Identificarea atitudinilor, comportamentelor și percep țiilor beneficiarilor de proiecte [619802]

1
Universitatea Transilvania din Brașov
Școala Doctorală Interdisciplinară
Facultatea: Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Klára – Dalma POLGÁR (căs. DESZKE )

TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător științific

Prof. dr. Liliana DUGULEANĂ

BRA ȘOV, 20 17

2

Universitatea Transilvania din Bra șov
Facultatea de Științe Economice și
Administrarea Afacerilor

Klára – Dalma POLGÁR (căs. DESZKE )

TEZĂ DE DOCTORAT

TITLU (rom ână): Marketingul proiectelor europene de
dezvoltare rurală. Studiu de caz pentru j udețul Covasna

TITLU (engleză): The Marketing of Rural Development
European Projects. Stud y case for Covasna County

Domeniul de doctorat: Marketing

Conducător științific

Prof. dr. Liliana DUGULEANĂ

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7

PARTEA I. ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII RURALE ÎN ROMÂNIA …………………… 10

CAPITOLUL 1. DEZVOLTAREA DURAB ILĂ ÎN MEDIUL RURAL DIN ROMÂNIA
………………………………………. ………………………………………………………………………………………. 11
1.1. Caracteristici și indicatori ai dezvoltării durabile ………………………….. ………………… 11
1.2. Caracteristici ale dezvoltă rii mediului rural în România ………………………….. ………. 13
1.3. Caracterul durabil al dezvoltării rurale în România ………………………….. ……………… 16
1.3.1. Dezvoltarea durabilă a agriculturii ………………………….. ………………………….. …. 16
1.3.2. Dezvoltarea durabilă a turismului rural ………………………….. ………………………. 18
1.3.3 . Alte ocupa ții, care asigură caracterul durabil al dezvoltării mediului rural în
România ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
1.4. Coordonarea dezvoltării durabile în mediul rural din România …………………………. 20

CAPITOLUL 2. PROGRAMUL LEADER PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 22
2.1. Programul LEADER de finan țare europeană a dezvoltării rurale în România ……… 23
2.1.1. Programul LEAD ER și dezvoltarea rurală în România ………………………….. …. 24
2.1.2. Implementarea programului LEADER în România ………………………….. ……… 25
2.1.3. GAL -ul – unitate strategică de implementare a proiectelor europene de
finan țare a dezvoltării ru rale ………………………….. ………………………….. ………………….. 27
2.2. Principii și direc ții în strategiile de dezvoltare rurală a României ………………………. 28

CAPITOLUL 3. COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII RURALE ÎN JUDE ȚUL
COVASNA, ÎN PERIOADA 2006 -2016 ………………………….. ………………………….. …………… 32
3.1. Aspecte socio -economice ale jude țului Covasna ………………………….. …………………. 32
3.2. Patrimoniul arhitectural și cultural al jude țului Covasna ………………………….. ………. 33
3.3. Economia locală a mediului rural din jude țul Covasna ………………………….. ………… 34
3.4. Organizarea institu țională și socială în jude țul Covasna ………………………….. ………. 37
3.5. Contextul social în jude țul Covasna ………………………….. ………………………….. ……… 38

4
3.6. Implementarea programului LEADER în jude țul Covasna ………………………….. …… 39
3.7. Proiectele agricole și non -agricole implementate, în jude țul Covasna în perioada
2012 -2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 42

PARTEA A II – A ABORDĂRI DE MARKETING ALE DEZVOLTĂRII RURALE .. 46

CAPITOLUL 4. ABORDAREA DE MARKETING SOCIAL ÎN DEZVOLTAREA
RURALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 47
4.1. Conceptul de marketing social ………………………….. ………………………….. ……………… 47
4.2. Politici și strategii ale mixului de marketing social ………………………….. …………….. 53
4.3. Modele ale abordărilor de marketing social ………………………….. ……………………….. 56
4.4. Caracterul social al marketingului dezvoltării rurale ………………………….. ……………. 58
4.5. Mixul de marketing al dezvoltării rurale ………………………….. ………………………….. .. 60

CAPITOLUL 5. MARKETINGUL DEZVOLTĂRII RURALE ÎN JUDE ȚUL
COVASNA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 62
5.1. Elemente de marketing strategic pentru dezvoltarea rurală a jude țului Covasna ….. 62
5.2. Strategiile de marketing ale dezvoltării rurale în jude țul Covasna ……………………… 67
5.2.1. Canale comunica ționale în marketingul dezvoltării rurale …………………………. 69
5.2.2. Managementul marketingului dezvoltării rurale ………………………….. …………… 70
5.3. Politici le și strategiile mixului de marketing al proiectelor europene pentru
dezvoltarea rurală în jude țul Covasna ………………………….. ………………………….. ………….. 73
5.3.1. Politici și strategii de produs – măsurile de finan țare a dezvoltării rurale, prin
programul LEADER ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 73
5.3.2. Politici și strategii de pre ț – valorile proiectelor implemetate în jude țul
Covasna, pe tipuri de măsuri al programului LEADER ………………………….. …………. 77
5.3.3. Politici și strategii de distribu ție a proiectelor, pe ti puri de măsuri ale
dezvoltării rurale, prin programul LEADER ………………………….. ………………………… 79
5.3.4 Politici și strategii de promovare a proiectelor de dezvoltare rurală în cadrul
GAL -urilor din jude țul Covasna ………………………….. ………………………….. …………….. 80

CAPITOLUL 6. CERCETĂRI CALITATIVE DE MARKETING PENTRU
FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTAREA RURALĂ, ÎN JUDE ȚUL
COVASNA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 82

5
6.1. Concepte de bază ale cercetărilor de marketing ………………………….. ………………….. 82
6.1.1. Tipologia cercetărilo r de marketing, după obiectivul principal …………………… 85
6.1.2. Cercetările de marketing, după modul de culegere a informa țiilor și natura lor
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 86
6.2. Metode ale cercetării calitative de marketing ………………………….. ……………………… 88
6.2.1. Anchetele exploratorii ………………………….. ………………………….. ………………….. 88
6.2.2. Interviurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 89
6.2.3. Tehnicile proiective ………………………….. ………………………….. …………………….. 90
6.2.4. Tehnicile de stimulare a creativită ții ………………………….. ………………………….. . 91
6.3. Cercetare calitativă de marketing pentru identificarea cerin țelor de dezvoltare rurală
în jude țul Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 91
6.3.1. Infrastructura programului LEADER în jude țul Covasna ………………………….. 91
6.3.2. Obiectivele și ipotezele cercetării calitative de marketing în jude țul Covasna 93
6.3.3. Aspecte metodologice ale cercetării calitative de marketing în jude țul Covasna
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 94
6.3.4. Rezultat ele analizei calitative a discu țiilor de grup ………………………….. ………. 95

CAPITOLUL 7. CERCETARE CANTITATIVĂ DE MARKETING PENTRU
IDENTIFICAREA ATITUDINILOR, COMPORTAMENTELOR ȘI PERCEP ȚIILOR
BENEFICIARILOR DE PROIECTE EUROPENE DE DEZVOLTARE RURALĂ, ÎN
JUDE ȚUL COVASNA, CU PRIVIRE LA EFECTELE ȘI EFICIEN ȚA
IMPLEMENTĂRII LOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 97
7.1. Metodologia cercetarii cantitative de marketing ………………………….. ………………….. 97
7.1.1. Obiectivele cercetării cantitative de marketing ………………………….. …………….. 97
7.1.2. Stabilirea popula ției cercetate și a volumului eșantionului …………………………. 98
7.1.3. Stabilirea și testarea chestionarului ………………………….. ………………………….. … 99
7.2. Prelucrarea datelor de sondaj și interpretarea rez ultatelor ………………………….. …… 103
7.2.1. Atitudini, comportamente și percep ții privind efectele ob ținute de beneficiarii
proiectelor de dezvoltare rurală, din jude țul Covasna ………………………….. ………….. 103
7.2.2. Percep ții ale beneficiarilor p rivind gradul de implicare a GAL -urilor, în
accesarea fondurilor europene și în implementarea proiectelor, în jude țul Covasna 104
7.2.3. Elemente de marketing identificate în percep țiile, atitudinile și opiniile
beneficiarilor proiectelor de dezvoltare rurală, din jude țul Covasna …………………… 106

6
7.3. Profilul beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală în jude țul
Covasna …. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 107

CAPITOLUL 8. EFICIEN ȚA MARKETINGULUI PRO IECTELOR EUROPENE DE
DEZVOLTARE RURALĂ ÎN JUDE ȚUL COVASNA, ÎN PERIOADA 2007 -2016 …… 110
8.1. Analiza gradului de implementare a proiectelor europene de dezvoltare rurală în
județul Covasna în perioada 2007 -2016 ………………………….. ………………………….. …….. 110
8.1.1. Clasificarea proiectelor europene de dezvoltare rurală în jude țul Covasna, în
perioada 2007 -2016, pe tipuri de măsuri ale programului LEADER ………………….. 110
8.1.2. Structura pe tipuri de măsuri a bazei de date a pro iectelor europene de
dezvoltare rurală, dezvoltate de GAL -urile din jude țul Covasna, în perioada 2007 –
2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 112
8.2. Indicatori de măsurare a eficien ței proiectelor europene de dezvoltare rurală, în
județul Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 119
8.3. Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală, în jude țul Covasna 120
8.4. Analiza eficien ței proiectelor de dezvoltare rurală, pe tipuri de măsuri, în jude țul
Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 123
8.5. Analiza gradului de implementare, pe tipuri de măsuri și pe GAL -uri, în jude țul
Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 125
8.6. Eficien ța și gradul de implementare a măsurilor de implementare a proiectelor de
dezvoltare rurală în j udețul Covasna ………………………….. ………………………….. ………….. 126
8.7. Abordări de marketing specifice proiectelor de dezvoltare rurală ale măsurilor
programului LEADER ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 127
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 140
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 149
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 153
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 155
ANEXA NR. 1. ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
ANEXA NR. 2. ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
ANEXA NR. 3. ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
ANEXA NR. 4. ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
ANEXA NR. 5. ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
ANEXA NR.6. ………………………….. ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
ANEXA NR. 7. ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.

7

INTRODUCERE

„Unitate în diversitate” este sloganul Uniunii E uropene și constituie id eea că
europenii sunt uni ți în demersul lor pentru atingerea obiectivelor comune și pentru
promovarea unită ții, păcii și prosperită ții, astfel înc ât întregul continent să devină mai bogat
prin diversitatea culturilor, tradi țiilor și a limbilor popoarelor Europei.
Crearea Uniunii Europe ne poate fi considerată un proces politic remarcabil, care
contribuie substan țial la îmbunătă țirea calită ții vie ții comunită ților locale. Eficien ța acest ui
proces, nu s -ar fi putut concretiza, fără ini țiativele locale la nivelul oricărui tip de comunitate
În aceste condi ții, opiniile sau ideile individului, ca cel mai mic element constitutiv al
unei comunită ți, pot fi decisive, contribuind major la îmbunătă țirea calită ții vie ții din mediul
din care prov ine, indifer ent de pozi ția socială ocupată.
Lumea satului ocupă un loc important în istoria și civiliza ția europeană .
Dezvoltarea durabilă se impune ca o necesitate obiectivă a zilelor noastre datorită
următoarelor considerente:
– competitivitate scăzută a fermelor și întreprinderilor rurale ,
– degradarea me diului și a resurselor naturale,
– venituri scăzute, lipsa locurilor de muncă ,
– condi ții de via ță inferioare celor de la ora ș.
Strategia de dezvoltare rurală a Uniunii Europene se referă la soluționarea acest or
probleme cu care se con fruntă zonele rurale în general și exploatarea durabilă a poten țialului
acestora.
Rom ânia, fiind țară membr ă a Uniunii Europene are dreptul la toate opor tunită țile de
dezvoltare urbană și rurală , pe care le oferă Uniunea Europeană .
Teza de doctorat î și propune analiza politicilor și strategiilor marketingului
proiectelor europene de finan țare a dezvoltării rurale cu fonduri nerambursabile . În vederea
acestei analize S-a realizat un studiu de caz asupra dezvoltării rurale din jude țul Covasna ,
consider ând succesul ini țiativei locale în cadrul programul ui LEADER .
Teza de doctorat se bazează pe concepte ale marketingului dezvoltării rurale și pe
mixul de marketing materizalizat în sistemul dezvoltării rurale în jude țul Covasna.
Lucra rea este structurată în două păr ți și opt capitole , urmate de concluzii .
Prima parte prezintă Aspecte ale dezvoltării rurale în Rom ânia, pe parcursul a trei
capitole. Primul capitol , Dezvoltarea durabilă în mediul rural din Rom ânia se referă la

8
aspecte generale ale dezvoltării rurale în Rom ânia. Capitolul al doilea se referă la finan țarea
europeană prin Programul LEADER pentru dezvoltare rurală din Rom ânia, implementarea
acestu i program, definirea GAL -ului și principiile și direc țiile strategiilor de dezvo ltare
rurală. Al treilea capitol restr ânge sfera de aten ție la dezvoltarea rurală din jude țul Covasna,
axându-se pe dimensiunile sociale, economice, culturale, arhitecturale. De asemenea s-a
acordat importan ță organizării institu ționale, contextului social , implementării programului
LEADER și elaborarea proiectele agricole și non-agricol e în perioada 2012 -2016 .
Partea a doua a tezei prezintă Abordări de marketing ale dezvoltării rurale , pe
parcursul a cinci capitole. C apitolul patru asigură baza teoretică a lucrării, în care s -au definit
termeni precum: marketing ul social, mixul de marketing social și modelarea sa, marketingul
dezvoltării rurale , caracterul său social , precum și mixul de marketing al dezvoltării rurale .
Capitolul cinci prezintă elementel e de marketing al proiectelor europene pentru
dezvolatarea rurală în jude țul Covasna, strategiile de marketing, canalele comunica ționale,
managementul marketingului, politici și strategii ale mixului de marketing : prin intermediul
politici și strategii de pro dus, de pre ț, de distribu ție a proiectelor, de promovare a acestora, cu
aplicabilitate în jude țul Covasna.
Capitolul al șaselea are o latură teoretică, definind conceptele de bază ale cercetărilor
calitative de marketing: tipologia, obiective și metode (a nchete, interviuri, chestionare), dar și
un caracter concret, referindu -se la o cercetare calitativă de marketing pentru identificarea
cerin țelor de dezvoltare rurală în jude țul Covasna.
Capitolul al șaptelea se ocupă cu identificarea atitudinilor, compor tamentelor și
percep țiilor beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală, în jude țul Covasna, cu
privire la efectele și eficien ța implementării lor. Se descrie metodologia cercetării cantitative
de marketing – cu obiective, eșantionul cercetat , model ul de chestionar. Se prezintă
rezultatele cercetării cantitative de marketing: comportamentul celor chestiona ți, eficien ța
muncii beneficiarilor, percep ția acestora în ceea ce prive ște implicarea GAL -urilor.
Ultimul capitol, al optulea, analizează eficiența activită ții de marketing desfă șurată de
GAL -urile din jude țul Covasna , prin analiza gradul ui de implementare a proiectelor europene
de dezvoltare rurală în perioada 2007 -2016 . De asemenea s -au definit și s-au calculat
indicatori de măsurare a eficie nței acestor proiecte, stadiul implementării lor pe GAL -uri
analiz ându-se și eficien ța lor.
Lucrarea se încheie cu prezentarea rezultatelor ob ținute în cadrul cercetării, a
concluziilor și a contribu țiilor personale.

9
Pentru jude țul Covasna, dezvoltarea durabilă economică și socială a zone i rural e,
dezvoltarea agriculturii și a turismului, este într-o strânsă legătură profundă cu îmbunătă țirea
infrastructurii și dezvoltarea serviciilor , cu păstrarea identită ții culturale . Este important ă
realizarea unui echilibru în dezvoltarea zonelor rurale și urbane ale jude țului Covasna , prin
stimularea dezvoltării resurselor umane, a atr agerii tinerilor fermieri, a modernizării
exploata țiilor agricole, a me șteșugurilor etc. Prin toate aceste direc ții de ac țiune se pot re duce
disparită țile dintre mediul urban și cel rural.

10

Partea I . ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII RURALE
ÎN ROM ÂNIA

11
CAPITOLUL 1

DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN MEDIUL RURAL
DIN ROM ÂNIA

Politica de dezvoltare rurală este o parte importantă a Politicii Agrico le Comune a
Uniunii Europene , promov ând reducerea disparită ților între mediul rural și urban, pentru
asigurarea caracterului durabil al dezvoltării socio -economice .
Strategiile de dezvol tare durabilă eviden țiază interdependen ța între țările dezvoltate și
țările în curs de dezvoltare pun ând accent pe nivelul de cooperare între sectoarele economice,
sociale și de mediu.

1.1. Caracteristici și indicatori ai dezvoltării durabile

Înainte de a defini caracteristicile principale ale dezvoltării mediului rural, trebuie
stabilit ce se în țelege prin dezvoltarea durabilă.
Principalele obiective ale dezvoltării durabile a comunită ților rurale, sunt:
– protejarea mediului înconjurător ,
– menținerea și dezvoltarea unor economii viabile și elastice,
– îmbunătă țirea nivelulu i de trai și a calită ții vie ții.
O altă defini ție, arată că abordarea dezvoltării durabile poate fi percepută ca o formă
de referire la cre șterea economică, al cărei scop principal este de a mări bunăstarea oamenilor
și de a satisface într – un nivel înalt nevoile diversificate. Fundamentul principal al acestui
concept (din această perspectivă) este că dezvoltarea trebuie să vină în înt âmpinarea nevoilor
prezente, fără să pună în pericol pe cele ale genera țiilor viitoare.
Indicatorii dezvoltării durabile reflectă dimensiunile capitalului economic , ecologic și
uman . Ele pot fi surprinse prin indicatori specific i calcula ți la nivel local, regional și global.
Indicatorii de rela ție sunt la hota rul dintre cei care reprezintă tipurile de capital (Figura 1.)

12
Figura nr. 1. Sistemul de indicatori ai dezvoltării durabile

Sursa: http://an treprenoriat.upm.ro/assets/cursuri/2/anexe/2.1 -anexa -1.pdf

Folosind Figura nr. 1, se poate concluziona că dezvoltarea durabilă înseamnă
performan țe pe trei planuri1:
– ecologic : evitarea degradării mediului
– social: men ținerea șomajului la un nivel scăzut, practicarea meseriilor tradi ționale,
motivarea popula ției pentru o pactic are mai accentuată a turismului
– economic: folosirea optimă a resurselor naturale ceea ce înseamnă satisfacerea
nevoilor diversificate cu resurse minime
Rom ânia fiind o țară în curs de dezvoltare se poate afirma că modalită țile de
dezvoltare durabile în mediul rural diferă fa ță de țările bine dezvoltate.

1 http://www.agir.ro/buletine/1617.pdf

13
1.2. Caracteristici ale dezvoltării mediului rural în Rom ânia

„Rom ânia este situată în partea de Sud – Est a Europei, la intersec ția cu principalele
axe de comunica ții Nord – Sud și Est- Vest. Suprafa ța este de 238.391 km² și cuprinde: 61,3%
teren agricol (cca. 14,6 mil. ha, din care 64,2% teren arabil, 32,9 % pă șuni și fânețe naturale
și 2,7% planta ții de pomi și vie); 28,3% păduri și alte terenuri cu vegeta ție forestieră; 10,4%
suprafa ța construită a localită ților, ape, drumuri, căi ferate și terenuri neproductive (INS
Tempo Online, 2012). Ro mânia este o țară medie în UE – 27 (5,41% din suprafa ța UE – 27).
Din suprafa ța totală a țării, circa 87,1% reprezintă spa țiul rural format din comune, ca
unită ți administrativ teritoriale , împreună cu satele componente. Pe acest teritoriu , în anul
2012, locuia 45 % din popula ția Rom âniei.2
Regulamentului privind sprijinul pentr u dezvoltare rurală a cordat prin FEADR nr.
1305/2013 , în articolul 59, arată că șapte dintre cele opt regiuni ale Rom âniei sunt mai pu țin
dezvoltate , având PIB-ul pe cap de locuitor sub 75% din PIB -ul mediu al UE – 27.3
Distribui ția neuniformă a popula ției rurale influen țează negativ calitatea vie ții în
unele zone rurale.4
Rom ânia are un poten țial mare în Europa , în ceea ce prive ște terenurile agricole, dar
agricultura a rămas nedezvoltată. Din această cauză se pot identifica mai multe probleme:
– productivitate scăzută,
– utiliza rea inadecvată a resurselor de produc ție (naturale),
– riscuri mari privind climatul (lipsă de sisteme de irigare),
– probleme institu ționale și aministr ative.
Pentru remedierea acestor probleme, trebuie luate următoarele măsuri:
– implementarea planulu i de refo rmă în administra ția din agricultură,
– dezvoltarea unor strategii noi de dezvoltare rurală,
– „targetarea” proiectelor rurale,

2 Programul -National -de-Dezvoltare -Rurala -2014 -2020, pag. 5
3 În conformitate cu Anexa I „Acoperirea ajutoarelor regionale de către statele membre pentru perioada 2014 –
2020 la „Orientările comunitare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014 -2020” ado ptate de
Comisia Europeană (CE) la 28.06.2013, PIB -ul pe cap de locuitor exprimat în Euro PPC/locuitor era în regiunea
Nord -Vest – 42, 33%, Centru 45, 00%, Nord -Est – 29,33%, Sud -Est – 37, 67%, Sud -Muntenia 39,33%, Sud –
Vest Oltenia – 35,67%, Vest – 52, 00% , în timp ce la nivel de București -Ilfov se înregistra 113,00% – raportat
procentual la media UE27.
4 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020/PNDR_2014_ -_2020_01.07.2014.pdf

14
– crearea locurilor de muncă în zonele rurale,
– monitorizarea calită ții alime ntelor și siguran ța consumatorului .
Privind aceste problem e și măsuri , se pot defini următoarele direc ții de ac țiune pentru
asigurarea caracterul ui durabil al dezvoltării rurale.
Transformarea agriculturii în Rom ânia este esen țială pentru integrarea și coeziunea
socială a popula ției ei, în Europa.
În Rom ânia, 45% dintre popula ție trăie ște în zonă rurală, av ând cel mai mare
procentaj din Uniunea Europeană. De și 30% din numărul angaja ților lucrează în agricultură
(3%, la nivelul UE), totuși randament ele fermelor rom ânești sunt cele mai mici din UE.
În ceea ce prive ște structura exploata țiilor după v ârsta fermierilor, comparativ cu alte
state membre ale Uniunii Europene de aceea și dimensiune și popula ție, sectorul agricol din
Rom ânia este bogat în ferme de subzisten ță din cauza lipsei oportunită ților de părăsire a
acestui sector.
Fragmentarea excesivă a terenurilor și cultivarea lor în particular și cu investi ții mici ,
făcute din salariile/pensiile celor care le de țin și le exploatează, plasează sectorul agricol
românesc pe ultimele locuri din Europa .5

Figura nr. 2. Structura exploata țiilor după v ârsta fermierilor, comparativ cu alte state
membre ale Uniunii Europene

Sursă: http://www.april.org.ro /images/fisiere/70d7ea11a036050bf41d31b34fe674ff.pdf

5 Luca L., C.,C., G., D., Consolidarea exploatațiilor agric ole, Editura Economică, București, 2012, pag. 19.
http://www.april.org.ro/images/fisiere/70d7ea11a036050bf41d31b34fe674ff.pdf

15
Există o discrepan ță între poten țialul de agricultură al Rom âniei și contribu ția sa
pentru o cre ștere economică sustenabilă .
Rom ânia are cele mai bune terenuri pentru agricultură din UE6 Două treimi d in
terenurile agricole ale Rom âniei, este suprafa ță arabilă. Această dotare naturală trebuie
folosită cu un randament mult mai mare, astfel înc ât diferen țele de dezvoltare între zonele
rurale și cele urbane să se reducă .
Privind situa ția țării în domen iul agriculturii , se poate afirma că terenurile arabile sunt
egal împăr țite între fermele mici și mari, fiind un fenomen unic în UE.7
Obiectivul principal al Ministerului de Agricultură și Dezvoltării Rurale este de a crea
un mediu bun de afaceri pentru ferm ierii de familie.
Crearea unui segment de ferme medii este esen țial pentru dezvoltarea rurală a țării.
Pentru ca aceste ferme să fie competitive , trebuie depă șite multe obstacole, principalul fiind
accesul la pia ță. O altă problemă, un obstacol este vârsta medie a fermierilor , 44% dintre
fermieri sunt în v ârstă înainte de pensionare, respectiv 23% au peste 55 de ani, iar nivelul lor
de educa ție nu este adecvat cerin țelor globale.8
Dezvoltarea rurală trebuie să se desfă șoare nu numai pe plan agricol , ci și pe plan
non-agricol, privind turismul rural. Dezvoltarea durabilă a turismului rural necesită
implicarea tuturor ac ționarilor locali, dar și participare politică . Implicarea politică joacă un
rol foarte important în dezvoltarea durabilă deoarece reglement ează și asigură cadrul
institutional pentru aplicarea actelor normative, de la care nu se poate sustrage nicio
comunitate, oric ât de ridicat ar fi gradul ei de autonomie.
Realizarea unei dezvoltări durabile a turismului rural este un proces continuu și
presupune o constantă monitorizare a impactului pe care această activitate îl are asupra
diferi ților factori de mediu. Dezvoltarea durabilă a turismului rural are ca scop și men ținerea
unui nivel ridicat de satisfac ție a turi știlor, cre șterea conștientizării acestora cu privire la
principiile durabilită ții și promovarea celor mai bune practici turistice.9

6 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR_2007 -2013_versiunea -consolidata -nov2013.pdf
7 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR_2007 -2013_versiunea -consolidata -nov2013.pdf
8 A Country Economic Memorandum, Reviving Romania’s Growth and Convergence Challenges and
Opportunities , June 21, 2013 .
http://documents.worldbank.org/curated/en/991181468333030934/pdf/746350RO0ESW0P000PUBLIC00Box3
77382B.pdf
9 http://www.unep.fr/scp/tourism/sustain/ – website -ul UNEP (Programul ONU pentru Mediu)

16
1.3. Caracterul durabil al dezvoltării rurale în Rom ânia

Caracteristicile dezvoltării mediului rural în Rom ânia sunt diverse, dar se poate face
următoar ea clasificare:
– Caracteristici culturale : „Rom ânia, mai ales regiunea Centru – este o regiune unde
tradițiile ocupă un loc important în via ța oamenilor, iar oamenii care locuiesc în
aceste zone au un comportament mai rigid, neelastic fa ță de noută ți, față de noile
modalită ți de dezvoltare rurală ”.10
– Caracteristici economice : reprezintă cheia succesului transformării Rom âniei,
aduc ând: un nivel de trai superior, investi ții în sectorul productive, infrastructură și
servicii publice de calitate, investi ții pent ru cre șterea gradului de ocupare și a
oportunită ților capitalului uman.11
– Caract eristici de protejare a mediului înconjurător : Oamenii trebuie să
conștientizeze că fiecare activitate economică trebuie să protejeze mediul
înconjurător . 12
Aceste aspecte sunt cele care subliniează diferen țele dezvoltării rurale în R omânia
față de țările puternic dezvoltate ale Uniunii Europene . În acest sens este necesară elaborarea
unor strategii de dezvoltare locală care trebuie să țină cont de Planul Na țional de Dezvoltare
Rurală, dar și de strategiile regionale și jude țene, astfel înc ât obiectivele prevăzute să nu intre
în contradic ție la nici un nivel, asigur ând sinergie și complementaritate.

1.3.1. Dezvoltarea durabilă a agriculturii

Dezvoltarea agriculturii unor țări po ate fi influen țată de mai mul ți factori, principalii
fiind politicile economice în domeniul agriculturii, adoptate de guvernul țării respective.
Politicile economice, politica fiscală, monetară și mai ales comercială – au un rol
esențial în dezvoltarea ag riculturii. Pe plan macroeconomic aceste strategii politice au un
impact mare în activitatea întreprinzătorilor economici , care î ți desfă șoare activitatea în
agricultură.

10 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/4.%20St rategia%20Regiunii%20Centru%202014 -2020_rttoxo.pdf
11 http://old.fonduri -ue.ro/poscce/fonduri_structurale/pnd/III_Strategia.pdf
12 http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare -durabila

17
Guvernul unei țări poate încuraja dezvoltarea agriculturii, at ât prin acordarea de
subven ții, consultan ță, cât și prin aplicarea strategiilor generale și asigurarea unui cadru
legislativ corespunzător (mai ales prin crearea unei legisla ții care să favorizeze consumul
național și exportul produselor agricole rom ânești).
Pentru realizarea unei dezvoltări durabile a agriculturii este necesară planificarea unor
strategii agricole pe termen lung. Ignorarea metodelor de planificare în agricultură va
conduce la probleme sociale, precum: cre șterea pre țurilor la produsele agricole, descre șterea
bunăstării oamenilor, cre șterea importului, iar în ceea ce prive ște domeniul agricol și mediul
înconjurător , la irosirea resurselor naturale existente.
Crearea unei administra ții publice locale eficiente, poate asigura prosperitatea în toate
sectoarele de a ctivitate, inclusiv în sectorul agricol. Reforma administra ției publice trebuie să
conducă la stabilirea unor structuri eficiente și a unor metode moderne de mobilizare și
utilizare a resurselor naturale, umane, materiale și financiare în scopul satisfacer ii în condi ții
optime a cerin țelor societă ții, în ceea ce prive ște produsele agricole.
Pentru ca reforma administra ției publice locale să aibă impact pozitiv în dezvoltarea
agricolă, trebuie avute în vedere trei aspecte esen țiale:
– consolidarea autonomiei locale,
– introducerea și extinderea managementului public în administra ție,
– perfec ționarea managementului resurselor umane.
Dezvoltarea agriculturii trebuie să se facă cu sprijinul autorită ților locale, care trebuie
să țină cont de faptul că, pe l ângă efe ctele pozitive, agricultura generează și o serie de efecte
negative. Printr -o planificare atentă și un management inteligent, beneficiile pot fi
maximizate, iar problemele minimizate. Astfel, se poate realiza dezvoltarea durabilă a
sectorului agricol prin protejarea mediului înconjurător și a culturii locale.
Măsurile pentru protejarea și conservarea calită ții mediului, în special în zonele cu
poten țial agricol accentuat, se impun at ât prin sensibilizarea con științei ecologice și educarea
agriculturilor, c ât și prin împiedicarea poluării solului și a apelor.
Realizarea unei d ezvoltări durabile a agriculturii reprezintă obiectivul principal al
planurilor na ționale și regionale de dezvoltare agricolă. Ac țiunile pot viza țelurile economice
și ecologice. În co nstruirea unei politici de dezvoltare durabilă, evaluarea efectelor
economice ale agriculturii este importantă și prin urmare, trebuie avut în vedere impactul
pozitiv, dar și cel negativ. Din această perspectivă este utilă o analiză mai atentă a efectelor
negative, tocmai pen tru a oferi posibilitatea desfă șurării unor ac țiuni de eliminare a
dezavantajelor și de poten țare a beneficiilor dezvoltării acestui sector de activitate.

18
1.3.2. Dezvoltarea durabilă a turismului rural

O parte a cercetătorilor din dom eniul turismului rural preferă să vorbească mai mult
despre dezvoltarea durabilă a turismului și mai pu țin despre turismul durabil. Ei au mai multe
motive de a face o diferen țiere dintre cele două no țiuni, dar principalele motive sunt:
– „pentru asigurarea t urismului rural durabil este necesar ca componentele sale să aibă
un caracter integrat;
– unele componente nu pot să fie durabile din cauza dezvoltării rapide a tehnologiei
folosite în dezvoltarea turismului rural. ”13
În 1992, la Earth Summit organizat în Ri o de Janeiro, Brazilia, Organiza ția
Națiunilor Unite a pus bazele Agendei Locale 21 con știentiz ând rolul important al
autorită ților locale în procesul planificării durabile. Agenda Locală 21 este un document care
include o strategie de dezvoltare durabilă și planul de ac țiune necesar implementării acesteia.
Agenda Locală 21 include activită ți de planificare durabilă a planurilor de urbanism, a
transportului, a colectării și reciclării de șeurilor, dar și activită ți cu privire la dezvoltarea
durabilă a turism ului rural, în special în comunită ți locale rurale care sunt și destina ții
turistice.14
Indicatorii dezvoltării durabile a turismului rural sunt:
– numărul de turi ști sau număr – zile- turist (NZTR) înregistrate în unită țile de cazare
dintr- o destina ție tur istică rurală,
– nivelul emisiilor de dioxid de carbon datorită energiei produse în unită țile de cazare
dintr- o destina ție turistică rurală,
– consumul de apă în unită țile de cazare, măsurat în litri consuma ți de către un turist,
raportat la consumul reziden ților din destina ția turistică rurală,
– nivelul polu ării fonice de către turi ști,
– deșeurile lăsate de către turi ști pe traseele turistice rurale, aceste a fiind în majoritate
în păduri,
– deșeurile reziduale din cauza turismului rural.
Dezvoltarea durabilă a tu rismului rural se realizează prin forme de turism alternativ,
care au la bază următoarele principii:
– minimizarea impactului asupra mediului și conservarea acestuia,

13 Drăgulescu, I. V., Ecoturism și turism rural , Editura Pro Universitaria, București, 2012, pag. 13 -14.
14 The Role of Local Authorities in Sustainable Tourism, Paris, 2003, pag. 7 ,
http://www. unep.fr/shared/publications/pdf/3207 -TourismAgenda.pdf

19
– minimizarea impactului negativ al turismului asupra comunită ții locale , în vederea
obținerii durabilită ții sociale ,,
– minimizarea impactului negativ al turismului asupra culturii, tradi țiilor și obiceiurilor
comunită ților locale ,.
– maximizarea beneficiilor economice la nivelul comunită ții locale, ca urmare a
dezvoltării turismului . Astfel se ob ține durabilitate economică a comunită ții locale.
– educa ția, pregătirea, informarea turistului în vederea îmbunătă țirii atitudinii
personale ,..
– controlul local, principiu de bază al dezvoltării durabile, conform căruia comunitatea
locală participă și este co nsultată în tot ceea ce prive ște dezvoltarea turistică durabilă ,
constit uind un factor de decizie activ .15
Cercetătorii în domeniul turismului rural, Fennell și Dowling, în lucrarea intitulată
Ecotourism Policy and Planning, afirmă că odată cu cre șterea fl uxurilor turistice în zonele
rurale s-au intensificat și acțiunile organizate de mi șcările ecologiste în scopul con știentizării
presiunii pe care turismul rural o realizează în zonele naturale.16

1.3.3 Alte ocupa ții, care asigură caracterul durabil al dez voltării mediului rural în
Rom ânia

În domeniul dezvoltării mediului rural se pot delimita ca axe importante: turismul și
meșteșugurile. Între aceste două axe importante trebuie să existe cooperare, pentru că
turismul folose ște în promovare a sa produsele și serviciil e prestate de către me șteșugari; ei
pot să-și vândă produsele și îndem ânările tradi ționale . Ca și concluzie, se poate afirma că
între aceste două axe, există un nivel înalt de simbioză.
Concluzi a principală este că aceste două axe non-agricol e nu pot fi viabile separat, ci
trebuie discutate și analizate împreună.

15 https://www.scribd.com/document/98885148/2011 -Curs -Ecoturism -Si-Turism -Rural -Candrea -Adina
16 Fennell, D., Dowling, R., Ecotourism P olicy and Planning,2003, pag. 3.
https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=ywH2jUwOCfkC&oi=fnd &pg=PR9&dq=Fennell,+D.,+Dowling,
+R.,+Ecotourism+Policy+and+Planning&ots=tBAwpeiJF3&sig=XYWlH5UuiHEHOTCqlEeoUdv29e4&redir_
esc=y#v=onepage&q&f=false

20
1.4. Coordonarea dezvoltării durabile în mediul rural din Rom ânia

Coordonarea dez voltării durabile în Rom ânia, în baza FEADR17 se desfă șoară pe mai
multe nivele, exist ând o subordine între ele. Pentru Rom ânia, institu țiile de administrare și
control conțin:18:
– Autoritatea de Management, reprezentată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale -Direc ția Generală Dezvoltare Rurală – răspunde de implementarea și
managementul Programul ui (DGDR – AM PNDR).
– Agen ția de Plă ți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), în prezent Agen ția
pentru Finan țarea Investi țiilor Rurale (AFIR) își desfă șoară activitatea potrivit
Ordonan ței de Urgen ță a Guvernului nr. 41 din 18 iunie 2014, privind înf iințarea,
organizarea și func ționarea Agen ției pentru Finana țarea Investi țiilor Rur ale prin
reorganizarea Agen ției de Plă ți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP),
aprobată prin Legea 43 din 17 martie 2015.
AFIR a luat patrimoniul APDRP cu toate atrib uțiile de func ționare.
Agen ția a continuat să plătească proiectele contractate prin SAPARD, iar p ână în
decembrie 2013 a monitorizat proiectele care au fost finan țate prin acest Program .
Agen ția pentru Fi nanțarea Investi țiilor Rurale este formată din opt C entre
Regionale.
Pentru că la nivelul Rom âniei există două agen ții de plă ți pentru derularea fondurilor
comunitare: Agen ția de Plă ți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pentru FEADR și FEP19 și
Agen ția de Plă ți și Interven ție pentru Agricultură pentru FEGA20, a luat naștere Organismul
de Coordonare al celor două agen ții- Figura nr. 3.

17 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
18 www.madr.ro
19 Fondu l European pentru Pescuit (FEP) finanțează industria pescuitului și comunitățile din zonele de coastă,
pentru a le ajuta să se adapteze la condițiile în permanentă schimbare și să -și consolideze poziția economică și
durabilitatea ecologică.
20 Fondul Europe an de Garantare Agricolă (FEGA) este un fond creat de UE în vederea dezvoltării agriculturii
statelor membre ale acesteia. Începând cu 1 ianuarie 2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru
Garantare în Agric ultură

21
Figura nr. 3. Institu țiile de management al dezvoltării rurale, în Rom ânia

Sursă: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR_2007 -2013_versiunea -septembrie2015.pdf ,
pag. 450

La nivel central, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului
sunt acele ministere cu ajuto rul cărora se pot ob ține avize pentru a implementa o strategie de
dezvoltare rurală. Programele acestor ministere au un termen lung și includ acele
reglementări care sunt importane nu numai în dezvoltarea rurală ci și în protejarea naturii și
obiceiurilor tradiționale.
La nivel regional, primăriile și prefecturile coordonează și supraveghează împreună
cu inspectoratul teritorial de construc ții acele activită ți de dezvoltare rurală care cuprinde
crearea acelor zone turistice, balneare și piscicole care nece sită construirea, respectiv
renovarea clădirilor.
La niv el local, liderii locali oferă i nforma ții în ceea ce prive ște modalită țile de
finan țare nerambursabilă cu privire la dezvoltarea zonei locale.
Se poate concluziona că m ediul rural reprezintă un pil on central al dezvoltării
economice, confrunt ându-se cu numeroase caren țe. Din aceste neajunsuri rezultă disparită țile
dintre mediul urban și cel rural , sub toate aspectele : economi c, al poten țialului demografic, al
sănătă ții, al educa ției, al culturii, et c.

22
CAPITOLUL 2

PROGRAMUL LEADER
PENTRU DEZVOLTARE A RURALĂ ÎN ROM ÂNIA

„Fond ul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un
instrument de finan țare elaborat de Uniunea Europeana pentru a ajuta țările membre în
domeniul agriculturi i.”21
La nivel na țional, în perioada 2007 -2013 , sectorul de dezvoltare rurală a fost sprijinit
prin implementarea Programului Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin următoarele
axe tematice prioritare22:
– axa I Îmbunătă țirea competitivită ții sectoarelor ag ricol și forestier
– axa II Îmbunătă țirea mediului și a spa țiului rural
– axa III Îmbunătă țirea calită ții vie ții în zonele rurale și diversificarea economiei
rurale
– axa IV LEADER
FEADR reprezintă o șansă de finan țare pentru spa țiul rural rom ânesc. Suma totală
alocată Rom âniei în perioada 2007 -2013 prin FEADR este de 8, 02 mld. euro, din care suma
alocată Programului LEADER este de 4,57 % din aloc area FEADR .23 FEADR folosește
principiul cofinan țării proiectelor de investi ții private.
Programul LEADER24, a patra di recție prioritară pentru finan țarea prin FEADR,
constă în stabilirea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătă țirea administra ției la
nivel rural. Pentru reducerea disparită ților dintre mediul urban și cel rural, una dintre solu ții a
reprezentat -o implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunită țile
locale . 25

21 http://www.fonduri -structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala
22 http://www.pndr.ro/pndr -2007 -2013.html
23 https://portal.afir.info/Uploads/PNDR/2007 -2013/PND R_2007 -2013_v16.pdf
24 Liaison Entre Actions pour le Development de l’Economie Rurale
25 http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR10_05/SR10_05_RO.PDF

23
2.1. Program ul LEADER de finan țare europeană a dezvoltării rurale în Rom ânia

Programul LEADER a fost ini țiat de către Uniunea Europeană în 1989 , în cadrul
reformei Fo ndurilor Structurale. Scopul fiecărui ini țiative comunitare este de a implementa
noi modalită ți de dezvoltare a politicii rurale în Uniunea Europeană. Programul LEADER
oferă un suport de finan țare pentru regiuni care nu au posibilitate a altor surse de fina nțare
pentru dezvoltare a rurală , în cadrul Uniunii Europene. „Sprijinul oferit de către a xa LEADER
destinat grupurilor de ac țiune locală oferă posibilitatea de a combina cele 3 obiective ale
PNDR, respectiv competitivitate, mediu și calitatea vie ții/divers ificare, în cadrul unei
strategii de dezvoltare rurală elaborată de comunită țile locale, ținând cont de nevoile și
poten țialul local.”26
Proiectele care pot fi finan țate prin programul LEADER răspund următoarelor
prior ități strategice de dezvoltare:
– creșterea competitivită ții în domeniul agro-alimentar, cel forestier, și cel industrial .
– stimularea microintreprinderilor și IMM – urilor din spa țiul rural .
– conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural al zonei .
Programul LEADER asigură suport planurilor de dezvoltare rurală elaborate de
grupurile de ac țiuni locale (GAL).
Responsabilitatea grupurilor de ac țiune locală este de a crea și de a pregăti planurile
locale de dezvoltare rurală și de a men ține o fluiditate în planul sistemul ui proiecte lor,
încep ând de la promovare, întocmire p ână la finalizarea lor.
O caracterizare generală asupra proiectelor este faptul că aceste proiecte sunt mici și
inovative respectiv au un impact pozitiv asupra regiunii rurale locale.
Programul LEADER, care este finan țat din Fondul European pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală –FEADR , pune un mare accent pe conceptul de parteneriat , respectiv pe
sistemul de grupuri de ac țiuni locală – GAL .
Fondur ile europene pentru agricultură și economie în general pot fi acces ate în baza :
Programul ui Național pentru Dezvoltare Rurală – PNDR 27.

26 https://portal.afir.info/Uploads/PNDR/2007 -2013/PNDR_2007 -2013_v16.pdf
27 www.madr.ro

24
2.1.1. Programul LEADER și dezvoltarea rurală în Rom ânia

În Rom ânia, zona rurală este alcătuită din totalitatea comunelor cu administra ție
publică locală proprie și a satelor apar ținătoare administra țiilor publice locale urbane.
Zona rurală rom ânească prezintă numeroase deficien țe, o cauză fiind discrepan ța între
oraș și sat: economie rurală, caracteristici demografice, sănătate, școală, cultură etc.
Soluția optimă pentru reducerea ac estei deosebiri este elaborarea unei strategii
comune de dezvoltare, al cărei punct de plecare constă în identificarea nevoilor locale prin
implicarea popula ției locale. Acest proces ar putea genera o dezvoltare dinamică, care pe
termen lung joacă un rol i mportant.
Tocmai în acest sens programul LEADER vine în sprijinul jude țelor din Rom ânia,
oferind posibilitatea popula ției rurale de a -și îndeplini ideile, pentru ca locul în care ace știa
trăiesc să devină mai viabil. Pe l ângă crearea de locuri de muncă și asigurarea alimenta ției
locale, programul LEADER are ca scop protec ția mediului, păstrarea imaginii teritoriului
rural și a tradi țiilor respectiv valorilor culturale ale unei anumite regiuni rurale.
Domeniul -țintă al programului LEADER este microregiunea , ca o nouă unitate
administrativă, a cărei înfiin țare poate constitui imboldul dezvoltării chiar și pentru cele mai
înapoiate zone ale țării.
Odată cu implementarea cu succes a procesului de dezvoltare, popula ția microregiunii
realizează faptul că:
– funcționarea autorită ților administra ției publice locale ale localită ților mici este
costisitoare, iar serviciile necesare nu pot fi of erite la un nivel corespunzător;
– prin cooperarea microregională îndeplinirea competen țelor devine mai eficientă și
mai rentab ilă, tocmai de aceea este necesar ca proiectele ce vizează mai multe
localită ți să fie realizate la acest nivel;
– îndeplinirea competen țelor microregionale nu provoacă „moartea” micilor localită ți,
ci asigură cre șterea nivelului de trai al celor care locui esc în acestea.
În vederea dezvoltării regionale, programul LEADER încurajează eforturile comune
ale localnicilor, organiza țiilor civile locale, institu țiilor, întreprinzătorilor și colaborarea
dintre ace știa. Opiniile sau ideile individului – ca element constitutiv al unei comunită ți, pot fi
decisive, contribuind major la îmbunătă țirea calită ții vie ții din mediul din care provine,
indiferent de pozi ția socială ocupată.
Privind modalită țile de finan țare a dezvoltării rurale , programul LEADER este cel
care a fost implementat și va fi implementat în continuare în beneficiul popula ții rurale.

25
2.1.2. Implementarea programului LEADER în Rom ânia

Pentru atingerea unui nivel de maturitate în domeniul proiectelor finan țate de UE, la
nivel de societate, este foarte important aportul adus de ac țiunile organizate pentru
promovarea oportunită ților oferite de programul LEADER corelate cu nevoile și cerin țele
populației din teritoriul țintă.
Programul LEADER este o abordare innoitoare în politica de dezvoltare rurală . Ca în
orice program s-au întâmpina t dificultă ți, ca exemplu, teritoriile în care s-a implementat
programul LEADER, au apărut multe întrebări și nedumeriri , care nu au ajutat la o
cunoa ștere mai amănun țită a programului și nici la dezvoltarea mediului rural , din punct de
vedere politic.
Proiectele finan țate în zona rurală corespund cerin țelor de dezvoltare ale
comunită ților locale identificate de structurile opera ționale de tip GAL – grup de ac țiune
locală, prin măsuri adecvate, specifice fiecărui jude ț.
În Rom ânia, în ciclul financiar 2007 -2013 au func ționat 163 de GAL -uri, respectiv au
fost acceptate 163 de Planuri de Dezvoltare Locală. GAL -urile prezente în teritoriul țării au
avut sarcina de a implementa programul LEADER în diferitele zone rurale ale țării, deci erau
prezente pe p iața proiectelor ca interimari. În Figura nr. 4, se poate vedea distrib uția
GAL -urilor din Rom ânia în perioada de programare 2007 -2013 .

Figura nr. 4. Grupurile de ac țiune locală din Rom ânia

Sursă: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/Axa_LEADER/harta -GAL -romania -update -2013.pdf

26
În primele faze a implementării programului LEADER, GAL -urile au avut sarcina de
a crea o strategie cu ajutorul cărora programul LEADER să fie implementat în zonele rurale
fără problem e. Aceată strategie a definit foarte clar acele particularită ți sociale, economice
care erau necesare pentru o derulare eficientă a pr oiectelor finan țate de programul LEADER.
În mod direct această strategie înseamnă modalitatea de implementare a programului
LEADER în Rom ânia.
GAL -urile, care la r ândul lor s-au desprins din membri i grupurilor structurate „ de jos
în sus”, au elaborat Planuri de Dezvoltare Rurală Locală, în perioada de programare
2007 -2013 . În cadrul acestora a fost necesar să fie identificabil articolul 63 . din
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului European, conform c ăruia în cadrul axei
LEADER au putut benefici a de ajutor, doar solicitan ții defini ți prin acesta, iar investi țiile a
trebuit să corespundă obiectivelor axelor I., II.și III. ale PNDR .
După elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, autoritatea de management purcede
la programarea financiară, stabil ind suma de bani necesară. Determinarea acestei sume se
face în func ție de numărul de localită ți, de numărul locuitorilor respe ctiv de statutul
localită ților. Ținând cont de faptul că aceste GAL -uri își desfă șoare activitatea în diferitele
zone a țării put em concluziona că fiecare GAL are propria sa strategie de implementare a
programului LEADER, deci se poate afirma că implementarea programului LEADER diferă
de la regiune la alta .
Pentru că programul LEADER este încă în derulare dezvoltarea sa repreprezint ă o
prioritate. Pentru atinge rea acest ui țel sunt necesare : simplificarea procedurilor
administrative, cre șterea capacită ții managerilor a GAL -urilor , con știentizarea popula ției
rurale cu privire la oportunită țile pe care le oferă acest program .28

28http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020/Strategia -de-dezvoltare -rurala -2014 -2020 –
versiunea -I-22-nov-2013.pdf

27
2.1.3. GAL -ul – unitate strategică de implementare a proiectelor europene de finan țare
a dezvoltării rurale

Zonele rurale sunt constituite din localită ți mici, cu popula ție redusă, din comunită ți
mici care î și păstrează valorile naturale și etnografice, din micr oîntreprinderi și întreprinderi
mici. Pornind de la aceste caracteristici, provocarea programului LEADER este tocmai de a
face cunoscută prin intermediul Grupurilor de Ac țiune Locală diversitatea și particularită țile
regionale ale zonelor rurale.
Scopul p rogramului este de a -i încuraja pe actorii din mediul rural în identificarea
posibilită ților de dezvolta re a zonei pe termen lung și de a -i sprjini în utilizarea durabilă a
posibilită ților identificate.
Asocierea cuv ântului „rural” cu sectorul agricol a d obândit alte în țelesuri în prezent,
accentul s-a mutat către alte ramuri ale economiei. Programul LEADER a făcut pa și
importan ți spre diversificarea gospodăriilor rurale în baza unui plan dinainte elaborat și
aprobat de către actorii civili și publici ai z onei. În baza Planului de Dezvoltare Locală,
finan țarea a fost asigurată beneficiarilor prin organizarea pe plan local a sesiunilor de cereri
de proiecte, astfel deciziile privind dezvoltarea mediului rural s -au luat tot pe plan local.
Sarcina GAL -urilor este de a elabora planul de dezvoltare rurală la nivel local, care
trebuie să țină cont de priorită țile prevăzute de Politica Agricolă Comunitară a Uniunii
Europene:
– implementarea noilor proceduri și tehnologii în
vederea cre șterii competitiv ității produselor și serviciilor rurale,
– îmbunătă țirea calită ții vie ții în zonele rurale,
– creșterea valorii adăugate a produselor locale,
– identificarea resurselor naturale și culturale.
Poiectele realizate prin programul LEADER pot fi grupate în jurul a tr ei categorii:
– dezvoltări privind turism ul, agricultura ,
– proiecte privind fabricarea și valorificarea produselor locale,
– dezvoltarea resurselor umane ale comunită ților.
În procesul de planificare trebuie luat în considerare și caracterul complementar ,
adică faptul că programul LEADER tratează cu prioritat e acele proiectele care nu sunt
eligibile în cadrul altor programe cu finan țare na țională și europeană.
Analiz ând strategiile de implementare ale GAL -urilor, în ceea ce prive ște proiectele
europene, se pot observa următoarele caracteristici generale, prezentate și în Figura nr. 5 :

28
– echipă performantă,
– lideri locali eficien ți,
– fiecare zonă (localitate) trebuie să aibă un lider bine informat,
– liderul respectiv trebuie să aibă și rolul de „multiplicator”.

Figur a nr. 5. Implementrea eficace a programului LEADER în Rom ânia

Sursă proprie

Aceste aspecte generale sunt de mare importan ță în identificarea nevoilor și a
problemelor din mediul rural și GAL -urile pot atrage cu succes fond urile alocate de UE .
Astfel i mplementarea programului LEADER poate contribui în mare măsură la dezvoltarea
zonei rural e a țării.

2.2. Principii și direc ții în s trategii le de dezvoltare rurală a Rom âniei

În Rom ânia, considera țiile strategice care vizeaz ă dezvoltarea rurală sunt descrise în
Program ul Național de Dezvoltare Rurală. Tot în acest program sunt elaborate măsurile de
finan țare care servesc ca ghiduri ale dezvoltării rurale și conferă suport în vederea el aborării
unor proiecte eligibile și de am ploare în materie de dezvoltare rurală.
Proiectele implementate în mediul rural, indiferent de tipul de proiect, au un caracter
social prin obiectivul urmărit, dezvoltarea rurală, pentru că ajută oamenii, regiunea, zona
rurală să se dezvolte pe plan econo mic, cultural, social.
GAL1•Lider „multiplicator” -1
•Echipă performantă -1
•Lideri locali eficienți -1
•Lider foarte informat -1
GAL 2•Lider „multiplicator” -2
•Echipă performantă .-2
•Lideri locali eficienți -2
•Lider foarte informat -2
GAL 3•Lider „multiplicator” -3
•Echipă performantă -3
•Lideri locali eficienți -3
•Lider foarte informat -3

29
Deși în perioada de programare 2000 -2006, Rom ânia nu a implementat ac țiuni ale
programului LEADER, totuși s -au observat la nivelul țării, o serie de ini țiative în dezvoltarea
comunitară :
– Grupuri de Ini țiativă Locală (GIL)29,
– micro – regiuni și alte parteneriate de tip LEADER.
Grupuri de Ini țiativă Locală (GIL) sunt parteneriate între organisme non –
guvernamentale (ONG), administra ția publică locală, biserică, școală, cabinete medicale și
stomatologice, microregiuni etc.
Micro -regiun ile, spre deosebire de grupurile de ini țiativă locală sunt înregistrate
juridic ca asocia ții. Unele GIL -uri au atins o maturitate organiza țională în așa măsură, în cât
s-au transformat în asocia ții comunitare cu personalitate juridică, iar altele s -au dizo lvat după
atingerea obiectivului.
Acțiunile respective s-au materializat în : elaborarea de strategii locale, renovarea
școlilor, dispensarelor și unită ților culturale. S-a îmbunătă țit starea drumurilor și podurilor, s-
a analiza t și s-a promovat mediul rur al. S-au înfiin țat tele-centre pentru informarea
cetățenilor. S-au organizat cursuri de instruire pentru membrii lor și pentru scrierea de
proiecte .
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a selectat în anul 2006 un număr de 120
de reprezentan ți ai unor teritorii (zone) sub -regionale, cu o popula ție cuprinsă între 10.000 și
100.000 de locuitori, zone ce au acoperire în 37 de jude țe din cele 42 , în vederea realizării de
activită ți de tip LEADER.
Parteneriate le au trimis reprezentan ți, în vederea inst ruirii cu privire la diverse teme,
necesare pentru pregătirea implementării axei LEADER în Rom ânia.
În cadrul sesiunilor de formare, reprezentan ții acestor teritorii au dob ândit cuno ștințe
suficiente în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare locală
Deși poten țialul țării noastre , în materie de parteneriate este mult mai ridicat dec ât
inițiativele prezentate, obstacolul principal în calea constituirii acestora este mentalitatea
formată în anii de guvernare comunistă, care a generat neîncredere în r ândul actorilor locali,
în ce ea ce prive ște formele institu ționalizate de asociere.30

29 https://porta l.afir.info/Uploads/PNDR/2007 -2013/PNDR_2007 -2013_v16.pdf
30 PNDR 2014 -2020, pag.67 -68.

30
Figura nr. 6. Harta teritoriilor selectate pentru instruirea reprezentan ților
parteneriatelor public – private (LEADER)

Sursă: Programul n ațional de dezvltare rurală 2007 -2013 , versiunea septembrie 2014, p. 549

Pentru definirea strategiilor de marketing în dezvoltarea rurală a Rom âniei este
suficientă definirea principiilor programului LEADER. Programul LEADER are la bază
șapte principii:
– abordare pe bază d e suprafa ță,
– abordare de construire de jos în sus,
– modalită ți specific e de finan țare și de conducere,
– parteneriatul programului LEADER ( la nivelul de decizie din cadrul GAL,
partea publică să reprezinte mai pu țin de 50% urmând ca reprezent anții priva ți
și ai ONG -urilor reprezintă peste 50%, )31,
– capacitatea de înnoire a ac țiunii,
– legăturile integrate între ac țiuni,
– cooperare între regiuni, construirea re țelei.
Principala strategie este ca zonele rurale să valorifice c ât mai mult dintre aceste
principii.
Program ul Național de Dezvoltarea R urală este de fapt adaptarea celor patru axe din
FEADR care sunt, axele de dezvoltare a zonelor rurale.

31 https://portal.afir.info/Uploads/PNDR/2007 -2013/PNDR_2007 -2013_v16.pdf

31
Cele patru axe vizează:
– îmbunătă țirea prelucrării alimentelor, a activită ților din agriculturiă și din
silvicultură,
– îmbunătă țirea mediului și a spa țiului rural ,
– îmbunătă țirea nivelului de trai la nivel rural și diversificarea economiei rurală ,
– programul LEADER.
Comisia Europeană a acceptat programul de politică de coeziune pentru perioada
2014 -2020. Scop ul principal a l acestei politici de coeziune este de a dinamiza cre șterea
economic ă în teritoriul Uniunii. Principalele diferen țe față de perioada 2007 -2013 , în planul
politicii de coeziune și a celei regionale a Uniunii Europene sunt următoarele:
– accentua rea controlului rezultatel or obținute,
– simplificarea derulării programelor, transparen ță.
Principalele obiective ale politicii de coeziune sunt:
– dezvoltarea IMM – urilor,
– dezvoltarea inova ției,
– optimizarea folosirii energiei, folosirea mai adecvată a energi ei regenerabile.
Aceste obiective , axe și principii definesc strategi ile de marketing pentru dez voltarea
rurală a Rom âniei pe t ermen scurt, mediu și lung.

32
CAPITOLUL 3

COORDONATE ALE DEZVO LTĂRII RURALE
ÎN JUDE ȚUL COV ASNA , ÎN PERIOADA 2006 -2016

Zona rurală românească se confruntă cu numeroase deficien țe care expli că
disparită țile dintre zonele urbane și rurale . Pentru reducerea acestor disparită ți, o soluție o
reprezintă implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunită țile locale.

3.1. Aspecte socio -economice ale jude țului Covasna

Conform datelor I nstitutului Na țional de Statistică, în ceea ce privește popula ția
stabilă , activă , județul Covasna se situează pe ultimul loc , cu un număr de 210.177 de
locuitori , din care doar 45.917 sunt salaria ți, 44.562 pensionari și 5.746 șomeri.
„Produsul Intern Brut este unu l dintre cei mai importan ți indicatori ai nivelului de
dezvoltare economică în cazul or icărei comunită ți. Datele utilizate în studiu provin de la
Comisia Na țională de Prognoz ă, care la r ândul său a utilizat date ale Anuarului statistic al
INS pentru perioada 2008 -2010 și estimări proprii pe baza datelor statistice la nivel na țional
sau pe baza prognozelor pe termen mediu utilizate la fundamentarea bugetului na țional .”32
Tabelul nr. 1. Produs Intern Brut în jude țul Covasna

Sursă: http://www.investinszeklerland.eu/dl/Covasna_Strategie.pdf

Cu toate că PIB -ul din jude țul Covasna conform evolu ției din Tabelul nr. 1, este în
continuă cre ștere, fenomenu l de îmbătr ânire a popula ției și migra ția celei tinere în afara
teritoriului provoacă diminuarea popula ției apte de muncă, pe pia ța for ței de muncă
resim țindu-se un deficit de for ță de lucru t ânără, s pecializată în diverse profesii, acest lucru
conduc ând la încetinirea dezvoltării economiei.
Profesiile cele mai afectate sunt cele din domeniul IT, medicină, educa ție,
automatizări, construc ții și instala ții, turism, etc.
Meșteșugurile tradi ționale sunt diver se, dar pe cale de dispari ție, fapt provocat de
lipsa tinerilor dornici să înve țe aceste me șteșuguri de la me șteșugarii existen ți.

32 http://www.investinszeklerland.eu/dl/Covasna_Strategie.pdf
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
4042,3 4030,3 3839,1 4068,4 4177,3 4452 4709 4952Produs Intern Brut- milioane lei

33
Tinerii, în speran ța unui trai mai bun, tind să migreze din mediul rural spre cel urban.
Reducerea numărului popula ției active și mai ales a popula ției tinere, poate deveni un factor
de limitare a dezvoltării teritoriului.

3.2. Patrimoniul arhitectural și cultural al jude țului Covasna

Bogă ția arhitectural ă, alături de cea imaterial ă, turistic ă și cultural ă conferă un profil
speci fic județului Covasna. Acest patrimoniu reflec tă o mixtură multiculturală a tradi țiilor.
Acest aspect în teritoriul jude țului Covasna este subliniat de un număr de 594 de
monumente istorice.33
Punerea în circuitul turistic interna țional al castelului Kálnoky de la Miclo șoara și al
Castelului Daniel din Tăli șoara, C onacului Benke din Moac șa etc., sunt exemple relevante
de bună practică în exploatarea resurselor endogene.
Riscul dispari ției unor obiective de patrimoniu poate fi r edus cu ajutorul
instrumentelor politicilor de d ezvoltare rurală , care p ot ajuta o dezvoltare durabilă și o
îmbunătă țire a vie ții.
Condițiile climatice sunt severe, de munte. Județul Covasna se caracterizează prin
dominan ța activită ților de subzisten ță. Competen țele specifice sunt pe cale de dispari ție, până
în prezent neput ând fi surse de valoare adăugată.
Bogă ția arhitectural ă și cultural ă local ă alături de agricultură , zootehni e, de industria
de prelucrare a produselor zootehnice, de exploatare a lemnului, de industria alimentară etc.,
pot sprijini dezvoltarea zonei.
Printr -o abordare integrată, av ând ca scop generarea de valoare adăugată, se poate
iniția dezvoltarea locală.

33 http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi -2015/LMI -CV.pdf

34
3.3. Economia locală a mediului rural din jude țul Covasna

Județul Covasna este situat pe primul loc pe lista celor mai sărace jude țe ale
Rom âniei. Pr incipalele acțiuni depind de resursele naturale autohtone , de relieful și de
tradițiile zonei. Agricultura răm âne o ramură economică tradițională.
Fondul funciar agricol al jude țului este de 186.416 ha, reprezent ând 50,3% din
suprafa ța totală a jude țului. În cadrul terenurilor cu destina ție agricolă paji știle naturale
reprezintă ponderea cea m ai mare cu 53%, cele de folosin ță arabilă ocupă 46,3%, iar restul de
0,7% din suprafa ță are destina ție pomicolă .
Se constat ă fragmentarea excesivă a terenurilor și structura proprietă ții din acest
sector. O pondere importantă au fermele de semi -subzisten ță. Aceste ferme se caracterizează
printr -o structură de produc ție diversificată, determinată de necesită țile gospodăriei.
Structura, nefavorabilă în principal a explo atațiilor agricole de semi -subzisten ță, ca și
colaborarea ineficientă a producătorilor agricoli, a provocat o slabă evolu ție a sectorului.
Lipsesc formele de asociere a actoril or locali. S-ar degreva producătorul de sarcina vânzării
produc ției, ceea ce ar contribui direct la o mai bună integrare a acestor furnizori/producători
de servicii pe pia ță.
Nu există r ețele de desfacere a produselor și nici lan țuri de procesare.
O propor ție de 95% din terenurile agricole sunt gospodării mici particulare, media
județeană fiind de 2,43 ha.
Pe teritoriul jude țului Covasna activează cele trei Grupuri de Ac țiune Locală (GAL) :
– Asocia ția „Alutus Regio Egyesület ”- ( în continuare GAL Alutus )
– Asocia ția „Angustia Egyesület” – ( în continuare GAL Angustia )
– Asocia ția „Grupul de Acțiune Locală Progressio ”- (în continuare GAL
Progressio )
Majoritatea teritoriului acoperit de GAL -uri se află în zonă montan ă, teritoriul fiind
izolat . Infrastructura de transport este precară.
La nivelul jude țului Covasna , teritoriul apare ca fiind sl ab diversificat și încă
dependent de activită țile agricole, asigurând venituri mici pentru întreprinzători ; cum s -a
specificat majoritatea exploata țiile agricole sunt de semi -subzisten ță.
În Tabelul nr. 2 se prezintă: fondul funciar după modul de folosin ță, suprafa ța
cultivată cu principalele culturi , produc ția agricolă vegetală la princi palele culturi și numărul
animalelor pe total agricultură în jude țul Covasna , în perioada 2010 -2015.

35
Tabelul nr. 2. Fondul funciar, după modu l de folosin ță în jude țul Covasna

Sursă: conform datelor ofic iale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 7. Suprafa ță cultivată cu principalele culturi , în jude țul Covasna

Sursă: conform dat elor oficiale furnizate de INS Covasna

2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total România 23839071 23839071 23839071 23839071 23839071 23839071
Total Covasna 370980 370980 370980 370980 370980 370980
Total România- suprafața agricolă 14634436 14621427 14615057 14611883 14630072 14630072
Total jud. Covasna- suprafața agricolă 186139 186114 186067 185939 185939 185939Modul de folosință a fondului funciar
(hectar)Anul0500010000150002000025000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Suprafața cultivată ,cu principalele culturi în județul Covasna
(hectar/ an)
Cartofi Grâu Orz și orzoaică Sfeclă de zahăr Legume

36
Figura nr. 8. Produc ția agricolă vegetală la principalele culturi , în jude țul Covasna

Sursă: conform dat elor oficiale furnizate de INS Covasna

Figura nr. 9. Ponderea produc ției agric ole vegetală la principalele culturi în jude țul Covasna
în perioada 2006 – 2015

Sursă: conform dat elor oficiale furnizate de INS Covasna
050000100000150000200000250000300000350000400000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Producția agricolă vegetală la principalele culturi în județul
Covasna (tone/an)
Cartofi Cereale boabe Grâu și secară
Orz și orzoaică Porumb boabe Sfeclă de zahăr
43%
18%10%3%4%18%4%Structura p roducți eiagricol evegetal e la principalele culturi ,în
județul Covasna , în perioada 2006 -2015
Cartofi Cereale boabe Grâu și secară Orz și orzoaică Porumb boabe Sfeclă de zahăr Legume

37
Figura nr. 10. Evolu ția numărul ui de animale în jude țul Covasna

Sursă: conform dat elor oficiale furnizate de INS Covasna

În continuare , județul Covasna este caracteri zat prin existen ța micro -întreprinderi lor
și întreprinderilor mici, cu număr restr âns de angaja ți.
Comer țul și serviciile sunt descentralizate, nu sunt i ntegrate în re țele sau clustere și
sunt de fapt m ici afaceri, cu un număr redus de angaja ți, care în cel mai bun caz asigură o
șansă de subzisten ță unor familii.
Existen ța unui număr redus de societă ți comerciale cu ridicata (en -gros, depozite,
centre comerciale, etc.) faci litează exportul de capital spre marile centre comerciale din
Brașov. Nu sunt valorificate resursele naturale, precum apele minerale, fructele de pădure,
ciupercile etc., iar pentru turismul de agrement și de odihnă nu există momentan
infrastructură adecva tă.

3.4. Organizarea institu țională și socială în jude țul Covasna

Un alt aspect de dezvoltare în jude țul Covasna îl reprezintă lipsa de institu ții, precum
cantine, centre pentru v ârstnici, copii defavoriza ți etc. În teritoriul GAL Alutus ca și în
celelal te două teritorii al e GAL -urilor, nu există cantine sociale, centre de tip reziden țial
pentru v ârstnici, consiliere psihologică pentru persoane și copii defavoriza ți, etc. O singură
asocia ție asigură îngrijire la domiciliu și spălătorie socială. Confom num eroaselor înt âlniri cu 050000100000150000200000250000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Ponderea numărului animalelor în județul Covasna în perioada 2006 –
2015
Bovine Porcine Ovine Cabaline de munca

38
actorii locali putem afirma lipsa infrastructurilor școlare de tip after -school și a infrastructurii
sociale.
Clădirile din proprietatea administra țiilor locale sunt în stare avansată de degradare,
care după reabilitare ar putea func ționa ca și centre multifunc ționale.
Școlile nu sunt dotate corespunzător, sălile sunt mici, iar cadrele didactice calificate
părăsesc mediul rural în favoarea condi țiilor mai bune asigurate de mediul urban. Cea mai
apropiată unitate de învă țământ secunda r superior, precum și centru universitar este în Sf ântu
Gheorghe, Mi ercurea Ciuc (jude țul Harghita) și în Bra șov.
Lipsa parcurilor publice și starea precară a terenurilor de joacă și de sport este iară și o
problemă majoră în teritoriu. Un bazin de înot ac operit se găse ște doar la Sf ântu Gheorghe.
Elementele enumerate conduc la migrarea tinerilor și a for ței de muncă, implicit la
declinul economiei din mediul rurarl, iar acest proces trebuie stopat prin orice mijloc.

3.5. Contextul social în jude țul Cov asna

După datele emise de INS, aproape 55% din popula ția județului Covasna trăiește în
mediu l rural , adică 116.301 de persoane, în 2011 , restul de 45% trăie ște în med iul urban.
Densitatea popula ției este scăzută (59,9 locuitori/km2), sub nivelul celei înregistrate la
nivel na țional sau reg ional. În ultimii 20 ani , numărul locuitori lor județului Covasna s-a redus
cu 6,4%, înregistr ând un ritm mai redus de declin demografic comparativ cu media na țională,
iar p ână în anul 2050 , s-ar mai putea reduce cu 26%. Evolu ția structurii pe grupe de v ârstă
pune în eviden ță un accentuat proces de îmbătr ânire, numărul vârstnicilor mărindu – se de la
10,3% în 1990 la 13,6% în anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 32,3%. Popula ția tinde
să îmbătr ânească. Resursa umană nu este competitivă. În speran ța unui trai mai bun tinerii
părăsesc mediul rural.
În Tabelul nr. 3 , este prezentată ponderea popula ției rurale pe categorii de sate, în
funcție de nivelul de trai, în jude țul Covasna.
Indicele de Dezvoltare Socială Locală (I DSL) a cărui valoare numerică este de 68
pentru jude țul Covasna, reprezintă un indicator pentru identificarea disparită ților în
dezvoltarea socială.

39
Tabelul nr. 3. Ponderea popula ției rurale pe categorii de sate, în func ție de nivelul de
dezvoltare , în jude țul Covasna , în anul 2002
Sate foarte
sărace Sate
sărace Sate mediu
dezvoltate Sate
dezvoltate Sate cu nivel maxim de
dezvoltare
3,9 11,9 19,1 22 43,1
Sursă: Dumitru , S., Dezvoltare comunitară, Editura Polirom, Ia și, 2005, pag. 131 .

Actorii locali contribui e la realizarea unei dezvoltări dinamice a propriilor zone , cu
ajutorul GAL -urilor , prin implementarea măsurilor programul ui LEADER.

3.6. Implementarea programul ui LEADER în jude țul Covasna

Implementarea programului LEADER în jude țul Covana este sarcina celor trei GAL –
uri existente: GAL Angustia , GAL Alutus și GAL Progressio . Activitatea GAL -urilor are ca
scop dezvoltarea rurală a jude țului Covasna prin utilizarea proiectelor europene acordate
grupurilor țintă, în diferitele zone a le județului.
Actorii locali – mediul de afaceri, ONG – urile, institu țiile publice, autorită țile publice
locale – în mod constant duc lipsă de fonduri alocabile unor ini țiative de perspectivă.
Fondurile existente nu sunt suficiente nici pen tru acoperirea celor mai necesare cheltuieli.
Unul dintre motivele care justifică implementarea programului LEADER este lipsa de
fonduri private și publice .

GAL „Asocia ția Angustia Egyesület ”

Zona acoperit ă de GAL „Asociatia Angustia Egyesület” conține 12 comune în jurul
Municipiului T ârgu Secuiesc, din depresiune a Târgu Secuiesc, comunele: Bre țcu, Cătă lina,
Cernat, Estelnic, Ghelin ța, Lemnia, Mereni, Ojdula, Poian, S ânzieni, Turia, Zăbala.34
Suprafa ța totală a teritoriul GAL – ului este de 1156,33 km² , iar structura popula ției pe
localită ți se prezintă în Anexa nr. 1. (Figura nr. 64 , pag. 167 ). Există un echilibru în planul
parteneriatului din terit oriul fiecarei UAT fiind în medie între 3 -5 reprezentan ți priva ți și
reprezentan ți ai ONG -urilor.
GAL Angust ia s-a constituit în anul 2010 și în anul 2012 a fost autorizat de
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

34 http://www.angustia.ro/

40
Popula ția totală a teritoriului GAL Angustia este de 40.236 locuitori , popula ției care
cunoa ște un proces de regres din motive demografice naturale .

GAL Asocia ția „Alutus Regio Egyesület ”

În perioada de programare 2007 -2013 , din alian ța a 59 de membri fondatori : 21
ONG – uri, 6 organiza ții ale cultelor, 21 întreprinderi mici și mijlocii, respectiv 11 actori din
mediul public (consilii locale și consiliul jude țean) s-a înfiin țat Asocia ția „Alutus Regio
Egyesület” și a dob ândit statutul de GAL autorizat. Parteneriatul este format din 55 de
reprezentan ți ai sectorului public, privat și societă ții civile. 35
Pentru asigurarea și men ținerea omogenită ții și coeren ței teritoriale, structura
teritoriului GAL Alutus a rămas neschimbată pe toată per ioada de implementare și se întinde
în nord – vestul jude țului Covasna, în regiunea de dezvoltare centru și include comunele și
satele apar ținătoare din Depresiu nea Baraolt și Valea Oltului: Aita Mare, Arcu ș, Bățani,
Belin, Bixad, Bodoc, Brădu ț, Ghidfalău, Malna ș, Micfalău, Valea Cri șului, V ârghiș,
respectiv ora șul Baraolt, în totalitate 35 de localită ți (13 UAT). Confo rm Adeverin ței
eliberată de INS suprafa ța ter itoriului GAL Alutus este de 1.105,80 km2, iar numărul
locuitorilor este de 37.754. (Anexa nr. 1 , Figura nr. 65, pag. 167 ).
Asocia ția „Alutus Regio Egyesület” a început munca propriu zisă în 2012, c ând în
cadrul unor activită ți de animare, înt âlniri cu lid erii locali și grupuri de lucru tematice au
identifcat nevoile, deficien țele și posibilită țile de dezvoltare ale zonei în vederea elaborării
unui pla n de dezvoltare locală integrat , cu scopul de a diversifica, dezvolta economia în
folosul comunită ților din mediul rural prin programul de succes al Uniunii Europene și
anume programul LEADER.
În perioada 2012 -2016 Asocia ția „Alutus Regio Egyesület” a reu șit să absoarbe 2,3
milioane de euro alocate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în vede rea
implementării Planului de Dezvoltre Locală. Cu ajutorul acestui sume asocia ția a reu șit să
sprijine proiectele comunelor, a composesoratelor din zonă, dar și a tinerilor fără experien ță,
fermierilor, me șteșugarilor și a asocia țiilor, care duc lipsă con tinuă de fonduri alocabile unor
investi ții de amploare.

35 www.alutusregio.ro

41
GAL „ Asocia ția Grupul de Ac țiune Locală Progressio ”

GAL „Asocia ția Grupul de Ac țiune Locală Progressio ” a fost creată din ini țiativa
proprie a primarilor, a agen ților economici și ONG -urilor din zo na acoperită. GAL
Progressio a fost înfiin țat în 2012 și este format din 12 comune: Barcani, Boro șneu Mare,
Brate ș, Chichi ș, Comandău, Daln ic, Ilieni, Moac șa, Ozun, Reci, Sita Buzăului și Zagon, dar
contra ctul de finan țare în cadrul axei IV. LEADER a fost semnat doar în anul 201 3, când a
dobândit statu tul de GAL autoriza t.36
Suprafa ța teritoriului Progressio este una compactă de 316,2 km² cu 32.621 locuitori .
(Anexa nr. 1, Figura nr. 66 , pag. 168 ).
Toate cele trei GAL -uri activează și în prezent și contribu ie la dezvoltarea jude țului
Covasna prin intermediul finan țării ob ținute pentru perioada de programare 2014 – 2020.
Fiecare GAL are zona sa de ac țiune, propria strategie și propriul plan de marketing cu
ajutorul cărora derulează activită ți care vizează spe cificul și nevoile locale în materie de
dezvoltare rurală.
Campaniile sociale, în cazul dezvoltării rurale au ca scop creșterea bunăstării
popula ției, respectiv oferirea sentimentului de siguran ță și de autorealizare, aceste elemente
fiind cele mai import ane în piramida lui Maslow37.
Grupurile de Ac țiuni Locale folosesc mijloacele marketingului social în vederea
informării publicului larg, a poten țialilor beneficiari.
Se poa te afirma că indiferent de tipul de reformă agricolă sau non-agricol ă, măsurile
de finan țare în domeniul dezvoltării rurale accesabile grupul ui- țintă au un scop comun:
îmbunătă țirea nivelului de trai a l regiunii în toat e domeniile, economic, social , cultural.
În ceea ce prive ște proiectele c âștigate în domeniul non-agricol se poate fa ce o
clasificare privitor la impactul social al proiectelor în cre șterea bunăstării oamenilor.
Aceste subcategorii sunt:
– îmbunătă țiri în domeniul sănătă ții rurale ,
– îmbunătă țiri în domeniul protejării mediului ,
– îmbunătă țiri în domeniul economic ,
– îmbunătă țiri în domeniul educa ției.

36 www.galprogressio.ro
37 http://www.e -psiho.ro/tag/abraham -maslow

42
La nivelul jude țului Covasna în perioada 2012 -2016 GAL Angustia a reu șit să
absoarbe 2,3 milioane de euro , GAL Alutus 2,3 milioane de euro , iar GAL Progressio 2,5
milioane de euro, alocate de către Ministerul Agriculturii și Dezvo ltării Rurale î n vederea
implementării Planurilor de Dezvo ltre Locală. Cu ajutorul acestor sume asocia țiile au reușit
să sprijine proiectele comunelor, a le composesoratelor din zonă , ale fermierilor, a le
beneficiari lor tineri fără experien ță, ale meșteșugarilor etc.

3.7. Proiectele agricole și non -agricole implementate , în jude țul Covasna în peri oada
2012 -2016

Proiectele de dezvoltare rurală realizate în jude țul Covasna au fost depus e în cadrul
măsurilor relevante din PNDR.
Date statistice privind activ itatea de implementare a progra mului LEADER în jude țul
Covasna , se prezintă în Tabelul nr. 4 :

Tabelul nr. 4. Fonduri atrase de către GAL Angustia , GAL Alutus și GAL Progressio din
alocarea totală a Rom âniei
Denumire Valoare ( euro) Procentul
(%)
Asocia ția „Alutus Regio Egyesület” 2.856.790 0,77
Asocia ția „Angustia Egyesület” 2.856.790 0,77
Asocia ția „Grupul de Ac țiune Locală
Progressio” 2.848.371 0,76
Total Rom ânia -Program ul LEADER –
(4,57% din alocarea FEADR ) ⁓371.0 00.000 100
Sursă: conform datelor oficiale furnizate de OJFIR Covasna

Tabelul nr. 4 , reprezintă fondurile atrase de căt re Asocia țiile sus -menționate ,
totaliz ând suma de 8.561.951 euro, care reprezintă 2,31 % din totalul fonduri lor disponibile în
Rom ânia, pentru implementarea programului LEADER. Suma c âștigată de 8.561.951 euro a
fost divizată în trei părți:
– proiecte pentru dezvoltarea sectorului agricol ,
– proiecte pentru dezvoltarea sectorului non-agricol (pe plan rural).
– Func ționarea Grupului de Ac țiune Locală, dobândirea de competen țe și animarea
teritoriului

43
Tabelul nr. 5. Implementarea proiectelor agricole și non-agricole în județul Covasna
Măsura Situa ția proiectelor în
afara LEADER Situa ția proiectelor
LEADER TOTAL
Situa ția proiectelor în
jud. Covasna
Proiecte contractate Proiecte contractate Proiecte contractate
Nr. Valoarea
nerambursabilă
(euro) Nr. Valoarea
nerambursabilă
(euro) Nr. Valoarea
nerambursabilă
(euro)
M 111 0 0,00 2 17.927,11 2 17.927,11
M 112 208 5.029.11 7,11 35 1.106.147,55 243 6.135.264,66
M 121 77 23.815.203,56 21 1.162.327,77 98 24.977.531,33
M 122 0 0,00 5 139.799,33 5 139.799,33
M 123 23 10.598.507,33 1 69.006,00 24 10.667.513,33
M 125 7 9.093.974,67 2 200.751,55 9 9.294.726,22
M 141 208 1.343.2 42,00 9 67.500,00 217 1.410.742,00
M 142 6 259.484,00 1 25.714,44 7 285.198,44
M 312 21 2.013.937,78 13 285.295,12 34 2.299.232,90
M 313 25 3.821.276,00 8 348.962,23 33 4.170.238,23
M 322 10 17.746.254,00 48 2.786.635,11 58 20.532.889,11
TOTAL 585 73.720.996,45 145 6.210.066,21 730 79.931.062,66
Sursă: conform datelor oficiale furnizate de GAL -uri

Tabelul nr. 5 . Con ține datele statistice privind implementarea proiectelor agricole și
non-agricol e a jude țului Covasna.

44
Tabelul nr. 6. Tipurile de proiecte agricole și valorile lor , în jude țul Covasna
Tip proiect Nr Valoare
(euro) % din
totalul
proiectelor
agricole
M 112 Instalarea tinerilor fermieri 243 6.135.264,66 7,68
M 121 Modernizarea exploata țiilor agricole 98 24.977.531,33 31,25
M 122 Îmbunătă țirea valorii economice a pădurii 5 139.799,33 0,17
M 123 Cre șterea valorii adăugate a produselor
agricole și forestiere 24 10.667.513,33 13,35
M 125 Îmbunătă țirea și dezvoltarea infrastructurii
legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și
silviculturii 9 9.294.726,22 11,63
M 141 Sprijinirea fermelor agricole de
semi – subzisten ță 217 1.410.742,00 1,76
M 142 Înfiin țarea grupurilor de producători 7 285.198,44 0,36
Total 605 52.928.702,42 66,22
Sursă: conform datelo r oficiale furnizate de OJFIR Covasna
Tabelul nr . 6. conține datele care se referă la tipurile de proiecte agricole și valorile
lor din jude țul Covasna.
Concluzia principală rezultată din acest tabel este că valoarea tipu lui de proiect depus
în cadrul m ăsurii M 121 deține 31,25 %, cota procentuală cea mai mare din valoarea totală a
proiectelor agricole.

Tabelul nr. 7. Tipuri proiecte non -agricole și valorile lor , în jude țul Covasna
Tip proiect Nr. Valoare
(euro) % din
totalul
proiectelor
non-
agricole
M 312 Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de mici
întreprinderi 34 2.299.232,90 2,88
M 313 Încurajarea activită ților turistice 33 4.170.238,23 5,22
M 322 Renovarea dezvoltarea satelor, punerea în
valoare a mo ștenirii rurale 58 20.538.889,11 25,69
Total 125 27.002.360,24 33,78
Sursă: conform datelor oficiale furnizate de OJFIR Covasna

Tabelul nr. 7 . con ține tipurile de proiecte non-agricol e și valorile lor, care au fost
implementate în localită țile rurale din jude țul Covasna .
O concluzie generală privind datele statistice men ționate, este că diseminarea în cazul
proiectelor non-agricol e este mult mai scăzută dec ât în cazul proiectelor agricole.

45
În baza tabele lor și a datelor privind sumele atrase în jude țul Covasna din cadr ul
măsurilor non-agricol e, cea mai accesată măsură a fost M 322, în cadrul cărei a valoare
absorbită și procent ul de implementare a fost cel mai ridicat . În baza tabelelor nr. 6 și 7
privind numărul proiectelor depuse în jude țul Covasna și a valorilor lor r ezultă faptul că
abordarea programului LEADER a oferit și oferă o șansă unică pentru ini țierea unor ac țiuni
de redresare, iar șansele încetinirii declinu lui economic, demografic, socio –economic în
general, rezidă în resursele endogene: apele minerale, valo rile naturale, mo ștenirea culturală
(materială și imaterială) și puternica identitate locală.

46

Partea a II – a ABORDĂRI DE MARKETING ALE
DEZVOLTĂRII RURALE

47
CAPITOLUL 4

ABORDAREA DE MARKETI NG SOCIAL
ÎN DEZVOLTAREA RURAL Ă

Înainte de anul 1970, marketingul era conceput ca un demers care se localiza la nivel
de firmă, tranzac țiile acesteia av ând loc pe pia ță (transfer de proprietate sau utilizarea unui
bun sau serviciu în schimbul plă ții corespunzătoare ). Această concep ție a început să fie
contestată de către diferi ți autori, atribuindu – se marketingului o perspectivă mult mai largă.
Jacques Lendrevie și Denis Lindon au identificat, la sf ârșitul anilor 1960, trei
fenomene care marcau o ruptură în raport cu evolu țiile observa te după terminare a celui de – al
Doilea Război M ondial: cre șterea economică a încetinit, ajung ându- se la o perioadă de
recesiune economică ce a antrenat o cre ștere a șomajului și o stagnare a puterii de cumpărare,
preocup ările consumeriste și ecologice s-au exprim ându- se mai pregnant ; s-a manifestat o
anumită tendin ță de diferen țiere a gusturilor consumatorilor, iar m arketingul a trebuit să se
adapteze acestor noi fenomene.38

4.1. Conceptul de marketing social

Primele lucrări, articole științifice din domeniul marketing ului social au apărut la
sfârșitul anului 1964 scrise de către E. Kelley și W. Lazer, dar dezvoltarea conceptului de
marketing social datează din anii 1969 – 1970.
În anul 1969, Kotler și Levy au sugerat extinderea marketingului pentru a permite
includerea o rganiza țiilor cu scop nelucrativ în c âmpul de activitate al disciplinei .
Lazer și Kelley pledează pentru recunoa șterea dimensiunii sociale a marketingului,
care poate asigura bunăstarea consumatorului.39
În 1972, la Universitatea din I llinois s -a desfă șurat Conferin ța Națională de Marketing
Social a SUA, prima în acest domeniu, iar în 1975 a avut loc primul Congres Interna țional de
Marketing Social, la Bruxelles.40 Conform speciali știlor din domeniul marketingului social,
în cazul ac țiunilor sociale se cere o conducere ra țională, pun ându- se problema eficientizării

38 Lendrevie, J.,L.D., Mercator , Ed. a 4 a, Editura Dalloz, Paris, 1990.
39 Lazer,W., Kelley, E., Social Mark eting: Perspectives and viewpoints , Homewood, IL: Irwin, 1973.
40 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/2.htm

48
raportului dintre eforturi (materiale, financiare de cele mai multe ori) și efectele ob ținute –
altfel spus, maximizarea rezultatelor ori minimizarea eforturilor.
În 1976, Philip Kotler definea m arketingul soc ial ca fiind elaborarea, aplicarea
programelor, care urmăresc creșterea adeziunii la o idee, la o cauză sau la un comportament
social, în cadrul unuia sau mai multor grupuri vizate.41
O altă abordare a lui Kotler despre conceptul de marketing social arată că organiza ția
trebuie să stabilească nevoile, dorin țele și interesele pie țelor vizate și să furnizeze sat isfacțiile
dorite în mod mai eficace și mai eficient dec ât concuren ții, dar și într – un mod care să
protejeze sau să îmbunătă țească exis tența materială și spirituală a consumatorului și
societă ții.42.
În lucrarea Marketing cercetătorii Lefter, C., Brătucu, G., Bălă șescu, M., Chi țu, I.,
Răuță, C., Tecău, A., au afirmat că „marketingul social reflectă apari ția unei noi exigen țe în
concep ția și acțiunea de marketing: luarea în considerare a intereselor de ordin general ale
societă ții.”43
O abordare interesantă a conceptului de marketing social este formulată de către
cercetătorul Vasile, M . în lucrarea Elemente de marketing general și direct unde nu numai că
define ște conceptul de marketing social ci și arată c ele trei elemente pe care se
fundamentează44:
– profiturile firmei,
– dorin țele consumatorilor,
– interesele societă ții.
Firmele care au adoptat această concep ție și- au fundamentat, la început, deciziile de
marketing pentru realizarea profitului pe termen scurt, dar ulterior au început să recunoască
importan ța satisfacerii pe termen lung a dorin țelor consumatorilor, încadr ându- și astfel
activitatea într -un context social mai larg. În prezent mu lte dintre firme încep să ia în
considerare interesele societă ții atunci c ând adoptă deciziile de marketing.45

41 Kotler Ph., Atteindre des objectifs sociaux a travers un marketing social . en Rev ue francise du marketing,
cahier no. 60, jan. -feb. 1976, pag. 62.
42 Kotler Ph. , Managementul marketingului , Editura Teora, București, 1997 , pag. 24.
43 Lefter C., Brătucu G., Bălășescu M., Chițu I., Răuță C., Tecău A., Marketing , Vol. I., Editura Universit ății
„Transilvania ” din Brașov, Brașov, 2006, pag. 26.
44 Marin, V., Elemente de marketing general și direct , Editura Universității „Transilvania” din Brașov, Brașov,
2006.
45 Marin, V., Elemente de marketing general și direct , Editura Universității „Transi lvania” din Brașov, Brașov,
2006, pag. 16.

49
Termenul „marketing social” desemnează o sferă largă și eterogenă, dar aplica țiile
concrete în anumite compartimente ale acestei sfere au primit denumiri adecv ate, prin
asocierea cuv ântului „ marketing” cu denumirea domeniului sau problemelor abordate.

Figura nr. 11. Elemente pe care se fundamentează conceptul de marketing social

Sursă proprie

Stabilirea unor conc epte de marketing valabile pentru noile sectoare ale societă ții,
luate în considerare, necesită însă o retipologizare a teoriei marketingului. În general se poate
afirma că marketingul presupune prezen ța a patru elemente:
– firma (sectorul micro economic care folosind resurse limitate produce produse
sau servicii pentru satisfacerea nevoilor diversificate a le clien ților),
– piața (locul unde se desfă șoară procesul de v ânzare – cumpărare ),
– produsul sau serviciul acordat clien ților,
– resursele financiare pentru serviciile acordate.
Aceste elemente se regăsesc în aproximativ în aceea și ordine , chiar dacă într -o formă
schimbată în cazul în care obiectul nu -l constuie neapărat un produs material, iar „răsplata”
acțiunilor întreprinse nu se evaluează în bani. Obiectul „ rămâne” comun, ceea ce ține de
esența marketingului, respectiv o anumită atitudin e: dorin ța factorului interesat, care poate fi
societatea în ansamblu, membrii săi, o organiza ție socială sau c hiar o intreprindere
economică de a cunoa ște cerin țele de o anum ită natură ale mediului social pentru a le
satisface mai bine.

50
Dacă o societate comercia lă cu o viziune de marketing, utiliz ând un ansamblu de
tehnici, reu șește să afle cerin țele clientului și să-i ofere un produs adecvat , iar prin v ânzarea
produsului să obțină un profit finan ciar, în mod similar ar putea proceda și o organiza ție
socială care ar urmări difuzarea unei idei, adeziunea la o cauză socială, schimbarea sau
crearea unui anumit comportament, unei opinii.46
Marketingul social nu este doar un concep t teoretic, ci o construc ție, care con ține
informa ții din mai multe domenii de cunoa ștere. Aceste sfere de cunoa ștere se leagă de
cultura , de mentalitatea , de modul de via ță al oamenilo r și cuprinde următoarele arii:
– psihologie,
– sociologie,
– antropologie,
– comunicare.
În majoritatea cazurilor efectele sociologice, psihologice asupra vie ții omene ști se discută
împreună, antropologia și comunicarea au preocupări m ai îndepărtate, de aceea efectele lor
trebuie discutate separat.

Figura nr. 12. Sferele de cunoa ștere a marketingului social

Sursă proprie
Toate aceste arii ajută marketingul social pentru să în țeleagă mai bine și mai
amănun țit comportamentul uman , put ând să -l influen țeze mai eficient. În cadrul
marketingului social se au în vedere următoarele elemente:
– planificarea logică a proceselor , care cupinde și cercetarea orientată către client,
consumator,

46 Brătucu, G., Ispas, A., Introducere în marketing social , Editura Info Market, Brașov, 1999, pag. 8.

51
– analiza pie ței,
– segmentarea pie ței,
– stabilirea obiectivelor,
– identificarea tacticilor, strategiilor.
Marketingul soc ial este dificil de aplicat, deoarece presupune determinarea
comportamentelor umane și modificarea acestora
Dacă în cadrul marketingului tradi țional, scopul final este dat de îndeplinirea
obiectivelor ac ționarilor companiilor care desfă șoară activitatea d e marketing , în cazul
marketingului social principalul scop este îmbunătă țirea calită ții vie ții cetă țenilor.47
Lărgirea sferei de activitate a marketingului și asupra domeniilor nelucrative a
deschis un orizont larg de ac țiune a acestuia, cu obiective și metode specifice de lucru pentru
fiecare domeniu în parte. Astfel, unii autori includ în marketingul serviciilor o serie de
specializări ale marketingului social, cum ar fi: marketingul educa țional, sportiv, sanitar etc.
În cadrul marketingului tradi țional are loc o specializare pe ramuri economice, acela și
proces av ând loc și în marketingul social, care se prezintă ca o sferă eterogenă și foarte
cuprinzătoare.
În acest sens, au fost realizate asocieri ale cuv ântului „marketing” cu domeniul sau
problema ab ordată, rezult ând următoarele tipuri: marketingul educa țional, marketingul
cultural, marketingul social , marketingul ecologic , marketingul ecleziastic, marketingul
sportiv, marketingul sanitar sau marketingul sănătă ții. 48

47 Kotler Ph ., Managementul marketingului , Editura Teora, București, 1997, pag. 46-64.
48 Brătucu, G., Marketing social . In Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N. Al. (coord.) , Marketing. Dicționar
explicativ , Editura Economică, Bu curești, 2003, pag. 433- 435.

52
Figura nr. 13. Tipurile marketingului social

Sursă proprie

Principalele diferen țe care apar la anumite nivele, între marketingu l social și cel
tradițional s unt prezentate în Tabelul nr. 8 .
Pentru în țelegerea con ținutului conceptului de marketing socia l deosebit de
importante sunt particularită țile acestuia în raport cu marketingul tradi țional . O compara ție
între marketingul social și cel tradi țional aparține americanilor J.R. Evans și B. Berman, al
căror punct de ve dere este prezentat mai jos49:

Tabelu l nr. 8. Principalele diferen țe între marketingul social și tradi țional
Marketingul social Marketingul tradi țional
Nivelul de aplicabilitate: Oameni, organiza ții, locuri,
bunuri, servicii, idei. Bunuri, servicii.
Nivelul sc himbului: Schimburile nu au o natură
financiară. Schimburile au o natură
financiară accentuată.
Nivelul de adresare: Firma se adresează unor
grupuri cu o putere de
cumpărare slabă sau foarte
slabă. Firmele se adresează
grupurilor de țintă cu o putere
de cumpărare mare. Scopul
fiind mărirea profitabilită ții
firmei.
Nivelul de beneficii: Beneficiil e grupurilor țiintă Beneficiile sunt corelate cu

49 Stanciu, S., Introducere în marketingul organizațiilor non -profit , Editura Universității din București,
București, 1999, pag.56.

53
nu sunt cor elate, cu plă țile
efectuate de acestea. plățile efectuate de
consumator.
Nivelul de finalitate a
acțiunii: Complexă, nemăsurabilă. Poate fi măsurat prin valoarea
profitului.
Nivelul de pia ță: Piața asocia țiilor are două
componente: rela țiile cu
grupul – țintă, rela ții cu
subscriptorii. Un singur component: rela ții
cu clien ții.
Sursă: adaptare după Evans, J.R., Berman, B., Essentials of Marketing, Macmillan Inc., New York, 1984,
pag.465, citat în Stanciu, S., Introducere în marketingul organiza țiilor non – profit, Editura Universită ții din
Bucure ști, Bucure ști, 1999, pag. 56.

Rezultă din T abelul nr. 8 că există multe diferen țe între marketingul social și cel
tradițional.

4.2. Politici și strategii ale mixului de marketing social

Conceptul general din marketingul tradi țional este „mixul de marketing”, cuno scut
sub denumirea de „cei 4 P”, adică produs, pr eț, plasament, promovare.

Figura nr. 14. Mixul de marketing tradi țional

Sursă proprie
La marketingul social, mixul de marketing are mai multe dimensiuni pentru că acest
tip de marke ting este mai complex dec ât cel tradi țional. Din această cauză mixul de
marketing social con ține încă patru elemente în afară de cele enumerate mai sus.

54
Aceste elemente noi sunt specific e marketingului social și sunt următoarele: publics
(audien țe), partnerships (parteneriate), policy (politic i publice), purse strings (surse de
finan țare). Și aceste elemente de „P” din domeniul marketingului social accentuează
diferen ța dintre marketingul social și marketingul tradi țional de afaceri.
Politicile și strategi ile marketingului social pot fi clasif icate în șase categorii, acestea
fiind:50
– schimbarea comportamentului,
– segmentare a,
– cercetarea consumatorului,
– mixul de marketing,
– schimb area,
– competi ția.
Pentru realizarea schimbului de comportament interven ția trebuie să se bazeze pe
înțelegerea valo rilor, nevoilor și experien țelor consumatorului prin pre – testări și prin
cercetări la nivelul întregii popula ții. Totodată, interven țiile sunt adresate unui public – țintă,
căruia trebuie să – i fie adaptat e mesajul, tonalitatea și canalele de transmitere.
Unul dintre puncte le forte ale marketingului social este utilizarea strategică a
mijloacelor de comunicare în masă. Folosind acest instrument, un scop important a l
marketingului social este crearea unei legături între grupul – țintă, canale și mesajul util izat.
Schimbul se referă la faptul că modificarea comportamentului rezultă dintr – o ac țiune
inten ționat ă, voluntară a popula ției și îi oferă acestuia în schimb un beneficiu.
Competi ția, ca ultimă categorie, înseamnă capacitatea unei firme de a produce bun uri
și servicii care se pot poziționa pe pia ță în a șa fel în c ât să poată concura cu succes cu
produsele existente , respectiv care satisfac într -un grad mai ridicat necesită țile și cerin țele
clien ților dec ât produsele firmelor concurente.

50 Andreasen, A.R., Marketing Social Marketing in the Social Change Marketplace , Journal of Public Policy
and Marketing, 21(1) 2002, pag. 3 -13.

55
Figura nr. 15. Strategiile și politicile marketingului social

Sursă proprie

În 1971 în Jurnalul de marketing , Philip Kotler și Gerald Zaltman, au susținut că: ,, O
campanie de schimbare socială este un efort organizat realizat de un gru p (agent de
schimbare), care încearcă să convingă pe al ții (adoptatorii țintă) pentru a accepta, modifica,
sau abandona anumite idei, atitudini, practici sau comportament. ” 51
Trebuie men ționat că în acel an, a fost înregistrat marketingul social ca o disc iplină
formală.
„Sfera de cuprindere a marketingului social în privin ța activită ților desfă șurate de
organiza țiile sociale, vorbind nu despre marketing social, ci despre campanii sociale, Philip
Kotler și Eduardo Roberto identifică următoarele domenii de acțiune:”52
– promovarea sănătă ții,
– prevenirea accidentelor,
– protec ția mediului,
– implicarea comunitară.

51 http://faculty.mu.edu.sa/public/uploads/1358239148.7214Kotler -Zaltman.pdf
52 Grigorut, C., Ploae, V., Zagan, R., Zaharia, R., Micu, A., Marketing universitar , București, Ediție online,
2011, pag. 10 -11. http://old.uefiscdi.ro/Upload/60d56441 -0ff7-4bf1-9a6b -aebecb2f1646.pdf

56

Figura nr. 16. Mixul de marketing social

Sursă proprie

În cazul marketingului social, produsul se referă la comportame ntul care se încearcă a
fi schimbat, acesta fiind puternic legat de valori personale, sisteme de referin ță, sentimente
ale indiviziilor, care sunt greu de modificat.

4.3. Modele ale abordărilor de marketing social

Sarcina principală a marketingului soci al este de a forma o valoare colectivă între
asocia țiile de tip profit și non – profit. Pentru derularea ac ținuilor marketingului social este
folosit modelul în șase faze53:
 Faza 1: Pregătirea, programul marketingului social, ini țierea ac țiunii.
Sarcina: Def inirea temei, ce și până c ând trebuie făcut, ce fel de problemă trebuie
rezolvată, cu ce șanse poate fi rezolvată problema respectivă.

53 Gromber g, E. C., Handbuch Sozial -Marketing , Cornelsen Verlag, Berlin , 2006, pag. 109.

57
 Faza 2: Definirea sarcinilor.
Sarcina: Identitatea asocia ției, misiunea, pozi ționarea ac țiunii, grupuri, definirea
modali tăților de comunicare, analiza realizării , întrebări structurale (Mind Mapping)
analiza SWOT, definirea propriu – zisă a sarcinii.
 Faza 3: Fixarea scopurilor strategice.
Sarcina: Definirea scopurilor de marketing, definirea strate giei principale, programare a,
definirea atribu țiilor.
 Faza 4: Tactici, planificare operativă.
Sarcina: Idei, crea ții, planificarea ac țiunilor de comunicare, criteriile de control, teste,
planuri de cheltuieli par țiale, planul de media etc.
 Faza 5: Pregătirea realizării.
Sarcina: Semnarea contractului, produc ția și distribu ția, audit ul calitativ.
 Faza 6: Program, derularea ac țiunii.
Sarcina: derularea ac țiunii, cont rol, feed – back etc.
Un alt model în șase faze „Social Marketing CDCynergy ” este asemănător cu cel
prezent at mai sus și define ște următoarele faze :54
 Faza 1: Definirea problemei.
Descrierea problemei analizarea da telor, teamul strategic , sinteza analizei Swot.
 Faza 2: Analiza cercetării de marketing.
Întocmirea planului de cercetare, raport ul de cercetare.
 Faza 3: Definirea strategiei de marketing.
Definirea grupului – țintă, definirea scopurilor, resurse le, program ul.
 Faza 4: Planificarea de ini țiere.
Programul detaliat, ser vicii, formarea angaja țiilor, planul de comunicare.
 Faza 5: Monitorizare, planul de evaluare.
Definire a indicatorilor, a modalită ților de monitorizare, a planul ui de evaluare.
 Faza 6: Realizarea ini țierii și evaluarea.
Realizarea sarcinilor, feed – back – ul partenerilor , stakeholders – lor.
Cercetătorii care folosesc marketingul social au acceptat faptul că marketingul social
nu este numai promovarea ideilor și sfaturilor, ci înseamnă influen țarea atitudinii. Au realizat
că uneori produsele apar în pocesul de schimbare a atitudinii.

54 Piskóti I., A társadalmi marketing fogalmi keretei, modellj e és hazai működési lehetőségei , In
Marketingkaleidoszkóp , Miskolci Egyetem Marketing Intézet Miskolc, 2012, pag. 139-166.

58
Marketingul social oferă informa ții (un produs care nu are formă fizică) pen tru grupul
țintă iar schimbul de „produse” se desfă șoară atunci c ând grupul – țintă î și schimbă atitudinea
față de informa ția primită de marketingul social. Cu a lte cuvinte grupul – țintă î și modifică
comportamentul și folose ște informa țiile primite în benef iciul ei.

4.4. Caracterul social al marketingului dezvoltării rurale

Pentru a defini caracterul social al marketingului dezvoltării rurale, este impo rtantă o
analiză adecvată a temei, pentru a cunoa ște sferele de cuprindere ale marketingului social în
dezvoltarea rurală.
Se știe că m arketingul social presupune utilizarea unor strategii de identificare,
evaluare și prognoză ale nevoilor consumatorilor, în vederea proiectării și prestării acelor
servicii care oferă o satisfac ție optimă pentru grupul – țintă. Philip Kotler și Eduardo Roberto
sunt cei care identifică domeniile de ac țiune pentru dezvoltarea rurală.55
Toate proiectele implementate în mediul rural, indiferent de tipul de proiect, au un
caracter social prin obiectivul urmărit, dezvoltarea rurală, pentru că ajută popula ția, regiunea,
zona rurală să se dezvolte pe plan economic, cultural, social.
Caracterul social este accentuat și sus ținut de principiile durabilită ții dezvoltării
rurale, prin dimensiunile sale: economică, cultural – socială și de me diu. Caracterul social al
marketingului dezvoltării rurale constă în îmbunătă țirea condi țiilor de via ță ale popula ției
rurale prin cre șterea veniturilor, prin asigurarea unor noi locuri de muncă și a unui nivel
educa țional superior, în sensul con știentizăr ii caracterului durabil al activită ților rurale și al
realizării unui echilibru între popula ția vârstnică și cea t ânără, al păstrării și al transmiterii
obiceiurilor și tradi țiilor, a unor me șteșuguri și îndeletniciri specifice mediului rural, al
conservăr ii biodiversită ții și a mediului înconjurător, al utilizării eficiente a resurselor solului
și a subsolului, ca și a fondului forestier, asigur ând sustenabilitatea vie ții pentru genera țiile
viitoare.
Pentru a accentua caracterul social al marketingului de zvoltării rurale trebuie să se
analizeze demersurile adoptate, strategiile, proiectele și planurile na ționale și europene ale
dezvoltării rurale.

55 Kotler, Ph. Roberto, E. L ., Social Marketing: Strategies for Changing Public Behavior , Editura The Free
Press, New York, 1989.

59
Pe lângă demersul de marketing social s e pot delimita alte pat ru demersuri, cum ar fi
cel educativ, cel persu asiv, cel al modificărilor comportamentale și demersul influen ței
sociale56 – prezentate în Figura nr. 17 .
 Demersul educativ : acesta porne ște de la premisa că oamenii vor face ceea ce li se spune
că este bine, dacă sunt întrunite două condi ții: să în țeleag ă de ce este nevoie să facă
aceasta, să înve țe cum trebuie să procedeze. Sarcina educatorului este aceea de a aduce
fapte concrete și relevante la cuno ștința grupurilor – țintă vizate, astfel înc ât membrii
respectivelor grupuri – țintă să – și modifice opini ile.
 Demersul persuasiv : încearcă să – l îmbunătă țească pe cel educativ punând accentul pe
convingerea și motivarea grupului – țintă.
 Demersul modificărilor comportamentale : acest demers tinde să minimalizeze influen ța
gândurilor și sentimentelor în compor tamentul individual, astfel înc ât acesta să se
încadreze în modificările urmărite pentru comportamentul de grup.
 Demersul influen ței sociale : acest demers mizează pe dorin ța indivizilor de apartenen ță la
un grup, de a se încadra într – o colectivitate, sup unându- se regulilor care o guvernează.
Figura nr. 17. Demersuri pentru dezvoltarea rurală

Sursă proprie

56 Grigorut, C., Ploae, V., Zagan, R., Zaharia, R., Micu, A., Marketing universitar , București, Ediție online,
2011, pag. 12 -13.
http://old.uefiscdi.ro/Upload/60d56441 -0ff7-4bf1-9a6b -aebecb2f1646.pdf

60
Demersurile enumerate au un caracter social foarte puternic pentru că se orientează
spre grupul – țintă, spre oamenii care vor să contribuie prin ac țiunile și activită țile lor la
dezvoltarea rurală.

4.5. Mixul de marketing al dezvoltării rurale

Conceptul de mix de marketing a apărut în anii 1950 și a fost sugerat autorului său,
Neil Borden, de un articol de marketing î n care se arăta că specialistul în marketing trebuie să
fie un „artist”, un „mixer de ingrediente .” Uneori el folose ște rețete pregătite de al ții, alteori
pregăte ște singur re țetele propri i. Poate să adapte ze rețetele în func ție de ingredientele
disponibil e, alteori experimen tând sau invent ând ingrediente noi.57
Acest mix de marketing apare în felul următor în dezvoltarea rurală a Rom âniei:
– Produsul , măsurile de finan țare (agricole, non-agricol e) a programului de
dezvoltare în cadrul cărora solicitan ții pot depune proiecte individuale. În
marketingul social produsul nu poate fi definit în dimensiunea fizică.
– Prețul este valoarea sprijinului care poate fi solicitat în cadrul fiecărei măsuri în
parte.
– Promovarea , înseamnă reclamă, PR, publicitate, program de promovare a
măsurilor finan țabile prin FEADR, dar care este reglementată de către Autoritatea
de Management.
– Plasamentul, reprezintă acele canale cu ajutorul cărora informa ția ajunge la
grupul – țintă și anume apelurile de selec ție a proiectelor în cadrul măsurilor.
– Publics (audien țe), locuitorii, liderii locali, comunitatea locală, administra ția
locală,
– Partnerships (parteneriate): public, privat, public – privat
– Policy (politici publice): regulamente și legisla ția UE și cea na țională
Purse strings (surse de finan țare): programele de finan țare nerambursabile UE,
bugetele locale, contribu ția Guvernului Rom âniei, etc.
În Figura nr. 18 . se prezintă componentele mixului de marketing al dezvoltării rurale.

57 http://www.marketing -schools.org/types -of-marketing/traditional -marketing.html

61
Figura nr. 18. Mixului de marketing social în dezvoltărea rurală

Sursă proprie

Privind aspectul complex a l proiectelor, putem afirma că mixul de marketing social
cuprinde toate sferele de activitate socială de la oamenii de conducere p âna la oamenii de zi
cu zi, iar reu șita implementării proiectelor depinde de nivelul de informare, de nivelul de
comunicare și cooperare între aceste persoane.

62
CAPITOLUL 5

MARKETINGUL DEZVOLTĂ RII RURALE
ÎN JUDE ȚUL COV ASNA

Strategiile de marketing ar trebui să acorde o importan ță deosebită zonelor mo ntane,
pentru că o parte a jude țului Covasna este alcătuit ă din zone montane defavorizate. Dar în
acela și timp , aceste strategii trebuie să anticipeze dezvoltarea fermelor de familie pentru a
asigura continuitate și durabilitate în spa țiul rural , producerea de bunuri, av ând și țelul de a
înlătura tendin țele de abandon și de migra ție ale popula ției.

5.1. Elemente de marketing strategic pentru dezvoltarea rurală a jude țului Covasna

Analiza SWOT permite caracterizarea punctelelor tari, punctelelo r slabe, a
oportunită ților și a pericolelor din cadrul realită ților socio – economice ale județului Covasna,
privitor la patrimoni ul arhitectural și cultural, la economia locală a mediului rural și la
organizare a institu țională, socială din județul Covasna.
Pornind de la informa țiile ob ținute prin cercetarea de tip diagnostic, prin analiza
SWOT s-au observat principalele puncte tari și slabe , interne județului Covasna și
oportunită ți/ riscuri externe teritoriului jude țului. Element ele definitorii , ale mediu lui rural
din jude țul Covasna , au fost an alizate în mod unitar , în integralitatea lor , luând în considerare
aspectele de dezvoltare socială, patrimonială, teritorială, culturală , care vor fi îmbunătă țite
prin implementarea programului LEADER. Tabelele SWOT se referă la următoarele aspecte:
popula ție, teritoriu, activită ți economice, o rganiza re institu țională și socială, calitate a vieții și
a dezvoltarii rurale .

63
SWOT POPULA ȚIA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Densitatea medie a popula ției
– Creșterea numărului de absolven ți
de facultate
– Diversitatea etnică
– Forța de muncă ieftină
– Forța de muncă tânără dispusă să se
recalifice sau să înceapă o afacere pe
cont propriu
– Număr redus de inadapta ți social
– Număr mare de tineri cu studii
superioare
– Rata infrac țională redusă
– Integrarea minorită ții rrome
– Apropierea de orașe, ceea ce permite
naveta – Rata șomajului
– Lipsa muncitorilor califica ți
– O parte semnificativă a popula ției nu
vorbește bine limba română
– Existen ța unui număr mare de
persoane care necesită asisten ță
socială
– Număr mare de persoane casnice
– Lipsa copiilor la sate din cauza
migra ției spre oraș
– Subutilizarea for ței de muncă
calificată superior

OPORTUNITĂ ȚI RISCURI
– Utilizarea cât mai eficientă a
infrastructurii educa ționale din
teritoriu
– Preluarea exemplelor de succes ale
localnicilor cu ini țiativă
– Încurajarea ini țiativelor de tip PPP
(Public – Privat Partnership)
– Existen ța programelor de formare
profesională pentru popula ția rurală
– Sprijinirea diversificării activit ăților
din zonele rurale – Tendin ța de migrare a t inerilor spre
centrele urbane apropiate
– Migrarea for ței de muncă din mediul
rural
– Creșterea șomajului în rândul
tinerilor absolven ți de liceu

Tabelul nr. 9. Analiza SWOT – caracterizarea socio – demografică a popula ței jude țului
Covasna

64
SWOT TERITORIUL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Peisaje spectaculoase și condi ții
climatice favorabile dezvoltării
activită ților turistice
– Existen ța izvoarelor de apă minerală
și a emana țiilor uscate de gaze
mofetice
– Resurse naturale neexploatate
– Nivel ridicat al biodiversită ții pe
suprafe țele agricole
– Tradi ția îndelungată în gospodărirea
obștească
– Existen ța practicilor agricole
tradiționale extensive
– Existen ța meșteșugurilor tradi ționale
– Tradi ții culturale locale cu valoare
adăugată ce pot fi va lorificate
– Un număr mare și divers de
obiective clasificate ca patrimoniu
național – Serviciile de agrement slab
dezvoltate
– Neexploatarea și nevalorificarea
resurselor naturale
– Resurse financiare insuficiente
– Managementul deficitar al deșeurilor
domestice și de grajd
– Sectorul de agricultură ecologică
slab dezvoltat
– Stare avansată de degradare a
obiectivelor culturale
– Incendierea pășunilor
– Lipsa de competen ță managerială
și/sau de marketing
– Inexisten ța ofertelor pentru
valorificarea patrimoniului cultural, a
tradițiilor locale
– Accesul redus pe pia ță al produselor
meșteșugărești
OPORTUNITĂ ȚI RISCURI
– Creșterea interesului turiștilor pentru
zonele turistice intacte
– Creșterea gradului de conștientizare
în ceea ce privește conceptul de
„zone cu valoare naturală r idicată”
– Exploatarea resurselor naturale
existente
– Dezvoltarea infrastructurii turistice,
bazată pe atractivitatea zonei – Destabilizarea microclimatelor, ca o
consecin ță a schimbărilor climatice
– Risc permanent de degradare a
factorilor de mediu prin
neres pectarea normelor de mediu
– Lipsa titlurilor de proprietate
– Lipsa fondurilor destinate restaurării
monumentelor
– Degradarea patrimoniului existent
Tabelul nr. 10. Analiza SWOT – aspecte caracteristice ale patrimoniului teritori al- cultural a
județului Covasna

65
SWOT ACTIVITĂ ȚI ECONOMICE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Existen ța de strategii de dezvoltare la
nivelul jude țului
– Interes din partea localnicilor pentru
agroturism
– Poten țial geografic și de mediu foarte bun
pentru activită ți sportive și de agreement

– Moștenirea meseriilor tradi ționale

– Existen ța materiilor prime pentru industria
alimentară
– Existen ța suprafe țelor întinse de pășuni și
fânețe naturale cu posibilită ți de dezvoltare
a sectorului zootehnic
– Practicarea apiculturi i în zonă
– Tradi ție în prelucrarea produselor locale
(lemn și piei de animale)
– Resurse bogate ale subsolului. Existen ța
materiilor prime pentru industria extractivă
– Existen ța în zonă a resurselor naturale: ape
minerale, mofete etc.
– Păstrarea obiceiurilor t radiționale,
sărbători, expozi ții, târguri unde
întreprinzătorii din zonă pot face schimb de
experien ță și pot să -și promoveze produsele – Fenomen de sărăcie acutizat
– Acces la re țeaua na țională și
europeană de transport rutier
– Numărul redus al re țelelor de
desfacere a produselor agro –
alimentare și a lan țurilor de procesare
– Economia rurală este slab
diversificată
– Economia rurala este dependentă de
activitățile agricole
– Venituri reduse al întreprinzătorilor
din mediul rural
– Sectorul agricultur ii ecologic e în
compara ție cu media european ă este
slab dezvoltat, iar pia ța internă este
una tân ără
– Pondere mică a activităților
neagricole
– Degradarea spațiilor disponibile care
ar putea fi folosite pentru activități
antreprenoriale
– Lipsa unei infrastructuri adecvate
pentru turismul de agrement și de
odihnă

OPORTUNITĂ ȚI RISCURI
– Dezvoltarea sectorului de servicii

– Dezvoltarea infrastructurii rutier

– Dezvoltarea produselor agro – alimentare
tradiționale

– Resurse naturale bogate permițând crearea
de întreprinderi locale baza te pe creșterea
valorii adăugate a acestora

– Posibilitatea valorificării fructelor de
pădure și ciupercilor prin investiții în
unități de prelucrare, conservare

– Reabilitarea construcțiilor vechi în vederea
înființării unor centre multifuncționale – Lipsa fon durilor proprii

– Tendința de îmbătrânire a populației

– Incapacitatea producătorilor agricoli
de a- și valorifica producția

– Incapacitatea de a îmbunătăți calitatea
materiilor prime conform
standardelor UE

– Neparticiparea la stucturile asociative
a actorilor lo cali

– Lipsa experienței colabărării între
actorii locali
Tabelul nr. 11. Analiza SWOT a dezvoltării economice a jude țului Covasna

66

SWOT ORGANIZAREA INSTITU ȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Capacitate de a concepe și de a
implementa strategiile de dezvoltare la
nivelul autorită ților publice locale

– Infrastructură institu țională diversificată:
școli, grădini țe cabinete medicale, cămine
culturale, biblioteci etc.

– Implicarea autorită ților locale în
problemele comunită ții

– Existen ța unui număr mare de ONG -uri

– Existen ța compos esoratelor

– Experin ța acumulată de unele primării în
dezvoltarea și derularea de proiecte lo cale
(de infrastructură de bază etc.)

– Disponibilitatea de a încheia rela ții de
colaborare și parteneriat cu parteneri
străini. Înfră țirea comunelor din zonă cu
localită ți din UE – Lipsa cadrelor didactice calificate

– Starea avansată de de gradare a clădirilor
din proprietatea administra țiilor locale

– Lipsa parcurilor publice și a terenurilor de
joacă

– Resurse financiare limitate

– Lipsa programelor de tip after – school

– Lipsă de personal capabil să elaboreze
proiecte pentru finan țări externe la nivelul
unor primării

– Infrastructura de servicii sociale slab
dezvoltată

– Numărul insuficient al structurilor
asociative
OPORTUNITĂ ȚI RISCURI
– Aderarea la structuri asociative

– Asocierea liderilor locali în vederea
dezvoltării durabile a zonei

– Reabilitarea clădirilor din proprietatea
administra țiilor locale

– Investi ții în patrimoniul construit, cultural
și natural

– Renovarea școlilor, grădini țelor și a
creșelor

– Investi ții în infrastructura socială

– Înfiin țarea programelor de tip after-
school – Migrarea cadrelor didactice calificate

– Prezen ța concuren ței unor zone
promovate mai eficient

– Numărul în scădere al activită ților
culturale organizate

– Pierderea unor finan țări din cauza lipsei
personalului calificat în domeniul
accesării fondurilor europ ene

– Numărul mare al analfabe ților în r ândul
rromilor

– Creșterea numărului de furturi din cauza
lipsei constante de venituri

– Birocra ția
Tabelul nr. 12. SWOT a organizării institu ționale și sociale a jude țului Covasna

67
Tabelul nr. 13. Analiza SWOT a calitatea vie ții și dezvoltarea rurală a jude țului Covasna

Analizele SWOT ale mediului rural din jude țul Covasna au demonstrat faptul evident
că sunt mari probleme demografice cauzate de faptul că popula ția rurală a îm bătrânit, de
plecarea tinerilor și de lipsa locurilor de muncă.
Prin implementarea programului LEADER, care are ca obiectiv principal dezvol tarea
teritorială, se urmăre ște creșterea nivelului economic, care joacă un rol important în apari ția
și consolidarea locurilor de muncă din spa țiul rural, ca și îmbunătă țirea patrim oniului
cultural, a institu țiilor și a organiza țiilor sociale.

5.2. Strategiile de marketing ale dezvoltării rurale în jude țul Covasna

Principala strategie a marketingului în dezvoltarea rurală a jude țului Covasna constă
în dezvoltarea turismului local.
Un punct de pornire a ac țiunilor din programul LEADER este dezvoltarea turismului
rural. Dezvoltarea direct ă a turismului rural constă în :
– crearea unor oferte calitative în ceea ce prive ște cazările turistice,
– diversificarea paletei de atrac ții turistice ,
– valorificarea optimă a mo ștenirii turistice din zonele rurale. SWOT CALITATEA VIE ȚII ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Func ționarea Grupurilor de Ac țiune
Locale

– Moștenire rural ă bogată

– Identitate rurală – Identitate local ă – Infrastructura rural ă de baz ă slab
dezvoltat ă

– Inciden ța ridicat ă a sărăciei în satele
situate în zone mai pu țin accesibile

– Incapacitatea de formare a unor
parteneriate locale puternice
OPORTUNITĂ ȚI RISCURI
– Valorificarea abord ării programului
LEADER pentru înt ărirea capacit ății de
dezvoltarea rural ă

– Măsuri care sprijină dezvoltarea socio –
economică, î mbunătă țirea și dezvoltarea
infrastructurii

– Conservarea și valorificarea
patrimoniului construit – Degradarea patrimoniului cultural și
dispari ția tradițiilor rur ale

– Incapacitatea de formare a unor
parteneriate externe

– Dispari ția me șteșugurilor tradi ționale

68
În vederea dezvoltării rurale în jude țul Covasna, și nu numai, este necesară aplicarea
ambelor forme de marketing, cel de afaceri și cel soci al, între care există o serie de deosebiri.
Principalele deosebiri dintre marketingul de afaceri și marketingul social de
dezvoltar e apar în „produsul” oferit spre vânzare.58
Produsele destinate v ânzării sunt produse ob ținute din mai mul ți factori de produc ție,
cum ar fi informa ția, inova ția, resursele ma teriale și cele financiare. Cu ajutorul acestor
resurse complexe se obține produsul dorit, trimis spre v ânzare.
În cazul marketingul ui social de dezvoltare, aceste produse sunt mult mai complexe,
ceea ce înseamnă că simultan, acel spa țiu fizic și oportuni tatea de dezvoltare treb uie v ândute
pentru consumatorii care vor să le folosească în diferite scopuri.
Față de marketingul de afaceri , în cazul celui social d e dezvoltare, gr upul- țintă este
reprezentat de „purtătorii” marketingului de dezvoltare.
Modali tățile și mijloacele aplicabile sunt conforme cu marketingul de afaceri, dar
procesul de decizie și cuprinsul său este diferit.
După Kotler, Haider și Rein marketingul regional59 și cel local includ patru ac țiuni cu
adaptarea cărora se poate defini structu ra strategiei de marketing social de dezvoltare , în
cazul de fa ță a județului Covasna :
– politica de produs, mixul de oferte,
– construc ția de finan țare pentru dezvoltarea regiunii, politica de pre ț și de condi ție,
– transmiterea serviciilor ( informare) de finan țare pentru jude țul Covasna , politica de
plasament,
– conștientizarea valorilor programului LEADER, comunicarea cu localnacii din
mediul rural pentru a concretiza avantajele dezvoltării rurale , promovare a.
Diferen ța dintre marketingul sferei non – profit și cea orientată spre profit constă în
faptul că grupul – țintă este altul. În acest caz nu profitul este important, ci utilitatea, produc ția
măsurabilă în cadrul interesului individual și social.

58 Ashworth, G.J., Voogd, H., Selling the City: Ma rketing Approaches in Public Sector Urban Planning ,
Belhaven Press, London, 1990, pag. 264.
59 Kotler, Ph., Haider, D.H, Rein, I., Marketingul locurilor , Editura Teora, București, 2001, pag. 151.

69
5.2.1. Canale comunica ționale în marketingul dezvoltării rura le

Un obstacol des înt âlnit în ceea ce prive ște comunicarea este faptul că me sajul trebuie
trimis în mai multe direc ții cum ar fi: organiza țiile, ONG -urile, diferite le institu ții etc.
În figura de ma i jos sunt prezentate grupurile – țintă al marketingulu i dezvoltării
rurale:

Figura nr. 19. Grupuri – țintă al marketingului de dezvoltare rurală, în județul Covasna

Sursă proprie

În marketingul social, profitul, utilitate a nu este a organiza ției, ci a gru pului – țintă –
individul, gospodă ria. Între poten țialii bene ficiari ai proiectelor europeană și Uniunea
Europenă se află organiza ții prin intermediul cărora informa ția ajunge la grupul – țintă și sunt
derulate ac tivită țile de dezvoltare rurală. Acestea sunt și anume GAL -urile și AFIR ,
organiza ții non – profit . În proiectarea cererilor de finan țare poten țialii beneficiari sunt ajuta ți
de către firmele de consultan ță, care sunt ori entate spre profit.
Din această cauză exper ții care lucrează în cadrul acestor organiza ții au o sar cină mai
dificilă pentru că:
– pentru grupul – țintă este mai atractivă o atitudine care inspiră încredere,
– grupul – țintă trebuie să – și modifice mentalitatea, atitudinea, Conceptul
de
marketingInstituții
financiare
Instituții
culturale
ONGDiferite
grupuri
intelectuale
(medici,
profesori,
economiști)Organizația
tinerilor și
vârstnicilor

70
– sfera orientată către profit (firmele care se ocup ă cu întocmirea proiectelor) poate să
lucreze împotriva marketingului social.
Deci se poate afirma că organiza țiile precum AFIR sau GAL -urile au fost înfiin țate cu
scopul de a comunica cu grupul – țintă, de a elabora strategia de dezvoltare pentru localnicii
din jude țul Covasna și de a accent ua spiritul antreprenorial fa ță de proiecte, fără a genera
profit organiza ției.

5.2.2. Managementul marketingului dezvoltării rurale

Din punct de vedere managerial, marketingul reprezintă un set de procese îndreptate
spre crearea, comunicarea și distribu irea de valoare către consumatori și pentru ob ținerea
unei bune rela ții cu clien ții, astfel înc ât să aducă beneficii atât organiza ției cât și acționarilor
acesteia.60
Pentru dezvoltarea n ecesară a serviciilor GAL -urilor s-a folosit conceptul „10C”.
În graf icul din Figura nr. 20 , se prezintă exigen țele care pot fi sprijinite cu mijloacele
de marketing.
Figura nr. 20. Serviciile organiza ției în conceptul „10C” ale marketingului dezvoltării
rurale

Sursă proprie

60 Kotler, Ph., Marketing menedzsment , KJK – KERSZ)V Jogi és Üz leti Kiadó Kft., Budapest, 2004, pag. 65. Marketingul
rural
regionalComunicareCerere
(orientare
spre cerere)
Consens
Coordinare
Creativitate
ConcepțieCooperareCampanieContinuitateControl

71
– Cererea (orien tare spre cerere), care este un element ul definitoriu a unor ac țiuni de
marketing social,
– Comunicare, reprezintă informa țiile acordat e grupurilor – țintă,
– Consens, reprezintă p așii, priorită țile strategiei dezvoltării rurale regionale,
– Coordonare, reprezint ă totalitatea puterii asimilate pentru derularea programului
LEADER,
– Cooperare, are un rol important în materie de dezvoltare rurală în Rom ânia, a șadar și în
județul Covasna ,
– Creativitate, include pa șii inovativi de dezvoltare regională,
– Concep ție, cuprind e definirea scopurilor în dezvoltarea rurală,
– Campanie, sunt modalit ățile de comunicare a informa țiilor,
– Continuitate, dezvoltarea unor strategii pe termen lung,
– Control, este necesar pentru analiza randamentului.

Viziunea, misiunea, strategia, problemele și oportunită țile GAL -urilor în dezvoltarea
rurală a jude țului Covasna.

Viziunea GAL -urilor este de a acorda posibilităatea grupurilor – țintă de a accede la o
viață rurală de calitate .
Misiunea este mai complexă și constă în îmbunătă țirea nivelului de trai, astfel înc ât
resursele interne și externe ale dezvoltări i rurale să fie disponobile și sustenabile.
Scopurile strategice ale dezvoltării rurale sunt umătoarele:
– Scăderea ratei șomajului în zonele rurale,
– Crearea unor sectoare de produc ție competitiv e,
– Crearea unui nivel de trai înalt cu ajutorul instrumentelor marketingului social,
– Întărirea coeziunii în regiune.
Priorită țile dezvoltării rurale în jude țul Covasna sunt :
– dezvoltarea economiei locale,
– creșterea nivelului de ocupa ție,
– dezvoltarea resurse lor umane,
– dezvoltarea infrastructurii locale,
– protejarea valorii regionale, protejarea naturii, protejarea resurselor naturale,
– optimizarea coopera ției zonale.
Problemele principale descoperite în jude țul Covasna sunt următoarele:

72
– oamenii nu au oportunita tea de a alege un loc de muncă pentru că numărul lor de
este foarte scăzut ,
– nivelul de educa ție este scăzut,
– degradarea accentuată a infrastructurii comunitare,
– pierderea coeziunii comunită ții locale,
– nivelul scăzut de absorb ție a fondurilor europene
– nivel ul scăzut de inovare,
– infrastructura de bază necesită o dezvoltare majoră,
– tinerii instrui ți pleacă din zonă pentru a avea un nivel de trai mai bun,
– vârstnicii au nevoie de ajutor.
Oportunită țile principale oferite de implementarea proiectelor coordonate d e
GAL -uri sunt:
– crearea de locurilor de muncă,
– dezvoltarea IMM – urilor locale,
– exploatarea energiei regenerabile,
– creșterea nivelul de educa ție,
– cooperare civilă, economică, socială,
– exploatarea particularită ților culturale ale zonei,
– exploatarea particul arităților istorice a le zonei,
Pentru a atinge aceste obiective strategice sunt definite atribu țiile marketingului.
Aceste atribu ții sunt următoarele:
– sprijinirea marketingului produselor locale în vederea competitivită ții lor ,
– organizarea unor ac țiuni cu scop de promovare a produselor locale,
– sprijinirea marketingului cu scopul de a promova acțiunile turistice locale,
– acordarea de locuri de muncă popula ției inactive,
– dezvoltarea serviciilor media ,
Concluzia care rezultă din cele expuse este că la formare a strategiei dezvoltării
regionale sunt introduse acele priorită ți de finan țare legate de marketing, care pot fi realizate
în cadrul marketingului social cu scopul ca programul LEADER să aibă succes. Deci se
poate afirma că marketingu l aplicat de către angajații GAL -urilor, AFIR, MADR au un rol
determinant în con știentizarea obiectivelor de dezvoltare rurală.

73
5.3. Politici le și strategii le mixului de marketing al proiectelor europene pentru
dezvoltarea rurală în jude țul Covasna

În jude țul Covasna politic ile și strategiile mixului de marketing al e proiectelor
europene pentru dezvoltarea rurală au respectat at ât cerin țele și conceptele generale ale celor
4 P, cât și nevoile concrete ale popula ției săte ști din zonă.

5.3.1. Politici și strategii de produs – măsurile de finan țare a dezvoltării rurale, prin
programul LEADER

Îmbătr ânirea popula ției, migrarea for ței de muncă active din mediul rural,
descentralizarea terenurilor agricol e, lipsa fondurilor proprii, cre șterea cererii consumatorilor,
răspândirea noi lor tehnologii sunt doar o parte din factorii care afectează mediul rural și care
necesită implementarea unor programe orientate spre constituirea unor parteneriate
public – private în vederea elaborării și folosirii unor strategii de dezvoltare locală.
Programul LEADER pri n măsurile sale de finan țare ada ptate la nevoile locale
identificate vine în înt âmpinarea acestor lipsuri și oferă noi oportunită ți în vederea remed ierii
situa ție din mediul rural covăsnean.
Programul LEADER sprijină capacitatea de dez voltare și de implementa rea
strategiilor locale de dezvoltare, conservarea patrimoniului rural și cultural, a l mediului
economic și îmbunătă țirea abilită ților organizatorice ale comunită ților locale.
„Fixarea obiectivelor generale ale PNDR este rezultatul unei analize de bază , legat ă
de contextul socio -economic general din zona rurală a jude țului Covasna.
Măsurile relevante, elaborate și promovate în cadrul PNDR și implicit în cadrul
programului LEADER în ciclul f inanciar 2007 -2013 au corespuns obiectivelor specifice
județului Covasna și s-au integrat pentru a răspunde nevoilor i dentificate prin analizele
SWOT ”61, fiind prezentate mai jos.

61 http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/Raport -Final -de-Evaluare -Intermediara -PNDR -2008 -2010. pdf

74
AXA I. – Îmbunătă țirea competitivită ții sectoarelor agricol și forestier :62
Măsura 111 – „Formarea profes ională și acțiuni de informare”
Prin măsura M 111 s-au finan țat numai programe de formare de scurta durată pentru
perfec ționarea cuno ștințelor celor care lucrează în agricultură .
Beneficiarii finali au fost persoane adulte care au activat in domeniile agriculturii,
silviculturii și industriei agro – alimentare. Cuantum ul sprijinului a fost de 100%

Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri ”
Obiectivele generale au fost îmbunătă țirea și cre șterea competitivită ții sectorului
agricol prin stimularea tinerilor fermieri de a- și crea propria fermă, sprijinirea procesului de
modernizare a acesteia, conform cu dezideratele protec ției mediului, igien ei animalelor,
siguran ței la locul de muncă.
Beneficiarii eligibili au fost fermieri în vârstă de p âna la 40 de ani, care au înfiin țat o
exploata ție agricolă pentru prima oară sau au preluat prin transfer o exploata ție agricolă și au
întocmit planuri de afaceri în ve derea dezvoltării activită ții. Cuantumul sp rijinului a fost de
100%, deci solicitan ții nu au necesitat fonduri proprii.

Măsura 121 – „Modernizarea exploata țiilor agrico le”
Obiectivele generale au fost cre șterea competitivită ții sectorului agricol printr -o
folosire mai bună a resurselor umane și a factorilor de produc ție.
Beneficiarii eligibili au fost persoane fizice neautorizate, c ât și autorizate,
intreprinderile indiv iduale cât și cele familiale etc.
Cheltuielile eligibile au fost construirea și/ sau modernizarea construc țiilor utilizate
pentru produc ția agricolă sau modernizarea infrastructurii . Cuantumul sprijinului a fost de
40-70 %.

Măsura 122 – „Îmbunătă țirea val orii economice a pădurii ”
Obiectivul general a fost creșterea valorii economice a pădurilor .
Beneficiarii eligibili au fost proprietarii priva ți de pădure, persoane le fizice sau
juridice și asocia țiile acestora etc.

62 http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/leader/prezentare_pndr_2008_.pdf

75
Investi țiile/ cheltuielile eligibile a u fost refacerea arboretului slab productiv , costuri le
pentru achizi ționarea de ma șini și echipamente necesare realizării lucrărilor de îng rijire,
prevăzută în planurile de amenajare . Cuantumul sprijinului a fost de maxim 60%.

Măsura 123 – „Creșterea valor ii adăugate a produselor agricole și forestiere ”
Măsura a avut ca obiectiv gene ral cre șterea competitivită ții întreprinderilor de
procesare agroalimentare și fores tiere.
Beneficiarii eligibili au fost persoane fizice autorizate și persoane juridice înregi strate
în baza le gisla ției din Rom ânia. Cuantumul sprijinului: 50%

Măsura 125 – „Îmbunătă țirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și
adaptarea agriculturii și silviculturii ”
Scopul a fost adaptarea infrastructurii agricole și forestiere l a noile structuri de
proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietă ților.
Beneficiarii eligibili au fost organiza țiile de ținătorilor de terenuri agricole, unită țile
administrativ – teritoriale care dețineau terenuri agricole etc.
Cheltuielile eligibile: construirea și/ sau modernizar ea drumurilor de acces.
Cuantumul sprijinului a fost de 75 – 100%.

Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzisten ță”
Obiectivele generale au fost ca exploata țiile agricole în curs de restruct urare, să fie
mai competi tive.
Beneficiarii eligibili au fost persoanele fizice în vârstă de p ână la 62 de ani, care au
desfă șurat activită ți economice, în principal activită ți agricole.
Valoare minimă a sprijinului nerambursabil a fost de 1.500 euro/ an, valoare maximă
a spr ijinului nerambursabil fiind de 7.500 euro. Cuantumul sprijinului a fost de: 100%.

Măsura 142 – „Înfiin țarea grupurilor de producători ”
Obiectivul specific al măsurii a fost stimularea înfiin țării grupurilor de producători
din sectorul agricol și forestier pentru a obține produse de calitate, care îndeplinesc
standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de produc ție unitare.
Beneficiarii eligibili au fost grupurile de producători recunoscute oficial î n
conform itate cu prevede rile legisla ției în vigoare.

76
AXA III – Îmbunătă țirea calită ții vie ții în zonele rurale și diversificarea
economiei rurale63
Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro întreprinderi ”
Obiectivul general a fost dezvoltarea durabilă a economie i rurale prin încurajarea
activită ților non -agricole , cu țelul de a crește numărul de locuri de mun că și a veniturilor
suplimentare . Beneficiarii eligibili au fost micro -întreprinderile, persoanele fizice .
Cheltuieli eligibile au fost investi țiile în activ itati non-agricol e, investi țiile pentru
dezvoltarea activită ților me șteșugăre ști, serviciile pentru popula ția rurală, investi țiile în
producerea de energie regenerabilă. Cuantumul sprijinului a fost de 70 -85 %.

Măsura 313 – „Încurajarea activită țiilor turi stice”
Obiectiv ul general a fost dezvoltarea turismului în zonele rurale . Beneficiarii eligibili
au fost micro -întreprinderile, persoanele fizice, ONG – urile etc.
Cheltuielile eligibile au fost investi țiile în infrastructura de primire a turi știlor,
invest ițiile în activită ți recrea ționale etc. Cuantumul sprijinului a fost de 50 -100%.

Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătă țirea serviciilor de bază pentru
economia și popula ția rurală și punerea în valoare a mo ștenirii rurale ”
A avut ca obiect iv îmbunătă țirea infrastructurii de bază, a serviciilor publice de bază
precum și creștera numărului de sate renovate .
Beneficiarii eligibili au fost autorită țile locale, ONG -urile etc. Cuantumul sprijinului
a fost de: 70-100%.
În privin ța măsurilor inc luse în Planurile de Dezvoltare Locală elaborate de către
GAL -urile existente în jude țul Covasna, se pot observa următoarele clase de ac țiuni sociale
rurale: reforme în domeniul rural non-agricol și reforme în domeniul rural agricol.

63 http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/leader/prezentare_pndr_2008_.pdf

77
5.3.2. Politici și strategii de pre ț – valorile proiectelor implemetate în jude țul Covasna,
pe tipuri de măsuri al programului LEADER

Proiectele implementate prin axa LEADER au fost proiecte mici care a trebuit să
respecte un plafon maxim de 200.000 euro co-finan țare publică , iar valoarea integrală a
investi ției nu a putut depă și 400.000 euro. Costurile a trebuit să fie în acord cu caracteristicile
fiecărei măsuri din Regulamentul Consiliului 1698/2005 în care s-au regăsit acțiunile
proiectelor. S -a ținut seama de faptul că a jutorul public (contrib uția na țională +FEADR ) al
fiecărei măsuri a fost diferen țiat în func ție de tipul de beneficiar (ONG, privat, public ).64
În Tabelul nr. 1 4, sunt prezentate valorile maxime ale sprijinului pe măsurile
programului LEADER, în cadrul ambel or programe de dezvoltare rurală:

Măsura Valoarea
maximă a
sprijinului –
LEADER – euro Valoarea
maximă a
sprijinului –
PNDR – euro
Măsura Valoarea
maximă a
sprijinului –
LEADER – euro Valoarea
maximă a
sprijinului –
PNDR – euro
M 112 40.000 40.000 M 141 4.500 7.500
M 121 200.000 2.000.000 M 142 200.000 390.000
M 122 200.000 1.000.000 M 312 200.000 200.000
M 123 200.000 3.000.00 M 313 200.000 200.000
M 125 200.000 1.500.000 M 322 200.000 6.000.000

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL-urilor și PNDR
Tabelul nr. 14. Valorile maxime ale sprijinului pe măsurile

Ratele sprijinului în c adrul PNDR sunt cu mult mai mari față de ratele sprijinului
acordat în cadrul programulu i LEADER, dar concuren ța acerbă și criteriile de selec ție greu
de îndeplinit în vederea ob ținerii unui punctaj mare, au orientat mul ți beneficiari să depună
proiecte în cadrul programului LEADER.
Valorile proiectelor implemetate în jude țul Covasna și în cadrul programului
LEADER, în perioada 2007 -2016 , în func ție de valoarea solicitată la plată, pe tipuri de
măsuri ale programului LEADER, se prezintă în Tabelul nr. 1 5:

64 http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/gal/Ghidul -solicitantului -GAL -martie -2012.pdf

78

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL -urilor
Tabelul nr. 15. Valorile proiectelor implemetate în jude țul Covasna , în perioada 2007 -2016

În Tabel ul nr. 15, se observă că în cadrul axei I., în jude țul Covasna, prin programul
LEADER s -au finalizat 67 de proiecte în valoare totală de 2.612.129,33 euro, iar în afara
progra mului LEADER 448 în valoarea totală de 30.110.206,89 euro.
În continuare se poate observa faptul că în cadrul axei III., prin programul LEADER ,
în jude ț, s-au finalizat 64 de proiecte, aproape dublu fa ță de proiectele finalizate în afara
programului LEADE R, doar că în cazul valorilor proiectelor finalizate, situa ția se prezintă
invers.
Valoarea proiectelor finalizate în afara programului LEADER este aproape de patru
ori mai mare fa ță de valoarea proiectelor finalizate prin programul LEADER.

Nr.Valoarea
solicitată la
plată- euroNr.Valoarea
solicitată la plată
leiValoarea
solicitată la
plată- euro
M 111 0 0,00 2 57.036,00 12.674,67
M 112 204 4.609.179,11 30 4.647.079,00 1.032.684,22
M 121 63 13.049.170,22 20 5.065.939,00 1.125.764,22
M 122 0 0,00 4 520.315,00 115.625,56
M 123 19 3.599.752,00 1 310.067,00 68.903,78
M 125 6 7.645.040,89 2 903.382,00 200.751,56
M 141 151 1.064.240,00 7 198.288,00 44.064,00
M 142 5 142.824,67 1 52.476,00 11.661,33
TOTAL
AGRICOL 448 30.110.206,89 67 11.754.582,00 2.612.129,33
M 312 12 909.498,22 10 1.287.896,00 286.199,11
M 313 13 1.639.438,22 6 1.242.839,00 276.186,44
M 322 9 12.180.607,33 48 12.539.858,00 2.786.635,11
TOTAL
NON-
AGRICOL 34 14.729.543,78 64 15.070.593,00 3.349.020,67
TOTAL 482 44.839.750,67 131 26.825.175,00 5.961.150,00 201.778.878,0054.812.733,00Măsuri Valoarea
solicitată la plată
lei
20.741.306,00
58.721.266,00
66.282.947,0034.402.684,00
4.789.080,00
642.711,00
135.495.931,00
4.092.742,00
7.377.472,00Proiecte finalizate în afara LEADER
0,00
0,00Proiecte finalizate LEADER Covasna
16.198.884,00

79
5.3.3. Polit ici și strategii de distribu ție a proiectelor, pe tipuri de măsuri ale dezvoltării
rurale, prin programul LEADER

Distribu ția proiectelor și a valorilor s -a efectuat în baza înt âlnirilor de animare/
consultare organizate în UAT – urile din teritoriile GAL -urilor din jude țul Covasna, precum
prin consultări cu to ți partenerii importan ți (priva ți, ONG , publici ) și pe baza analizei –
diagnostic și a analizei SWOT.
GAL -urile au stabilit măsurile relevante care să asigure îndeplinirea nevoilor
identificate pentru teritoriile proprii și care au contribuit la îndeplinirea obiectivelor,
atingerea priorită ților Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltare a rurală și implicit în
domen iile de interven ție a acestora.
Măsurile incluse în strategii s -au bazat pe nevoile de dezvoltare locală identificate în
cadrul înt âlnirilor sus – menționate, la care au participat to ți actorii – cheie din teritoriile
GAL -urilor, iar sprijinul a fost direc ționat către mai multe sectoare în vederea asigurării
dezvoltării mai multor domenii identificate ca prioritate la nivel local.
În cadrul alocării financiare pentru perioada 2007 -2013 s -a avut în vedere, în
principal, sprijinirea acelor institu ții, organiza ții și asocieri, care duc lipsă continua de
fonduri, respectiv fermele mici, ONG -urile, organiza țiile de cult, micii întreprinzători,
comunele, etc.
Distribu ția proiectelor pentru fiecare G AL în parte este prezentată în T abelul nr 16 :

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL -urilor
Tabelul nr. 16. Distribu ția proiectelor pentru fiecare GAL
Nr.
proiecte
planificate Valoarea
planificată leiValoarea
planificată
euroNr.
proiecte
planificate Valoarea
planificată leiValoarea
planificată
euroNr.
proiecte
planificate Valoarea
planificată leiValoarea
planificată
euro
M 111 2 47.142,00 10.476,00 2 47.142,00 10.476,00 1 36.000,00 8.000,00
M 112 4 381.825,00 84.850,00 4 381.825,00 84.850,00 91.296.000,00 288.000,00
M 121 51.156.900,50 257.089,00 51.156.900,50 257.089,00 12 2.506.500,00 557.000,00
M 122 3 187.654,50 41.701,00 3 187.654,50 41.701,00 0 0,00 0,00
M 123 5 970.155,00 215.590,00 5 970.155,00 215.590,00 1 315.000,00 70.000,00
M 125 8 546.552,00 121.456,00 8 546.565,50 121.459,00 0 0,00 0,00
M 141 6 292.302,00 64.956,00 6 292.302,00 64.956,00 0 0,00 0,00
M 142 3 459.117,00 102.026,00 3 459.117,00 102.026,00 0 0,00 0,00
TOTAL
AGRICOL 364.041.648,00 898.144,00 36 4.041.661,50 898.147,00 23 4.153.500,00 923.000,00
M 312 6 431.649,00 95.922,00 6 431.649,00 95.922,00 52.151.000,00 478.000,00
M 313 151.408.531,50 313.007,00 15 1.408.531,50 313.007,00 61.234.669,50 274.371,00
M 322 5 976.887,00 217.086,00 5 976.887,00 217.086,00 36 3.649.500,00 811.000,00
TOTAL
NON-
AGRICOL 262.817.067,50 626.015,00 26 2.817.067,50 626.015,00 47 7.035.169,50 1.563.371,00
TOTAL 626.858.715,50 1.524.159,00 62 6.858.729,00 1.524.162,00 7011.188.669,50 2.486.371,00Măsura GAL ALUTUS GAL ANGUSTIA GAL PROGRESSIO

80
În func ție de numărul proiectelor planificate se po ate observa faptul că GAL Alutus și
GAL Angustia au preconizat un număr de proiecte similare, fapt d atorat consultantului
comun și caracteristi cilor teritoriale similare .

5.3.4 Politici și strategii de promovare a p roiectelor de dezvoltare rurală în cadrul
GAL -urilor din jude țul Covasna

Strategia de promovare a proiectelor de dezvoltare rurală în jude țul Covasna a fost
definită în cadrul PNDR 2007-2013 , care s -a realizat prin trei activită ți principale: activită ți
de promovare , activită ți de animare și activită ți de informare a popula ției.
Activită țile de animare au avut un rol important în stimularea procesului de
dezvoltare locală și au fost propor țional e cu datele observate de GAL -uri, în ceea ce prive ște
dezvoltarea proiectului în domeniul strategiei de dezvoltare locală. GAL -urile au folosit
diferite mijloace pentru a informa comunitatea locală referitor la posibilită țile de granturi
pentru proiecte . Instrumentele au fost evenimentele publice, pliante și publica ții proprii,
site-uri, mass – media locală. Astfel GAL -urile nu numai că au răspuns cererii de granturi, dar
au încurajat și alți actori locali să investescă sau să dezvolte proiecte noi.
Animarea teritoriului a avut ca scop asigurarea facilă a informa țiilor de către membrii
GAL -urilor, a schimbului dintre actori, oferirea unor informa ții importante, promovarea
șanselor financiare relevante din strategie și sprijinirea posibililor bene ficiarilor la pregătirea
cererilor de finan țare.
Promovarea a avut ca scop prezentarea informa țiilor privind activită țile care se vor
desfă șura, înainte de momentul derulării acestora, inclusiv a rezultatelor preconizate cu
aplicabilitate clară asupra nev oilor (sociale, economice, culturale) publicului țintă.
Promovarea s -a realizează prin diferite mijloace de comunicare directă (înt âlniri, evenimente
publice etc.) și în masă (materiale tipărite – pliante, bro șuri, afi șe, comunicare prin mass –
media etc.)
Acțiunile de informare au avut ca obiectiv asigurarea transparen ței ac țiunilor
întreprinse, precum și crearea unui capital de imagine și a unei atitudini pozitive.
Scopul informării a fost diseminarea informa țiilor privind activită țile întreprinse după
data sus ținerii comunicării, precum și rezultatele ob ținute și beneficiile directe ale acestora
asupra publicului receptor.65

65 http://madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR_2007 -2013_versiunea -septembr ie2015.pdf

81
Acțiunile de marketing ale Grupurilor de Ac țiune Locală din jude țul Covasna s -au
concretizat deci prin organizarea activită ților su s-menționate, în cadrul cărora s -au împăr țit
pliante, bro șuri, ghiduri ale solicitan ților, pixuri, bloc -notesuri, mape, etc.
Fiecare GAL în parte a decis asupra numărului evenimentelor organizate, precum și
asupra sumelor alocate acestor activită ți, situa ția acestora fiind prezentată în Tabelul nr. 17 .

Denumirea GAL Nr. evenimente
organizate Valoarea
totală – lei Valoarea
totală – euro
Asocia ția „Alutus Regio
Egyesület ” 74 200.119,81 44.471,07
Asocia ția „Angustia Egyesület ” 66 157.719,00 35.048,66
Asoc iația „Grupul de Ac țiune
Locală Progressio” 28 62.308,00 13.846,22

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Tabelul nr. 17. Numărul evenimentelor organizate

La aceste evenimente , care au avut rolul de multiplicare a informa țiilor, au participat
în jur d e 10-30 de persoane/ eveniment.
Între cele trei GAL -uri nu există concuren ță, fapt datorat activită ții desfă șurate pe
teritorii sepa rate, delimitate și, mai mult de c ât atât, există o colaborare indirectă între
acestea. De foarte multe ori se înt âmplă că poten țialii beneficiari, care au aflat de
posibilită țile de finan țare nerambursabilă prin numeroasele canale de diseminare a
informa țiilor folosite de către GAL -uri, să contacteze un GAL din alt teritoriu, situa ție în care
aceștia sunt îndruma ți către GAL -ul de care apar țin (prin acordarea numerelor de telefon, a
adresei de e -mail, a adresei paginii web etc).
Se poate trage concluzia că este foa rte important ca prin mijloace ale mixului de
marketing să se disemine ze informa ții cu o descriere sau prezentare riguroasă și foartă clară.
Totodată se poate afirma că prin activită țile de marketing bine g ândite și bine organizate se
pot atinge obiectivele planificate cu un grad de eficien ță mult mai mare.
Importan ța acestor activită ți de marketing este subliniată și eviden țiată și de faptul că
UE a finan țat aceste activită ți în cuantum de 100%.

82
CAPITOLUL 6

CERCETĂRI CALITATIVE DE MARKETING
PENTRU FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLT AREA RURAL Ă, ÎN JUDE ȚUL COV ASNA

Odată cu dezvoltarea teoriei și practicii marketingului s -a conturat o componentă de
primă importan ță a acestuia, cunoscută sub denumirea de cercetare de marketing.66
Potrivit European Society for Opinion and Marketing Research „cercetarea de
marketing este func ția care leagă consumatorul, clientul și publicul de responsabilul de
marketing prin intermediul informa țiilor folosite pentru a identifica și defini șansele de
marketing și esența acestuia ; pentru a genera, perfec ționa și evalua ac țiunile de marketing;
pentru a îmbunătă ți înțelegerea procesului de cercetare și modalită țile prin care se pot
eficientiza activită țile de marketing.”67

6.1. Concepte de bază ale cercetărilor de marketing

Pentru definirea cercetărilor de marketing Wilson Alan considera ca trebuie luate în
considerare patru elemente – cheie ale acestui domeniu68:
– cercetarea de marketing oferă organiza țiilor comerciale sau celor non -profit
informa ții care contribuie la luarea deciziilor; aceste informa ții sunt concentrate pe
consumatori, pie țe și concuren ți, dar p ot să prezinte și informa ții legate de angaja ți
sau ac ționari;
– cercetarea de marketing implică colectarea de informa ții folosind o varietate de surse
și tehnici; informa țiile pot fi str ânse din materiale publicate, observarea
comportamentului sau prin comu nicarea directă cu persoana care participă la o
cercetare;
– cercetarea de marketing pune accentul pe analiza informa țiilor; ob ținerea de
informa ții nu înseamnă neapărat și o în țelegere aprofundată a fenomenelor, de aceea
informa țiile trebuie analizate și interpretate pentru a fi relevante pentru marketer;

66 Balaure , V., (coord.), Marketing , Ediția a II -a revăzută și adăugită, Editura Uranus , București, 2002, pag 139 –
170.
67 Naresh K. Malhotra, S. J., Marketingkutatás , Akadémiai Kiadó, Budapest, 2010 pag. 4-10.
68 Alan Wilson, Marketing research – An integrate approach , Editura Prentice Hall, 2006, pag. 4 .

83
– cercetarea de marketing implică comu nicarea și transful informa țiilor; prezentarea
informa țiilor înseamnă transferul rezultatelor de la cercetă tor la cei care se ocupă cu
luarea deciziilor.
Astfel în conce pția lui Wilson cercetarea de marketing înseamnă „colectarea, analiza
și comunicarea informa țiilor adunate pen tru a asista la luarea deciziilor î n marketing”.
Virgil Balaure, cercetător de marketing, define ște cercetarea în domeniu astfel:
„cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin care, prin intermediul unor
concepte, metode și tehnici științifice de cercetare , se realizează specificarea, măsurarea,
culegerea, analiza și interpretarea informa țiilor de marketing . Acestea sunt destinate
conducerii unită ții economice, pentru cunoa șterea mediului în care func ționează,
identificarea oportunită ților, evaluarea alternativelor ac țiunilor de marketing și efectelor
acestora.”69
Defini țiile sus -menționate sublinează trei aspecte importante, unul din tre acestea fiind
rolul cercetării , care semnifică rezolvarea unor probleme prin realizarea unor cercetări de
marketing în cadrul căruia reies oportunită țile valorificabile oferite de mediu.
Al doilea aspect este caracterul procesual , care trasează faptul că cercetarea de
marketing reprezintă un proces sistematic, ce presupune specificarea, măsurarea, culegerea,
analiza, interpretarea și comunicarea informa țiilor.
Ultimul aspect important este obiectivitatea cercetării care pune accent pe asigurarea
obiec tivită ții maxime din partea cercetătorului în cadrul realizării unei cercetări de marketing.
Nu în ultimul r ând ca o cercetare de marketing să se deruleze într -un mod c ât mai
adecvat, ace asta trebuie să urmărească etapele enumerate în figura următoar e70: Figura nr. 21

69 Alan Wilson, Marketing research – An integrate approach , Ed Prentice Hall, 2006, pag. 4.
70 Lefter, C. (coordonator), Marketing , Reprografia Universității „ Transilvania”, Brașov, 2000, pag. 145 – 146.

84

Sursă: http://www.stiucum.com/marketing/marketing -international/Fazele -etapele -procesului -cerc32322.php
Figura nr. 21. Etapele cercetării de marketing

Drept urmare, marketingul presupune un proces de cercetare complex, o modalitate
de studiere variată a acestuia și reclamă . Pornind de la această premisă au apărut numeroase
variante de cercetare , acestea fiind încadrate în diferite categorii specifice, care formează
tipologia cercetărilor de marketing.

85
6.1.1. Tipologia cercetă rilor de marketing , după obiectivul principal

Un criteriu principal de clasificare este însu și obiectivul cercetării; pornind de la acest
aspect, cercetările de marketing pot fi:
– exploratorii
– instrumentale
– descriptive
– explicative
– predicti ve
Cercetările exploratorii
Principalul scop al acestor cercetări este de a identifica coordonatele fenomenului
cercetat și totodată o formulare mai exactă și o mai bună percepere a acestora printr -o
definire conceptuală și opera țională a variabilelor și prin formularea i potezelor care vor face
conținutul unei cercetări ulterioare.
De obicei, cercetările exploratorii încep cu o activitate de documentare și utilizează
date secundare pentru o mai bună cunoa ștere a aspectelor care alcătuiesc obiectul cercetăr ii.
Cercetările exploratorii, în mod frecvent, prin rezultatele lor, se constituie ca cercetări
independente , iar în alte situa ții, ele formează o bază de pornire pentru cercetările descriptive
sau cauzale , fiind astfel o fază ini țială a cercetărilor comp lexe.
Cercetările instrumentale
Obiectivul acestor cercetări este elaborarea, testarea și validarea unor instrumente și
metode de cercetare.
Aceste tipuri de cercetări sunt foarte utile în vederea definirii conceptelor și în
formularea și testarea ipotez elor și a metodologiei de cercetare.
Cercetările descriptive
Cercetările descriptive sunt organizate c ând informa țiile referitoare la un fenomen de
marketing sunt sumare și urmăresc descrierea și evaluarea coordonatelor acestui fenomen ,
axându-se pe ceea ce se înt âmplă cu acesta și nu asupra cauzelor evolu ției sale.
Cercetările explicative (cauzale)
Explicarea desfă șurării specifice în timp și spa țiu a unui fenomen de marketing este
principalul scop al cercetării explicative, care viz ează variabilele de care depinde evolu ția
acesteia și forma func țională a dependen ței fenomenului de variabile.
„Procesul de identificare a variabilelor care pot explica varia ția unui fenomen și
analiza naturii rela țiilor cauzale existente cuprinde activită ți diferite și foarte complexe.

86
Astfel este necesară ob ținerea de dovezi referit oare at ât la varia ția asociativă a
variabilelor respective și a fenomenului considerat, la secven ța lor în timp c ât și privitoare la
absen ța influen ței altor variabile. În realizarea acestor ob iective cercetarea de marketing î și
poate aduce o contribu ție importantă.”71
Cercetările predictive
Cercetările predictive au rol ul de a realiza unele previziuni pe termen scurt, mediu sau
lung ale unor fenomene de marketing.
Un aspect interesant reprezi ntă faptul că într -o anumită cercetare apar frecvent
trăsături care apar țin mai multor tipuri simultan .
În continuare, în ceea ce prive ște locul de desfă șurare a cercetării de marketing, ea
poate fi de teren și de birou.
Cercetarea de teren (field resear ch) permite colectarea de date primare, ac easta fiind
realizat ă cu ajutorul anumitor sondaje care con țin opinii stradale sau prin interviuri pe bază
de chestionar.
Cercetarea de birou (desk research) înseamnă un studiu documentar în cadrul căruia
sunt adu nate diverse surse de informa ții secundare.

6.1.2. Cercetările de marketing, după m odul de culegere a informa țiilor și natura lor

Din punctul de vedere al modului de colectare a informa țiilor și de natura acestora se
pot realiza două tipuri de cercetări: cercetare calitativă și cercetare cantitativă.
Cercetarea cantitativă se axează pe ob ținerea de rezultate statistice și utilizează
tehnici specifice , cum este sondajul pe bază de chestionar. Cercetarea cantitativă ajută la
identificarea percep țiilor, atit udinilor și motiva țiilor consumatorilor, contur ând explica ții
precise asupra comportamentului și deciziilor luate de ace știa. Cercetarea ca ntitativă
reprezintă o investiga ție cu nivele diferite de complexitate, menită să:
– să identifice, să clarifice și să definească ceea ce este relevant, semnificativ și
important pentru o problemă, oportunit atea sau contextul de marketing.
– să permită o mai adânca înțelegere a conceptelor și a esenței fenomenelo r și a
proceselor avute în veder e.

71 Balaure Virgil ., (coord.), Marketing , Ediția a II -a revăzută și adăugită, Editura Uranus , București, 2002, pag.
260-267

87
– să caute răspunsuri la între bări de felul : de ce? și cum?, urmărind cunoa șterea
motiva țiile atitudinilor, preferin țelor și opiniilor consumatorilor precum și
elementele emoționale, subiective sau incon știente care stau la baza lor .72
Cercetarea calitativă a pie ței se realizează at ât ca fază premergătoare a cercetărilor de
tip cantitativ, c ât și sub forma unor cercetări independente, de sine stătătoare. Pe acest fond
este evidentă aten ția mai mare acordată cercetărilor calitative independente73.
Trăsături specifice ale cercetărilor de m arketing:
– cercetătorul urmărește înțelegerea și explicarea fenomenelor studiate.
– sunt folosite tehnici și metode utiliza te cu precădere în investiga țiile sociologice și
psihologice
– sunt utilizate eșantioane de mici dimensiuni
– cercetătorul este activ în pr ocesul cercetării, al ob ținerii informa țiilor calitative
măsurate, de obicei, cu scala nominală74.
În Tabelul nr. 18 ., se prezintă scopul organizării cercetărilor de marketing.

O explorare a unui fenomen sau
proces insuficient de bine cunoscut Cercetări ex ploratorii (preced cercetări le
cantitative complexe)

O în țelegere profundă, amănun țită a
diverselor fenomene . – Cercetări calitative care au în
vedere inve stigarea atitudinilor,
motiva țiilor și comportamentelor
indivizi lor și organiza țiilor.
– Rezultatele s e folosesc ca atare în
procesul de decizi e.
Tabelul nr. 18. Scopul organizării pe tipuri a cercetărilor de marketing

În concluzie, din desfă șurarea în mod sistematic a cercetărilor de marketing poate
rezulta investigarea co mpletă a tuturor activită ților de marketing, av ând ca obiectiv final
evaluarea interdependen țelor dintre componentele mediului economico -social și ale
legită ților care caracterizează evolu ția proceselor și fenomenelor studiate.

72 Lefter, C., Cercetarea de marketing .Teorie și aplicații, Editura Infomarket, Brașov, 2004 .
73 Bălășescu, M., Cercetări de marketi ng, Editura Uni versității „Transilvania” din Braș ov, Brașov, 2008 .
74 Lefter, C. , Brătucu, G., Bălășescu, M., C hițu, I., Răuță, C., Marketing, Vol.I., Editura Universității
„Transilvania” din Brașov, Brașov, 2006 .

88
În compara ție cu trecutul, nu există ni ci o îndoială că tot mai multe organiza ții se
angajează astăzi în numeroase și variate cercetări de marketing.

6.2. Metode ale cercetării calitative de marketing

Un rol foarte important în în țelegerea temeinică a unui fenomen îl joacă cercet area
calitativă de marketing, care scoate în eviden ță anumite caracteristici , din perspectiva
teritoriului implicat.
Informa țiile calitative se referă la caracteristicile valorice ale unui teritoriu: stil de
viață, cultură, comportament , prin care se real izează o imagine a teritoriului respectiv. În
acela și timp un rol foarte impor tant îl are experien ța personală a cercetătorului, puterea lui de
pătrundere, de în țelegere, intui ția sa, deoarece av ând această experien ță interpretează datele
cu mai mare exact itate.

6.2.1. Anchetele exploratorii

Tipologia anchetelor exploratorii este în func ție de subiec ții în r ândul cărora se
organizează și în func ție de metodele de investigare.
Anchetele exploratorii făcute în r ândul consumatorilor urmăresc culegerea
informațiilor calitative referitoare la modul de percep ere a unui produs nou, al cărei scop este
cunoa șterea reacțiilor posibile ale consumatorilor poten țiali. O astfel de metodă folose ște un
chestionar de 30 -35 de întrebări și utilizează eșantioane multistadi ale. Dimensiunea lor este
cuprins ă între 100 -400 de persoane, iar rezultatele ob ținute sunt d oar orientative.75
Anchetele exploratorii realizate de exper ți reprezintă o metodă care se bazează pe
interviuri personale directe, in formale efectuate de exper ți referitoare la problema avută în
vedere . Această metodă presupune ob ținerea de răspunsuri la un șir de întrebări, ca și o
discu ție liberă. Metoda anchetei efectuază predic ții pe termen mediu și lung.
Metoda protocolului verbal este important ă în recunoa șterea modul ui de gândire a l
unui consumator.

75 Lefter, C., Cercetarea de Marketing . Teor ie și aplicații, Editura Infomarket, Brașov, 2004 .

89
Metodă de cercetare calitativă di rectă s -a format prin alăturarea metodei observării cu
cea a interviului de profunzime.76

6.2.2. Interviurile

Cea mai eficientă metodă calit ativă de cercetare a pie ței este int erviul. El presupun e o
conversa ție care po ate fi desfă șurată individual sau în cadrul unui grup.
Interviul individual de profunzime
Interviul individual de profunzime este nestructurat sau nondirectiv ori
semistructurat/ semidirectiv în func ție de gradul de libertate a l discu țiilor.
Interviu l de tip non directiv este o variantă rar utilizată pentru că varietatea mare a
răspunsurilor face dificilă interpretarea rezultatelor .77
Un interviu semistructurat și semidirectiv pornește de la un ghid de interviu ri.
Lista temelor con ține cinci -șase subiecte care trebuie abordate în cadrul discu ției.78
Interviul in formal
Această metodă înseamnă discu ții libere cu diferite persoane, un mini – chestionar,
prin care cei chestiona ți își exprimă părerile proprii, gradul de satisfac ție sau in satisfac ție.
Interviul in formal este o metodă care poate furniza date neconcludente și prezintă un grad
mare de subiectivism.
Interviul de grup (focus -group)
Metoda focus -group -ului presupune o discu ție amplă pe diferit e teme. Particip anții la
acest interviu trebuie să fie selecta ți după c âteva cerin țe, cum ar fi:79
– să cunoască bine problema
– grupul să fie omogen în ceea ce privește vârsta și gradul de instruire a
participan ților
– participan ții discu ției trebuie să cunoască durata și obie ctivele discu ției, să
primească o recompensă ca să dorească să se im plice în discu ții

76 Lewis R. Aiken, Gary Groth – Marnat, Psychological Testing and Assessment , Publisher Allyn and Bacon,
Boston, 2006.
77 Lefter, C., Cercetarea de Marketing . Teorie și aplicații, Editura Infomarket, Brașov, 2004.
78 Zikmund, G.W., Essentials of Marketing Research , The Dryden Press, 2002.
79 Naresh K. Malhotra, S., J., Marketingkutatás, Akadémiai Kiadó, Budapest, 2010.

90
Grupul nominal
Este o metodă structurată și legată de un șir de întrebări care aprofundează tema
dezbaterii. Numărul participan ților este între 8-12, iar timpul alocat este de 60 de minute .
Participan ții utilizează un chestionar și fiecare are o grilă de răspunsuri, iar moderatorul
notează răspunsurile .80

6.2.3. Tehnicile proiective

Sunt metode indirecte și se utilizează pentru investigarea personalită ții. C ând
partic ipanții sunt pu și în situa ția de a interpreta comportamentul celorlal ți, ei î și proiectea ză
dorin țele și convingeri le personale , care nu sunt recunoscute în mod direct ca fiind ale lor.81
Testul de asociere a cuvintelor
Se folose ște pe baza unui slogan pr omoțional, a unei reclame și constă în asocierea
aloatorie dintre cuvinte inductoare de pe o listă anterior elaborată și cuvinte alese de cei
testați, timpul acordat fiind de cel mult 10 secunde. Scopul acestei metode este de a testa
eficien ța brandurilor sau a cuvintelor – cheie din reclamă.
Metoda completării frazelor
Metode de a testa poten țialul cuvintelor cheie utilizate în reclame, sloganuri și în
general pentru a pretesta comunicarea promo țională a firmei. Se bazează pe principiul liber ei
asocieri.82
Testul percep ției tematice
Metodă este folosită pentru a defini comportamente de consum, iar imaginile prezintă
în acest sens un context de consum.83
Tehnica persoanei a treia
Este o metodă proiectivă ale cărei particularită ți constau în intervievarea subi ecților și
în aflarea percep ției unei a treia persoane despre produsul sau serviciul analizat.
Lista de cumpărături
Metoda este folosită pentru cunoa șterea procesului de obțiune a unor produse sau
mărci de produse destinate consum ului. Astfel se identifi că asocierile mărciilor analizate cu
particularită ților clien ților.84

80 Zikmund, G.W., Essentials of Marketing Research , The Dryden Press, 2002.
81 Lefter, C ., Cerc etarea de Marketing . Teorie și aplicații, Editura Infomarket, Brașov, 2004 .
82 Naresh K. Malhotra, S., J., Marketingkutatás , Akadémiai Kiadó, Budapest, 2010.
83 Lefter, C., Cercetarea de Marketing . Teorie și aplicații, Editura Infomarket, Brașov 2004 .

91
6.2.4. Tehnicile de stimulare a creativită ții

Aceaste tehnici sunt utilizate în vederea stimulării creativită ții participan ților.
Brainstorming -ul este cea mai cunoscută metodă folosit ă pentru stimularea creativită ții, fiind
utilizată încă din 1957, c ând a fost descoperită de către Osborn. Metoda ac easta necesită un
grup format din 7-12 pe rsoane.
Matricea de descoperire.
Metodă calitativă de cercetare a pie ței este matricea de descoper ire.
Se recomandă ca acest tip de asociere să fie aleatorii și să fie utilizată în mai multe
asocieri consecutive, în scopul identificării unor noi idei legate de aspectele cercetate.85

6.3. Cercetare calitativă de marketing pentru identificarea cerin țelor de dezvoltare
rurală în jude țul Covasna

Scopul principal al cercetării calitative efectuate în lucrare îl reprezintă identificarea
cerin țelor de dezvoltare rurală în vederea fundamentării unor s trategii de dezvoltare rurală în
județul Covasna, în cadrul programului LEADER.

6.3.1. Infrastructura p rogramului LEADER în jude țul Covasna

Programul LEADER din cadrul PNDR este destinat Grupurilor de Ac țiune Locală .
A fost i ntrodus în Rom ânia prin PNDR 2007 -2013. Programul LEADER este foarte
importan t în proc esul de dezvoltare rurală, contribuind prin specificul său la o dezvoltare
echilibrată a teritoriilor rurale și la accelerarea evolu ției acestora.86
Pentru men ținerea unui echilibru viabil , în perioada dintre anii 2007 și 2013 au apărut
o serie de reglemen tări referitoare la structura Grupurilor de Ac țiune Locală , conform cărora
ponderea actorilor sferei publice nu poate depă și 40 % din totalul membrilor, ceea ce
înseamnă că reprezenta ții sferei civile împreună cu sfera privată vor constitui cel pu țin 60 %.

84 Naresh K. Malhotra, S., J., Marketingkutatás, Akadémiai Kiadó, Budapest, 2010.
85 Brătucu, G., Dima, D., Marketing în turism , Editura Psihomedia, Sibiu, 2002.
86 http://www.pndr2020.ro/fisiere/brosuri/Brosura -LEADER.pdf

92
Figura nr. 22. Structura func țională a Grupurilor de Ac țiune Locală

Sursă Planul de dezvoltare locală – GAL

Sarcina GAL – ului este de a elabora un plan/strategie de dezvoltare rurală la nivel
local, care trebuie să țină cont de priorită țile prevăzute de Uniunea Europeană în materie de
dezvoltare rurală:
– Implementarea noilor proceduri și tehnologii în vederea cre șterii competitivită ții
produselor și serviciilor rurale în jude țul Covasna
– Îmbunătă țirea cal ității vie ții în zona rural ă, deci și în jude țul Covasna
– Creșterea valorii adăugate a produselor locale,
– Identificarea resurselor naturale și culturale.
Pe teritoriul județului Covasna î și desfă șoară activitatea trei GAL -uri al căror scop
este dezvoltarea rurală locală. Ac este lucru este sprijinit de programul LEADER. Cele trei
GAL -uri existente sunt: GAL Angustia, GAL Alutus și GAL Progressio.

93
6.3.2. Obiectivele și ipotezele cercetării calitative de marketing în jude țul Covasna

Subiectul cercetării îl reprezintă dezvo ltarea durabilă a mediului rural din fonduri
europene, care a u fost promovat e în cadrul act ivităților de animare -consultare și întâlnirilor
cu partenerii (focus -group – uri), ca și prin prelucrarea datelor colectate de grupul de lucru al
GAL -urilor din jud ețul Covasna.
Scopul cercetării în cadrul tezei de doctorat este de a identifica existen ța abordării de
marketing a proiectelor europene, la nivelul GAL -urilor și al AFIR – ului în județul Covasna.
Tema cercetării calitative este identificarea cerin țelor de dezvoltare rurală la nivel
local, în pe teritoriul județului Covasna.
Pentru ca fondurile europene să fie folosite într -un mod c ât mai eficient, este necesară
o mai profundă investigare a cerin țelor dezvoltării rurale, care constă în identificarea nev oilor
specifice mediului rural defavorizat.
În îndeplinirea acestor obiective un rol foarte important îl joacă cercetarea calitativă
de marketing, deoarece în prezent studiul pie ței necesită utilizarea cu mult profesionalism a
cercetărilor de marketing, a cestea oferind informa țiile necesare, as igurând totodată realizarea
unui program de marketing.
Efectuarea cercetării calitative va conduce ulterior la stabilirea unei strategii de
dezvoltare rurală la nivelul jude țului Covasna și la implementarea programu lui LEADER,
continu ând eforturile depuse în ciclul financiar 2007 -2013 în domeniul dezvoltării rurale .
Obiectivele cercetării calitative sunt:
– identificarea nevoii de restructurare și de cre ștere a viabilită ții exploatărilor
agricole;
– identificarea uno r strategii de gestionarea durabilă a pădurilor și a altor resurse
naturale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice;
– diversificarea activită ților economice exis tente ,
– necesitatea îmbunătă țirii infrastructurii;
– identificarea serviciilor pentru ameliorarea calită ții vie ții în zonele rurale .
Ipotezele cercetării calitative constau în:
– Fiecare GAL are propriul său program de marketing;
– Valoarea adăugată a abordării programului LEADER derivă din inițiative le
locale;
– Inițiativele locale răspund prob lemelor identificate la nivelul comunită ților;

94
– Soluțiile locale sunt transpuse sau vor fi reflectate în ac țiuni specifice nevoilor
identificate.
Cum s -a mai precizat, a bordarea programului LEADER urmăre ște obiective le
generale și specifice ale Politicii Ag ricole Comune ale UE și ale PNDR și implică
dezvoltarea comunită ților locale astfel să răspundă nevoilor și priorită ților acestora.

6.3.3. Aspecte metodologice ale cercetării calitative de marketing în jude țul Covasna

În cadrul acestei cercetări calitat ive de marketing datele au fost culese în cadrul
întâlnirilor de consultare organizate în jude țul Covasna.
Metoda de culegere poate fi asimilată interviului de profunzime semidirectiv . S-a ales
acest tip de cercetare calitativă deoarece responden ții au fo st reprezentan ții celor trei teritorii
ale Grupurilor de Ac țiune Locală. La aceste înt âlniri au fost prezen ți toți partenerii relevan ți,
care constituie parteneriatele GAL -urilor, adică reprezentan ți ai sectorului public, ai
sectorului privat și ai societă ții civile, desemna ți dintr -un teritor iu rural omogen. În tabelul nr.
19 sunt prezintate procentele partenerilor din teritoriile sus -menționate.

Sursă: Pe baza datelor din Planurile de Dezvoltare Locală ale GAL
Tabelul nr. 19. Reprezentan ți ai GAL -urilor
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Teritoriul Alutus Teritoriul Angustia Teritoriul ProgressioREPREZENTANȚI AI GAL -URILOR
Sfera Publică Sfera Privată Sfera Civilă

95
Partenerii economici priva ți, ca și alți reprezentan ți ai societă ții civile reprezintă 51%
la nivelul parteneriatului.

6.3.4. Rezultatele analizei calitative a discu țiilor de grup

Discu țiile au fost structurate pe baza t emelor principale ale tabelelor SWOT.
În urma selectării opiniilor reprezentan ților GAL -urilor care au participat la ședințe și
pe baza analizei de tip dia gnostic și a analizei SWOT, concluzia a fost că trebuie stabil ite
câteva măsuri relevante, prin care să se asigure îndeplinirea nevoilor identificate în teritoriile
GAL -urilor din jude țul Covasna, dar care să contribuie și la atingerea obiectivelor priorit are
ale Uniunii Europene în planul dezvoltării rural e și implicit la definirea modalită ților de
interven ție pentru ca aceastea să devină func ționale.
În urma interviului de profunzime semidirectiv GAL -urile au decis să canalizeze
fondurile disponibile preponderent spre sectorul agricol, axa prioritară I. din cadrul PNDR –
„Cre șterea competitivită ții sectoarelor agricol și forestier”.
Totodată s-a avut în vedere, sprijinirea acelor institu ții, organiza ții și asocieri, care
duc lipsă continuă de fonduri, respectiv: ONG -urile, organiza țiile de cult, micii
întreprinzători, comunele, etc.
Obiectivele axei prioritare I ., care au fost în acela și timp și cerin țele identificate la
nivelul GAL -urilor, au vizat îmbunătă țirea performan țelor generale al e exploatări lor agricole
prin:
– creșterea competitivită ții agriculturii ,
– diversificarea produc ției agricole,
– creșterea calită ții produselor ob ținute,
– restructurarea exploat ațiilor mici și medii,
– respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor investi țiilor,
– creșterea valorii adăugate a produselor agricole ,
– comercializarea directă a produselor agricole.

Invest iția în activită ți agricole trebuia să se asocieze și cu investi țiile în unită țile de
procesare, în sensul modernizării și dotării acestora, precum și cu sprijinirea posibilită ților de
comercializare a produselor ob ținute.
De asemenea, s-au urmărit și măsurile de protejare a mediului prin:
– diminuarea consu mului de energie și a emisiilor GES,

96
– stimularea investi țiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile.
O altă necesitate la fel de importantă ce s -a luat în considerare este investiția în patrimoniul
cultural și în serviciile sociale, proces prin care s -a urmărit:
– conservarea și promovarea specificului local,
– îmbunătă țirea condi țiilor de via ță ale locuitorilor,
– integrarea minorită ților locale,
– diminuarea gradului de sărăcie și al riscului de excluziune socială,
– dezvoltarea inf rastructurii sociale de bază,
– dezvoltarea serviciilor în teritoriile GAL.
De asemenea această măsură a avut menirea de a contribui la conservarea și
valorificarea patrimoniului cultural, ceea ce genereaz ă efect pozitiv asupra turismului local și
ajută la dezvolt area mediului de afaceri.
Un alt reper important l -a reprezentat investi ția în activitată țile non -agricole care
influen țează cre șterea nivelului economiei din mediul rural. Aceste posibilită ți de i nvesti ții
au vizat dezvoltarea economică a spa țiului rural și eradicarea sărăciei prin dezvoltarea și
menținerea activită ților economice, a serviciilor pentru popula ție, a infrastructurii turistice.
În opinia reprezentan ților locali, una din principalele p robleme a teritoriului a fost și este
lipsa locurilor de muncă.
Fără a crede că celelalte probleme identificate de locuitorii teritoriului sunt mai pu țin
importante, se consideră că unul dintre efectele crizei economice este acutizarea șomajului
dincolo d e limitele în care responden ții mai pot con știentiza complexitatea problemelor cu
care se confrunta, „grija zilei de m âine” devenind – în acest context – principala preocupare.

97
CAPITOLUL 7

CERCETARE CANTITATIV Ă DE MARKETING
PENTRU IDENTIFICAREA ATITUD INILOR,
COMPORTAMENTELOR ȘI PERCEP ȚIILOR
BENEFICIARILOR DE PR OIECTE EUROPENE DE
DEZVOLTARE RURALĂ, ÎN JUDE ȚUL COV ASNA,
CU PRIVIRE LA EFECTE LE ȘI EFICIEN ȚA
IMPLEMENTĂRII LOR

Desfă șurarea în mod sistematic a cercetărilor de marketing permite investigarea
completă a tuturor activită ților de marketing, av ând ca obiectiv final evaluarea
interdependen țelor dintre componentele mediului economico -social și a legită ților care
caracterizează evolu ția proceselor și fenomenelor studiate.

7.1. Metodologia cercetarii cantitative de marketing

Cercetarea cantitativă de marketing este utilă atunci c ând se doresc informa ții despre
public, fie că este vorba de publicul consumator, fie de comunitatea care î și desfă șoară
activitatea în organiza ția reprezentată. În cadrul anc hetelor, e șantioane le din publicul care
prezintă interes vor răspunde la un set de întrebări despre anumite teme.
De cele mai multe ori, cercetările de tip cantitativ derulate sub forma anchetelor caută
să verifice o ipoteză deja existentă cu privire la p ublicul țintă. Această ipoteză se poate referi
la atitudinea publicului fa ță de organiza ție, fa ță de produs sau la supozi ții legate de stilul de
viață al acestuia. Formularea ipotezei se face pe baza unei cercetăr i preliminare, în urma
căreia s -au colectat o serie de date fundamentale despre public.

7.1.1. Obiectivele cercetării cantitative de marketing

Cercetările cantitative se desfă șoară pe e șantioane reprezentative ca structura și
suficient de numeroase, astfel înc ât rezultatele ob ținute să poată fi g eneralizate la nivelul
intregii colectivită ți. Cercetările cantitative u tilizează un șir de tehnici caracteristice : sondaj
pe baza de chestionar, ancheta omnibus etc.

98
Cercetarea cantitativă este una de profunzime, concluzivă și presupune intervievarea
unui număr mare de persoane, datele put ând fi analizate statistic.
Cercetările cantitative trebuie să parcurgă, din punct de vedere metodologic și
organizatoric, cel pu țin următoarele etape87:
a) Identificarea problemei de rezolvat ,
b) Stabilirea obiectivelor cerce tării,
c) Definirea variabilelor ce vor fi utilizate ,
d) Formularea ipotezelor cercetării ,
e) Precizarea colectivită ții cercetate ,
f) Precizarea metodei de recoltare a informa țiilor,
g) Stabilirea locului și perioadei în care va fi administrat chestionarul ,
h) Elaborarea c hestionarului ,
i) Determinarea dimensiuni i eșantionului ,
j) Stabilirea schemei de e șantionare ,
k) Elaborarea grilei de corela ții,
l) Selectarea și instruirea operatorilor de interviu ,
m) Desfă șurarea anchetei – pilot,
n) Multiplicarea chestio narelor și a materialelor anexe și expedierea lor în
teritoriu ,
o) Administrarea chestionarului ,
p) Verificarea corectitudinii completării chestionarelor ,
q) Configurarea bazei de date,
r) Interpretarea rezultatelor și redactarea raportului de cercetare .
Parcurg ând etapele cercetării cantitative , în prezenta teză sunt analizate atitudinile,
comportamentele și percep țiile beneficiarilor de proiecte europene de dezvolt are rurală, în
județul Covasna.

7.1.2. Stabilirea popula ției cercetate și a volumului e șantionului

Numărul total al locuitorilor din teritoriile eligibile din punctul de vedere al finan țării
din fonduri nerambursabile europene, în jude țul Covasna este de 121.362 locuitori, conform
datelor statistice INS . Din tota lul locuitorilor sus -menționați, un număr de 1254 (1081

87 Anghel, L. D., Danetiu, T., Serbanica, D.; Zaharia, R., Marketing, Editura All Educational, Bucuresti, 2001 .

99
OJFIR+173 GAL) de persoane au depus cereri de finan țare în cadrul PNDR, la OJFIR și la
cele trei GAL -uri existente în jude ț. După evaluarea cererilor de finan țare, doar 730 de
contracte de finan țare au fost semnate. Deoarece gradul de precizie a cercetării depinde de
dimens iunea eșantionului, s -a decis ca numărul grupului de subiec ți chestiona ți, adică
eșantionul să fie egal cu numărul persoanelor, care au semnat un contract de finan țare, adică
730 de persoane.
În continuare, din cele 730 de persoane contactate telefonic, do ar 583 de persoane au
fost dispuse să răspundă întrebărilor formulate de către cercetător.

7.1.3. Stabilirea și testarea chestionarului

Chestionarul utilizat în vederea cercetării cantitative con ține 15 întrebări din care au
reieșit următoarele informa ții relevante: v ârsta , sexul, nivelul de pregătire al beneficiarilor,
programul/ programele prin care s -a obținut finan țare nerambursabilă europeană, măsurile
accesate, activită țile de marketing ale GAL -urilor/ OJFIR, evaluarea exper ților OJFIR/ GAL,
gradul de implicare a GAL -urilor, efectele benefice ale implementării proiectelor prin
programele de dezvoltare rurală, ca și date referitoare la institu țiile prin care se vor solicita
noi fonduri nerambursabile europene în ciclul financiar 2014 – 2020.
În cadrul proiectul ui „Cercetare cantitativă de marketing pentru identificarea
atitudinilor, comportamentelor și percep țiilor beneficiarilor de proiecte europene de
dezvoltare rurală, în jude țul Covasna, cu privire la efectele și eficien ța implementări i lor” a
fost creat chestionarul de mai jos pentru evaluarea percep țiilor dumneavoastră privind
efectele implementării proiectelor de dezvoltare rurală în jude țul Covasna, în ciclul financiar
2007 -2013 .
Vă rugăm să completa ți chestionarul de mai jos, deoa rece opinia dumneavoastra este
esențială pentru elaborarea studiului de caz sus -menționat.
1. Vârsta
□ 18-40 de ani
□ 41-60 de ani
□ peste 60 de ani
CHESTIONA R

100
2. Sexul
□ Feminin
□ Masculin

3. Studii
□ Specializări
□ Medii
□ Superioare

4. Ați solicitat fonduri nerambursabil e europene în perioada 2007 -2013?
□ DA
□ NU

5. În cadrul cărui program a ți solicitat finan țare nerambursabilă?
□ AXA I., AXA III. din PNDR 2007 -2013
□ AXA IV., din PNDR 2007 -2013 (Programul LEADER)
□ Ambele

6. În cadrul cărei măsuri a ți solicitat ajutor financ iar nerambursabil?
□ M 112 – „Instalarea tinerilor fermieri ”
□ M 121 – „Modernizarea exploata țiilor agricole ”
□ M 122 – „Îmbunătă țirea valorii economice a pădurii ”
□ M 123 – „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere ”
□ M 125 – „Îmbunătă țirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și
adaptarea agriculturii și silviculturii ”
□ M 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi -subzisten ță”
□ M 142 – „Înfiin țarea grupurilor de producători ”
□ M 312 – „Sprijin pentru crearea și dezvoltar ea de Micro – întreprinderi ”
□ M 313 – „Încurajarea activită țiilor turistice ”
□ M 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătă țirea serviciilor de bază
pentru economia și popula ția rurală și punerea în valoare a mo ștenirii rurale ”

101
7. Cum a ți aflat de Progra mul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR)/
Programul LEADER 2007 -2013?
□ Prin presa locală
□ Prin internet
□ Prin evenimente publice, de la reprezentan ții Agen ției pentru Finan țarea
Investi țiilor Rurale (AFIR) /Grupurilor de Ac țiune Locală (GAL)
□ Bro șuri, pliante, afi șe, etc.
□ Înt âmplator, în discu ții cu prietenii

8. Care sunt problemele importante de care v – ați lovit pe parcursul solicitării
fondurilor europene/ implementării proiectelor?
□ Aspecte legate de birocra ție (ex. numărul mare de documente solici tate)
□ Ghidul solicitantului incomplet
□ Timpul scurs de la depunerea p ână la aprobarea cererii de finan țare
□ Obținerea fondurilor pentru cofinan țarea proprie
□ Achizi ția publică
□ Complexitatea dosarului cererii de plată
□Altele:……………………………………………………………… ……………

9. Implementarea proiectelor finan țate din fonduri europene în Rom ânia este:
□ Ușoară
□ Normală
□ Grea

10. Cum aprecia ți colaborarea cu exper ții AFIR?
□ Excelentă
□ Bună
□ Satisfăcătoare
□ Proastă

102
11. Cum aprecia ți colaborarea cu exper ții GAL?
□ Excelentă
□ Bună
□ Satisfăcătoare
□ Proastă

12. În opinia dumneavoastră gradul de implicare a GAL -urilor în accesarea
fondurilor europene și în implementarea proiectelor este:
□ Mare
□ Mediu
□ Mic

13. Care sunt efectele benefice ob ținute prin implementarea proiectului
dumn eavoastră?
□ Cre șterea economică a fermei/firmei
□ Creare de noi locuri de muncă

14. Dori ți să mai beneficia ți de fondurile europene nerambursabile prin
FEADR?
□ DA
□ NU

15. Prin care program dori ți să ob țineți o nouă finan țare europeană
nerambursabilă?
□ Măsuri naționale din PNDR 2014 -2020 – gestionate de către angaja ții OJFIR
Covasna
□ Măsura 19 din PNDR 2014 -2020 – Programul LEADER – gestionate de către
angaja ții ai GAL -urilor

S-a utilizat metoda culegerii datelor prin telefon, deoarece aceasta a fost cea mai
rapidă, comodă și ieftină metodă de culegere a informa țiilor. Este o metodă modernă, relativ
larg utilizată în țările dezvoltate.
Numerele de telefon au fost centralizate în baza cererilor de finan țare, iar datele
culese în baza chestionarului au fost intro duse direct în calculator.

103
7.2.Prelucrarea datelor de sondaj și interpretarea rezultatelor

În această etapă a cercetării cantitative s -au prelucrat, s -au analizat informa țiile
obținute și s-au interpretat rezultatele (Anexa nr. 2 , Tabelul nr. 28 , pag. 169 .).

7.2.1. Atitudini, comportamente și percep ții privind efectele ob ținute de beneficiarii
proiectelor de dezvoltare rurală, din jude țul Covasna

Pornind de la con ținutul întrebării nr.13, („Care sunt efectele benefice ob ținute prin
implement area proiectului dumnea voastră? ”), s-a elaborat figura de mai jos, prin care se
poate observa că din cele 583 de persoane chestionate, 579 au răspuns că prin implementare a
proiectului a condus la o cre ștere economică substan țială în cadrul fermei , iar 264 persoane
au afirmat că aceste proiecte au contribuit la crearea de noi locuri de muncă.

Sursă: Chestionar
Figura nr. 23. Efectele benefice ob ținute prin implementarea proiectelor

În continuare este prezentată alocarea financiară generală , distri buită la numărul total
al loc uitorilor din teritoriile eligibile în vederea accesării fondurilor nerambursabile europene
din FEADR în c iclul financiar 2007 -2013, constat ându- se că valoarea investi țiilor pe cap de
locuitor este de 658,61 euro, ceea ce este mai mult dec ât dublul salariului minim pe
economie.
579264
0 100 200 300 400 500 600 700Creșterea economicăCrearea de noi locuri de muncă
Număr total beneficiari chestionați: 583Efectele benefice obținute prin implementarea proiectelor, din
punctul de vedere al beneficiarilor fondurilor nerambursabile
europene chestionați

104
Valoarea totală nerambursabilă a
proiectelor contractată – euro Numărul locuitori
în teritoriul Valoarea totală/
1 locuitor – euro
79.931.062,66 121.362 658,61
Sursă: OJFIR Covasna
Tabelul nr. 20. Alocarea financiară

Aceste sume investite atrag după sine creare a de noi locur i de muncă, un trai mai bun
și reduce numărul tinerilor sau a speciali știlor, care părăsesc mediului rural.

7.2.2. Percep ții ale beneficiarilor privind grad ul de implicare a GAL -urilor, în
accesarea fondurilor europene și în implementarea proiectelor, în jude țul
Covasna

Pornind de la con ținutul întrebării nr.12 („În opinia dumneavoastră gradul de
implicare a GAL -urilor în accesarea fondurilor europene și în implementarea proiectelor este:
„mare”, „mediu”, „mic” ), situa ția evaluării GAL -urilor de către chestiona ți, este prezentată în
Figura nr. 24 .

Sursă : Chestionar
Figura nr. 24. Gradul de implicare a GAL -urilor în accesarea fondurilor nerambursabile
europene

O propor ție de 93% dintre cei chestiona ți au evaluat implicarea GAL -urilor în
accesarea fondurilor nerambursabile europene ca fiind una „mare”, iar 7% că este „mediu”.
93%
7%
Mare
Mediu
MicGradul de implicare a GAL -urilor în accesarea fondurilor europene și
în implementarea proiectelor în opinia beneficiarilor chestionați

105
La întrebarea nr.10. („Cum aprecia ți colaborarea c u exper ții AFIR?” ) și nr.11. („Cum
aprecia ți colaborarea cu exper ții GAL?” ), răspunsurile celor chestiona ți sunt cetralizate și
prezentate în F igura nr. 25 :
Sursă : Chestionar
Figura nr. 25. Evaluarea exper ților AFIR/ GAL

În opinia celor chestiona ților, colaborarea cu exper ții GAL este considerată „excelentă”,
pe când cea cu exper ții AFIR în principal a fost evaluată ca fiind doar „satisfăcătoare”.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Excelentă Bună Satisfăcătoare Proastă
Experții GAL Experții AFIREvaluarea experților

106
7.2.3. Elemente de marketing identificate în percep țiile, atitudinile și opiniile
beneficiarilor proiectelor de dezvoltare rurală, din jude țul Covasna

Prin întrebarea nr. 7 („Cum a ți aflat de Programul Na țional de Dezvoltare Rurală
(PNDR )/ Programul LEADER 2007 -2013 ?”) s-a verificat eficien ța mijloacelor de informare:

Sursă: Chestionar
Figura nr. 26. Sursele de informare ai beneficiarilor chestiona ți- OJFIR

Toate cele 583 de persoane chestionate au afirmat că au aflat informa țiile referitoare
la posibilită țile oferite de PNDR , prin intermediul mass – media, ceea ce reflectă faptul că
evenimentele organizate de OJFIR nu au fost mediatizate corespunzător.

Sursă: Chestionar
Figura nr. 27. Sursele de informare ai beneficiarilor chestiona ți- GAL

45%
12%
5%
38%Presa locală
Internet
Evenimente
Broșuri
ÎntâmplătorSursele de informare ai beneficiarilor chestionați
TOTAL
OJFIR
18%
23%
31%
27%
1% TOTAL
GAL
Presa locală
Internet
Evenimente
Broșuri
ÎntâmplătorSursele de informare ai beneficiarilor chestionați

107
Evenimentele organizate de către GAL -uri au fost cele m ai eficiente surse de
informare, conform opiniilor celor chestiona ți. Totodată se observă importan ța mass – mediei
în transmiterea informa țiilor.
Ciclul financiar 2007 -2013 , prin exemplele de bune practici , constituie cea mai
eficien tă reclamă pentru ciclul financiar viitor ; așa se explică faptul că dintre beneficiarii
chestiona ți 411 persoane vor să mai be neficieze de posibilită țile oferite de PNDR în perioada
de programare 2014 -2020 .
În Figura nr. 2 8, este prezentată structura bene ficiarilor chestiona ți, care doresc să
mai ob țină fonduri nerambursabile europene, în func ție de institu țiile unde vor depune
proiectele în ciclul financiar 2014 -2020.

Sursă: Chestionar
Figura nr. 28. Structura beneficiari lor chestiona ți, care doresc să mai ob țină fonduri
nerambursabile europene, în func ție de institu țiile unde vor depune proiectele
Din Figura nr. 28 , mai reiese și faptul că GAL -urile au c âștigat simpatia
beneficiarilor, fapt dovedit de numărul de 285 de pe rsoane care au afirmat că doresc să
depună noi cereri de finan țare în cadrul programului LEADER 2014 -2020.
7.3. Profilul beneficiarilor de proiecte europene de dezvoltare rurală în jude țul Covasna

În Figura nr. 29 . este prezentate structura fondurilor nerambu rsabile europene din
județul Covasna, în func ție de sex , date ob ținute prin întrebarea nr. 2 („Sexul” ) 126285
0 50 100 150 200 250 300OJFIR CovasnaGAL -urile din județul CovasnaStructura beneficiarilor chestionați, care doresc să mai
obțină fonduri nerambursabile europene, în funcție de
instituțiile unde vor depune proiectele în ciclul financiar
2014 -2020

108

Sursă: Chestionar
Figura nr. 29. Beneficiarii fondurilor nerambursabile europene din jude țul Covasna, după
gen

În cazul beneficiarilor care au depus proiecte și au contractat proiecte în cadrul OJFI R
o treime sunt de sex feminin, iar î n cazul GAL -urilor 45%.
În baza răspunsurilor la întrebarea nr. 1 , („Vârsta” ), s-a elaborat Figura nr. 30 .

Sursă: Chestionar
Figura nr. 30. Vârsta celor chestiona ți care beneficiază de fondurilor europene
nerambursabile
Se observă numărul ridicat al beneficiarilor tiner i cu v ârsta cuprinsă între 18- 40 de
ani, fapt care demonstrează că migrarea for ței de muncă active este în descre ștere.
În baza întrebării nr. 3 („Studii” ) s-a elaborat F igura nr. 31 . 1083839645
0%20%40%60%80%100%
Numărul beneficiari- OJFIR Numărul beneficiarilor GALBeneficiarii fondurilor nerambursabile europene din județul
Covasna, în funcție de sex
Feminin Masculin

109

Sursă: Chestionar
Figura nr. 31. Nivelul de studii al beneficiarilor fondurilor europene nerambursabile
chestiona ți

Din răspunsu rile beneficiarilor rezultă faptul că 364 de perso ane se încadrează în
nivelul de specializări , ceea ce este confirmat și de structura proiectelor contractate în jude țul
Covasna, cele mai multe proiec te fiind contractate în cadrul a xei I.: „Îmbunătă țirea
competitivită ții sectoarelor agricol și forestier ”.
Concluziile privind atitudinile, comportamentele și percep țiile beneficiarilor de
proiecte europene sunt următoarele:
Factorul uman bine calificat joacă un rol cheie și în dezvoltarea rurală , deoarece se
observă faptul că o parte însemnată dintre beneficiarii proiectelor europene doresc să depună
proiecte noi în cadrul GAL -urilor și nu la OJFIR Covasna, cu toate că valoarea maximă a
sprijinului financiar în cadrul programului LEADER nu poate depă și 200.00 0 euro.
Mijloacele de comunicare în masa și cele directe sunt indispensabile în vederea
promovării posibilită ților de finan țare nerambursabilă europene, dar cea mai bună reclamă o
constituie exemplul de bună practică a l vecinului, al prietenului, a l rudei etc.
Majoritatea beneficiarilor care au implementat cu succes un proie ct în ciclul financiar
anterior și anume în perioada de programare 2007 -2013, doresc să mai depună proiecte și în
perioada de programare 2014 -2020.
Astfel se poate afirma că munca înc epută în perioada de programare 2007 -2013 în
ceea ce privește dezvoltare a rurală trebuie continuată și în anii urm ători, constituind și o bună
reclamă.
32935
10532
6916
0 50 100 150 200 250 300 350TOTAL OJFIRTOTAL GALNivelul de studii al beneficiarilor chestionați
Superioare Medii Specializări

110
CAPITOLUL 8

EFICIEN ȚA MARKETING ULUI PROIECTELOR
EUROPENE DE DEZVOLTA RE RURALĂ
ÎN JUDE ȚUL COV ASNA, ÎN PERIOADA 2007 -2016

8.1. Analiza gradului de implementare a proiectelor europene de dezvoltare rurală în
jude țul Covasna în perioada 2007 -2016

În ciclul financiar 2007 -2013 , în jude țul Covasna cele trei GAL -uri au fost finan țate
în total cu 8.561.951 eur o, repartizate astfel:
Denumirea GAL Sumele alocate
măsurilor de
către GAL -uri
– euro Func ționarea
Grupului de
Acțiune Locală –
valoarea totată –
euro Valoarea
totală – euro
Asocia ția „Alutus Regio
Egyesület ” 2.285.435,00 571.355,00 2.856.790,00
Asocia ția „Angustia
Egyesület” 2.285.452,00 571.338,00 2.856.790,00
Asocia ția „Grupul de
Acțiune Locală Progressio ” 2.548.371,00 300.000,00 2.848.371,00

Sursă: OJFIR Covasna
Tabelul nr. 21. Finan țarea GAL -urilor din jude țul Covasna, în perioada 2007 -2016

În jude țul Covasna prin FEADR, în afara programului LEADER, s -au semnat
contracte de finan țare în valoarea totatală de 73.720.996,45 euro, astfel alocarea financiară
totală în jude țul Covasna a fost de 82.282.947,44 euro.

8.1.1. Clasificarea proiectelor europene de dezvoltare rurală în jude țul Covasna, în
perioada 2007 -2016, pe tipuri de măsuri ale programului LEADER

Foarte importantă este dezvoltarea echilibrată a jude țului Covasna prin măsuri care se
referă la formarea profesion ală a popula ției din zona rural ă, la ajutoare acordate pentr u
instalarea tinerilor fermieri , la modernizarea exploata țiilor agricole, la inițierea și la
dezvoltarea unor activită ți de punere în valoare și de dezvoltare a me șteșugurilor, la

111
dezvol tarea agri culturii, diversificarea produc ției agricole și dezvoltarea sectorului non-
agricol .
Toate acestea conduc la dezvoltarea spa țiului rural și la îmbunătă țirea calită ții vie ții,
la diminuarea disparită ților dintre mediul urban și cel rural, la crearea unui sp ațiu cu adevărat
european.
Ținând cont de aspectele sus – menționate, care însumează obiectivel Planului
Național de Dezvoltare Rurală pentru periada de programare 2007 -2013, în cadrul
programului LEADER au fost preluate în totalitate măsurile axelor I . și III. din PNDR,
respectiv măsuri agricole și non-agricol e, astfel în jude țul Covasna s -au implementat
proiecte care sunt în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene, iar clasificarea lor este
prezentată mai jos:
– axa I Îmbunătă țirea competitivită ții sec toarelor agricol și forestier88
– axa III Îmbunătă țirea calită ții vie ții în zonele rurale și diversificarea economiei
rurale89
Descrierea detaliată a acestora s-a efectuat la sub – capitolul 5.3.1. iar în continuare se
poate afirma că implementarea acestor măsu ri a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării
mediului rural din jude țul Covasna, și din întregul teritoriu al Rom âniei, fapt care se va
demonstra în capitolele următoare. În cadrul noului PNDR 2014 -2020 interesul oamenilor
este mult mai ridicat, dec ât la începutul programului din ciclul 2007 -2013, datorat
exemplelor de bune practici din trecut.

88 http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/leader/prezentare_pndr_2008_.pdf
89 http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/leader/prezentare_pndr_2008_.pdf

112
8.1.2. Structura pe tipuri de măsuri a bazei de date a proiectelor europene de dezvoltare
rurală, dezvoltate de GAL -urile din j udețul Covasna, în perioada 2007 -2016

În tabelul de mai jos este prezentată situa ția pe ansamblu al proiectelor planificate,
contractate și finalizate ale celor trei GAL -uri.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Tabelul nr. 22. Proiectelor planificate, co ntractate și finalizate ale celor trei GAL -uri

Rezultă că între numărul proiectelor planificate și al celor contractate există o
discrepan ță, cum rezultă din tabelul alăturat. Aceea și discrepan ță este și în ceea ce prive ște
proiectele finalizate, ilustr ând o lipsă de viziune a consultan ților. Planificările au fost
efectuate eronat, din cauza unei analize SWOT bazate pe informa ții nereale, culese din
rândul localnicilor din teritoriu nerelevan ți.
În cadrul focus group -urilor organiza te pentru elaborarea planurilor de dezvoltare
locală ale GAL -urilor Alutus și Angustia , cel mai mare interes a fost acordat măsurii
M 313 „Încurajarea activită ților turistice ”.
Totuși informa țiile din Tabelul nr. 25., confirmă faptul că măsurile agricole au avut o
popularitate sporită fa ță de măsurile non -agricole. În baza experien ței neplăcute, GAL -urile
au decis să nu externalizeze elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală pentru perioada
2014 -2020, ci să încredin țeze această sarcină exper ților proprii, care cunosc teritor iile, pe
raza cărora îsi desfă șoară activi tatea de aproximativ cinci ani.
Nr.
proiecte
planificate Nr.
proiecte
contractateNr.
proiecte
finalizateNr.
proiecte
planificate Nr.
proiecte
contractateNr.
proiecte
finalizateNr.
proiecte
planificate Nr.
proiecte
contractateNr.
proiecte
finalizate
M 111 2 0 0 2 1 1 1 1 1
M 112 4 25 22 4 5 5 9 5 3
M 121 5 7 7 5 8 8 12 5 5
M 122 3 5 4 3 0 0 0 0 0
M 123 5 0 0 5 0 0 1 1 1
M 125 8 1 1 8 1 0 0 0 0
M 141 6 5 4 6 4 3 0 0 0
M 142 3 1 1 3 0 0 0 0 0
TOTAL
AGRICOL 36 44 38 36 19 17 23 12 10
M 312 6 8 6 6 4 2 5 2 2
M 313 15 3 3 15 1 1 6 4 2
M 322 5 4 0 5 13 0 36 31 0
TOTAL
NON-
AGRICOL 26 15 9 26 18 3 47 37 4
TOATAL 62 59 47 62 37 20 70 49 14Situația proiectelor 2007-2016
GAL ALUTUS GAL ANGUSTIA GAL PROGRESSIO
Măsura

113
În cadrul focus group -urilor or ganizate în vederea elaborării planului de dezvoltare
locală al GAL Progressio , cel mai mare interes a fost acordat măsurii M 322 „Renovarea,
dezvolta rea satelor, îmbunătă țirea serviciilor de bază pentru economia si popula ția rurală și
punerea în valoare a mo ștenirii rurale ”, ceea ce s -a și implementat într -un procent de 86,11%.
Structura pe tipuri de măsuri a bazei de date a proiectelor europene de dez voltare
rurală, dezvoltate de GAL -urile din jude țul Covasna, în perioada 2007 -2016 se prezintă
astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 32 Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de m ăsuri agricole/
non-agricol e, la GAL Alutus , în perioada 2007 -2016

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 33. Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/
non-agricol e, la GAL Angustia , în perioada 2007 -2016
AGRICOL
75%NON –
AGRICOL
25%Structura valorii contractate pe tipuri
de măsuri agricole/non -agricole,
la GAL Alutus, în perioada
2007 -2016
AGRICOL
58%NON –
AGRICOL
42%Structura valorii planificate pe
tipuri de măsuri agricole/non –
agricole, la GAL Alutus, în perioada
2007 -2016
AGRICOL
58%NON –
AGRICOL
42%Structura valorii planificate pe
tipurui de măsuri agricole/non –
agricole, la GAL Angustia,
în perioada 2007 -2016
AGRICOL
51%NON –
AGRICOL
49%Structura valorii contractate pe
tipurui de măsuri agricole/non –
agricole, la GAL Angustia,
în perioada 2007 -2016

114

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 34. Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/
non-agricole, la GAL Progressio , în perioada 2007 -2016

Se observă diferen țe în structura proiectelor planificate și a proiectelor contractate, în
procent de 6% – 17% , ceea ce nu înseamnă o abatere denaturată de la obiectivele planificate.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 35. Structura numerelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/ non-
agricole, în afara programului LEADER în jude țul Covasna, din ciclul financiar 2007 -2013

AGRICOL
33%
NON –
AGRICOL
67%Structura valorii planificate pe
tipurui de măsuri agricole/non –
agricole, la GAL Progressio,
în perioada 2007 -2016
AGRICOL
24%
NON –
AGRICOL
76%Structura valorii contractate pe
tipurui de măsuri agricole/non –
agricole, la GAL Progressio,
în perioada 2007 -2016
AGRICOL
90%NON -AGRICOL
10%Structura numărului de proiectelor contractate pe tipuri de
măsuri agricole/non -agricole, în afara programului LEADER
în județul Covasna, din ciclul financiar 2007 -2013
AGRICOL NON-AGRICOL

115

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 36. Structura numerelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/
non-agricole

În cazul evolu ției proiectelor contractate în jude țul Covasna se observă doar faptul că
proiectele agricole au fost contractate într -un procent mult m ai mare fa ță de proiectele non –
agricole, dar nu se poate calcula gradul de implementare, deoarece jude țul Covasna nu a avut
o Strategie de Dezvoltare Rurală pentru perioada analizată în lucr area de fa ță și anume
2007 -2013 .
În vederea însumării informa țiilor ob ținute de la OJFIR Covasna, privind numărul
proiectelor depuse, contractate și finalizate s -a întocmit Tabelul nr. 23 , prin care se prezintă
situa ția proiectelor în afara programului LEADER:
AGRICOL
83%NON -AGRICOL
17%Structura numărului de proiectelor contractate, pe tipuri de
măsuri agricole/non -agricole,
în total în județul Covasna, din ciclul financiar 2007 -2013
AGRICOL NON-AGRICOL

116

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Tabelul nr. 23. Numărul proiectelor depuse, contractate și finalizate

În jude țul Covasna – în afara programului LEADER – a fost alocată suma de
73.720.996,45 euro care a fost repartizată pentru un număr de 585 de proiecte contractate.
Deoar ece, cum s -a mai precizat, jude țul Covasna în perioada 2007 -2013 nu a avut un
Plan de Dezvoltare Jude țeană și de aceea nu se pot co mpara prognozele strategice ale
județului, practic inexistente cu rezultate care depind de ele . În schimb, în cazul GAL -urilor,
evaluarea este posibilă p entru că s -au planificat un număr de 194 de proiecte și s-au realizat
un număr de 145 de proiecte, de un procent de 74,74 %.
Diferen ța mare dintre proiectele depuse la OJFIR Covasna și ale celor contractate,
este dată de faptul că în jude ț au fost foarte pu țini consultan ți cu expertiza necesară pentru
elaborarea unor asemenea proiecte, care necesită rigurozitate și punctualitate maximă,
precum și de interpretabilitatea Ghidurilor solicitan ților. Aceste probleme , observate deja p e
parcursul implementării Planului Na țional de Dezvoltare Rurală, acum, la finele cicl ului
financiar 2007 -2013 , sunt confirmate și de date le numerice prezentate mai sus.
Referitor la împăr țirea proiectelor contractate , în func ție de ponderea lor în număru l
total al contractatelor semnat e în total jude țul Covasna , situa ția se prezintă astfel:
Nr. proiecte depuse Nr. proiecte contractate Nr. proiecte finalizate
M 111 0 0 0
M 112 381 208 204
M121 136 77 63
M122 0 0 0
M 123 40 23 19
M 125 19 7 6
M141 327 208 151
M142 6 6 5
TOTAL
AGRICOL 909 529 448
M 312 78 21 12
M 313 68 25 13
M322 26 10 9
TOTAL
NON-
AGRICOL 172 56 34
TOTAL 1081 585 482Situația proiectelor în județul Covasna
(în afara LEADER) Măsura

117

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 37. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri

Axa I. – au fost contract ate 604 proiecte cu o valoare publică de 52.928.702,40 euro.
Axa III. – au fost contractate 126 proiecte cu o valoare publică de 27.073.360,40 euro.
În cadrul a xei I. și III. ponderea cea mai mare o de ține M 112 (33% din totalul
proiectelor contractate) cu 243 proiecte contractate, cu o valoare publică de 6.135.264,66
euro.
M 111 de ține 0,10% cu 2 proiecte contractate, cu o valoare publică de 17.927,11euro;
M 112 de ține 33% cu 243 proiecte contractate, cu o valoare publică de 6.135.264,67 euro;
M 121 de ține 12,90% cu 97 proiecte contractate, cu o valoare publică de 24.977.531,30 euro;
M 122 de ține 1% cu 5 proiecte contractate, cu o valoare publică de 139.799,33 euro;
M 123 de ține 3% cu 24 proiecte contractate, cu o valoare publică de 10.667.513,30 euro;
M 125 de ține 1% cu 9 proiecte contractate, cu o valoare publică de 9.294.726,22 euro;
M 141 de ține 30% cu 217 proiecte contractate, cu o valoare publică de 1.410.742,00 euro;
M 142 de ține 1% cu 7 proiecte contractate, cu o valoare publică de 285.198,44 eu ro;
M 312 de ține 5% cu 35 proiecte contractate, cu o valoare publică de 2.370.233,11 euro;
M 313 de ține 5% cu 33 proiecte contractate, cu o valoare publică de 4.170.238,22 euro;
M 322 de ține 8% cu 58 proiecte contractate, cu o valoare publică de 20.532.8 89,10 euro;
Referitor la împăr țirea proiectelor agricole contractate în jude țul Covasna în func ție
de programul prin care s -a obținut finan țarea, situa ția se prezintă astfel:

M 111
0% M 112
33%
M121
13%M122
1%M 123
3%M 125
1%M 141
30%M 142
1%M 312
5%M 313
5%M 322
8%TOTAL JUDEȚUL COV ASNA

118

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna

Figura nr. 38. Situa ția proiectelor agricole contractate în jude țul Covasna

Au fost contractate 75 pr oiecte pe a xa I. în cadrul GAL -urilor jude țene cu o valoare
publică de 2.789.173,78 euro. Au fost contractate 529 de proiecte pe a xa I. în afara
programului LEA DER cu o valoare publică de 3.955.213,56 euro.
În cadrul a xei I. ponderea proiectelor care au fost contractate în afara programului
LEADER este de 88% din totalul proiectelor depuse în jude țul Covasna, iar cele 12%
reprezintă proiectele contractate în cad rul programului LEADER.
Referitor la împăr țirea proiectelor non-agricol e contractate în jude țul Covasna în
funcție de programul prin care s -a obținut finan țarea, situa ția se prezintă astfel:

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 39. Situa ția proiectelor non-agricol e contractate în jude țul Covasna

Nr. total al proiectelor contractate în
cadrul GAL -urilor
12%
Nr. proiectele contractate în
afara programului LEADER
88%SITUAȚIA PROIECTE LOR AGRICOLE
CONTRACTATE ÎN JUDEȚUL COV ASNA
Nr. total al
proiectelor
contractate în cadrul
GAL -urilor
56%Nr. proiectele
contractate în afara
programului LEADER
44%SITUAȚIA PROIECTELOR
NON -AGRICOLE CONTRACTATE ÎN JUDEȚUL COVASNA

119
Au fost contractate 70 proiecte pe a xa III. în cadrul GAL -urilor jude țene cu o valoare publică
de 3.955.213,56 euro. Au f ost contractate 56 proiecte pe a xa III. în a fara programului
LEADER cu o valoare publică de 23.581.467,78 euro.
În cadrul a xei III. ponderea proiectelor care au fost contractate în afara programului
LEADER este de 44% din totalul proiectelor depuse în jude țul Covasna, iar cele 56%
reprezintă proiec tele contractat e în cadrul programului LEADER.
În concluzie, în jude țul Covasna măsurile agricole au fost mult mai solicitate de către
beneficiari dec ât măsurile non-agricol e, iar cea mai populară măsură a fost M 112 „Instalarea
tinerilor fermieri”. În ca zul proiectelor non -agricole cele mai multe contracte au fost semnate
în cadrul măsurii M 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătă țirea serviciilor de bază
pentru economia si popula ția rurală și punerea în valoare a mo ștenirii rurale”.
Situa ția defalc ată pe GAL -uri este prezentată în Anexa nr. 3. (Figura nr. 67, Figura nr.
68, Figura nr. 69, Figura nr. 70 , pag. 170 – 173.)

8.2. Indicatori de măsurare a eficien ței proiectelor europene de dezvoltare rurală, în
jude țul Covasna

În scopul măsurării eficien ței proiectelor europene de dezvoltare rurală s -au folosit
următorii indicatori:
– Valoarea totală investită în sectorul agricol,
– Valoarea totală investită în sectorul non -agricol,
– Gradul de implementare a proiectelor,
– Valoarea proiectelor/locuitor,
– Numărul solicitan ților de sex feminin.
Valoarea totală investită în sectorul agricol se calculează în baz a proiectelor
contractate pe axa prioritară I . a PNDR.
Valoarea investită în sectorul non -agricol se calculează în baza proiectelor
contractate pe axa priorit ară III . a PNDR.
Gradul de implementare a proiectelor se calculează în baza proiectelor contractate
raportate la proiectele planificate.
Trebuie men ționat faptul că gradul de implementare a proiectelor în tot jude țul
Covasna nu se poate calcula, deoarece acesta nu a avut în perioada de programare
2007 -2013 o strategie de dezvoltare rurală.

120
Valoarea proiectelor/ locuitor se calculează ca suma totală alocată proiectelor
contractate în teritoriile GAL -urilor împăr țită la numărul locuitorilor din acestea.
Datele, calculele, precum rezultatele analizelor, referitoare la indicatorii sus -menționați vor fi
dezvoltate în subcapitol ele 8.3, 8 .4, 8.5, 8.6.
Numărul solicitan ților de sex feminin : PNDR nu a avut o abordare expresă în ceea ce
prive ște diferen țierea leg ată de sex. PNDR a promovat participarea femeilor prin intermediul
criteriilor de selec ție a numeroaselor măsuri care valorifică în mod pozitiv proie ctele
prezentate de către femei .90

8.3. Stadiul implementării proiectelor europene d e dezvoltare rurală, în jude țul
Covasna

Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală centralizat la nivelul
județului Covasna se prezintă astfel:
JUDE ȚUL COVASNA
Măsura Nr.
proiecte
contractate Nr.
proiecte
finalizate Valoarea
contractată
LEI -jud.
Covasna Valoarea
contractată
EUR -jud.
Covasna Valoa rea
solicitată la
plată LEI –
jud. Covasna Valo area
solicitată la
plată EUR –
jud. Covasna
M 111 2 2 80.671,97 17.927,10 57.036,00 12.674,67
M 112 243 219 27.608.691,00 6.135.264,67 25.388.385,00 5.641.863,33
M 121 97 83 112.398.890,99 24.977.531,33 63.787.205,00 14.174.934,44
M 122 5 4 629.097,00 139.799,33 520.315,00 115.625,56
M 123 24 20 48.003.810,00 10.667.513,33 16.508.951,00 3.668.655,78
M 125 9 6 41.826.266,50 9.294.725,89 35.306.066,00 7.845.792,44
M 141 217 158 6.348.339,00 1.410.742,00 4.987.368,00 1.108.304,00
M 142 7 6 1.283.393,00 285.198,44 695.187,00 154.486,00
TOTAL
AGRICOL 604 498 238.179.159,46 52.928.702,10 147.250.513,00 32.722.336,22
M 312 35 22 10.666.048,99 2.370.233,11 5.380.638, 00 1.195.697,33
M 313 33 19 18.766.069,00 4.170.237,56 8.620.311,00 1.915.624,67
M 322 58 9 92.398.001,00 20.532.889,11 67.352.591,00 14.967.242,44
TOTAL
NON –
AGRICOL 126 50 121.830.118,99 27.073.359,78 81.353.540,00 18.078.564,44
TOTAL 730 548 360.009. 278,45 79.931.062,66 228.604.053,00 50.800.900,67
Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Tabelul nr. 24. Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală centralizat

Actualmente din cele 730 de proiecte contrac tate un număr de 5 48 de proiecte sunt în
stadiul „ finalizat”, ceea ce exprimat în procente înseamnă un grad de implementare de
75,07%, calculat în func ție de valoarea solicitată la plată raportată la valoarea contractată.

90 http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/Raport -Final -de-Evaluare -Intermediara -PNDR -2008 -2010.pdf

121
În Anexa nr. 4, este prezentat st adiul implementării proiectelor europene de
dezvoltare rurală pentru fiecare GAL din jude țul Covasna în parte. (Tabelul nr. 2, Tabelul nr.
30, Tabelul nr. 31 , pag. 174 – 175.)

Sursă: Pe baza raporturile ale GAL -urilor
Figura nr. 40. Stadiul implementării strategiilor

În evaluarea gradului de implementare, relevant este numărul proiectelor contractate,
deoarece unele sunt încă în curs de implementare și nu au fost trecute la rubrica celor
finalizate p ână la decontarea ultim ei tran șe de plată.
Totodată trebuie amintite și acele proiecte care au fost retrase de beneficiari, din
proprie ini țiativă, după contractare.
În vederea atingerii obiectivelor stabilitie prin Planurile de Dezvoltare Locală a
GAL -urilor un rol important revine plasamentului „ produselor”, care în cazul de fa ță sunt
măsurile de finan țare nerambursabile, iar plasamentul lor se reali zeză prin apeluri de selec ție.
În Figura nr. 41 este prezentată structura numă rului de apeluri de selec ție pe GAL -uri
ale jude țului Covasna, în perioada 2012 -2015.
0%20%40%60%80%100%120%
Decembrie 2013 Decembrie 2014 Septembrie 2015Gradul de implementareStadiul implementării strategiilor
GAL ALUTUS GAL ANGUSTIA GAL PROGRESSIO

122

Sursă: Pe baza raporturile ale GAL -urilor
Figura nr. 41. Structura numărului de apeluri de selec ție pe GAL -uri

Sursă: Pe baza raporturile ale GAL -urilor
Figura nr. 42. Distribu ția apelurilor pe tipuri de măsuri

În Figura nr. 42 . este prezentată distribu ția apelurilor pe tipuri de măsuri, pe
GAL -uri, în jude țul Covasna, în perioada 2012 -2015. GAL Alutus
40%
GAL Angustia
40%GAL Progressio
20%Structura numărului de apeluri de selecție
pe GAL -uri ale județului Covasna,
în perioada 2012 -2015
27
23
21
1918
11
765 5 5
051015202530
M 322 M 121 M 313 M 312 M 112 M 123 M 125 M 111 M 122 M 141 M 142Număr apeluri în selecțieApeluri în selecție, pe tipuri de măsuri, în județul Covasna,
în perioada 2012 -2015

123

Sursă: Pe baza raporturile ale GAL -urilor
Figura nr. 43 Distribu ția apelurilor pe tipuri de măsuri, pe GAL -uri în jude țul Covasna

Apelurile de s elecție prezentate mai sus au fost lansate în func ție de solicitările
poten țialilor beneficiari de proiecte, astfel sumele alocate ini țial măsurilor au fost realocate
continuu.

8.4. Analiza eficien ței proiectelor de dezvoltare rurală, pe tipuri de măsuri, în jude țul
Covasna

Deoarece nu s -a putut realiza o analiză centralizată a jude țului Covasna, în acest
subcapitol este analizată doar e ficien ța proiectelor de dezvoltare rurală realizată pe fiecare
GAL în parte. Acest lucru se datorează lipsei Strategiei de Dezvoltare Rurală a jude țului
pentru ciclul financiar 2007 -2013.
În cadrul GAL Alutus situa ția este prezentată în Anexa nr. 5 . (Figura nr. 71 ., pag.
176.) , care prezintă comparativ modificările gradului de relevan ță financiară pentru măsurile
programului LEADER, la GAL Alutus, în perioada 2012 -2016, în ordinea descrescătoare a
importan ței lor în valoarea contractată.
Importan ța măsuril or în alocarea financiară planificată s-a schimbat după etapa de
contractare, ceea se s -a datorat faptului că solicitan ții au fost interesa ți mai ales de măsurile
în care co – finan țarea a avut un procent mai scăzut. Acest fenomen se explică prin lipsei
fondurilor proprii și prin dificultatea îndeplinit condi țiilor pentru contractarea unui credit. 10
89
810
59
8
49
8
28
5 5 5 5
134
0 03 3 3
2
03
2
03
2
0
024681012
Alutus Angustia ProgressioNumăr apeluri de selecțieDistribuția apelurilor pe tipuri de măsuri, pe GAL -uri,
în județul Covasna, în perioada 2012 -2015
M 322
M 121
M 313
M 312
M 112
M 123
M 125
M 111
M 122
M 141

124
Schimbarea gradului de relevan ță financiară a valorilor contractate comparativ cu cele
planificate, variază cu cre șteri la M 112, M 322 și M 121, chiar dublu la M 112 și cu
descre șteri pentru restul măsurilor, fiind chiar 0% la M 123 și M 111. (Anexa nr. 5 , Figura nr.
72, pag. 176. )
În cazul GAL Angustia, i mportan ța măsurilor în alocarea financiară planificată s -a
schimbat după etapa de contractare, fapt care se ex plică prin gradul de implicare a primarilor
în vederea dezvoltării spa țiului public.
În Anexa nr. 5 , Figura nr. 73 (pag. 177.) se prezintă comparativ modificările gradului
de relevan ță financiară pentru măsurile programului LEADER, în perioada 2012 -2016 , în
ordinea descrescătoare a importan ței lor în valoarea contractată.
Schimbarea gradului de relevan ță financiară la valorile contractate comparativ cu cele
planificate, variază cu cre șteri la M 322, M 121 si M 312, chiar dublu la M 322 și cu
descre șteri pen tru restul măsurilor, fiind chiar 0% la M 123 și M 111. (Anexa nr. 5, Figura nr.
74, pag. 177. )
În Anexa nr. 5 , Figura nr. 75 (pag. 178.) se prezintă comparativ modificările gradului
de relevan ță financiară pentru măsurile programului LEADER, la GAL Progre ssio, în
perioada 2012 -2016 , în ordinea descrescătoare a importan ței lor în valoarea contractată.
Importan ța măsurilor în alocarea financiară planificată s-a schimbat după etapa de
contractare deoarece contractul pentru func ționarea grupur ilor de ac țiune a fost semnat cu o
întârziere de aproape de un an, iar scopul lor devenind contractarea rapidă a fondurilor
alocate. Acest lucru s -a putut realiza prin alocarea sumelor disponibile în cadrul celor
nesolicitate de către beneficiari, cea mai solicitată fiind M 322. Cu toate aceste modificări
gradul de implementare este mediu, cu un procent de 73,15%.
Schimbarea gradului de relevan ță financiară la valorile contractate comparativ cu cele
planificate, variază cu cre șteri la M 322, M 123, chiar dublu la M 322 și cu descre șteri pentru
restul măsurilor. (Anexa nr. 5, Figura nr. 76 , pag. 178. )

125
8.5. Analiza gradului de implementare, pe tipuri de măsuri și pe GAL -uri, în jude țul
Covasna

În cazul fiecărui GAL din jude țul Covasna se observă schimbarea structurii valori lor
planificate, fapt datorat unor factori externi care în stadiul planificării nu au fost calcula ți.
Acești factori sunt schimbarea percep țiilor solicitan ților, semnarea contractelor de
funcționare cu înt ârziere, schimbarea continuă a ghidurilor solicita nților și a procedurii de
lucru, folosirea insuficientă a mijloacelor de marketing.
Gradul de relevan ță a măsurilor în alocarea financiară planificată și în cea contractată
pentru cele trei GAL -uri este reprezentat comparativ în graficele de structură din Anexa nr. 6.
(vezi Figura nr. 77 , Figura nr. 79 , Figura nr. 81 , pag. 179- 181.)
În Anexa nr. 6. ( vezi Figura nr. 78, Figura nr.80 , Figura nr. 82 , pag. 179 -181.) este
prezentat gradul de implementare a măsurilor programului LEADER, la cele trei GAL -uri
din jud ețul Covasna, în perioada 2012 -2016, î n ordinea descrescătoare a gradului de
relevan ță financiară a valorilor contractate și reies următoarele date:
– Gradul de implementare a proiectelor la GAL Alutus, în perioada 2012 -2016
este de 99,31%.
– Gradul de i mplementare a proiectelor la GAL Angustia, în perioada
2012 -2016 este de 93,96%.
– Gradul de implementare a proiectelor la GAL Progressio, în perioada
2012 -2016 este de 73,15%.
Implementarea programului LEADER în celelalte țări a început în anul 2007 , pe când
în Rom ânia contractele de fin anțare pentru func ționarea GAL -urilor s-au semnat în anul
2012.
În cursul implementării au survenit multe modificări, astfel scopul GAL -urilor a
devenit contractarea tuturor sumelor într -o perioadă c ât mai scurtă. La înc eput poten țialii
solicitan ți au fost reticen ți, dar după primele exemple de bune practici și în urma
numeroaselor evenimente de animare/promovare/informare au început să depună cereri de
finan țare.
Astfel sumele au fost redirec ționate spre acele măsuri, c are au fost cele mai solicitate
de poten țialii beneficiari. Astfel se explică schimbările survenite în gradul de implementare a
măsurilor programului LEADER.

126
8.6. Eficien ța și gradul de implementare a măsurilor de implementare a proiectelor de
dezvoltare rurală în jude țul Covasna

Situa ția plă ților efectuate fa ță de valoarea contractată a proiectelor finan țate prin
intermediul AFIR, din jude țul Covasna se prezintă în tabelul de mai jos:
Măsura JUDE ȚUL COVASNA
Valoarea
solicitată la
plată LEI Valoarea
solicitată la
plată EUR Rest de plată –
LEI Rest de plată –
EUR
M 111 57.036,00 12.674,67 23.635,97 5.252,44
M 112 25.388.385,00 5.641.863,33 2.220.306,00 493.401,33
M121 63.787.205,00 14.174.934,44 48.611.685,99 10.802.596,89
M122 520.315,00 115.625,5 6 108.782,00 24.173,78
M 123 16.508.951,00 3.668.655,78 31.494.859,00 6.998.857,56
M 125 35.306.066,00 7.845.792,44 6.520.200,50 1.448.933,44
M 141 4.987.368,00 1.108.304,00 1.360.971,00 302.438,00
M 142 695.187,00 154.486,00 588.206,00 130.712,44
M 312 5.380.638,00 1.195.697,33 5.285.410,99 1.174.535,78
M 313 8.620.311,00 1.915.624,67 10.145.758,00 2.254.612,89
M 322 67.352.591,00 14.967.242,44 25.045.410,00 5.565.646,67
Total 228.604.053,00 50.800.900,67 131.405.225,45 29.201.161,21

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Tabelul nr. 25 Situa ția plă ților efectuate fa ță de valoarea contractată a proiectelor finan țate
prin intermediul AFIR, din jude țul Covasna

În baza analizei efectuate asupra gradului de implemen tare a proiectelor , în func ție de
restul de plată , se poate trage concluzia că acesta, finan țat prin FEAD R în jude țul Covasna
este de 57,48%, iar restul de plată este de 29.201.161,2 0 euro.
S-a calculat gradul de implementare a proiectelor din jude țul Cov asna, în func ție de
restul de plată pe fiecare GAL în parte și se constată faptul că GAL Alutus se pozi ționează pe
primul loc, cu un rest de plată de 776.618,22 euro, locul doi este ocupat de GAL Angustia cu
o sumă mai mult dec ât dublă fa ță de GAL Alutus , în valoare de 1.209.063,11 euro. GAL
Progressio în continuare se situează pe locul al treilea, cu un rest de plată de 1.299.399,56
euro. (Anexa nr. 7, Tabelul nr. 32, Tabelul nr. 33, Tabelul nr. 34, pag. 182- 183.)

127
8.7. Abordări de marketing specifice pr oiectelor de dezvoltare rurală ale măsurilor
programului LEADER

Gradul de implementare a proiectelor este str âns legat de activită țile de marketing
întreprinse în vederea ob ținerii unor rezultate optime. Acest fapt este confirmat de
interdependen ța dintre numărul de activită ți de promovare organizate, precum și de sumele
alocate pentru diseminarea informa țiilor prin căi specifice de marketing și de gradul lor de
implementare.
În T abelul nr. 26 , este situa ția centralizată a acțiunilor de animare/ promovare /
informare întreprinse de AFIR în jude țul Covasna, pe ani i de implementare PNDR 2007 –
2013 :
Activită ți de animare/ promova/ informare/
GAL ANGUSTIA GAL ALUTUS GAL PROGRESSIO
UAT/ AN 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
A. MUNICIPII ȘI
ORA ȘE
Sfântu Gheorghe 8 4 5 0 0 0 0 0 0 0
Târgu Secuiesc 2 1 0 0 0 0 1 1 0 0
Baraolt 2
0 0 0 0 1 1 0 0
Covasna 3 1 0 0 0 0 1 0 0 0
Întorsura Buzăului 2 1 0 0 0 0 1 0 0 0
B. COMUNE
Aita Mare 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Arcu ș 2 1 0 0 0 0 0 1 0 0
Barcani 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Bățani 2 1 0 0 0 0 0 1 0 0
Belin 2 1 0 0 0 0 1 0 0 0
Bixad 2 1 0 0 0 0 1 0 0 0
Bodoc 2 1 0 0 0 0 1 1 0 0
Boro șneu Mare 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Brădu ț 2 1 0 1 0 0 0 0 0 0
Brates 2 1 0 0 0 0 1 0 0 0
Brețcu 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Catalina 2 1 0 0 0 0 1 0 0 0
Cernat 2 0 1 1 0 0 1 1 0 0
Chichi ș 2 1 0 1 0 0 1 0 0 0
Comandău 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dalnic 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0
Dobărlău 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Estelnic 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Ghelin ța 2 1 0 0 0 0 1 0 0 0

128
Ghidfalău 2 0 0 1 0 0 1 0 0 0
Haghig 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Ilieni 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Lemnia 3 0 0 0 0 0 1 1 0 0
Malna ș 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0
Mereni 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Micfalau 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Moac șa 2 0 1 1 0 0 1 0 0 0
Ojdula 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Ozun 3 0 0 2 0 0 1 0 0 0
Poian 2 0 0 1 0 0 1 0 0 0
Reci 2 0 0 1 0 0 1 0 0 0
Sânzieni 2 0 1 1 0 0 1 0 0 0
Sita Buzăului 2 0 1 1 0 0 1 0 0 0
Turia 2 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Vâlcele 2 0 0 0 0 0 1 1 0 0
Valea cri șului 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0
Valea mare 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Vârghiș 2 0 0 1 0 0 1 0 0 0
Zabala 2 0 0 0 0 0 1 1 0 0
Zagon 2 0 1 1 0 0 1 1 0 0
Numărul total al
activit ăților de
animare/
consultare 100 18 10 15 0 0 35 10 0 0
Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Tabelul nr. 26. Situa ția acțiunilor de animare/ promovare/ informare întreprinse de AFIR în
județul Covasna
În total s-au organizat 188 de activită ți de animare/ promovare/ informare , în cursul
anilor 2007 -2014. Aceste activită ți au fost externalizate unei firme, a l cărei obiect d e
activit ate este marketingul produselor și nu s -au ob ținut alte date referitoare la activită țile de
marketing intreprinse de către aceasta. În cazul GAL -urilor, activită țile de animare/
promovare/ informare au fost organizate și sus ținute de către angaja ții propri i. Numărul
evenimentelor organizate de GAL -uri, defalcat pe fiecare an al implementării programului
LEADER , este prezentat în Tabelul nr.27 .
Anul Activita ți de animare/
promovare/ informare –
GAL Alutus Activita ți de animare/
promovare/ informare –
GAL Angustia Activita ți de animare/
promovare/ informare –
GAL Progressio
2012 13 3 0
2013 15 22 4
2014 25 17 11
2015 21 24 13
TOTAL 74 66 28
Tabelul nr. 27. Numărul evenimentelor organizate de GAL -uri

129

Sursă: Pe baza da telor OJFIR Covasna
Figura nr. 44. Numărul total al activită ților de marketing în perioada 2012 -2015 , în jude țul
Covasna

Cel mai mare grad de implementare a fost atins de GAL Alutus , care a fost de
99,31%. Totodată numărul acțiunilor de promovare și sumele alocate pentru aceste activită ți
tot în cadrul acestui GAL au fost cele mai ridicate, deoarece GAL Alutus a organizat 74
evenimente, cheltuielile pentru acestea ridic ându-se la suma de 44.471,07 euro.
În func ție de gradul de implementare pe locul al doilea se situează GAL A ngustia , cu
un procent de 93,96%. GAL Angustia a organizat 66 de evenimente în vederea promovării
măsurilor programului LEADER, iar valoarea totală a acestor eveniment e a atins 35.048,66
euro. Locul trei este ocupat de GAL Progressio , cu un grad de implementare mai scăzut fa ță
de celelalte GAL -uri, 73,15%, dar și numărul activită ților de promovare a fost doar de 28,
număr mult mai scăzut fa ță de GAL Alutus și GAL A ngustia . Valoarea totală alocată
activită ților de promovarer a fost de 13.846,22 euro.
În figura nr. 45 este prezentată evolu ția numărului de activită ți de animare/ promovare/
informare efectuate de cele trei GAL -uri din jude țul Covasna în perioada 2012 -2015.
020406080
Alutus Angustia Progressio7466
28Număr eveimente
GAL -urile din județul CovasnaNumărul total al activităților de animare, promovare și
informare desfășurate în perioada 2012 -2015,
în județul Covasna

130

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covas na
Figura nr. 45. Evolu ția numărului de activită ți de marketing, ef ectuate de GAL -uri

În cee ace prive ște evolu ția activită ților de animare/promovare/informare totalizate
pentru jude țul Covasna, în perioada 2007 -2016 se rem arcă faptul că p ână în anul 2012
GAL -urile nu au organizat astfel de activita ți, dat fiind faptul că au torizarea lor a început abi a
în acel an. Interesant este faptul că AFIR a organizat cele mai multe activită ți în primul an al
implementării PND R 2007 -2013, dar se observă o cre ștere u șoară și în anul 2013, c ând au
început și GAL -urile animarea și promovarea teritoriului.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 46. Situa ția centralizată a activită ților de animare/ promovare/ informare
organizate în jude țul Covasna în perioada 2007 -2016
051015202530
2012 2013 2014 2015num ărEvoluția numărului de activități de animare, promovare și
informare efectuate de cele 3 GAL -uri
în perioada 2012 -2015
Activitați de animare/ promovare/ informare -GAL Alutus
Activitați de animare/ promovare/ informare -GAL Angustia
Activitați de animare/ promovare/ informare -GAL Progressio
020406080100120
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Situația centralizată a activităților de animare/promovare/informare
organizate în județul Covasna în perioada 2007 -2016
Numărul total al activităților de animare/ promovare/ informar AFIR
Numărul total al activităților de animare/ promovare/ informar -GAL -urile
TOTAL

131
Foarte interesant este impactul activită ților de animare/ promovare/ informare
întreprinse de cele trei GAL -uri asupra numărului contractelor semn ate în fiecare comună în
parte, a șa cum reiese din graficele de mai jos.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 47 Impactul activită ților de marketing asupra numărului contractelor semnate în
fiecare comună în parte – GAL Alutus

Sursă: Pe baza da telor OJFIR Covasna
Figura nr. 48. Impactul activită ților de marketing asupra numărului contractelor semnate în
fiecare comună în parte – GAL Angustia
02468101214GAL ALUTUS
Nr. proiecte contractate TOTAL animare-informare
0123456789GAL ANGUSTIA
Nr. proiecte contractate TOTAL animare-informare

132

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 49. Impactul activită ților de marketing asupra numărului contractelor semnate în
fiecare comună în parte – GAL Progressio

Din aceste grafice reiese necesitatea și importan ța comunicării directe prin
marketingul social , deoarece numărul contractel or semnate este propor țională cu numărul
evenimentelor organizate.
În func ție de materialele promo ționale utilizate de cele trei GAL -uri situa ția
comparativă se prezintă în următoarele grafice.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 50. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri
02468101214GAL PROGRESSIO
Nr. proiecte contractate TOTAL animare-informare
01002003004005006007008009001000
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOAFIȘE

133
Punctul forte al afi șelor îl reprezintă stimularea reacțiilor. Afișele dau un impuls și le
reamintesc oamenilor de produsul promovat.

Sursă: Pe ba za datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 51. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Punctul forte al bro șurilor și al publica țiilor de genul acesta rezidă în faptul că sunt
detaliate, oferind informa ții concrete și utile.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 52. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

0100020003000400050006000700080009000
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOBROȘURI -PLIANTE
0100200300400500600
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOGHIDUL SOLICITANTULUI

134
Punctul forte al ghidurilor solicitan ților, constă în faptul că oferă toate informa țiile și
pașii de parcurs în vederea ob ținerii finan țărilor europene nerambursabile, fiind un document
de bază.

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 53. Situa ția comparativă a m aterialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 54. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

050010001500200025003000
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOPIX
050010001500200025003000
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOMAPĂ

135

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 55. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 56. Situa ția comparativă a material elor promo ționale utilizate de cele
trei GAL -uri

050010001500200025003000
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOCAIET PENTRU NOTIȚE
020040060080010001200140016001800
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOCĂRȚI DE VIZITĂ

136

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 57. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covas na
Figura nr. 58. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

0102030405060
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOCANĂ
0102030405060
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOUMBRELĂ

137

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 59. Situa ția comparativă a materialelor p romo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 60. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Eficien ța materialelor cum ar fi pixul, ma pa, caietul p entru noti țe, căr țile de vizită,
ceștile promo țională, umbrela, agenda, geanta , rezidă în faptul că sunt utile în via ța de zi cu
zi.

0102030405060
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOAGENDĂ
0102030405060
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOGEANTĂ

138

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 61. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Punctul forte al DVD -ului este interactivitatea .

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 62. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Punctul forte al televiziunii este demonstra ția și numărul mare al persoanelor la care
ajunge informa ția.

050100150200250300350400
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIODVD PERSONALIZAT
00.511.522.533.54
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOEMISIUNI TV

139

Sursă: Pe baza datelor OJFIR Covasna
Figura nr. 63. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei
GAL -uri

Punctul forte al radioului este intimitatea pe care o oferă deoare ce de obicei, formează
o situa ție unu la unu, permi țând o conexiune intimă între ascultator si marketer.
În cadrul celor trei GAL -uri cele mai folos ite materiale promo ționale au fost afi șele,
broșurile-pliantele, pixurile, mapele, bloc -notesurile, ghidurile solicitan ților, cu ajutorur
cărora s -a atins grad ul de implemenetare planificat. Aceste materiale promo ționale sunt
relativ ieftine și sunt cele m ai utile în vederea unei promovări eficiente.
Totodată se observă faptul că, d eși cea mai variată gamă de materiale promo ționale a
fost elaborată de GAL Progressio acest fapt nu a influen țat îndeajuns gradul de impl ementare
în cadrul acestui GAL.
Cum s -a mai subliniat în lucrarea de fa ță, jude țul Covasna nu a avut un Pl an de
Dezvoltare Locală. În lipsa datelor cu privire la planificările efectuate ini țial, nu se pot
compara rezultatele ob ținute cu obiectivele planficate, acesta fiind motivul pentru care d oar
rezultatele GAL -urilor sunt prezentate detailat.

0102030405060708090100
ALUTUS ANGUSTIA PROGRESSIOSPOT RADIO

140
CONCLUZII

Marketingul a devenit o parte esențială în dezvoltarea rurală din Rom ânia. Prin
dezvoltarea de amploare, marketingul a devenit un instrument important în vederea accesării
sumelor alocate d e către UE cu scopul dezvoltării durabile a mediului rural, ținând cont de
contextul economic și social al teritoriilor vizate. Av ând capacitatea de a în țelege situa ția
actuală a mediului rural, marketingul poate oferi informa ții valoroase celor care activ ează în
acest domeniu.
Inițial, prin dezvoltarea rurală durabilă s -a înțeles un mod de rezolvare a crizei
ecologice, care este menit să caute prezervarea calită ții mediului înconjurător. A ceastă criză a
fost provocată de exploatare a exagerată a resurselor și degradarea continuă a mediului.
Conceptul s -a extins asupra calită ții vie ții sub aspect economic dar și social, deoarece
dezvoltarea rurală durabilă reprezintă o necesitate obiectivă a zilelor noastre datorită
următoarelor aspecte:
– definirea îmbunătă țirii calită ții vie ții o reprezintă factorii care au legătură cu
mediul nostru înconjurător, cu comunită țile și cu factorii economici care
contribuie la o stare de bine,
– deoarece problemele mediului înconjurător, cele economice și cele sociale, se
întrepătrun d, se recomandă o abordare integrată care ajută la găsirea unor
soluții durabile bazate pe armonizarea lor,
– ridicarea nivelului de trai care creează bază sănătă ții și fericirii individului,
– necesitatea de a privi factorii economici, sociali și de mediu ca un tot unitar
decurge din faptul că o economie sănătoasă duce automat la o societate
sănătoasă și la un mediu înconjurător stabil.
Regiunile țării s -au adaptat diferen țiat la oportunită țile și posibilită țile dezvoltării
rurale. Adăvărul acestei afirma ții se poate argumenta prin faptul că implementarea
proiectelor depinde în mare măsură de particularită țile istorice, geografice ale teritoriului și
de tipologia locuitorilor implica ți în dezvoltarea rurală.
Identitatea locală, spa țiul în care î și desfă șoară ex isten ța colectivitatea sunt
dimensiuni fundamentale, pentru că acesta nu are numai o semnifica ție pur fizică, fiind și un
instrument al activită ții umane: a muncii, a produc ției, a schimbului de produse, a cooperării.
Sentimentul apartenen ței reprezintă ba za cooperării economice și legătura cu politicile
dezvoltării locale în jude țul Covasna, a șadar este promotorul colaborării.

141
Dezvoltarea locală presupune faptul că comunitatea este capabilă să -și promoveze
propria regiune, găsind și introduc ând acele resur se care sunt considerate specifice regiunii
respective și care pot să constituie avantaje în planul concuren ței globale.
Pentru că economia globală se dezvoltă tot mai rapid, s -au ad âncit diferen țele dintre regiuni,
fenomen prezent și în jude țul Covasna; d e aceea instrumentele financiare oferite de Uniunea
Europeană prin FEADR reprezintă o modalitate esen țială de diminuare și chiar de anulare a
acestor diferen țe.
În consecin ță, prezenta lucrare urmăre ște modul în care acest sprijin a devenit eficient
în jud ețul Covasna și cât de esen țial- în mod benefic – a influen țat activitatea de marketing
rămânerea în urmă a unor zone rurale din jude ț. De asemenea, în urma cercetării a reie șit că
în zonele în care activitatea de marketing a fost mai intensă și numărul pro iectelor a fost mai
mare, dorin ța de a le elabora a fost mai vie.
În acest proces a jucat un rol deosebit activitatea GAL -urilor din jude țul Covasna,
datorită cărora locuitori din zonele rurale au avut un acces mai facil la fondurile europene.
Fără implic area și inițiativele GAL -urilor/ și a personalului AFIR din jude țul Covasna în
planul dezvoltării rurale, locuitorii din jude țul Covasna nu ar fi avut acces la in vesti ții de
79.931.062,66 euro.
Cei implica ți în activitatea GAL -urilor au fost con știenți de faptul că pentru cre șterea
competitivită ții jude țului Covasna este necesară o strategie eficientă de marketing. În acest
context, a fost relevantă analiza de tip diagnostic și analiza SWOT, în urma cărora a rezultat
tocmai această necesitate, care poate f i materizalizată prin diferite metode de marketing.
Beneficiile programului LEADER constau în libertatea comunită ții locale de a utiliza
fondurile oferite de Uniunea Europeană în func ție de specificul economic și social al
comunită ții respective și prin c olaborarea diferitelor entită ți politice, civile sau economice.
Astfel programul LEADER asigură cadrul necesar următorului ciclu financiar pentru
2014 – 2020, în vederea unei func ționări mai eficiente a dezvoltării rurale.

Contribu ții personale

Noutatea științifică a tezei constă în propunerea temei pentru realizarea unui program
de marketing utilizabil de către organiza țiile care activează în domeniul dezvoltării rurale și
anume Grupurile de Ac țiune Locală și Agen ția pentru Finan țarea Investi țiilor Rurale din
județul Covasna.

142
S-au studiat temeinic e lementele teoretice privind marketingul social al dezvoltării
rurale, informa țiile fiind preluate din numeroase publica ții științifice.
Teza abordează domeniul marketingului dezvoltării rurale, în scopul clarif icărilor
teoretice conceptuale și metodologice defini ndu-se stadiul actual al cunoa șterii în acest
domeniu. S -a început de la încadrarea acestuia în sfera dezvoltării rurale durabile în general,
după care a urmat definirea conceputului și a rolului său.
Scopul studiului este crearea unui mediu adecvat în vederea dezvoltării rurale, în
contextul posibilită ților actuale de finan țare UE, pentru organiza țiile care au sarcina de a
implementa Programul Na țional de Dezvoltare Rurală, implicit programul LEADER și
poten țialii beneficiari ai acestora, cu ajutorul mijloacelor de marketing.
Pentru o imagine corectă și exactă asupra dezvoltării mediului rural din jude țul
Covasna, a fost efectuată analiza diagnostic a jude țului, urmată de analiza SWOT, după care
au fos t prezentate strategiile și politicile mixului de marketing al proiectelor europene pentru
dezvoltarea rurală în jude țul Covasna.
S-a analizat specificitatea comportamentului de „consumator”, fiind identifica ți și
descri și beneficiarii de proiecte cu finan țare nerambursabilă UE în jude țul Covasna. Au fost
prezentate atitudinile, comportamentul, concep țiile acestor beneficiari, particularită țile și
procesul de solicitare și implementare al proiectelor europene de dezvoltare rurală.
Pentru clarificarea conce ptelor teoretice s -au consultate diverse surse bibliografice:
cărți și lucrări de specialitate, articole științifice și alte lucrări de doctorat în domeniu.
Cercetarea de fa ță s-a realizat cu scopul de a conduce la stabilirea unei strategii de
dezvoltare r urală integrată și adaptată la specificul local la nivelul jude țului Covasna și la
implementarea cu succes a PNDR și implicit a programului LEADER pe de o parte și la
constituirea unei baze solide a viitoarei strategi i de marketing în domeniul dezvoltării rurale
din jude țul Covasna, pe de altă parte.
În perioada ianuarie -martie 2017 s -a elaborat cercetarea cantitativă de marketing cu
tema: „Identificarea atitudinilor, comportamentelor și percep țiilor beneficiarilor de proiecte
europene de dezvoltare rurală , în jude țul Covasna, cu privire la efectele și eficien ța
implementării lor”.
S-a folosit ancheta de tip sondaj, folosind ca instrument de culegere a datelor
chestionarul.
Metoda de cercetare folosită a fost cercetarea prin telefon, iar datele au fost in troduse
direct în calculator pe parcursul convorbirii. S -au analizat gradul de implementare, stadiul

143
implementării, eficien ța, indicatorii de măsurare a eficien ței proiectelor europene de
dezvoltare rurală în jude țul Covasna pe perioada 2007 -2016.
În veder ea realizării obiectivelor planificate este nevoie de o strategie de marketing
complexă, care promovează eficient fondurile europene și care trebuie să țină cont de
interesele diferite ale poten țialilor beneficiari și de nivelul diferit de informare al ace stora.
Este important ca în promovarea fondurilor europene să se pună accentul și pe importan ța lor
în dezvoltarea durabilă a comunită ții, în dezvoltarea locală și pe nevoile și obiceiurile
poten țialilor beneficiari. Pentru ca informa țiile despre posibilit ățile de finan țare din fonduri
UE să ajungă la c ât mai multe persoane, este necesar să se apeleze la instrumentele
marketingului, în vederea exploatării maxime a oportunită ților de finan țare d in perioada de
programare 2014 -2020.
În contextul actual informa ția de ține un rol -cheie în dezvoltarea jude țului Covasna, în
sensul că fără aceste fonduri nu se poate atinge dezvoltarea jude țului, astfel înc ât să egaleze
nivelul județelor dezvoltate.
Având în vedere rezultatele ob ținute în urma celor două cercetări de marketing,
calitativă și cantitativă, s -au desprins c âteva idei importante care trebuie luate în considerare
în elaborarea programului de marketing pentru organiza țiile prin care se implementează
PNDR și implicit programul LEADER. În acest sens s -a observ at comportamentul celor care
au beneficiat de ajutor nerambursabil prin FEADR și care vor să mai apeleze la organiza țiile
de tip GAL sau AFIR în care pot avea încredere din punctul de vedere al profesionalită ții și
calită ții sprijinului oferit. Totodată s -a observat tendin ța tot mai accentuată a beneficiarilor
proiectelor finan țate de UE și a localnicilor din jude țul Covasna în general de a depune
proiecte noi în cadrul PNDR 2014 -2020.
Procesele de globalizare au influen țat și influen țează comunicarea publ icitară,
cuvintele – cheie fiind concentrate în deja bine ‐cunoscuta formulă „g ândește global,
acționează local”, cu alte cuvinte dezvoltarea unei strategii orientate local pentru marketingul
global.
În esen ță, activită țile de animare/ promovare/ informare înseamnă aducerea în aten ție,
în mod continuu, a unei imagini puternice și pozitive cu privire la sursele de finan țare
europene.
Corobor ând cele două aspecte men ționate mai sus precum și luând în considerare
discu țiile purtate cu diver și factori de decizie din cadrul jude țului Covasna, cercetătorul s -a
propune elaborarea unui program de marketing care într -un final să ducă la realizarea

144
aspectelor men ționate mai sus. Acest program de marketing va fi recomandat organiza țiilor
care activează în domeniul dezvo ltării rurale, finan țate prin FEADR.
În prezent, la nivelul jude țului Covasna există mai multe căi de promovare a
programelor cu finan țare europeană: în presa scrisă, în mediul online, în cadrul activită ților
de animare/ promovare/ informare, t ârguri și expozi ții organizate, în cadrul cărora se
distribuie materiale publicitare și se amplasează panouri publicitare la fa ța locului.
În procesul de marketing este esen țială comunicarea în mod concisă, pentru ca
popula ția să ob țină informa ții suficiente și în ti mp util despre oportunită țile oferite de PNDR
și despre loca țiile, data și ora evenimentelor de promovare. Ca rezultat al unei informări
riguroase comportamentul publicului – țintă se poate dep lasa într -o direc ție pozitivă.
Trebuie știut că gradul de infor mare al poten țialilor beneficiari de fonduri europene
penru dezvoltarea rurală depinde de maniera în care instrumentele marketingului au fost
definite în cadrul startegiei de marketing și în maniera în care au fost acestea folosite.
Noile mijloace de comu nicare precum internetul și mass – media au deschis noi posibilită ți
pentru transmiterea mesajului publicitar. Trebuie men ționate site -urile web al AFIR, MADR
și ale celor trei GAL -uri, a re țelele de socializare (Twitter, Facebook) și newsletters –
referito are la sursele de finan țare.
Pentru cre șterea promovării programelor cu finan țare europea nă sunt foarte utile
spoturile publicitare, materialele video de prezentare diseminate și prin canalele Radio și TV.
Materialele publicitare trebuie să fie atractive, ușor de vizualizat și de re ținut, cu un
mesaj de impact și care să ofere c ât mai multă claritate cu privire la sursele de finan țare
europene și a categoriilor de beneficiari.

Direc ții viitoare de cercetare

Pe parcursul elaborării prezentei lucrări au apă rut câteva teme care pot fi considerate
bază a viitoarelor direc ții de cercetare. Este vorba de o serie de detalii incitante care au
rezultat din cele două cercetări efectuate. Printre ac țiunile care pot fi abordate în viitor, se
numără:
– realizarea unei cercetări calitative, în ceea ce prive ște nevoile și dolean țele
beneficiarilor în legătură cu proiectele finan țate prin FEADR, din jude țul Covasna, în
legătura cu promovarea oportunită ților oferite de UE cu ajutorul internetului și a
rețelelor de socializare .

145
În acest sens se recomandă realizarea unei cercetări pe un e șantion reprezentativ,
folosindu -se cercetarea cantitativă prezentată în lucrarea de fa ță. Ar fi deosebit de benefică
elaborarea unui program – pilot de promovare a posibilită ților existente în m aterie de
dezvoltare rurală și a tuturor exemplelor de bun ă practică din trecut, în cadrul re țelelor d e
socializare Twitter, Facebook și în cadrul motorului de căutare de pe internet: Google,
precum și pe Youtube, cu ajutorul căruia să se poată evalua efec tele planificate și cele
realizate.
Astfel poten țialii beneficiari de fonduri europene ar putea afla despre toate
posibilită țile în materie de dezvoltare rurală dintr -o singură sursă fără a fi nevoi ți să caute pe
nenumărate pagini de internet și ar avea șansa de a vizualiza toate exemplele de bună practică
din trecut. S -ar crea un sistem unic prin care alegerea programului de finan țare ar deveni mult
mai accesat și mai eficient.

Diseminarea rezultatelor

Informa țiile și cuno ștințele ob ținute prin cercetări le de marketing au fost folosite în
prezenta lucrare dar și în articole cu caracter științific publicate în Buletinul Universită ții
Transilvania . De asemenea , a existat oportunitatea de a transmite par țial con ținutul lucrării de
față unor studen ți în proce sul de predare și la seminarii în cadrul disciplinei „Dezvoltare
comunitară” la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării al
Universită ții Babe ș- Bolyai.
Din acest demers științific rezultă că p rogramele de dezvoltare rurală, cum su nt
PNDR, programul LEADER reprezintă unul dintre principalele instrumente de producere a
schimbării sociale. Însă, pentru a determina transformări substan țiale în zona rurală,
indiferent de regiune, este nevoie de o mai bună adecvare a măsurilor de sprijin financiar
nerambursabil la realitatea zonei și de reformare a organizării proprietă ții funciare și de
creștere a atractivită ții investi ționale a zonelor rurale.
Astfel, pentru a putea vorbi despre un mediu rural dezvoltat, este necesară o
armonizare a pro gramelor de interven ție cu resursele, dotările și posibilită țile locale și
implementarea activită ții de marketing.
Finan țarea în valoare de 79.931.062,66 euro a mediului rural din jude țul Covasna a
contribuit în mod deosebit la dezvoltarea mediului rural d in această zonă datorită proiectelor
finan țate prin FEADR în perioada 2007 -2016. Suma men ționată reprezintă 10% din fondurile
alocate întregii țări, ceea ce înseamnă un grad de implementare foarte ridicat, mai ales d acă

146
se are în vedere faptul că județul Covasna, conform datelor INS , este cotat ca fiind cel mai
mic și sărac jude ț din Rom ânia.
Cu toate acestea, rezultă faptul că sectorul non-agricol nu s-a dezvoltat în măsura
preconizată, deoarece în jude țul Covasna, în cadrul măsurilor axei III. au fost con tractate
foarte pu ține proiecte, fa ță de axa I. – agricol, unde numărul contractelor semnate a atins
procentul de 83%. Acest fapt este din cauza ob ținerii dificile a avizelor pentru construc ții, a
termenelor lungi de ob ținere a acestor avize și a lispsei fondurilor proprii pentru co –
finan țare.
Totodată în Rom ânia birocra ția împiedică implementarea proiectelor de amploare,
astfel solicitan ții proiectelor de finan țare nerambursabilă europeană s -au orientat în direc ția
măsurilor de finan țare care au necesita t mai pu ține documente și avize.
În continuare s -a observat și faptul că valoarea acestor proiecte contractate a fost mai
mare în compara ție cu proiectele contractate în cadrul măsurilor axei I. – agricol, fapt care se
datorează mai ales valorii sprijinul ui acordat de UE, în al doile r ând contractelor semnate în
cadrul măsurii M 322 -„Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătă țirea serviciilor de bază
pentru economia și popula ția rurală și punerea în valoare a mo ștenirii rurale ”- implementate
de comune, care au vizat investi ții în vederea între ținerii drumurilor publice din mediul rural
și aranjării spa țiilor publice rurale, dar care nu au necesitat crearea de noi locuri de muncă și
doar în mod indirect au ajutat cre șterea economiei din mediul rural.
Micii înt reprinzători, beneficiarii măsurilor M 312 „ Sprijin pentru crearea și
dezvoltarea de Micro – întreprinderi ”, M 313 „Încurajarea activită țiilor turistice”, prin
implementarea proiectelor în cadrul acestor măsuri și-au asigurat un trai decent, dar s -au
creat foarte pu ține noi locuri de muncă. S -a observat faptul că ace ști mici întreprinzători nu
au accesat fonduri nerambursabile europene în vederea creării unui brand și nici în vederea
dezvoltării unei pie țe a produselor ob ținute în cadrul întreprinderii, a me șteșugurilor.
Rezolvarea acestei situa ții ar consta în comasarea me șteșugarilor, întreprinzătorilor,
fermierilor în vederea cooperării pe sectoare a dezvoltării pie ței produselor, astfel put ându-se
asigura pie ței locale, sau chiar externe continuitate în livrarea produselor locale. În acest fel
s-ar crea și noi locuri de muncă, venituri substan țiale, din care o parte ar putea fi reinvestită,
ceea ce ar schimba esen țial situa ția economiei din mediul rural.
Majoritatea beneficiarilor de fonduri au declarat c ă situa ția lor s -a îmbunătă țit după
implementarea proiectului, ceea ce sugerează impactul major pe care fondurile europene l -au
avut asupra dezvoltării mediului rural din jude țul Covasna, fapt demonstrat și de gradul înalt
de implementare a proiectelor în județ și indubitabil, este necesară continuarea implementării

147
programelor de dezvoltare rurală, dar care în viitor trebuie să se axeze pe comasarea
beneficiarilor din diferite sectoare.
În cadrul măsurii M 112 „ Instalarea tinerilor fermieri ” și a măsurii M 121
„Modernizarea exploata țiilor agricole ” s-au finalizat în total 317 proiecte din totalul de 613
de proiecte finalizate p ână în momentul de fa ță în jude țul Covasna, dar care au contribuit în
foarte mică măsura la centralizarea terenurilor agricole, o pr oblemă majoră nu numai în
județul Covasna ci și pe întregul teritoriu al Rom âniei.
Structura, nefavorabilă în principal a exploata țiilor agricole de semi -subzisten ță, ca și
colaborarea ineficientă a producătorilor agricoli, a provocat o slabă evolu ție a sectorului,
înregistr ând o produc ție medie pe hectar cu mult sub nivelul na țional. Lipsesc formele de
asociere a actorilor locali, care ar conduce la o mai eficientă valorificare a
produselor/serviciilor ob ținute. S-ar degrev a producătorul de sarcina v ânzări i produc ției, ceea
ce ar contribui direct la o mai bună integrare a acestor furnizori/producători de servicii pe
piață. Cu at ât mai mult cu c ât nu există re țele de desfacere a produselor și nici lan țuri de
procesare.
Fuzionarea fermelor mici și medii în ve derea constituirii grupurilor de producători, a
cooperativelor nu s -a realizat cum s -ar fi dorit, fapt demonstrat prin gradul de accesare foarte
scăzut a măsurii M 142 „ Înfiin țarea grupurilor de producători ”, în cadrul căreia în jude țul
Covasna s -au finali zat în total 6 proiecte, din care doar un proiect prin programul LEADER.
Deci, se poate concluziona faptul că în cadrul programului LEADER este necesară
intruducerea unor măsuri atipice ca și introducerea unor criterii de selec ție care să favorizeze
acele proiecte care vizează investi țiile în sectoarele slab dezvoltate.
Campaniile de popularizare a exemplelor de bune practici, au constituit un reper
pentru al ți aplican ți la fonduri nerambursabile din localitate sau din localită țile învecinate.
Acest lucru e ste demonstrat și de gradul înalt de implementare în cadrul acelor GAL -uri, care
au alocat sume considerabile pentru organizarea evenimentelor de animare -promovare –
informare, precum mijloacelor de marketing în masă, dar care constituie și cea mai mare
reclamă pentru viitoarele programe de dezvoltare rurală.
Experien ța GAL -urilor și a Agen ției pentru Finan țarea Investi țiilor Rurale din jude țul
Covasna reflectă faptul că beneficiarii FEADR din perioada de programare 2007 -2013 pot
reprezenta un model și la niv el na țional pentru că este garan ția implementării cu succes a
unui proiect cu finan țare nerambursabilă, ceea ce este și un indicator de performan ță.
Concluziile finale și recomandările lucrării vin să sublinieze faptul că pentru jude țul
Covasna, dezvoltar ea economică și socială durabilă a zonei rural e și a agriculturii este

148
indispensabil legată de ameliorarea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază. Ar
fi benefică menținerea și păstrarea identită ții culturale, dezvoltarea activită ților tu ristice în
mediul rural.
De o deosebită importan ță este și dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale prin
măsuri care țin de formarea profesională a popula ției din zona rural ă, acordare a de stimulente
materiale tinerilor fermieri. Sunt necesare și acțiuni, precum: modernizarea exploata țiilor
agricole, ini țierea și dezvoltarea unor activită ți de punere în valoare a me șteșugurilor,
diversificarea produc ției agricole, dezvoltarea agriculturii ecologice.
Toate acestea duc în mod cert la dezvoltarea spa țiului rural și la îmbunătă țirea calită ții
vieții, la reducerea disparită ților dintre mediul urban și cel rural, la integrarea europeană.

149
LISTA FIGURILOR

Figura nr. 1. Sistemul de indicatori ai d ezvoltării durabile ………………………….. ………………. 12
Figura nr. 2. Structura exploata țiilor după vârsta fermierilor, comparativ cu alte state
membre ale Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
Figura nr. 3. Institu țiile de management al dezvoltării rurale, în România ……………………. 21
Figura nr. 4 . Grupurile de ac țiune locală din România ………………………….. …………………… 25
Figura nr. 5. Implementrea eficace a programului LEADER în România ……………………… 28
Figura nr. 6. Harta teritoriilor selectate pentru instruirea reprezentan ților …………………….. 30
Figura nr. 7. Suprafa ță cultivată cu principalele culturi, în jude țul Covasna ………………….. 35
Figura nr. 8. Produc ția agricolă vegetală la principalele c ulturi, în jude țul Covasna ……… 36
Figura nr. 9. Ponderea produc ției agricole vegetală la principalele culturi în jude țul
Covasna în perioada 2006 – 2015 ………………………….. ………………………….. ……………………….. 36
Figura nr. 10. Evolu ția numărului de animale în jude țul Covasna ………………………….. …… 37
Figura nr. 11. Elemente pe care se fundamentează conceptul de marketing social …………. 49
Figura nr. 12 . Sferele de cunoaștere a marketingului social ………………………….. ……………. 50
Figura nr. 13. Tipurile marketingului social ………………………….. ………………………….. …….. 52
Figura nr. 14. Mixul de marketing tradi țional ………………………….. ………………………….. …… 53
Figura nr. 15. Strategiile și politicile marketingului social ………………………….. …………….. 55
Figura nr. 16. Mixul de marketing social ………………………….. ………………………….. …………. 56
Figura nr. 17. Demersuri pentru dezvoltarea rurală ………………………….. ……………………….. 59
Figura nr. 18. Mixului de marketing social în dezvoltărea rurală ………………………….. ……. 61
Figura nr. 19. Grupuri – țintă al marketingului de dezvoltare rurală, în jude țul Covasna …. 69
Figura nr. 20. Serviciile organiza ției în conceptul „10C” ale marketingului dezvoltării
rurale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 70
Figura nr. 21. Etapele cercetării de marketing ………………………….. ………………………….. ….. 84
Figura nr. 22. Structura func țională a Grupurilor de Ac țiune Locală ………………………….. .. 92
Figura nr. 23. Efectele benefice ob ținute prin implementarea proiec telor ……………………. 103
Figura nr. 24 . Gradul de implicare a GAL -urilor în accesarea fondurilor nerambursabile
europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 104
Figura nr. 25 . Evaluarea exper ților AFIR/ GAL ………………………….. ………………………….. 105
Figura nr. 26. Sursele de informare ai beneficiarilor chestiona ți- OJFIR …………………….. 106
Figura nr. 27. Sursele de informare ai beneficiarilor chestiona ți- GAL ……………………… 106

150
Figura nr. 28. Structura beneficiarilor chestiona ți, care doresc să mai ob țină fonduri
nerambursabile europene, în func ție de in stituțiile unde vor depune proiectele ………………. 107
Figura nr. 29. Beneficiarii fondurilor nerambursabile europene din jude țul Covasna, după
gen ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 108
Figura nr. 30 . Vârsta celor chestiona ți care beneficiază de fondurilor europene
nerambursabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 108
Figura nr. 31. Nivelul de studii al beneficiarilor fondurilor europene nerambur sabile
chestiona ți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 109
Figura nr. 32 Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/
non-agricol e, la GAL Alutus, în perioada 2007 -2016 ………………………….. …………………….. 113
Figura nr. 33 . Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/
non-agricol e, la GAL Angustia, în perioada 2007 -2016 ………………………….. ………………….. 113
Figura nr. 34 . Structura valorii contractate/ valorii planificate pe tipurui de măsuri agricole/
non-agricole, la GAL Progressio, în perioada 2007 -2016 ………………………….. ………………. 114
Figura nr. 35. Structur a numerelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/ non –
agricole, în afara programului LEADER în jude țul Covasna, din ciclul financiar 2007 -2013
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 114
Figura nr. 36 . Structura num erelor proiectelor contractate pe tipuri de măsuri agricole/ .. 115
Figura nr. 37. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri ………………………….. .. 117
Figura nr. 38. Situa ția proiectelor agricole contractate în jude țul Covasna …………………. 118
Figura nr. 39. Situa ția proiectelor non-agricol e contractate în jude țul Covasna ……………. 118
Figura nr. 40. Stadiul implementării strategiilor ………………………….. …………………………. 121
Figura nr. 41. Structura numărului de apeluri de selec ție pe GAL -uri ………………………… 122
Figura nr. 42. Distribu ția apelurilor pe tipuri de măsuri ………………………….. ……………….. 122
Figura nr. 43 Distribu ția apelurilor pe tipuri de măsuri, pe GAL -uri în jude țul Covasna 123
Figura nr. 44. Numărul total al activită ților de marketing în perioada 2012 -2015 , în jude țul
Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 129
Figura nr. 45. Evolu ția numărului de activită ți de marketing, efectuate de GAL -uri …….. 130
Figura nr. 46 . Situa ția centralizată a activită ților de animare/ promovare/ informare
organizate în jude țul Covasna în perioada 2007 -2016 ………………………….. …………………….. 130
Figura nr. 47 Impactul activită ților de marketing asupra numărului contractelor semnate în
fiecare comună în parte – GAL Alutus ………………………….. ………………………….. ………………. 131
Figura nr. 48 . Impactul activită ților de marketing asupra numărului contractelor semnate în
fiecare comună în parte – GAL Angustia ………………………….. ………………………….. …………… 131

151
Figura nr. 49. Impactul activită ților de marketing asupra numărului contractelor semnate în
fiecare comună în parte – GAL Progressio ………………………….. ………………………….. ………… 132
Figura nr. 50. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 132
Figura nr. 51. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 133
Figura nr. 52 . Situația comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 133
Figura nr. 53. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei ….. 134
Figura nr. 54. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 134
Figura nr. 55. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 135
Figura nr. 56. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele ……….. 135
Figura nr . 57. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei ….. 136
Figura nr. 58. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei ….. 136
Figura nr. 59. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 137
Figura nr. 60. Situa ția comparativă a materialelo r promo ționale utilizate de cele trei ….. 137
Figura nr. 61. Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 138
Figura nr. 62 . Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei …… 138
Figura nr. 63 . Situa ția comparativă a materialelor promo ționale utilizate de cele trei ….. 139
Figura nr. 64. Structura populatiei pe localită ți ale teritoriului GAL Angustia ………… Error!
Bookmark not defined.
Figura nr. 65. Structura populatiei pe loca lități ale teritoriului GAL Alutus ……………. Error!
Bookmark not defined.
Figura nr. 66. Structura populatiei pe localită ți ale teritoriului Progressio Error! Bookmark
not defined.
Figura nr. 67. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri Error! Bookmark not
defined.
Figura nr. 68. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri Error! Bookmark not
defined.
Figura nr. 69. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri Error! Bookmark not
defin ed.
Figura nr. 70. Structura numărului de proiecte pe tipuri de măsuri Error! Bookmark not
defined.
Figura nr. 71. Măsurile Programului LEADER, la GAL Alutus, în ordinea descrescătoare a
valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2007 -2016 ……………… Error!
Bookmark not defined.

152
Figura nr. 72 . Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea
planificată, la GAL Alutus, în perioada 2007 -2016 …………….. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 73. Măsurile Programului LEADER, l a GAL Angustia, în ordinea descrescătoare
a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2012 -2016 ………….. Error!
Bookmark not defined.
Figura nr. 74. Ponderile măsurilor în alocarea financiară contract ată comparativ cu cea
planificată, la GAL Angustia, în perioada 2012 -2016 …………. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 75. Măsurile Programului LEADER, la GAL Progressio, în ordinea
descrescătoare a valorilor planificate comparativ cu cele contractate, în perioada 2012 -2016
………………………….. ………………………….. ………………………….. .. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 76 . Ponderile măsurilor în alocarea financiară contractată comparativ cu cea
planificată, la GAL Progressio, în perioada 2012-2016 ………. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 77 . Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri ale programului
LEADER, la GAL Alutus, în perioada 2012 -2016 ……………… Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 78. Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL Alutus
………………………….. ………………………….. ………………………….. .. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 79. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri ale programului
LEADER, la GAL Angustia, în perioada 2012 -2016 ………….. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 80 . Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL
Angustia ………………………….. ………………………….. ………………. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 81. Structura valorii planificate/ contractate pe măsuri al programului LEADER,
la GAL Progressio, în perioada 2012 -2016 ……………………….. Error! Bookmark not defined.
Figura nr. 82 . Gradul de implementare a măsurilor Programului LEADER, la GAL
Progressio ………………………….. ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.

153
LISTA TABELELOR

Tabelul nr. 1 . Produs Intern Brut în jude țul Covasna ………………………….. ………………………. 32
Tabelul nr. 2. Fondul funciar, după modul de folosin ță în jude țul Covasna ……………………. 35
Tabelul nr. 3. Ponderea popula ției rurale pe categorii de sate, în func ție de nive lul de
dezvoltare, în jude țul Covasna, în anul 2002 ………………………….. ………………………….. ………. 39
Tabelul nr. 4. Fonduri atrase de către GAL Angustia, GAL Alutus și GAL Progressio din
alocarea totală a României ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 42
Tabelul nr. 5. Implementarea proiectelor agricole și non -agricole în jude țul Covasna ……. 43
Tabelul nr. 6. Tipurile de proiecte agricole și valorile lo r, în jude țul Covasna ……………….. 44
Tabelul nr. 7. Tipuri proiecte non -agricole și valorile lor, în jude țul Covasna ………………… 44
Tabelul nr. 8. Princ ipalele diferen țe între marketingul social și tradi țional …………………….. 52
Tabelul nr. 9. Analiza SWOT – caracterizarea socio – demografică a popula ței jude țului
Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 63
Tabelul nr. 10. Analiza SWOT – aspecte caracteristice ale patrimoniului teritorial – cultural a
județului Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 64
Tabelul nr. 11. Analiza SWOT a dezvoltării eco nomice a jude țului Covasna …………………. 65
Tabelul nr. 12. SWOT a organizării institu ționale și sociale a jude țului Covasna ……………. 66
Tabelul nr. 13 . Analiza SWOT a calitatea vie ții și dezvoltarea rurală a jude țului Covasna 67
Tabelul nr. 14. Valorile maxime ale sprijinului pe măsurile ………………………….. …………….. 77
Tabelul nr. 15. Valorile proiectelor implemetate în jude țul Covasna, în perioada 2007 -2016
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 78
Tabelul nr. 16. Distribu ția proiectelor pentru fiecare GAL ………………………….. ………………. 79
Tabelul nr. 17. Numărul evenimentelor organizate ………………………….. …………………………. 81
Tabelul nr. 18. Scopul organizării pe tipuri a cercetărilor de marketing …………………………. 87
Tabelul nr. 19. Reprezentan ți ai GAL -urilor ………………………….. ………………………….. …….. 94
Tabelul nr. 20. Alocarea financiară ………………………….. ………………………….. ………………… 104
Tabelul nr. 21 . Finan țarea GAL -urilor din jude țul Covasna, în perioada 2007 -2016 ……… 110
Tabelul nr. 22 . Proiectelor planificate, contractate și finalizate ale celor trei GAL -uri …… 112
Tabelul nr. 23. Numărul proiectelor depuse, contractate și finalizate ………………………….. 116
Tabelul nr. 24. Stadiul implementării proiectelor europene de dezvoltare rurală centralizat
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 120
Tabelul nr. 25 Situa ția plă ților efectuate fa ță de valoarea contractată a proiectelor finan țate
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 126

154
Tabelul nr. 26. Situa ția ac țiunilor de animare/ promovare/ informare întreprinse de AFIR în
județul Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 128
Tabelul nr. 27. Numărul evenimentelor organizate de GAL -uri ………………………….. …….. 128
Tabelul nr. 28 Baza de dată – Chestionar ………………………….. Error! Bookmark not defined.
Tabelul nr. 29. Stadiul implementării proiectelor la GAL Alutus Error! Bookmark not
defined.
Tabelul nr. 30. Stadiul implementării proiectelor la GAL Angustia Error! Bookmark not
defined .
Tabelul nr. 31. Stadiul implementării proiectelor la GAL Progressio Error! Bookmark not
defined.
Tabelul nr. 32. Situa ția plă ților efectuate fa ță de valoarea contractată a proiectelor finan țate
prin intermediul GAL Alutus ………………………….. ………………. Error! Bookmark not defined.
Tabelul nr. 33. Situa ția plă ților efectuate fa ță de valoarea contractată a proiectelor finan țate
prin intermediul GAL Angustia ………………………….. …………… Error! Bookmark not defined.
Tabelul nr. 34. Situa ția plă ților efectuate fa ță de valoarea contract ată a proiectelor finan țate
prin intermediul GAL Progressio ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.

155

BIBLIOGRAFIE