor românești sunt cele mai mici din UE.

În ceea ce privește structura exploatațiilor după vârsta fermierilor, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene de aceeași dimensiune și populație, sectorul agricol din România este bogat în ferme de subzistență din cauza lipsei oportunităților de părăsire a acestui sector.

Fragmentarea excesivă a terenurilor și cultivarea lor în particular și cu investiții mici, făcute din salariile/pensiile celor care le dețin și le exploatează, plasează sectorul agricol românesc pe ultimele locuri din Europa.

Figura nr. 2. Structura exploatațiilor după vârsta fermierilor, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene

Sursă: http://www.april.org.ro/images/fisiere/70d7ea11a036050bf41d31b34fe674ff.pdf

Există o discrepanță între potențialul de agricultură al României și contribuția sa pentru o creștere economică sustenabilă.

România are cele mai bune terenuri pentru agricultură din UE Două treimi din terenurile agricole ale României, este suprafață arabilă. Această dotare naturală trebuie folosită cu un randament mult mai mare, astfel încât diferențele de dezvoltare între zonele rurale și cele urbane să se reducă.

Privind situația țării în domeniul agriculturii, se poate afirma că terenurile arabile sunt egal împărțite între fermele mici și mari, fiind un fenomen unic în UE.

Obiectivul principal al Ministerului de Agricultură și Dezvoltării Rurale este de a crea un mediu bun de afaceri pentru fermierii de familie.

Crearea unui segment de ferme medii este esențial pentru dezvoltarea rurală a țării. Pentru ca aceste ferme să fie competitive, trebuie depășite multe obstacole, principalul fiind accesul la piață. O altă problemă, un obstacol este vârsta medie a fermierilor, 44% dintre fermieri sunt în vârstă înainte de pensionare, respectiv 23% au peste 55 de ani, iar nivelul lor de educație nu este adecvat cerințelor globale.

Dezvoltarea rurală trebuie să se desfășoare nu numai pe plan agricol, ci și pe plan non-agricol, privind turismul rural. Dezvoltarea durabilă a turismului rural necesită implicarea tuturor acționarilor locali, dar și participare politică. Implicarea politică joacă un rol foarte important în dezvoltarea durabilă deoarece reglementează și asigură cadrul institutional pentru aplicarea actelor normative, de la care nu se poate sustrage nicio comunitate, oricât de ridicat ar fi gradul ei de autonomie.

Realizarea unei dezvoltări durabile a turismului rural este un proces continuu și presupune o constantă monitorizare a impactului pe care această activitate îl are asupra diferiților factori de mediu. Dezvoltarea durabilă a turismului rural are ca scop și menținerea unui nivel ridicat de satisfacție a turiștilor, creșterea conștientizării acestora cu privire la principiile durabilității și promovarea celor mai bune practici turistice.

1.3. Caracterul durabil al dezvoltării rurale în România

Caracteristicile dezvoltării mediului rural în România sunt diverse, dar se poate face următoarea clasificare:

Caracteristici culturale: „România, mai ales regiunea Centru – este o regiune unde tradițiile ocupă un loc important în viața oamenilor, iar oamenii care locuiesc în aceste zone au un comportament mai rigid, neelastic față de noutăți, față de noile modalități de dezvoltare rurală”.

Caracteristici economice: reprezintă cheia succesului transformării României, aducând: un nivel de trai superior, investiții în sectorul productive, infrastructură și servicii publice de calitate, investiții pentru creșterea gradului de ocupare și a oportunităților capitalului uman.

Caracteristici de protejare a mediului înconjurător: Oamenii trebuie să conștientizeze că fiecare activitate economică trebuie să protejeze mediul înconjurător.

Aceste aspecte sunt cele care subliniează diferențele dezvoltării rurale în România față de țările puternic dezvoltate ale Uniunii Europene. În acest sens este necesară elaborarea unor strategii de dezvoltare locală care trebuie să țină cont de Planul Național de Dezvoltare Rurală, dar și de strategiile regionale și județene, astfel încât obiectivele prevăzute să nu intre în contradicție la nici un nivel, asigurând sinergie și complementaritate.

1.3.1. Dezvoltarea durabilă a agriculturii

Dezvoltarea agriculturii unor țări poate fi influențată de mai mulți factori, principalii fiind politicile economice în domeniul agriculturii, adoptate de guvernul țării respective.

Politicile economice, politica fiscală, monetară și mai ales comercială – au un rol esențial în dezvoltarea agriculturii. Pe plan macroeconomic aceste strategii politice au un impact mare în activitatea întreprinzătorilor economici, care îți desfășoare activitatea în agricultură.

Guvernul unei țări poate încuraja dezvoltarea agriculturii, atât prin acordarea de subvenții, consultanță, cât și prin aplicarea strategiilor generale și asigurarea unui cadru legislativ corespunzător (mai ales prin crearea unei legislații care să favorizeze consumul național și exportul produselor agricole românești).

Pentru realizarea unei dezvoltări durabile a agriculturii este necesară planificarea unor strategii agricole pe termen lung. Ignorarea metodelor de planificare în agricultură va conduce la probleme sociale, precum: creșterea prețurilor la produsele agricole, descreșterea bunăstării oamenilor, creșterea importului, iar în ceea ce privește domeniul agricol și mediul înconjurător, la irosirea resurselor naturale existente.

Crearea unei administrații publice locale eficiente, poate asigura prosperitatea în toate sectoarele de activitate, inclusiv în sectorul agricol. Reforma administrației publice trebuie să conducă la stabilirea unor structuri eficiente și a unor metode moderne de mobilizare și utilizare a resurselor naturale, umane, materiale și financiare în scopul satisfacerii în condiții optime a cerințelor societății, în ceea ce privește produsele agricole.

Pentru ca reforma administrației publice locale să aibă impact pozitiv în dezvoltarea agricolă, trebuie avute în vedere trei aspecte esențiale:

consolidarea autonomiei locale,

introducerea și extinderea managementului public în administrație,

perfecționarea managementului resurselor umane.

Dezvoltarea agriculturii trebuie să se facă cu sprijinul autorităților locale, care trebuie să țină cont de faptul că, pe lângă efectele pozitive, agricultura generează și o serie de efecte negative. Printr-o planificare atentă și un management inteligent, beneficiile pot fi maximizate, iar problemele minimizate. Astfel, se poate realiza dezvoltarea durabilă a sectorului agricol prin protejarea mediului înconjurător și a culturii locale.

Măsurile pentru protejarea și conservarea calității mediului, în special în zonele cu potențial agricol accentuat, se impun atât prin sensibilizarea conștiinței ecologice și educarea agriculturilor, cât și prin împiedicarea poluării solului și a apelor.

Realizarea unei dezvoltări durabile a agriculturii reprezintă obiectivul principal al planurilor naționale și regionale de dezvoltare agricolă. Acțiunile pot viza țelurile economice și ecologice. În construirea unei politici de dezvoltare durabilă, evaluarea efectelor economice ale agriculturii este importantă și prin urmare, trebuie avut în vedere impactul pozitiv, dar și cel negativ. Din această perspectivă este utilă o analiză mai atentă a efectelor negative, tocmai pentru a oferi posibilitatea desfășurării unor acțiuni de eliminare a dezavantajelor și de potențare a beneficiilor dezvoltării acestui sector de activitate.

1.3.2. Dezvoltarea durabilă a turismului rural

O parte a cercetătorilor din domeniul turismului rural preferă să vorbească mai mult despre dezvoltarea durabilă a turismului și mai puțin despre turismul durabil. Ei au mai multe motive de a face o diferențiere dintre cele două noțiuni, dar principalele motive sunt:

„pentru asigurarea turismului rural durabil este necesar ca componentele sale să aibă un caracter integrat;

unele componente nu pot să fie durabile din cauza dezvoltării rapide a tehnologiei folosite în dezvoltarea turismului rural.”

În 1992, la Earth Summit organizat în Rio de Janeiro, Brazilia, Organizația Națiunilor Unite a pus bazele Agendei Locale 21 conștientizând rolul important al autorităților locale în procesul planificării durabile. Agenda Locală 21 este un document care include o strategie de dezvoltare durabilă și planul de acțiune necesar implementării acesteia. Agenda Locală 21 include activități de planificare durabilă a planurilor de urbanism, a transportului, a colectării și reciclării deșeurilor, dar și activități cu privire la dezvoltarea durabilă a turismului rural, în special în comunități locale rurale care sunt și destinații turistice.

Indicatorii dezvoltării durabile a turismului rural sunt:

numărul de turiști sau număr- zile- turist (NZTR) înregistrate în unitățile de cazare dintr- o destinație turistică rurală,

nivelul emisiilor de dioxid de carbon datorită energiei produse în unitățile de cazare dintr- o destinație turistică rurală,

consumul de apă în unitățile de cazare, măsurat în litri consumați de către un turist, raportat la consumul rezidenților din destinația turistică rurală,

nivelul poluării fonice de către turiști,

deșeurile lăsate de către turiști pe traseele turistice rurale, acestea fiind în majoritate în păduri,

deșeurile reziduale din cauza turismului rural.

Dezvoltarea durabilă a turismului rural se realizează prin forme de turism alternativ, care au la bază următoarele principii:

minimizarea impactului asupra mediului și conservarea acestuia,

minimizarea impactului negativ al turismului asupra comunității locale, în vederea obținerii durabilității sociale,,

minimizarea impactului negativ al turismului asupra culturii, tradițiilor și obiceiurilor comunităților locale,.

maximizarea beneficiilor economice la nivelul comunității locale, ca urmare a dezvoltării turismului. Astfel se obține durabilitate economică a comunității locale.

educația, pregătirea, informarea turistului în vederea îmbunătățirii atitudinii personale,..

controlul local, principiu de bază al dezvoltării durabile, conform căruia comunitatea locală participă și este consultată în tot ceea ce privește dezvoltarea turistică durabilă, constituind un factor de decizie activ.

Cercetătorii în domeniul turismului rural, Fennell și Dowling, în lucrarea intitulată Ecotourism Policy and Planning, afirmă că odată cu creșterea fluxurilor turistice în zonele rurale s-au intensificat și acțiunile organizate de mișcările ecologiste în scopul conștientizării presiunii pe care turismul rural o realizează în zonele naturale.

1.3.3 Alte ocupații, care asigură caracterul durabil al dezvoltării mediului rural în România

În domeniul dezvoltării mediului rural se pot delimita ca axe importante: turismul și meșteșugurile. Între aceste două axe importante trebuie să existe cooperare, pentru că turismul folosește în promovarea sa produsele și serviciile prestate de către meșteșugari; ei pot să-și vândă produsele și îndemânările tradiționale. Ca și concluzie, se poate afirma că între aceste două axe, există un nivel înalt de simbioză.

Concluzia principală este că aceste două axe non-agricole nu pot fi viabile separat, ci trebuie discutate și analizate împreună.

1.4. Coordonarea dezvoltării durabile în mediul rural din România

Coordonarea dezvoltării durabile în România, în baza FEADR se desfășoară pe mai multe nivele, existând o subordine între ele. Pentru România, instituțiile de administrare și control conțin::

Autoritatea de Management, reprezentată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Direcția Generală Dezvoltare Rurală – răspunde de implementarea și managementul Programului (DGDR- AM PNDR).

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) își desfășoară activitatea potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 41 din 18 iunie 2014, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanațarea Investițiilor Rurale prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), aprobată prin Legea 43 din 17 martie 2015.

AFIR a luat patrimoniul APDRP cu toate atribuțiile de funcționare.

Agenția a continuat să plătească proiectele contractate prin SAPARD, iar până în decembrie 2013 a monitorizat proiectele care au fost finanțate prin acest Program. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este formată din opt Centre Regionale.

Pentru că la nivelul României există două agenții de plăți pentru derularea fondurilor comunitare: Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pentru FEADR și FEP și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru FEGA, a luat naștere Organismul de Coordonare al celor două agenții- Figura nr. 3.

Figura nr. 3. Instituțiile de management al dezvoltării rurale, în România

Sursă: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-septembrie2015.pdf, pag. 450

La nivel central, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului sunt acele ministere cu ajutorul cărora se pot obține avize pentru a implementa o strategie de dezvoltare rurală. Programele acestor ministere au un termen lung și includ acele reglementări care sunt importane nu numai în dezvoltarea rurală ci și în protejarea naturii și obiceiurilor tradiționale.

La nivel regional, primăriile și prefecturile coordonează și supraveghează împreună cu inspectoratul teritorial de construcții acele activități de dezvoltare rurală care cuprinde crearea acelor zone turistice, balneare și piscicole care necesită construirea, respectiv renovarea clădirilor.

La nivel local, liderii locali oferă informații în ceea ce privește modalitățile de finanțare nerambursabilă cu privire la dezvoltarea zonei locale.

Se poate concluziona că mediul rural reprezintă un pilon central al dezvoltării economice, confruntându-se cu numeroase carențe. Din aceste neajunsuri rezultă disparitățile dintre mediul urban și cel rural, sub toate aspectele: economic, al potențialului demografic, al sănătății, al educației, al culturii, etc.

Capitolul 2

Programul LEADER

pentru dezvoltarea rurală în România

„Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare elaborat de Uniunea Europeana pentru a ajuta țările membre în domeniul agriculturii.”

La nivel național, în perioada 2007-2013, sectorul de dezvoltare rurală a fost sprijinit prin implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin următoarele axe tematice prioritare:

axa I Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier

axa II Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural

axa III Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

axa IV LEADER

FEADR reprezintă o șansă de finanțare pentru spațiul rural românesc. Suma totală alocată României în perioada 2007-2013 prin FEADR este de 8,02 mld. euro, din care suma alocată Programului LEADER este de 4,57 % din alocarea FEADR. FEADR folosește principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.

Programul LEADER, a patra direcție prioritară pentru finanțarea prin FEADR, constă în stabilirea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătățirea administrației la nivel rural. Pentru reducerea disparităților dintre mediul urban și cel rural, una dintre soluții a reprezentat-o implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunitățile locale.

2.1. Programul LEADER de finanțare europeană a dezvoltării rurale în România

Programul LEADER a fost inițiat de către Uniunea Europeană în 1989, în cadrul reformei Fondurilor Structurale. Scopul fiecărui inițiative comunitare este de a implementa noi modalități de dezvoltare a politicii rurale în Uniunea Europeană. Programul LEADER oferă un suport de finanțare pentru regiuni care nu au posibilitatea altor surse de finanțare pentru dezvoltarea rurală, în cadrul Uniunii Europene. „Sprijinul oferit de către axa LEADER destinat grupurilor de acțiune locală oferă posibilitatea de a combina cele 3 obiective ale PNDR, respectiv competitivitate, mediu și calitatea vieții/diversificare, în cadrul unei strategii de dezvoltare rurală elaborată de comunitățile locale, ținând cont de nevoile și potențialul local.”

Proiectele care pot fi finanțate prin programul LEADER răspund următoarelor priorități strategice de dezvoltare:

creșterea competitivității în domeniul agro-alimentar, cel forestier, și cel industrial.

stimularea microintreprinderilor și IMM- urilor din spațiul rural.

conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural al zonei.

Programul LEADER asigură suport planurilor de dezvoltare rurală elaborate de grupurile de acțiuni locale (GAL).

Responsabilitatea grupurilor de acțiune locală este de a crea și de a pregăti planurile locale de dezvoltare rurală și de a menține o fluiditate în planul sistemului proiectelor, începând de la promovare, întocmire până la finalizarea lor.

O caracterizare generală asupra proiectelor este faptul că aceste proiecte sunt mici și inovative respectiv au un impact pozitiv asupra regiunii rurale locale.

Programul LEADER, care este finanțat din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală–FEADR, pune un mare accent pe conceptul de parteneriat, respectiv pe sistemul de grupuri de acțiuni locală- GAL.

Fondurile europene pentru agricultură și economie în general pot fi accesate în baza: Programului Național pentru Dezvoltare Rurală – PNDR .

2.1.1. Programul LEADER și dezvoltarea rurală în România

În România, zona rurală este alcătuită din totalitatea comunelor cu administrație publică locală proprie și a satelor aparținătoare administrațiilor publice locale urbane.

Zona rurală românească prezintă numeroase deficiențe, o cauză fiind discrepanța între oraș și sat: economie rurală, caracteristici demografice, sănătate, școală, cultură etc.

Soluția optimă pentru reducerea acestei deosebiri este elaborarea unei strategii comune de dezvoltare, al cărei punct de plecare constă în identificarea nevoilor locale prin implicarea populației locale. Acest proces ar putea genera o dezvoltare dinamică, care pe termen lung joacă un rol important.

Tocmai în acest sens programul LEADER vine în sprijinul județelor din România, oferind posibilitatea populației rurale de a-și îndeplini ideile, pentru ca locul în care aceștia trăiesc să devină mai viabil. Pe lângă crearea de locuri de muncă și asigurarea alimentației locale, programul LEADER are ca scop protecția mediului, păstrarea imaginii teritoriului rural și a tradițiilor respectiv valorilor culturale ale unei anumite regiuni rurale.

Domeniul-țintă al programului LEADER este microregiunea, ca o nouă unitate administrativă, a cărei înființare poate constitui imboldul dezvoltării chiar și pentru cele mai înapoiate zone ale țării.

Odată cu implementarea cu succes a procesului de dezvoltare, populația microregiunii realizează faptul că:

funcționarea autorităților administrației publice locale ale localităților mici este costisitoare, iar serviciile necesare nu pot fi oferite la un nivel corespunzător;

prin cooperarea microregională îndeplinirea competențelor devine mai eficientă și mai rentabilă, tocmai de aceea este necesar ca proiectele ce vizează mai multe localități să fie realizate la acest nivel;

îndeplinirea competențelor microregionale nu provoacă „moartea” micilor localități, ci asigură creșterea nivelului de trai al celor care locuiesc în acestea.

În vederea dezvoltării regionale, programul LEADER încurajează eforturile comune ale localnicilor, organizațiilor civile locale, instituțiilor, întreprinzătorilor și colaborarea dintre aceștia. Opiniile sau ideile individului – ca element constitutiv al unei comunități, pot fi decisive, contribuind major la îmbunătățirea calității vieții din mediul din care provine, indiferent de poziția socială ocupată.

Privind modalitățile de finanțare a dezvoltării rurale, programul LEADER este cel care a fost implementat și va fi implementat în continuare în beneficiul populații rurale.

2.1.2. Implementarea programului LEADER în România

Pentru atingerea unui nivel de maturitate în domeniul proiectelor finanțate de UE, la nivel de societate, este foarte important aportul adus de acțiunile organizate pentru promovarea oportunităților oferite de programul LEADER corelate cu nevoile și cerințele populației din teritoriul țintă.

Programul LEADER este o abordare innoitoare în politica de dezvoltare rurală. Ca în orice program s-au întâmpinat dificultăți, ca exemplu, teritoriile în care s-a implementat programul LEADER, au apărut multe întrebări și nedumeriri, care nu au ajutat la o cunoaștere mai amănunțită a programului și nici la dezvoltarea mediului rural, din punct de vedere politic.

Proiectele finanțate în zona rurală corespund cerințelor de dezvoltare ale comunităților locale identificate de structurile operaționale de tip GAL- grup de acțiune locală, prin măsuri adecvate, specifice fiecărui județ.

În România, în ciclul financiar 2007-2013 au funcționat 163 de GAL-uri, respectiv au fost acceptate 163 de Planuri de Dezvoltare Locală. GAL-urile prezente în teritoriul țării au avut sarcina de a implementa programul LEADER în diferitele zone rurale ale țării, deci erau prezente pe piața proiectelor ca interimari. În Figura nr. 4, se poate vedea distribuția

GAL-urilor din România în perioada de programare 2007-2013.

Figura nr. 4. Grupurile de acțiune locală din România

Sursă: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/Axa_LEADER/harta-GAL-romania-update-2013.pdf

În primele faze a implementării programului LEADER, GAL-urile au avut sarcina de a crea o strategie cu ajutorul cărora programul LEADER să fie implementat în zonele rurale fără probleme. Aceată strategie a definit foarte clar acele particularități sociale, economice care erau necesare pentru o derulare eficientă a proiectelor finanțate de programul LEADER. În mod direct această strategie înseamnă modalitatea de implementare a programului LEADER în România.

GAL-urile, care la rândul lor s-au desprins din membrii grupurilor structurate „de jos în sus”, au elaborat Planuri de Dezvoltare Rurală Locală, în perioada de programare

2007-2013. În cadrul acestora a fost necesar să fie identificabil articolul 63. din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului European, conform căruia în cadrul axei LEADER au putut beneficia de ajutor, doar solicitanții definiți prin acesta, iar investițiile a trebuit să corespundă obiectivelor axelor I., II.și III. ale PNDR.

După elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, autoritatea de management purcede la programarea financiară, stabilind suma de bani necesară. Determinarea acestei sume se face în funcție de numărul de localități, de numărul locuitorilor respectiv de statutul localităților. Ținând cont de faptul că aceste GAL-uri își desfășoare activitatea în diferitele zone a țării putem concluziona că fiecare GAL are propria sa strategie de implementare a programului LEADER, deci se poate afirma că implementarea programului LEADER diferă de la regiune la alta.

Pentru că programul LEADER este încă în derulare dezvoltarea sa repreprezintă o prioritate. Pentru atingerea acestui țel sunt necesare: simplificarea procedurilor administrative, creșterea capacității managerilor a GAL-urilor, conștientizarea populației rurale cu privire la oportunitățile pe care le oferă acest program.

2.1.3. GAL-ul – unitate strategică de implementare a proiectelor europene de finanțare a dezvoltării rurale

Zonele rurale sunt constituite din localități mici, cu populație redusă, din comunități mici care își păstrează valorile naturale și etnografice, din microîntreprinderi și întreprinderi mici. Pornind de la aceste caracteristici, provocarea programului LEADER este tocmai de a face cunoscută prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală diversitatea și particularitățile regionale ale zonelor rurale.

Scopul programului este de a-i încuraja pe actorii din mediul rural în identificarea posibilităților de dezvoltare a zonei pe termen lung și de a-i sprjini în utilizarea durabilă a posibilităților identificate.

Asocierea cuvântului „rural” cu sectorul agricol a dobândit alte înțelesuri în prezent, accentul s-a mutat către alte ramuri ale economiei. Programul LEADER a făcut pași importanți spre diversificarea gospodăriilor rurale în baza unui plan dinainte elaborat și aprobat de către actorii civili și publici ai zonei. În baza Planului de Dezvoltare Locală, finanțarea a fost asigurată beneficiarilor prin organizarea pe plan local a sesiunilor de cereri de proiecte, astfel deciziile privind dezvoltarea mediului rural s-au luat tot pe plan local.

Sarcina GAL-urilor este de a elabora planul de dezvoltare rurală la nivel local, care trebuie să țină cont de prioritățile prevăzute de Politica Agricolă Comunitară a Uniunii Europene:

implementarea noilor proceduri și tehnologii în

vederea creșterii competitivității produselor și serviciilor rurale,

îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale,

creșterea valorii adăugate a produselor locale,

identificarea resurselor naturale și culturale.

Poiectele realizate prin programul LEADER pot fi grupate în jurul a trei categorii:

dezvoltări privind turismul, agricultura,

proiecte privind fabricarea și valorificarea produselor locale,

dezvoltarea resurselor umane ale comunităților.

În procesul de planificare trebuie luat în considerare și caracterul complementar, adică faptul că programul LEADER tratează cu prioritate acele proiectele care nu sunt eligibile în cadrul altor programe cu finanțare națională și europeană.

Analizând strategiile de implementare ale GAL-urilor, în ceea ce privește proiectele europene, se pot observa următoarele caracteristici generale, prezentate și în Figura nr. 5:

echipă performantă,

lideri locali eficienți,

fiecare zonă (localitate) trebuie să aibă un lider bine informat,

liderul respectiv trebuie să aibă și rolul de „multiplicator”.

Figura nr. 5. Implementrea eficace a programului LEADER în România

Sursă proprie

Aceste aspecte generale sunt de mare importanță în identificarea nevoilor și a problemelor din mediul rural și GAL-urile pot atrage cu succes fondurile alocate de UE. Astfel implementarea programului LEADER poate contribui în mare măsură la dezvoltarea zonei rurale a țării.

2.2. Principii și direcții în strategiile de dezvoltare rurală a României

În România, considerațiile strategice care vizează dezvoltarea rurală sunt descrise în Programul Național de Dezvoltare Rurală. Tot în acest program sunt elaborate măsurile de finanțare care servesc ca ghiduri ale dezvoltării rurale și conferă suport în vederea elaborării unor proiecte eligibile și de amploare în materie de dezvoltare rurală.

Proiectele implementate în mediul rural, indiferent de tipul de proiect, au un caracter social prin obiectivul urmărit, dezvoltarea rurală, pentru că ajută oamenii, regiunea, zona rurală să se dezvolte pe plan economic, cultural, social.

Deși în perioada de programare 2000-2006, România nu a implementat acțiuni ale programului LEADER, totuși s-au observat la nivelul țării, o serie de inițiative în dezvoltarea comunitară:

Grupuri de Inițiativă Locală (GIL),

micro- regiuni și alte parteneriate de tip LEADER.

Grupuri de Inițiativă Locală (GIL) sunt parteneriate între organisme non-guvernamentale (ONG), administrația publică locală, biserică, școală, cabinete medicale și stomatologice, microregiuni etc.

Micro-regiunile, spre deosebire de grupurile de inițiativă locală sunt înregistrate juridic ca asociații. Unele GIL-uri au atins o maturitate organizațională în așa măsură, încât

s-au transformat în asociații comunitare cu personalitate juridică, iar altele s-au dizolvat după atingerea obiectivului.

Acțiunile respective s-au materializat în: elaborarea de strategii locale, renovarea școlilor, dispensarelor și unităților culturale. S-a îmbunătățit starea drumurilor și podurilor, s-a analizat și s-a promovat mediul rural. S-au înființat tele-centre pentru informarea cetățenilor. S-au organizat cursuri de instruire pentru membrii lor și pentru scrierea de proiecte.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a selectat în anul 2006 un număr de 120 de reprezentanți ai unor teritorii (zone) sub-regionale, cu o populație cuprinsă între 10.000 și 100.000 de locuitori, zone ce au acoperire în 37 de județe din cele 42, în vederea realizării de activități de tip LEADER.

Parteneriatele au trimis reprezentanți, în vederea instruirii cu privire la diverse teme, necesare pentru pregătirea implementării axei LEADER în România.

În cadrul sesiunilor de formare, reprezentanții acestor teritorii au dobândit cunoștințe suficiente în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare locală

Deși potențialul țării noastre, în materie de parteneriate este mult mai ridicat decât inițiativele prezentate, obstacolul principal în calea constituirii acestora este mentalitatea formată în anii de guvernare comunistă, care a generat neîncredere în rândul actorilor locali, în ceea ce privește formele instituționalizate de asociere.

Figura nr. 6. Harta teritoriilor selectate pentru instruirea reprezentanților

parteneriatelor public- private (LEADER)

Sursă: Programul național de dezvltare rurală 2007-2013, versiunea septembrie 2014, p. 549

Pentru definirea strategiilor de marketing în dezvoltarea rurală a României este suficientă definirea principiilor programului LEADER. Programul LEADER are la bază șapte principii:

abordare pe bază de suprafață,

abordare de construire de jos în sus,

modalități specifice de finanțare și de conducere,

parteneriatul programului LEADER (la nivelul de decizie din cadrul GAL, partea publică să reprezinte mai puțin de 50% urmând ca reprezentanții privați și ai ONG-urilor reprezintă peste 50%,),

capacitatea de înnoire a acțiunii,

legăturile integrate între acțiuni,

cooperare între regiuni, construirea rețelei.

Principala strategie este ca zonele rurale să valorifice cât mai mult dintre aceste principii.

Programul Național de Dezvoltarea Rurală este de fapt adaptarea celor patru axe din FEADR care sunt, axele de dezvoltare a zonelor rurale.

Cele patru axe vizează:

îmbunătățirea prelucrării alimentelor, a activităților din agriculturiă și din silvicultură,

îmbunătățirea mediului și a spațiului rural,

îmbunătățirea nivelului de trai la nivel rural și  diversificarea economiei rurală,

programul LEADER.

Comisia Europeană a acceptat programul de politică de coeziune pentru perioada 2014-2020. Scopul principal al acestei politici de coeziune este de a dinamiza creșterea economică în teritoriul Uniunii. Principalele diferențe față de perioada 2007-2013, în planul politicii de coeziune și a celei regionale a Uniunii Europene sunt următoarele:

accentuarea controlului rezultatelor obținute,

simplificarea derulării programelor, transparență.

Principalele obiective ale politicii de coeziune sunt:

dezvoltarea IMM- urilor,

dezvoltarea inovației,

optimizarea folosirii energiei, folosirea mai adecvată a energiei regenerabile.

Aceste obiective, axe și principii definesc strategiile de marketing pentru dezvoltarea rurală a României pe termen scurt, mediu și lung.

Capitolul 3

Coordonate ale dezvoltării rurale

în județul Covasna, ÎN PERIOADA 2006-2016

Zona rurală românească se confruntă cu numeroase deficiențe care explică disparitățile dintre zonele urbane și rurale. Pentru reducerea acestor disparități, o soluție o reprezintă implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunitățile locale.

3.1. Aspecte socio-economice ale județului Covasna

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în ceea ce privește populația stabilă, activă, județul Covasna se situează pe ultimul loc, cu un număr de 210.177 de locuitori, din care doar 45.917 sunt salariați, 44.562 pensionari și 5.746 șomeri.

„Produsul Intern Brut este unul dintre cei mai importanți indicatori ai nivelului de dezvoltare economică în cazul oricărei comunități. Datele utilizate în studiu provin de la Comisia Națională de Prognoză, care la rândul său a utilizat date ale Anuarului statistic al INS pentru perioada 2008-2010 și estimări proprii pe baza datelor statistice la nivel național sau pe baza prognozelor pe termen mediu utilizate la fundamentarea bugetului național.”

Tabelul nr. 1. Produs Intern Brut în județul Covasna

Sursă: http://www.investinszeklerland.eu/dl/Covasna_Strategie.pdf

Cu toate că PIB-ul din județul Covasna conform evoluției din Tabelul nr. 1, este în continuă creștere, fenomenul de îmbătrânire a populației și migrația celei tinere în afara teritoriului provoacă diminuarea populației apte de muncă, pe piața forței de muncă resimțindu-se un deficit de forță de lucru tânără, specializată în diverse profesii, acest lucru conducând la încetinirea dezvoltării economiei.

Profesiile cele mai afectate sunt cele din domeniul IT, medicină, educație, automatizări, construcții și instalații, turism, etc.

Meșteșugurile tradiționale sunt diverse, dar pe cale de dispariție, fapt provocat de lipsa tinerilor dornici să învețe aceste meșteșuguri de la meșteșugarii existenți.

Tinerii, în speranța unui trai mai bun, tind să migreze din mediul rural spre cel urban. Reducerea numărului populației active și mai ales a populației tinere, poate deveni un factor de limitare a dezvoltării teritoriului.

3.2. Patrimoniul arhitectural și cultural al județului Covasna

Bogăția arhitecturală, alături de cea imaterială, turistică și culturală conferă un profil specific județului Covasna. Acest patrimoniu reflectă o mixtură multiculturală a tradițiilor.

Acest aspect în teritoriul județului Covasna este subliniat de un număr de 594 de monumente istorice.

Punerea în circuitul turistic internațional al castelului Kálnoky de la Micloșoara și al Castelului Daniel din Tălișoara, Conacului Benke din Moacșa etc., sunt exemple relevante de bună practică în exploatarea resurselor endogene.

Riscul dispariției unor obiective de patrimoniu poate fi redus cu ajutorul instrumentelor politicilor de dezvoltare rurală, care pot ajuta o dezvoltare durabilă și o îmbunătățire a vieții.

Condițiile climatice sunt severe, de munte. Județul Covasna se caracterizează prin dominanța activităților de subzistență. Competențele specifice sunt pe cale de dispariție, până în prezent neputând fi surse de valoare adăugată.

Bogăția arhitecturală și culturală locală alături de agricultură, zootehnie, de industria de prelucrare a produselor zootehnice, de exploatare a lemnului, de industria alimentară etc., pot sprijini dezvoltarea zonei.

Printr-o abordare integrată, având ca scop generarea de valoare adăugată, se poate iniția dezvoltarea locală.

3.3. Economia locală a mediului rural din județul Covasna

Județul Covasna este situat pe primul loc pe lista celor mai sărace județe ale României. Principalele acțiuni depind de resursele naturale autohtone, de relieful și de tradițiile zonei. Agricultura rămâne o ramură economică tradițională.

Fondul funciar agricol al județului este de 186.416 ha, reprezentând 50,3% din suprafața totală a județului. În cadrul terenurilor cu destinație agricolă pajiștile naturale reprezintă ponderea cea mai mare cu 53%, cele de folosință arabilă ocupă 46,3%, iar restul de 0,7% din suprafață are destinație pomicolă.

Se constată fragmentarea excesivă a terenurilor și structura proprietății din acest sector. O pondere importantă au fermele de semi-subzistență. Aceste ferme se caracterizează printr-o structură de producție diversificată, determinată de necesitățile gospodăriei.

Structura, nefavorabilă în principal a exploatațiilor agricole de semi-subzistență, ca și colaborarea ineficientă a producătorilor agricoli, a provocat o slabă evoluție a sectorului. Lipsesc formele de asociere a actorilor locali. S-ar degreva producătorul de sarcina vânzării producției, ceea ce ar contribui direct la o mai bună integrare a acestor furnizori/producători de servicii pe piață.

Nu există rețele de desfacere a produselor și nici lanțuri de procesare.

O proporție de 95% din terenurile agricole sunt gospodării mici particulare, media județeană fiind de 2,43 ha.

Pe teritoriul județului Covasna activează cele trei Grupuri de Acțiune Locală (GAL):

Asociația „Alutus Regio Egyesület”- ( în continuare GAL Alutus)

Asociația „Angustia Egyesület”- ( în continuare GAL Angustia)

Asociația „Grupul de Acțiune Locală Progressio”- (în continuare GAL Progressio)

Majoritatea teritoriului acoperit de GAL-uri se află în zonă montană, teritoriul fiind izolat. Infrastructura de transport este precară.

La nivelul județului Covasna, teritoriul apare ca fiind slab diversificat și încă dependent de activitățile agricole, asigurând venituri mici pentru întreprinzători; cum s-a specificat majoritatea exploatațiile agricole sunt de semi-subzistență.

În Tabelul nr. 2 se prezintă: fondul funciar după modul de folosință, suprafața cultivată cu principalele culturi, producția agricolă vegetală la principalele culturi și numărul animalelor pe total agricultură în județul Covasna, în perioada 2010-2015.

Tabelul nr. 2. Fondul funciar, după modul de folosință în județul Covasna

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 7. Suprafață cultivată cu principalele culturi, în județul Covasna

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 8. Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în județul Covasna

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 9. Ponderea producției agricole vegetală la principalele culturi în județul Covasna în perioada 2006- 2015

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 10. Evoluția numărului de animale în județul Covasna

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

În continuare, județul Covasna este caracterizat prin existența micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici, cu număr restrâns de angajați.

Comerțul și serviciile sunt descentralizate, nu sunt integrate în rețele sau clustere și sunt de fapt mici afaceri, cu un număr redus de angajați, care în cel mai bun caz asigură o șansă de subzistență unor familii.

Existența unui număr redus de societăți comerciale cu ridicata (en-gros, depozite, centre comerciale, etc.) facilitează exportul de capital spre marile centre comerciale din Brașov. Nu sunt valorificate resursele naturale, precum apele minerale, fructele de pădure, ciupercile etc., iar pentru turismul de agrement și de odihnă nu există momentan infrastructură adecvată.

3.4. Organizarea instituțională și socială în județul Covasna

Un alt aspect de dezvoltare în județul Covasna îl reprezintă lipsa de instituții, precum cantine, centre pentru vârstnici, copii defavorizați etc. În teritoriul GAL Alutus ca și în celelalte două teritorii ale GAL-urilor, nu există cantine sociale, centre de tip rezidențial pentru vârstnici, consiliere psihologică pentru persoane și copii defavorizați, etc. O singură asociație asigură îngrijire la domiciliu și spălătorie socială. Confom numeroaselor întâlniri cu actorii locali putem afirma lipsa infrastructurilor școlare de tip after-school și a infrastructurii sociale.

Clădirile din proprietatea administrațiilor locale sunt în stare avansată de degradare, care după reabilitare ar putea funcționa ca și centre multifuncționale.

Școlile nu sunt dotate corespunzător, sălile sunt mici, iar cadrele didactice calificate părăsesc mediul rural în favoarea condițiilor mai bune asigurate de mediul urban. Cea mai apropiată unitate de învățământ secundar superior, precum și centru universitar este în Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc (județul Harghita) și în Brașov.

Lipsa parcurilor publice și starea precară a terenurilor de joacă și de sport este iarăși o problemă majoră în teritoriu. Un bazin de înot acoperit se găsește doar la Sfântu Gheorghe.

Elementele enumerate conduc la migrarea tinerilor și a forței de muncă, implicit la declinul economiei din mediul rurarl, iar acest proces trebuie stopat prin orice mijloc.

3.5. Contextul social în județul Covasna

După datele emise de INS, aproape 55% din populația județului Covasna trăiește în mediul rural, adică 116.301 de persoane, în 2011, restul de 45% trăiește în mediul urban.

Densitatea populației este scăzută (59,9 locuitori/km2), sub nivelul celei înregistrate la nivel național sau regional. În ultimii 20 ani, numărul locuitorilor județului Covasna s-a redus cu 6,4%, înregistrând un ritm mai redus de declin demografic comparativ cu media națională, iar până în anul 2050, s-ar mai putea reduce cu 26%. Evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire, numărul vârstnicilor mărindu- se de la 10,3% în 1990 la 13,6% în anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 32,3%. Populația tinde să îmbătrânească. Resursa umană nu este competitivă. În speranța unui trai mai bun tinerii părăsesc mediul rural.

În Tabelul nr. 3, este prezentată ponderea populației rurale pe categorii de sate, în funcție de nivelul de trai, în județul Covasna.

Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL) a cărui valoare numerică este de 68 pentru județul Covasna, reprezintă un indicator pentru identificarea disparităților în dezvoltarea socială.

Tabelul nr. 3. Ponderea populației rurale pe categorii de sate, în funcție de nivelul de dezvoltare, în județul Covasna, în anul 2002

Sursă: Dumitru, S., Dezvoltare comunitară, Editura Polirom, Iași, 2005, pag. 131.

Actorii locali contribuie la realizarea unei dezvoltări dinamice a propriilor zone, cu ajutorul GAL-urilor, prin implementarea măsurilor programului LEADER.

3.6. Implementarea programului LEADER în județul Covasna

Implementarea programului LEADER în județul Covana este sarcina celor trei GAL-uri existente: GAL Angustia, GAL Alutus și GAL Progressio. Activitatea GAL-urilor are ca scop dezvoltarea rurală a județului Covasna prin utilizarea proiectelor europene acordate grupurilor țintă, în diferitele zone ale județului.

Actorii locali – mediul de afaceri, ONG- urile, instituțiile publice, autoritățile publice locale – în mod constant duc lipsă de fonduri alocabile unor inițiative de perspectivă. Fondurile existente nu sunt suficiente nici pentru acoperirea celor mai necesare cheltuieli. Unul dintre motivele care justifică implementarea programului LEADER este lipsa de fonduri private și publice.

GAL „Asociația Angustia Egyesület ”

Zona acoperită de GAL „Asociatia Angustia Egyesület” conține 12 comune în jurul Municipiului Târgu Secuiesc, din depresiunea Târgu Secuiesc, comunele: Brețcu, Cătălina, Cernat, Estelnic, Ghelința, Lemnia, Mereni, Ojdula, Poian, Sânzieni, Turia, Zăbala. Suprafața totală a teritoriul GAL- ului este de 1156,33 km², iar structura populației pe localități se prezintă în Anexa nr. 1. (Figura nr. 64, pag. 167). Există un echilibru în planul parteneriatului din teritoriul fiecarei UAT fiind în medie între 3-5 reprezentanți privați și reprezentanți ai ONG-urilor.

GAL Angustia s-a constituit în anul 2010 și în anul 2012 a fost autorizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Populația totală a teritoriului GAL Angustia este de 40.236 locuitori, populației care cunoaște un proces de regres din motive demografice naturale.

GAL Asociația „Alutus Regio Egyesület”

În perioada de programare 2007-2013, din alianța a 59 de membri fondatori: 21 ONG- uri, 6 organizații ale cultelor, 21 întreprinderi mici și mijlocii, respectiv 11 actori din mediul public (consilii locale și consiliul județean) s-a înființat Asociația „Alutus Regio Egyesület” și a dobândit statutul de GAL autorizat. Parteneriatul este format din 55 de reprezentanți ai sectorului public, privat și societății civile.

Pentru asigurarea și menținerea omogenității și coerenței teritoriale, structura teritoriului GAL Alutus a rămas neschimbată pe toată perioada de implementare și se întinde în nord- vestul județului Covasna, în regiunea de dezvoltare centru și include comunele și satele aparținătoare din Depresiunea Baraolt și Valea Oltului: Aita Mare, Arcuș, Bățani, Belin, Bixad, Bodoc, Brăduț, Ghidfalău, Malnaș, Micfalău, Valea Crișului, Vârghiș, respectiv orașul Baraolt, în totalitate 35 de localități (13 UAT). Conform Adeverinței eliberată de INS suprafața teritoriului GAL Alutus este de 1.105,80 km2, iar numărul locuitorilor este de 37.754. (Anexa nr. 1, Figura nr. 65, pag. 167).

Asociația „Alutus Regio Egyesület” a început munca propriu zisă în 2012, când în cadrul unor activități de animare, întâlniri cu liderii locali și grupuri de lucru tematice au identifcat nevoile, deficiențele și posibilitățile de dezvoltare ale zonei în vederea elaborării unui plan de dezvoltare locală integrat, cu scopul de a diversifica, dezvolta economia în folosul comunităților din mediul rural prin programul de succes al Uniunii Europene și anume programul LEADER.

În perioada 2012-2016 Asociația „Alutus Regio Egyesület” a reușit să absoarbe 2,3 milioane de euro alocate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în vederea implementării Planului de Dezvoltre Locală. Cu ajutorul acestui sume asociația a reușit să sprijine proiectele comunelor, a composesoratelor din zonă, dar și a tinerilor fără experiență, fermierilor, meșteșugarilor și a asociațiilor, care duc lipsă continuă de fonduri alocabile unor investiții de amploare.

GAL „Asociația Grupul de Acțiune Locală Progressio”

GAL „Asociația Grupul de Acțiune Locală Progressio” a fost creată din inițiativa proprie a primarilor, a agenților economici și ONG-urilor din zona acoperită. GAL Progressio a fost înființat în 2012 și este format din 12 comune: Barcani, Boroșneu Mare, Brateș, Chichiș, Comandău, Dalnic, Ilieni, Moacșa, Ozun, Reci, Sita Buzăului și Zagon, dar contractul de finanțare în cadrul axei IV. LEADER a fost semnat doar în anul 2013, când a dobândit statutul de GAL autorizat.

Suprafața teritoriului Progressio este una compactă de 316,2 km² cu 32.621 locuitori. (Anexa nr. 1, Figura nr. 66, pag. 168).

Toate cele trei GAL-uri activează și în prezent și contribuie la dezvoltarea județului Covasna prin intermediul finanțării obținute pentru perioada de programare 2014- 2020.

Fiecare GAL are zona sa de acțiune, propria strategie și propriul plan de marketing cu ajutorul cărora derulează activități care vizează specificul și nevoile locale în materie de dezvoltare rurală.

Campaniile sociale, în cazul dezvoltării rurale au ca scop creșterea bunăstării populației, respectiv oferirea sentimentului de siguranță și de autorealizare, aceste elemente fiind cele mai importane în piramida lui Maslow.

Grupurile de Acțiuni Locale folosesc mijloacele marketingului social în vederea informării publicului larg, a potențialilor beneficiari.

Se poate afirma că indiferent de tipul de reformă agricolă sau non-agricolă, măsurile de finanțare în domeniul dezvoltării rurale accesabile grupului- țintă au un scop comun: îmbunătățirea nivelului de trai al regiunii în toate domeniile, economic, social, cultural.

În ceea ce privește proiectele câștigate în domeniul non-agricol se poate face o clasificare privitor la impactul social al proiectelor în creșterea bunăstării oamenilor.

Aceste subcategorii sunt:

îmbunătățiri în domeniul sănătății rurale,

îmbunătățiri în domeniul protejării mediului,

îmbunătățiri în domeniul economic,

îmbunătățiri în domeniul educației.

La nivelul județului Covasna în perioada 2012-2016 GAL Angustia a reușit să absoarbe 2,3 milioane de euro, GAL Alutus 2,3 milioane de euro, iar GAL Progressio 2,5 milioane de euro, alocate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în vederea implementării Planurilor de Dezvoltre Locală. Cu ajutorul acestor sume asociațiile au reușit să sprijine proiectele comunelor, ale composesoratelor din zonă, ale fermierilor, ale beneficiarilor tineri fără experiență, ale meșteșugarilor etc.

3.7. Proiectele agricole și non-agricole implementate, în județul Covasna în perioada 2012-2016

Proiectele de dezvoltare rurală realizate în județul Covasna au fost depuse în cadrul măsurilor relevante din PNDR.

Date statistice privind activitatea de implementare a programului LEADER în județul Covasna, se prezintă în Tabelul nr. 4:

Tabelul nr. 4. Fonduri atrase de către GAL Angustia, GAL Alutus și GAL Progressio din alocarea totală a României

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de OJFIR Covasna

Tabelul nr. 4, reprezintă fondurile atrase de către Asociațiile sus-menționate, totalizând suma de 8.561.951 euro, care reprezintă 2,31% din totalul fondurilor disponibile în România, pentru implementarea programului LEADER. Suma câștigată de 8.561.951 euro a fost divizată în trei părți:

proiecte pentru dezvoltarea sectorului agricol,

proiecte pentru dezvoltarea sectorului non-agricol (pe plan rural).

Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului

Tabelul nr. 5. Implementarea proiectelor agricole și non-agricole în județul Covasna

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de GAL-uri

Tabelul nr. 5. Conține datele statistice privind implementarea proiectelor agricole și non-agricole a județului Covasna.

Tabelul nr. 6. Tipurile de proiecte agricole și valorile lor, în județul Covasna

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de OJFIR Covasna

Tabelul nr. 6. conține datele care se referă la tipurile de proiecte agricole și valorile lor din județul Covasna.

Concluzia principală rezultată din acest tabel este că valoarea tipului de proiect depus în cadrul măsurii M 121 deține 31,25%, cota procentuală cea mai mare din valoarea totală a proiectelor agricole.

Tabelul nr. 7. Tipuri proiecte non-agricole și valorile lor, în județul Covasna

Sursă: conform datelor oficiale furnizate de OJFIR Covasna

Tabelul nr. 7. conține tipurile de proiecte non-agricole și valorile lor, care au fost implementate în localitățile rurale din județul Covasna.

O concluzie generală privind datele statistice menționate, este că diseminarea în cazul proiectelor non-agricole este mult mai scăzută decât în cazul proiectelor agricole.

În baza tabelelor și a datelor privind sumele atrase în județul Covasna din cadrul măsurilor non-agricole, cea mai accesată măsură a fost M 322, în cadrul căreia valoare absorbită și procentul de implementare a fost cel mai ridicat. În baza tabelelor nr. 6 și 7 privind numărul proiectelor depuse în județul Covasna și a valorilor lor rezultă faptul că abordarea programului LEADER a oferit și oferă o șansă unică pentru inițierea unor acțiuni de redresare, iar șansele încetinirii declinului economic, demografic, socio–economic în general, rezidă în resursele endogene: apele minerale, valorile naturale, moștenirea culturală (materială și imaterială) și puternica identitate locală.

Partea a II- a ABORDĂRI DE MARKETING ALE DEZVOLTĂRII RURALE

Capitolul 4

Abordarea de marketing social

în dezvoltarea rurală

Înainte de anul 1970, marketingul era conceput ca un demers care se localiza la nivel de firmă, tranzacțiile acesteia având loc pe piață (transfer de proprietate sau utilizarea unui bun sau serviciu în schimbul plății corespunzătoare). Această concepție a început să fie contestată de către diferiți autori, atribuindu- se marketingului o perspectivă mult mai largă.

Jacques Lendrevie și Denis Lindon au identificat, la sfârșitul anilor 1960, trei fenomene care marcau o ruptură în raport cu evoluțiile observate după terminarea celui de- al Doilea Război Mondial: creșterea economică a încetinit, ajungându- se la o perioadă de recesiune economică ce a antrenat o creștere a șomajului și o stagnare a puterii de cumpărare, preocupările consumeriste și ecologice s-au exprimându- se mai pregnant; s-a manifestat o anumită tendință de diferențiere a gusturilor consumatorilor, iar marketingul a trebuit să se adapteze acestor noi fenomene.

4.1. Conceptul de marketing social

Primele lucrări, articole științifice din domeniul marketingului social au apărut la sfârșitul anului 1964 scrise de către E. Kelley și W. Lazer, dar dezvoltarea conceptului de marketing social datează din anii 1969- 1970.

În anul 1969, Kotler și Levy au sugerat extinderea marketingului pentru a permite includerea organizațiilor cu scop nelucrativ în câmpul de activitate al disciplinei.

Lazer și Kelley pledează pentru recunoașterea dimensiunii sociale a marketingului, care poate asigura bunăstarea consumatorului.

În 1972, la Universitatea din Illinois s-a desfășurat Conferința Națională de Marketing Social a SUA, prima în acest domeniu, iar în 1975 a avut loc primul Congres Internațional de Marketing Social, la Bruxelles. Conform specialiștilor din domeniul marketingului social, în cazul acțiunilor sociale se cere o conducere rațională, punându- se problema eficientizării raportului dintre eforturi (materiale, financiare de cele mai multe ori) și efectele obținute – altfel spus, maximizarea rezultatelor ori minimizarea eforturilor.

În 1976, Philip Kotler definea marketingul social ca fiind elaborarea, aplicarea programelor, care urmăresc creșterea adeziunii la o idee, la o cauză sau la un comportament social, în cadrul unuia sau mai multor grupuri vizate.

O altă abordare a lui Kotler despre conceptul de marketing social arată că organizația trebuie să stabilească nevoile, dorințele și interesele piețelor vizate și să furnizeze satisfacțiile dorite în mod mai eficace și mai eficient decât concurenții, dar și într- un mod care să protejeze sau să îmbunătățească existența materială și spirituală a consumatorului și societății..

În lucrarea Marketing cercetătorii Lefter, C., Brătucu, G., Bălășescu, M., Chițu, I., Răuță, C., Tecău,A., au afirmat că „marketingul social reflectă apariția unei noi exigențe în concepția și acțiunea de marketing: luarea în considerare a intereselor de ordin general ale societății.”

O abordare interesantă a conceptului de marketing social este formulată de către cercetătorul Vasile, M. în lucrarea Elemente de marketing general și direct unde nu numai că definește conceptul de marketing social ci și arată cele trei elemente pe care se fundamentează:

profiturile firmei,

dorințele consumatorilor,

interesele societății.

Firmele care au adoptat această concepție și- au fundamentat, la început, deciziile de marketing pentru realizarea profitului pe termen scurt, dar ulterior au început să recunoască importanța satisfacerii pe termen lung a dorințelor consumatorilor, încadrându- și astfel activitatea într-un context social mai larg. În prezent multe dintre firme încep să ia în considerare interesele societății atunci când adoptă deciziile de marketing.

Termenul „marketing social” desemnează o sferă largă și eterogenă, dar aplicațiile concrete în anumite compartimente ale acestei sfere au primit denumiri adecvate, prin asocierea cuvântului „marketing” cu denumirea domeniului sau problemelor abordate.

Figura nr. 11. Elemente pe care se fundamentează conceptul de marketing social

Sursă proprie

Stabilirea unor concepte de marketing valabile pentru noile sectoare ale societății, luate în considerare, necesită însă o retipologizare a teoriei marketingului. În general se poate afirma că marketingul presupune prezența a patru elemente:

firma (sectorul microeconomic care folosind resurse limitate produce produse sau servicii pentru satisfacerea nevoilor diversificate ale clienților),

piața (locul unde se desfășoară procesul de vânzare- cumpărare),

produsul sau serviciul acordat clienților,

resursele financiare pentru serviciile acordate.

Aceste elemente se regăsesc în aproximativ în aceeași ordine, chiar dacă într-o formă schimbată în cazul în care obiectul nu-l constuie neapărat un produs material, iar „răsplata” acțiunilor întreprinse nu se evaluează în bani. Obiectul „rămâne” comun, ceea ce ține de esența marketingului, respectiv o anumită atitudine: dorința factorului interesat, care poate fi societatea în ansamblu, membrii săi, o organizație socială sau chiar o intreprindere economică de a cunoaște cerințele de o anumită natură ale mediului social pentru a le satisface mai bine.

Dacă o societate comercială cu o viziune de marketing, utilizând un ansamblu de tehnici, reușește să afle cerințele clientului și să-i ofere un produs adecvat, iar prin vânzarea produsului să obțină un profit financiar, în mod similar ar putea proceda și o organizație socială care ar urmări difuzarea unei idei, adeziunea la o cauză socială, schimbarea sau crearea unui anumit comportament, unei opinii.

Marketingul social nu este doar un concept teoretic, ci o construcție, care conține informații din mai multe domenii de cunoaștere. Aceste sfere de cunoaștere se leagă de cultura, de mentalitatea, de modul de viață al oamenilor și cuprinde următoarele arii:

psihologie,

sociologie,

antropologie,

comunicare.

În majoritatea cazurilor efectele sociologice, psihologice asupra vieții omenești se discută împreună, antropologia și comunicarea au preocupări mai îndepărtate, de aceea efectele lor trebuie discutate separat.

Figura nr. 12. Sferele de cunoaștere a marketingului social

Sursă proprie

Toate aceste arii ajută marketingul social pentru să înțeleagă mai bine și mai amănunțit comportamentul uman, putând să-l influențeze mai eficient. În cadrul marketingului social se au în vedere următoarele elemente:

planificarea logică a proceselor, care cupinde și cercetarea orientată către client, consumator,

analiza pieței,

segmentarea pieței,

stabilirea obiectivelor,

identificarea tacticilor, strategiilor.

Marketingul social este dificil de aplicat, deoarece presupune determinarea comportamentelor umane și modificarea acestora

Dacă în cadrul marketingului tradițional, scopul final este dat de îndeplinirea obiectivelor acționarilor companiilor care desfășoară activitatea de marketing, în cazul marketingului social principalul scop este îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Lărgirea sferei de activitate a marketingului și asupra domeniilor nelucrative a deschis un orizont larg de acțiune a acestuia, cu obiective și metode specifice de lucru pentru fiecare domeniu în parte. Astfel, unii autori includ în marketingul serviciilor o serie de specializări ale marketingului social, cum ar fi: marketingul educațional, sportiv, sanitar etc.

În cadrul marketingului tradițional are loc o specializare pe ramuri economice, același proces având loc și în marketingul social, care se prezintă ca o sferă eterogenă și foarte cuprinzătoare.

În acest sens, au fost realizate asocieri ale cuvântului „marketing” cu domeniul sau problema abordată, rezultând următoarele tipuri: marketingul educațional, marketingul cultural, marketingul social, marketingul ecologic, marketingul ecleziastic, marketingul sportiv, marketingul sanitar sau marketingul sănătății.

Figura nr. 13. Tipurile marketingului social

Sursă proprie

Principalele diferențe care apar la anumite nivele, între marketingul social și cel tradițional sunt prezentate în Tabelul nr. 8.

Pentru înțelegerea conținutului conceptului de marketing social deosebit de importante sunt particularitățile acestuia în raport cu marketingul tradițional. O comparație între marketingul social și cel tradițional aparține americanilor J.R. Evans și B. Berman, al căror punct de vedere este prezentat mai jos:

Tabelul nr. 8. Principalele diferențe între marketingul social și tradițional

Sursă: adaptare după Evans, J.R., Berman, B., Essentials of Marketing, Macmillan Inc., New York, 1984, pag.465, citat în Stanciu, S., Introducere în marketingul organizațiilor non- profit, Editura Universității din București, București, 1999, pag. 56.

Rezultă din Tabelul nr. 8 că există multe diferențe între marketingul social și cel tradițional.

4.2. Politici și strategii ale mixului de marketing social

Conceptul general din marketingul tradițional este „mixul de marketing”, cunoscut sub denumirea de „cei 4 P”, adică produs, preț, plasament, promovare.

Figura nr. 14. Mixul de marketing tradițional

Sursă proprie

La marketingul social, mixul de marketing are mai multe dimensiuni pentru că acest tip de marketing este mai complex decât cel tradițional. Din această cauză mixul de marketing social conține încă patru elemente în afară de cele enumerate mai sus.

Aceste elemente noi sunt specifice marketingului social și sunt următoarele: publics (audiențe), partnerships (parteneriate), policy (politici publice), purse strings (surse de finanțare). Și aceste elemente de „P” din domeniul marketingului social accentuează diferența dintre marketingul social și marketingul tradițional de afaceri.

Politicile și strategiile marketingului social pot fi clasificate în șase categorii, acestea fiind:

schimbarea comportamentului,

segmentarea,

cercetarea consumatorului,

mixul de marketing,

schimbarea,

competiția.

Pentru realizarea schimbului de comportament intervenția trebuie să se bazeze pe înțelegerea valorilor, nevoilor și experiențelor consumatorului prin pre- testări și prin cercetări la nivelul întregii populații. Totodată, intervențiile sunt adresate unui public- țintă, căruia trebuie să- i fie adaptate mesajul, tonalitatea și canalele de transmitere.

Unul dintre punctele forte ale marketingului social este utilizarea strategică a mijloacelor de comunicare în masă. Folosind acest instrument, un scop important al marketingului social este crearea unei legături între grupul- țintă, canale și mesajul utilizat. Schimbul se referă la faptul că modificarea comportamentului rezultă dintr- o acțiune intenționată, voluntară a populației și îi oferă acestuia în schimb un beneficiu.

Competiția, ca ultimă categorie, înseamnă capacitatea unei firme de a produce bunuri și servicii care se pot poziționa pe piață în așa fel în cât să poată concura cu succes cu produsele existente, respectiv care satisfac într-un grad mai ridicat necesitățile și cerințele clienților decât produsele firmelor concurente.

Figura nr. 15. Strategiile și politicile marketingului social

Sursă proprie

În 1971 în Jurnalul de marketing, Philip Kotler și Gerald Zaltman, au susținut că: ,,O campanie de schimbare socială este un efort organizat realizat de un grup (agent de schimbare), care încearcă să convingă pe alții (adoptatorii țintă) pentru a accepta, modifica, sau abandona anumite idei, atitudini, practici sau comportament.”

Trebuie menționat că în acel an, a fost înregistrat marketingul social ca o disciplină formală.

„Sfera de cuprindere a marketingului social în privința activităților desfășurate de organizațiile sociale, vorbind nu despre marketing social, ci despre campanii sociale, Philip Kotler și Eduardo Roberto identifică următoarele domenii de acțiune:”

promovarea sănătății,

prevenirea accidentelor,

protecția mediului,

implicarea comunitară.

Figura nr. 16. Mixul de marketing social

Sursă proprie

În cazul marketingului social, produsul se referă la comportamentul care se încearcă a fi schimbat, acesta fiind puternic legat de valori personale, sisteme de referință, sentimente ale indiviziilor, care sunt greu de modificat.

4.3. Modele ale abordărilor de marketing social

Sarcina principală a marketingului social este de a forma o valoare colectivă între asociațiile de tip profit și non- profit. Pentru derularea acținuilor marketingului social este folosit modelul în șase faze:

Faza 1: Pregătirea, programul marketingului social, inițierea acțiunii.

Sarcina: Definirea temei, ce și până când trebuie făcut, ce fel de problemă trebuie rezolvată, cu ce șanse poate fi rezolvată problema respectivă.

Faza 2: Definirea sarcinilor.

Sarcina: Identitatea asociației, misiunea, poziționarea acțiunii, grupuri, definirea modalităților de comunicare, analiza realizării, întrebări structurale (Mind Mapping) analiza SWOT, definirea propriu- zisă a sarcinii.

Faza 3: Fixarea scopurilor strategice.

Sarcina: Definirea scopurilor de marketing, definirea strategiei principale, programarea, definirea atribuțiilor.

Faza 4: Tactici, planificare operativă.

Sarcina: Idei, creații, planificarea acțiunilor de comunicare, criteriile de control, teste, planuri de cheltuieli parțiale, planul de media etc.

Faza 5: Pregătirea realizării.

Sarcina: Semnarea contractului, producția și distribuția, auditul calitativ.

Faza 6: Program, derularea acțiunii.

Sarcina: derularea acțiunii, control, feed- back etc.

Un alt model în șase faze „Social Marketing CDCynergy” este asemănător cu cel prezentat mai sus și definește următoarele faze:

Faza 1: Definirea problemei.

Descrierea problemei analizarea datelor, teamul strategic, sinteza analizei Swot.

Faza 2: Analiza cercetării de marketing.

Întocmirea planului de cercetare, raportul de cercetare.

Faza 3: Definirea strategiei de marketing.

Definirea grupului- țintă, definirea scopurilor, resursele, programul.

Faza 4: Planificarea de inițiere.

Programul detaliat, servicii, formarea angajațiilor, planul de comunicare.

Faza 5: Monitorizare, planul de evaluare.

Definirea indicatorilor, a modalităților de monitorizare, a planului de evaluare.

Faza 6: Realizarea inițierii și evaluarea.

Realizarea sarcinilor, feed- back- ul partenerilor, stakeholders- lor.

Cercetătorii care folosesc marketingul social au acceptat faptul că marketingul social nu este numai promovarea ideilor și sfaturilor, ci înseamnă influențarea atitudinii. Au realizat că uneori produsele apar în pocesul de schimbare a atitudinii.

Marketingul social oferă informații (un produs care nu are formă fizică) pentru grupul țintă iar schimbul de „produse” se desfășoară atunci când grupul- țintă își schimbă atitudinea față de informația primită de marketingul social. Cu alte cuvinte grupul- țintă își modifică comportamentul și folosește informațiile primite în beneficiul ei.

4.4. Caracterul social al marketingului dezvoltării rurale

Pentru a defini caracterul social al marketingului dezvoltării rurale, este importantă o analiză adecvată a temei, pentru a cunoaște sferele de cuprindere ale marketingului social în dezvoltarea rurală.

Se știe că marketingul social presupune utilizarea unor strategii de identificare, evaluare și prognoză ale nevoilor consumatorilor, în vederea proiectării și prestării acelor servicii care oferă o satisfacție optimă pentru grupul- țintă. Philip Kotler și Eduardo Roberto sunt cei care identifică domeniile de acțiune pentru dezvoltarea rurală.

Toate proiectele implementate în mediul rural, indiferent de tipul de proiect, au un caracter social prin obiectivul urmărit, dezvoltarea rurală, pentru că ajută populația, regiunea, zona rurală să se dezvolte pe plan economic, cultural, social.

Caracterul social este accentuat și susținut de principiile durabilității dezvoltării rurale, prin dimensiunile sale: economică, cultural- socială și de mediu. Caracterul social al marketingului dezvoltării rurale constă în îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației rurale prin creșterea veniturilor, prin asigurarea unor noi locuri de muncă și a unui nivel educațional superior, în sensul conștientizării caracterului durabil al activităților rurale și al realizării unui echilibru între populația vârstnică și cea tânără, al păstrării și al transmiterii obiceiurilor și tradițiilor, a unor meșteșuguri și îndeletniciri specifice mediului rural, al conservării biodiversității și a mediului înconjurător, al utilizării eficiente a resurselor solului și a subsolului, ca și a fondului forestier, asigurând sustenabilitatea vieții pentru generațiile viitoare.

Pentru a accentua caracterul social al marketingului dezvoltării rurale trebuie să se analizeze demersurile adoptate, strategiile, proiectele și planurile naționale și europene ale dezvoltării rurale.

Pe lângă demersul de marketing social se pot delimita alte patru demersuri, cum ar fi cel educativ, cel persuasiv, cel al modificărilor comportamentale și demersul influenței sociale – prezentate în Figura nr. 17.

Demersul educativ: acesta pornește de la premisa că oamenii vor face ceea ce li se spune că este bine, dacă sunt întrunite două condiții: să înțeleagă de ce este nevoie să facă aceasta, să învețe cum trebuie să procedeze. Sarcina educatorului este aceea de a aduce fapte concrete și relevante la cunoștința grupurilor- țintă vizate, astfel încât membrii respectivelor grupuri- țintă să- și modifice opiniile.

Demersul persuasiv: încearcă să- l îmbunătățească pe cel educativ punând accentul pe convingerea și motivarea grupului- țintă.

Demersul modificărilor comportamentale: acest demers tinde să minimalizeze influența gândurilor și sentimentelor în comportamentul individual, astfel încât acesta să se încadreze în modificările urmărite pentru comportamentul de grup.

Demersul influenței sociale: acest demers mizează pe dorința indivizilor de apartenență la un grup, de a se încadra într- o colectivitate, supunându- se regulilor care o guvernează.

Figura nr. 17. Demersuri pentru dezvoltarea rurală

Sursă proprie

Demersurile enumerate au un caracter social foarte puternic pentru că se orientează spre grupul- țintă, spre oamenii care vor să contribuie prin acțiunile și activitățile lor la dezvoltarea rurală.

4.5. Mixul de marketing al dezvoltării rurale

Conceptul de mix de marketing a apărut în anii 1950 și a fost sugerat autorului său, Neil Borden, de un articol de marketing în care se arăta că specialistul în marketing trebuie să fie un „artist”, un „mixer de ingrediente.” Uneori el folosește rețete pregătite de alții, alteori pregătește singur rețetele proprii. Poate să adapteze rețetele în funcție de ingredientele disponibile, alteori experimentând sau inventând ingrediente noi.

Acest mix de marketing apare în felul următor în dezvoltarea rurală a României:

Produsul, măsurile de finanțare (agricole, non-agricole) a programului de dezvoltare în cadrul cărora solicitanții pot depune proiecte individuale. În marketingul social produsul nu poate fi definit în dimensiunea fizică.

Prețul este valoarea sprijinului care poate fi solicitat în cadrul fiecărei măsuri în parte.

Promovarea, înseamnă reclamă, PR, publicitate, program de promovare a măsurilor finanțabile prin FEADR, dar care este reglementată de către Autoritatea de Management.

Plasamentul, reprezintă acele canale cu ajutorul cărora informația ajunge la

grupul- țintă și anume apelurile de selecție a proiectelor în cadrul măsurilor.

Publics (audiențe), locuitorii, liderii locali, comunitatea locală, administrația locală,

Partnerships (parteneriate): public, privat, public- privat

Policy (politici publice): regulamente și legislația UE și cea națională

Purse strings (surse de finanțare): programele de finanțare nerambursabile UE, bugetele locale, contribuția Guvernului României, etc.

În Figura nr. 18. se prezintă componentele mixului de marketing al dezvoltării rurale.

Figura nr. 18. Mixului de marketing social în dezvoltărea rurală

Sursă proprie

Privind aspectul complex al proiectelor, putem afirma că mixul de marketing social cuprinde toate sferele de activitate socială de la oamenii de conducere pâna la oamenii de zi cu zi, iar reușita implementării proiectelor depinde de nivelul de informare, de nivelul de comunicare și cooperare între aceste persoane.

Capitolul 5

Marketingul dezvoltării rurale

în județul Covasna

Strategiile de marketing ar trebui să acorde o importanță deosebită zonelor montane, pentru că o parte a județului Covasna este alcătuită din zone montane defavorizate. Dar în același timp, aceste strategii trebuie să anticipeze dezvoltarea fermelor de familie pentru a asigura continuitate și durabilitate în spațiul rural, producerea de bunuri, având și țelul de a înlătura tendințele de abandon și de migrație ale populației.

5.1. Elemente de marketing strategic pentru dezvoltarea rurală a județului Covasna

Analiza SWOT permite caracterizarea punctelelor tari, punctelelor slabe, a oportunităților și a pericolelor din cadrul realităților socio- economice ale județului Covasna, privitor la patrimoniul arhitectural și cultural, la economia locală a mediului rural și la organizarea instituțională, socială din județul Covasna.

Pornind de la informațiile obținute prin cercetarea de tip diagnostic, prin analiza SWOT s-au observat principalele puncte tari și slabe, interne județului Covasna și oportunități/ riscuri externe teritoriului județului. Elementele definitorii, ale mediului rural din județul Covasna, au fost analizate în mod unitar, în integralitatea lor, luând în considerare aspectele de dezvoltare socială, patrimonială, teritorială, culturală, care vor fi îmbunătățite prin implementarea programului LEADER. Tabelele SWOT se referă la următoarele aspecte: populație, teritoriu, activități economice, organizare instituțională și socială, calitate a vieții și a dezvoltarii rurale.

Tabelul nr. 9. Analiza SWOT – caracterizarea socio- demografică a populaței județului Covasna

Tabelul nr. 10. Analiza SWOT – aspecte caracteristice ale patrimoniului teritorial- cultural a județului Covasna

Tabelul nr. 11. Analiza SWOT a dezvoltării economice a județului Covasna

Tabelul nr. 12. SWOT a organizării instituționale și sociale a județului Covasna

Tabelul nr. 13. Analiza SWOT a calitatea vieții și dezvoltarea rurală a județului Covasna

Analizele SWOT ale mediului rural din județul Covasna au demonstrat faptul evident că sunt mari probleme demografice cauzate de faptul că populația rurală a îmbătrânit, de plecarea tinerilor și de lipsa locurilor de muncă.

Prin implementarea programului LEADER, care are ca obiectiv principal dezvoltarea teritorială, se urmărește creșterea nivelului economic, care joacă un rol important în apariția și consolidarea locurilor de muncă din spațiul rural, ca și îmbunătățirea patrimoniului cultural, a instituțiilor și a organizațiilor sociale.

5.2. Strategiile de marketing ale dezvoltării rurale în județul Covasna

Principala strategie a marketingului în dezvoltarea rurală a județului Covasna constă în dezvoltarea turismului local.

Un punct de pornire a acțiunilor din programul LEADER este dezvoltarea turismului rural. Dezvoltarea directă a turismului rural constă în:

crearea unor oferte calitative în ceea ce privește cazările turistice,

diversificarea paletei de atracții turistice,

valorificarea optimă a moștenirii turistice din zonele rurale.

În vederea dezvoltării rurale în județul Covasna, și nu numai, este necesară aplicarea ambelor forme de marketing, cel de afaceri și cel social, între care există o serie de deosebiri.

Principalele deosebiri dintre marketingul de afaceri și marketingul social de dezvoltare apar în „produsul” oferit spre vânzare.

Produsele destinate vânzării sunt produse obținute din mai mulți factori de producție, cum ar fi informația, inovația, resursele materiale și cele financiare. Cu ajutorul acestor resurse complexe se obține produsul dorit, trimis spre vânzare.

În cazul marketingului social de dezvoltare, aceste produse sunt mult mai complexe, ceea ce înseamnă că simultan, acel spațiu fizic și oportunitatea de dezvoltare trebuie vândute pentru consumatorii care vor să le folosească în diferite scopuri.

Față de marketingul de afaceri, în cazul celui social de dezvoltare, grupul- țintă este reprezentat de „purtătorii” marketingului de dezvoltare.

Modalitățile și mijloacele aplicabile sunt conforme cu marketingul de afaceri, dar procesul de decizie și cuprinsul său este diferit.

După Kotler, Haider și Rein marketingul regional și cel local includ patru acțiuni cu adaptarea cărora se poate defini structura strategiei de marketing social de dezvoltare, în cazul de față a județului Covasna:

politica de produs, mixul de oferte,

construcția de finanțare pentru dezvoltarea regiunii, politica de preț și de condiție,

transmiterea serviciilor (informare) de finanțare pentru județul Covasna, politica de plasament,

conștientizarea valorilor programului LEADER, comunicarea cu localnacii din mediul rural pentru a concretiza avantajele dezvoltării rurale, promovarea.

Diferența dintre marketingul sferei non- profit și cea orientată spre profit constă în faptul că grupul- țintă este altul. În acest caz nu profitul este important, ci utilitatea, producția măsurabilă în cadrul interesului individual și social.

5.2.1. Canale comunicaționale în marketingul dezvoltării rurale

Un obstacol des întâlnit în ceea ce privește comunicarea este faptul că mesajul trebuie trimis în mai multe direcții cum ar fi: organizațiile, ONG-urile, diferitele instituții etc.

În figura de mai jos sunt prezentate grupurile- țintă al marketingului dezvoltării rurale:

Figura nr. 19. Grupuri- țintă al marketingului de dezvoltare rurală, în județul Covasna

Sursă proprie

În marketingul social, profitul, utilitatea nu este a organizației, ci a grupului- țintă – individul, gospodăria. Între potențialii beneficiari ai proiectelor europeană și Uniunea Europenă se află organizații prin intermediul cărora informația ajunge la grupul- țintă și sunt derulate activitățile de dezvoltare rurală. Acestea sunt și anume GAL-urile și AFIR, organizații non- profit. În proiectarea cererilor de finanțare potențialii beneficiari sunt ajutați de către firmele de consultanță, care sunt orientate spre profit.

Din această cauză experții care lucrează în cadrul acestor organizații au o sarcină mai dificilă pentru că:

pentru grupul- țintă este mai atractivă o atitudine care inspiră încredere,

grupul- țintă trebuie să- și modifice mentalitatea, atitudinea,

sfera orientată către profit (firmele care se ocupă cu întocmirea proiectelor) poate să lucreze împotriva marketingului social.

Deci se poate afirma că organizațiile precum AFIR sau GAL-urile au fost înființate cu scopul de a comunica cu grupul- țintă, de a elabora strategia de dezvoltare pentru localnicii din județul Covasna și de a accentua spiritul antreprenorial față de proiecte, fără a genera profit organizației.

5.2.2. Managementul marketingului dezvoltării rurale

Din punct de vedere managerial, marketingul reprezintă un set de procese îndreptate spre crearea, comunicarea și distribuirea de valoare către consumatori și pentru obținerea unei bune relații cu clienții, astfel încât să aducă beneficii atât organizației cât și acționarilor acesteia.

Pentru dezvoltarea necesară a serviciilor GAL-urilor s-a folosit conceptul „10C”.

În graficul din Figura nr. 20, se prezintă exigențele care pot fi sprijinite cu mijloacele de marketing.

Figura nr. 20. Serviciile organizației în conceptul „10C” ale marketingului dezvoltării rurale

Sursă proprie

Cererea (orientare spre cerere), care este un elementul definitoriu a unor acțiuni de marketing social,

Comunicare, reprezintă informațiile acordate grupurilor- țintă,

Consens, reprezintă pașii, prioritățile strategiei dezvoltării rurale regionale,

Coordonare, reprezintă totalitatea puterii asimilate pentru derularea programului LEADER,

Cooperare, are un rol important în materie de dezvoltare rurală în România, așadar și în județul Covasna,

Creativitate, include pașii inovativi de dezvoltare regională,

Concepție, cuprinde definirea scopurilor în dezvoltarea rurală,

Campanie, sunt modalitățile de comunicare a informațiilor,

Continuitate, dezvoltarea unor strategii pe termen lung,

Control, este necesar pentru analiza randamentului.

Viziunea, misiunea, strategia, problemele și oportunitățile GAL-urilor în dezvoltarea rurală a județului Covasna.

Viziunea GAL-urilor este de a acorda posibilităatea grupurilor- țintă de a accede la o viață rurală de calitate.

Misiunea este mai complexă și constă în îmbunătățirea nivelului de trai, astfel încât resursele interne și externe ale dezvoltării rurale să fie disponobile și sustenabile.

Scopurile strategice ale dezvoltării rurale sunt umătoarele:

Scăderea ratei șomajului în zonele rurale,

Crearea unor sectoare de producție competitive,

Crearea unui nivel de trai înalt cu ajutorul instrumentelor marketingului social,

Întărirea coeziunii în regiune.

Prioritățile dezvoltării rurale în județul Covasna sunt:

dezvoltarea economiei locale,

creșterea nivelului de ocupație,

dezvoltarea resurselor umane,

dezvoltarea infrastructurii locale,

protejarea valorii regionale, protejarea naturii, protejarea resurselor naturale,

optimizarea cooperației zonale.

Problemele principale descoperite în județul Covasna sunt următoarele:

oamenii nu au oportunitatea de a alege un loc de muncă pentru că numărul lor de este foarte scăzut,

nivelul de educație este scăzut,

degradarea accentuată a infrastructurii comunitare,

pierderea coeziunii comunității locale,

nivelul scăzut de absorbție a fondurilor europene

nivelul scăzut de inovare,

infrastructura de bază necesită o dezvoltare majoră,

tinerii instruiți pleacă din zonă pentru a avea un nivel de trai mai bun,

vârstnicii au nevoie de ajutor.

Oportunitățile principale oferite de implementarea proiectelor coordonate de

GAL-uri sunt:

crearea de locurilor de muncă,

dezvoltarea IMM- urilor locale,

exploatarea energiei regenerabile,

creșterea nivelul de educație,

cooperare civilă, economică, socială,

exploatarea particularităților culturale ale zonei,

exploatarea particularităților istorice ale zonei,

Pentru a atinge aceste obiective strategice sunt definite atribuțiile marketingului.

Aceste atribuții sunt următoarele:

sprijinirea marketingului produselor locale în vederea competitivității lor,

organizarea unor acțiuni cu scop de promovare a produselor locale,

sprijinirea marketingului cu scopul de a promova acțiunile turistice locale,

acordarea de locuri de muncă populației inactive,

dezvoltarea serviciilor media,

Concluzia care rezultă din cele expuse este că la formarea strategiei dezvoltării regionale sunt introduse acele priorități de finanțare legate de marketing, care pot fi realizate în cadrul marketingului social cu scopul ca programul LEADER să aibă succes. Deci se poate afirma că marketingul aplicat de către angajații GAL-urilor, AFIR, MADR au un rol determinant în conștientizarea obiectivelor de dezvoltare rurală.

5.3. Politicile și strategiile mixului de marketing al proiectelor europene pentru dezvoltarea rurală în județul Covasna

În județul Covasna politicile și strategiile mixului de marketing ale proiectelor europene pentru dezvoltarea rurală au respectat atât cerințele și conceptele generale ale celor 4 P, cât și nevoile concrete ale populației sătești din zonă.

5.3.1. Politici și strategii de produs – măsurile de finanțare a dezvoltării rurale, prin programul LEADER

Îmbătrânirea populației, migrarea forței de muncă active din mediul rural, descentralizarea terenurilor agricole, lipsa fondurilor proprii, creșterea cererii consumatorilor, răspândirea noilor tehnologii sunt doar o parte din factorii care afectează mediul rural și care necesită implementarea unor programe orientate spre constituirea unor parteneriate

public- private în vederea elaborării și folosirii unor strategii de dezvoltare locală.

Programul LEADER prin măsurile sale de finanțare adaptate la nevoile locale identificate vine în întâmpinarea acestor lipsuri și oferă noi oportunități în vederea remedierii situație din mediul rural covăsnean.

Programul LEADER sprijină capacitatea de dezvoltare și de implementarea strategiilor locale de dezvoltare, conservarea patrimoniului rural și cultural, al mediului economic și îmbunătățirea abilităților organizatorice ale comunităților locale.

„Fixarea obiectivelor generale ale PNDR este rezultatul unei analize de bază, legată de contextul socio-economic general din zona rurală a județului Covasna.

Măsurile relevante, elaborate și promovate în cadrul PNDR și implicit în cadrul programului LEADER în ciclul financiar 2007-2013 au corespuns obiectivelor specifice județului Covasna și s-au integrat pentru a răspunde nevoilor identificate prin analizele SWOT”, fiind prezentate mai jos.

AXA I. – Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier:

Măsura 111- „Formarea profesională și acțiuni de informare”

Prin măsura M 111 s-au finanțat numai programe de formare de scurta durată pentru perfecționarea cunoștințelor celor care lucrează în agricultură.

Beneficiarii finali au fost persoane adulte care au activat in domeniile agriculturii, silviculturii și industriei agro- alimentare. Cuantumul sprijinului a fost de 100%

Măsura 112- „Instalarea tinerilor fermieri”

Obiectivele generale au fost îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin stimularea tinerilor fermieri de a- și crea propria fermă, sprijinirea procesului de modernizare a acesteia, conform cu dezideratele protecției mediului, igienei animalelor, siguranței la locul de muncă.

Beneficiarii eligibili au fost fermieri în vârstă de pâna la 40 de ani, care au înființat o exploatație agricolă pentru prima oară sau au preluat prin transfer o exploatație agricolă și au întocmit planuri de afaceri în vederea dezvoltării activității. Cuantumul sprijinului a fost de 100%, deci solicitanții nu au necesitat fonduri proprii.

Măsura 121- „Modernizarea exploatațiilor agricole”

Obiectivele generale au fost creșterea competitivității sectorului agricol printr-o folosire mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție.

Beneficiarii eligibili au fost persoane fizice neautorizate, cât și autorizate, intreprinderile individuale cât și cele familiale etc.

Cheltuielile eligibile au fost construirea și/ sau modernizarea construcțiilor utilizate pentru producția agricolă sau modernizarea infrastructurii. Cuantumul sprijinului a fost de 40-70 %.

Măsura 122- „Îmbunătățirea valorii economice a pădurii”

Obiectivul general a fost creșterea valorii economice a pădurilor.

Beneficiarii eligibili au fost proprietarii privați de pădure, persoanele fizice sau juridice și asociațiile acestora etc.

Investițiile/ cheltuielile eligibile au fost refacerea arboretului slab productiv, costurile pentru achiziționarea de mașini și echipamente necesare realizării lucrărilor de îngrijire, prevăzută în planurile de amenajare. Cuantumul sprijinului a fost de maxim 60%.

Măsura 123- „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”

Măsura a avut ca obiectiv general creșterea competitivității întreprinderilor de procesare agroalimentare și forestiere.

Beneficiarii eligibili au fost persoane fizice autorizate și persoane juridice înregistrate în baza legislației din România. Cuantumul sprijinului: 50%

Măsura 125- „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii”

Scopul a fost adaptarea infrastructurii agricole și forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăților.

Beneficiarii eligibili au fost organizațiile deținătorilor de terenuri agricole, unitățile administrativ- teritoriale care dețineau terenuri agricole etc.

Cheltuielile eligibile: construirea și/ sau modernizarea drumurilor de acces. Cuantumul sprijinului a fost de 75- 100%.

Măsura 141- „Sprijinirea fermelor agricole de semi- subzistență”

Obiectivele generale au fost ca exploatațiile agricole în curs de restructurare, să fie mai competitive.

Beneficiarii eligibili au fost persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani, care au desfășurat activități economice, în principal activități agricole.

Valoare minimă a sprijinului nerambursabil a fost de 1.500 euro/ an, valoare maximă a sprijinului nerambursabil fiind de 7.500 euro. Cuantumul sprijinului a fost de: 100%.

Măsura 142- „Înființarea grupurilor de producători”

Obiectivul specific al măsurii a fost stimularea înființării grupurilor de producători din sectorul agricol și forestier pentru a obține produse de calitate, care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producție unitare.

Beneficiarii eligibili au fost grupurile de producători recunoscute oficial în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

AXA III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Măsura 312- „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro întreprinderi”

Obiectivul general a fost dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, cu țelul de a crește numărul de locuri de muncă și a veniturilor suplimentare. Beneficiarii eligibili au fost micro-întreprinderile, persoanele fizice.

Cheltuieli eligibile au fost investițiile în activitati non-agricole, investițiile pentru dezvoltarea activităților meșteșugărești, serviciile pentru populația rurală, investițiile în producerea de energie regenerabilă. Cuantumul sprijinului a fost de 70-85 %.

Măsura 313- „Încurajarea activitățiilor turistice”

Obiectivul general a fost dezvoltarea turismului în zonele rurale. Beneficiarii eligibili au fost micro-întreprinderile, persoanele fizice, ONG- urile etc.

Cheltuielile eligibile au fost investițiile în infrastructura de primire a turiștilor, investițiile în activități recreaționale etc. Cuantumul sprijinului a fost de 50-100%.

Măsura 322- „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”

A avut ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii de bază, a serviciilor publice de bază precum și creștera numărului de sate renovate.

Beneficiarii eligibili au fost autoritățile locale, ONG-urile etc. Cuantumul sprijinului a fost de: 70-100%.

În privința măsurilor incluse în Planurile de Dezvoltare Locală elaborate de către GAL-urile existente în județul Covasna, se pot observa următoarele clase de acțiuni sociale rurale: reforme în domeniul rural non-agricol și reforme în domeniul rural agricol.

5.3.2. Politici și strategii de preț – valorile proiectelor implemetate în județul Covasna, pe tipuri de măsuri al programului LEADER

Proiectele implementate prin axa LEADER au fost proiecte mici care a trebuit să respecte un plafon maxim de 200.000 euro co-finanțare publică, iar valoarea integrală a investiției nu a putut depăși 400.000 euro. Costurile a trebuit să fie în acord cu caracteristicile fiecărei măsuri din Regulamentul Consiliului 1698/2005 în care s-au regăsit acțiunile proiectelor. S-a ținut seama de faptul că ajutorul public (contribuția națională+FEADR) al fiecărei măsuri a fost diferențiat în funcție de tipul de beneficiar (ONG, privat, public).

În Tabelul nr. 14, sunt prezentate valorile maxime ale sprijinului pe măsurile programului LEADER, în cadrul ambelor programe de dezvoltare rurală:

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor și PNDR

Tabelul nr. 14. Valorile maxime ale sprijinului pe măsurile

Ratele sprijinului în cadrul PNDR sunt cu mult mai mari față de ratele sprijinului acordat în cadrul programului LEADER, dar concurența acerbă și criteriile de selecție greu de îndeplinit în vederea obținerii unui punctaj mare, au orientat mulți beneficiari să depună proiecte în cadrul programului LEADER.

Valorile proiectelor implemetate în județul Covasna și în cadrul programului LEADER, în perioada 2007-2016, în funcție de valoarea solicitată la plată, pe tipuri de măsuri ale programului LEADER, se prezintă în Tabelul nr. 15:

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor

Tabelul nr. 15. Valorile proiectelor implemetate în județul Covasna, în perioada 2007-2016

În Tabelul nr. 15, se observă că în cadrul axei I., în județul Covasna, prin programul LEADER s-au finalizat 67 de proiecte în valoare totală de 2.612.129,33 euro, iar în afara programului LEADER 448 în valoarea totală de 30.110.206,89 euro.

În continuare se poate observa faptul că în cadrul axei III., prin programul LEADER, în județ, s-au finalizat 64 de proiecte, aproape dublu față de proiectele finalizate în afara programului LEADER, doar că în cazul valorilor proiectelor finalizate, situația se prezintă invers.

Valoarea proiectelor finalizate în afara programului LEADER este aproape de patru ori mai mare față de valoarea proiectelor finalizate prin programul LEADER.

5.3.3. Politici și strategii de distribuție a proiectelor, pe tipuri de măsuri ale dezvoltării rurale, prin programul LEADER

Distribuția proiectelor și a valorilor s-a efectuat în baza întâlnirilor de animare/ consultare organizate în UAT- urile din teritoriile GAL-urilor din județul Covasna, precum prin consultări cu toți partenerii importanți (privați, ONG, publici) și pe baza analizei- diagnostic și a analizei SWOT.

GAL-urile au stabilit măsurile relevante care să asigure îndeplinirea nevoilor identificate pentru teritoriile proprii și care au contribuit la îndeplinirea obiectivelor, atingerea priorităților Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea rurală și implicit în domeniile de intervenție a acestora.

Măsurile incluse în strategii s-au bazat pe nevoile de dezvoltare locală identificate în cadrul întâlnirilor sus- menționate, la care au participat toți actorii- cheie din teritoriile

GAL-urilor, iar sprijinul a fost direcționat către mai multe sectoare în vederea asigurării dezvoltării mai multor domenii identificate ca prioritate la nivel local.

În cadrul alocării financiare pentru perioada 2007-2013 s-a avut în vedere, în principal, sprijinirea acelor instituții, organizații și asocieri, care duc lipsă continua de fonduri, respectiv fermele mici, ONG-urile, organizațiile de cult, micii întreprinzători, comunele, etc.

Distribuția proiectelor pentru fiecare GAL în parte este prezentată în Tabelul nr 16:

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor

Tabelul nr. 16. Distribuția proiectelor pentru fiecare GAL

În funcție de numărul proiectelor planificate se poate observa faptul că GAL Alutus și GAL Angustia au preconizat un număr de proiecte similare, fapt datorat consultantului comun și caracteristicilor teritoriale similare.

5.3.4 Politici și strategii de promovare a proiectelor de dezvoltare rurală în cadrul GAL-urilor din județul Covasna

Strategia de promovare a proiectelor de dezvoltare rurală în județul Covasna a fost definită în cadrul PNDR 2007-2013, care s-a realizat prin trei activități principale: activități de promovare, activități de animare și activități de informare a populației.

Activitățile de animare au avut un rol important în stimularea procesului de dezvoltare locală și au fost proporționale cu datele observate de GAL-uri, în ceea ce privește dezvoltarea proiectului în domeniul strategiei de dezvoltare locală. GAL-urile au folosit diferite mijloace pentru a informa comunitatea locală referitor la posibilitățile de granturi pentru proiecte. Instrumentele au fost evenimentele publice, pliante și publicații proprii,

site-uri, mass- media locală. Astfel GAL-urile nu numai că au răspuns cererii de granturi, dar au încurajat și alți actori locali să investescă sau să dezvolte proiecte noi.

Animarea teritoriului a avut ca scop asigurarea facilă a informațiilor de către membrii GAL-urilor, a schimbului dintre actori, oferirea unor informații importante, promovarea șanselor financiare relevante din strategie și sprijinirea posibililor beneficiarilor la pregătirea cererilor de finanțare.

Promovarea a avut ca scop prezentarea informațiilor privind activitățile care se vor desfășura, înainte de momentul derulării acestora, inclusiv a rezultatelor preconizate cu aplicabilitate clară asupra nevoilor (sociale, economice, culturale) publicului țintă. Promovarea s-a realizează prin diferite mijloace de comunicare directă (întâlniri, evenimente publice etc.) și în masă (materiale tipărite – pliante, broșuri, afișe, comunicare prin mass- media etc.)

Acțiunile de informare au avut ca obiectiv asigurarea transparenței acțiunilor întreprinse, precum și crearea unui capital de imagine și a unei atitudini pozitive.

Scopul informării a fost diseminarea informațiilor privind activitățile întreprinse după data susținerii comunicării, precum și rezultatele obținute și beneficiile directe ale acestora asupra publicului receptor.

Acțiunile de marketing ale Grupurilor de Acțiune Locală din județul Covasna s-au concretizat deci prin organizarea activităților sus-menționate, în cadrul cărora s-au împărțit pliante, broșuri, ghiduri ale solicitanților, pixuri, bloc-notesuri, mape, etc.

Fiecare GAL în parte a decis asupra numărului evenimentelor organizate, precum și asupra sumelor alocate acestor activități, situația acestora fiind prezentată în Tabelul nr. 17.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Tabelul nr. 17. Numărul evenimentelor organizate

La aceste evenimente, care au avut rolul de multiplicare a informațiilor, au participat în jur de 10-30 de persoane/ eveniment.

Între cele trei GAL-uri nu există concurență, fapt datorat activității desfășurate pe teritorii separate, delimitate și, mai mult de cât atât, există o colaborare indirectă între acestea. De foarte multe ori se întâmplă că potențialii beneficiari, care au aflat de posibilitățile de finanțare nerambursabilă prin numeroasele canale de diseminare a informațiilor folosite de către GAL-uri, să contacteze un GAL din alt teritoriu, situație în care aceștia sunt îndrumați către GAL-ul de care aparțin (prin acordarea numerelor de telefon, a adresei de e-mail, a adresei paginii web etc).

Se poate trage concluzia că este foarte important ca prin mijloace ale mixului de marketing să se disemineze informații cu o descriere sau prezentare riguroasă și foartă clară. Totodată se poate afirma că prin activitățile de marketing bine gândite și bine organizate se pot atinge obiectivele planificate cu un grad de eficiență mult mai mare.

Importanța acestor activități de marketing este subliniată și evidențiată și de faptul că UE a finanțat aceste activități în cuantum de 100%.

Capitolul 6

Cercetări calitative de marketing pentru fundamentarea strategiei de dezvoltarea rurală, în județul Covasna

Odată cu dezvoltarea teoriei și practicii marketingului s-a conturat o componentă de primă importanță a acestuia, cunoscută sub denumirea de cercetare de marketing.

Potrivit European Society for Opinion and Marketing Research „cercetarea de marketing este funcția care leagă consumatorul, clientul și publicul de responsabilul de marketing prin intermediul informațiilor folosite pentru a identifica și defini șansele de marketing și esența acestuia; pentru a genera, perfecționa și evalua acțiunile de marketing; pentru a îmbunătăți înțelegerea procesului de cercetare și modalitățile prin care se pot eficientiza activitățile de marketing.”

6.1. Concepte de bază ale cercetărilor de marketing

Pentru definirea cercetărilor de marketing Wilson Alan considera ca trebuie luate în considerare patru elemente- cheie ale acestui domeniu:

cercetarea de marketing oferă organizațiilor comerciale sau celor non-profit informații care contribuie la luarea deciziilor; aceste informații sunt concentrate pe consumatori, piețe și concurenți, dar pot să prezinte și informații legate de angajați sau acționari;

cercetarea de marketing implică colectarea de informații folosind o varietate de surse și tehnici; informațiile pot fi strânse din materiale publicate, observarea comportamentului sau prin comunicarea directă cu persoana care participă la o cercetare;

cercetarea de marketing pune accentul pe analiza informațiilor; obținerea de informații nu înseamnă neapărat și o înțelegere aprofundată a fenomenelor, de aceea informațiile trebuie analizate și interpretate pentru a fi relevante pentru marketer;

cercetarea de marketing implică comunicarea și transful informațiilor; prezentarea informațiilor înseamnă transferul rezultatelor de la cercetător la cei care se ocupă cu luarea deciziilor.

Astfel în concepția lui Wilson cercetarea de marketing înseamnă „colectarea, analiza și comunicarea informațiilor adunate pentru a asista la luarea deciziilor în marketing”.

Virgil Balaure, cercetător de marketing, definește cercetarea în domeniu astfel: „cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin care, prin intermediul unor concepte, metode și tehnici științifice de cercetare, se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing. Acestea sunt destinate conducerii unității economice, pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și efectelor acestora.”

Definițiile sus-menționate sublinează trei aspecte importante, unul dintre acestea fiind rolul cercetării, care semnifică rezolvarea unor probleme prin realizarea unor cercetări de marketing în cadrul căruia reies oportunitățile valorificabile oferite de mediu.

Al doilea aspect este caracterul procesual, care trasează faptul că cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic, ce presupune specificarea, măsurarea, culegerea, analiza, interpretarea și comunicarea informațiilor.

Ultimul aspect important este obiectivitatea cercetării care pune accent pe asigurarea obiectivității maxime din partea cercetătorului în cadrul realizării unei cercetări de marketing.

Nu în ultimul rând ca o cercetare de marketing să se deruleze într-un mod cât mai adecvat, aceasta trebuie să urmărească etapele enumerate în figura următoare: Figura nr. 21

Sursă: http://www.stiucum.com/marketing/marketing-international/Fazele-etapele-procesului-cerc32322.php

Figura nr. 21. Etapele cercetării de marketing

Drept urmare, marketingul presupune un proces de cercetare complex, o modalitate de studiere variată a acestuia și reclamă. Pornind de la această premisă au apărut numeroase variante de cercetare, acestea fiind încadrate în diferite categorii specifice, care formează tipologia cercetărilor de marketing.

6.1.1. Tipologia cercetărilor de marketing, după obiectivul principal

Un criteriu principal de clasificare este însuși obiectivul cercetării; pornind de la acest aspect, cercetările de marketing pot fi:

exploratorii

instrumentale

descriptive

explicative

predictive

Cercetările exploratorii

Principalul scop al acestor cercetări este de a identifica coordonatele fenomenului cercetat și totodată o formulare mai exactă și o mai bună percepere a acestora printr-o definire conceptuală și operațională a variabilelor și prin formularea ipotezelor care vor face conținutul unei cercetări ulterioare.

De obicei, cercetările exploratorii încep cu o activitate de documentare și utilizează date secundare pentru o mai bună cunoaștere a aspectelor care alcătuiesc obiectul cercetării.

Cercetările exploratorii, în mod frecvent, prin rezultatele lor, se constituie ca cercetări independente, iar în alte situații, ele formează o bază de pornire pentru cercetările descriptive sau cauzale, fiind astfel o fază inițială a cercetărilor complexe.

Cercetările instrumentale

Obiectivul acestor cercetări este elaborarea, testarea și validarea unor instrumente și metode de cercetare.

Aceste tipuri de cercetări sunt foarte utile în vederea definirii conceptelor și în formularea și testarea ipotezelor și a metodologiei de cercetare.

Cercetările descriptive

Cercetările descriptive sunt organizate când informațiile referitoare la un fenomen de marketing sunt sumare și urmăresc descrierea și evaluarea coordonatelor acestui fenomen, axându-se pe ceea ce se întâmplă cu acesta și nu asupra cauzelor evoluției sale.

Cercetările explicative (cauzale)

Explicarea desfășurării specifice în timp și spațiu a unui fenomen de marketing este principalul scop al cercetării explicative, care vizează variabilele de care depinde evoluția acesteia și forma funcțională a dependenței fenomenului de variabile.

„Procesul de identificare a variabilelor care pot explica variația unui fenomen și analiza naturii relațiilor cauzale existente cuprinde activități diferite și foarte complexe.

Astfel este necesară obținerea de dovezi referitoare atât la variația asociativă a variabilelor respective și a fenomenului considerat, la secvența lor în timp cât și privitoare la absența influenței altor variabile. În realizarea acestor obiective cercetarea de marketing își poate aduce o contribuție importantă.”

Cercetările predictive

Cercetările predictive au rolul de a realiza unele previziuni pe termen scurt, mediu sau lung ale unor fenomene de marketing.

Un aspect interesant reprezintă faptul că într-o anumită cercetare apar frecvent trăsături care aparțin mai multor tipuri simultan.

În continuare, în ceea ce privește locul de desfășurare a cercetării de marketing, ea poate fi de teren și de birou.

Cercetarea de teren (field research) permite colectarea de date primare, aceasta fiind realizată cu ajutorul anumitor sondaje care conțin opinii stradale sau prin interviuri pe bază de chestionar.

Cercetarea de birou (desk research) înseamnă un studiu documentar în cadrul căruia sunt adunate diverse surse de informații secundare.

6.1.2. Cercetările de marketing, după modul de culegere a informațiilor și natura lor

Din punctul de vedere al modului de colectare a informațiilor și de natura acestora se pot realiza două tipuri de cercetări: cercetare calitativă și cercetare cantitativă.

Cercetarea cantitativă se axează pe obținerea de rezultate statistice și utilizează tehnici specifice, cum este sondajul pe bază de chestionar. Cercetarea cantitativă ajută la identificarea percepțiilor, atitudinilor și motivațiilor consumatorilor, conturând explicații precise asupra comportamentului și deciziilor luate de aceștia. Cercetarea cantitativă reprezintă o investigație cu nivele diferite de complexitate, menită să:

să identifice, să clarifice și să definească ceea ce este relevant, semnificativ și important pentru o problemă, oportunitatea sau contextul de marketing.

să permită o mai adânca înțelegere a conceptelor și a esenței fenomenelor și a proceselor avute în vedere.

să caute răspunsuri la întrebări de felul: de ce? și cum?, urmărind cunoașterea motivațiile atitudinilor, preferințelor și opiniilor consumatorilor precum și elementele emoționale, subiective sau inconștiente care stau la baza lor.

Cercetarea calitativă a pieței se realizează atât ca fază premergătoare a cercetărilor de tip cantitativ, cât și sub forma unor cercetări independente, de sine stătătoare. Pe acest fond este evidentă atenția mai mare acordată cercetărilor calitative independente.

Trăsături specifice ale cercetărilor de marketing:

cercetătorul urmărește înțelegerea și explicarea fenomenelor studiate.

sunt folosite tehnici și metode utilizate cu precădere în investigațiile sociologice și psihologice

sunt utilizate eșantioane de mici dimensiuni

cercetătorul este activ în procesul cercetării, al obținerii informațiilor calitative măsurate, de obicei, cu scala nominală.

În Tabelul nr. 18., se prezintă scopul organizării cercetărilor de marketing.

Tabelul nr. 18. Scopul organizării pe tipuri a cercetărilor de marketing

În concluzie, din desfășurarea în mod sistematic a cercetărilor de marketing poate rezulta investigarea completă a tuturor activităților de marketing, având ca obiectiv final evaluarea interdependențelor dintre componentele mediului economico-social și ale legităților care caracterizează evoluția proceselor și fenomenelor studiate.

În comparație cu trecutul, nu există nici o îndoială că tot mai multe organizații se angajează astăzi în numeroase și variate cercetări de marketing.

6.2. Metode ale cercetării calitative de marketing

Un rol foarte important în înțelegerea temeinică a unui fenomen îl joacă cercetarea calitativă de marketing, care scoate în evidență anumite caracteristici, din perspectiva teritoriului implicat.

Informațiile calitative se referă la caracteristicile valorice ale unui teritoriu: stil de viață, cultură, comportament, prin care se realizează o imagine a teritoriului respectiv. În același timp un rol foarte important îl are experiența personală a cercetătorului, puterea lui de pătrundere, de înțelegere, intuiția sa, deoarece având această experiență interpretează datele cu mai mare exactitate.

6.2.1. Anchetele exploratorii

Tipologia anchetelor exploratorii este în funcție de subiecții în rândul cărora se organizează și în funcție de metodele de investigare.

Anchetele exploratorii făcute în rândul consumatorilor urmăresc culegerea informațiilor calitative referitoare la modul de percepere a unui produs nou, al cărei scop este cunoașterea reacțiilor posibile ale consumatorilor potențiali. O astfel de metodă folosește un chestionar de 30-35 de întrebări și utilizează eșantioane multistadiale. Dimensiunea lor este cuprinsă între 100-400 de persoane, iar rezultatele obținute sunt doar orientative.

Anchetele exploratorii realizate de experți reprezintă o metodă care se bazează pe interviuri personale directe, informale efectuate de experți referitoare la problema avută în vedere. Această metodă presupune obținerea de răspunsuri la un șir de întrebări, ca și o discuție liberă. Metoda anchetei efectuază predicții pe termen mediu și lung.

Metoda protocolului verbal este importantă în recunoașterea modului de gândire al unui consumator.

Metodă de cercetare calitativă directă s-a format prin alăturarea metodei observării cu cea a interviului de profunzime.

6.2.2. Interviurile

Cea mai eficientă metodă calitativă de cercetare a pieței este interviul. El presupune o conversație care poate fi desfășurată individual sau în cadrul unui grup.

Interviul individual de profunzime

Interviul individual de profunzime este nestructurat sau nondirectiv ori semistructurat/semidirectiv în funcție de gradul de libertate al discuțiilor.

Interviul de tip nondirectiv este o variantă rar utilizată pentru că varietatea mare a răspunsurilor face dificilă interpretarea rezultatelor .

Un interviu semistructurat și semidirectiv pornește de la un ghid de interviuri.

Lista temelor conține cinci-șase subiecte care trebuie abordate în cadrul discuției.

Interviul informal

Această metodă înseamnă discuții libere cu diferite persoane, un mini- chestionar, prin care cei chestionați își exprimă părerile proprii, gradul de satisfacție sau insatisfacție. Interviul informal este o metodă care poate furniza date neconcludente și prezintă un grad mare de subiectivism.

Interviul de grup (focus-group)

Metoda focus-group-ului presupune o discuție amplă pe diferite teme. Participanții la acest interviu trebuie să fie selectați după câteva cerințe, cum ar fi:

să cunoască bine problema

grupul să fie omogen în ceea ce privește vârsta și gradul de instruire a participanților

participanții discuției trebuie să cunoască durata și obiectivele discuției, să primească o recompensă ca să dorească să se implice în discuții

Grupul nominal

Este o metodă structurată și legată de un șir de întrebări care aprofundează tema dezbaterii. Numărul participanților este între 8-12, iar timpul alocat este de 60 de minute. Participanții utilizează un chestionar și fiecare are o grilă de răspunsuri, iar moderatorul notează răspunsurile.

6.2.3. Tehnicile proiective

Sunt metode indirecte și se utilizează pentru investigarea personalității. Când participanții sunt puși în situația de a interpreta comportamentul celorlalți, ei își proiectează dorințele și convingerile personale, care nu sunt recunoscute în mod direct ca fiind ale lor.

Testul de asociere a cuvintelor

Se folosește pe baza unui slogan promoțional, a unei reclame și constă în asocierea aloatorie dintre cuvinte inductoare de pe o listă anterior elaborată și cuvinte alese de cei testați, timpul acordat fiind de cel mult 10 secunde. Scopul acestei metode este de a testa eficiența brandurilor sau a cuvintelor- cheie din reclamă.

Metoda completării frazelor

Metode de a testa potențialul cuvintelor cheie utilizate în reclame, sloganuri și în general pentru a pretesta comunicarea promoțională a firmei. Se bazează pe principiul liberei asocieri.

Testul percepției tematice

Metodă este folosită pentru a defini comportamente de consum, iar imaginile prezintă în acest sens un context de consum.

Tehnica persoanei a treia

Este o metodă proiectivă ale cărei particularități constau în intervievarea subiecților și în aflarea percepției unei a treia persoane despre produsul sau serviciul analizat.

Lista de cumpărături

Metoda este folosită pentru cunoașterea procesului de obțiune a unor produse sau mărci de produse destinate consumului. Astfel se identifică asocierile mărciilor analizate cu particularităților clienților.

6.2.4. Tehnicile de stimulare a creativității

Aceaste tehnici sunt utilizate în vederea stimulării creativității participanților. Brainstorming-ul este cea mai cunoscută metodă folosită pentru stimularea creativității, fiind utilizată încă din 1957, când a fost descoperită de către Osborn. Metoda aceasta necesită un grup format din 7-12 persoane.

Matricea de descoperire.

Metodă calitativă de cercetare a pieței este matricea de descoperire.

Se recomandă ca acest tip de asociere să fie aleatorii și să fie utilizată în mai multe asocieri consecutive, în scopul identificării unor noi idei legate de aspectele cercetate.

6.3. Cercetare calitativă de marketing pentru identificarea cerințelor de dezvoltare rurală în județul Covasna

Scopul principal al cercetării calitative efectuate în lucrare îl reprezintă identificarea cerințelor de dezvoltare rurală în vederea fundamentării unor strategii de dezvoltare rurală în județul Covasna, în cadrul programului LEADER.

6.3.1. Infrastructura programului LEADER în județul Covasna

Programul LEADER din cadrul PNDR este destinat Grupurilor de Acțiune Locală.

A fost introdus în România prin PNDR 2007-2013. Programul LEADER este foarte important în procesul de dezvoltare rurală, contribuind prin specificul său la o dezvoltare echilibrată a teritoriilor rurale și la accelerarea evoluției acestora.

Pentru menținerea unui echilibru viabil, în perioada dintre anii 2007 și 2013 au apărut o serie de reglementări referitoare la structura Grupurilor de Acțiune Locală, conform cărora ponderea actorilor sferei publice nu poate depăși 40 % din totalul membrilor, ceea ce înseamnă că reprezentații sferei civile împreună cu sfera privată vor constitui cel puțin 60 %.

Figura nr. 22. Structura funcțională a Grupurilor de Acțiune Locală

Sursă Planul de dezvoltare locală – GAL

Sarcina GAL- ului este de a elabora un plan/strategie de dezvoltare rurală la nivel local, care trebuie să țină cont de prioritățile prevăzute de Uniunea Europeană în materie de dezvoltare rurală:

Implementarea noilor proceduri și tehnologii în vederea creșterii competitivității produselor și serviciilor rurale în județul Covasna

Îmbunătățirea calității vieții în zona rurală, deci și în județul Covasna

Creșterea valorii adăugate a produselor locale,

Identificarea resurselor naturale și culturale.

Pe teritoriul județului Covasna își desfășoară activitatea trei GAL-uri al căror scop este dezvoltarea rurală locală. Aceste lucru este sprijinit de programul LEADER. Cele trei

GAL-uri existente sunt: GAL Angustia, GAL Alutus și GAL Progressio.

6.3.2. Obiectivele și ipotezele cercetării calitative de marketing în județul Covasna

Subiectul cercetării îl reprezintă dezvoltarea durabilă a mediului rural din fonduri europene, care au fost promovate în cadrul activităților de animare-consultare și întâlnirilor cu partenerii (focus-group- uri), ca și prin prelucrarea datelor colectate de grupul de lucru al

GAL-urilor din județul Covasna.

Scopul cercetării în cadrul tezei de doctorat este de a identifica existența abordării de marketing a proiectelor europene, la nivelul GAL-urilor și al AFIR- ului în județul Covasna.

Tema cercetării calitative este identificarea cerințelor de dezvoltare rurală la nivel local, în pe teritoriul județului Covasna.

Pentru ca fondurile europene să fie folosite într-un mod cât mai eficient, este necesară o mai profundă investigare a cerințelor dezvoltării rurale, care constă în identificarea nevoilor specifice mediului rural defavorizat.

În îndeplinirea acestor obiective un rol foarte important îl joacă cercetarea calitativă de marketing, deoarece în prezent studiul pieței necesită utilizarea cu mult profesionalism a cercetărilor de marketing, acestea oferind informațiile necesare, asigurând totodată realizarea unui program de marketing.

Efectuarea cercetării calitative va conduce ulterior la stabilirea unei strategii de dezvoltare rurală la nivelul județului Covasna și la implementarea programului LEADER, continuând eforturile depuse în ciclul financiar 2007-2013 în domeniul dezvoltării rurale.

Obiectivele cercetării calitative sunt:

identificarea nevoii de restructurare și de creștere a viabilității exploatărilor agricole;

identificarea unor strategii de gestionarea durabilă a pădurilor și a altor resurse naturale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice;

diversificarea activităților economice existente,

necesitatea îmbunătățirii infrastructurii;

identificarea serviciilor pentru ameliorarea calității vieții în zonele rurale.

Ipotezele cercetării calitative constau în:

Fiecare GAL are propriul său program de marketing;

Valoarea adăugată a abordării programului LEADER derivă din inițiativele locale;

Inițiativele locale răspund problemelor identificate la nivelul comunităților;

Soluțiile locale sunt transpuse sau vor fi reflectate în acțiuni specifice nevoilor identificate.

Cum s-a mai precizat, abordarea programului LEADER urmărește obiectivele generale și specifice ale Politicii Agricole Comune ale UE și ale PNDR și implică dezvoltarea comunităților locale astfel să răspundă nevoilor și priorităților acestora.

6.3.3. Aspecte metodologice ale cercetării calitative de marketing în județul Covasna

În cadrul acestei cercetări calitative de marketing datele au fost culese în cadrul întâlnirilor de consultare organizate în județul Covasna.

Metoda de culegere poate fi asimilată interviului de profunzime semidirectiv. S-a ales acest tip de cercetare calitativă deoarece respondenții au fost reprezentanții celor trei teritorii ale Grupurilor de Acțiune Locală. La aceste întâlniri au fost prezenți toți partenerii relevanți, care constituie parteneriatele GAL-urilor, adică reprezentanți ai sectorului public, ai sectorului privat și ai societății civile, desemnați dintr-un teritoriu rural omogen. În tabelul nr. 19 sunt prezintate procentele partenerilor din teritoriile sus-menționate.

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL

Tabelul nr. 19. Reprezentanți ai GAL-urilor

Partenerii economici privați, ca și alți reprezentanți ai societății civile reprezintă 51% la nivelul parteneriatului.

6.3.4. Rezultatele analizei calitative a discuțiilor de grup

Discuțiile au fost structurate pe baza temelor principale ale tabelelor SWOT.

În urma selectării opiniilor reprezentanților GAL-urilor care au participat la ședințe și pe baza analizei de tip diagnostic și a analizei SWOT, concluzia a fost că trebuie stabilite câteva măsuri relevante, prin care să se asigure îndeplinirea nevoilor identificate în teritoriile

GAL-urilor din județul Covasna, dar care să contribuie și la atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene în planul dezvoltării rurale și implicit la definirea modalităților de intervenție pentru ca aceastea să devină funcționale.

În urma interviului de profunzime semidirectiv GAL-urile au decis să canalizeze fondurile disponibile preponderent spre sectorul agricol, axa prioritară I. din cadrul PNDR – „Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier”.

Totodată s-a avut în vedere, sprijinirea acelor instituții, organizații și asocieri, care duc lipsă continuă de fonduri, respectiv: ONG-urile, organizațiile de cult, micii întreprinzători, comunele, etc.

Obiectivele axei prioritare I., care au fost în același timp și cerințele identificate la nivelul GAL-urilor, au vizat îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatărilor agricole prin:

creșterea competitivității agriculturii,

diversificarea producției agricole,

creșterea calității produselor obținute,

restructurarea exploatațiilor mici și medii,

respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor investițiilor,

creșterea valorii adăugate a produselor agricole,

comercializarea directă a produselor agricole.

Investiția în activități agricole trebuia să se asocieze și cu investițiile în unitățile de procesare, în sensul modernizării și dotării acestora, precum și cu sprijinirea posibilităților de comercializare a produselor obținute.

De asemenea, s-au urmărit și măsurile de protejare a mediului prin:

diminuarea consumului de energie și a emisiilor GES,

stimularea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile.

O altă necesitate la fel de importantă ce s-a luat în considerare este investiția în patrimoniul cultural și în serviciile sociale, proces prin care s-a urmărit:

conservarea și promovarea specificului local,

îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor,

integrarea minorităților locale,

diminuarea gradului de sărăcie și al riscului de excluziune socială,

dezvoltarea infrastructurii sociale de bază,

dezvoltarea serviciilor în teritoriile GAL.

De asemenea această măsură a avut menirea de a contribui la conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, ceea ce generează efect pozitiv asupra turismului local și ajută la dezvoltarea mediului de afaceri.

Un alt reper important l-a reprezentat investiția în activitatățile non-agricole care influențează creșterea nivelului economiei din mediul rural. Aceste posibilități de investiții au vizat dezvoltarea economică a spațiului rural și eradicarea sărăciei prin dezvoltarea și menținerea activităților economice, a serviciilor pentru populație, a infrastructurii turistice.

În opinia reprezentanților locali, una din principalele probleme a teritoriului a fost și este lipsa locurilor de muncă.

Fără a crede că celelalte probleme identificate de locuitorii teritoriului sunt mai puțin importante, se consideră că unul dintre efectele crizei economice este acutizarea șomajului dincolo de limitele în care respondenții mai pot conștientiza complexitatea problemelor cu care se confrunta, „grija zilei de mâine” devenind – în acest context – principala preocupare.

Capitolul 7

Cercetare cantitativă de marketing pentru identificarea atitudinilor, comportamentelor și percepțiilor beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna,

cu privire la efectele și eficiența implementării lor

Desfășurarea în mod sistematic a cercetărilor de marketing permite investigarea completă a tuturor activităților de marketing, având ca obiectiv final evaluarea interdependențelor dintre componentele mediului economico-social și a legităților care caracterizează evoluția proceselor și fenomenelor studiate.

7.1. Metodologia cercetarii cantitative de marketing

Cercetarea cantitativă de marketing este utilă atunci când se doresc informații despre public, fie că este vorba de publicul consumator, fie de comunitatea care își desfășoară activitatea în organizația reprezentată. În cadrul anchetelor, eșantioanele din publicul care prezintă interes vor răspunde la un set de întrebări despre anumite teme.

De cele mai multe ori, cercetările de tip cantitativ derulate sub forma anchetelor caută să verifice o ipoteză deja existentă cu privire la publicul țintă. Această ipoteză se poate referi la atitudinea publicului față de organizație, față de produs sau la supoziții legate de stilul de viață al acestuia. Formularea ipotezei se face pe baza unei cercetări preliminare, în urma căreia s-au colectat o serie de date fundamentale despre public.

7.1.1. Obiectivele cercetării cantitative de marketing

Cercetările cantitative se desfășoară pe eșantioane reprezentative ca structura și suficient de numeroase, astfel încât rezultatele obținute să poată fi generalizate la nivelul intregii colectivități. Cercetările cantitative utilizează un șir de tehnici caracteristice: sondaj pe baza de chestionar, ancheta omnibus etc.

Cercetarea cantitativă este una de profunzime, concluzivă și presupune intervievarea unui număr mare de persoane, datele putând fi analizate statistic.

Cercetările cantitative trebuie să parcurgă, din punct de vedere metodologic și organizatoric, cel puțin următoarele etape:

Identificarea problemei de rezolvat,

Stabilirea obiectivelor cercetării,

Definirea variabilelor ce vor fi utilizate,

Formularea ipotezelor cercetării,

Precizarea colectivității cercetate,

Precizarea metodei de recoltare a informațiilor,

Stabilirea locului și perioadei în care va fi administrat chestionarul,

Elaborarea chestionarului,

Determinarea dimensiunii eșantionului,

Stabilirea schemei de eșantionare,

Elaborarea grilei de corelații,

Selectarea și instruirea operatorilor de interviu,

Desfășurarea anchetei- pilot,

Multiplicarea chestionarelor și a materialelor anexe și expedierea lor în teritoriu,

Administrarea chestionarului,

Verificarea corectitudinii completării chestionarelor,

Configurarea bazei de date,

Interpretarea rezultatelor și redactarea raportului de cercetare.

Parcurgând etapele cercetării cantitative, în prezenta teză sunt analizate atitudinile, comportamentele și percepțiile beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna.

7.1.2. Stabilirea populației cercetate și a volumului eșantionului

Numărul total al locuitorilor din teritoriile eligibile din punctul de vedere al finanțării din fonduri nerambursabile europene, în județul Covasna este de 121.362 locuitori, conform datelor statistice INS. Din totalul locuitorilor sus-menționați, un număr de 1254 (1081 OJFIR+173 GAL) de persoane au depus cereri de finanțare în cadrul PNDR, la OJFIR și la cele trei GAL-uri existente în județ. După evaluarea cererilor de finanțare, doar 730 de contracte de finanțare au fost semnate. Deoarece gradul de precizie a cercetării depinde de dimensiunea eșantionului, s-a decis ca numărul grupului de subiecți chestionați, adică eșantionul să fie egal cu numărul persoanelor, care au semnat un contract de finanțare, adică 730 de persoane.

În continuare, din cele 730 de persoane contactate telefonic, doar 583 de persoane au fost dispuse să răspundă întrebărilor formulate de către cercetător.

7.1.3. Stabilirea și testarea chestionarului

Chestionarul utilizat în vederea cercetării cantitative conține 15 întrebări din care au reieșit următoarele informații relevante: vârsta , sexul, nivelul de pregătire al beneficiarilor, programul/ programele prin care s-a obținut finanțare nerambursabilă europeană, măsurile accesate, activitățile de marketing ale GAL-urilor/ OJFIR, evaluarea experților OJFIR/ GAL, gradul de implicare a GAL-urilor, efectele benefice ale implementării proiectelor prin programele de dezvoltare rurală, ca și date referitoare la instituțiile prin care se vor solicita noi fonduri nerambursabile europene în ciclul financiar 2014- 2020.

În cadrul proiectului „Cercetare cantitativă de marketing pentru identificarea atitudinilor, comportamentelor și percepțiilor beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna, cu privire la efectele și eficiența implementării lor” a fost creat chestionarul de mai jos pentru evaluarea percepțiilor dumneavoastră privind efectele implementării proiectelor de dezvoltare rurală în județul Covasna, în ciclul financiar

2007-2013.

Vă rugăm să completați chestionarul de mai jos, deoarece opinia dumneavoastra este esențială pentru elaborarea studiului de caz sus-menționat.

Vârsta

□ 18-40 de ani

□ 41-60 de ani

□ peste 60 de ani

Sexul

□ Feminin

□ Masculin

Studii

□ Specializări

□ Medii

□ Superioare

Ați solicitat fonduri nerambursabile europene în perioada 2007-2013?

□ DA

□ NU

În cadrul cărui program ați solicitat finanțare nerambursabilă?

□ AXA I., AXA III. din PNDR 2007-2013

□ AXA IV., din PNDR 2007-2013 (Programul LEADER)

□ Ambele

În cadrul cărei măsuri ați solicitat ajutor financiar nerambursabil?

□ M 112- „Instalarea tinerilor fermieri”

□ M 121- „Modernizarea exploatațiilor agricole”

□ M 122- „Îmbunătățirea valorii economice a pădurii”

□ M 123- „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”

□ M 125- „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii”

□ M 141- „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”

□ M 142- „Înființarea grupurilor de producători”

□ M 312- „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de Micro- întreprinderi”

□ M 313- „Încurajarea activitățiilor turistice”

□ M 322- „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”

Cum ați aflat de Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)/ Programul LEADER 2007-2013?

□ Prin presa locală

□ Prin internet

□ Prin evenimente publice, de la reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) /Grupurilor de Acțiune Locală (GAL)

□ Broșuri, pliante, afișe, etc.

□ Întâmplator, în discuții cu prietenii

Care sunt problemele importante de care v- ați lovit pe parcursul solicitării fondurilor europene/ implementării proiectelor?

□ Aspecte legate de birocrație (ex. numărul mare de documente solicitate)

□ Ghidul solicitantului incomplet

□ Timpul scurs de la depunerea până la aprobarea cererii de finanțare

□ Obținerea fondurilor pentru cofinanțarea proprie

□ Achiziția publică

□ Complexitatea dosarului cererii de plată

□Altele:……………………………………………………………………………

Implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene în România este:

□ Ușoară

□ Normală

□ Grea

Cum apreciați colaborarea cu experții AFIR?

□ Excelentă

□ Bună

□ Satisfăcătoare

□ Proastă

Cum apreciați colaborarea cu experții GAL?

□ Excelentă

□ Bună

□ Satisfăcătoare

□ Proastă

În opinia dumneavoastră gradul de implicare a GAL-urilor în accesarea fondurilor europene și în implementarea proiectelor este:

□ Mare

□ Mediu

□ Mic

Care sunt efectele benefice obținute prin implementarea proiectului dumneavoastră?

□ Creșterea economică a fermei/firmei

□ Creare de noi locuri de muncă

Doriți să mai beneficiați de fondurile europene nerambursabile prin FEADR?

□ DA

□ NU

Prin care program doriți să obțineți o nouă finanțare europeană nerambursabilă?

□ Măsuri naționale din PNDR 2014-2020- gestionate de către angajații OJFIR Covasna

□ Măsura 19 din PNDR 2014-2020- Programul LEADER- gestionate de către angajații ai GAL-urilor

S-a utilizat metoda culegerii datelor prin telefon, deoarece aceasta a fost cea mai rapidă, comodă și ieftină metodă de culegere a informațiilor. Este o metodă modernă, relativ larg utilizată în țările dezvoltate.

Numerele de telefon au fost centralizate în baza cererilor de finanțare, iar datele culese în baza chestionarului au fost introduse direct în calculator.

Prelucrarea datelor de sondaj și interpretarea rezultatelor

În această etapă a cercetării cantitative s-au prelucrat, s-au analizat informațiile obținute și s-au interpretat rezultatele (Anexa nr. 2, Tabelul nr. 28, pag. 169.).

Atitudini, comportamente și percepții privind efectele obținute de beneficiarii proiectelor de dezvoltare rurală, din județul Covasna

Pornind de la conținutul întrebării nr.13, („Care sunt efectele benefice obținute prin implementarea proiectului dumneavoastră?”), s-a elaborat figura de mai jos, prin care se poate observa că din cele 583 de persoane chestionate, 579 au răspuns că prin implementarea proiectului a condus la o creștere economică substanțială în cadrul fermei, iar 264 persoane au afirmat că aceste proiecte au contribuit la crearea de noi locuri de muncă.

Sursă: Chestionar

Figura nr. 23. Efectele benefice obținute prin implementarea proiectelor

În continuare este prezentată alocarea financiară generală, distribuită la numărul total al locuitorilor din teritoriile eligibile în vederea accesării fondurilor nerambursabile europene din FEADR în ciclul financiar 2007-2013, constatându- se că valoarea investițiilor pe cap de locuitor este de 658,61 euro, ceea ce este mai mult decât dublul salariului minim pe economie.

Sursă: OJFIR Covasna

Tabelul nr. 20. Alocarea financiară

Aceste sume investite atrag după sine crearea de noi locuri de muncă, un trai mai bun și reduce numărul tinerilor sau a specialiștilor, care părăsesc mediului rural.

Percepții ale beneficiarilor privind gradul de implicare a GAL-urilor, în accesarea fondurilor europene și în implementarea proiectelor, în județul Covasna

Pornind de la conținutul întrebării nr.12 („În opinia dumneavoastră gradul de implicare a GAL-urilor în accesarea fondurilor europene și în implementarea proiectelor este: „mare”, „mediu”, „mic”), situația evaluării GAL-urilor de către chestionați, este prezentată în Figura nr. 24.

Sursă: Chestionar

Figura nr. 24. Gradul de implicare a GAL-urilor în accesarea fondurilor nerambursabile europene

O proporție de 93% dintre cei chestionați au evaluat implicarea GAL-urilor în accesarea fondurilor nerambursabile europene ca fiind una „mare”, iar 7% că este „mediu”.

La întrebarea nr.10. („Cum apreciați colaborarea cu experții AFIR?”) și nr.11. („Cum apreciați colaborarea cu experții GAL?”), răspunsurile celor chestionați sunt cetralizate și prezentate în Figura nr. 25:

Sursă: Chestionar

Figura nr. 25. Evaluarea experților AFIR/ GAL

În opinia celor chestionaților, colaborarea cu experții GAL este considerată„excelentă”, pe când cea cu experții AFIR în principal a fost evaluată ca fiind doar „satisfăcătoare”.

Elemente de marketing identificate în percepțiile, atitudinile și opiniile beneficiarilor proiectelor de dezvoltare rurală, din județul Covasna

Prin întrebarea nr. 7 („Cum ați aflat de Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)/ Programul LEADER 2007-2013?”) s-a verificat eficiența mijloacelor de informare:

Sursă: Chestionar

Figura nr. 26. Sursele de informare ai beneficiarilor chestionați- OJFIR

Toate cele 583 de persoane chestionate au afirmat că au aflat informațiile referitoare la posibilitățile oferite de PNDR, prin intermediul mass- media, ceea ce reflectă faptul că evenimentele organizate de OJFIR nu au fost mediatizate corespunzător.

Sursă: Chestionar

Figura nr. 27. Sursele de informare ai beneficiarilor chestionați- GAL

Evenimentele organizate de către GAL-uri au fost cele mai eficiente surse de informare, conform opiniilor celor chestionați. Totodată se observă importanța mass- mediei în transmiterea informațiilor.

Ciclul financiar 2007-2013, prin exemplele de bune practici, constituie cea mai eficientă reclamă pentru ciclul financiar viitor; așa se explică faptul că dintre beneficiarii chestionați 411 persoane vor să mai beneficieze de posibilitățile oferite de PNDR în perioada de programare 2014-2020.

În Figura nr. 28, este prezentată structura beneficiarilor chestionați, care doresc să mai obțină fonduri nerambursabile europene, în funcție de instituțiile unde vor depune proiectele în ciclul financiar 2014-2020.

Sursă: Chestionar

Figura nr. 28. Structura beneficiarilor chestionați, care doresc să mai obțină fonduri nerambursabile europene, în funcție de instituțiile unde vor depune proiectele

Din Figura nr. 28, mai reiese și faptul că GAL-urile au câștigat simpatia beneficiarilor, fapt dovedit de numărul de 285 de persoane care au afirmat că doresc să depună noi cereri de finanțare în cadrul programului LEADER 2014-2020.

Profilul beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală în județul Covasna

În Figura nr. 29. este prezentate structura fondurilor nerambursabile europene din județul Covasna, în funcție de sex, date obținute prin întrebarea nr. 2 („Sexul”)

Sursă: Chestionar

Figura nr. 29. Beneficiarii fondurilor nerambursabile europene din județul Covasna, după gen

În cazul beneficiarilor care au depus proiecte și au contractat proiecte în cadrul OJFIR o treime sunt de sex feminin, iar în cazul GAL-urilor 45%.

În baza răspunsurilor la întrebarea nr. 1, („Vârsta”), s-a elaborat Figura nr. 30.

Sursă: Chestionar

Figura nr. 30. Vârsta celor chestionați care beneficiază de fondurilor europene nerambursabile

Se observă numărul ridicat al beneficiarilor tineri cu vârsta cuprinsă între 18- 40 de ani, fapt care demonstrează că migrarea forței de muncă active este în descreștere.

În baza întrebării nr. 3 („Studii”) s-a elaborat Figura nr. 31.

Sursă: Chestionar

Figura nr. 31. Nivelul de studii al beneficiarilor fondurilor europene nerambursabile chestionați

Din răspunsurile beneficiarilor rezultă faptul că 364 de persoane se încadrează în nivelul de specializări, ceea ce este confirmat și de structura proiectelor contractate în județul Covasna, cele mai multe proiecte fiind contractate în cadrul axei I.: „Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier”.

Concluziile privind atitudinile, comportamentele și percepțiile beneficiarilor de proiecte europene sunt următoarele:

Factorul uman bine calificat joacă un rol cheie și în dezvoltarea rurală, deoarece se observă faptul că o parte însemnată dintre beneficiarii proiectelor europene doresc să depună proiecte noi în cadrul GAL-urilor și nu la OJFIR Covasna, cu toate că valoarea maximă a sprijinului financiar în cadrul programului LEADER nu poate depăși 200.000 euro.

Mijloacele de comunicare în masa și cele directe sunt indispensabile în vederea promovării posibilităților de finanțare nerambursabilă europene, dar cea mai bună reclamă o constituie exemplul de bună practică al vecinului, al prietenului, al rudei etc.

Majoritatea beneficiarilor care au implementat cu succes un proiect în ciclul financiar anterior și anume în perioada de programare 2007-2013, doresc să mai depună proiecte și în perioada de programare 2014-2020.

Astfel se poate afirma că munca începută în perioada de programare 2007-2013 în ceea ce privește dezvoltarea rurală trebuie continuată și în anii următori, constituind și o bună reclamă.

Capitolul 8

Eficiența marketingului proiectelor europene de dezvoltare rurală

în județul Covasna, în perioada 2007-2016

8.1. Analiza gradului de implementare a proiectelor europene de dezvoltare rurală în județul Covasna în perioada 2007-2016

În ciclul financiar 2007-2013, în județul Covasna cele trei GAL-uri au fost finanțate în total cu 8.561.951 euro, repartizate astfel:

Sursă: OJFIR Covasna

Tabelul nr. 21. Finanțarea GAL-urilor din județul Covasna, în perioada 2007-2016

În județul Covasna prin FEADR, în afara programului LEADER, s-au semnat contracte de finanțare în valoarea totatală de 73.720.996,45 euro, astfel alocarea financiară totală în județul Covasna a fost de 82.282.947,44 euro.

8.1.1. Clasificarea proiectelor europene de dezvoltare rurală în județul Covasna, în perioada 2007-2016, pe tipuri de măsuri ale programului LEADER

Foarte importantă este dezvoltarea echilibrată a județului Covasna prin măsuri care se referă la formarea profesională a populației din zona rurală, la ajutoare acordate pentru instalarea tinerilor fermieri, la modernizarea exploatațiilor agricole, la inițierea și la dezvoltarea unor activități de punere în valoare și de dezvoltare a meșteșugurilor, la dezvoltarea agriculturii, diversificarea producției agricole și dezvoltarea sectorului non-agricol.

Toate acestea conduc la dezvoltarea spațiului rural și la îmbunătățirea calității vieții, la diminuarea disparităților dintre mediul urban și cel rural, la crearea unui spațiu cu adevărat european.

Ținând cont de aspectele sus- menționate, care însumează obiectivel Planului Național de Dezvoltare Rurală pentru periada de programare 2007-2013, în cadrul programului LEADER au fost preluate în totalitate măsurile axelor I. și III. din PNDR, respectiv măsuri agricole și non-agricole, astfel în județul Covasna s-au implementat proiecte care sunt în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene, iar clasificarea lor este prezentată mai jos:

axa I Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier

axa III Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Descrierea detaliată a acestora s-a efectuat la sub- capitolul 5.3.1. iar în continuare se poate afirma că implementarea acestor măsuri a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului rural din județul Covasna, și din întregul teritoriu al României, fapt care se va demonstra în capitolele următoare. În cadrul noului PNDR 2014-2020 interesul oamenilor este mult mai ridicat, decât la începutul programului din ciclul 2007-2013, datorat exemplelor de bune practici din trecut.

8.1.2. Structura pe tipuri de măsuri a bazei de date a proiectelor europene de dezvoltare rurală, dezvoltate de GAL-urile din județul Covasna, în perioada 2007-2016

În tabelul de mai jos este prezentată situația pe ansamblu al proiectelor planificate, contractate și finalizate ale celor trei GAL-uri.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Tabelul nr. 22. Proiectelor planificate, contractate și finalizate ale celor trei GAL-uri

Rezultă că între numărul proiectelor planificate și al celor contractate există o discrepanță, cum rezultă din tabelul alăturat. Aceeași discrepanță este și în ceea ce privește proiectele finalizate, ilustrând o lipsă de viziune a consultanților. Planificările au fost efectuate eronat, din cauza unei analize SWOT bazate pe informații nereale, culese din rândul localnicilor din teritoriu nerelevanți.

În cadrul focus group-urilor organizate pentru elaborarea planurilor de dezvoltare locală ale GAL-urilor Alutus și Angustia, cel mai mare interes a fost acordat măsurii

M 313 „Încurajarea activităților turistice”.

Totuși informațiile din Tabelul nr. 25., confirmă faptul că măsurile agricole au avut o popularitate sporită față de măsurile non-agricole. În baza experienței neplăcute, GAL-urile au decis să nu externalizeze elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014-2020, ci să încredințeze această sarcină experților proprii, care cunosc teritoriile, pe raza cărora îsi desfășoară activitatea de aproximativ cinci ani.

În cadrul focus group-urilor organizate în vederea elaborării planului de dezvoltare locală al GAL Progressio, cel mai mare interes a fost acordat măsurii M 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia si populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, ceea ce s-a și implementat într-un procent de 86,11%.

Structura pe tipuri de măsuri a bazei de date a proiectelor europene de dezvoltare rurală, dezvoltate de GAL-urile din județul Covasna, în perioada 2007-2016 se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 32 Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/ non-agricole, la GAL Alutus, în perioada 2007-2016

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 33. Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/ non-agricole, la GAL Angustia, în perioada 2007-2016

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 34. Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/ non-agricole, la GAL Progressio, în perioada 2007-2016

Se observă diferențe în structura proiectelor planificate și a proiectelor contractate, în procent de 6%- 17% , ceea ce nu înseamnă o abatere denaturată de la obiectivele planificate.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 35. Structura numerelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/ non-agricole, în afara programului LEADER în județul Covasna, din ciclul financiar 2007-2013

Sursă:Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 36. Structura numerelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/

non-agricole

În cazul evoluției proiectelor contractate în județul Covasna se observă doar faptul că proiectele agricole au fost contractate într-un procent mult mai mare față de proiectele non-agricole, dar nu se poate calcula gradul de implementare, deoarece județul Covasna nu a avut o Strategie de Dezvoltare Rurală pentru perioada analizată în lucrarea de față și anume

2007-2013.

În vederea însumării informațiilor obținute de la OJFIR Covasna, privind numărul proiectelor depuse, contractate și finalizate s-a întocmit Tabelul nr. 23, prin care se prezintă situația proiectelor în afara programului LEADER:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Tabelul nr. 23. Numărul proiectelor depuse, contractate și finalizate

În județul Covasna – în afara programului LEADER – a fost alocată suma de 73.720.996,45 euro care a fost repartizată pentru un număr de 585 de proiecte contractate.

Deoarece, cum s-a mai precizat, județul Covasna în perioada 2007-2013 nu a avut un Plan de Dezvoltare Județeană și de aceea nu se pot compara prognozele strategice ale județului, practic inexistente cu rezultate care depind de ele. În schimb, în cazul GAL-urilor, evaluarea este posibilă pentru că s-au planificat un număr de 194 de proiecte și s-au realizat un număr de 145 de proiecte, de un procent de 74,74 %.

Diferența mare dintre proiectele depuse la OJFIR Covasna și ale celor contractate, este dată de faptul că în județ au fost foarte puțini consultanți cu expertiza necesară pentru elaborarea unor asemenea proiecte, care necesită rigurozitate și punctualitate maximă, precum și de interpretabilitatea Ghidurilor solicitanților. Aceste probleme, observate deja pe parcursul implementării Planului Național de Dezvoltare Rurală, acum, la finele ciclului financiar 2007-2013, sunt confirmate și de datele numerice prezentate mai sus.

Referitor la împărțirea proiectelor contractate, în funcție de ponderea lor în numărul total al contractatelor semnate în total județul Covasna, situația se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 37. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri

Axa I. – au fost contractate 604 proiecte cu o valoare publică de 52.928.702,40 euro.

Axa III. – au fost contractate 126 proiecte cu o valoare publică de 27.073.360,40 euro.

În cadrul axei I. și III. ponderea cea mai mare o deține M 112 (33% din totalul proiectelor contractate) cu 243 proiecte contractate, cu o valoare publică de 6.135.264,66 euro.

M 111 deține 0,10% cu 2 proiecte contractate, cu o valoare publică de 17.927,11euro;

M 112 deține 33% cu 243 proiecte contractate, cu o valoare publică de 6.135.264,67 euro;

M 121 deține 12,90% cu 97 proiecte contractate, cu o valoare publică de 24.977.531,30 euro;

M 122 deține 1% cu 5 proiecte contractate, cu o valoare publică de 139.799,33 euro;

M 123 deține 3% cu 24 proiecte contractate, cu o valoare publică de 10.667.513,30 euro;

M 125 deține 1% cu 9 proiecte contractate, cu o valoare publică de 9.294.726,22 euro;

M 141 deține 30% cu 217 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.410.742,00 euro;

M 142 deține 1% cu 7 proiecte contractate, cu o valoare publică de 285.198,44 euro;

M 312 deține 5% cu 35 proiecte contractate, cu o valoare publică de 2.370.233,11 euro;

M 313 deține 5% cu 33 proiecte contractate, cu o valoare publică de 4.170.238,22 euro;

M 322 deține 8% cu 58 proiecte contractate, cu o valoare publică de 20.532.889,10 euro;

Referitor la împărțirea proiectelor agricole contractate în județul Covasna în funcție de programul prin care s-a obținut finanțarea, situația se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 38. Situația proiectelor agricole contractate în județul Covasna

Au fost contractate 75 proiecte pe axa I. în cadrul GAL-urilor județene cu o valoare publică de 2.789.173,78 euro. Au fost contractate 529 de proiecte pe axa I. în afara programului LEADER cu o valoare publică de 3.955.213,56 euro.

În cadrul axei I. ponderea proiectelor care au fost contractate în afara programului LEADER este de 88% din totalul proiectelor depuse în județul Covasna, iar cele 12% reprezintă proiectele contractate în cadrul programului LEADER.

Referitor la împărțirea proiectelor non-agricole contractate în județul Covasna în funcție de programul prin care s-a obținut finanțarea, situația se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 39. Situația proiectelor non-agricole contractate în județul Covasna

Au fost contractate 70 proiecte pe axa III. în cadrul GAL-urilor județene cu o valoare publică de 3.955.213,56 euro. Au fost contractate 56 proiecte pe axa III. în afara programului LEADER cu o valoare publică de 23.581.467,78 euro.

În cadrul axei III. ponderea proiectelor care au fost contractate în afara programului LEADER este de 44% din totalul proiectelor depuse în județul Covasna, iar cele 56% reprezintă proiectele contractate în cadrul programului LEADER.

În concluzie, în județul Covasna măsurile agricole au fost mult mai solicitate de către beneficiari decât măsurile non-agricole, iar cea mai populară măsură a fost M 112 „Instalarea tinerilor fermieri”. În cazul proiectelor non-agricole cele mai multe contracte au fost semnate în cadrul măsurii M 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia si populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”.

Situația defalcată pe GAL-uri este prezentată în Anexa nr. 3. (Figura nr. 67, Figura nr. 68, Figura nr. 69, Figura nr. 70, pag. 170- 173.)

8.2. Indicatori de măsurare a eficienței proiectelor europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna

În scopul măsurării eficienței proiectelor europene de dezvoltare rurală s-au folosit următorii indicatori:

Valoarea totală investită în sectorul agricol,

Valoarea totală investită în sectorul non-agricol,

Gradul de implementare a proiectelor,

Valoarea proiectelor/locuitor,

Numărul solicitanților de sex feminin.

Valoarea totală investită în sectorul agricol se calculează în baza proiectelor contractate pe axa prioritară I. a PNDR.

Valoarea investită în sectorul non-agricol se calculează în baza proiectelor contractate pe axa prioritară III. a PNDR.

Gradul de implementare a proiectelor se calculează în baza proiectelor contractate raportate la proiectele planificate.

Trebuie menționat faptul că gradul de implementare a proiectelor în tot județul Covasna nu se poate calcula, deoarece acesta nu a avut în perioada de programare

2007-2013 o strategie de dezvoltare rurală.

Valoarea proiectelor/ locuitor se calculează ca suma totală alocată proiectelor contractate în teritoriile GAL-urilor împărțită la numărul locuitorilor din acestea.

Datele, calculele, precum rezultatele analizelor, referitoare la indicatorii sus-menționați vor fi dezvoltate în subcapitolele 8.3, 8.4, 8.5, 8.6.

Numărul solicitanților de sex feminin: PNDR nu a avut o abordare expresă în ceea ce privește diferențierea legată de sex. PNDR a promovat participarea femeilor prin intermediul criteriilor de selecție a numeroaselor măsuri care valorifică în mod pozitiv proiectele prezentate de către femei.

8.3. Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna

Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală centralizat la nivelul județului Covasna se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Tabelul nr. 24. Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală centralizat

Actualmente din cele 730 de proiecte contractate un număr de 548 de proiecte sunt în stadiul „finalizat”, ceea ce exprimat în procente înseamnă un grad de implementare de 75,07%, calculat în funcție de valoarea solicitată la plată raportată la valoarea contractată.

În Anexa nr. 4, este prezentat stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală pentru fiecare GAL din județul Covasna în parte. (Tabelul nr. 2, Tabelul nr. 30, Tabelul nr. 31, pag. 174- 175.)

Sursă: Pe baza raporturile ale GAL-urilor

Figura nr. 40. Stadiul implementării strategiilor

În evaluarea gradului de implementare, relevant este numărul proiectelor contractate, deoarece unele sunt încă în curs de implementare și nu au fost trecute la rubrica celor finalizate până la decontarea ultimei tranșe de plată.

Totodată trebuie amintite și acele proiecte care au fost retrase de beneficiari, din proprie inițiativă, după contractare.

În vederea atingerii obiectivelor stabilitie prin Planurile de Dezvoltare Locală a

GAL-urilor un rol important revine plasamentului „produselor”, care în cazul de față sunt măsurile de finanțare nerambursabile, iar plasamentul lor se realizeză prin apeluri de selecție.

În Figura nr. 41 este prezentată structura numărului de apeluri de selecție pe GAL-uri ale județului Covasna, în perioada 2012-2015.

Sursă: Pe baza raporturile ale GAL-urilor

Figura nr. 41. Structura numărului de apeluri de selecție pe GAL-uri

Sursă:Pe baza raporturile ale GAL-urilor

Figura nr. 42. Distribuția apelurilor pe tipuri de măsuri

În Figura nr. 42. este prezentată distribuția apelurilor pe tipuri de măsuri, pe

GAL-uri, în județul Covasna, în perioada 2012-2015.

Sursă: Pe baza raporturile ale GAL-urilor

Figura nr. 43 Distribuția apelurilor pe tipuri de măsuri, pe GAL-uri în județul Covasna

Apelurile de selecție prezentate mai sus au fost lansate în funcție de solicitările potențialilor beneficiari de proiecte, astfel sumele alocate inițial măsurilor au fost realocate continuu.

8.4. Analiza eficienței proiectelor de dezvoltare rurală, pe tipuri de măsuri, în județul Covasna

Deoarece nu s-a putut realiza o analiză centralizată a județului Covasna, în acest subcapitol este analizată doar eficiența proiectelor de dezvoltare rurală realizată pe fiecare GAL în parte. Acest lucru se datorează lipsei Strategiei de Dezvoltare Rurală a județului pentru ciclul financiar 2007-2013.

În cadrul GAL Alutus situația este prezentată în Anexa nr. 5. (Figura nr. 71., pag. 176.), care prezintă comparativ modificările gradului de relevanță financiară pentru măsurile programului LEADER, la GAL Alutus, în perioada 2012-2016, în ordinea descrescătoare a importanței lor în valoarea contractată.

Importanța măsurilor în alocarea financiară planificată s-a schimbat după etapa de contractare, ceea se s-a datorat faptului că solicitanții au fost interesați mai ales de măsurile în care co- finanțarea a avut un procent mai scăzut. Acest fenomen se explică prin lipsei fondurilor proprii și prin dificultatea îndeplinit condițiilor pentru contractarea unui credit.

Schimbarea gradului de relevanță financiară a valorilor contractate comparativ cu cele planificate, variază cu creșteri la M 112, M 322 și M 121, chiar dublu la M 112 și cu descreșteri pentru restul măsurilor, fiind chiar 0% la M 123 și M 111. (Anexa nr. 5, Figura nr. 72, pag. 176.)

În cazul GAL Angustia, importanța măsurilor în alocarea financiară planificată s-a schimbat după etapa de contractare, fapt care se explică prin gradul de implicare a primarilor în vederea dezvoltării spațiului public.

În Anexa nr. 5, Figura nr. 73 (pag. 177.) se prezintă comparativ modificările gradului de relevanță financiară pentru măsurile programului LEADER, în perioada 2012-2016, în ordinea descrescătoare a importanței lor în valoarea contractată.

Schimbarea gradului de relevanță financiară la valorile contractate comparativ cu cele planificate, variază cu creșteri la M 322, M 121 si M 312, chiar dublu la M 322 și cu descreșteri pentru restul măsurilor, fiind chiar 0% la M 123 și M 111. (Anexa nr. 5, Figura nr. 74, pag. 177.)

În Anexa nr. 5, Figura nr. 75 (pag. 178.) se prezintă comparativ modificările gradului de relevanță financiară pentru măsurile programului LEADER, la GAL Progressio, în perioada 2012-2016, în ordinea descrescătoare a importanței lor în valoarea contractată.

Importanța măsurilor în alocarea financiară planificată s-a schimbat după etapa de contractare deoarece contractul pentru funcționarea grupurilor de acțiune a fost semnat cu o întârziere de aproape de un an, iar scopul lor devenind contractarea rapidă a fondurilor alocate. Acest lucru s-a putut realiza prin alocarea sumelor disponibile în cadrul celor nesolicitate de către beneficiari, cea mai solicitată fiind M 322. Cu toate aceste modificări gradul de implementare este mediu, cu un procent de 73,15%.

Schimbarea gradului de relevanță financiară la valorile contractate comparativ cu cele planificate, variază cu creșteri la M 322, M 123, chiar dublu la M 322 și cu descreșteri pentru restul măsurilor. (Anexa nr. 5, Figura nr. 76, pag. 178.)

8.5. Analiza gradului de implementare, pe tipuri de măsuri și pe GAL-uri, în județul Covasna

În cazul fiecărui GAL din județul Covasna se observă schimbarea structurii valorilor planificate, fapt datorat unor factori externi care în stadiul planificării nu au fost calculați.

Acești factori sunt schimbarea percepțiilor solicitanților, semnarea contractelor de funcționare cu întârziere, schimbarea continuă a ghidurilor solicitanților și a procedurii de lucru, folosirea insuficientă a mijloacelor de marketing.

Gradul de relevanță a măsurilor în alocarea financiară planificată și în cea contractată pentru cele trei GAL-uri este reprezentat comparativ în graficele de structură din Anexa nr. 6. (vezi Figura nr. 77, Figura nr. 79, Figura nr. 81, pag. 179- 181.)

În Anexa nr. 6. ( vezi Figura nr. 78, Figura nr.80, Figura nr. 82, pag. 179-181.) este prezentat gradul de implementare a măsurilor programului LEADER, la cele trei GAL-uri din județul Covasna, în perioada 2012-2016, în ordinea descrescătoare a gradului de relevanță financiară a valorilor contractate și reies următoarele date:

Gradul de implementare a proiectelor la GAL Alutus, în perioada 2012-2016 este de 99,31%.

Gradul de implementare a proiectelor la GAL Angustia, în perioada

2012-2016 este de 93,96%.

Gradul de implementare a proiectelor la GAL Progressio, în perioada

2012-2016 este de 73,15%.

Implementarea programului LEADER în celelalte țări a început în anul 2007, pe când în România contractele de finanțare pentru funcționarea GAL-urilor s-au semnat în anul 2012.

În cursul implementării au survenit multe modificări, astfel scopul GAL-urilor a devenit contractarea tuturor sumelor într-o perioadă cât mai scurtă. La început potențialii solicitanți au fost reticenți, dar după primele exemple de bune practici și în urma numeroaselor evenimente de animare/promovare/informare au început să depună cereri de finanțare.

Astfel sumele au fost redirecționate spre acele măsuri, care au fost cele mai solicitate de potențialii beneficiari. Astfel se explică schimbările survenite în gradul de implementare a măsurilor programului LEADER.

8.6. Eficiența și gradul de implementare a măsurilor de implementare a proiectelor de dezvoltare rurală în județul Covasna

Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul AFIR, din județul Covasna se prezintă în tabelul de mai jos:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Tabelul nr. 25 Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate

prin intermediul AFIR, din județul Covasna

În baza analizei efectuate asupra gradului de implementare a proiectelor, în funcție de restul de plată, se poate trage concluzia că acesta, finanțat prin FEADR în județul Covasna este de 57,48%, iar restul de plată este de 29.201.161,20 euro.

S-a calculat gradul de implementare a proiectelor din județul Covasna, în funcție de restul de plată pe fiecare GAL în parte și se constată faptul că GAL Alutus se poziționează pe primul loc, cu un rest de plată de 776.618,22 euro, locul doi este ocupat de GAL Angustia cu o sumă mai mult decât dublă față de GAL Alutus, în valoare de 1.209.063,11 euro. GAL Progressio în continuare se situează pe locul al treilea, cu un rest de plată de 1.299.399,56 euro. (Anexa nr. 7, Tabelul nr. 32, Tabelul nr. 33, Tabelul nr. 34, pag. 182- 183.)

8.7. Abordări de marketing specifice proiectelor de dezvoltare rurală ale măsurilor programului LEADER

Gradul de implementare a proiectelor este strâns legat de activitățile de marketing întreprinse în vederea obținerii unor rezultate optime. Acest fapt este confirmat de interdependența dintre numărul de activități de promovare organizate, precum și de sumele alocate pentru diseminarea informațiilor prin căi specifice de marketing și de gradul lor de implementare.

În Tabelul nr. 26, este situația centralizată a acțiunilor de animare/ promovare/ informare întreprinse de AFIR în județul Covasna, pe anii de implementare PNDR 2007-2013:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Tabelul nr. 26. Situația acțiunilor de animare/ promovare/ informare întreprinse de AFIR în județul Covasna

În total s-au organizat 188 de activități de animare/ promovare/ informare, în cursul anilor 2007-2014. Aceste activități au fost externalizate unei firme, al cărei obiect de activitate este marketingul produselor și nu s-au obținut alte date referitoare la activitățile de marketing intreprinse de către aceasta. În cazul GAL-urilor, activitățile de animare/ promovare/ informare au fost organizate și susținute de către angajații proprii. Numărul evenimentelor organizate de GAL-uri, defalcat pe fiecare an al implementării programului LEADER, este prezentat în Tabelul nr.27.

Tabelul nr. 27. Numărul evenimentelor organizate de GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 44. Numărul total al activităților de marketing în perioada 2012-2015, în județul Covasna

Cel mai mare grad de implementare a fost atins de GAL Alutus, care a fost de 99,31%. Totodată numărul acțiunilor de promovare și sumele alocate pentru aceste activități tot în cadrul acestui GAL au fost cele mai ridicate, deoarece GAL Alutus a organizat 74 evenimente, cheltuielile pentru acestea ridicându-se la suma de 44.471,07 euro.

În funcție de gradul de implementare pe locul al doilea se situează GAL Angustia, cu un procent de 93,96%. GAL Angustia a organizat 66 de evenimente în vederea promovării măsurilor programului LEADER, iar valoarea totală a acestor evenimente a atins 35.048,66 euro. Locul trei este ocupat de GAL Progressio, cu un grad de implementare mai scăzut față de celelalte GAL-uri, 73,15%, dar și numărul activităților de promovare a fost doar de 28, număr mult mai scăzut față de GAL Alutus și GAL Angustia. Valoarea totală alocată activităților de promovarer a fost de 13.846,22 euro.

În figura nr. 45 este prezentată evoluția numărului de activități de animare/ promovare/ informare efectuate de cele trei GAL-uri din județul Covasna în perioada 2012-2015.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 45. Evoluția numărului de activități de marketing, efectuate de GAL-uri

În cee ace privește evoluția activităților de animare/promovare/informare totalizate pentru județul Covasna, în perioada 2007-2016 se remarcă faptul că până în anul 2012

GAL-urile nu au organizat astfel de activitați, dat fiind faptul că autorizarea lor a început abia în acel an. Interesant este faptul că AFIR a organizat cele mai multe activități în primul an al implementării PNDR 2007-2013, dar se observă o creștere ușoară și în anul 2013, când au început și GAL-urile animarea și promovarea teritoriului.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 46. Situația centralizată a activităților de animare/ promovare/ informare organizate în județul Covasna în perioada 2007-2016

Foarte interesant este impactul activităților de animare/ promovare/ informare întreprinse de cele trei GAL-uri asupra numărului contractelor semnate în fiecare comună în parte, așa cum reiese din graficele de mai jos.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 47 Impactul activităților de marketing asupra numărului contractelor semnate în fiecare comună în parte- GAL Alutus

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 48. Impactul activităților de marketing asupra numărului contractelor semnate în fiecare comună în parte- GAL Angustia

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 49. Impactul activităților de marketing asupra numărului contractelor semnate în fiecare comună în parte- GAL Progressio

Din aceste grafice reiese necesitatea și importanța comunicării directe prin marketingul social, deoarece numărul contractelor semnate este proporțională cu numărul evenimentelor organizate.

În funcție de materialele promoționale utilizate de cele trei GAL-uri situația comparativă se prezintă în următoarele grafice.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 50. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Punctul forte al afișelor îl reprezintă stimularea reacțiilor. Afișele dau un impuls și le reamintesc oamenilor de produsul promovat.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 51. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Punctul forte al broșurilor și al publicațiilor de genul acesta rezidă în faptul că sunt detaliate, oferind informații concrete și utile.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 52. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Punctul forte al ghidurilor solicitanților, constă în faptul că oferă toate informațiile și pașii de parcurs în vederea obținerii finanțărilor europene nerambursabile, fiind un document de bază.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 53. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 54. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 55. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 56. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele

trei GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 57. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 58. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 59. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 60. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Eficiența materialelor cum ar fi pixul, mapa, caietul pentru notițe, cărțile de vizită, ceștile promoțională, umbrela, agenda, geanta, rezidă în faptul că sunt utile în viața de zi cu zi.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 61. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Punctul forte al DVD-ului este interactivitatea.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 62. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Punctul forte al televiziunii este demonstrația și numărul mare al persoanelor la care ajunge informația.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 63. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei

GAL-uri

Punctul forte al radioului este intimitatea pe care o oferă deoarece de obicei, formează o situație unu la unu, permițând o conexiune intimă între ascultator si marketer.

În cadrul celor trei GAL-uri cele mai folosite materiale promoționale au fost afișele, broșurile-pliantele, pixurile, mapele, bloc-notesurile, ghidurile solicitanților, cu ajutorur cărora s-a atins gradul de implemenetare planificat. Aceste materiale promoționale sunt relativ ieftine și sunt cele mai utile în vederea unei promovări eficiente.

Totodată se observă faptul că, deși cea mai variată gamă de materiale promoționale a fost elaborată de GAL Progressio acest fapt nu a influențat îndeajuns gradul de implementare în cadrul acestui GAL.

Cum s-a mai subliniat în lucrarea de față, județul Covasna nu a avut un Plan de Dezvoltare Locală. În lipsa datelor cu privire la planificările efectuate inițial, nu se pot compara rezultatele obținute cu obiectivele planficate, acesta fiind motivul pentru care doar rezultatele GAL-urilor sunt prezentate detailat.

CONCLUZII

Marketingul a devenit o parte esențială în dezvoltarea rurală din România. Prin dezvoltarea de amploare, marketingul a devenit un instrument important în vederea accesării sumelor alocate de către UE cu scopul dezvoltării durabile a mediului rural, ținând cont de contextul economic și social al teritoriilor vizate. Având capacitatea de a înțelege situația actuală a mediului rural, marketingul poate oferi informații valoroase celor care activează în acest domeniu.

Inițial, prin dezvoltarea rurală durabilă s-a înțeles un mod de rezolvare a crizei ecologice, care este menit să caute prezervarea calității mediului înconjurător. Această criză a fost provocată de exploatarea exagerată a resurselor și degradarea continuă a mediului.

Conceptul s-a extins asupra calității vieții sub aspect economic dar și social, deoarece dezvoltarea rurală durabilă reprezintă o necesitate obiectivă a zilelor noastre datorită următoarelor aspecte:

definirea îmbunătățirii calității vieții o reprezintă factorii care au legătură cu mediul nostru înconjurător, cu comunitățile și cu factorii economici care contribuie la o stare de bine,

deoarece problemele mediului înconjurător, cele economice și cele sociale, se întrepătrund, se recomandă o abordare integrată care ajută la găsirea unor soluții durabile bazate pe armonizarea lor,

ridicarea nivelului de trai care creează bază sănătății și fericirii individului,

necesitatea de a privi factorii economici, sociali și de mediu ca un tot unitar decurge din faptul că o economie sănătoasă duce automat la o societate sănătoasă și la un mediu înconjurător stabil.

Regiunile țării s-au adaptat diferențiat la oportunitățile și posibilitățile dezvoltării rurale. Adăvărul acestei afirmații se poate argumenta prin faptul că implementarea proiectelor depinde în mare măsură de particularitățile istorice, geografice ale teritoriului și de tipologia locuitorilor implicați în dezvoltarea rurală.

Identitatea locală, spațiul în care își desfășoară existența colectivitatea sunt dimensiuni fundamentale, pentru că acesta nu are numai o semnificație pur fizică, fiind și un instrument al activității umane: a muncii, a producției, a schimbului de produse, a cooperării.

Sentimentul apartenenței reprezintă baza cooperării economice și legătura cu politicile dezvoltării locale în județul Covasna, așadar este promotorul colaborării.

Dezvoltarea locală presupune faptul că comunitatea este capabilă să-și promoveze propria regiune, găsind și introducând acele resurse care sunt considerate specifice regiunii respective și care pot să constituie avantaje în planul concurenței globale.

Pentru că economia globală se dezvoltă tot mai rapid, s-au adâncit diferențele dintre regiuni, fenomen prezent și în județul Covasna; de aceea instrumentele financiare oferite de Uniunea Europeană prin FEADR reprezintă o modalitate esențială de diminuare și chiar de anulare a acestor diferențe.

În consecință, prezenta lucrare urmărește modul în care acest sprijin a devenit eficient în județul Covasna și cât de esențial- în mod benefic- a influențat activitatea de marketing rămânerea în urmă a unor zone rurale din județ. De asemenea, în urma cercetării a reieșit că în zonele în care activitatea de marketing a fost mai intensă și numărul proiectelor a fost mai mare, dorința de a le elabora a fost mai vie.

În acest proces a jucat un rol deosebit activitatea GAL-urilor din județul Covasna, datorită cărora locuitori din zonele rurale au avut un acces mai facil la fondurile europene. Fără implicarea și inițiativele GAL-urilor/ și a personalului AFIR din județul Covasna în planul dezvoltării rurale, locuitorii din județul Covasna nu ar fi avut acces la investiții de 79.931.062,66 euro.

Cei implicați în activitatea GAL-urilor au fost conștienți de faptul că pentru creșterea competitivității județului Covasna este necesară o strategie eficientă de marketing. În acest context, a fost relevantă analiza de tip diagnostic și analiza SWOT, în urma cărora a rezultat tocmai această necesitate, care poate fi materizalizată prin diferite metode de marketing.

Beneficiile programului LEADER constau în libertatea comunității locale de a utiliza fondurile oferite de Uniunea Europeană în funcție de specificul economic și social al comunității respective și prin colaborarea diferitelor entități politice, civile sau economice. Astfel programul LEADER asigură cadrul necesar următorului ciclu financiar pentru

2014- 2020, în vederea unei funcționări mai eficiente a dezvoltării rurale.

Contribuții personale

Noutatea științifică a tezei constă în propunerea temei pentru realizarea unui program de marketing utilizabil de către organizațiile care activează în domeniul dezvoltării rurale și anume Grupurile de Acțiune Locală și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din județul Covasna.

S-au studiat temeinic elementele teoretice privind marketingul social al dezvoltării rurale, informațiile fiind preluate din numeroase publicații științifice.

Teza abordează domeniul marketingului dezvoltării rurale, în scopul clarificărilor teoretice conceptuale și metodologice definindu-se stadiul actual al cunoașterii în acest domeniu. S-a început de la încadrarea acestuia în sfera dezvoltării rurale durabile în general, după care a urmat definirea conceputului și a rolului său.

Scopul studiului este crearea unui mediu adecvat în vederea dezvoltării rurale, în contextul posibilităților actuale de finanțare UE, pentru organizațiile care au sarcina de a implementa Programul Național de Dezvoltare Rurală, implicit programul LEADER și potențialii beneficiari ai acestora, cu ajutorul mijloacelor de marketing.

Pentru o imagine corectă și exactă asupra dezvoltării mediului rural din județul Covasna, a fost efectuată analiza diagnostic a județului, urmată de analiza SWOT, după care au fost prezentate strategiile și politicile mixului de marketing al proiectelor europene pentru dezvoltarea rurală în județul Covasna.

S-a analizat specificitatea comportamentului de „consumator”, fiind identificați și descriși beneficiarii de proiecte cu finanțare nerambursabilă UE în județul Covasna. Au fost prezentate atitudinile, comportamentul, concepțiile acestor beneficiari, particularitățile și procesul de solicitare și implementare al proiectelor europene de dezvoltare rurală.

Pentru clarificarea conceptelor teoretice s-au consultate diverse surse bibliografice: cărți și lucrări de specialitate, articole științifice și alte lucrări de doctorat în domeniu.

Cercetarea de față s-a realizat cu scopul de a conduce la stabilirea unei strategii de dezvoltare rurală integrată și adaptată la specificul local la nivelul județului Covasna și la implementarea cu succes a PNDR și implicit a programului LEADER pe de o parte și la constituirea unei baze solide a viitoarei strategii de marketing în domeniul dezvoltării rurale din județul Covasna, pe de altă parte.

În perioada ianuarie-martie 2017 s-a elaborat cercetarea cantitativă de marketing cu tema: „Identificarea atitudinilor, comportamentelor și percepțiilor beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală, în județul Covasna, cu privire la efectele și eficiența implementării lor”.

S-a folosit ancheta de tip sondaj, folosind ca instrument de culegere a datelor chestionarul.

Metoda de cercetare folosită a fost cercetarea prin telefon, iar datele au fost introduse direct în calculator pe parcursul convorbirii. S-au analizat gradul de implementare, stadiul implementării, eficiența, indicatorii de măsurare a eficienței proiectelor europene de dezvoltare rurală în județul Covasna pe perioada 2007-2016.

În vederea realizării obiectivelor planificate este nevoie de o strategie de marketing complexă, care promovează eficient fondurile europene și care trebuie să țină cont de interesele diferite ale potențialilor beneficiari și de nivelul diferit de informare al acestora. Este important ca în promovarea fondurilor europene să se pună accentul și pe importanța lor în dezvoltarea durabilă a comunității, în dezvoltarea locală și pe nevoile și obiceiurile potențialilor beneficiari. Pentru ca informațiile despre posibilitățile de finanțare din fonduri UE să ajungă la cât mai multe persoane, este necesar să se apeleze la instrumentele marketingului, în vederea exploatării maxime a oportunităților de finanțare din perioada de programare 2014-2020.

În contextul actual informația deține un rol-cheie în dezvoltarea județului Covasna, în sensul că fără aceste fonduri nu se poate atinge dezvoltarea județului, astfel încât să egaleze nivelul județelor dezvoltate.

Având în vedere rezultatele obținute în urma celor două cercetări de marketing, calitativă și cantitativă, s-au desprins câteva idei importante care trebuie luate în considerare în elaborarea programului de marketing pentru organizațiile prin care se implementează PNDR și implicit programul LEADER. În acest sens s-a observat comportamentul celor care au beneficiat de ajutor nerambursabil prin FEADR și care vor să mai apeleze la organizațiile de tip GAL sau AFIR în care pot avea încredere din punctul de vedere al profesionalității și calității sprijinului oferit. Totodată s-a observat tendința tot mai accentuată a beneficiarilor proiectelor finanțate de UE și a localnicilor din județul Covasna în general de a depune proiecte noi în cadrul PNDR 2014-2020.

Procesele de globalizare au influențat și influențează comunicarea publicitară, cuvintele- cheie fiind concentrate în deja bine‐cunoscuta formulă „gândește global, acționează local”, cu alte cuvinte dezvoltarea unei strategii orientate local pentru marketingul global.

În esență, activitățile de animare/ promovare/ informare înseamnă aducerea în atenție, în mod continuu, a unei imagini puternice și pozitive cu privire la sursele de finanțare europene.

Coroborând cele două aspecte menționate mai sus precum și luând în considerare discuțiile purtate cu diverși factori de decizie din cadrul județului Covasna, cercetătorul s-a propune elaborarea unui program de marketing care într-un final să ducă la realizarea aspectelor menționate mai sus. Acest program de marketing va fi recomandat organizațiilor care activează în domeniul dezvoltării rurale, finanțate prin FEADR.

În prezent, la nivelul județului Covasna există mai multe căi de promovare a programelor cu finanțare europeană: în presa scrisă, în mediul online, în cadrul activităților de animare/ promovare/ informare, târguri și expoziții organizate, în cadrul cărora se distribuie materiale publicitare și se amplasează panouri publicitare la fața locului.

În procesul de marketing este esențială comunicarea în mod concisă, pentru ca populația să obțină informații suficiente și în timp util despre oportunitățile oferite de PNDR și despre locațiile, data și ora evenimentelor de promovare. Ca rezultat al unei informări riguroase comportamentul publicului- țintă se poate deplasa într-o direcție pozitivă.

Trebuie știut că gradul de informare al potențialilor beneficiari de fonduri europene penru dezvoltarea rurală depinde de maniera în care instrumentele marketingului au fost definite în cadrul startegiei de marketing și în maniera în care au fost acestea folosite.

Noile mijloace de comunicare precum internetul și mass- media au deschis noi posibilități pentru transmiterea mesajului publicitar. Trebuie menționate site-urile web al AFIR, MADR și ale celor trei GAL-uri, a rețelele de socializare (Twitter, Facebook) și newsletters- referitoare la sursele de finanțare.

Pentru creșterea promovării programelor cu finanțare europeană sunt foarte utile spoturile publicitare, materialele video de prezentare diseminate și prin canalele Radio și TV.

Materialele publicitare trebuie să fie atractive, ușor de vizualizat și de reținut, cu un mesaj de impact și care să ofere cât mai multă claritate cu privire la sursele de finanțare europene și a categoriilor de beneficiari.

Direcții viitoare de cercetare

Pe parcursul elaborării prezentei lucrări au apărut câteva teme care pot fi considerate bază a viitoarelor direcții de cercetare. Este vorba de o serie de detalii incitante care au rezultat din cele două cercetări efectuate. Printre acțiunile care pot fi abordate în viitor, se numără:

realizarea unei cercetări calitative, în ceea ce privește nevoile și doleanțele beneficiarilor în legătură cu proiectele finanțate prin FEADR, din județul Covasna, în legătura cu promovarea oportunităților oferite de UE cu ajutorul internetului și a rețelelor de socializare.

În acest sens se recomandă realizarea unei cercetări pe un eșantion reprezentativ, folosindu-se cercetarea cantitativă prezentată în lucrarea de față. Ar fi deosebit de benefică elaborarea unui program- pilot de promovare a posibilităților existente în materie de dezvoltare rurală și a tuturor exemplelor de bună practică din trecut, în cadrul rețelelor de socializare Twitter, Facebook și în cadrul motorului de căutare de pe internet: Google, precum și pe Youtube, cu ajutorul căruia să se poată evalua efectele planificate și cele realizate.

Astfel potențialii beneficiari de fonduri europene ar putea afla despre toate posibilitățile în materie de dezvoltare rurală dintr-o singură sursă fără a fi nevoiți să caute pe nenumărate pagini de internet și ar avea șansa de a vizualiza toate exemplele de bună practică din trecut. S-ar crea un sistem unic prin care alegerea programului de finanțare ar deveni mult mai accesat și mai eficient.

Diseminarea rezultatelor

Informațiile și cunoștințele obținute prin cercetările de marketing au fost folosite în prezenta lucrare dar și în articole cu caracter științific publicate în Buletinul Universității Transilvania. De asemenea, a existat oportunitatea de a transmite parțial conținutul lucrării de față unor studenți în procesul de predare și la seminarii în cadrul disciplinei „Dezvoltare comunitară” la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării al Universității Babeș- Bolyai.

Din acest demers științific rezultă că programele de dezvoltare rurală, cum sunt PNDR, programul LEADER reprezintă unul dintre principalele instrumente de producere a schimbării sociale. Însă, pentru a determina transformări substanțiale în zona rurală, indiferent de regiune, este nevoie de o mai bună adecvare a măsurilor de sprijin financiar nerambursabil la realitatea zonei și de reformare a organizării proprietății funciare și de creștere a atractivității investiționale a zonelor rurale.

Astfel, pentru a putea vorbi despre un mediu rural dezvoltat, este necesară o armonizare a programelor de intervenție cu resursele, dotările și posibilitățile locale și implementarea activității de marketing.

Finanțarea în valoare de 79.931.062,66 euro a mediului rural din județul Covasna a contribuit în mod deosebit la dezvoltarea mediului rural din această zonă datorită proiectelor finanțate prin FEADR în perioada 2007-2016. Suma menționată reprezintă 10% din fondurile alocate întregii țări, ceea ce înseamnă un grad de implementare foarte ridicat, mai ales dacă se are în vedere faptul că județul Covasna, conform datelor INS, este cotat ca fiind cel mai mic și sărac județ din România.

Cu toate acestea, rezultă faptul că sectorul non-agricol nu s-a dezvoltat în măsura preconizată, deoarece în județul Covasna, în cadrul măsurilor axei III. au fost contractate foarte puține proiecte, față de axa I. – agricol, unde numărul contractelor semnate a atins procentul de 83%. Acest fapt este din cauza obținerii dificile a avizelor pentru construcții, a termenelor lungi de obținere a acestor avize și a lispsei fondurilor proprii pentru co- finanțare.

Totodată în România birocrația împiedică implementarea proiectelor de amploare, astfel solicitanții proiectelor de finanțare nerambursabilă europeană s-au orientat în direcția măsurilor de finanțare care au necesitat mai puține documente și avize.

În continuare s-a observat și faptul că valoarea acestor proiecte contractate a fost mai mare în comparație cu proiectele contractate în cadrul măsurilor axei I. – agricol, fapt care se datorează mai ales valorii sprijinului acordat de UE, în al doile rând contractelor semnate în cadrul măsurii M 322-„Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”- implementate de comune, care au vizat investiții în vederea întreținerii drumurilor publice din mediul rural și aranjării spațiilor publice rurale, dar care nu au necesitat crearea de noi locuri de muncă și doar în mod indirect au ajutat creșterea economiei din mediul rural.

Micii întreprinzători, beneficiarii măsurilor M 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de Micro- întreprinderi”, M 313 „Încurajarea activitățiilor turistice”, prin implementarea proiectelor în cadrul acestor măsuri și-au asigurat un trai decent, dar s-au creat foarte puține noi locuri de muncă. S-a observat faptul că acești mici întreprinzători nu au accesat fonduri nerambursabile europene în vederea creării unui brand și nici în vederea dezvoltării unei piețe a produselor obținute în cadrul întreprinderii, a meșteșugurilor.

Rezolvarea acestei situații ar consta în comasarea meșteșugarilor, întreprinzătorilor, fermierilor în vederea cooperării pe sectoare a dezvoltării pieței produselor, astfel putându-se asigura pieței locale, sau chiar externe continuitate în livrarea produselor locale. În acest fel s-ar crea și noi locuri de muncă, venituri substanțiale, din care o parte ar putea fi reinvestită, ceea ce ar schimba esențial situația economiei din mediul rural.

Majoritatea beneficiarilor de fonduri au declarat că situația lor s-a îmbunătățit după implementarea proiectului, ceea ce sugerează impactul major pe care fondurile europene l-au avut asupra dezvoltării mediului rural din județul Covasna, fapt demonstrat și de gradul înalt de implementare a proiectelor în județ și indubitabil, este necesară continuarea implementării programelor de dezvoltare rurală, dar care în viitor trebuie să se axeze pe comasarea beneficiarilor din diferite sectoare.

În cadrul măsurii M 112 „Instalarea tinerilor fermieri” și a măsurii M 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” s-au finalizat în total 317 proiecte din totalul de 613 de proiecte finalizate până în momentul de față în județul Covasna, dar care au contribuit în foarte mică măsura la centralizarea terenurilor agricole, o problemă majoră nu numai în județul Covasna ci și pe întregul teritoriu al României.

Structura, nefavorabilă în principal a exploatațiilor agricole de semi-subzistență, ca și colaborarea ineficientă a producătorilor agricoli, a provocat o slabă evoluție a sectorului, înregistrând o producție medie pe hectar cu mult sub nivelul național. Lipsesc formele de asociere a actorilor locali, care ar conduce la o mai eficientă valorificare a produselor/serviciilor obținute. S-ar degreva producătorul de sarcina vânzării producției, ceea ce ar contribui direct la o mai bună integrare a acestor furnizori/producători de servicii pe piață. Cu atât mai mult cu cât nu există rețele de desfacere a produselor și nici lanțuri de procesare.

Fuzionarea fermelor mici și medii în vederea constituirii grupurilor de producători, a cooperativelor nu s-a realizat cum s-ar fi dorit, fapt demonstrat prin gradul de accesare foarte scăzut a măsurii M 142 „Înființarea grupurilor de producători”, în cadrul căreia în județul Covasna s-au finalizat în total 6 proiecte, din care doar un proiect prin programul LEADER.

Deci, se poate concluziona faptul că în cadrul programului LEADER este necesară intruducerea unor măsuri atipice ca și introducerea unor criterii de selecție care să favorizeze acele proiecte care vizează investițiile în sectoarele slab dezvoltate.

Campaniile de popularizare a exemplelor de bune practici, au constituit un reper pentru alți aplicanți la fonduri nerambursabile din localitate sau din localitățile învecinate. Acest lucru este demonstrat și de gradul înalt de implementare în cadrul acelor GAL-uri, care au alocat sume considerabile pentru organizarea evenimentelor de animare-promovare-informare, precum mijloacelor de marketing în masă, dar care constituie și cea mai mare reclamă pentru viitoarele programe de dezvoltare rurală.

Experiența GAL-urilor și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din județul Covasna reflectă faptul că beneficiarii FEADR din perioada de programare 2007-2013 pot reprezenta un model și la nivel național pentru că este garanția implementării cu succes a unui proiect cu finanțare nerambursabilă, ceea ce este și un indicator de performanță.

Concluziile finale și recomandările lucrării vin să sublinieze faptul că pentru județul Covasna, dezvoltarea economică și socială durabilă a zonei rurale și a agriculturii este indispensabil legată de ameliorarea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază. Ar fi benefică menținerea și păstrarea identității culturale, dezvoltarea activităților turistice în mediul rural.

De o deosebită importanță este și dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale prin măsuri care țin de formarea profesională a populației din zona rurală, acordarea de stimulente materiale tinerilor fermieri. Sunt necesare și acțiuni, precum: modernizarea exploatațiilor agricole, inițierea și dezvoltarea unor activități de punere în valoare a meșteșugurilor, diversificarea producției agricole, dezvoltarea agriculturii ecologice.

Toate acestea duc în mod cert la dezvoltarea spațiului rural și la îmbunătățirea calității vieții, la reducerea disparităților dintre mediul urban și cel rural, la integrarea europeană.

Lista figurilor

Figura nr. 1. Sistemul de indicatori ai dezvoltării durabile 12

Figura nr. 2. Structura exploatațiilor după vârsta fermierilor, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene 14

Figura nr. 3. Instituțiile de management al dezvoltării rurale, în România 21

Figura nr. 4. Grupurile de acțiune locală din România 25

Figura nr. 5. Implementrea eficace a programului LEADER în România 28

Figura nr. 6. Harta teritoriilor selectate pentru instruirea reprezentanților 30

Figura nr. 7. Suprafață cultivată cu principalele culturi, în județul Covasna 35

Figura nr. 8. Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în județul Covasna 36

Figura nr. 9. Ponderea producției agricole vegetală la principalele culturi în județul Covasna în perioada 2006- 2015 36

Figura nr. 10. Evoluția numărului de animale în județul Covasna 37

Figura nr. 11. Elemente pe care se fundamentează conceptul de marketing social 49

Figura nr. 12. Sferele de cunoaștere a marketingului social 50

Figura nr. 13. Tipurile marketingului social 52

Figura nr. 14. Mixul de marketing tradițional 53

Figura nr. 15. Strategiile și politicile marketingului social 55

Figura nr. 16. Mixul de marketing social 56

Figura nr. 17. Demersuri pentru dezvoltarea rurală 59

Figura nr. 18. Mixului de marketing social în dezvoltărea rurală 61

Figura nr. 19. Grupuri- țintă al marketingului de dezvoltare rurală, în județul Covasna 69

Figura nr. 20. Serviciile organizației în conceptul „10C” ale marketingului dezvoltării rurale 70

Figura nr. 21. Etapele cercetării de marketing 84

Figura nr. 22. Structura funcțională a Grupurilor de Acțiune Locală 92

Figura nr. 23. Efectele benefice obținute prin implementarea proiectelor 103

Figura nr. 24. Gradul de implicare a GAL-urilor în accesarea fondurilor nerambursabile europene 104

Figura nr. 25. Evaluarea experților AFIR/ GAL 105

Figura nr. 26. Sursele de informare ai beneficiarilor chestionați- OJFIR 106

Figura nr. 27. Sursele de informare ai beneficiarilor chestionați- GAL 106

Figura nr. 28. Structura beneficiarilor chestionați, care doresc să mai obțină fonduri nerambursabile europene, în funcție de instituțiile unde vor depune proiectele 107

Figura nr. 29. Beneficiarii fondurilor nerambursabile europene din județul Covasna, după gen 108

Figura nr. 30. Vârsta celor chestionați care beneficiază de fondurilor europene nerambursabile 108

Figura nr. 31. Nivelul de studii al beneficiarilor fondurilor europene nerambursabile chestionați 109

Figura nr. 32 Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/ non-agricole, la GAL Alutus, în perioada 2007-2016 113

Figura nr. 33. Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/ non-agricole, la GAL Angustia, în perioada 2007-2016 113

Figura nr. 34. Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/ non-agricole, la GAL Progressio, în perioada 2007-2016 114

Figura nr. 35. Structura numerelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/ non-agricole, în afara programului LEADER în județul Covasna, din ciclul financiar 2007-2013 114

Figura nr. 36. Structura numerelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/ 115

Figura nr. 37. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri 117

Figura nr. 38. Situația proiectelor agricole contractate în județul Covasna 118

Figura nr. 39. Situația proiectelor non-agricole contractate în județul Covasna 118

Figura nr. 40. Stadiul implementării strategiilor 121

Figura nr. 41. Structura numărului de apeluri de selecție pe GAL-uri 122

Figura nr. 42. Distribuția apelurilor pe tipuri de măsuri 122

Figura nr. 43 Distribuția apelurilor pe tipuri de măsuri, pe GAL-uri în județul Covasna 123

Figura nr. 44. Numărul total al activităților de marketing în perioada 2012-2015, în județul Covasna 129

Figura nr. 45. Evoluția numărului de activități de marketing, efectuate de GAL-uri 130

Figura nr. 46. Situația centralizată a activităților de animare/ promovare/ informare organizate în județul Covasna în perioada 2007-2016 130

Figura nr. 47 Impactul activităților de marketing asupra numărului contractelor semnate în fiecare comună în parte- GAL Alutus 131

Figura nr. 48. Impactul activităților de marketing asupra numărului contractelor semnate în fiecare comună în parte- GAL Angustia 131

Figura nr. 49. Impactul activităților de marketing asupra numărului contractelor semnate în fiecare comună în parte- GAL Progressio 132

Figura nr. 50. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 132

Figura nr. 51. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 133

Figura nr. 52. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 133

Figura nr. 53. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 134

Figura nr. 54. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 134

Figura nr. 55. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 135

Figura nr. 56. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele 135

Figura nr. 57. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 136

Figura nr. 58. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 136

Figura nr. 59. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 137

Figura nr. 60. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 137

Figura nr. 61. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 138

Figura nr. 62. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 138

Figura nr. 63. Situația comparativă a materialelor promoționale utilizate de cele trei 139

Figura nr. 64. Structura populatiei pe localități ale teritoriului GAL Angustia 165

Figura nr. 65. Structura populatiei pe localități ale teritoriului GAL Alutus 165

Figura nr. 66. Structura populatiei pe localități ale teritoriului Progressio 166

Figura nr. 67. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri 168

Figura nr. 68. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri 169

Figura nr. 69. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri 170

Figura nr. 70. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri 171

Figura nr. 71. Măsurile Programului LEADER, la GAL Alutus, în ordinea descrescătoare a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2007-2016 174

Figura nr. 72. Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea planificată, la GAL Alutus, în perioada 2007-2016 174

Figura nr. 73. Măsurile Programului LEADER, la GAL Angustia, în ordinea descrescătoare a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2012-2016 175

Figura nr. 74. Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea planificată, la GAL Angustia, în perioada 2012-2016 175

Figura nr. 75. Măsurile Programului LEADER, la GAL Progressio, în ordinea descrescătoare a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2012-2016 176

Figura nr. 76. Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea planificată, la GAL Progressio, în perioada 2012-2016 176

Figura nr. 77. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri ale programului LEADER, la GAL Alutus, în perioada 2012-2016 177

Figura nr. 78. Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL Alutus 177

Figura nr. 79. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri ale programului LEADER, la GAL Angustia, în perioada 2012-2016 178

Figura nr. 80. Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL Angustia 178

Figura nr. 81. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri al programului LEADER, la GAL Progressio, în perioada 2012-2016 179

Figura nr. 82. Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL Progressio 179

Lista tabelelor

Tabelul nr. 1. Produs Intern Brut în județul Covasna 32

Tabelul nr. 2. Fondul funciar, după modul de folosință în județul Covasna 35

Tabelul nr. 3. Ponderea populației rurale pe categorii de sate, în funcție de nivelul de dezvoltare, în județul Covasna, în anul 2002 39

Tabelul nr. 4. Fonduri atrase de către GAL Angustia, GAL Alutus și GAL Progressio din alocarea totală a României 42

Tabelul nr. 5. Implementarea proiectelor agricole și non-agricole în județul Covasna 43

Tabelul nr. 6. Tipurile de proiecte agricole și valorile lor, în județul Covasna 44

Tabelul nr. 7. Tipuri proiecte non-agricole și valorile lor, în județul Covasna 44

Tabelul nr. 8. Principalele diferențe între marketingul social și tradițional 52

Tabelul nr. 9. Analiza SWOT – caracterizarea socio- demografică a populaței județului Covasna 63

Tabelul nr. 10. Analiza SWOT – aspecte caracteristice ale patrimoniului teritorial- cultural a județului Covasna 64

Tabelul nr. 11. Analiza SWOT a dezvoltării economice a județului Covasna 65

Tabelul nr. 12. SWOT a organizării instituționale și sociale a județului Covasna 66

Tabelul nr. 13. Analiza SWOT a calitatea vieții și dezvoltarea rurală a județului Covasna 67

Tabelul nr. 14. Valorile maxime ale sprijinului pe măsurile 77

Tabelul nr. 15. Valorile proiectelor implemetate în județul Covasna, în perioada 2007-2016 78

Tabelul nr. 16. Distribuția proiectelor pentru fiecare GAL 79

Tabelul nr. 17. Numărul evenimentelor organizate 81

Tabelul nr. 18. Scopul organizării pe tipuri a cercetărilor de marketing 87

Tabelul nr. 19. Reprezentanți ai GAL-urilor 94

Tabelul nr. 20. Alocarea financiară 104

Tabelul nr. 21. Finanțarea GAL-urilor din județul Covasna, în perioada 2007-2016 110

Tabelul nr. 22. Proiectelor planificate, contractate și finalizate ale celor trei GAL-uri 112

Tabelul nr. 23. Numărul proiectelor depuse, contractate și finalizate 116

Tabelul nr. 24. Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală centralizat 120

Tabelul nr. 25 Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate 126

Tabelul nr. 26. Situația acțiunilor de animare/ promovare/ informare întreprinse de AFIR în județul Covasna 128

Tabelul nr. 27. Numărul evenimentelor organizate de GAL-uri 128

Tabelul nr. 28 Baza de dată- Chestionar 167

Tabelul nr. 29. Stadiul implementării proiectelor la GAL Alutus 172

Tabelul nr. 30. Stadiul implementării proiectelor la GAL Angustia 173

Tabelul nr. 31. Stadiul implementării proiectelor la GAL Progressio 173

Tabelul nr. 32. Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul GAL Alutus 180

Tabelul nr. 33. Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul GAL Angustia 181

Tabelul nr. 34. Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul GAL Progressio 181

Bibliografie

Adcock, D., Halborg, A., Ross, C. , Marketing: principles and practice, Fourth Edition, Editura Financial Times Management, London, 2001.

Alan Wilson, Marketing research: An integrate approach, Editura Prentice Hall, England, 2006.

Andreasen, A.R., Marketing Social Marketing in the Social Change Marketplace, Journal of Public Policy and Marketing, 21(1) 2002, pag. 3-13.

Anghel, L.D., Danetiu, T., Serbanica, D., Zaharia, R.., Marketing, Editura All Educațional, Bucuresti, 2001.

Ashworth, G.J. & Voogd, H., Selling the City: Marketing Approaches in Public Sector Urban Planning, Belhaven Press, London. 1990.

Baker M.J., Marketing, Editura S.C.Știința și Tehnică S.A., București, 1996.

Balaure, V., Cătoiu, I.: Marketing. Editura Uranus. București, 2002.

Balaure, V., Popescu, I.C., Șerbănică, D., Tehnici promoționale, Editura Metropol, București, 1994.

Balaban D. C., Iancu I., Meza R., Pr, publicitate și new media. Editura Tritonic, București. 2009.

Bardan A., Marketing politic în România înainte și după 1989, Editura Tritonic, București, 2001.

Bauer, A., B.J., K. Zs., Marketing alapismeretek, Aula Kiadó Kft., Budapest, 2007, pag. 414.

Bălășescu, M., Marketing, Editura Universității „Transilvania” din Brașov, Brașov, 2006.

Bălășescu, M., Cercetări de marketing, Editura Universității „Transilvania” din Brașov, 2008.

Bennett, P.D., Dictionary of Marketing Terms. Second Edition. American Marketing Association, Chicago, Illinois, 1995.

Biró A. Z., Vidéki térségek: illúzió vagy esély? Editura Pro-Print, Miercurea- Ciuc, 2006, pag. 274.

Biró A. Z., Interese comunitare. Cooperare, participare socială, Editura Alutus, Miercurea- Ciuc 2004, pag. 292.

Biró A. Z., O. Sz., A helymarketing mint fejlesztési lehetőség. In: Település – Érték – Fejlesztés, Editura Státus, 2009, pag. 9-16.

Biró A. Z., Sărăcia în regiune. In: Manual de informare și consiliere privind cariera. (coord. Ambrus Zoltán) Editura Status, Miercurea- Ciuc, 2008, pag. 37-40.

Blahó A., Európai Integrációs Alapismeretek, Negyedik kiadás, Aula Kiadó, Budapest, 2004, pag. 469–524.

Bourdieau, P., Gazdasági tőke, kulturális tőke, társadalmi tőke. In Lengyel György – Szántó Zoltán: Tőkefajták: A társadalmi és kulturális erőforrások szociológiája, Aula Kiadó, 1998, pag. 320.

Brătucu, G., Ispas, A., Introducere în marketing social, Editura Info Market, Brașov, 1999.

Brătucu, G., Marketing social. In Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N. Al. (coord.), Marketing. Dicționar explicativ, Editura Economică, București, 2003, pag. 433- 435.

Brătucu, G., Dima, D., Marketing în turism, Editura Psihomedia, Sibiu, 2002.

Brătucu, G., Țierean, O., Marketing General, Editura Universității „Transilvania” din Brașov, Brașov, 2011.

Buday-Sántha, A., Agrárpolitika- vidékpolitika, Dialog Campus Kiadó, Pécs-Budapest, 2001, pag.16.

Carbonara, N., Innovation processes within geographical clusters: a cognitive approach. Technovation, Vol. 24., 2004, pag. 17-28.

Cătoiu, I., Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing, Editura Uranus, București, 1999.

Cătoiu, I. (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2002.

Cosma, S., Cercetări de marketing – Aplicații, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2002.

Danciu, V., Marketing Internațional, Editura Economică, București, 1998.

Demetrescu, M. C., Metode cantitative în marketing, Editura Științifică, București, 1972.

Demetrescu, M. C., Metode de analiză în marketing, Editura Teora, București, 2001.

Dorgai L., Az agrárgazdaság helye és szerepe a vidékfejlesztésben. In: Magyarország az ezredfordulón. MTA Stratégiai kutatások. A falu és vidékfejlesztés stratégiai kérdései. MTA Agrártudományok Osztálya, Budapest, 1999, pag. 35-41.

Drăgulescu, I. V., Ecoturism și turism rural, Editura Pro Universitaria, București, 2012, pag. 13-14.

Dubois, P.L., Jolibert, A., Marketing. Teorie și practică. Vol. 1, Editura Universitatea de Științe Agricole din Cluj- Napoca, Cluj- Napoca, 1994.

Duguleană L., Petcu N., Metode cantitative în analiza datelor, Editura Infomarket, Brașov, 2005.

Duguleană L., Statistică, Editura Infomarket, Brașov, 2002.

Dumitru, S., Dezvoltare comunitară, Editura Polirom, Iași, 2005, pag. 131.

Farkas, T., A vidéki települések jövője és imázsa. Kézirat, Vidékfejlesztési Szakkolégium, Szent István Egyetem, Gödöllő, 2011.

Fehér A., A vidékgazdaság és a mezőgazdaság, Agroinform Kiadó, Budapest, 2005.

Fennell, D., Dowling, R., Ecotourism, Policy and Planning, Cambridge, 2003, pag. 3.

Florescu, C., Marketing, Ediție Marketer, București, 1992.

Fonte E., A vidék gondja globális vagy lokális kérdés? In: Pócs Gy.(szerk.) Vidékfejlesztés vidékpolitika, Agroinform Kiadóház, Budapest, 1999, pag.7-18.

Gâburici, A., Negură, I., Marketing în agricultură, Editura Ceres, București, 1979.

G. Fekete É., Együtt! – De hogyan? Innovációk a kistérségi fejlesztésekben, MTA Regionális Kutatások Központja, Miskolc–Pécs, 2001.

G. Fekete É., Bevezetés az alulról vezérelt (bottom up) vidékfejlesztés elméletébe és módszertanába, Kereskedelmi és Gazdasági Főiskola, Szolnok, 1998, pag.76.

G. Fekete É., Kistérségek: Irány az Unió?!, A Falu 14/2, 1999, pag. 57-62.

G. Fekete É., A vidék innovációjának szervezeti háttere, a fejlesztés kapacitásai, A Falu 19/3, 2004, pag. 63-80.

Goda, P., Tóth, T., Opportunities and challenges of the Rural Territories and Communities in the Changing Europe. In: Bulletin of Szent István University, Gödöllő, 2009, pag. 127-136.

Green, E. P., Tull, S.D., Research for Marketing Decision. Prentice- Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1970.

Grigorut, C., Ploae, V., Zagan, R., Zaharia, R., Micu, A., Marketing universitar, Ediție online, București, 2011, pag. 10- 11.

Gromberg, E. C., Handbuch Sozial- Marketing, Cornelsen Verlag, Berlin, 2006, pag. 109.

Halmai P., Az Európai Unió Közös Agrárpolitikája – Fogalomtár. Agroinform, Budapest, 2003.

Hannagan, T. J., Marketing for Non- Profit Sector, Butler Worth Heinemann, London, 1991.

Hámori B., Európai Uniós Fogalomtár, Szaktudás Kiadó Ház, Budapest, 2001.

Hill, E. O′Sullivan, T., Marketing, Editura Antent, București, 1997.

Hong Ch., Kotler, Ph., N. L., Social Marketing for Public Health, Jones and Bartlett Publishers, Canada, 2011, pag. 21.

Horváth Z., Kézikönyv az Európai Unióról. Magyar Országgyűlés, 6. átdolgozott kiadás, HVG-ORAC Kiadó, Budapest, 2005, pag. 586–624.

Hunt, S. D. Marketing Theory, The Phylosophy of Marketing Science, Home woord, Illinois, 1983.

Kende T., Szűcs T. (szerk.), Bevezetés az Európai Unió politikáiba, CompLex Jogi és Üzleti Kiadó, Budapest, 2009.

Kerekes K., P. B., Sz. E., V E., V. M., Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2010.

Kiss K., A vidék és a vidéki térségek meghatározásának európai vonatkozásai (történeti áttekintés az európai bizottság új városvidék tipológiája apropóján). Jelenkori társadalmi és gazdasági folyamatok, 2011, pag.105-112.

Kotler, Ph. Roberto, E. L., Social Marketing: Strategies for Changing Public Behavior, Editura The Free Press, New York, 1989.

Kotler, Ph., Haider, D.H, Rein, I., Marketingul locurilor, Editura Teora, București, 2001, pag. 151.

Kotler, Ph., Marketing menedzsment, KJK-KERSZÖV Jogi és Üzleti Kiadó Kft., Budapest, 2004, pag 65.

Kotler, Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong V., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998.

Kotler, Ph., Lee, N.R., Social marketing influencing behaviors for good, Ediția a 3-a. Los Angeles, London, New Delhi, Sage Publications, 2008.

Kotler, Ph., Social Marketing, Prentice Hall, NY., 1994.

Kovách, I., LEADER, a New Social Order, and the Central- and East European Countries. In Sociologia Ruralis, 40, 2000, pag. 181-189.

Laki L., A vidéki népesség társadalmi és gazdasági helyzete. In: Kovách Imre (szerk): Vidék, mezőgazdaság, Európai Uniós csatlakozás – az értékek változása. MTA Politikatudományi Intézet, Budapest, 2005, pag. 85.

Lazer, W., Kelley, E., Social Marketing: Perspectives and viewpoints, Homewood, IL: Irwin, 1973.

Lefter C., Brătucu G., Bălășescu M., Chițu I., Răuță C., Tecău A., Marketing, Vol. I., Editura Universității „Transilvania” din Brașov, Brașov, 2006.

Lefter C., Brătucu, G., Bălășescu M., Chițu I., Răuță C., Tecău A., Marketing. Vol. II., Editura Universității „Transilvania” din Brașov, Brașov, 2006.

Lefter, C., Cercetarea de marketing – Teorie și aplicații, Editura Infomarket, Brașov, 2004, pag. 132.

Lehota J., Marketingkutatás az agrárgazdaságban, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 2001.

Lendrevie, J., L.D., Mercator, Ed. a 4 a, Editura Dalloz, Paris, 1990.

Lewis, A.R., Psychological Testing and Assessment, Allyn and Bacon, Boston, 2001.

Luca L., C.,C., G., D., Consolidarea exploatațiilor agricole, Editura Economică, București, 2012, pag. 19.

Luca, G., Marketing strategic, Editura Tehnopress, București, 2006.

Mâlcomete, P., Marketing, Editura Academică „Gheorghe Zane”, Iași, 1993.

Mâlcomete, P. (coord.) Lexicon de marketing, Editura Junimea, Iași, 1994.

Man, T.E., Mateoc-Sîrb, N., Dezvoltarea rurală și regională durabila a satului românesc, Editura Politehnica, Timișoara, 2007.

Marin, Vasile, Elemente de marketing general și direct, Editura Universității „Transilvania” din Brașov, Brașov, 2006.

Marján A., Az Európai Unió gazdasága. Minden, amit az EM. U gazdasági és pénzügyi politikáiról tudni kell, HVG Kiadói Rt., Budapest, 2006, pag. 825–845.

Mason J., A kvalitatív kutatás, Jószöveg Műhely, Budapest, 2005.

Maurel, M.C., Local Development Stakeholders and the European Model: Learning the LEADER Approach in the New Member States. In: Chech Sociological Review, 44, 2008, pag. 511-529.

Molnár K., A LEADER összefogás vidékfejlesztési jelentősége. In: Gazdálkodás, 2008, pag. 32-35.

Munteanu, V. (coord.), Bazele marketingului, Editura Grafix, Iași, 1992.

Müller, Hagedorn, L., Introducere în marketing, Editura Niculescu, București, 1997.

Nagy Á., Projektértékelés, projektellenőrzés, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 2001.

Naresh K. Malhotra, S., J., Marketingkutatás, Akadémiai Kiadó, Budapest, 2010.

Naresh K. Malhotra, Marketing research. An applied orientation, Ediția a IV a, Editura Pearson Education International, New Jersey, 2004.

Nemes, G., Integrated rural development: the concept and its operation, Institute of Economics Hungarian Academy of Sciences, Budapest, 2005.

Nemes, G., Vidékfejlesztés és előcsatlakozási felkészülés Magyarországon. A SAPARD program hatásai és mellékhatásai. In: Közgazdasági Szemle 50, 2003, pag 56-75.

Nemes G., Az Európai Unió vidékfejlesztési politikája – az integrált vidékfejlesztés lehetőségei, Közgazdasági Szemle, XLVII. évf., Június, 2000, pag. 459-474.

Nicolescu, E. Marketingul în turism, Editura Sport- Turism, București, 1975.

Palmer A., Principles of services marketing, McGrow Hill Brook Company, London, 1994.

Piskóti I., A társadalmi marketing fogalmi keretei, modellje és hazai működési lehetőségei, In Marketingkaleidoszkóp, Miskolci Egyetem Marketing Intézet, Miskolc, 2012, pag. 139-166.

Pop, N., A., Marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993.

Popescu, C.I., Metode calitative utilizate în cercetările de marketing, Editura ASE, București, 2000.

Pride M.V., Ferell O.C., Marketing, concepts and strategies, Ed. a7-a Houghton Miffin Company, Boston, 1991.

Prutianu Șt., Caluschi C., Munteanu C., Inteligența Marketing, Editura Junimea, Iași, 1997.

Rahău, L., Oroian, M., Neagu, G., Marketing, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2005.

Regéczi, D., Limited Partnership: The Lack of Sustainable Development in Relation to Participation in Hungarian Public-Private Partnerships. In: Business Strategy and the Environment, 2005, pag. 205-215.

Ritter, K., Agrárfoglalkoztatási válság és területi egyenlőtlenségek, Doktori értekezés, Szent István Egyetem, Gödöllő, 2008.

Robert Lukesch, The LAG- Handbook. LEADER+Observatory Contact Point, Bruxelles, 2007.

Roberts I., Springer B., The Social Policy in European Union: Between Harmonization and National Autonomy, Boulder, 2001.

Sasu, C., Marketing, Editura Universității Al.I. Cuza din Iași, 1995.

Sasu, C., Marketing international, Editura Polirom, Iași, 1998.

Shortall, S., Social or Economic Goals, Civic Inclusion or Exclusion? An Analysis of Rural Development Theory and Practice. In: Sociologia Ruralis, 2004, pag. 109- 123.

Someșan, C., Bazele cercetării de marketing, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2002.

Stanciu, S., Introducere în marketingul organizațiilor non-profit, Editura Universității din București, București, 1999, pag.56.

Stanton W.J., Etzel M.J., Walker B.J.R, Fundamentals of Marketing, Tenth Edition. By McGraw – Hill Inc, United States of America, 1994.

Stanton W.J., Fundamentals of Marketing, Mc Grow Hill Book Co, New York, 1975.

State, I., Marketing internațional. Vol I., Editura Universității „Transilvania”din Brașov, Brașov, 2003.

Ștefănescu P., Bazele marketingului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994.

Szőcs E., A RuralJobs projekt bemutatása, Közgazdász Fórum, 2010/2, pag. 85- 89.

Thomas J.M., Manual de marketing, Editura CODEX, București, 1998.

Varga, E.: Civil szervezetek szerepe a vidékfejlesztésben. In: Gazdálkodás, 2011, pag. 347- 357.

Varga K.: A LEADER program vizsgálata – Esettanulmány a Dél-Zempléni Leader Helyi Közösségnél. OTDK dolgozat, Debreceni Egyetem, 2011.

Vincze, M., Régió- és vidékfejlesztés. Elmélet és gyakorlat, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000.

Vincze M., Hogyan osszuk el a Közös Agrárpolitika tortáját? in: Közgazdász Fórum, XV(107), 2012/4, pag. 3-26.

Vincze M., Európa gazdaságtana – az európai integráció elméleti és gyakorlati kérdései; Presa Universitară Clujeană, 2008.

Vincze M., Sz. E., The Impact of Romania's Accession to the EU on Regional Structures, Aeternitas Pubslishing House, Alba-Iulia, Editor Mihai Pascaru, Daniela Luminita Constantin, 2007, pag. 39-48.

Vincze M., Románia vidékpolitikája felül- és alulnézetből, Pécsi Tudományegyetem, Pécs, Editor Horváth Gyula, 2005, pag. 63.

Vincze M., Mi mennyi-avagy mit értünk vidékfejlesztésen, Túlélő falvak.Gondok és tervek a Kárpát-medencében, Erdélyi Könyv Egylet-Föreningen Transsylvanska Bokvanner, Stocholm, Editor: David Gyula, Veress Zoltán, 2005, pag. 19-44.

Vincze M., Gyorfy L.Z., Varvari, S. A, The Impact of European Funds on the Romanian National and Regional Economy, In Rural Balkans and EU Integration. An Input-Output Approach, (ed. Andrea Bonfiglio, Roberto Esposti, Franco Sotte), Editor: Franco Angeli, Milano, 2006, pag. 195-226.

Vorzsak, A., (coord.), Marketing, Partea a I-a, Cercetări de marketing, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1999.

Zikmund, G.W., Essentials of Marketing Research, The Dryden Press, 2002.

Zsarnóczai S., Tanulmányok a mai faluról, Kossuth Könyvkiadó, Budapest, 1964, pag. 252.

A Country Economic Memorandum, Reviving Romania’s Growth and Convergence Challenges and Opportunities, June 21, 2013.

The Role of Local Authorities in Sustainable Tourism, Paris, 2003, pag. 7.

Surse de referință ONLINE

http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/general-info/faq/rd-regulation/ro/rd-regulation_ro.html#method

http://faculty.mu.edu.sa/public/uploads/1358239148.7214Kotler-Zaltman.pdf

http://www.investinszeklerland.eu/dl/Covasna_Strategie.pdf

http://www.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de%20doctorat/Rezumate/Vierasu.pdf

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap13.htm

http://www.minind.ro/strategie_competitivitate/Strategia_Nationala_de_Competitivitate_Anexa_1.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-nov2013.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf

http://sdtr.ro/upload/STUDII/15.%20Raport_Reteaua%20de%20localitati%20dupa%20rang%20si%20importanta.pdf

http://alutusregio.ro/index.php/ro/

http://www.angustia.ro/ro/

Acasă

http://madr.ro/dezvoltare-rurala.html

http://madr.ro/pndr-2007-2013/raport-anual-pndr.html

http://www.apdrp.ro/

http://madr.ro/pndr-2007-2013/programul-national-pentru-dezvoltare-rurala-2007-2013.html

http://www.europeanprojects.ro/PNDR2014.html

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Finantari/Alte_oportunitati/Agricultura_si_pescuit/20_Indrumar_Practic_FEADR.pdf

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-DEFINITIVE-RPL_2011.pdf

http://madr.ro/orientari-strategice-nationale-pentru-dezvoltarea-durabila-a-zonei-montane-defavorizate-2014-2020.html

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/Axa_LEADER/2014-2020/08.august_2016/Raport-de-Selectie-a-Strategiilor-de-Dezvoltare-Locala.pdf

http://sdtr.ro/upload/RAPOARTE%20SI%20ANALIZE/Dezvoltare%20rurala/Raport%20de%20expertiza%20Dezvoltare%20rurala_v2.pdf

http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/0vy4s_Profil%20judetul%20Covasna_actualizat%2028.08.2012.pdf

http://www.pndr.ro/

http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADRPrezentare

http://www.ruralonline.ro/stiri-Lista-actualizata-a-GAL-rilor-din-Regiunea-Nord-Vest-si-Centru_05-08-2014

http://fngal.ro/index.php/sample-sites-2

http://samples.jbpub.com/9780763757977/57977_CH01_final.pdf

http://www.agir.ro/buletine/1617.pdf

http://www.april.org.ro/images/fisiere/70d7ea11a036050bf41d31b34fe674ff.pdf

Anexa nr. 1.

În cazul teritoriul GAL Angustia, structura populației pe localități se prezintă în Figura de mai jos:

Sursă: Conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 64. Structura populatiei pe localități ale teritoriului GAL Angustia

Conform datelor de INS în Figura nr. 65, se prezintă structura populației pe localități ale teritoriului GAL Alutus.

Sursă: Conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 65. Structura populatiei pe localități ale teritoriului GAL Alutus

Conform datelor de INS în Figura nr. 66, se prezintă structura populației pe localități ale teritoriului GAL Progressio:

Sursă: Conform datelor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 66. Structura populatiei pe localități ale teritoriului Progressio

Anexa nr. 2.

Tabelul nr. 28 Baza de dată- Chestionar

Anexa nr. 3.

Referitor la împărțirea proiectelor contractate în funcție de ponderea lor în numărul total al contractatelor semnate în cadrul GAL Alutus, situația se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 67. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri

Axa I.- au fost contractate 44 proiecte cu o valoare publică de 1.462.113,56 euro.

Axa III. – au fost contractate 15 proiecte cu o valoare publică de 807.478,00 euro.

În cadrul axei I. și III. ponderea cea mai mare o deține M 112 (42 % din totalul proiectelor contractate) cu 25 proiecte contractate, cu o valoare publică de 817.881,33 euro;

M 111 deține 0% cu 0 proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 112 deține 42% cu 25 proiecte contractate, cu o valoare publică de 817.881,33 euro

M 121 deține 12% cu 7 proiecte contractate, cu o valoare publică de 319.176,22 euro;

M 122 deține 8% cu 5 proiecte contractate, cu o valoare publică de 139.799,33 euro;

M 123 deține 0% cu 0 proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 125 deține 2% cu 1 proiect contractat, cu o valoare publică de 122.042,22 euro;

M 141 deține 8% cu 5 proiecte contractate, cu o valoare publică de 37500 euro;

M 142 deține 2% cu 1 proiect contractat, cu o valoare publică de 25.714,44 euro;

M 312 deține 14% cu 8 proiecte contractate, cu o valoare publică de 106.979,56 euro;

M 313 deține 3% cu 3 proiecte contractate, cu o valoare publică de 215.262,00 euro.

M 322 deține 7% cu 4 proiecte contractate, cu o valoare publică de 485.236,44 euro

Referitor la împărțirea proiectelor contractate în funcție de ponderea lor în numărul total al contractatelor semnate în cadrul GAL Angustia, situația se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 68. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri

Axa I. – au fost contractate 19 proiecte cu o valoare publică de 863.739,33 euro.

Axa III. – au fost contractate 18 proiecte cu o valoare publică de 1.283.542,89euro.

În cadrul axei I. și III. ponderea cea mai mare o deține M 322 (35 % din totalul proiectelor contractate) cu 13 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.102.008,00euro;

M 111 deține 3% cu 1 proiecte contractate, cu o valoare publică de 10.100,67euro;

M 112 deține 12% cu 5 proiecte contractate, cu o valoare publică 128.962,00 euro

M 121 deține 21% cu 8 proiecte contractate, cu o valoare publică de 615.967,33 euro;

M 122 deține 0% cu proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 123 deține 0% cu 0 proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 125 deține 3% cu 1 proiect contractat, cu o valoare publică de 78.709,33 euro;

M 141 deține 11% cu 4 proiecte contractate, cu o valoare publică de 30.000 euro;

M 142 deține 0% cu 0 proiect contractat, cu o valoare publică de 0 euro;

M 312 deține 11% cu 4 proiecte contractate, cu o valoare publică de 95.922,00 euro;

M 313 deține 3% cu 1 proiecte contractate, cu o valoare publică de 14.612,67 euro.

M 322 deține 35% cu 13 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.102.008,00euro

Referitor la împărțirea proiectelor contractate în funcție de ponderea lor în numărul total al contractatelor semnate în cadrul GAL Progressio, situația se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 69. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri

Axa I. – au fost contractate 12 proiecte cu o valoare publică de 463.320,89 euro;

Axa III. – au fost contractate 37 proiecte cu o valoare publică de 1.864.192,67 euro;

În cadrul axei I. și III. ponderea cea mai mare o deține M 322 (64 % din totalul proiectelor contractate) cu 31 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.199.390,67 euro;

M 111 deține 2% cu 1 proiecte contractate, cu o valoare publică de 7.826,44 euro;

M 112 deține 10% cu 5 proiecte contractate, cu o valoare publică de 159.304,22 euro;

M 121 deține 10% cu 5 proiecte contractate, cu o valoare publică de 227.184,22 euro;

M 122 deține 0% cu proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 123 deține 1% cu 1 proiecte contractate, cu o valoare publică de 69.006,00 euro;

M 125 deține 0% cu 0 proiect contractat, cu o valoare publică de 0 euro;

M 141 deține 0% cu 0 proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 142 deține 0% cu 0 proiect contractat, cu o valoare publică de 0 euro;

M 312 deține 4% cu 2 proiecte contractate, cu o valoare publică de 82.393,56 euro;

M 313 deține 8% cu 4 proiecte contractate, cu o valoare publică de 119.087,56 euro;

M 322 deține 64% cu 31 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.199.390,67 euro;

Referitor la împărțirea proiectelor contractate în funcție de ponderea lor în numărul total al contractatelor semnate în cadrul OJFIR Covasna, situația se prezintă astfel:

Sursă: OJFIR Covasna

Figura nr. 70. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri

Axa I. – au fost contractate 448 proiecte cu o valoare publică de 50.139.528,67 euro.

Axa III. – au fost contractate 32 proiecte cu o valoare publică de 23.581.467,78 euro.

În cadrul axei I. și III. ponderea cea mai mare o deține M 141 (36 % din totalul proiectelor contractate) cu 208 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.343.242,00 euro;

M 111 deține 0% cu 0 proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 112 deține 35% cu 208 proiecte contractate, cu o valoare publică de 5.029.117,11 euro

M 121 deține 13% cu 77 proiecte contractate, cu o valoare publică de 23.815.203,56 euro;

M 122 deține 0% cu 0 proiecte contractate, cu o valoare publică de 0 euro;

M 123 deține 4% cu 23 proiecte contractate, cu o valoare publică de 10.598.507,33 euro;

M 125 deține 1% cu 7 proiect contractat, cu o valoare publică de 9.093.974,67 euro;

M 141 deține 36% cu 208 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.343.242,00 euro;

M 142 deține 0% cu 6 proiect contractat, cu o valoare publică de 259.484,00 euro;

M 312 deține 4% cu 21 proiecte contractate, cu o valoare publică de 2.013.937,78 euro;

M 313 deține 4% cu 25 proiecte contractate, cu o valoare publică de 3.821.276,00 euro;

M 322 deține 2% cu 10 proiecte contractate, cu o valoare publică de 17.746.254,00 euro;

Anexa nr. 4.

În tabelele de mai jos este prezentat stadiul implementării proiectelor prin programul LEADER defalcat pe fiecare GAL în parte, pentru măsurile programului LEADER:

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor

Tabelul nr. 29. Stadiul implementării proiectelor la GAL Alutus

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor

Tabelul nr. 30. Stadiul implementării proiectelor la GAL Angustia

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor

Tabelul nr. 31. Stadiul implementării proiectelor la GAL Progressio

Anexa nr. 5.

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 71. Măsurile Programului LEADER, la GAL Alutus, în ordinea descrescătoare a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2007-2016

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 72. Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea planificată, la GAL Alutus, în perioada 2007-2016

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 73. Măsurile Programului LEADER, la GAL Angustia, în ordinea descrescătoare a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2012-2016

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 74. Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea planificată, la GAL Angustia, în perioada 2012-2016

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 75. Măsurile Programului LEADER, la GAL Progressio, în ordinea descrescătoare a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2012-2016

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 76. Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea planificată, la GAL Progressio, în perioada 2012-2016

Anexa nr.6.

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 77. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri ale programului LEADER, la GAL Alutus, în perioada 2012-2016

Sursă: pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 78. Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL Alutus

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 79. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri ale programului LEADER, la GAL Angustia, în perioada 2012-2016

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 80. Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL Angustia

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor/ Covasna

Figura nr. 81. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri al programului LEADER, la GAL Progressio, în perioada 2012-2016

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 82. Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL Progressio

Anexa nr. 7.

Situația descentralizată a plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul GAL-urilor, din județul Covasna, se prezintă în tabelele de mai jos:

Sursă: OJFIR Covasna

Tabelul nr. 32. Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul GAL Alutus

Sursă: OJFIR Covasna

Tabelul nr. 33. Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul GAL Angustia

Sursă: OJFIR Covasna

Tabelul nr. 34. Situația plăților efectuate față de valoarea contractată a proiectelor finanțate prin intermediul GAL Progressio