„Icoana sfințește ochii, înalță sufletul și mintea Icoana radiază Teofania (prezența Sfintei Treimi) Icoana transmite Har Icoana este chipul măreției… [606381]

– 0 –

ICOANA MAICII DOMNULUI
FEREASTRĂ CĂTRE ÎMPĂRĂȚIA LUI
DUMNEZEU

„Icoana sfințește ochii, înalță sufletul și mintea
Icoana radiază Teofania
(prezența Sfintei Treimi)
Icoana transmite Har
Icoana este chipul măreției lui Dumnezeu”
(Preot Paroh TRAIAN MAZĂRE
Biserica „Sf. Constantin și Elena” – Brăila)

Prof. Adriana Grigorescu

– 1 –

PLANUL

I. Icoana Maicii Domnului – fereastră către Împărăția lui Dumnezeu
II. Viața si cultul Maicii Domnului
III. Maicii Domnului – ocrotitoarea noastră
IV. Cinstirea Sfintelor Icoane ale Maicii Domnului
V. Icoanele Maicii Domnului – făcătoare de minuni
1. Mitropolia Munteniei și Dobrogei
2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei
3. Mitropolia Ardealului
4. Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramure șului
5. Mitropolia Olteniei
6. Mitropolia Banatului
VI. Credința zugrăvește icoanele

– 2 – 1. Mitropolia Munteniei și Dobrogei
Revista „Mănăstiri ortodoxe” 43

București
1. Catedrala Patriarhală
2. Biserica Mihai Vodă
3. Biserica Olari
4. Biserica Icoanei
5. Biserica Colțea
6. Biserica Doamnei
7. Biserica Zlătari
8. Biserica Sf. Silvestru

Județul Ilfov
1. Mănăstirea Caldărușani
2. Mănăstirea Pasărea
3. Mănăstirea Țigănești

Județul Argeș
1. Mănăstirea Curtea de Argeș (nr. 20)
2. Mănăstirea Glavacioc
3. Mănăstirea Nămăiești
4. Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă (nr. 48)
5. Mănăstirea Trivale

Județul Giurgiu
1. Biserica de la Letca Nouă

Județul Călărași
1. Mănăstirea Radu Negru Vodă

Județul Prahova
1. Mănăstirea Ghighiu
2. Mănăstirea Pissiota
3. Ploiești – Mănăstirea Adormirea Maicii Precista
4. Mănăstirea Suzana
5. Mănăstirea Zamfira

Județul Ialomița
1. Biserica din Țăndărei

* Episcopia Buzăului și Vrancei
1. Buzău – „Biserica Banu”
2. Mănăstirea Barbu
3. Schitul Cetățuia
4. Mănăstirea Ciolanu

Județul Vrancea
1. Mănăstirea Dălhăuți
2. Mănăstirea Valea Neagră

* Episcopia Dunării de Jos
1. Brăila – Biserica „Sf. Constantin și Elena”
2. Lacu Sărat – Mănăstirea „Sf. Pantelimon”

– 3 – 3. Mănăstirea Vladimirești
4. Galați – Mănăstirea Adam
5. Mănăstirea Cudalbi (Gologanu)
6. Biserica Mavromol – Galați
7. Satul Pâșcani – Galați

* Episcopia Tomisului și Tulcei (Dobrogea)
1. Catedrala din Constanța
2. Mănăstirea Celic-Dere (Tulcea)
3. Mănăstirea Dervent (Tomis) (nr. 28)
4. Peștera „Sf. Andrei” (Tomis)
5. Mănăstirea Saon (Tulcea)
6. Mănăstirea Peștera Sf. Ioan Cassian (Tomis)

2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei 36

Iași (Arhiepiscopia Iașilor)
1. Catedrala Mitropolitană
2. Mănăstirea Golia (nr. 31)
3. Mănăstirea Hadâmbu

Vaslui (Episcopia Huși)
1. Mănăstirea Florești
2. Mănăstirea „Al. Vlahuță”

Neamț
1. Mănăstirea Agapia (nr. 2)
2. Mănăstirea Bisericani
3. Mănăstirea Bistrița – Neamț (nr. 23)
4. Mănăstirea Durău
5. Mănăstirea Horaița (nr. 37)
6. Mănăstirea Horăicioara
7. Mănăstirea Neamț (nr. 7)
8. Mănăstirea Pângărați (nr. 58)
9. Mănăstirea Petru-Vodă
10. Biserica din cartierul Dărmănești (Piatra Neamț )
11. Mănăstirea Secu (nr. 10)
12. Mănăstirea Sihăstria (nr. 21)
13. Mănăstirea Văratec (nr. 12)

Roman (Arhiepiscopie)
1. Mănăstirea Giurgeni
2. Biserica din comuna Trifești

Bacău
1. Mănăstirea Calapodești

– 4 – Bucovina
Fălticeni
1. Biserica din Rădășeni

Suceava (Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuți)
1. Mănăstirea Dragomirna (nr. 36)
2. Mănăstirea Humor (nr. 19)
3. Mănăstirea Moldoviței (nr. 8)
4. Mănăstirea Putna (nr. 1)
5. Mănăstirea Sihăstria Putnei
6. Mănăstirea Râșca (nr. 34)
7. Mănăstirea Rarău
8. Mănăstirea Sihăstria Rarău
9. Mănăstirea Slatina (nr. 33)
10. Mănăstirea Sucevița (nr. 5)
11. Mănăstirea Teodoreni
12. Mănăstirea Voroneț (nr. 3)

Botoșani
1. Mănăstirea Cozancea
2. Mănăstirea Sihăstria Voronei (nr. 64)

3. Mitropolia Ardealului 6
Episcopia Sibiului
1. Brașov – Biserica Neagră
2. Biserica Sf. Nicolae Scheii Brașov
3. Mănăstirea Dejani

Episcopia Covasnei și Harghitei
1. Mănăstirea Chichiș (Covasna)
2. Mănăstirea Izvoru Mureșului (Harghita)
3. Mănăstirea Sf. Ilie (Toplița)

4. Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșul ui 14

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului
1. Mănăstirea Florești (Cluj)
2. Mănăstirea Nicula (nr. 18)

Arhiepiscopia Alba-Iulia
1. Schitul Aiud
2. Mănăstirea Dumbrava
3. Mănăstirea Lupșa
4. Schitul Obârșii

Episcopia Sălaj
1. Mănăstirea Strâmba

– 5 – Episcopia Maramureșului și Satmarului
1. Mănăstirea Bixad
2. Mănăstirea Dragomirești
3. Mănăstirea Ieud
4. Biserica de lemn din Cornești
5. Mănăstirea Moisei
6. Mănăstirea Petrova
7. Mănăstirea Rohia (nr. 13)

5. Mitropolia Olteniei 11

Arhiepiscopia Craiovei
1. Catedrala Madona – Dudu Craiova
2. Mănăstirea Popânzălești
3. Mănăstirea Lainici (nr. 41
4. Mănăstirea Strâmba (nr. 118)
5. Mănăstirea Tismana (nr. 22)

Arhiepiscopia Râmnicului
1. Mănăstirea Bistrița (nr. 16)
2. Mănăstirea Dintr-un Lemn (nr. 14)
3. Mănăstirea Govora (nr. 11)
4. Mănăstirea Ostrov
5. Mănăstirea Surpatele (nr. 51)

Episcopia Slatinei
1. Mănăstirea Brâncoveni

6. Mitropolia Banatului 4
Episcopia Aradului
1. Mănăstirea Arad Gai
2. Mănăstirea Hodoș Bodrog

Episcopia Caransebeș
1. Schitul Poiana Mărului
2. Schitul Bogâltin

– 6 –
I. Icoana Maicii Domnului – fereastră spre Împărăți a lui Dumnezeu
În prima zi din 2017, la catedrala Patriarhală din București, Preafericitul Părinte Daniel,
Patriahul Bisericii Ortodoxe Române a săvârșit sluj ba Sfintei Liturghii și Te Deum-ul la Anul
Nou, proclamând în mod solemn Anul omagial al Sfint elor Icoane, al iconarilor și al pictorilor
bisericești și Anul comemorativ Iustinian Patriarh ul.
În anul 2017 se împlinesc 1230 de ani de la Sindul VII Ecumenic (787) Niceea, la care
s-a afirmat „tradiția pictării icoanelor există înc ă din vremea propăvăduirii apostolice” –
Tradiția bisericii afirmă că prima icoană a lui Iis us Hristos a apărut din timpul vieții sale
pământești, fiind o imagine nefăcută de mâna omenea scă.
În 1204, după ce Constantinopolul este cucerit de C ruciați, icoana a dispărut.
Așa cum arată Leonid Uspensky în cartea sa „Teologi a Icoanei” (tradusă de Teodor
Baconsky în 1994) „Dacă Icoana lui Hristos reproduc ea trăsăturile lui Dumnezeu devenit Om,
icoana Maicii Domnului reprezintă prima ființă uman a care a realizat țelul întrupării”. Ea „L-a
purtat în sine pe Dumnezeul de necuprins ca o adevă rat Născătoare de Dumnezeu”.
Sf. Luca a pictat puțin după cincizecime primele tr ei icoane ale Fecioarei:
– „Milostiva” (Eleusa) – iubirea maternă
– „Odighitria” (Călăuzitoarea) (Îndrumătoarea)
– „Fecioara fără Prunc” (Oranta, Rugătoarea)
Cea mai veche mărturie despre icoanele pictate de S f. Luca este din sec. VI . Istoricul
bizantin Teodor Anagnostul, lector la Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol ne spune în 550,
că pe la 450 a fost adusă aici Icoana Maicii Domnul ui Călăuzitoarea a Sf. Luca. A fost trimisă
de împărăteasa Eudoxia, soția lui Teodosie II , de la Ierusalim, sorei sale Pulcheria.
În Rusia se păstrează 10 icoane ale Maicii Domnului , făcute de Sf. Luca, în Occident și
la Muntele Athos (21 icoane), din care 8 sunt la Ro ma.
Sf. Andrei Criteanul și Sf. Gherman, Patriarhul Con stantinopolului (715-730) vorbesc
despre Icoana Maicii Domnului de la Roma (adusă de papa Grigore I (590-604) la Basilica Sf.
Petru). Sf.Gherman „Icoana a fost pictată din timpu l vieții Maicii Domnului”.
Două icoane ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pictate de Sf. Luca le-a adus
chiar MaiciiDomnului pentru a le primi încuviințare a. Văzând icoanele, Maica Domnului
Sfântă a zis „Fie ca Harul Celui care S-a născut di n mine și mila mea să fie cu aceste
icoane!”
Sinodul III de la Efes (431) a proclamat maternitatea divină (N ăscătoarea de Dumnezeu
– Theotokos) și icoana o reprezintă cu Pruncul pe g enunchi și cu Îngerii în preajmă.
Etimologic, cuvântul icoană provine din grecescul („eikon”), care se traduce p rin
asemănare, imagine, portret.
Sf. Vasile cel Mare (+379) spune că „ceea ce cuvânt ul transmite prin auz, pictura arată
în tăcere și prin imagine”. Potrivit tradiției, Mân tuitorul este primul iconograf, deoarece Și-a
întipărit chipul drept icoană de 3 ori. Mai întâi, a dăruit chipul Său pe o pânză regelui Abgar al
Edessei, pe care l-a vindecat de lepră. Apoi, avem Mahrama Sfintei Veronica pe Drumul
Golgotei și Giulgiul cu care a fost înmormântat Dom nul Hristos.
Tradiția pictării icoanelor a existat din timpul pr opăvăduirii Apostolice (Sf. Apostol și
Evanghelist Luca).
Sinodul VI Ecumenic (680) de la Constantinopol prin Canonul 8 2 a oficializat dogma
icoanei. Dar, timp de peste un secol, iconoclaștii vor reprima icoana.
Dar, Biserica va birui prin marii ei aparători ai c ultului sfintelor icoane: Sf. Ioan
Damaschin și Sf. Teodor Studitul.
Sinodul VII Ecumenic de la Niceea (787) va statornici dogma ic oanei, dar tulburările
iconoclaștilor vor continuarea până în martie 843. Împărăteasa Teodora va întruni un alt
Sinod ecumenic la Constantinopol care va consfinți definitiv dogma și teologia icoanei. Tot
atunci s-a stabilit ca prima Duminică din Postul Ma re să fie „Duminica Ortodoxiei”. Icoana
este obiect de cult, fereastră către Cer, mărturisi re a Credinței și mijloc de a grăi cu
Dumnezeu, Maica Domnului și Sfinții. Trebuie să aso ciem cinstirea icoanelor cu cinstirea
Sfinților, a Sfintei Cruci, a Sfintelor Moaște și a Sfintei Evanghelii. Sfintele icoane împodobesc

– 7 – de veacuri Bisericile, dar și casele Credincioșilor Creștini. Părinții Bisericii ne învață că prin
cinstirea icoanei, noi nu ne închinăm materiei din ea, ci persoanei pe care o înfățișează.
Icoana devine sfântă atât prin sfințirea chipului p ictat pe ea, cât și prin sfințirea pe care
preotul o săvârșește cu harul Duhului Sfânt. Icoana Maicii Domnului se bucură de mare
cinste și venerație. La noi, în România sunt cunosc ute 8 tipuri de iconografie cu Maica
Domnului și Iisus.
1. „Hodighitria ” ( Îndrumătoarea ), în care Maica Domnului ține Pruncul pe brațul st âng și
arată spre el cu mâna dreaptă. Avem în țară la Govo ra, Bistrița (Vâlcea), Văratec,
Pângărați, Humor (Modova sec. 16) și icoana pe stic lă la Nicula (Cluj).
2. „Eleussa ” ( Milostiva ) – Maica Domnului îmbrățișează Pruncul, sunt cu ob razurile
lipite, figurile lor au o expresie gravă, tristă.
Ex. Mănăstirea Bistrița – Neamț sec 14 „Dulcea Să rutare”
3. Glykophilousa – aceeași imagine, dar figurile sunt cu o expresie vioaie, surâzătoare.
Prima dată apare la Strei (Transilvania – sec.14) ș i Remetea (Bihor – sec .15) apoi,
Suceava, Moldovița, Humor (Moldova – sec. 15-16)
4. Anastasis – este reprezentarea simbolică în iconografie a mo mentului mântuirii
omenirii prin Jertfa Morții și Învierii lui Isus Hr istos,înfățișat călcând porțile Sfărâmate
ale Iadului si eliberând pe Adam și Eva și asistat de profeții David și Solomon – Curtea
de Argeș (1369) și Pătrăuți (1488).
5. Axionița (Axion Estin) „Cuvine-se cu adevărat” pictată la Mu ntele Athos la începutul
sec. XX – Mănatirea Sihăstria
6. Deisis (Rugăciune) reprezintă pe Iisus Judecător, tronând între Fecioara Maria și Ioan
Botezătorul, care se roagă pentru iertarea păcatelo r (Voroneț sec. 15 și Săcuieni
1667)
7. „Oranta ” (orans-latină=rugă) reprezintă pe Maica Domnului cu brațele ridicate în semn
de rugăciune (Pătrăuți – Moldova)
8. Vlahernitissa (Maica Domnului a Reîncarnării), are pe piept însc ris într-un medalion
chipul lui Iisus Prunc, binecuvântând. Prima dată a fost pictată la Biserica Vlahernes
din Constantinopol. Frecvent apare pictată pe Bolta Pronoasului (Humor, Moldovița
(Moldova) și Hurez (Vâlcea).
Poală de icoană este o piesă de broderie de formă patrulateră, susp endată sub o icoană
și decorată cu o temă iconografică legată de aceast a.
ex • Mănăstirea Dragomirna – 1612 „Adormirea Maicii D omnului”
• Trei Ierarhi – Iași 1640 „Buna Vestire”
Maica Domnului este considerată stăpâna Sfântului M unte Athos și apare sub diferite
aspecte:
1. „Gherontissa” (Stareța) la Pantocrator
2. „Portaitissa” (Portărița) – Iviron, Marea Lavră
3. „Prodromița” (Prodromu)
4. „Koukouzelissa” (Cucuzelița) – Marea Lavră
5. „Myrrhovlythissa” (Izvorâtoarea de mir) – Dionis iu
6. „Pantanassa” (Conducătoarea) – Grigoriu
7. „Vimatarissa” (Ctitorița) – Vatopedi
8. „Esfagmeni” (Înjunghiata) – Vatopedi
9. „Eleovritissa” (Izvorâtoarea de ulei) – Vatopedi
Icoanele pot fi de sine stătătoare sau pot intra în compoziția unui iconostas, fiind de 2 feluri:
1. împărătești – în partea inferioară, la nivelul ușilor – Iisus Pantocrator, Maica Domnului
Hodighitria (Îndrumătoarea) și Icoana Hramului
2. de praznic – în partea mediană a Iconostasului, având ca temă marile sarbători religioase
(Nașterea Mariei, intrarea Fecioarei în Biserică, B una Vestire, Nașterea lui Iisus, Botezul,
Schimbarea la Față, Adormirea Maicii Domnului).
„Icoanele reprezintă văzutul nevăzutui” ne spune Dr . În filozofie Ilie Gabrea și „ne dau
sentimentul veșniciei, ne spun cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm !”. Ce ne
spune Evanghelia prin Cuvânt, icoana ne-o rostește prin culori și imagini.

– 8 – Numele de Maica Domnului a fost dat Fecioarei Maria prin Decretul Împăratului
Constantin Copronimul și simbolizează iubirea de oa meni, este mama ocrotitoare
„Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învățătură rostit pe 21. XI.2016 a spus
„Maica Domnului este icoana spirituală a creștinilo r”.

– 9 –
II. Viața si cultul Maicii Domnului
Nașterea și copilăria
Înaintați în vârstă, drepții Ioachim și Ana erau ne mângâiați că nu aveau copii. Ei nu și-
au pierdut însă nădejdea în Dumnezeu, Care a răspun s rugaciunii lor.
Arhanghelul Gavriil îi vestește „Ană, Ană, Domnul a auzit rugăciunea ta și tu ai să
zămislești și ai să naști, iar sămânța ta va fi pom enită în toată lumea”, iar lui „Ioachime
Ioachime, Domnul Dumnezeu a auzit rugăciunea ta… iată, soția ta Ana, va zămisli”.
La timpul cuvenit, Ana a dat naștere unei fetițe, c ăreia i-a pus numele Maria. Părinții au
făgăduit că o vor închina lui Dumnezeu. Când Maria a împlinit 3 ani a fost dusă la Templu, cu
un alai de fecioare purtătoare de făclii. A rămas l a Templu până la 12 ani. Între timp părinții i-
au murit și Preotul Zaharia, sfătuit de Îngerul Dom nului a dat-o în grija lui Iosif din Nazaret, un
dulgher ce se tragea din spița lui David.
Maria avea 16 ani când Arhanghelul Gavriil a bineve stit-o că va fi „umbrită de Duhul
Sfânt” și că va zamisli pe „Fiul Celui Prea Înalt”. Maria a răspuns „Iată roaba Domnului, fie
mie după cuvântul tău”. Maria va naște la Betleem î n drum spre Ierusalim. Ducând Pruncul la
Templu, la 8 zile de la naștere, a auzit profeția d reptului Simeon „și prin sufletul tău trece
sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi ”. Spre a scăpa de urgia lui Irod, Maria și
Iosif, înștiințați de înger, se vor refugia în Egip t. După un timp (6 ani) vor reveni în Nazaretul
Galileii. Sf. Epifanie o descrie astfel pe Maria „S tatura era de talie mijlocie. Culoarea părului
era gălbuie. Fața ca bobul de grâu copt, ochii limp ezi, ca măslina coaptă. Nasul lungueț și
buzele, trandafiri aprinși. Mâinile erau delicate c u degete lungi. Fața frumoasă și curată.
Veșmintele erau lungi și capul îi era acoperit totd eauna cu un văl. Graiul ei era plin de
bunătate și încet”.
Isus la vârsta de 6 ani era un copil cu ochii albaș tri și părul cu cârlionți. La vârsta de 12
ani l-au dus la Templu. Maica Domnului făcea zilnic rugăciuni și lucra omofoare și mânecuțe.
Nazaret înseamnă „Vlăstar sau Rădăcină” și până la Ierusalim era o cale de 3 zile. I-a
fost alături lui Iisus în toate marile momente ale vieții și activității Lui: tăierea împrejur,
prezentarea la templu, fuga în Egipt, predica la te mplu, minunea din Cana și în timpul
Patimilor. Când Iisus a început să predice avea 30 de ani iar Maria era văduvă. Pe cruce
fiind, Iisus (33 ani) a încredințat-o pe mama sa, d e 49 ani lui Ioan, ucenicul cel preaiubit. A
mai trăit 11 ani după moartea lui Iisus. A plecat c u Sf. Ioan spre Cipru, dar o furtună i-a adus
aproape de Insula Calcidică (M. Athos) totuși, au a juns în Cipru, unde i-a dat Sf. Lazăr un
Omofor lucrat de ea, apoi se întoarce și se stabile ște în sătucul Ghetsimani, avea 60 de ani.
Despre strămutarea ei cu trupul la El, Iisus a înșt iințat-o printr-un înger. Ca urmare, Maica
Domnului i-a adunat pe cei apropiați, înștiințându- i de plecarea ei, a gătit patul cu flori și și-a
rânduit toate cele spre înmormantare, zicând „Facă- se cu mine voia Fiului și Dumnezeului
meu”. Tradiția spune că Sfinții Apostoli au venit î n chip minunat ca să-și ia rămas bun și să-i
vegheze mutarea la cele veșnice. Domnul Iisus S-a p ogorât din cer, spre a primi la El însuși
în dumnezeieștile Sale mâini, sufletul (moment ce c unoaște o bogată reprezentare în icoane).
Atunci ea a rostit „Fiule, în mâinile tale îmi dau duhul meu”. Apostolii au luat pe umeri patul
mortuar, purtându-l spre mormântul din Ghetsimani.
Trupul ei a stat 3 zile în mormânt (cum a stat și t rupul lui Iisus), dupa care a fost ridicat
în chip tainic spre lăcașurile cerești. Apostolul T oma venit mai târziu din India a găsit
mormântul gol. Brâul Maicii Domnului, încredințat A postolului Toma se păstrează până astăzi
la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos (este din catifea vișinie și cu pietre prețioase).
La Ierusalin, mormântul Maicii Domnului este acoper it cu sticlă în biserica din Gradina
Ghetsimani. Se coboară 48 de trepte și în dreptul t reptei 23 se află două capele ale dreptuui
Iosif și ale lui Ioachim și Ana.
Numele de Maria înseamnă „Împărăteasa sau Comoara D arurilor” și este explicat pe
litere:
• M = Maria, sora lui Moise și Aaron avea 2 daruri m ărețe, fecioria și proorocie
• A = Abigai, soția lui Nabal, bogătașul

– 10 – • R = Rahila, soția Patriarhului Iacob, vestită pent ru frumusețe
• I = Iudita, cea credincioasă și virtuoasă
• A = Ana, mama Proorocului Samuel
Pentru Maica Domnului, avem 12 sărbători pe an (5 s unt legate de români)
– 8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului
– 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului
– 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domn ului
– 25 decembrie – Nașterea Domnului
– 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului
– 25 martie – Buna Vestire
– 12 aprilie – Acoperământul este adus de la Ierusa lim la Constantinopol
– 2 iulie – Punerea Acoperămîntului în raclă în Bi serica Vlaherne
– 12 iulie – Zugrăvirea Icoanei Maicii DomnuluiProd romița – Iași 1862
– 31 iulie – Scoaterea lemnului Sf. Cruci și târnos irea bisericii din Vlaherne
– 15 august – Adormirea Maicii Domnului
– 31 august – Așezarea Brâului Maicii Domnului
Cultul Maicii Domnului a existat în Biserică înaint e de Sinodul III Ecumenic 431 de la
Efes, Sf. Dimitrie Areopagitul „Dacă n-aș fi avut î n minte și în inimă învățătura dumnezeiască,
aș fi socotit Fecioara ca pe adevăratul Dumnezeu și i-aș fi dat închinăciunea, care se cuvine
numai adevaratului Dumnezeu”. Prezența întru începu turile creștinismului a cultului Maicii
Domnului ne-o demonstrează prin faptul că Sf. Luca Evanghelistul a pictat mai multe icoane
ale Fecioarei Maria, din timpul vieții ei. La încep utul sec II , Maica Domnului este pictată sub
înfățișarea unei femei ținând Pruncul în brațe sau rugându-se cu mâinile întinse spre Cer.
Cea mai veche este icoana în care Născătoarea de Du mnezeu apare așezată cu Pruncul în
brațe și în apropierea ei este profetul Isaia cu ru loul Profeției sale în partea stângă, iar cu
dreapta arătând o stea, marea lumină pe care o prev ăzuse. O altă icoană, la fel de veche
este cea care reprezintă momentul Bunei Vestiri. Ma ria stă pe scaun, iar Îngerul Gavril
binevestește. Mărturii despre Cinstirea Maicii Domn ului ne oferă și Sfinții Părinți.
– În Epistolele Sf. Ignațiu al Antiohiei (+107) se găsesc 5 texte, unde se afirmă fecioria Maicii
Domnului.
– Sf. Iustin și Irineu îi proclamă maternitatea di vină, pururea fecioară și rolul de noua Evă.
– Origen (+254) subliniază maternitatea ei spiritua lă, iar Tertulian spunea că „greșeala pe
care a comis-o Eva crezând diavolului, a repatat-o Maria prin credința ei în Înger”.
– În viața Sf. Iustin, martirizat la sfârșitul sec II , se menționează rugăciunea către Sf.
Fecioară pentru a-i veni în ajutor
– Rugăciunea Sf. Efrem Sirul, trăitor în sec IV spune „Prea Sfântă Doamnă, Maica lui
Dumnezeu singura prea curată, sfințește gândurile m ele, stăpânește-mi simțurile, pornirile,
dă-mi întelepciune”.
– Sf. Ambrozie al Milanului ne spune că fecioarele ce intrau în mănăstiri, o luau ca pildă,
considerând-o chipul desăvârșit al fecioriei.
Toate aceste mărturii sunt în articolul Arhimandrit ului Mihail Daniliuc, intitulat „Cât de
vechi este cultul Maicii Domnului” din revista „Cre dința ortodoxă” (august 2016).
Cultul Maicii Domnului confirmă faptul că, credinci oșii nu au uitat-o niciodată, ea fiind
prezentă în rugăciunile personale, în iconografie, în operele Sfinților Părinți, în Biserici și mai
ales, în inimile noastre.

– 11 –

III. Maicii Domnului – octotitoarea noastră

După cum Maica Domnului a fost prezentă mereu în vi ața lui Iisus, tot așa ea este
prezentă și în viața noastră. La Biserică, pe bolta desupra Sfântului Altar se află zugrăvit
chipul Maicii Domnului cu Fiul său în brațe, care î i binecuvântează pe preoți și credincioși.
Când Iisus i-a spus Apostolului Ioan, în ultimele c lipe din viața Lui (pământeană) „Iată mama
ta” ne-a dat cel mai sfânt îndemn să primim și să c instim cu dragoste pe Mama Lui ca pe
propria noastră mama. Cine cinstește pe Maica Domnu lui trebuie să-i urmeze faptele, să-i
urmeze credința și să trăiască după pilda ei. Maica Domnului a fost întodeauna alături de
Sfinții Apostoli și împreună L-au ascultat, L-au iu bit și L-au urmat pe Iisus. În timpul Patimilor,
Maica Domnului a fost la picioarele Crucii. În dimi neața Învierii a fost la mormânt. După
Înălțarea Domnului și până ca coborârea Duhului Sfâ nt, Maica Domnului și Apostolii au stat
în rugăciune. În ziua cea mare a cincizecimii, Duhu l Sfânt S-a pogorât peste ei în chip de
limbi de foc. Maica Domnului le-a vorbit oamenilor despre viața lui Iisus și despre tot ce a
învățat de la El.
Maica Domnului nu a lipsit niciodată din viața Bise ricii și de aceea numele ei este
pomenit cu mare cinste și credință la toate slujbel e și rugăciunile ce se înalță către
Dumnezeu. Maica Domnului este ocrotitoare, aparatoa re și mijlocitoare către Iisus Hristos,
Fiul ei și Dumnezeul nostru.
Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a rostit cuvâ nt de învățătură pe 21 nov. 2016 cu
prilejul începerii Postului Nașterii Domnului în ca re a remarcat „Maica Domnului, fiind și
fecioară și maică, și sufletul fiecărui creștin tre buie să fie și fecioară și maică”. În limba
greacă sufletul este de genul feminin …. deci suf letul creștinului poate să fie fecioară, dacă
rămâne credincios lui Dumnezeu și unirii cu Hristos . Și în același timp mamă, dacă naște
virtuți, dacă darurile de la Botez sunt făcute rodi toare. Sufletului omului prin credință
nestrămutată este Fecioara și prin creșterea în vir tuți este Mamă!

– 12 – IV. Cinstirea Sfintelor Icoane ale Maicii Domnului

Sf. Vasile cel Mare spune „Cinstirea adusă icoanelo r trece la cel zugrăvit pe ea”.
Această trecere este o taină și cheia înțelegerii a devărului. Victoria finală a credinței ortodoxe
este legată de restaurarea cultului icoanelor.
– Icoanele nu sunt simple cărți destinate celor ca re nu știu să citească.
– Icoanele nu sunt frumoase ca opere de artă, ci p entru că dezvăluie frumusețea de
nepătruns.
– Icoanele ne arată să deschidem ochii către „lumi na necreată”.
– Icoanele ne învață, ne îmbrățișează și ne învălu ie în credință.
– Icoanele sunt punctul vital al propăvăduirii și a l ființei credincioșilor, potrivit cuvintelor
Domnului „Cel ce M-a văzut pe mine, a văzut pe Tată l”.
Cinstirea icoanelor să fie în viața noastră. Convin gere și ethos, mod de existență al vieții
ca simpli credincioși „cerând iertare greșelilor no astre”.
– „Icoanele sunt un izvor nesecat de rugăciune vie” , ne spune Arhimandritul Ioanichie Bălan.
Întâi au fost icoanele, apoi rugaciunea și Sfânta C ruce. Sfintele icoane mențin unitatea
noastră duhovnicească de simțire și credință ortodo xă, întrețin și transmit dragostea între
oameni. Pictorul iconar este dator să fie spovedit, și să se roage, cerând ajutor, inspirație și
binecuvântare. O icoana se pictează cu post și rugă ciune. În Biserică Sfintele Icoane sunt
portabile și murale, care sunt o Evanghelie în imag ini. Ele sunt un mare tezaur spiritual al
Bisericii Ortodoxe.
– Așa cum spune Dumitru Stăniloaie „Icoana este mul t mai mult decât o fotografie, este o
fereastră către Dumnezeu”. Este sfințită prin chipu l pe care îl reprezintă, este o permanentă
cântare către Adevăr și Lumină.
– Părintele Mina Dobzeu „Fără Dumnezeu nici o pictu ră nu poate deveni icoană. Icoanele
sunt predici în imagini”. Maica Domnului a adus în lume Rodul vieții: Mântuitorul nostru Iisus
Hristos. Maica Domnului este să ne ajute să sporim duhovnicește și să dobândim moștenirea
vieții veșnice.
„Dacă Iisus este Capul Bisericii, iar noi credincio șii alcătuim trupul ei, Maica Domnului
este gâtul, care leagă trupul de Corp, cea prin car e se revarsă toate darurile duhovnicești”, ne
explică atât de sugestiv Preotul Adrian Agachi în a rticolul „Maica Domnului, mijlocitoarea
neamului omenesc”, (ziarul „Lumina” 29 dec. 2016). Sfântul Antim Ivireanul „Maica Domnului,
este mai cinstită în cer decât heruvimii și mai sla vită fără de asemănare decât Serafimii și pre
pământ mai închinată și mai fericită ca o împărătea să a lumii de toți credincioșii pământului”.
(Cazanie la Adormirea Preasfintei Nascătoare de Dum nezeu).
Creștinii înalță imnuri de laudă, cântări și rugăci uni către Maica Domnului. Există un
număr impresionant de Acatiste, de Icoane făcătoare de minuni și Paraclise cântate și
folosite la slijbă. Un număr mare de biserici au dr ept hram sărbători închinate Stăpânei
Cerurilor.
La Muntele Athos, cele peste 20 de mănăstiri, schi turi și chilii sunt sub ocrotirea Maicii
Domnului, fiind numit „Grădina Maicii Domnului”. La fel este numită România. Pentru Maica
Domnului, noi românii avem un cult deosebit.Toți vo ievozii români de-a lungul istoriei noastre
multimilenare au zidit din credință și dragoste mul te biserici și mănăstiri cu hramuri în cinstea
Maicii Domnului. Poeții români i-au dedicat cele ma i frumoase poezii și mulți pictori români au
zugrăvit-o. Ziua nașterii Maicii Domnului (8 sept) ar trebui să o sărbătorim ca „Zi Națională”.
Așa cum cuvintele Sfintelor Evanghelii intră în auz ul nostru și prin acceptarea lor de către
mintea și inima noastră, sporindu-ne credința, tot astfel și icoanele și reprezentările
iconografice de pe pereții bisericilor arată imagin ile din spatele cuvintelor.
– Icoana te îndeamnă spre bunătate, smerenie, blân dețe și iubire.
Rânduiala cinstirii icoanelor constă în:
– închinare în fața lor
– rugăciune și sărutare
Se fac 3 metanii: prima cu plecare la pământ când f aci semnul crucii (metania mică)
de 2 ori consecutiv și după ce spui rugăciunea, săr uți icoana!

– 13 –
V. Icoanele Maicii Domnului – făcătoare de minuni

Dumnezeu ne-a dăruit și nouă, românior, multe icoan e cu Maica Domnului, făcătoarea
de minuni, răspândite în tot cuprinsul țării, în mă năstiri și biserici de mir.
Voi prezenta pe scurt: Așezământul în care se află, minunile săvârșite istoricul icoanei
le-am clasificat pe Mitropolii și zone geografice.

1. Mitropolia Munteniei și Dobrogei (43)
București

1. Catedrala Patriarhală – Paraclisul are ca Hram „Cinstirea Icoanei Prodro mița” și ctitor
Constantin Șerban Voievod (1654-1658) (Înaintemergă toarea) și Icoana Prodromița este o
reproducere fidelă, în mărime naturală a celei de l a Schitul românesc Prodromu (M. Athos),
despre care se spune că este o icoană, nefăcută de mâna omenească și este emailată în
roșu, galben și albastru.
2. Biserica Mihai Vodă (1594), ctitor Mihai Viteazul, Hram Sf. Nicolae, a re icoana Maicii
Domnului „Hodighitria (Povățuitoarea sau Îndrumăto area”, este dătătoare de prunci, și
vindecătoare de boli. Icoana a fost realizată în 16 66 și donată de către monahul Ioan din
Rusikon, de la Sf. Munte Athos.
3. Biserica Olari are ca Hram „Adormirea Maicii Domnului” (1758 – ct itor vistierul
Dumitrașcu Racoviță). Icoana Maicii Domnului este v indecătoare de boli și tămăduitoare de
cancer și a fost adusă în 1810 de către preoți și călugări refugiați de la Mănăstirea Arnachiul
din Turcia. În 1864 a fost îmbrăcată în argint și p e margini are 24 de medalioane ce
mărturisesc despre minunile făcute de Maica Domnulu i.
4. Biserica Icoanei are ca Hram „Adormirea Maicii Domnului” (1745 -175 0) ctitor
monahul Mihail Băbeanu. Icoana este ajutătore a cel or ce au Credință și vindecătoare de boli
grave. A fost pictată și ferecată în argint de Fili p Nicolau Argintarul în anul 1682. Se spune că
a fost dăruită de către Domnul Constantin Brâncovea nu bisericii al cărui nume este de la
icoană, Maica Domnului este așezată pe tron înconju rată de Sf. Arhangheli și pe margini cei
12 Prooroci ai Vechiului Testament.
5. Biserica Colțea are ca Hram „Sf Trei Ierarhi” (1695 -1698) ctitor spătarul Mihai
Cantacuzino. Icoana Maicii Domnului este tămăduitoa re de boli și ajutătoare a celor care se
roagă cu credință. Se bănuiește că a fost pictată l a inceputul sec. 18 de Pârvu Mutu, este de
tipul „Hodighitria” (Povățuitoarea). Maica Domnului ține Pruncul Iisus pe mâna stângă, iar cu
dreapta arată spre El „Cel Ce este Calea, Adevărul și Viața”. Pruncul Iisus privește spre
credincioși și cu mâna dreaptă binecuvântează.
Icoana a fost ferecată în argint în 1788, sub îngri jirea familiei Mavrogheni și are pe
margini scene din Acatistul Bunei Vestiri.
6. Biserica Doamnei are ca Hram „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1683) ctitor
doamna Maria – soția Șerban Cantacuzino. Icoana est e vindecătoarea de afecțiuni trupești și
sufletești, alinătoare a singurătății. Nu se cunoaș te autorul și nici când a fost pictată.
Maica Domnului este reprezentată în veșmânt negru, cu capul și privirea plecate în
semn de smerenie și lăsare în voia Domnului.
7. Biserica Zlătari are ca Hram „Adormirea Maicii Domnului” (1705) – c titor spătarul
Mihail Cantacuzino. Icoana este tămăduitoare de bol i trupești și sufletești, apărătoare
împotriva farmecelor, vrăjilor și blestemelor. Icoa na a fost pictată în 1826 și este ferecată în
argint, parțial poleită cu aur.
8. Biserica Sf. Silvestru are ca Hram „Adormirea Maicii Domnului” (1743) cti tor spătarul
Pârvan și Stanca, negustori. Pentru Icoana Maicii D omnului nu se cunoaște cine a pictat-o și
în ce perioadă. Stilul picturii cu influențe apusen e, ne face să presupunem că are origini
transilvane, fiind asemănătoare cu cea de la Muzeul cetății Făgăraș.
Maica Domnului are o poziție smerită de rugăciune c u mâinile împreunate și este
îmbrăcată în negru.

– 14 –
Județul Ilfov

1. Mănăstirea Căldărușani – are ca Hram „Sf. Dimitrie” (1637-1638) – ctitor Matei
Basarab
Sfânta Icoană a Maicii Domnului a fost adusă de căt re călugării refugiați aici în 1940 de
la Mănăstirea Noul Neamț din Basarabia. Icoana este dublă, având pe verso pictat pe Sf.
Gheorghe îmbrăcat ca un soldat. Nu se cunoaște pict orul.
Icoana este vindecătoare de boli, ocrotitoare a cel or prigoniți, apărătoare de primejdii.
Maica Domnului poartă pe cap o coroană ca Împărătea să, pe brațul stâng îl are așezat pe
Iisus copil, tot cu o coroană pe cap. Mâna dreaptă a Maicii Domnului sprijină crucea așezată
pe un lanț după gât.
2. Mănăstirea Pasărea – Hram „Adormirea Maicii Domnului” 1847 – ctitor S f. Calinic. Nu
se cunoaște cu exactitate cine a pictat Icoana Maic ii Domnului (videcatoare de boli,
apărătoare de cutremure și primejdii întăritoare în credință și răbdare).
Întrucât iconostasul bisericii a fost realizat de pictorul Nicolae Polcovnicul și ucenicii săi
se poate ca ei să fi făcut și icoana Maicii Domnulu i. Ferecătura din argint a icoanei s-a făcut
pe cheltuiala maicii Evlampia Treistianu.
Capetele Maicii Domnului și ale Pruncului Iisus sun t înconjurate de raze de lumină și
între ei este multă dragoste și gingășie.
3. Mănăstirea Țigănești – Hram „Adormirea Maicii Domnului” 1812 – ctitor l ogofătul
bisericesc Nicolae Bâscoveanu, Banul Radu Golescu ș i Arhimandritul Dositei, stareț.
Icoana Maicii Domnului este vindecătoare de boli, o crotitoare a mamelor și pruncilor și
apărătoare de incendiu. A fost pictată în sec. 18, în stil neobizantin și ferecată în argint. Este
posibil ca icoana să provină din Transilvania.

Județul Argeș

1. Mănăstirea Curtea de Argeș – Hram „Adormirea Maicii Domnului” – ctitor Domnul
Neagoe Basarab. (1512-1521)
Prima pictură a fost făcută de către Dobromir Zugra vul, în 1526. De remarcat este
fresca realizată pe bolta Altarului. Maica Domnului cu Pruncul așezată pe tron este
acoperământ, ocrotitoare și slavă a jertfei Sfintei Liturghii.
Domnul Neagoe Basarab în „Învățăturile … către fi ul său, Theodosie” mărturisește
credința sa din care a ctitorit biserica „Că pe mi ne așa mă duse firea și cugetul, să nu fie altă
bucurie mai mare și mai milostivă, decât Maica Domn ului nostru Iisus Hristos, către toți
creștinii care o iubesc. Pentru aceasta și eu m-am nevoit și am început casă a zidi Sfinți ei
sale, din temelie”.
Pictura bisericii a fost terminată în timpul lui Ra du de la Afumați (ginere) de către
Dragomir Zugravul, având la intrarea în biserică fr esca „Maica Domnului cu Pruncul”.
2. Mănăstirea Glavacioc – Hram „Buna Vestire”, sec. 16 – ctitor al biseric ii Domnul Vlad
Călugărul
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus a fost găsi tă de un cioban, pe vremea lui
Mircea cel Bătân, într-o peșteră. De aceea domnitor ul a hotărât să construiască în acel loc o
mănăstire.
Icoana este vindecătoare de boli și ajutătoarea împ otriva vrăjmașilor.
La un moment dat călugării au vrut să o mute la Măn ăstirea Curtea de Argeș dar a doua
zi, icoana a fost găsită tot în biserca Manastirii Glavacioc.
3. Mănăstirea Nămăiești – Hram „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” și „Izvorul
Tămăduirii”, (1547) – ctitor Domnul Mircea Ciobanu
Tradiția spune că întemeietorul Mănăstirii este Dom nul Negru Vodă.
Trei păstori cu oile lor au rămas peste noapte deas upra unei stânci. Toți trei au avut un
vis: au auzit bătăi de clopot și un glas de înger l e-a spus că în stâncă este ascunsă icoana
Maicii Domnului. Visul s-a repetat de 3 ori și apoi , chiar Maica Domnului le-a arătat locul de
intrarea în peșteră.

– 15 – Icoana este atribuită Sf. Apostol și Evanghelist Lu ca și adusă de Sf. Andrei.
Icoana este vindecătoare de boli, alinătoare a sufe rințelor și ajutătoare în diferite alte
nevoi.
Maica Domnului îl imbrățișează pe Pruncul Iisus cu amândouă mainile și El își apropie
capul de obrazul mamei sale.
4. Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă – Hram „Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul
Tămăduirii”, (1215 – ctitor Radu Negru Voievod)
Rezidită de Basarab I cu fiul său, Nicolae Alexandru și reînnoită de Mate i Basarab
(1635 – 1636).
Icoana Maicii Domnului este vindecătoare de boli, a părătoare de vrăji și blesteme,
vindecătoare a celor demonizați și împăciuitoarea c elor învrăjbiți.
Nu se cunoaște pictorul. Ferecătura acestei sfinte icoane a fost realizată din bijuteriile
donate de către o femeie a cărei fiică era foarte b olnavă. Când a ajuns acasă, ea și-a găsit
fiica vindecată.
5. Mănăstirea Trivale (Trei văi) – Hram „Sf. Treime” – ctitor Trifan și Stana Stăncescu –
sec. 15 reclădită din piatră de Domnul Matei Basara b (1632 – 1654). Icoana Maicii Domnului
este vindecătoare de suferințe trupești și sufleteș ti, întăritoare în credință și apărătoare de
duhuri rele. Nu se cunoaște pictorul, dar a fost pi ctată la începutul sec. 19. A fost descoperită
de părintele paroh Dumitru Georgian în anul 1930, c ăruia i-a apărut Maica Domnului, care i-a
spus că icoana era în podul bisericii. Maica Domnul ui ține Pruncul Iisus pe brațul drept și este
îmbrăcată în mantie roșie.

Giurgiu

1. Mănăstirea Letca Nouă – Hram „Nașterea Maicii Domnului” (1867 – ctitor M itropolitul
Nifon Rusailă pe moșia sa). Icoana Maicii Domnului este tămăduitoare de boli, vindecătoare
de paralizie, aducătoare de liniște sufletească, în tărește credința. A fost descoperită în
biserica veche a cimitirului satului și adusă în bi serica parohială.
În nov. 2002 din ochiul stâng al Maicii Domnului a lăcrimat mir și din ochii Pruncului în
2012. Părintele Arsenie Papacioc a spus „Plânge Mai ca Domnului pentru că noi nu avem
lacrimi să ne plângem păcatele”. Nu se cunoaște pic torul. De menționat este faptul că fresca
bisericii a fost pictată de Gheorghe Tăttărescu.
Maica Domnului ține cu amândouă mâinile pe Pruncul Iisus, așezat pe brațul stâng și
care ridică mânuța dreaptă spre Binecuvântare. Cape tele lor sunt înconjurate de o aură
sfântă. Icoana are 70 cm X 50 cm, este pictată în ulei și este contemporană c u zidirea
bisericii.

Călărași , la 10 Km. Mănăstirea Radu Vodă Biserica a fost construită între anii 1909 –
1913 de către săteni – Hram „Sf. Gheorghe”
Icoana Maicii Domnului a fost descoperită în 1997, în timp ce sătenii săpau o fântână.
Icoana este din 1866 și este pictată pe lemn. Face parte din Icoanele făcătoare de minuni.

Prahova

1. Mănăstirea Ghirghiu – Hram „Izvorul Tămăduirii”. Biserica Mare – 1866 – Monahul
Agapie și starețul Eftimie.
Icoana Maicii Domnului, datată din sec. 16, a fost dăruită de Episcopul Samaha de
Sergiopolis (Siria) în anul 1958 Patriarhului Justi nian Marina la Catedrala Patriarhală din
București. Se spune că Maica Domnului i-a cerut în vis Patriarhului să aducă sfânta icoană a
Maicii Domnului la Mănăstirea Ghirghiu. Este pictat ă pe lemn de santal și se remarcă multă
blândețe, bunătate și dragoste în ochii Preasfintei Maici. Icoana este ajutătoare a celor ce se
căiesc pentru iertarea păcatelor, vindecătoare de b oli, întăritoare în credință, ajutătoare a
căsniciilor și familiei,ajutătoare a femeilor pentr u zămislirea de prunci, ajutătoare pentru
reușita la examene și alte felurite foloase. Este s upranumită „Sirianca” sau „Madona Neagră”.

– 16 – 2. Mănăstirea Pissiota – Hram „Nașterea Maicii Domnului”. Ctitorită în 1 928 de către
Nicolae Pissiota (1860 – 1940) om de cultură de ori gine aromână.
Icoana a fost zugrăvită pe lemn de stejar înalt de 1 metru, de către pictorul Eustațiu
Stoienescu (1884 – 1959) și restaurată de pictorul Gheorghe Eftimiu, ucenicul lui Costin
Petrescu (1928).
Icoana este vindecătoare de suferințe trupești și s ufletești, izvorâtoare de mir și
ocrotitoare a obștiei de maici.
În Postul Mare (1996) icoana a plâns cu lacrimi de mir timp de o săptămână, iar în 1998
a izvorât mir din vârfurile a trei degete de la mân a stângă. De atunci, în ajunul praznicelor
împărătești, în fiecare an, icoana izvorăște mir. C hipul ei este întristat. Oriunde te-ai afla în
biserica, ai impresia că Maica Domnului te privește permanent, voind să-i vegheze și apere
pe credincioși. Maica Domnului stă în picioare, cap ul ușor întors spre dreapta și poartă
Pruncul Iisus pe mâna stângă.
3. Ploiești Biserica – Hram „Adormirea Maicii Precista” și „N așterea Maicii Domnului”
Icoana Maicii Domnuluia fost donată în 1877, pe v remea războiului ruso-româno-turc
de Țarul Alexandru al II -lea al Rusiei, după ce a mers la Ploiești și a asi stat la Slujbele
Sfintelor Paști.
Pictura este foarte veche, în stil bizantin, execut ată de către un pictor anonim, care a
reprezentat-o pe Maica Domnului cu trei mâini. A3-a mână este în partea de jos, ca o
protecție pentru oameni.
Ferecătura este din argint, realizată în 1805. Deas upra capetelor Maicii Domnului și a
Pruncului Iisus este poleită cu aur.
Se spune că pictorul a avut un vis, că era în luptă cu turcii și un ienicer i-a retezat mana.
Când s-a trezit a pictat mâna pe fondul icoanei, jo s, în partea dreaptă. Icoana este
vindecătoare de boli, alinătoare a suferințelor, aj utătoare la exemene, apărătoare a celor
necăjiți și împăciuitoare a celor învrăjbiți. La ac eastă sfântă icoană au venit multe
personalități pentru a se ruga și a primi ajutor și alinare. Mihai Eminescu a venit de 2 ori, iar
Mihail Kogălniceanu a și locuit viz-a-vis de biser ică. Au mai venit Nicolae Iorga, Toma
Caragiu și Nichita Stănescu.
4. Mănăstirea Suzana – Hram „Sf. Nicolae” și „Acoperământul Maicii Dom nului”. 1740 –
ctitor Stanca Arsica din Săcele, care s-a călugărit cu numele de Suzana.
Biserica de azi – zidită în anii 1880 – 1882. Icoan a Maicii Domnului a fost pictată la
începutul sec. 19 de către Ioan Zugravul din Turche ș, localitatea Săcele, județul Brașov.
Icoana este ajutătoarea, apărătoare a obștii de căl ugărițe, protectoarea de furturi și
tâlhării. De multe ori a intervenit pentru a protej a mănăstirea și obștea de năvălirea hoților și
tâlharilor învăluind mănăstirea într-o ceață deasă și prăduitorii au trecut pe lângă ea fără să o
găsească. Altă dată a lăcrimat mir, de aceea este n umită de credincioși „Maica Milostivirii”.
5. Mănăstirea Zamfira – Hram „Înălțarea Domnului”
Rămasă văduvă de tânără, în 1714, deoarece soțul să u, Manuil Apostol, om de
încredere a lui Constantin Brâncoveanu, a fost omor ât de turci, jupânița Zamfira va înălța
biserica (1716 – 1720).
În 1850, mitropotul Nifon zidește o altă biserică ș i formează o obște de maici. Biserica a
fost pictată în interior de către Nicolae Grigoresc u, care avea 18 ani. În curtea mănăstirii se
află mormintele familiei lui Nicolae Iorga.
Icoana Maicii Domnului a fost realizată la începutu l sec. 19, nu se cunoaște pictorul. Ea
este vindecătoare de boli și apărătoare de ispite. Are un chip cald, primitor, zâmbitor și senin,
dând o mare încredere credincioșilor. Poartă pe Iis us Pruncul pe brațul drept . La baza
icoanei sunt reprezentați de la stânga la dreapta: Sf. Vasile cel Mare, Sf. Filofteia, Sf.
Haralambie și Sf. Ierarh Nicolae.
Mulți oameni s-au vindecat de diferite boli după ce s-au rugat cu credință la Sfânta
Icoană.

– 17 – Ialomița

1. Biserica din Țăndărei – Hram „Sfinții Voievozi”. Ctitorită în 1880 domn Alexandru
Dimitrie Ghica.
În dimineața, după noaptea Învierii din anul 1950 p e geamurile și acoperișul bisericii au
apărut miraculos mai multe icoane. Din amintirile c elor care au văzut totul se spune că „pe
acoperișul bisericii era argintiu și pe el se vedea u siluete mari de sfinți. Aveau haine purpurii
și efigii aurii. Și pe fereste erau icoane clar pic tate. Pe o ocniță era desenată cu o linie albă,
Maica Domnului cu Pruncul în brațe, la o înălțime d e 40 cm. Totul a durat o
săptămână.”(Arhitectul Liviu Găgescu, Preotul Teodo r Bârsan și prof. Iosif Tătăreanu) (ziarul
„Lumina” 28 III 2013). În biserică se află o veche icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, care a
plâns cu lacrimi de mir în anul 2010.

Episcopia Buzăului și Vrancei

1. Buzău – Biserica „Banu ” – Hram „Buna Vestire”
Inițial a fost ctitorita de vistierul Andronic Cant acuzino pentru mănăstirea de călugări și
datată din anul 1571. Denumirea provine de la ctito rul, care în 1593 a devenit mare ban.
Biserica a fost rezidită în 1722 de către văduva vo rnicului Șerban Cantacuzino, pe
nume Adriana sau Andreiana, care a dăruit o Sfântă Evanghelie ferecată cu aur.
În partea stângă (cum intri) a Altarului este așeza tă Icoana Maicii Domnului, care are
peste 500 de ani vechime.
Această icoană făcătoare de minuni a fost adusă de la Mănăstirea Dionisiu din Sf.
Munte Athos de către monahii greci în anul 1503. Nu se cunoaște pictorul, dar a fost
îmbrăcată în argint în anul 1697 sub îngrijirea Doa mnei Elena, fiica lui Constantin
Brâncoveanu și în 1819, poleită cu aur de către pos telnicul Alexandru Văcărescu.
Icoana Maicii Domnului este tămăduitoare de boli și epidemii.
Prima minune a fost în 1639, când Timuș, ginerele l ui Vasile Lupu invadează Muntenia
și dă foc orașului Buzău și respectiv Mănăstirea Ba nului. A scăpat doar Sfânta Icoană a
Maicii Domnului, așa cum o vedem și azi.
La această biserică am mers de copil (5 ani) cu bun icul, stăteam cuminte, ascultând
cântările slujbei de Duminică sau de sărbători, mă uitam la Icoana Maicii Domnului, care mă
ocrotea. Primul meu duhovnic a fost Părintele Lăuda tu, parohul Bisericii (aveam 7 ani) și
acasă, seara mă rugam în genunchi la icoana Maicii Domnului, sub care ardea permanent
candela.
Părintele Lăudatu a scris un volum de poezii cu tit lul „Lumina care nu se stinge”, fiind
credința și Biserica copilăriei mele.
2. Mănăstirea Barbu – Hram „Mihail și Gavriil”, ctitorită în 1664 de căpitanul Barbu
Bădeanu
Biserica Mare datează din anul 1669. Mănăstirea est e obște de maici.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni este lu ată la procesiunile pentru ploaie.
3. Schitul Cetățuia – Hram „Schimbarea la față” și „Nașterea Maicii D omnului”
(Paraclisul), ctitorită biserica în 1862 de către i eromonahii Iosif, Eftimie și Isidor.
Pictura a fost făcută de Gheorghe Tăttărescu în 186 9. Paraclisul a fost sfințit în anul
2007. În biserică este Icoana Maicii Domnului, Făcă toare de Minuni.
4. Mănăstirea Ciolanu – Hram „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (Biserica Mar e) și „Sf.
Gheorghe” (Biserica Mică)
Numele Mănăstirii este de la Dealul Ciolanu, pe car e este așezată.
Biserica mică este ctitoria Doamnei Neaga, soția lu i Mihnea Turcitul, datează din 1590.
Biserica mare este ctitoria Episcopuui Chesarie și din 1828 a fost pictată de Nicolae
Teodorescu Pitarul.
Cele trei icoane de la Catepeteasmă, a lui Iisus, a Maicii Domnului și a Sf. Ioan
Botezătorul sunt opera lui Gheorghe Tattarescu, nep otul lui Nicolae Teodorescu Pitarul.

– 18 – Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni se nume ște „Înjunghiata”, fiind lovită de turci
peste față.

Vrancea

1. Mănăstirea Dălhăuți – Hram „Izvorul Tămăduirii”, ctitorită în sec. XV , nu se cunoaște
ctitorul și anul.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni se spun e că ar fi de origine apostolică,
adică o copie după icoanele pictate de Sf. Apostol și Evanghelist Luca. Este de o rară
frumusețe, Maica Domnului îl poartă pe Pruncul Iisu s pe brațul drept și este ajutătoare la
vreme de secetă pentru aducerea ploilor, vindecătoa re de boli, întăritoare în credință,
împlinitoare a dorințelor de folos, aducătoare de m ângâiere sufletească, liniște în familie și
răbdătoare în suferință.
Se spune că starețul sihăstriei Dălhăuți pe nume An ufie monahul a mers la Ierusalim și
a luat icoana Maicii Domnului. Pe drumul de întoarc ere, în apropiere de Constantinopol a fost
prins și jefuit de turci. Anufie a scăpat cu viață și trist de pierderea icoanei a plecat pe malul
Mării Negre. Seara a văzut o lumină pe apă, era Ico ana Maicii Domnului. Fusese zgâriată cu
iataganele de către turci, urme care se văd și astă zi. Anufie împreună cu fratele său au adus
Icoana la Mănăstirea Dălhăuți 1464 – 1469). Icoana are 90 cm X 125 cm, este pictată pe
lemn și i se spune „Anufiana” (de la starețul Anufi e).
În 1855 i s-a făcut ferecătura de argint și în 1924 a fost aurită. Este soră geamănă cu
Icoana Maicii Domnului, de la Mănăstirea Iviru, num ită „Portărița”.
2. Mănăstirea Valea Neagră – Hram „Adormirea Maicii Domnului” și „Pogorârea Sf
Duh”, ctitorită în 1755 – Părintele Stareț Maftei d in Spinești, pe locul unde a sihăstrit Sf.
Teodora de la Sihla
Icoana Maicii Domnului este aducătoare de ploaie la vreme de secetă și vindecătoare a
celor bolnavi. Tradiția spune că a fost adusă de la Kiev prin Moldova, în vremea Țarina
Ecaterina cea Mare, de către Sf. Vasile de la Poian a Mărului (Vrancea). De aici, a fost trimisă
la noul schit din Valea Neagră. În interiorul ferec ăturii este scris că a fost făcută în anul 1688
la Moscova. Combină iconografie de tip „Hodighitria ” (Povățuitoarea sau Îndrumătoarea) și
„Eleusa” („Milostiva”).
În sec. XIX a fost ferecată în argint.
Cea mai recentă minune a fost în vara anului 2013, când era secetă și icoana a fost
scoasă din biserică și imediat a început să plouă.

Episcopia Dunării de Jos

1. Brăila Biserica „Sf. Constantin și Elena ”
Piatra de temelie s-a pus în anul 1857 și finalizar ea s-a făcut în 1863. Biserica a avut
ctitori breslele de croitori, grădinari, măcelari, hamali și zarzavagii.
Biserica păstrează o parte din Moaștele Sf. Haralam bie.
Icoana Maicii Domnului de la Catapeteasmă este din anul 1867, este la fel ca icoana
Maicii Domnului „Prodromița”, dar are capul ușor pl ecat înainte. Când stau în biserică la
slujbă, îmi place să am privirea îndreptată spre ea și să mă rog. M-a ajutat de multe ori.
Toate icoanele maicii Domnului aflate în biserici s unt făcătoare de minuni.
2. Mănăstirea Lacu Sărat – Hram „Sf. Pantelimon”
Sfințirea mănăstirii s-a făcut pe 27 iulie 1999 de către Episcopul Dr. Casian Crăciun.
Este o biserică de lemn cu o turlă înaltă înconjura tă de un parc frumos. Mănăstirea
găzduiește o obște de maici.
Icoana Maicii Domnului ajută și ocrotește sănătatea tuturor ce se roagă la ea.
Maica Domnului ține pe Pruncul Iisus pe brațul drep t și deosebit este faptul că la sânul
puțin descoperit suge Iisus copil.
3. Mănăstirea Vladimirești – Hram „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită în a nul 1938, de
către stavrofora Veronica Gurău

– 19 – Biserica mare a fost zidită între anii 1941 – 1943. Icoana Maicii Domnului este o
gingășie deosebită, îl poartă pe Pruncul Iisus pe b rațul drept și apare cu 3 mâini (perle și
bijuterii). A fost salvată din iadul sovietic în ti mpul celui de-al 2-lea război mondial, când
colonelul Dumitru San, aflându-se pe frontul de est (1942) a poposit la 2 călugări retrași într-o
casă din cauza prigoanei. Stând acolo câteva zile, colonelul a auzit într-o noapte, zgomote în
beci. A ieșit să vadă ce se întâmplă și a zărit pe călugări cum se pregăteau de slujbă, ținută
în secret, în micul paraclis improvizat sub casă. A participat și el la slujbă și la plecare, i-au
oferit o icoană mare, învelită în covoare. Colonelu l a adus icoane la Mănăstirea Vladimirești,
unde era stareță Maica Veronica.
Icoana Maicii Domnului a făcut multe minuni. Norul de tristețe și urmele lacrimilor s-au
uscat cu grija și iubirea maicilor. Acum, Maica Dom nului zâmbește delicat, mulțumită că este
aici. Pictorul Gheorghe Răducanu a ilustrat-o pe Ma ica Domnului în biserică în 73 de
ipostaze. Deasupra intrării, în centru este Icoana Maicii Domnului, Hramul bisericii.
Naosul adăpostește icoana Maicii Domnului, făcătoar e de minuni cu 3 mâini, în partea
stângă Sfântul Altar o ilustrează în centru pe Maic a Domnului Împărăteasa. În Muzeul
Mănăstirii este icoana Maicii Domnului lăsate Maici i Starețe Veronica de către mama sa, pe
patul de moarte.
În micul Altar se află o cruce de marmură neagră cu imaginea Maicii Domnului,
îngenunchiată la rugăciune.

Galați

1. Mănăstirea Adam – Hram „Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul Tă măduirii”,
ctitoritor serdarul Adam Movilă, la mijlocul sec. 1 7, obște de călugări.
Biserica veche – ridicată în 1803. Icoana Maicii Do mnului a fost găsită învelită într-un
cojoc, fiind scoasă dintr-o veche biserică de lemn, care a ars. Un călugăr, voind să scape
icoana de incendiu, a învelit-o în cojocul său și a aruncat-o afară pe geamul bisericii ce
ardea. Chipul Pruncului Iisus a fost parțial afecta t de foc, așa cum este și în prezent.
În anul 1772 icoana a fost îmbrăcată în argint. Ico ana Maicii Domnulu este apărătoare
de primejdii, ajutătoare la încetarea secetei, vind ecătoare de boli (paralizie, epilepsie, boli de
piele, boli psihice).
Este considerată cea mai vestită icoană făcătoare d e minuni din Țara de Jos a
Moldovei.
2. Mănăstirea Cudalbi (Gologanu) – Hram „Sf. Gheorghe” și „Sf. Parasche va”, biserica –
ctitoritită 1925 -1933 de Eugenia Pană Gologanu pe moșia ei, este obște de maici.
În 1990 s-a contruit o nouă biserică un altar de va ră și 3 corpuri de chilii.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, înfăți șează pe Maica cu Pruncul Iisus pe
brațul stâng, are fața luminoasă și zâmbitoare, cu multă dragoste și grijă pentru Fiul ei. Este
îmbrăcată în argint și aurită.
Am fost prima dată la această mănăstire în luna aug ust 2002 și m-am rugat cu multă
nădejde în ajutor. Pe 8 septembrie am avut un vis c u mama mea, Ecaterina (+1995). „Ne
îndreptam spre casă (din Buzău), în timp ce se ridi cau nori amenințători, de furtună. Cum am
ajuns s-a declanșat vijelia cu tunete și fulgere, d ar noi eram mulțumite, că eram la adăpost”.
Pe 9 sept. Am plecat la Buzău pentru a rezolva prob lema vănzării casei, pe care am
păstrat-o în amintirea mamei și bunicului, timp de 7 ani. Spre după amiază a izbucnit o
furtună asemănătoare cu cea din vis. Eram în casă, priveam la chipul mamei din tabloul aflat
deasupra patului, care îmi zâmbea și umblând prin s ertare am găsit într-un plic, verigheta ei
lângă o rugăciune către Maica Domnului:
„Preacurată Maică, pururea Fecioară
Sufletul din mine, nu-l lăsa să moară
Ci revarsă Sfântă, peste el de Sus
Mila ta cea mare, Mila lui Iisus
Frânt de miluință, cu adânci suspine
Sufletul la Tine vine să se închine
Mila ta din ceruri, peste el coboară

– 20 – Maică Preacurată, Pururea Fecioară”.
3. Biserica Mavromol Galați – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
Mavromol în limba greacă înseamnă „stâncă neagră” ș i a fost ctitorită în anul 1702 în
timpul domnitorului Gheorghe Duca.
Icoana Maicii este tămăduitoare de boli, apărătoare de ispite și îi eliberează pe
credincoși de gândurile rele. Privirea Maicii Domnu lui este gânditoare, iar Iisus copil stă în
brațele ei, zâmbitor. Icoana a fost luată și expusă la Muzeul Național de Istorie al României,
după care a revenit la biserica sa.
4. Schitul Pâscani Galați Icoana a fost găsită în 1865 de preotul Atanasie Mihail
Icoana Maicii Domnului se scoate pentru aducerea pl oii și a lăcrimat de mai multe ori,
ca și cea de la Socola – Iași.

Episcopia Tomisului și Tulcei – Dobrogea

1. Catedrala din Constanța – Hram „Sf. Apostoli Petru și Pavel”
Icoana Maicii Domnului a fost pictată la Athos și f erecată în argint la Schitul Durău, de
unde a fost adusă la Constanța în anul 1935. Tradiț ia spune că un călugăr de la Muntele
Athos s-a hotărât să picteze o icoana cu Maica Domn ului, dar tot ceea ce picta ziua, dispărea
peste noapte.
Atunci a renunțat să mai picteze și a început să se roage. A doua zi, îndepărtând pânza
care o acoperea, a constatat cu mare surprindere că icoana fusese pictată în intregime de o
putere dumnezeiească.
Icoana Maicii Domnului este tămăduitoare de boli, a părătoare de pericole și necazuri.
2. Mănăstirea Celic-Dere (Tulcea) – Hram „Adormirea Maicii Domnului” (Biser ica Mare)
și „Acoperământul Maicii Domnului” (Paraclisul)
Mănăstirea și-a luat numele de la pârâul Celic din apropiere, care în limba turcă
înseamnă „pârâul de oțel”. Mănăstirea a fost ctitor ită pe la 1840 de către călugări români si 2
călugări ruși întorși de la Sf. Munte Athos (arhim. Athanasie Lisavenco și schimonahul
Paisie).
În 1846 s-a construit prima biserică cu Hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni se află în prezent în incinta Paraclisului .
Icoana a aparținut unei familii de credincioși din comuna Nărușăi (județul Ismail-Ucraina). De
aceea icoana mai este numită „Maica Domnului Nărușa iscaia ”. Casa acestei familii a fost
mistuită de flăcări într-un incendiu, dar icoana a rămas neatinsă. Unul dintre moștenitori
văzand-o veche și afumată, a pus-o pe foc, în cupto r, dar imediat flăcările au început să iasă
afară și icoana a rămas intactă. În ziua de Înviere a Domnului a apărut în jurul icoanei o
lumină și s-a auzit „Duceți-vă la fecioare”.
Astfel, icoana a fost dusă la arhimandritul Athanas ie, ctitorul Mănăstirii Celic Dere, unde
era o obște maici.
Icoana este vindecătoare de boli, apărătoare de inc endii și aducătoare de ploi.
Maica Domnului ține Pruncul Iisus pe brațul drept ș i îl ține cu stânga de mânuță.
– La Biserica din Deal, la Catapeteasmă este o Icoa na a Maicii Domnului, făcătoare de
minuni, căreia i se spune fie Eleusa (Milostiva) , fie „Icoana care vorbește ”. Este în dreapta
Altarului cu un chip smerit și în culori discrete, fără ferecătura de argint.
Se cunoaște că i-a vorbit vorbit obștei de cel puți n două ori. O dată a fost în timpul unei
invazii turcești, când maicile vroiau să se ascundă în peștera din apropiere, dar Icoana Maicii
Domnului cu Pruncul în brațe a refuzat să plece, sp unând „Lăsați-mă unde sunt și nu vă
temeți. Eu sunt protectoarea voastră și voi a mea”.
Altă dată a vorbit când maicile se certau cine să f ie stareță și Maica Domnului le-a
poruncit „Încetați ! Dintre voi toate, eu sunt star eța voastră !”.
Fiecare icoană din Paraclisul Mănăstirii are o isto rie și o minune.
– Maica Domnului „Eliconida ” a început să lăcrimeze cînd meșterul tâmplar a lo vit-o din
greșeală cu tesla, dovada fiind culorile scurse de pe straiele Fecioarei.

– 21 – – O altă Icoana este Maica Domnului cu îngeri , adusă de la Mănăstirea Gologanu
(Cudalbi), care are bănuți prinși în fibre și zugră veala lemnului și care l-a certat pe monahul
pictor, care nu făcuse milostenie unui sărac.
Uneori, din icoana Eleusa iese o rază de lumină, ce coboară pe creștetul unui
credincios ales.
Un alt miracol la Mănăstirea Celic-Dere este Icoana lui Iisus Hristos, care continuă să
se curețe singură, arătând puterea lui Dumnezeu Cel ui Viu .
Această Mănăstire este o pagină de istorie și credi nță ortodoxă românească.
3. Mănăstirea Dervent (Tomis) – Hram „Izvorul Tămăduirii”, „Sf. Parachie va” (Biserica
Mare), „Sf. Gheorghe” (Paraclisul) și „Înălțarea Sf . Cruci” (crucea de leac).
Tradiția fixează ca existentă o biserică de mănăsti re din sec. XI , distrusă de pecenegi.
În anul 1936 P.S. Gherontie al Tomisului va pune pi atra de temelie a actualei biserici,
sfințită în 1942.
În anul 2006 am fost la această Mănăstire și m-a im presionat aspectul ei de fortăreță,
înconjurată de un zid înalt, peste care se înălțau turlele bisericii. Am intrat sub bolta clopotului
și am admirat curtea interioară cu flori, copaci și o fântână arteziană.
Chiliile înșirate pe 2 nivele străjuiesc din trei l aturi biserica.
Dervent în slavă înseamnă „lagăr ” pentru pe că aici a fost o cetate romană, aproape de
cunoscutul Durostorum (Silistra).
Dervent în limba turcă înseamnă „trecerea” pentru c ă aici treceau turmele de oi din
Transilvania și Țara Românească pentru pășunat pe t imp de iarnă în Dobrogea, cea bogată
în imașuri.
În curtea Mănăstirii lângă biserică mai există 2 pi etre în formă de cruce, din cele 4 care
au fost. Ele au ieșit din pământ pe locul unde au f ost martirizați un preot și 3 fecioare pentru
credința lor.
Crucea cea mai mare este așezată într-un cub de sti clă (0,71/0,60 cm) pentru a fi
ocrotită și printr-o mică deschizătură poți pune mâ na pe ea, simțind o căldură deosebită. Cea
mica are 0,67/0,32 cm.
În Biserică mare se află Icoana Maicii Domnului făc ătoare de minuni, pictată în 1820 și
având ca model icoana „Glicophilousia”, adică „Maic a Domnului a tandreței și iubirii materne”
de la Muntele Athos.
În această icoană Maica Domnului poartă un hiton al bastru cu borduri aurii perlate și un
maforion cu perle si galoane. Cu ambele mâini strân ge la piept trupul Pruncului Iisus, care ne
privește și cu mâinile întinse spre gâtul Maicii Sa le. Pruncul este îmbrăcat cu un hiton
albastru verzui drapat cu himation roșu-cinab. Icoa na emană multă dragoste și gingășie.
Am trecut de 3 ori pe sub rama pe care este așezată Icoana și m-am rugat pentru
sănătate.
În biserică, într-o casetă specială sunt o parte di n moaștele Sf. Grigore Decapolitul și o
piatră de pe mormântul Maicii Domnului.
Icoana Maicii Domnului de la Dervent este o fereast ră către Cer și mijlocul pe care l-a
ales Maica Domnului pentru a ne apropia pe noi de D umnezeu, a fost transmisă din
generație în generație în cadrul unei famili române ști din Cadrilater, care după 1940 au venit
în Dobrogea. În graba plecării, au împachetat stric tul necesar, uitând să ia și icoana, dar au
auzit un glas care venea dinspre aceasta și care s- a repetat de 3 ori „Dar pe mine nu mă
luați ?”. Au poposit la Mănăstirea Dervent și au do nat-o acestui sfânt lăcaș pentru a fi de
ajutor celor bolnavi.
Împletirea minunilor săvârșite la Cruci, la Izorul Tămăduirii (aflat la 200 de metri de
mănăstire și la Icoană fac să izvorască apa limpede a credinței în inima și sufletul creștinilor.
4. Peștera „Sf. Andrei” (Tomis) – Hram „Sf. Apostol Pavel” (Biserica din P eșteră și
Biserica Mare), „Acoperământul Maicii Domnului” (Bi serica Mică) (Biserica Paraclis)
Mănăstirea Peștera Sf. Apostol Andrei este mărturia toponimică a apostolului Sf. Andrei
în ținuturile Dobrogei și care e sălășluit în pește ră. Noul așezământ cu Paraclis și chilii s-a
întemeiat în 1990, iar 1995 s-a sfințit. Biserica m are este o adevărată catedrală, ctitorită în
anul 2002.

– 22 – Tradiția spune că în Peștera Sf. Andrei a existat o icoană a Maicii Domnului, adusă
chiar de el. O poezie populară spune:
„Colo sus și mai sus
Unde sfinții toți s-au dus
E o dalbă mănăstire
Și-i gătită de sfințire
Cu pereții de tămâie
Cu ușorii de făclie
De departe-i o mămâie
N-are ușă, n-are praguri
Înăuntru, sfinte prapuri
Dar ruga cin-o-ascultă ?
Măicuța lui Dumnezeu
În brațe cu fiul său”.
Mai mult, în biserica Mănăstirii Nămăiești (Argeș), a cărei întemeiere este legată de Sf.
Apostol Andrei, există o icoană a Maicii Domnului, despre care tradiția spune că a fost adusă
de el. Cercetătorii consideră că icoana de la Nămăi ești este cea care s-a aflat în Peștera „Sf.
Andrei”.
În Biserica Paraclis, la Catepeteasmă este o frumoa să icoană a Maicii Domnului cu
Iisus Pruncul, ferecată în argint și aurită.
Chipurile lor sunt luminate, atente și ascultătoare la rugile creștinilor.
5. Mănăstirea Saon (Tulcea) – Hram „Înălțarea Domnului”, „Intrarea în Biserică a Maicii
Domnului” (Biserica Veche) și „Acoperământul Maicii Domnului” (Biserica Mică), obște de
maici
Ctitorită în 1846 – călugării de la Celic Dere, 190 9 – Biserica mare – episcop Nifon – 1912
Pictura de pe bolta Sf. Altar, bolta mare și Pronao s aparține preotului Sofian Boghiu de
la Manăstirea Antim din București.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus pe brațul s tâng are capetele lor încununate de
aure luminoase și Maica Domnului poartă o hlamidă r oșie.
Episcopul Tulcii, Visarion consideră Mănăstirea Sao n „o candelă a dreptei credințe,
menținând vie dragostea de Biserică, de limbă și de neam”.
6. Mănăstirea Peștera Sf. Ioan Cassian (Tomis) – Hram „Duminica Tuturor Sfinților”,
ctitorită în anul 2001 – I.P.S. Teodosie. Este în a propierea Peșterii unde au sihăstrit în sec. IV
– Sf. Ioan Cassian și Sf. Gherman.
În apropierea Mănăstirii este crucea Sf. Ioan Cassi an.
În Biserica Paraclis este Icoana maicii Domnului cu Iisus copil în brațe, de o mare
gingășie. Au îmbrăcăminte din argint aurit.

2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei (36)
Iași

1. Catedrala Mitropolitană – Hram „Cuvioasa Paraschieva”, „Întâmpinarea Domnu lui”,
„Sfântul Gheorghe”, ctitorită în 1839-1842 – Mitrop olitul Veniamin Costache. Pictura este
realizată de Gheorghe Tattarescu.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în brațe es te de mărimea 0,80 X 1 m și
ferecată în argint. Ochii Maicii Domnului sunt limp ezi, blânzi și parcă vii.
Icoana este ajutătoare a familiilor, ușurează sufer ințele și întăritoare în credință.
Cea mai mare minune a acestei sfinte icoane a fost pe 1 februarie 1854, într-o zi de
miercuri, când la sfârșitul liturghiei din ochii Ma icii Domnului au început să izvorască lacrimi în
șiroaie. A lăcrimat până la sfârșirul lunii aprilie .

– 23 – 2. Mănăstirea Golia – Hram „Înălțarea Domnului” și „Izvorul Tămăduirii ”, ctitorită de
Marele Logofăt Ioan Golia – sec. XVI, refăcută (1650 – 1653) de voievodul Vasile Lupu și
terminată de fiul său, Ștefăniță Vodă.
Icoana Maicii Domnului, era vindecătoare de boli, m ai des de epidemie și boli mintale și
a dispărut în vremea regimului comunist. Despre ea a scris Paul de Alep „este foarte veche,
este o operă de artă. În jurul ei sunt reprezentate cele 24 de icoane ale Acatistului Maicii
Domnului. Mâinile și brațele Maicii Domnului sunt d in aur curat”.
Ea l-a vindecat pe Ștefăniță Lupu, fiul Domnului Va sile Lupu.
3. Mănăstirea Hadânbu – Hram „Nașterea Maicii Domnului”, ctitorită în an ul 1659 de
boierul Iani Hadâmbu.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni este iz vorâtoare de mir. A fost pictată de
Preotul Octavian Zmău în anul 1938 și este ferecată în argint.
În 1992 pentru prima dată a lăcrimat ochiul drept a Maicii Domnului.

Vaslui (Episcopia Huși)

1. Mănăstirea Florești – Hram „Sf. Prorooc Ilie” și „Adormirea Maicii Dom nului”
I biserica este zidită în 1590 de Cândea Ghenonici, vistiernicul
II biserică – 1694 – Gavriliță Costache cu fii
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni a fost adusă de Mitropolitul Veniamin
Costachi de la Mitropolia din Iași în anul 1804.
Icoana este ajutătoare în timp de secetă și vindecă toare de boli.
Nu se cunoaște pictorul, dar îmbrăcarea în argint p oleit cu aur a icoanei s-a făcut pe
cheltuiala Doamnei Ecaterina, a doua soție a domnul ui Constantin Mavrocordat.
A fost numită de credincioși „Sfânta de la Florești ” pentru că purtată prin sate pentru
aducerea ploilor, aceasta i-a ajutat imediat.
2. Mănăstirea „Al. Vlahuță” (Huși) – Paraclisul – Hram „Sf. Nicolae”, sfințită în anul 2003 –
P.S. Ioachim Mareș episcop Huși, Biserica Mare – „N așterea Maicii Domnului” și „Sf.
Gheorghe”, ctitorită în 2006 din inițiativa Părinte lui Iustin Pârvu.
Pe bolta Altarului este pictată Maica Domnului „Ora nta”.
La Biserica Mare este pictura exterioară ce înfățiș ează numai sfinți români. În interior
sunt 2 picturi cu Iisus Hristos și Maica Domnului c u Pruncul Iisus, stând așezați pe tronuri.

Neamț

1. Mănăstirea Agapia – Hram „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”
Prima mențiune documentară a mănăstirii datează din 1437, al cărei nume se leagă de
sihastrul Agapie.
Prima biserică de zid a fost ridicată de Domnul Pet ru Rareș și Elena Doamna. Din
cauza alunecărilor de teren, mănăstirea a fost muta tă mai în vale. Noua mănăstire a fost
construită între 1642 – 1644 de către hatmanul Gavr il Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu.
Mănăstirea mai are un Paraclis cu Hramul – „Naștere a Maicii Domnului”, precum și alte
2 biserici – „Adormirea Maicii Domnului” (sec.18) ș i „Sf. Ioan Bogoslovul” (cea mai veche).
Pictura interioară este opera lui Nicolae Grigoresc u, care avea 20 de ani (între 1858 –
1862) – Icoana Maicii Domnului ar data din sec. XIII sau XIV . O altă variantă este că icoana
este din sec. VI și că a fost adusă de la Constantinopol, fiind prim ită în dar de la o mănăstire
din Bizanț de către un domnitor mușatin. La Mănăsti rea Agapia a fost adusă în anul 1803.
Este o Icoană aducătoare de ploaie, vindecătoare și protectoare a obștii de maici,
apărătoare de foc și cutremure, de holeră și primej dii, vindecătoare de molime.
2. Mănăstirea Bisericani – Hram „Buna Vestire”, este ctitorită în 1498 de c ălugărul Iosif
Biserica de zid are ctitor pe Domnitorul Ștefăniță Vodă (1517 – 1527).
În sec. XVIII a fost construit Paraclisul, care include trunchiu l stejarului unde s-a arătat
Maica Domnulu Cuviosului Iosif în 1499.
Tradiția spune că un grup de pustnici au hotărât să meargă la Sf. Munte Athos. Pe drum
le-a apărut Maica Domnului îmbrăcată în alb, cu un chip de lumină și le-a spus să rămână

– 24 – acolo unde s-au nevoit, după care s-a făcut nevăzut ă. Pustnicii nu au mai plecat și în locul
unde le-a vorbit Maica Domnului au pus într-un stej ar o sfântă icoană cu Preasfânta Măicuță.
În prezent icoana este în Paraclis.
Icoana este vindecătoare de boli și de suferințe su fletești și trupești.
3. Mănăstirea Bistrița – Neamț – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
Este unul dintre cel mai vechi monument istoric, re ligios și de artă, fiind ctitorie mușatină
a lui Petru I Mușat, apoi Alexandru cel Bun, urmat de Ștefan Cel Mare, Petru Rareș și
Alexandru Lăpușneanu.
Icoană de mare valoare este Icoana Sf. Ana (mama Ma icii Domnului) Făcătoarea de
Minuni donată în anul 1401 de Irina și Manuel Paleo logul Domnitorului Alexandru Cel Bun și
soției sale Ana.
Icoana este ajutătoare în vreme de secetă, alinătoa re și mângâietoare a suferințelor
sufletești și trupești.
– Pe bolta Bisericii este pictată fresca cu „Prazni cul Maicii Domnului” sau „Izvorul
Tămăduirii”. Maica Domnului cu Isus Copil în brațe stă într-o cupă din care țâșnește apa într-
un bazin circular. Deasupra lor sunt Îngerii și împ rejur boierii, domnul Alexandru Lăpușneanu
cu soția sa și Mitropolitul.
– La intrarea în Biserică este Icoana Maicii Domnul ui, stema Moldovei și Pisania lui
Vodă Lăpușneanu.
– Se păstrează o icoană pictată pe lemn a Maicii Do mnului cu Pruncul Iisus așezat
stând pe tron și numită „Theotokos” Născătoare de D umnezeu. Pe turnul de la intrare este
fresca Hramului – 1541.
4. Mănăstirea Durău – Hram „Sf. Pantelimon”
Prima atestare documentară datează din 1779. Între 1832 și 1835 s-a construit biserica
actuală, sfințită de Mitropolitul Veniamin Costache . Pictura a fost realizată în 2 etape:
pridvorul a fost pictat de monahii Macarie, Pimen ș i Ghervasie, iar restul bisericii între anii
1935 – 1937 de către Nicolae Tonitza și ucenicii lu i.
– Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni numit ă „Axionița”, a fost adusă de la
vechiul schit Sihăstria Ceahlăului, întemeiat în se c. XV . În anul 1704 schitul a fost distrus de
o avalanșă de zăpadă, chiar în noaptea Invierii Dom nului, dar icoana a scăpat în chip
minunat. Se spune că unui călugăr i s-a arătat Maic a Domnului, prevenindu-l de nenorocire,
dar nimeni nu l-a crezut. Înainte de a se petrece n enorocirea, călugărul a luat icoana Maicii
Domnului și a fugit din biserică, fiind singurul su praviețuitor.
Icoana Maicii Domnului este apărătoare de calamităț i naturale, vindecătoare de boli,
aducătoare de ploaie, protectoare în vremuri de gre le, cumpene și încercări.
5. Mănăstirea Horaița – Hram „Pogorârea Sfântului Duh”
Denumirea Mănăstirii provine de la numele proprieta rilor de pământ în această zonă.
Mănăstirea a fost înființată în anul 1822 dar docum entele arată că ea datează din sec.
XV . Părintele Irinarh Rosetti a ridicat o biserică de lemn cu acest hram. Urmașul său în
stăreție, Părintele Ermoghen a ridicat o biserică d in piatră cu hramul „Botezul Domnului”
(1848 – 1867).
Unicat este Catapeteasma, lucrată la Viena, atât pr in așezarea amvonului deasupra
ușilor împărătești, cât și prin forma de mitră arhi erească.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni este fe recată în argint și are dimensiunile
de 0,80 X 1,10 m.
Icoana este aducătoare de ploi în vreme de secetă, apărătoare de foc și primejdii. Într-o
noapte a anului 1939, biserica Mănăstirii a luat fo c. Starețul a scos icoana din biserică și s-a
rugat pentru ajutor. Imediat a început să bată vânt ul din partea opusă și la scurt timp,
incendiul s-a oprit.
Icoana „Izbăvitoarea de secetă” este așezată în Ico nostas și străjuită de cinci candele.
Este încadrată de 4 coloane de lemn aurit, bogat îm podobite cu vrejuri de viță sculptate.
Coronițele Maicii Domnului și a lui iisus Pruncul s unt realizate din agrint aurit, cu imitații
de pietre prețioase.

– 25 – 6. Mănăstirea Horaicioara – Hram „Buna Vestire” și „Izvorul Tămăduirii”
După tradiție, Horăicioara a fost înființată la sfâ rșitul sec. XV , din porunca lui Ștefan cel
Mare. În 1868 a fost ridicată o bisericuță de piatr ă de către Arhimandritul Ermoghen Buhuș.
Biserica are în apropiere un izvor cu ape tămăduito are.
Icoana Maicii Domnului de la Horaicioara este mai m ică, dar și ea este cunoscută ca
făcătoare de minuni. S-au vindecat mulți oameni de boli trupești – astm, cataractă, boli de
piele, dar și de boli ale sufletului, dintre care c ea mai grea, necredință.
7. Mănăstirea Neamț – Hram „Înălțarea Domnului”, ctitorită în sec. XIV de Domnul Petru
Mușat, a fost un important centru de cultură și art ă romănească medievală.
Biserica mănăstirii, construită în 1497 de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Perioada de
maximă înflorire a mănăstirii a fost în sec. XVIII , când Sf. Paisie Velicikovski desfășoară aici
o intensă activitate cărturărească.
– Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, supr anumită „Închinătoarea”, este de
origine bizantină și este zugrăvită pe o scândură d e lemn.
A fost adusă la Constantinopol din orașul Lida (Isr ael) de către Pariarhului Gherman. A
fost pictată pe la anul 665, la comanda acestui pat riarh (715 – 730) care a avut o mare
evlavie la o frescă a Maicii Domnului, zugrăvită în chip minunat pe un stâlp al bisericii din
Lida. Fresca a fost făcută la rugăciunea Sfinților Petru și Pavel.
Icoana adusă de Patriarhul Gherman are 2 părți: una este cu Maica Domnului cu
Pruncul Iisus și cealaltă are pe Sf. Mare Mucenic G heorghe ucigând balaurul. În anul 1401,
împăratul bizantin Manuel Paleologul a dăruit icoan a Voievodului Alexandru cel Bun cu
prilejul împăcării Bisericii Moldovei cu Patriarhia Ecumenică și recunoașterea primului
Mitropolit Iosif Mușat. Ei au dus Sfânta Icoană la Mănăstirea Neamț.
– Icoana numită „Lidianca”, este cea mai veche din țara noastră.
Icoana Maicii Domnului este ajutătoare a călugărilo r, dar și a mirenilor, vindecătoare de
boli, alungă insomniile și duhurile rele, ajutătoar e pentru nașterea de prunci și altele.
– O altă Icoana a Maicii Domnului, ferecată în argi nt este copiată după cunoscuta icoană
cu trei mâini de la Mănăstirea Hilandar din Sf. Mun te Athos. Icoana este prezentată astfel,
pentru că a treia mână este a Sf. Ioan Damaschin, c e a fost tăiată de arabi și pe care maica
Domnului i-a tămăduit-o, săvârșiind o mare minune. I se mai spune „Trihirusa” (cea cu trei
mâini).
Pe Icoana copie este scris cu litere românești și c hirilice „Această sfântă icoană s-a
zugrăvit din nor, afară de chipuri, pe vremea Cuvio sului Arhimandrit și stareț chir Timotei (10
mai 1866) de către Agapie Zugravul”.
Icoana Maicii Domnului este apărătoare de calamităț i și de molime, ajutătoare în vreme
de cumpănă, aducătoare de ploi și de roade bogate.
8. Mănăstirea Pângărați – Hram „Sf. Dimitrie” și „Sfinții Cuvioși Simeon ș i Amfilohie”
A fost ridicată la sfârșitul sec. XIV de către Sihastrul Simeon, ajutat de Ștefan cel Ma re.
A fost arsă de turci și pe locul celei vechi, în 15 60, Alexandru Lăpușneanu a construit o
biserică de piatră.
Unul din urmașii Cuviosului Amfilohie a fost Arhima ndritul Teodorit (1566), în timpul
căruia ucenicii săi au lucrat în anul 1596 trei ico ane: Iisus Hristos, Maica Domnului și Sf.
Gheorghe.
Bolta Pronaosului are în centrul ei un candelabru m are și fresca cu Maica Domnului
„Oranta”. Bogăția elementelor decorative, strălucir ea coloritului sunt impresionante. În Pictura
exterioară apare Maica Domnului „Îndurătoarea”, dat ând din anul 1537.
9. Mănăstirea Petru Vodă – Hram „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”
Aflată într-o poiană din Munții Stânișoarei, mănăst irea a fost înființată în anul 1941 de
către arhimandritul Iustin Pârvu. A fost pictată în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior
între anii 1994 – 2000 de către pictorul Mihai Gabo r din schitul Negrești – Neamț.
Mănăstirea a fost dedicată martirilor din temnițele comuniste.
Are ca protector Icoana Maicii Domnului îmbrăcată î ntr-o mantie roșie – vișinie, având
amândouă mâinile cu palmele ridicate spre cer, iar în partea de jos sunt așezați 9 bărbați cu
aură de sfinți. Este o icoană simbolică și ocrotito are.

– 26 – La fresca exterioară este pictată Maica Domnului cu Iisus Hristos copil, binecuvântând
„Izvorul Tămăduirii” și „Acoperământul Maicii Domnu lui”.
Alte icoane cu Maica Domnului și Iisus Pruncul sunt în fața Altarului și fresca interioară
cu „Adormirea Maicii Domnului”.
Ca moaște are capetele a 5 noi mucenici de la închi soarea din Aiud.
10. Biserica din Cartierul Dărmănești Piatra Neamț – Hram „Buna Vestire”
Ctitorită in sec. XVIII (1790) de către boierul Darie Dărmănescu – pe moșia sa și
refăcută de fiul său, Postelnicul Iordachi Darie. Î n 1834 a donat icoana Maicii Domnului
îmbrăcată în argint și sfințită de Mitropolitul Ven iamin Costache și Protopopul Eftimie.
Dimensiuni 75 X 60 cm. Icoana face parte din cele aduse de Petru c el mare în bătălia de la
Poltava cu regele Carol XII al Suediei, în care a f ost victorios.
Chipul Maicii Domnului este mărit și în chenar sunt consemnate minunile făcute de ea.
11. Mănăstirea Secu – Hram „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
În jurul anului 1500 un grup de sihaștri de la Mănă stirea Neamț s-au așezat pe Valea
Pârâului Secu, sub conducerea Ieroschimonahului Zos ima vor întemeia în 1530 Schitul lui
Zosima.
Domnitorul Petru Rareș va înălța o biserică pentru noul schit.
Ctitoriii mănăstirii de piatră sunt Nestor Ureche î mpreună cu soția sa Mitrofana, părinții
Cronicarului Grigore Ureche (1602).
În 1640 se construiește Paraclisul „Adormirea Maic ii Domnului”.
Muzeul Mănăstirii are multe obiecte de cult, manusc rise, tipărituri de mare valoare,
inclusiv Cazania Mitropolitului Varlaam (1643). Cel mai îndrăgit obiect de cult este Icoana
Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Mitropolitul Varlaam a primit-o în dar de la domnitorul
Vasile Lupu în anul 1647. Icoana a fost pictată în sec. 15, în insula Cipru, de aceea i se
spune „Cipriota”. La intrarea în Biserica Mare, în pridvor este și Icoana Maicii Domnului, cea
tăiată de sabia unui turc.
Monahii de la Secu au mare evlavie la icoana Maicii Domnului Cipriota, făcătoare de
minuni. Un părinte din Mănăstire a povestit că din cauza frigului i-a înțepenit măna. Atunci, s-
a hotărât să se roage la icoană timp de 40 de zile. După ce a făcut doar jumătate din câte
paraclise își propusese, mâna i s-a vindecat de par că nu avusese nimic la ea.
12. Mănăstirea Sihăstria – Hram „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Teodora de la
Sihla”
Întemeiată în 1655 de Episcopul Ghedeon al Hușilor și rectitorită de Episcopul Ghedeon
al Romanului. Mănăstirea a avut ca stareț pe Arhima ndritul Cleopa Ilie și Ieroschimonahul
Paisie Olaru.
Icoana Maica Domnului, făcătorul de minuni „Axioniț a”, a fost pictată la începutul
sec. XX la Muntele Athos de un călugăr roman „Ioanichie Mo roi, egumen la Schitul Sihăstria
a îmbrăcat icoana în argint, dimensiuni 0,70 X 0,85 cm” (în anul 1909).
Axion Estin , în limba greacă înseamnă „Cuvine-se cu adevărat”.
Icoana Maicii Domnului este izbăvitoare de primejdi i, ajutătoare a mănăstirii și obștii,
ajutătoare în vreme de secetă (1947), ajutătoare la redobândirea lucrurilor pierdute.
În anul 1941 a salvat biserica de foc. Maica Domnul ui poartă pe Iisus copil pe brațul
drept și acesta ține cu mâna dreaptă o hârtie scris ă cu litere chirilice.
13. Mănăstirea Văratec – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
Numele se leagă de maica Olimpiada, care între 1781 – 1785 a întemeiat o sihăstrie în
Poiana Văratec, fiind rânduită ca stareță de către Paisie Velicikovski.
Actualul Complex Mănăstiresc a fost construit după anul 1900.
În vechiul cimitir al Mănăstirii se află mormântul poetei Veronica Micle.
În Biserica Mare, în Pronaos sunt 2 icoane mari ale lui Iisus Hristos și Maica Domnului
cu pruncul, ferecate în argint. Icoanele împărățeșt i de la catapeteasmă sunt: Iisus Hristos,
Sfânta Mahramă (pictată de Nicolae Grigorescu), Mai ca Domnului Împărăteasă, străjuită de 5
candele de argint și Sfânta Ana, făcătoare de minun i.
Pictura bisericii a fost realizată în 1841 și refăc ută la 1882 de doi pictori autohtoni T.
Ioan și D. Iliescu.

– 27 – 1. În Muzeul Mănăstirii este și icoana pictată de N icolae Grigorescu în anul 1859
reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus, pu rtat pe brațul drept , înconjurați de
Îngeri.
2. Tot, în Muzeu, este icoana Maicii Domnului cu Pr uncul Iisus, îmbrăcată în argint și datată
în sec. XIX .
3. Icoanele Maicii Domnului și a Mîntuitorului Iisu s sunt pictate în tempera pe lemn în sec.
XVI și au fost aduse de la Biserica Văleni (Piatra Nea mț), în care Maica Domnului surâde.
4. De mare frumusețe sunt Icoanele Maicii Domnului și a Mântuitorului Iisus Hristos pictate pe
lemn de către Trifan în anul 1697 la Mănăstirea Top olnița.
5. O icoană a Maicii Domnului donată de Iordache Ce rcel în anul 1661.
6. O icoană pe lemn, în care Pruncul Iisus suge la Maica Domnului, o imagine extrem de rară
în iconografia ortodoxă.
7. Icoana Maicii Domnului Ferecată în argint făurit ă de renumitul meșter ieșean Ion Atanasiu
în anul 1827. Icoana dă impresia că Maica Domnului te urmărește cu privirea din orice parte
ai privi-o. Deasupra ușii de la intrarea în biseric ă este fresca „Adormirea Maicii Domnului”
(Hramul). De fapt, la Văratec, Maica Domnului este la ea acasă.

Roman

1. Mănăstirea Giurgeni – Hram „Nașterea Maicii Domnului”, ctitorită în an ul 1738 de
călugărul Ghedeon.
Icoana Maicii Domnului a fost dăruită Mănăstirii în anul 1831 și a făcut diferite minuni.
Tradiția spune că, prin voia lui Dumnezeu, peste no apte i-a apărut al treilea ochi și a doua
gură, nefiind de la început pictată asfel. De aceea este cunoscută ca „Icoana Maicii Domnului
cu trei ochi și două guri ”, este de tip Hodighitria (Povățuitoarea sau Îndrumătoarea). Îl ține pe
Pruncul Iisus pe brațul stâng și mâna dreaptă arată către El, ca fiind Calea de urmat Către
mântuire.
Icoana este vindecătoare de boli, întăritoare în cr edință și răbdare, ajutătoare a celor cu
probleme financiare. Este ferecată în argint pur și pe 6 august în fiecare an (data la care a
fost dăruită Mănăstirii) au loc mari serbări.
2. Comuna Trifești – Biserica are ca Hram „Sf. Nicolae”
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, se cred e că a fost adusă de călugări
trăitori în Sf. Munte Athos, pentru că numele Hodig hitria este scris în limba greacă. A stat
mulți ani într-o biserică din Bucovina și în sec. XVI a fost găsită plutind pe apele râului
Moldova Seacă de către un cioban și a dus-o la un s chit de călugări. Din Cauza inundațiilor la
sătenii din Trifești s-au mutat la deal, aproape de schit. Dar călugării au plecat și biserica
schitului a devenit biserica satului, păstrând icoa na.
Icoana Maicii Domnului este vindecătoare de epileps ie, descoperitoare a pagubelor,
ajutătoare la împăcarea celor învrăjbiți și aducăto are de ploi.
Icoana este îmbrăcată în argint, Pruncul Iisus stă pe brațul stâng și amândoi poartă
coroane împărătești. Icoana are 0,70 X 0,90 cm, este îmbrăcată în argint aurit, cu pietre
sculptată, din naos.

Bacău

1. Mănăstirea Calapodești – Hram „Sf. Cuviosul Antipa Athovitul”
Biserica a fos ctitorită de Preotul Ion Mihalache î n anul 1889. În satul din apropierea
Mănăstirii s-a născut în 1816 Cuviosul Antipa de la Calapodești. A fost făcut frate de
mănăstire la 20 ani, la Căldărușani, apoi a plecat la Sf. Munte Athos, fiind călugărit la Shitul
Lacu, unde a stat 23 ani. În 1860 s-a întors în Mol dova și apoi, a plecat în Rusia, la
Mănăstirea Lavra Pecerska. În 1865 se stabilește la Mănăstirea Valaam timp de 17 ani. A
trecut la cele veșnice 10. I.1882 și a fost canonizat în anul 1992. În chilia sa de la M. Athos a
fost găsită Icoana Maicii Domnului, Glykophilousa (Dulcea Sărutare), păstrată la Mănăstirea
Valaamo (Finlanda). Era parte din iconostas deasupr a ușilor împărătești cu un text în limba

– 28 – romană cu litere chirilice. Partea de argint aurit a fost dăruită de Smărăndița Beldișteanu în
anul 1856. Icoana a fost găsită în Biserica din Val aamo în anul 2006 și adusă în țară.

Bucovina

Fălticeni

1. Rădășeni (comună) Biserica de lemn – Hram „Sf. Petru și Pavel”
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni „Portăr ița ” a fost comandată de către
ieroschimonahul Veniamin Piticaru de la Mănăstirea Râsca (ctitoria lui Petru Rareș în 1542).
Icoana este o copie artistică a Sfintei Icoane „Por tărița” din Sf. Munte Athos, de la
Mănăstirea Iviru. Apoi a fost îmbrăcată în argint l a Liov, în Galiția. În partea de jos a icoanei
stă scris „Această icoană s-a făcut și împodobit cu spesele mele – Veniamin Piticaru, 1892”.
În luna mai 1921, la cererea credincioșilor icoana a fost dusă la Rădășeni pentru a se
ruga la ea ca să aducă ploi. A fost purtată în proc esiune și spre seară a început să plouă. A
doua zi, când trebuie să o ducă înapoi la Mănastire a Râșca, boii de la car nu s-au urnit din
loc până când icoana nu a fost dusă înapoi în biser ică, unde este și astăzi. Icoana este
izbăvitoare de secetă și vindecătoare de boli.

Suceava

1. Mănăstirea Dragomirna – Hram „Pogorârea Sf. Duh”, ctitorie 1609 a Mitrop olitului
Moldovei Anastasie Crimca. Are 35 lungime, 9,5 lățime și 42 m înălțime și dă impresia unei
nave, vechi simbol al Bisericii Creștine. Aici s-a stabilit Sf. Paisie Velikovski, 1763 -1775 cu
ucenicii săi. 1976 – Paraclisul cu Hram „Nașterea M aicii Domnului.
Icoanei Maicii Domnului, făcătoare de minuni nu i s e cunoaște proveniența și nici data
pictării. Maica Domnului au un chip luminos și îți dă senzația că te urmărește cu privirea
blândă și smerită. Este vindecătoarea de boli și ad ucătoare de ploi.
2. Mănăstirea Humor – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica a fost zidită în 1530 de Toader Bubuiog, l ogofătul lui Petru Rareș și soția sa,
Anastasia. Prin frescele exterioare și interioare, Mănăstirea Humor se alătură celor de la
Arbore, Moldovița, Probota, Sucevița și Voroneț. Fr esca exterioară a fost pictată de Toma
Zugravul în 1535, fiind prima din cele 5 biserici m enționate.
Pe cupola Pronaosului este fresca „Maica Domnului c u Pruncul” (Oranta).
Două icoane împărătești „Maica Domnului cu Pruncul” și „Adormirea Maicii Domnului”
sunt pictate în sec. XVI (icoane făcătoare de minui). Pe peretele exterior, sudic este pictată
fresca „Imnul Acatist”(24 de strofe-scene) și ilust rat în special prin Glorificarea Maicii
Domnului (dominantă roșu-ocru).
3. Mănăstirea Moldovița – Hram „Buna Vestire”
Actuala biserică este ctitorite a lui Petru Rareș î n 1532.
Pictura interioară și exterioară datează din 1537, au lucrat mai mulți pictori și de
remarcat este dominanta roșu brun. La partea superi oară a peretului de sud, în exterior este
reprezentat „Imnul Acatist”, rugă de mulțumire și l audă către Maica Domnului, una din cele
mai frumoase teme iconografice ale bisericilor din Bucovina. Mai jos, se află reprezentat
sediul Constantinopolului, redat cu ziduri puterni ce și turnuri de apărare și în acest timp pe
străzile cetății se desfășoară o procesiune impunăt oare. În frunte merg două persoane,
purtând Sfânta Maramă și Icoana Maicii Domnului, cu Iisus în brațe. După ei, urmează clerul,
împăratul cu dregătorii săi, împărăteasa cu suita e i și poporul. Pe zidurile cetății sunt
luptătorii. În partea stângă este pictată armata tu rcească și în mijlocul soldaților se remarcă
sultanul călare pe cal, cu veșminte roșii și turban verde. La poalele colinei se dă lupta dintre
un ostaș moldovean și comandantul cavaleriei turceș ti, care este omorât. În acest timp, pe
mare se ridică furtună mare și din Cer cade o ploai e de foc asupra armatei turcești, Astfel,
cetatea Constantinopolului a fost salvată în chip m iraculos prin mijlocirea Maicii Domnului. Pe
contrafortul de est, central este scena cu Profeții și Maica Dom nului pe tron, cu Iisus în brațe,
înconjurată de îngeri. În interior, deasupra ușii d e intrare în camera mormintelor se afllă
icoana Hramului „Buna Vestire”.

– 29 – În tabloul votiv din naosul bisericii este pictat P etru Rareș cu Doamna Elena și cei doi fii,
Ștefan și Ilieș, care poartă macheta bisericii și o oferă Domnului Iisus Hristos așezat pe tron
și alături de El, Maica Domnului. De mare frumusețe sunt frescele de pe peretele sudic cu
„Cei 3 magi” (Baltazar, Melchior și Gaspar urmând S teaua și apoi închinarea lor la ieslea lui
Iisus, îmbrățișat de Maica Domnului, urmând Plecare a Magilor și Fuga în Egipt a Maicii
Domnului cu Pruncul Iisus și bătrânul Iosif.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni apare d escoperită în biserica Mare în 1945
de maicie venite de la Mănăstirea Sucevița. Icoana este pictată de un autor anonim, în stil
slav și influențe renascentiste, pictată în sec. XIX . În prezent icoana este în Paraclis, este
îmbrăcată în argint, poartă pe Iisus Prunc pe brațu l stâng și amândoi privesc cu înțelegere și
îndurare la cei ce se roagă. Icoana este apărătoare a celor ce călătoresc, întăritoare în
credință, ajutătoare la recuperarea obiectelor pier dute și apărătoare de primejdii și necazuri.
4. Mănăstirea Putna – Hram „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Ștefan cel Mare”.
Este prima mănăstire zidită de Ștefan cel Mare în 1 465 și sfințită în 1469.
Tradiția spune că voievodul a tras cu arcul dintr-u n vârf de munte și a hotărât să înalțe
biserica acolo unde a căzut săgeata. Mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este în gropnița
sub un baldachin de marmură albă. Icoana Maicii Dom nului, făcătoare de minuni ar fi fost
adusă în țară de la Constantinopol de către Domnul Ștefan cel Mare sau de soția sa, Maria
de Mangop în august 1472. După stilul picturii, cri ticii consideră că a fost pictată în sec. XVII .
În 1755, Mitropolitul Iacov Putneanul a realizat fe recătura din argint masiv, în greutate
de cca. 8 kg.
Maica Domnului și Iisus Pruncul poartă pe cap două coronițe din argint aurit. Icoana
Maicii Domnului este mare vindecătoare de boli, izb ăvitoare de demoni (vindecătoare a 3
bolnave stăpânite de demoni, în 1993 și redarea ved erii unui orb) și duhuri necurate.
5. Mănăstirea Sihăstria Putnei – Hram „Buna Vestire”, a fost întemeiată tot de Șt efan cel
Mare și Sfânt în 1466.
Primul egumen a fost Lazăr, un ucenic al Sf. Mitrop olit Dosoftei al Modovei (1671 –
1686).
La Sihăstria Putnei se află Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, care este
așezată în stânga naosului Bisericii.
6. Mănăstirea Râșca – Hram „Sf. Nicolae” și „Înălțarea Sf. Cruci”.
Biserica -1540 – Macarie, episcopul Romanului, ctit ori – Logofătul Ioan, Teodor Balș și
Petru Rareș -voievod.
Biserica are picturi în interior și exterior, reali zate de pictorul grec Stamatelos Kotronas
în 1552. Pictorul era din insula Zankintos. Remarca bil este tabloul votiv, care-l înfățișează pe
Petru Rareș cu famila sa. Aici a fost stareț Sf. Ie rarh Ioren (+1608) ale cărui moște au fost
decoperite la Mănăstirea Secu.
Mănăstirea are Icoana Maicii Domnului, făcătoare de Minuni.
7. Mănăstirea Rarău – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
În anul 1776, Schitul Rarău, veche ctitorie a lui P etru Rareș (1541) a fost strămutat, în
locul în care se află astăzi, de partea cealaltă a muntelui, la porunca și sub călăuzirea Maicii
Domnului, așa cum consemnează tradiția. Tot atunci, a fost strămutată și Icoana Maicii
Domnului, făcătoare de minuni.
Construcția bisericii s-a încheiat în anul 1800, cu ajutorul familiei Balș și în 1877, regele
Carol I a hotărât ca toate reparațiile și întreținerea lăc așului să se facă din veniturile moșiei
sale. Aici a viețuit monahul Daniel Sandu Tudor, me mbru al „Rugului Aprins” al Născătoarei
de Dumnezeu.
Mănăstirea are icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, de o mare frumusețe și
îmbrăcată în argint. Este vindecătoare de boli și a linătoare a suferințelor. Icoana a fost
dăruită de Doamna Elena Brancovici, soția lui Petru Rareș în anul 1542, ca mulțumire că a
scăpat cu viață de amenințarea turcilor.
Călugării citesc zilnic Acatistul Peasfintei Născăt oare de Dumnezeu în fața icoanei și se
roagă ziua și noaptea.

– 30 – 8. Mănăstirea Sihăstria Rarău – Hram „Înălțareai” și „Adormirea Maicii Domnului ”
Schitul Sihăstria Rarău a fos înființat în 1541 de Domnul Petru Rareș. În 1776 Schitul a
fost mutat de cealaltă parte a Muntelui Rarău. O ve che tradiție consemnează faptul că Maica
Domnului ar fi poruncit această strămutare, așa cum am arătat la Capitolul „Mănăstirea
Rarău”. Schitul a rămas pustiu vreme de 2 secole, n oua Mănăstire a fost sfințită în anul 1994.
În acest lăcaș se găsesc 7 icoane făcătoare de minu ni care aduc vindecare și alinarea celor
bolnavi.
9. Mănăstirea Slatina – Hram „Schimbarea la Față”, este o mănăstire fort ificată, prima
ctitorie a Domnului Alexandru Lăpușneanu (1554 și 1 558), ca necropolă domnească. Aici se
află mormintele Domnitorului care s-a călugărit cu numele de Pahomie, al Doamnei
Ruxandra, precum și a celor 2 fiice, Teofana și Teo dora. La această mănăstire a fost stareț
arhim. Cleopa (1948 – 1958). Alți monahi cunoscuți: Antonie Plămădeală, Paisie Olaru și
Petroniu Tănase.
Icoana Maicii Domnului cu Iisus Pruncul așezat pe b rațul stâng, îmbrăcată în argint este
străjuită de 4 candele, a căror lumină nu se stinge niciodată.
10. Mănăstirea Sucevița – Hram „Învierea Domnului”, „Schimbarea la Față”
Socotită în ordinea cronologică, Sucevița este ulti ma și cea mai mare mănăstire cu
frescă pictată în exterior din nordul Moldovei (158 1 – 1606).
A fost construită la sf. sec. 16 de familia Movilă. Prima atestare documentară este din
anul 1504. Fresca bisericii a fost executată de Ioa n Zugravul și Fratele său Sofronie (1595 –
1596). Culorile predominante sunt verdele și roșul.
Cea mai impresionantă la peretele exterior este fre sca „Scara Virtuților” (latura de nord),
iar pe latura de sud se află „Arborele lui Iesei” ș i „Acoperământul Maicii Domnului”. Un dar de
preț al Suceviței este Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, donată mănăstirii de
către Mitropolitul Gheorghe Movilă la sfârșitul sec . XVI . Icoana este îmbrăcată în argint și
Maica Domnului cu pruncul Iisus în brațe poartă pe cap coroane aurite.
11. Mănăstirea Teodoreni – Hram „Învierea Domnului”, ctitorită în 1597 de c ătre
postelnicul Teodor Movilă, fratele domnitorului Ier emia Movilă (1597).
A fost restaurată de boierii din familia Cronicarul ui Miron Costin în sec. XVII .
Mănăstirea are Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni.
12. Mănăstirea Voroneț (Voron – șoim, corb) – Hram „Sf. Gheorghe” și „Dan iil Sihastrul”
Biserica mănăstirii a fost ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare în anul 1488, în numai 3
luni și 3 săptămâni.
Primul stareț al mănănstirii a fost Sf. Cuvios Dani il Sihastrul, al cărui mormânt se află în
Pronaosul bisericii.
Pictura interioară datează din timpul lui Ștefan Ce l Mare, iar cea exterioară se
datorează Mitropolitului Grigore Roșca prin celebru l albastru de voroneț. Pictura are peste
100 de personaje, iar marii înțelepți și sfinți sun t așezați în potire de flori.
Icoana Maicii Domnului are capul întors spre dreapt a spre o floare și spre Îngerul Mihail.
Biserica Mănăstirii Voroneț este socotită „Capela S ixtină a Orientului” pentru marea
frescă ce acoperă întreg peretele vestic cu „Judeca ta de Apoi”.
Dumnezeu Fiul stă pe scaunul de Judecător și dreapt a lui ține balanța Judecății, pe care
îngerii și diavolii pun faptele fiecărui om.
Deasupra intrării în Pridvor străjuiește Icoana Dei sis. Iisus Mântuitorul nostru privește
cercetător pe toți cei care trec pragul bisericii. În dreapta sa este Maica Domnului, iar în
stânga, Sf. Ioan Botezătorul care cer milostivirea Lui pentru oameni. Deasupra ușii de intrare
în Pronaos ce află o minunată icoană a Maicii Domnu lui cu Pruncul Iisus.
Pe bolta Pronaosului strălucește imaginea Fecioarei Oranta, înconjurată de Sfinții
Melozi, Cosma, Teofan, Roman (dulce cântătorul) și Ioan Damaschin.
La Catapeteasma Altarului este Icoana Maicii Domnul ui de tipul Hodighitria, așezată pe
tron, cu Pruncul Iisus în brațe.
Mănăstirea Voroneț ne învață cine suntem pentru a ș ti ce avem de făcut.

– 31 – Botoșani

1. Mănăstirea Cozancea – Hram „Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul Tăm ăduirii”
Biserica de zid – 1732 – ctitor Vasile Balș.
Aici a viețuit marele duhovnic Paisie Olaru, ca pus tnic, având ca ucenic pe Părintele Ilie
Cleopa.
Icoana Maicii Domnuui, făcătoare de minuni l-a vind ecat pe Părintele Ilie Cleopa în
pruncie, în urma rugăciunilor mamei sale la ea. A î ngenunchiat și i-a făgătuit Maicii Domnului
că îi va dărui acest copil, dacă îl va face sănătos . A ajuns acasă, copilul s-a însănătoșit și nu
a mai fost niciodată bolnav.
Icoana reprezintă Adormirea Maicii Domnului și cu e a se fac procesiuni pe vreme de
secetă.
2. Mănăstirea Sihăstria Voronei – Hram „Buna Vestire” și „Sfântul Dimitrie”
Zidirea bisericii a început în anul 1878 de un grup de călugări la îndemnul fostului
domnitor al Moldovei, Mihail Sturdza.
Sfântul Cuvios Onufrie a fost contemporan cu Sf. Pa isie Velicikovski de la Neamț, a
sihăstrit 25 de ani în pădurile Voronei și a fost s tareț al mănăstirii 1777 – 1778. A fost
Canonizat în anul 2005, mormântul și sfintele sale moaște se află în biserică.
Aici, a fost călugăr și Patriarhul Teoctist Arăpașu .
Catapeasma și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, re prezentare unică în țară sunt
înscrise în Patrimonul Național.

3. Mitropolia Ardealului (6)
Brașov (Episcopia Sibiului)

1. Brașov – Biserica Neagră
Capela Maicii Domnului este în partea dreaptă și Ma ica Domnului este pictată în rochie
neagră cu Pruncul Iisus gol așezat în brațe, stând pe tron, având alături îngenunchiate pe Sf.
Ecaterina și Sf. Varvara.
Pictura a fost făcută în anul 1477.
2. Biserica „Sf. Nicolae” – Șcheii Brașovului
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus este făcăto are de minuni din 1554.
3. Mănăstirea „Dejani” – Hram „Acoperământul Maicii Domnului”
Începuturile acestui așezământ monahal distrus în a nul 1761 se pierd în negura
vremurilor (sec. 17 -18). A fost distrus în anul 17 61 de armatele austro-ungare. Reînființat în
1990 în Poiana Mănăstirii păstrează de la vechea mă năstire o icoană pe lemn a Sf. Nicolae,
un clopot și o fântână. Mai cuprinde și o frumoasă bisericuță de lemn în stil moldovonesc.
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni este de dată recentă, fiind zugrăvită de
pictorul Ioan Pintilii din Fălticeni. El a pictat A ltarul de vară și icoanele de la Catapeteasma
Bisericii mari și a Paraclisului.
Icoana este vindecătoare de boli grave și izbăvitoa re de duhuri rele.

Episcopia Covasnei și Harghitei

1. Mănăstirea Chichiș (Covasna), este la 12 Km. de orașul Sf. Gheorghe – Hram „Sf.
Petru și Pavel” și „Sf. Treime”
În anul 2011 s-au sărbătorit 270 de ani de la ridic area bisericii vechi. Aici se afă Icoana
Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pictată de Părint ele Arsenie Boca. Icoana este identică ca
schiță, desen cu fresca de la Biserica Sf. Elefteri e din București, schița în cărbune a fost
făcută de Părintele Arsenie Boca (1959), care trecu se prin închisori și la Canal. Pruncul Iisus
este îmbrăcat în zeghe și este tuns ca deținuții. S fânta Maică are o figură împietrită și
îngrozită. Aureolele din jurul capetelor sunt aurit e compact, iar culorile folosite sunt
întunecate.
Icoana de la Chichiș a fost pictată de Părintele Ar senie Boca după ce a terminat studiile
la Chișinău, unde a învățat tehnica poleiturii cu a ur și a venit la Mănăstirea Brâncoveni

– 32 – (Sâmbăta de Sus) între anii (1938- 1948). În aceast ă icoană fețele Maicii Domnului și a
Pruncului Iisus sunt albe de lumină, au ochii albaș tri și fețe zâmbitoare. Aureola Maicii
Domnului este albă și filigranată cu Flori, iar cea a Pruncului Iisus este parțial transparentă.
Pruncul Iisus este înconjurat de lumină, într-un ha lou oval, exact ca în schița de la
Biserica Sf. Elefterie. Biserica din Chichiș a fost construită între anii 1937 – 1940. Nu se știe
cine a adus icoana aici, dar una dintre presupuneri este că Părintele Glodeanu, care a slujit
aici până în anul 1960, fiind sibian, trecea des pe la Mănăstirea Sâmbăta de Sus și este
posibil să o fi comandat Părintelui Arsenie Boca sa u să o fi primit în dar de la acesta.
2. Mănăstirea Izvoru – Mureșului (Harghita) – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
Ctitorită 1996 – 2000, ctitor Episcopul Ioan al Cov asnei și Harghitei.
La intrarea în mănăstire este o clopotniță cu fațad ă de piatră, de unde te privește icoana
în mozaic a Maicii Domnului, ocrotitoarea Sfântului Lăcaș.
Pictor al Bisericii este Liviu Dumbravă din Gura Hu morului, iar icoanele de la
catapeteasmă sunt pictate de maici în atelierele Sf . Mănăstiri (Maica Domnului cu Iisus
Pruncul așezat pe brațul stâng).
La început de mileniu, această Mănăstire este o can delă aprinsă în inima Ardealului și
are rolul de a ține stânsă legătura între mănăstire și neamul românesc.
3. Mănăstirea „Sf. Ilie”, Toplița – Hram „Sf. Ilie”
Înființată în 1928, fiind o ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, închinată memoriei
părinților săi.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus a fost real izată de zugravul Dimitrie Belizarie.
Patriarhul Miron Cristea a depus icoana pentru o no apte la Sfântul Mormânt al lui Iisus
Mântuitorul și sfințită apoi la râul Iordan. Este o icoana făcătoare de minuni.

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului

4. Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramure șului (14)
1. Mănăstirea Florești (Cluj) – Hram „Acoperământul Maicii Domnului”, ct itorită în 1994
de preotul Fizeșan Vasile și familiei Beldea Ion di n Florești și cu ajutorul crencioșilor de aici.
Hramul este pe 1 octombrie și este sărbătoare iubit ă de poporul român pentru că se legă de
apariția minunată a Maicii Domnului în Biserica Vla herne din Constantinopol, care este
biserica Vlahilor, adică a strămoșilor noștri.
Fresca cu „Acoperământul Maicii Domnului”, împodobe ște Biserica și o înfățișează pe
Maica Domnului cu brațele întinse peste care este e șarfa roșie, ce acoperă capetele celor
credincioși, ierarhi și oameni din popor. Maica Dom nului poartă pe cap o coroană aurită și
înconjurată de o aureolă luminoasă.
Părintele Stăniloaie a spus cu lacrimi de recunoști nță în glas: „Ce alt neam mai spune
Sfintei Feciare „Maica Domnului” ? ”
La Mănăstirea Florești, prezența Maicii Domnului și a Sfântului ei Acoperământ a făcut
multe minuni. Cu o zi înainte de sărbătoare a ploua t torențial, a fost frig și mohorât, dar a
doua zi, pe 1 octombrie a fost soare și cald, era A coperământul Maicii Domnului pe care l-a
cinstit întreaga natură.
2. Mănăstirea Nicula – Hram „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Nicolae”, „Buna vestire”
Prima atestare documentară este în 1562. Noua biser ică de zid s-a ridicat în 1875 –
1879. Odorul cel mai de preț al mănăstirii este Ico ana Maicii Domnului cu Pruncul, zugrăvită
de preotul Luca din Iclod (Cluj) în anul 1681- tip Hodighitria, la cererea și pe cheltuiala
nobilului român Ioan Cupșa, care a donat-o biserici i din satul Nicula. Preotul Luca a mai
pictat: Icoana Maicii Domnului, numită „Dulcea Săru tare” (Mănăstirea Strâmba – Sălaj) și
„Icoana Sf. Apostoli Petru și Pavel” care se află l a Mănăstirea – Cluj.
Un document din anul 1736 descrie frumusețea icoane i de la Nicula.
„Chipul Maicii Fecioare și a Fiului pe care-L ține în brațul stâng cuprind întreaga icoană
într-o proporție potrivită. Figura ei este lungărea ță, de culoarea spicului de grâu, cu ochii

– 33 – negri, corpul puțin înclinat și o privire plină de gingășie. Micuțul are capul descoperit și
binecuvântează cu mâna dreaptă. Maica Domnului poar tă o haină purpurie, umbrită cu negru
și vânăt. Are două stele pe haină, una pe creștet ș i alta pe umărul drept”. Icoana are 86 cm
lungime, 65 cm lățime și grosimea scândurii 2 cm.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni a plâns de multe ori, este vindecătoare de
boli, păzitoare de primejdii și apărătoarea de neca zuri.
Pe 15 febr. 1699, un grup de ofițeri austrieci au i ntrat în biserica din Nicula și au
observat că icoana plângea cu lacrimi adevărate. Mi nunia a durat până la 12 martie, adică o
lună de zile. Această minune a prevestit tristul ev eniment al „unirii cu Roma” a bisericii
ortodoxe din Transilvania în anul 1700.
Între anii 1714 -1782 icoana a fost ascunsă fiind î ngropată în pământ.
După 1948, Vasile Chezan, tatăl unuia din călugării uniți de la Nicula, a ascuns icoana,
zidind-o într-o fereastră a casei sale din localita tea Lunca Bonțului, unde aceasta a stat până
în 1962, când a fost descoperită de starețul ortodo x al mănăstirii, arhimandritul Serafim. Apoi,
a fost dusă la sediul Arhiepiscopiei Clujului și du pă restaurarea din anul 1931, icoana s-a
reîntors la Mănăstirea Nicula. Rugăciunea la Icoană spune:
„Nu lăsa Măicuță
Să pierim pe cale
Căci noi suntem fii
Lacrimilor Tale”.
Pictura murală a bisericii de zid făcută în anul 19 61 are momentul „Adormirea Maicii
Domnului”, iar la iconostasul aurit, ce seamănă cu o floare sau cu soare ce revarsă raze este
în mijloc chipul Maicii Preacurate cu Iisus copil.
În Muzeul Mănăstirii Nicula se păstrează icoana pe lemn din sec. XVII ce înfățișează pe
Maica Domnuli Hodighitria.
Mănăstirea Nicula are un vestit atelier de pictură a icoanelor pe sticlă. În altarul bisericii
de lemn, deasupra frescei este Icoana Maicii Domnul ui cu Iisus pictată pe sticlă, de mult.
În atelierul iconografic este icoana pe sticlă cu „ Nașterea Maicii Domnului”, mai sunt
„Buna Vestire”, „Cina cea de Taină”, „Nașterea Mânt uitorului” și alte momente din viața lor.
Icoanele de la Nicula izvorăsc din lacrimi și izvod esc lumina în sufletele credincioșilor.

Arhiepiscopia Alba Iulia

1. Schitul Aiud – Hram „Înălțarea Sfintei Cruci”
În anul 1999 a fost sfințită biserica-mausoleu în m emoria martirilor trecuți prin temnițele
Comuniste (Penitenciarul din Aiud) de către I.PS B artolomeu Anania. În anul 2005 s-a
înființat mănăstirea. Deosebită este Icoana Maicii Domnului (Oranta), Rugătoarea cu brațele
ridicate și cu Sfinții mucenici din temnița Aiud.
2. Mănăstirea Dumbrava – Hram „Sf. Dimitrie” și „Adormirea Maicii Domnulu i”
Ctitorită în 1996 cuprinde biserica și chiliile. În anul 2009 s-a sfințit noua biseică de tip
catedrală, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului.
În bolta bisericii din satul Dumbrava a fost descop erită Icoana Maicii Domnului,
făcătoare de minuni.
3. Mănăstirea Lupșa – Hram „Înălțarea Sfintei Cruci”, este vatră mănăs tirească de la
începutul sec XV . Biserica a fost ctitorită de familia boierilor Câ ndea în 1429.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, făcătoare de minuni a fost așezată cu cinste în
noua biserică a Mănăstirii Lupșa după anul 2000. Es te o replică fidelă, executată la scara
naturală a Icoanei de la Mănăstirea Vatopedu (M. At hos), unde călugării români merg deseori
pentru a se adăpa duhovnicește de la izvoarele unei experiențe monahale milenare.
Icoana înfățișează minunea ce a avut loc la Mănăsti rea Vatopedu în ziua de 21. I.807.
După slujba utreniei urmată de Sf. Liturghie, stare țul a plecat să dea portarului cheile ca să
deschida porțile lavrei. S-a închinat Icoanei Maici i Domnului aflată în pridvor și a auzit o voce
care i-a grăit din icoană „astăzi să nu deschideți porțile mănăstirii, ci să urcați pe metereze și
să le spuneti piraților să plece”. Când a ridicat o chii a văzut că cea care i-a vorbit fusese chiar
Maica Domnului. Atunci, Pruncul Iisus din brațele e i, și-a mișcat mâna, acoperind cu ea gura

– 34 – Ei și a spus: „Nu Mamă, nu le spune. Lasă-i să fie pedepsiți după cum merită, pentru că și-au
neglijat datoriile lor călugărești”.
Dar, maica Domnului plină de milă, a prins mânuța F iului și-a repetat cele spuse, de
încă două ori. După această minune, chipurile lor a u rămas așa.
În acest fel, Mănăstirea Vatopedu a scăpat de piraț ii care vroiau să prade.
Icoana a primit numele de Paramythia, adică Mângâie toarea. Pe chipul ei se poate citi
și astăzi aceeași milă plină de dragoste față de cr eștini.
4. Schitul Obârșii – Hram „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”
A fost înființată în anul 2003, ca obște de monahi. Au Icoana Maicii Domnului, făcătoare
de minuni, numită Pantanassa (vindecăroare de cance r).

Episcopia Sălaj

1. Mănăstirea Strâmba – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
Vechimea ei este plasată fie în sec. 15 (1470) sau la începutul sec. XVIII .
Tradiția amintește că a fost întemeiată de o văduvă bogată, gârbovă (strâmbă), (de
unde este și numele), care și-a dăruit pământurile și averea ei pentru ridicarea bisericii.
Mănăstirea păstrează Icoana Maicii Domnului cu Prun cul, făcătoare de minuni, numiți
„Dulcea Sărutare”, copie a celei de la Mănăstirea N icula (Glykophilousa). Icoana a fost
pictată în sec. 18 de către preotul Luca din locali tatea Iclod (Cluj), alături de Icoana de la
Nicula (1681) și cea din biserica ortodoxă din cart ierul Mănăștur (Cluj).
Icoana este vindecătoare de boli, alinătoare a sufe rințelor trupești și sufletești,
întăritoare în credință și cea care stinge conflict ele casnice.

MARAMUREȘ

1. Mănăstirea Bixad – Hram „Sf. Apostoli Petru și Pavel” și „Adormire a Maicii
Domnului”.
Vechi așezământ atestat documentar la începutul sec . 17. În anul 1700 aici a venit
Arhimandritul Isaia, de la Mănăstirea Sf. Pavel din Muntele Athos. A fost închis în anul 1701
și mănăstirea a rămas părăsită până în anul 1759.
Actualul lăcaș a fost construit în anul 1771- resta urat și pictat.
Biserica are Icoana Maicii Domnului, făcătoare de m inuni.
Potrivit unei vechi tradiții aici vin pelerini cu o cazia unor sărbători la: Adormirea Maicii
Domnului (15 august), Nașterea Maicii Domnului (8 s ept.), Tăierea Capului Sf. Ioan
Botezătorul (29 august) și Ziua Crucii (14 sept.)
2. Mănăstirea Dragomirești – Hram „Sf. Ilie”, „Izvorul Tămăduirii” și „Adormi rea Maicii
Domnului”
Monahul Pimen Moldovan a pus bazele mănăstirii în a nul 1926.
În 1949 a avut loc un incendiu, scăpând în mod mira culos o icoană de lemn din sec. 17
reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe. Icoana a fost găsită în cenușă aproape
intactă, doar un pic afumată.
Sfănta icoană a fost pictată de un autor anonim. Un element inedit al icoanei este că
unul dintre picioarele Pruncului Iisus a fost picta t ca o mână. Interpretarea făcută de preoți
este că se datorează firii divine a Mântuitorului. Sărutând piciorul Lui este ca și când am
săruta mâna Sa. Icoana este vindecătoarea de boli ș i izbăvitoare de incendii. Dacă privești în
ochi pe Pruncul Iisus începi să te temi și ți se fa ce milă de El, văzîndu-L cu trei mâini. Alături
este o Maică severă, îngândurată, cu un frumos chip oriental.
Este o icoană a Maicii Domnului Făcătoare de minuni cum nu s-a mai văzut.
3. Mănăstirea Ieud – Hram „Nașterea Fecioarei Maria”, este biserică de lemn, situată în
deal, din sec. XIV , este din grinzi de brad.
Absida de est are portretele Domnului Petru Movila, a cneazului Vladimir și Mitropoliții
Moscovei, Alexei și Ioan din timpul voievodului Dra goș și a fiului Sas, și Drag și Balc (1392).
Biserica păstrează „Codicele de la Ieud” (1391 – 13 92).

– 35 – Pictura este apreciată ca foarte valoroasă și mește r a fost zugravul Alexandru
Ponehalski (1751 – 1782). În Naos, este Icoana Hram ului „Nașterea Fecioarei Maria”
semnată de acest pictor și datată (1782).
La Iconostas este Icoana Maicii Domnului (Oranta), înconjurată de frumoase motive
decorative și flori, predomină culoarea roșu-cărămi ziu.
Biserica este monument UNESCO.
4. Biserica din Cornești este din lemn de stejar. Satul apare în documente în anul 1470.
Pictura murală a fost făcută în anul 1750 de către zugravul Hodor Toador din Vișeul de
Sus. Biserica are pictată pe bolta Pronaosului două scene unice din viața Maicii Domnului:
– „Întâlnirea Elisabetei cu fecioara Maria la Poar ta de Aur”
– „Maica Domnului vindecă mâinile tăiate ale unei f emei” (subiect întâlnit în literatura
populară).
5. Mănăstirea Moisei – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
A fost sfințită în 1672 de Mitropolitul Transilvani ei, Sava Brancovici, ca metoc al
Mănăstirii Putna.
Legenda lămurește începuturile acestei mănăstiri cu nume biblic.
Se spune că Moise Coman cu soția sa, Dochia, o fami lie din Moisei, foarte înstărită
avea un fiu plecat peste Prislop, în Bucovina pentr u a-și găsi soție și nu s-a mai întors.
Părinții l-au crezut mort și au ridicat o cruce pen tru el. În molidul de lângă cruce au descoperit
o icoană a Maicii Domnului pe care au dus-o în alta rul bisericii satului. Dar a doua zi, icoana
se afla în molidul în care fusese găsită. Fiul lor, Grigor a poposit la Mănăstirea Putna și s-a
călugărit acolo, cu numele de Mihaiu. Molidul în ca re a fost descoperită icoana a fost tăiat și
pe trunchiul lui s-a așezat masa Altarului biserici i Mănăstirii Moisei.
Icoana Maicii Domnului este făcătoare de minuni, es te argintată și Iisus Pruncul stă în
brațele mamei sale, fiind încoronați cu spire aurit e. Chipurile lor sunt foarte blânde și cu
înțelegere față de cei care le cer ajutorul prin ru găciuni.
6. Mănăstirea Petrova – Hram „Izvorul Tămăduirii” și „Tăierea Capului S fântului Ioan
Botezătorul”
A fost înființată în anul 2000. Izvorul aflat pe dr umul spre mănăstire are proprietăți
tămăduitoare.
În Paraclisul Mănăstirii este Icoana Maicii Domnulu i, făcătoare de minuni.
7. Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia – Hram „Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul
Tămăduirii”
A fost ctitorită între anii 1923 – 1926 de preotul paroh din satul Rohia, Nicolae Gherman
pe Dealul Viilor, în memoria ficei sale Ana, moartă la frageda vârstă de 10 ani.
Într-o chilie a mănăstirii a locuit părintele Nicol ae Steinhardt (1980 – 1985).
În Pridvorul bisericii noi este executată în mozaic Icoana Hramului „Adormirea Maicii
Domnului”. Mănăstirea păstrează Icoana pe sticlă „M asa de Rai”, în care la aceeași masă în
formă de romb sunt: Iisus Hristos, Maica Domnului c u Iisus Pruncul pe brațul drept și Sfinții
Împărați Constantin și Elena.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, este n umită și „Călugărița” datorită felului
în care este zugrăvită. Are veșminte negre, călugăr ești și privirea este îndreptată în jos, ca
semn al smereniei și lăsării în voia lui Dumnezeu.
Icoana a fost pictată în anul 1940 de către monahul Nicanor de la Sf. Munte Athos.
Icoana a scăpat dintr-un incendiu provocat de o lum ânare nesupravegheată. Suportul ei de
lemn a ars în întregime, dar icoana poartă doar cât eva urme mici ale focului.
Icoana este mare vindecătoare de boli și suferințe omenești.

– 36 – 5. Mitropolia Olteniei (11)
Arhiepiscopia Craiovei

1. Catedrala Madona Dudu – Craiova – Hram „Adormirea Maicii Domnului”
În ramurile unui dud secular, pe o movilă de pământ numită „Dealul Livezii”, cu mulți ani
înainte ca Mihai Viteazul să ajungă Ban al Craiovei (sec. 16) a fost găsită Sfânta Icoană de
către un negustor de prin partea locului. Încercând să o vândă, de mai multe ori, de fiecare
dată icoana dipărea și era găsită din nou în dud.
La aflarea acestei minuni, clucerul ce avea proprie tate în această livadă a hotărât să
construiască o biserică de lemn pentru a adăposti sfânta icoană.
Mai târziu s-a ridicat o biserică din piatră. Icoan a vindecătoare de tot felul de boli
(cancer și leucemie) a vindecat mii de bolnavi. În anul 1788, a fost vindecată fiica unui
argintar din Sibiu, grav bolnavă. Văzându-și fiica sănătoasă a făurit pentru sfânta icoană
ferecătura din argint. Icoana este apărătoare de in cendii si catastrofe naturale. Asfel, a
scăpat renovată din incendiul din 1801, când au năv ălit turcii, iar ulterior dintr-un cutremur,
fiind găsită printre dărămături, fără nici o zgârie tură.
2. Mănăstirea Popânzălești comuna Drăgotești – Hram „Sf. Ierarh Calinic”, „Sf . Nicolae”
și „Cuvioasa Paraschiva”
Primul lăcaș din lemn a fost construit în anul 1678 , de către logofătul Hamza din
Popânzălești. Legenda spune că acesta a fost haiduc , călugărindu-se aici sub numele de
Ioan.
În anul 1799, arhim. Metodie din Râmnic a ctitorit un alt lăcaș din lemn . În 1853, Sf.
Calinic, episcop de Râmnic îl trimite pe ieromonahu l Lavrentie să construiască o biserică de
cărămidă. Sf. Ierarh Calinic a donat Mănăstirii o i ocoană a Maicii Domnului, făcătoare de
minuni, împodobită cu o salbă de aur. Legenda spune că fostul prprietar a luat pentru el
salba de aur dar după câțiva ani a sărăcit și înfri coșat și umilit, a înapoiat salba icoanei și
mănăstirii.
3. Mănăstirea Lainici – Hram „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Izvorul
Tămăduirii”
Conform tradiției, în sec. 14. Sf. Nicodim de Tisma na a construit un schit de lemn în
Lainici. A fost distrusă în sec. 18, îm timpul Mari ei Tereza. Apoi în 1780 s-a construit o altă
biserică.
Actuala biserică a fost ctitorită între anii 1812 – 1817 pe cheltuiala boierilor Sărdănescu,
Brăiloiu, Fărcășescu, Poenaru, Măldărescu, Bengescu și Mageru.
Aici s-a ascuns Tudor Vladimirescu, deghizat în căl ugăr, fiind urmărit de turci. Aceștia
devastează mănăstirea.
Între 1854 – 1900 a fost stareț Cuviosul Irodion, n umit de Sf. Calinic de la Cernica
„Luceafărul Lainiciului”.
O nouă distrugere a fost în timul Primului Razboi m ondial. După 1929 este refăcută de
un grup de monahi de la Mănăstirea Frăsinei. După 1 990 s-a pus piatra de temelie pentru
noua biserică catedrală de către Mitropolitul Nesto r al Olteniei.
Termenul „Lainici” ar proveni de la numele unui tri b geto-dac, al lailor (sec. 4-5)
împreună cu tribul bessilor sau în greaca veche îns eamnă „lainos – piatră”.
Icoana Maicii Domnului Grabnic Ascultatare (Gorgoep icoos) este o replică pictată de
monahii de la M. Athos. În Mănăstirea Dochiariu se află o frescă cu chipul Maicii Domnului și
a Pruncul Iisus, despre care se spune că a vorbit î n chip minunat din perete. Ea s-a adresat
trapezarului Nil, când l-a iertat pentru neascultar e și căruia i-a dăruit vederea ochilor.
Maica Domnului a spus „tuturor celor ce mă cheamă p e mine cu inimă curată, le voi fi
mijlocitoare, iar Fiul meu prin ruga mea, nu-i va t rece cu vederea. Și se va chema icoana mea
„Grabnic Ascultătoarea”, pentru că toți cei ce se v or închina, ei vor primi mila și grabnică
ascultare”.
Icoana a fost adusă la Mănăstirea Lainici în anul 2 006 – și este făcătoare de minuni.

– 37 – 4. Mănăstirea Strâmba – Hram „Sf. Treime” și „Acoperământul Maicii Domn ului”
A fost ctitorită în 1597-1599 de Stoichiță Râioșean u și soția sa Dochia pe locul unui
schit mai vechi din 1519. Printre ctitorii sunt și domnitorul Ștefan Cantacuzino și Nicolae
Mavrocordat.
Pictura a fost făcută în 1793 de Constantin Râioșea nu, mare armaș.
Icoana Maicii Domnului Oranta, cu Iisus Pruncul așe zat la pieptul său și amândoi cu
mâinile ridicate spre rugăciune și binecucântare es te pictată în ulei pe lemn este o icoană
portabilă și făcătoare de minuni
5. Mănăstirea Tismana – Hram „Adormirea Maicii Domnului”, este cea mai v eche
mănăstire din Țara Românească, fiind întemeiată de Sf. Nicodim cu ajutorul Domnitorului
Radu I (1377 – 1383). Prima biserică a fost construită di n lemn de tei, de unde vine și numele
mănăstirii. Biserica actuală a fost sfințită la 15 august 1377. Matei Basarab a construit
Paraclisul (1646 – 1651) cu Hramul „Sf. Prooroc Ili e”. Mănăstirea păstrează ca moaște
degetul Sf. Nicodim și părticele de la Sf. Ignatie Teoforull și Sf. Ioan Gură de Aur.
Icoana Maicii Domnului este făcătoare de minuni „Th eotokos” (Născătoarea de
Dumnezeu) și Maica Domnului are pe Iisus Pruncul pe brațul stâng , stă pe un tron și de o
parte și de alta sunt câte trei îngeri cu aureole.
În tabloul votiv, macheta bisericii de la Tismana se află sub ocrotirea lui Iisus Hristos.

Arhiepiscopia Râmnicului

1. Mănăstirea Bistrița – Hram „Adormirea Maicii Domnului”, este ctitorie a boierilor
Craiovești, Barbu și frații săi, Pârvu Vornicul, Da nciu Armașul și Radu Postelnicul din
anii 1492 – 1494.
Biserica mare a fost rectitorită de Știrbei Vodă (s ec. XIX ).
În 1497 au fost aduse de la Constantinopol moaștele Sf. Grigore Decapolitul.
La Mănăstirea Bistrița a funcționat prima tiparniță din Țara Românească a
ieromonahului Macarie. În mănăstire sunt ateliere d e pictură, sculptură și broderie.
Pe catapeteasma bisericii Bistrița sunt două icoane din anul 1740, fiind opera lui
Gheorghe Zugravul, un pictor de la Mănăstirea Hurez i. Una din ele îl reprezintă pe Iisus
Hristos Drept Judecător cu Maica Domnului și Sf. Io an Botezătorul în poziție de rugăciune în
spatele lui, iar cealaltă este cu Maica Domnului El eusa (Îndrumătoarea) cu Iisus Pruncul în
brațe. Sus, în dreapta și stânga sunt cei Sfinți Ar hangheli, Mihail și Gavriil. De la începutul
sec. XVII se păstrează în Altarul Bisericii Mari alte doua ic oane: Maica Domnului
Împărăteasă, cu 12 prooroci, pictați lateral în stâ nga și dreapta, Iisus Hristos – Deisis cu cei
12 Apostoli într-o parte și alta. Nu se cunoaște au torul.
Sunt icoane de o mare frumusețe și făcătoare de min uni.

2. Mănăstirea Dintr-un Lemn – Hram „Nașterea Maicii Domnului”
Potrivit tradiției locale, biserica de lemn este de la începutul sec XVI, prin cioplirea unui
singur stejar. Paul de Alep, care l-a însoțit pe Pa triarhul Macarie al Anttiohiei în călătoriile
acestuia prin Țările Romane (1653 – 1658), susține că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii
Domnului în scorbura unui stejar bătrân. Atunci, o voce i-ar fi poruncit să zidească o
mănăstire în trunchiul acelui copac.
Primul document datează așezământul monahal din anu l 1635. În 1640, Matei Basarab
a construit biserica de zid.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni este pă strată în Biserica Mare. Are
dimensiuni impresionante (1,50m X 1,10m) este pictată pe lemn de chiparos (sec. IV ) după
modelul icoanei făcute de Sf. Apostol Luca. În anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea
din Strasbourg a vizitat Mănăstirea și studiind ico ana a apreciat că a fost pictată în sec. IV la
Mănăstirea Theothokos din Grecia, după icoana Sf. A postol Luca. Alți cercetători consideră
că icoana este de la Constantinopol (sec XIV ).
Mai există trei exemplare asemenea celei de la Mănă stirea Dintr-un Lemn, unul din ele
fiind la Mănăstirea Brâncoveni.
Icoana Maicii Domnului este vindecătoare de boli și suferințe omenești.

– 38 – 3. Mănăstirea Govora – Hram „Adormirea Maicii Domnului”, este una dintr e cele mai
vechi din țară, ridicată în sec. XI V-XV sub domnia lui Vlad Dracul. Numele Mănăstirii provine
din slavă – govoreți, a vorbi, a spune sau murmur de izvor.
Refăcută de domnii Vlad Călugărul și Radu cel Mare, apoi între 1640 – 1645, domnitorul
Matei Basarab o reface total și instalează o tiparn iță, primită de la Mitropolitul Petru Movilă de
la Kiev.
S-au tipărit cărți de cult – Psaltirea (1637), Prav ila Mică (1640) și prima carte în limba
română Pravila de la Govora. Biserica de azi a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu
(1775). Chipul său apare pe peretele de sud al Pron aosului.
Deasupra ușii de intrare în Biserică este pictată M aica Domnului cu aripile întinse peste
adunarea credincioșilor. Acoperământul Maicii Domnu lui este într-o formă unică în țara
noastră și sunt ocrotiți, într-o parte toți ierarhi i, iar în cealaltă, regi, împărați și oameni de
rând.
Imaginea este inspirată din ultima carte a Noului T estament „Apocalipsa”. Cele două
aripi de vultur reprezintă cele două virtuți ale Fe cioarei Maria: ascultarea și curăția. Aceste
două aripi au ajuta-o să se ridice deasupra lumii ș i a ispitelor. Mai există o reprezentare
asemănătoare a Maicii Domnului la Mănăstirea Lainic i (Gorj) dar de dimensiuni mai mici și
pictată mai târziu, probabil după modelul de la Gov ora. (Maica Domnului „Înaripata”). Pictura
de la Govora este a zugravilor proveniți din școala de pictură bisericească de la Hurezi,
oameni talentați, dar și buni cunoscători ai Script urii și Teologiei (1712).
Din anul 2010 la Mănăstirea Govora este o copie a I coanei făcătoare de minuni a Maicii
Domnului „Pantanassa” (Conducătoarea), (Atot împără teasa), care se găsește în original la
Mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos. Icoana a fo st pictată în sec. XVII și o înfățișează
pe Maica Domnului stând cu Pruncul în brațe pe tron ul împărătesc.
Maicii Domnului Pantanassa i se aduc rugăciuni pent ru vindecarea bolilor grave.
Pe Calota Pridvorului de la Govora este pictată Mai ca Domnului cu Pruncul Iisus,
numită „Oranta” (Rugătoarea) și este înconjurată de medalioane cu Prooroci. Catapeteasma
de la Govora este sculptată în lemn de tei cu motiv e florale executate în registre mici (1702).
Icoana Maicii Domnului „Hodighitria” (Îndrumătoarea ) a fost pictată de ieromonahul Ioan
Zugravul pe lemn (începutul sec. XVI ).
Maica Domnului este reprezentată într-un veșmânt ro șu-vișiniu țesut cu aur, iar Pruncul
Iisus cu o tunică verde și o mantie roșie. Chipuril e se evindențiază pe un fond auriu. În
colțurile de Sus se află Sfinții Arhangheli repreze ntați bust.
Icoana Adormirea Maicii Domnului (Hramul), pe lemn, este într-o săpătură în peretele
de lângă Catapeteasmă și are înscris în partea de j os și autorul ei: „Eu, Ranete zugrav”, fiind
aceeași persoană cu Hranite, care a făcut parte din echipa care a pictat fresca (1705).
„Măicuța Domnului este cea care aduce rugăciunile c redincioșior la tronul Fiului Său și
Dumnezeului Nostru” ( Maica stareța Heruvima – Govo ra) .
4. Mănăstirea Ostrov – Hram „Nașterea Maicii Domnului”
Schitul a fost ctitorit între anii 1520 – 1521 de d omnitorul Neagoe Basarab și soția sa,
Despina pe locul unei biserici mari vechi din sec. XIV . Se păstrează și azi tâmpla aurită din
lemn de tei și icoana Maicii Domnului, restaurată i n 1751 de Ioan Zugravul.
Pictura bisericii în stil bizantin valoroasă din pu nct de vedere artistic, a fost realizată
între 1752-1760. Icoana făcătoare de minuni a Maici i Domnului, „Hodighitria” (Îndrumătoarea)
a fost făcută în sec. XVI . Nu se cunoaște cine a pictat-o, dar dintr-o inscr ipție aflăm a fost
restaurată în 1795 de către Ioan Zugravul, Maica Do mnului este reprezentată cu un chip ce
radiază lumină interioară, de o frumusețe și smeren ie neasemuite. Ea îndrumă cu mâna
dreaptă pe Fiul ei, Pruncul Iisus, care o ascultă c uminte. Icoana este vindecătoare de boli
grave (parkinson, leucemie, paralizie, este ajutăto are de zămislirea de prunci și apărătoarea
de primejdii. Doamna Despina s-a călugărit aici, su b numele de Maica Platonida.
5. Mănăstirea Surpatele – Hram „Sf. Treime”
Prima biserică de lemn a fost înălțată de logofătul Tudor Drăgoescu și fratele său,
Stanciu, feciorii lui Popa Frâncu, la îceputul sec. XVI . Biserica de zid a fost construită în 1703
– 1706 de Doamna Maria Brâncoveanu. Biserica a fost pictată în frescă în 1707 de zugravii

– 39 – Andrei Iosif ieromonah, Hranite și Ștefan. O scenă unică este Sfânta Treime desfășurată în 6
picturi, situate la baza cupolei, reprezentând prim irea celor trei Îngeri de către Avram și
spălarea picioarelor. O altă scenă rar întâlnită es te împărțirea Hainelor lui Iisus. Icoana Maicii
Domnului, făcătoare de minuni este așezată în biser ica Troiță a Mănăstirii Surpatele, la
catapeteasmă. Despre icoană se spune ar fi o copie după cea de la Smolensk din Rusia. Nu
se cunoște cum a ajuns în Romănia, fiind descoperit ă în podul unei case din Olt și adusă în
1975 la Mănăstirea Surpatele. Maica Antonina Oprea a luat-o în chilia ei și se ruga la ea. În
anul 1980, în urma unor rugăciuni puternice, maica a observat că icoana a început să
lăcrimeze. O comisie specială de la Episcopia Râmni cului a cercetat fenomenul icoanei Maicii
Domnului și l-a declarat autentic. În anii 2002 – 2 004 a fost restaurată și mulți pelerini aflați în
suferință vin să se roage și pentru mulți Maica Dom nului s-a arătat grabnic ajutătoare.
Deosebită este fresca „Adormirea Maicii Domnului”, prăzmuită la 15 august, în care Copilul
pe care Iisus îl ține în brațe, reprezintă sufletul Fecioarei Maria.

Ehiepiscopia Slatinei

1. Mănăstirea Brâncoveni – Hram „Adormirea Maicii Domnului”, „Izvorul Tămă duirii” și
„Sf. Arghangheli Mihail și Gavriil” (Paraclis)
Prima atestare documentară este un act de danie din 1583, din timpul lui Mihnea
Turcitul. Matei Basarab s-a vindecat cu apa Izvorul ui Tămăduirii și împreună cu nepotul său
Preda Brâncoveanu, bunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu vor reface mănăstirea
între 1692 – 1634.
În amintirea celor dragi care se odihnesc aici, Con stantin Brâncoveanu reface din
temelii cele două biserici (1699 – 1704), cu pictur ă.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni a fost adusă în anul 1952 și este o copie a
celei de la Mănăstirea Dălhăuți, Județul Vrancea, c are datează din perioda iconoclasmului.
Mai târziu a fost ferecată în argint. Icoana este n umită „Povățuitoarea”, Maica Domnului îl
poartă pe Iisus Pruncul pe brațul drept și cu mâna stângă arată spre El, care stă cuminte și
ascultător. Icoana este vindecătoare de boli, ajută toare a celor ce își doresc copii, alinătoare
a suferințelor, aducătoare de ușurare sufletească ș i întăritoare în credință.

6. Mitropolia Banatului (4)
Ehiepiscopia Aradului

1. Mănăstirea Arad Gai – Hram „Acoperământul Maicii Domnului” (biserica nouă),
„Nașterea Maicii Domnului” (Paraclis)
Ridicată în anii 1760 – 1762 de Episcopul Sinesie Jivanovici (1751-1768). Biserica
Nouă a fost sfințită în anul 2010. Icoana Maicii Do mnului, făcătoare de minuni a fost pictată în
sec. XVIII și donată de Episcopul ctitor. Muzeul Mănăstirii ar e o valoroasă colectie de artă:
icoane vechi pe lemn și sticlă, carte rară și obiec te de cult.
2. Mănăstirea Hodoș Bodrog – Hram „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (b iserica
veche), „Pogorârea Duhului Sfânt” (biserica nouă), „Adormirea Maicii Domnului” (Paraclisul
de vară)
Tradiția vorbește despre decoperirea aici a unei ic oane făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul. Prima atestare documentară a M ănăstirii este din anul 1177, fiind
așezământul cu cea mai veche viață monahală neîntre ruptă din țara noastră. O nouă
biserică, în stil bizantin, existentă și azi, se r idică în anul 1370. Icoana Maicii Domnulu cu
Pruncul este una din cele mai vechi de la noi din ț ară, este pictată pe lemn, în stil bizantin.
Legenda spune că icoana ar fi fost descoperită de u n taur înfuriat care, împungând un
falnic stejar cu coarnele, l-a doborât la pământ, l ăsând să iasă la iveală Sfănta Icoană a
Maicii Domnului, pe care sătenii au adus-o în biser ica lor (probabil în sec. XIV ). Icoana este
vindecătoare a suferințelor trupești și sufletești, întăritoare în credință. Icoana este marcată

– 40 – de o duioșie de nedescris, Pruncul Iisus își spriji nă capul de obrazul stâng al Maicii tale, iar
Ea are o privire tristă, înlăcrimată.

Ehiepiscopia Caransebeș

1. Schitul Bogâltin – Hram „Sf. Apostoli Petru și Pavel”
A fost întemeiat în anul 1949 la inițiativa credinc ioșilor din zonă. Biserica a fost sfințită în
anul 1959, apoi prin Decretul 410, așezământul a fo st deființat până în anul 1994. Din anul
2008 este schit de maici.
Biserica are două icoane frumoase ale Maicii Domnul ui, una din ele fiind pictată de
renumitul Duhovnic Vichentie Mălău, călugăr aici în tre anii 1949 – 1951.
2. Schitul Poiana Mărului – Hram „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”
Înființat de Preotul Paroh Dorel Mercea și de credi ncioșii comunei Măru (1989 – 1994).
În anul 2000 s-a ridicat biserica, finalizată în an ul 2002, iar din 2009 schitul este de
călugărițe. Despre Icoana Maicii Domnului cu Pruncu l Iisus, făcătoare de minuni, se spune că
zugăvirea ei s-a făcut la Sf. Munte Athos (1520). A fost adusă în Țara Românească unui
boier din părțile Craiovei și pentru a o feri de in vazia turcească, fiul său a dus-o dincolo de
munți. În satul Măru, unde a rămas și el până la sf ârșitul vieții. Tradiția spune că odată,
venind turcii în sat, au venit să-i omoare pe local nici, dar aceștia au început să se roage
icoanei Maicii Domnului. Atunci, cerul s-a întuneca t și s-a pornit o mare furtună cu grindină,
punând pe fugă pe invadatori. O altă minune, a fost în anul 1739, când armata austriacă a
dat foc bisericii de lemn, care a ars în întregime. Doar Icoana Maicii Domnului a fost găsită
prin jar și cenușă, fără nici o urmă a focului mist uitor. Deci, Icoana este apărătoare de foc, de
primejdii și calamități.
Maica Domnului ține pe Iisus Pruncul pe brațul stân g, au deasupra capetelor coroane
împărătești, ținute de îngeri.
Isus Pruncul se sprijină cu mâna dreaptă de pieptul Maicii Sale, care în mâna dreaptă
ține o creangă cu 9 trandafiri (5 roșii și 4 de cul oare roz) și privește cu blândețe pe cei ce se
roagă.
Numele generic al Icoanei Maicii Domnului este „Flo area cea Neveștejită” după o
rugăciune în care Maica Domnului este numită: „rădă cina Fecioriei și Floarea Cea Neveștejită
a Curățeniei”.
În anul 1995 au avut loc inundații care au lovit sa tul, dar viitura s-a despicat în două în
dreptul bisericii ocolind-o și lăsând-o neatinsă.

– 41 – VI. Credința zugrăvește icoanele
Motto

„O pictură îl înfățișează pe Iisus bătând la ușa în chisă a unei case,
dar fără clanță pentru că ușa inimii se deschide nu mai din lăuntru”
(Iachint de la Putna )

De copil mama m-a învățat să-mi spun seara, înainte de culcare rugăciunea „Tatăl
nostru” alături de ea, stând în genunchi cu fața la icoana Maicii Domnului și candela aprinsă.
Bunicul mă lua cu el Duminica sau de sărbători la B iserica Banu din Buzău, aflată în
apropierea Casei noastre. Deși eram zburdalnică ca orice copil, la Biserică stăteam cuminte
ascultând slujba și cântările corului. Priveam la S finții pictați pe pereți și la icoane și aveam
impresia că se uitau la mine și îmi vorbeau.
Primul meu duhovnic a fost Părintele Paroh Lăudatu Vasilescu, un preot frumos dar și la
suflet și foarte cult. La mărturisire am fost la vâ rsta de opt ani. Mama m-a sfătuit să spun tot
ce am greșit. Am avut mari emoții și după împărtășa nie am venit acasă cu bunicul de mână,
pășind cuminte și fericită.
În partea stângă a altarului Bisericii Banu este aș ezată icoana Maicii Domnului cu Iisus
copil în brațe, este ferecată în argint și făcătoar e de minuni. A fost adusă de la Muntele
Athos.
Ca studentă la Iași, la Facultatea de Istorie – Fil ozofie, mergeam înainte de examene să
mă rog la Mitropolie, la Sf. Parascheva și Maica Do mnului, fără a spune nimănui. După
reușită, aprindeam lumânări pentru mulțumire. Întod eauna m-am simțit ocrotită și îndrumată
pe drumul cel bun. Pentru mine credința a fost și e ste toiagul sufletului.
Credința este stâlpul și farul vieții, fără de care te pierzi pe drum sau în valurile ei. Fără
credință se traiește în întuneric și haos.
Credința este sufletul și inima omului, are în cent rul ei Dragostea și Iertarea.
Părintele Galeriu ne îndeamnă „să avem minte senină și inimă în lumină”.
Am citit multe cărți ale Sfinților Părinți, am mers în pelerinaj la mănăstiri și schituri și de
fiecare dată mă întorceam mai bună și mai ușoară.
La vârsta mea, rugăciunea și postul îmi aduc în suf let bucurie și liniște. La Brăila
Duhovnicul meu este Părintele Stelian, care s-a ret ras la Mănăstirea Cudalbi (Galați), dar
vine în post pentru noi, credinciosii. Apropiați și Sfătuitori îmi sunt părintele Traian de la
Biserica „Sf. Constantin și Elena” și părintele Sta n Ștefan de la Biserica „Sf. Parascheva”,
cărora le sunt recunoscătoare pentru ocrotire și bi necuvăntare.
Am fost apropiată de Dumnezeu de multe ori în viața mea, în toate eforturile mele.
Monseniorul Vladimir Ghica spune „Dacă stii să-l pu i pe Dumnezeu în tot ce faci, îl vei
găsi în tot ce ți se va întâmpla”.
Rugăciunea mea de fiecare seară:
„Doamne, Măicuța Domnului
Mulțumescu-ți Ție, Doamnă
Că m-ai ajutat până acum
Ajută-mi, Doamnă și de acum încolo
Ia-o pe mama sub aripa Ta ocrotitoare
Dă-i suflet liniștit
Iartă-i pe cei morți
Și-i odihnește în pace
Dă-le gânduri bune la dușmani
Dă-mi sănătate
Apără-mă de rele și necazuri
Dă Doamnă, să fie bine !
Doamnă ajută !”

– 42 – Este o rugăciune pe care am alcătuit-o din suflet ș i inima mea, dar nu mai știu nici când,
nici cum ! Așa mi-a venit de undeva, de Sus, ideea de a scrie despre „Icoana Maicii Domnului
– fereastră către Împărăția lui Dumnezeu”, fiind în anul 2017, „Anul Omagial al Sfintelor
icoane, ale icoanelor și pictorilor bisericești” (s e împlinesc 1230 ani de la Sinodul III
Ecumenic de la Niceea (787) la care s-a stabilit cu ltul și venerarea icoanelor. Părintele
Dumitru Stăniloaie „Icoana este mai mult decât o fo tografie, este o fereastră către
Dumnezeu”.
– Icoana este imaginea divină
– Icoana este fereastră între Pământ și Cer, între Cer și Pământ
– Icoana nu este un scop în sine, dar este întodeau na un mijloc
– Icoana este reprezentare a Credinței și suport al meditației
Icoana Maicii Domnului este:
– Modelul suprem de Fiică, Soție, Mamă, Slujitoare de Dumnezeu, Fecioară
– Maica Domnului a oglindit Cerul, iar Cerul a cobo rât pe Pământ, prin Ea
– Ea e Mijlocitoare, Apărătoarea, Prietenă, Sfătuit oarea, Îndrumătoarea,
Ocrotitoarea, Grabnic Ajutătoarea, Maica noastră a tuturor creștinilor
– Ea e Sfânta Fecioară Maria.
Părinetele Mina Dobzeu:
„Fără Dumnezeu nici o pictură nu poate deveni icoa nă.
Icoanele sunt predici în imagini. Vorbesc cu Sfântu l ca
și cum ar fi din familie”.
Părintele Traian Mazăre: „Simțul văzului este primu l simț uman. Icoana depășește arta,
ea are un loc aparte, așa cum spune Biblia „se ridi că deasupra tuturor cărților. Biserica este
Templul lui Dumnezeu (basilicos – casă). Termenul n ostru de Biserică este unic în lume, iar
Icoana este parusia, a doua venire a lui Dumnezeu în lume . În clipa când omul se gândește
la Dumnezeu, Dumnezeu coboară la el. Icoana sfințeș te ochii, înalță sufletul și mintea”.
Ca profesor de istorie vă pot informa că la Tărtări a s-au descoperit tăblițe cu o vechime
de peste 7000 de ani și pe una din tăbițe este dese nată o cruce cu textul „omul care știe
tainele, va merge în Ceruri”. Tainele le putem desc ifra în mesajele icoanelor sacre.
Icoana reprezintă văzutul nevăzutului, ne dă sentim entul veșniciei, ne spune cine
suntem, de unde venim și unde ne îndreptăm.
Ceea ce ne spune Evanghelia prin Cuvânt, Icoana ne o vestește prin culori și imagini.
În fața Icoanei, cuvintele tac, culorile și rezonaț a muzicală te copleșesc, binele și
adevărul fac o sinteză contemplativă tulburătoare.
Există atâtea chipuri și interpretări, câți iconari sunt.
În oct. 2015, la Centrul de Creație din Brăila a fo st o expoziție de icoane pictate de soții
Maria Cornelia și Matei Schînteie, veniți din Covas na și care s-au perfecționat la Mănăstirea
Putna. Au adus 63 de icoane pe lemn de tei, de cire ș, marmură de Ruschița, pânză și sticlă.
A fost seară minunată și de liniște sufletească. Ic oana este o frumușețe care purifică și cum
ar spune Dostoievski „fără frumusețe nu ar mai fi o menirea”.
Poeții și credința au închinat poezii de slavă și c redință pentru Maica Domnului.
– Mihai Eminescu: – „Rugăciune”
– „Sonet”
– George Coșbuc: – „Isus la Împăratul”
– Alexandru Macedonski:„Legenda Siminocului”
– Ștefan Nenițescu:- „Axion”
– Ion Pillat: – „Rugă ca să încep”
– Vasile Voiculescu:- „Icoană veche”
– Petre Dulfu: – „Maica Domnului”
– Ion M. Gârleanu: – „La ieslele din Betleem”
– Maria Gabor: – „Să mă învii, Măicuță Sfăntă”

– 43 – sau în evlavia populară
„O Măicuță Sfântă
Te rugăm fierbinte
Să ne-asculți de-a pururi
Marea rugăminte
Nu ne lăsa, Măicuță
Să pierim pe cale
Că noi suntem fii
Lacrimilor tale”.
Multe aș fi spus, dar închei cu visul ce l-am avut cu Maica Domnului (14 august 2001)
……. „eram într-o poiană înconjurată de păduri și căutam o cărare, cînd a apărut Maica
Domnului, sub înfățișarea unei tinere femei de 30 d e ani. Avea fața albă și părul șaten, lung,
cu o cărare pe mijloc. M-a luat de braț și am simți t o căldură plăcută. M-a îndemnat să
mergem pe o cărare aflată în partea de sus a poieni i. M-am trezit imediat și la găndul visului
am hotărât să postesc zilele de Miercuri și Vineri pentru sănătate.
Bineînteles, tot Maica Domnului m-a îndemnat să scr iu despre Icoanele Sale, Făcătoare
de minuni.

– 44 –
BIBLIOGRAFIE

Lucrări generale

– Ioanichie Bălan – Vetre de sihăstrie românească – 1 982
– Ioanichie Bălan – Sfintele icoane făcătoare de m inuni din România, Episcopia Roman 2003
– Radu Crețeanu – Bisericile de lemn din Muntenia, București – 1968
– Vasile Drăguț – Monumente istorice bisericești d in Eparhia Oradei, Biserici din lemn – 1978
– Ghid Ilustrat – Icoane făcătoare de minuni din R omânia – Laurețiu Cosmoiu, București „Lumea
Credinței” 2016
– Ghidul așezământelor ortodoxe din România (Mihai Vlasie), ed. Sofia, București 2002
– Ghidul Mănăstirilor din România, ed. Sofia, Bucu rești – 2011
– Costin Nicolescu – Părinți și icoane din Sfântul Munte, ed. Meteor Publishing – 2016
– Mircea Păcurariu – Istoria Bisericii ortodoxe ro mâne, ed. Știința – Chișinău 1983
– Marius Porumb – Icoane din Maramureș, ed. Dacia Cluj Napoca 1995
– I.D. Ștefănescu – Arta veche a Maramureșului, ed . Meridiane București 1968
– Cornel Irimie și Marcela Focșa – Icoana pe sticl ă, ed. Meridiane București 1968
– Leonid Uspensky – Teologia icoanei, ed. Anastasi a – 1954
– N. Iorga – Istoria românilor în chipuri și icoan e – Humanitas București 1992
– Viețile Sf. Apostoli – ed. Sofia București 2002

Cuvinte de învățătură

– Patriarhul Daniel – „Maica Domnului este icoana spi rituală a curților”, Ziarul Lumina –
22 nov. 2016
– prof. Preot Ionuț Aurelian Marinescu -Prin acest post dobândim ceva din omenie, Ziarul Lumina-
7 aug. 2016
– Preot Ciprian Apetrei – „Bucură-te, bucuria Noas tră, pururea fecioară”, Ziarul Lumina –
21 nov. 2016
– Iustinian Chira – Maica Domnului – ocrotitoarea noastră – Mănăstiri ortodoxe – 22 nov. 2016

Publicații

Ziarul „Lumina”

– Sfântul Acoperământ în iconografia bizantină (2 oct. 2012)
– Icoana – fereastră către Împărăția lui Dumnezeu – dr. Docent Alin Grecu (2 oct. 2012)
– Icoanele – vedere duhovnicească a frumuseților Scripturii (22 și 24 martie 2013)
– Icoana ortodoxă – Lumina Ortodoxiei (25 martie 2013)
– Cinstită în Apus și Răsărit pentru mutarea ei la Cer (13 august 2016)
– Mănăstiri din țară închinate Adormirii Maicii Do mnului (14 august 2013)
– Icoana Adormirii Născătoarei de Dumnezeu (14 aug ust 2015)
– Minunile Maicii Domnului – reverberații ale iub irii sale pentru lume (11 septembrie 2016)

„Lumea Credinței” – Adormirea Maicii Domnului în iconografie – augus t 2005

– Maica Domnului în slove și icoane (august 2006)
– Icoana încotro ? (martie 2008)
– Reprezentările Panaghiei – Tipuri iconografice ( august și septembrie 2009)
– Din tainele icoanei, Lumina necreată, Ștefan Ion escu Berechet (iulie-august 2007)
– Cinstirea Sfintelor icoane – Ieromonah Valentin Mâțu (iulie 2007)
– Icoana înflorește în România – preot Teodor Dam ian (aprilie 2006)
– Maica Domnului și umanismul teoretic, P. Nellas (septembrie 2014)
– Icoana încotro ? (martie 2007)

Formula AS

– Icoane și moște făcătoare de minuni (Sorin Preda – dec. 2012)
– Icoane care plâng (Sorin Preda – august 2004)

– 45 – – Maica Domnului cu trei mâini (dec. 2003)
– Minunatele chipuri ale Maicii Domnului (dec. 200 3)

Dacia Nemuritoare

– Ilie Gabrea – Filozofia icoanei și Icoana Sacră (septembrie 2015)

Viața și cultul Maicii Domnului

„Lumina”

– Maica Domnului – obârșie de viață. Din scrierile Mi tropolitului Teofan al Niceii (12 august 2016)
– Maica Domnului – mijlocitoarea neamului omenesc (din scrierile Sf. Ierarh Antim Ivireanu) preot
Adrian Agachi (29 august 2016)

„Lumea Credinței”

– Viața Maicii Domnului (august 2003)
– Lacrimile Maicii Domnului (august 2004)
– Maria din Nazaret de la naștere la adormire (aug ust 2014)
– Georgia. Cămașa Maicii Domnului (august 2014)
– Modelul suprem de femeie (august 2011)

COMORI PE ATHOS

Formula AS, dec. 2003

„Lumea Credinței”

1. Esfagmeni (Înjunghiata) – Mănăstirea Vatopedu (ianuarie 2009)
2. Antifonitria (cea care a strigat) – Mănăstirea Costamomitru (aprilie 2009)
3. Vimatarissa (Altărița – icoana Casei) – Mănăst irea Vatopedu (septembrie 2008)
4. Cucuzelita – Marea Lavră (august 2009)
5. Prodromița – Schitul Prodromul (septembrie 200 9)
6. Eleovritissa (Izvorâtoarea de untdelemn) – Măn ăstirea Vatopedu (octombrie 2009)
7. Gherontissa (Stareța) – Mănăstirea Pantocrator (noiembrie 2009)
8. Portaitissa (Portărița) – Mănăstirea Iviron, M area Lavră (aprilie 2010)
9. Axion Estin (Axion Estin – „Cuvine-se cu adevă rat” Axionița (Preacurata)- Mănatirea
Pantocrator (iunie 2011)
10. Gorgoepicusa (Grabnic Ascultătoarea) Mănăstirea Dochiariu
11. Glykophilousa (Dulcele Sărut), Mănăstirea Dochi ariu
12. Galactotrofusa (Cu lapte Hrănitoare), Mănăstire a Grigoriu
13. Pantanassa (Cea vindecătoare de boli fără leac) , Mănăstirea Vatopedu
14. Trihirusa (Maica Domnului cu Trei mâini), Mănăs tirea Hilandar
15. Hodighitria (Îndrumătoarea), Mănăstirea Xenofon t
16. Eleusa (Mângăitoarea)
17. Oranta (Rugătoarea), Mănăstirea Stavronikita
18. Paleologhina (Cea neatinsă de foc), Mănăstirea Grigoriu

PICTURA ICOANELOR

„Lumina”

– Olga Guceanu – Zugravi de subțire, monahi și mir eni (6 aprilie 2013)
– Pictorul Teodor Păltinean (24 aprilie 2013)
– Octavian Smighelschi – reprezentat al picturii b isericești în Transilvania (28 iulie 2013)
– Pictura bisericească – simbol de credință vizual (5 noiembrie 2013)
– Pictura bisericească actuală (5 mai 2015)
– Grnnewald și Icoana (Costionn Nicolescu) (20 mar tie 2016)

– 46 –
„Lumea Credinței”

– Irineu Protcenco (octombrie 2006)
– Icoana Bunei Vestiri (martie 2009)
– Ștefan Ionescu Berechet- Instrumentarul vechilor zugravi (octombrie 2009)
– Iconarul (septembrie 2009)
– Icoana pe lemn (Ștefan Ionescu Berechet) (noiemb rie 2009)

Formula AS

– Un iconar în Mileniul III – aprilie 2007
– Pictorul Ion Grigorescu „Când faci icoane zi de zi, ele îți schimbă complet viața” (mai 2013)