Idei Principale Desprinse din Strategia Nationala

Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare și inovare de la nivelul Uniunii Europene. Acesta va facilita realizarea a și mai multor progrese revoluționare, descoperiri și premiere mondiale, prin transferul ideilor din laborator pe piață. Suma disponibilă pentru finanțare este de aproape 80 de miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani (2014-2020), cea mai mare parte fiind destinată celor trei piloni de bază: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale. În plus, această investiție va atrage investiții publice și private naționale.

Orizont 2020 a fost aprobat de guvernele statelor membre ale UE (inclusiv România) și de Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasând-o astfel în centrul strategiei Europa 2020. Obiectivul este de a se asigura că Europa, implicit România, dispune de un nivel științific și tehnologic de clasă mondială, care stimulează creșterea economică.

În programele anterioare, datorită fondurilor pentru cercetare acordate de UE, oameni de știință și reprezentanți ai sectorului industrial din Europa și din întreaga lume au putut colabora pentru a găsi soluții la o gamă largă de provocări. Inovațiile rezultate au îmbunătățit condițiile de trai ale multor persoane, au contribuit la protecția mediului și au sporit durabilitatea și competitivitatea industriei europene. Orizont 2020 este deschis participării cercetătorilor din toată lumea.

Continuarea investițiilor în cercetarea de frontieră de excelență este esențială. De multe ori, aceasta este temelia inovării și a progresului tehnologic, investițiile fiind asemeni unor semințe plantate din care se dezvoltă noi industrii și piețe.

Cercetarea de frontieră pe care o sprijină Consiliul European pentru Cercetare este selectată numai în funcție de criterii de excelență. În plus, atunci când cercetarea conduce la tehnologii revoluționare care nu au fost anticipate, Orizont 2020 oferă mijloace pentru ca descoperirile respective să parcurgă următoarele stadii de dezvoltare.

Acțiunile de formare și de dezvoltare a carierei contribuie la formarea unor cercetători de vârf. Cercetătorii tineri și cei experimentați beneficiază de sprijin pentru a-și consolida cariera și competențele prin cursuri de formare și stagii în străinătate sau în sectorul privat.

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie le oferă posibilitatea de a dobândi noi cunoștințe și experiență, valorificându-și astfel pe deplin potențialul de care dispun.

Criza economică a evidențiat rolul central jucat de baza industrială a UE și necesitatea reînnoirii acesteia. Deficiențele pieței pot însă împiedica sectorul privat să obțină resursele financiare și cunoștințele necesare modernizării bazei noastre industriale.

Pentru relansarea creșterii economice și pentru prosperitate în Europa, este necesar să se acorde o atenție mai mare competitivității industriale bazate pe produse și procese tehnologice avansate de-a lungul lanțului valoric global. Orizont 2020 este programul de cercetare și inovare cel mai favorabil întreprinderilor lansat vreodată de UE. Acesta prevede o serie de măsuri de sprijin specifice adresate întreprinderilor în general și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în special, printre care se numără facilitarea accesului la finanțare.

UE trebuie să își dezvolte noi surse de creștere economică bazate pe o producție avansată, sprijinită de un mediu de afaceri modern și dinamic. În unele domenii importante din punct de vedere strategic, sectorul privat nu este în măsură să realizeze singur această transformare, întrucât are nevoie de acces la cercetare de ultimă oră pentru a dezvolta tehnologii revoluționare. Orizont 2020 conține un pachet privind investițiile în inovare, axat pe investiții în parteneriate public-privat puternice în domenii precum produsele farmaceutice, aeronautica și bioindustriile. Alte parteneriate și proiecte de cercetare în materie de tehnologii generice esențiale vor sprijini industria europeană în dezvoltarea bazei de cunoștințe și aptitudini necesare.

Datorită sprijinului acordat tehnologiilor viitoare și emergente, cercetătorii vor putea să transforme rezultatele cercetării științifice fundamentale în noi tehnologii care pot fi preluate de industrie și de IMM-urile de înaltă tehnologie pentru a-și menține competitivitatea la nivel mondial.

Orizont 2020 va contribui la crearea de infrastructuri de cercetare de primă clasă accesibile tuturor cercetătorilor din Europa, al căror potențial în materie de progres științific și inovare să poată fi valorificat la maximum. Este necesară o cooperare eficace între știință și societate pentru recrutarea de talente noi în domeniul științific și pentru asocierea excelenței științifice cu conștientizarea și responsabilitatea socială. Aceasta înseamnă înțelegerea provocărilor cu care se confruntă toate părțile. Orizont 2020 sprijină, prin urmare, proiectele în care cetățenii participă la definirea activității de cercetare care le afectează viața de zi cu zi. O mai bună colaborare între comunitățile de specialiști și cele de nespecialiști cu privire la obiectivele și mijloacele de realizare a acestora va menține excelența științifică și va permite societății să își „apropie” rezultatele.

Un aspect transversal de relevanță amplă, cercetarea în domeniul științelor sociale și umaniste este integrată pe deplin în fiecare dintre obiectivele generale ale programului Orizont 2020. Datorită acestui fapt, cercetarea în domeniu va avea un impact sporit, un aspect esențial pentru ca societatea să valorifice la maximum investițiile în știință și tehnologie. Integrarea dimensiunii socioeconomice în conceperea, dezvoltarea și punerea în aplicare a programelor de cercetare și a noilor tehnologii poate contribui la găsirea unor soluții la problemele societale.

Într-adevăr, faptul că programul Orizont 2020 se concentrează mai degrabă pe „provocări” decât pe domeniile de cercetare disciplinare ilustrează această nouă abordare. Provocările societale, cum ar fi sănătatea, mediul și transportul sunt importante pentru noi toți. Programul Orizont 2020 abordează șapte provocări societale, prezentate în continuare, cu investiții specifice în cercetare și inovare, ceea ce va avea un impact concret asupra cetățenilor.

Fiecare dintre noi își dorește o viață lungă, fericită și sănătoasă, iar oamenii de știință se străduiesc să facă posibil acest lucru. Aceștia încearcă să găsească soluții la cele mai grave probleme de sănătate, precum și la amenințări nou apărute, cum ar fi creșterea numărului de persoane afectate de Alzheimer, de diabet și infectate cu „supermicrobi” rezistenți la antibiotice.

Cercetarea și inovarea în UE reprezintă o investiție în sănătatea noastră, datorită căreia persoanele în vârstă vor fi active și independente mai mult timp, se vor dezvolta noi tratamente, mai sigure și mai eficiente, iar sistemele de sănătate și de îngrijire vor rămâne durabile. Medicii vor avea la dispoziție instrumentele de care au nevoie pentru ca actul medical să fie mai personalizat, pentru a preveni și trata mai rapid bolile infecțioase și cele cronice și pentru a combate mai eficient rezistența la antimicrobiene.

Printre beneficiile investițiilor în acest domeniu se numără identificarea unor noi modalități de prevenire a bolilor, o mai bună diagnosticare și o îmbunătățire a eficacității terapiilor, precum și adoptarea de noi modele de îngrijire și de noi tehnologii de promovare a sănătății și a bunăstării. Acestea se bazează pe o mai bună înțelegere a naturii fundamentale a sănătății și a bolilor, precum și a mijloacelor de menținere a sănătății și de prevenire și de tratare a bolilor.

Energia este motorul economiei moderne; însăși menținerea standardului nostru de viață necesită însă o cantitate uriașă de energie.

A doua economie mondială ca mărime, Europa este excesiv de dependentă de restul lumii în ceea ce privește energia obținută din combustibili fosili care accelerează schimbările climatice. Prin urmare, UE și-a stabilit obiective ambițioase în domeniul combaterii schimbărilor climatice și al energiei.

Un sistem eficient de transport reprezintă o condiție fundamentală pentru bunăstarea și prosperitatea durabilă în Europa. Mobilitatea stimulează ocuparea forței de muncă, creșterea economică, prosperitatea și comerțul mondial. Aceasta creează, de asemenea, legături vitale între oameni și comunități. Cu toate acestea, sistemele și obiceiurile noastre legate de transport nu sunt durabile.

Suntem prea dependenți de petrol, o resursă care este extrem de poluantă și care, în orice caz, se epuizează rapid. Problemele legate de transport, cum ar fi congestionarea traficului, siguranța rutieră, poluarea atmosferică, au un impact asupra vieții noastre de zi cu zi și asupra sănătății.

Costurile economice legate de congestionare vor crește cu circa 50 % până în 2050, vor exista decalaje tot mai mari între regiunile centrale și cele periferice în materie de accesibilitate, iar costul social al accidentelor și al poluării sonore va continua să crească.

În secolul XXI ne confruntăm cu provocări care necesită un răspuns european colectiv.

Dacă nu se încearcă găsirea de soluții la aceste provocări, posibilitățile oamenilor de a călători, dar și economia, în general, ar putea fi puternic limitate, iar calitatea vieții ar putea fi afectată. În sectorul transporturilor, cercetarea este esențială pentru dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și a unor metode de lucru care să opereze schimbările necesare pentru a garanta o mobilitate care nu presupune costuri prea mari pentru societate.

Epoca resurselor aparent abundente și ieftine se apropie de sfârșit; creșterea economică nu mai trebuie să depindă de utilizarea resurselor. Impactul combinat al schimbărilor climatice și al modelelor actuale de producție și consum ne subminează biodiversitatea și ecosistemele.

Soluția este să investim în inovare, pentru a sprijini economia ecologică, o economie care să fie în acord cu natura.

Întrucât rezervele de resurse naturale sunt tot mai puține, este esențial, atât pentru bunăstarea noastră, cât și pentru dezvoltarea economică a Europei, să încurajăm o utilizare mai durabilă a resurselor noastre naturale. O modalitate de a realiza acest lucru este reducerea producției de deșeuri și reutilizarea deșeurilor ca resursă. Europa și-a dovedit deja expertiza în gestionarea și tratarea deșeurilor și se află în fruntea inovării în acest sector.

Valorificarea acestor puncte forte ar stimula și mai mult găsirea unor soluții inovatoare de limitare și gestionare a deșeurilor pentru a reduce dependența Europei de importul de materii prime și pentru a consolida poziția sa de lider pe piața mondială.

Apa este esențială pentru sănătatea umană, securitatea alimentară, dezvoltarea durabilă și mediu. Ea stă, în același timp, la baza unui important sector de creștere economică pentru Europa, cu o cifră de afaceri de aproximativ 80 de miliarde de euro pe an. Așadar, apa reprezintă o sursă neprețuită pentru creștere economică și locuri de muncă. Cu toate acestea, resursele de apă sunt supuse unei presiuni constante din cauza schimbărilor climatice, a urbanizării, a poluării, a supraexploatării resurselor de apă dulce și a creșterii concurenței între diferitele grupuri de utilizatori. În perspectivă, dacă nu luăm măsuri pentru îmbunătățirea eficienței, în 20 de ani, cererea de apă va depăși rezervele cu 40 %.

Capacitatea economiei de a se adapta și de a deveni mai rezistentă în fața schimbărilor climatice și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, rămânând, în același timp, competitivă, depinde de nivelurile ridicate de ecoinovare în domeniul societal și tehnologic.

Garantarea securității cetățenilor este una dintre principalele obligații ale oricărui stat. Fără siguranță și securitate, societatea nu se poate dezvolta. Guvernele garantează siguranța cetățenilor prin combaterea criminalității și a terorismului, prin protejarea acestora împotriva catastrofelor naturale sau a celor provocate de om, prin furnizarea de servicii eficiente de securitate cibernetică și prin protejarea granițelor împotriva traficului ilegal.

Datorită strategiilor promovate de-a lungul anilor în domeniul CDI, printre multe alte reușite, au fost realizate următoarele:

nanoparticule pentru tratarea și diagnosticarea bolii Alzheimer. Proiectul NAD, finanțat de UE, dezvoltă terapii inovatoare cu nanoparticule pentru tratarea bolii Alzheimer. Echipa a realizat nanoparticule capabile să traverseze bariera hematoencefalică, permițând astfel detectarea bolii cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN) sau al tomografiei prin emisie de pozitroni (positron emission tomography – PET). Proiectul a confirmat, de asemenea, potențialul terapeutic al „nanoparticulelor purtătoare”, concepute să canalizeze substanțe terapeutice dincolo de bariera encefalică, prevenind astfel agregarea peptidei beta amiloide, care cauzează boala.

hrană la imprimantă pentru persoanele cu dificultăți de mestecat. Neputând mânca decât niște terciuri insipide, persoanele cu deficiențe de mestecat sau de deglutiție își pierd adesea apetitul și nu mănâncă suficient. Acest lucru reprezintă o amenințare pentru sănătatea lor fizică și psihică. Pentru a rezolva această problemă, Performance, un proiect finanțat de UE, își propune să furnizeze alimente variate, la prețuri accesibile pentru persoanele afectate de aceste deficiențe, tipărind produse alimentare moi reconstituite cu tehnologie 3D inovatoare.

noi materiale pentru noi baterii. Tehnologia bateriilor cu ioni de litiu a deschis calea dezvoltării unei noi generații de vehicule electrice, pe lângă faptul că a oferit energia necesară unei game largi de aparate portabile mari consumatoare de energie. Cercetătorii explorează noi căi de îmbunătățire a eficienței acestei tehnologii și mai multe proiecte ale UE, precum Somabat, dezvoltă prototipuri de noi variante care au un potențial important. Cu toate acestea, experții sunt de acord că, pentru a depăși 250Wh/kg, limita preconizată pentru tehnologia bateriilor cu ioni de litiu, sunt necesare materiale noi pentru generația de baterii care urmează celor cu ioni de litiu. Noua tehnologie litiu-aer, dezvoltată în cadrul proiectului Labohr, este în prezent evaluată, iar în cadrul proiectului ORION se efectuează cercetări pentru următorii 5-10 ani privind materiale noi hibride organice-anorganice alternative pentru conversia și stocarea energiei, care ar putea ajuta UE să devină lider pe piață în acest domeniu.

noi tehnologii pentru reducerea emisiilor și a poluării fonice produse de aeronave. Prima etapă a parteneriatului Clean Sky a avut drept rezultat apariția unei serii de tehnologii revoluționare care au fost supuse unor testări în tuneluri aerodinamice, o etapă obligatorie pentru dezvoltarea lor ulterioară. Una dintre acestea este aripa cu flux de aer natural laminar. Această nouă aripă are potențialul de a reduce în mod substanțial frecarea și de a asigura economii de combustibil de până la 4 %. Alte două tehnologii inovatoare dezvoltate în cadrul inițiativei Clean Sky, rotorul deschis (un tip inovator de motor de aeronavă) și sistemele de antigivrare și degivrare a aripilor au fost, de asemenea, supuse cu succes testării în tuneluri aerodinamice, dovedind că au atins un prim nivel de maturitate. Rolls Royce și SNECMA, multinaționala franceză care produce motoare pentru aeronave și rachete, au testat cu succes acest tip inovator de motor.

proiect finanțat de UE destinat noii generații de sisteme biometrice de securitate. Sistemele biometrice s-au dovedit a fi una dintre cele mai eficiente soluții de garantare a securității disponibile în prezent. Aceste sisteme prezintă însă anumite puncte vulnerabile – unele au fost chiar intens mediatizate în presa internațională. Consorțiul Tabula rasa cuprinde 12 organizații din șapte țări care au lucrat împreună timp de trei ani pentru a analiza cât mai multe puncte vulnerabile cu putință, pentru a dezvolta contramăsurile corespunzătoare și, în cele din urmă, o nouă generație de sisteme biometrice mai sigure.