Ichim Ana, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB Cluj, An 2 [610415]

Ichim Ana, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB Cluj, An 2
George Ritzer
-rezumat-
*McDonaldizarea societății*
1. O introducere în mcdonaldizare
Cartea scrisă de George Ritzer este o descriere a fenomenului de mcdonaldizare, fenomen ce este
marcant și corespondent epocii moderne. Ritzer aduce teoriei raționalității a lui Weber un nou
înveliș și o altă denumire cu ajutorul gigantului lanț de restaurante fast-food, McDonalds.
Cuprinsul cărții arată punctele principale prin care autorul ne poartă iar titlul lor este sugestiv,
autorul încercând să facă opera accesibilă unui public larg și diferit.
Primul capitol are rol de familiarizare și conștientizare a elementelor acestui proces important.
Există de asemenea câte un subcapitol care descrie câte o subtemă care va fi discutată în capitolele
ce urmează. Un prim aspect este simbolul mcdonalds ce a ajuns să consolidere un aspect important
in cultura Americii. Acest simbol a fost evident difuzat pe întreg mapamondul iar un aspect
important ce relevă expansiunea acestuia este teza lui Friedman care anunță că două țări ce au
restaurante mcdonalds deschise nu pot fi în conflict (Teoria arcurilor aurite de prevenire a
conflictelor).
Reclama agresivă este un alt element ce a lansat gigantul fast-food. Brațul lung al mcdonaldizării
arată cum extinderea fenomenului mcdonaldizării nu s-a realizat doar pe sectorul afacerilor legate
de măncare.
Atât educația, economia, turismul și multe alte ramuri din cadrul vieții publice și private au suferit
un proces de mcdonaldizare. Dimensiunile care au ajutat ca acest proces să ia amploare au fost
eficiența (metoda optimă de a trece de la o situație la alta cu ajutorul unui proces de etape
predeterminat), calculabilitatea (se leagă de procesele cantitative, cu cât produsul/serviciile sunt
mai rapizi și mai multe cu atât sunt mai bune/eficiente), previzibilitatea (oportunitatea de a nu
oferi surprize, produsele si serviciile sunt aceleași de fiecare data), controlul prin tehnologii
nonumane (intrarea în lumea mcdonaldizării ajunge să simbolizeze robotizarea, un cerc vicios
de așteptări îndeplinite).
După enumerarea acestor dimensiuni cu precizarea că se va discuta despre ele mai amplu în
capitolele ce urmează, urmează o scurta precizare a avantajelor mcdonaldizarii care include gama
variată de bunuri și servicii, familiaritate, stabilitate și siguranță, eficiența cu care unele produse și
servicii unei culturi pot lua parte la un proces de asimilare eficientă și rapidă în altă cultură etc.
Se aduce în prim-plan un element de cotitură a raționalității de care dă dovadă mcdonaldizarea și
anume iraționalitatea. Iraționalitatea raționalității se soldează cu dezumanizarea și cu o viziune
melancolică a ceea ce a fost înainte de mcdonaldizare. Acest element este de asemenea conturat
pe scurt, urmând să se analizeze mai în amploare în cadrul unui capitol ulterior. Se trece mai apoi

în revistă ce nu este mcdonaldizat. Aflăm din câteva exemple că mcdonaldizarea nu a atins băcănia
tradițională, pensiunile și locuințele mici și confortabile dar capitolul se încheie prin remarca
faptului că nici un element nu scapă de mcdonaldizare ci și doar este mcdonaldizat într-o mică sau
mare măsură.
2. Mcdonaldizarea și precursorii săi (de la colivia de fier la fabrica fast-food)
În acest capitol, pentru a realiza baza fundamentală pentru construirea teoriei mcdonaldizării,
Ritzer relatează o mică istorie a precursorilor teoriei sale. Birocratizarea este primul element pus
în prim-plan, fiind preluat de la Weber. Ceva definitoriu și caracteristic birocratizării este aspectul
referitor la alegerea celor mai bune mijloace pentru a-și îndeplini scopul.
Un al doilea precursor de unde autorul se inspiră este teoria raționalității, birocrația având ca
fundament această teorie. Mcdonaldizarea lui Ritzer este o continuare a teoriei raționalității
preluată de la Weber iar conceptul ce corelează procesului mcdonaldizării este raționalitatea
formală.
Raționalitatea formală are câteva idei ce o evidențiază: individul trebuie să găsească mijloacele
optime pentru a se descurca, este modelată de reguli, reglementări și structuri sociale mai largi,
indivizii nu sunt lăsați să se descurce singuri, aceasta permite individului doar câteva opțiuni
privind mijloacele de realizare a unei sarcini.
Indivizii sunt așadar controlați să exercite o serie de acțiuni ce sunt amplasate într-un cadru
rațional, formal, regulamentar și structural. Deși aceste aspecte se pot contura ca și avantaje ale
birocratizării, sau mai mult, avantaje ale raționalității, Weber prevestește ceva ce ar simboliza cel
mai mare dezavantaj al acestei noi structuri sociale, și anume colivia de fier a raționalității.
Din cauza structurii birocratice și raționale, individul este prins în această cușcă, negândui-se
caracterul de libertate umană, robotizându-se și realizând o schimbare doar în momentul în care se
mută de la un sistem rațional la altul.
Un alt precursor al raționalizării, deși la prima vedere destul de absurd ales, este Holocaustul.
Bauman afirmă că acest eveniment poate servi ca paradigmă a raționalității birocratice descrise de
Weber. În cadrul acestui eveniment se materializează temerile legate de cușca de fier.
Tot procesul desfășurat pe parcursul exterminării rasei necorespunzătoare se structura asemenea
unei linii de asamblare, încercarea fiind cea de standardizare a uciderii în masă. Absurditatea
acestui precursor este micșorată când se afirmă că raționalitatea formală a stat la baza întregului
proces.
În continuare, un alt precursor este managementul științific, creat de Tylor, ale cărui idei au
revoluționat organizarea muncii din întreaga lume. Tylor a construit și o serie de principii pe care
se axa. Muncitorii calificați pe domeniu, mișcările elementare realizate în acțiune, timpul gestionat
pentru a realiza aceste mișcări și eliminarea mișcărilor inutile au realizat un rol important în
realizarea unor produse într-un timp scurt. Previzibilitatea era un aspect definitoriu pentru teoria
lui Tylor, iar întreg sistemul era nonuman.

Linia de asamblare era un alt aspect ce s-a conturat cu scopul economisirii timpului, energiei și
banilor. Cu scop de inovare a industriei automobilelor, Henry Ford a preluat ceva din spectrul
managemantului științific realizând astfel acest precursor al mcdonaldizării. Marfa din urma
acestei linii de asamblare trebuia să fie previzibil identică. Automobilele ieftine au ajuns să fie
cumpărate de tot mai mulți oameni, și astfel sistemul de autostrăzi a cunoscut și el o dezvoltare.
Modul în care linia de asamblare a bus bazele mcdonaldizării se conturează tocmai din această
perspectivă. Autostrazile și mijloacele de transport erau favorabile, s-au dezvoltat și restaurantele,
hotelurile, benzinăriile care aveau francize și astfel stau la baza mcdonaldizării.
Levittown, casele identice construite tot pe principiul rationalității formale sunt un alt precursor
al mcdonaldizării. Casele acestea au adus populație pentru viitoarele restaurante ce urmau să se
deschidă în proximitatea lor. Șantierele erau ca niște fabrici iar odata ce fundația era realizată,
casele se construiau cu o viteză extraordinară. Deși nu dădeau dovadă de unicitate, casele erau
foarte bine vândute datorită prețului mic, adică viitori locuitori obțineau tot ce e mai bun la un preț
mic.
O altă componentă ce este identificată ca și precursor al mcdonaldizării sunt mall-urile. Acestea
sunt evident locul cel mai prosper al mcdonaldizării, afișând o gamă extraordinara de magazine și
francize, locuri de joacă, cinematografe, cu alte cuvinte, o lume modernă unde indivizii se pot
întâlni să socializeze și să desfășoare niște activități iar și iar.
Aspectul final în acest capitol este cel redat de istoria restaurantelor fast-food, McDonalds. Deși
Ray Kroc este actuala figură McDonalds, inființatorii restaurantului sunt frații McDonald.
Principiile acestora erau rapiditadea, volumul mare și prețul mic iar după ce aceștia au vândut
afacerea lui Kroc, principiilor acestora le-au fost adăugate și altele, cum ar fi regulamentele legate
de ceea ar trebui să spună un angajat la Mc. Kroc se bazează pe francizele răspândite atât de intens,
globalizate, aș putea spune, asta reprezentând profitul.
Capitolul se încheie prin concluzionarea faptului că restaurantele fast-food și procesul
mcdonaldizării ar putea fi noua cușcă de fier a modernității.
3. Eficiența (Traseele prestabilite și mâncatul cu mâna)
Acest capitol vorbește mai pe larg despre unul dintre principalii factori ai mcdonaldizării. Se oferă
numeroase exemple din mediul societal unde eficiența ajută la inovație. În primul rând, rolul
acestui factor este cel de a alege mijloacele optime pentru realizarea unui anumit scop.
În cadrul optimizării procesului se dă exemplu de burgerii clasici și de mâncarea prezentă în meniu
ce era neschimbată. Lucrul ce făcea să existe totuși o respectare a dorințelor clienților era eventuala
plusare a aceluiași produs. Standardizarea meniului ajută la creșterea eficienței.
O a doua idee menționată pentru a sublinia mai bine detaliile eficienței este scurtarea timpului
dintre secreție și excreție. Această sintagmă definea imaginea producerii mâncării fast-food ca pe
bandă rulantă (un fel de bandă de asamblare de care era Ford responsabil). Totul se execută perfect,

calculat și fiecare angajat are un rol bine stabilit pe care îl repetă la nesfârșit. Aici mai apare ca și
exemplu pentru această idee și fenomenul servirii drive-in care facilitează evoluția mcdonaldizării.
Gătitul acasă este de asemenea un aspect ce definește mcdonaldizarea ce absoarbe în gaura ei
raționalizată, procesul gătitului tradițional. Aici se menționează inovații precum congelatorul care
ajută la menținerea mâncării pe o perioadă mai lungă, apoi cinele congelate, cuptorul cu microunde
și produsele specifice acestuia, semipreparatele, magazinele ce vând alimente specifice unui proces
rapid de slăbire, iar un ultim aspect al mcdonaldizării gătitului este redat de produsele dezhidratate
și congelate, astfel încât ceea ce ne rămâne de făcut este să adăugăm apă.
Cumpărăturile au fost și ele mcdonaldizate și eficientizate. Printre exemplele prezente se numără
mall-urile care sunt evident o sursă inepuizabilă de eficiență, individul realizând o multitudine de
acțiuni în aceste spații multifuncționale; magazinele 7-Eleven unde se găsește o multitudine de
produse la un preț mare, fără posibilitatea accesibilității a numeroase mărci.
Faptul că sunt aprovizionate cu varietate de produse și faptul că sunt în proximitatea locuințelor
face ca pentru a se economisi timp, clienții să se lase constrânși de această ofertă, alegând calea
optimă și cea mai ușoară pentru a-și satisface dorințele.
Teleshoping-ul și cumpărăturile online reprezintă de asemenea un rezultat al mcdonaldizării pentru
că prin acestea, clienților li se oferă comoditate, iar trecerea de la cash la carțile de credit este un
ultim exemplu din seria mcdonaldizării cumpărăturilor.
În învățământul universitar, mcdonaldizarea s-a manifestat sub forma testelor grilă, teste ce
ușurau extrem de mult munca profesorilor, împreună cu programele pe calculator ce corectau
eseurile și lucrările. În rândul studenților, mcdonaldizarea se realiza la nivelul noțitelor care puteau
fi cumpărate de la studenții mai buni sau de la asistenții de an.
Serviciile medicale se dovedeau a fi eficiente din prisma unor cabinete modelate după banda de
asamblare, cabinete ce ofereau servicii de chirurgie oftalmologică; un alt exemplu este cel al
cabinetelor ambulatorii de urgențe care oficiau un set de probleme medicale intr-un mod
extraordinar de rapid și calculat.
Distracția s-a mcdonaldizat cu ajutorul industriei de cărți audio, al filmelor ce puteau fi închiriate,
al parcurilor de distracții, toate funcționând pe un sistem extremist de raționalitate a acțiunilor.
Chiar și mecanismul de strangere a gunoaielor din parcurile precum Disney World au cunoscut
eficientizarea, realizându-se undeva departe de ochii publicului un proces de eliminare al
deșeurilor. De obicei există personal angajat iar noaptea se realizează acest tip de practici într-o
manieră extrem de calculată.
Simplificarea produsului este o altă metodă eficientă prin care se limitează opțiunile în așa fel
încât clienții să se direcționeze strict pe un anume produs. În acest total de servicii mcdonaldizate
spre favoarea clienților, și aceștia sunt puși în cele din urmă la treabă.
Ei sunt obligați ca pentru a ajunge la satisfacerea nevoilor să treacă printr-un șir de acțiuni standard.
În exemplul barului pentru lasată este observat cum după ce își achiziționează farfuria, clientul
trebuie să se învârtă și să și-o umple.

Plata în sistem bancar cu pașii de scanare și alegere al produsului, urmat de bonul care conduce la
plata, sunt dovada că elementele acestea reprezentative eficientizării vor continua să evolueze iar
societatea va deveni din ce în ce mai mcdonaldizată.
4. Calculabilitatea (Marele MAC și micii cartofi prăjiți)
În capitolul de față, Ritzer atinge unul dintre cele mai actuale segmente ale McDonaldizării, și
anume calculabilitatea, și tehnicile prin care aceasta este definită. Printre care, putem aminti:
calculare, numărare, cuantificare. Se atrage atenția asupra stabilirii standardelor numerice în
ceea ce privește procesul și rezultatul final.
Calculabilitatea, este în strânsă legătură cu, standardizarea metodologiilor de fabricație, cu
segmentarea temporală, dar și cu cea a materiilor prime.
Calculabilitatea, și cuantificarea datelor are ca principală consecință pozitivă, faptul că poate
produce și obține rapid cantități mari de produse. Consecințele negative sunt legate de calitatea
produselor, ce tinde mereu să scadă, dar și de munca angajaților, muncă ce nu capătă sens. Faptul
că acest factor, calculabilitatea, poate influiența negativ calitatea, duce la iraționalitate.
Calculabilitatea în societatea contemporană, ne trimite, către utilizarea pe scară largă a
calculatorului. Evoluția acestuia, și transcederea, de la primul calculator, cu o masă de 30 de
tone, la gadget-urile zilelor noastre, când, un simplu laptop de 1,5 kg, poate cuantifica datele a
câtorva mii de persoane, în câteva secunde.
Accentul pus pe cantitate, și nu pe calitatea produselor, este foarte bine reliefat, în cazul
lanțurilor de restaurante fast food din toată lumea. Faptul, că se pune accent pe cantitate și nu pe
calitate, reiese, din denumirea produselor, din creșterea susținută a mărimii porțiilor (Big Mac,
Double Quarter Pounder, BIGFOOT, etc.) . Ceea ce atrage cumpărătorii în astfel de localuri, nu e
nici pe departe calitatea. Ci porțiile îndestulătoare, primite în schimbul unei sume modice.
Ritzer face o analogie, și transpune calculabilitatea, în sistemele de învățământ. Instituțiile de
învățământ, de orice nivel, jonglând cu elevii/stundenții, în aceeași modalitate în care un Fast
Food, jonglează cu propriile produse.
Analogia lui Ritzer, merge chiar mai departe, și gravitează, în jurul profesorului dintr-o oarecare
instituție de învățământ. De felul în care acesta primește un feedback normative, din partea
studentului, la finele cursului. Un profesor exigent, cu așteptări, și cu un curs calitativ, va primi
un calificativ mic, din partea studentului, pe când, un profesor mai puțin exigent, și poate cu un
curs și un model de predare mai slab calitativ, va primi un calificativ mai pare, din simpatie.
Un alt factor cantitativ, este reprezentat de lucrările publicate, de profesori. Astfel, un profesor cu
un număr mai mare de lucrări publicate, poate avea un scor mai bun, în cazul unui concurs,
pentru un post, deși, poate lucrările lui sunt mai slab calitative, decât ale unui profesor cu un
număr mai mic de lucrări, dar care au în spate, o muncă de calitate.
Serviciile medicale: pacienții cântăriți în dolari. Doctorii constrânși să petreacă mai puțin timp
cu fiecare individ în parte, pentru a crește numărul consultațiilor, și al serviciilor medicale
prestate. Instituțiile medicale, de otice natură, recurg la angajarea unui manager, care să impună
un sistem contabil aducător de profit.

Televiziunea: Aspectele estetice sunt întotdeauna secundare. Nu calitatea emisiunii este cea
care îi interesează pe producători, ci, audiența pe care aceasta o generează, astfel încât, reclamele
aferente emisiunii, să ajungă la un număr cât mai mare de persoane.
Valorile inerente legate de calitatea difuzării sunt importante, dar mereu secundare.
Crearea iluziei de cantitate.
Metaforic vorbind, Ritzer, poate fi asemuit unui magician ieșit la pensie, după ce a lucrat toată
viața, în cel mai mare circ din lume, și acum, explică trucurile, de care se folosesc cele mai multe
companii fast food, instituții de învătământ, publicații, etc. Astfel, reținem:
– aranjarea cărnii și a celorlalte materii prime dintr-un burger, îl fac să pară mai mare;
– cutiile de carton în care se pun cartofii au dungi la interior, pentru a spori iluzia cantității;
– mall-urile par să ofere o varietate mare de produse noi, când, de fapt, toate mall-urile sunt la
fel;
– televiziunea oferă o multitudine de programe de divertisment, dar cele mai multe sunt copii ale
unor emisiuni de succes.
Crearea iluziei de cantitate, tinde spre iluzie.
Transpunerea în cifre a producției și a serviciilor.
Pe lângă aspectul pus pe vânzâri și mărimea produselor, un alt aspect al calculabilității, într-un
restaurant fast food, este rapiditatea în servire.
Astfel, marile lanțuri aferente domeniului, au început să pună bazele unui concept bazat pe viteza
de servire. Acesta include timpi prestabiliți pentru, cât durează prepararea, coacerea/prăjirea,
împachetarea, etc. .
Cei de la Burger King, au cuantificat chiar și controlul calității.
Performanța unui restaurant de tip fast food, este estimată cantitativ, și nu calitativ.
Taylor: un penny cât roata carului.
Taylor, a studiat îndeaproape echipa de muncitori care încărca fontă, și a constatat cu stupoare,
după calcule metodice, faptul că majoritarea lucrau la un procent de doar 25%. Astfel, a pornit, o
revoluție, în standardizarea muncitorului. A început să recruteze, așa-zișii, muncitori de elită.
Concluzie:
Calculabilitatea presupune ca accentul să fie pus pe cuantificare. Aceasta se concentrează pe
cantitate, nu pe calitate. Avantajul este reprezentat de posibilitatea de a se obține articole
numeroase, de dimensiuni mari, la prețuri mici. Ca si dezavantaj, trebuie să avem în vedere,
puternicul efect negativ: o societate care pune accent pe cantitate, va avea bunuri și servicii
mediocre.
5. Previzibilitatea (la mall nu plouă niciodată)

Consider analog pentru previzibilitate, creearea de tipare.
Pentru a obține previzibilitate, o societate raționalizată, pune accent pe disciplină, ordine,
uniformitate, rutină, consecvență, și operațiuni metodice.
Astfel putem privi previzibilitatea, prin prisma următoarelor trei tipuri de indivizi:
Clientul: pentru client, previzibilitatea este reprezentată de liniște în viața zilnică.
Muncitorul: acesta preferă o muncă previzibilă, fără un efort fizic sau intelectual, de cele mai
multe ori, repetitivă.
Directori și proprietari: previzibilitatea ușurează managementul în relația cu muncitorii, dar și
cu clienții. Facilitează anumite activități, cum ar fi, necesarul de personal, estimarea venitului,
etc. .
Crearea de medii previzibile.
Un prim model de mediu previzibil atins de Ritzer, face referire la moteluri. Acestea, înainte de
apariția unor francize, erau imprevizibile și diverse, datorită personalului și patronilor, care erau
diferiți de la un loc la altul. Lipsa siguranței, și posibilitatea ca strictul necesar să lipsească
(săpun, șampon, telefon), erau unele dintre cele mai mari neajunsuri ale vremii.
Viitoarele rețele de moteluri, au pus la punct practici stricte, în vederea standardizării serviciilor.
Clientul unui motel, plătește o sumă modică și se așteaptă să primească, un minim necesar.
Interesul acestuia este să se odihnească, nu să se delecteze.
Industria fast food a preluat și a perfecționat previzibilitatea.
Previzibilitatea vizuală, face referire, la ceea ce se așteaptă clientul să vadă atunci când se
apropie de un restaurant McDonalds, și anume, aceeași siglă, același format fizic, coșuri de gunoi
la vedere, același tip de tejghea, etc. .
Instituțiile birocratice sunt mult mai previzibile, față de alte tipuri de organizații.
Birourile, au anumite particularități, astfel încât, cel ce ocupă postul din biroul respectiv, trebuie
să îndeplinească anumite sarcini standardizate, previzibile. Nu contează persoana în sine, ci
activitățile desfășurate.
Ierarhiile. Instituțiile biroctarice au o ierarhie bine definită, astfel încât să se știe cum curge
fluxul de informații și de ordine.
Hârtiile. Într-o astfel de instituție, totul se află într-o formă scrisă. Previzibilitatea denotând, din
faptul că, pentru orice problemă, sau situație, urmează a se completa un formular.
Previzibilitatea spațiilor de locuit. În cartierele moderne suburbane, interiorul, cât și exteriorul
caselor diferă foarte puțin, de la una la alta. În acest caz, dezvoltatorul ar fi avut costuri
suplimentare cu proiectarea și execuția, dacă ar fi optat pentru customizarea fiecărei case.
Scenarizarea relației cu clienții.
Se optează pentru standardizarea comportamentelor într-un restaurant fast food, astfel încât, la un
moment dat, comportamentul devine un soi de ritual. Aceste lucruri, se accentuează prin,
uniformele personalului, comportament, replici folosite.
Scenarizarea, poate pune personalul într-o poziție de control vis-a-vis de client, astfel încât,
acesta din urmă, să nu poată emite anumite cerințe. De asemenea, angajatul, se află la "adăpost"

de eventualele injurii aduse de către client, întrucât, acestea au fost îndreptate către scenariu și nu
către persoană.
Uneori, angajații și clienții se opun scenariilor și rutinei, astfel că previzibilitatea, nu are
niciodată un procent de 100%.
Rutinizarea activității, tinde spre furnizarea de servicii mai sigure, mai rapide și mai ieftine.
Crearea comportamentului previzibil la angajați.
Dându-și seama de avantajele pe care le poate aduce munca previzibilă a angajaților, multe
industrii și-au dezvoltat sisteme de standardizare a comportamentului angajaților.
Universitatea de Hamburgerologie- loc în care sunt pregătiți directorii de restaurante
McDonald s, și unde profesorii, respectă la rândul lor scenarii.
Look-ul Disney- angajaților care nu sunt costumați le sunt impuse anumite reguli legate de
vestimentație și de look (fără machiaj, fără haine mulate, fără barbă, etc.).
Crearea de produse și procese previzibile.
Într-o lume McDonaldizată, diversitatea este în declin.
În restaurantele de tip fast food, se găsesc produse, care se pregătesc relativ ușor, care sunt
simplu de depozitat, slab perisabile, fiind de cele mai multe ori, produse congelate.
Previzibilitatea mâncărurilor într-o societate McDonaldizată duce la dispariția bucătăriilor
regionale și etnice. Transpus către scară largă, fenomenul de previzibilitate, prin procese
specifice, duce la pierderea identității.
Un alt spațiu în care crearea de produse și procese previzibile, își arată partea negativă, este legat
de excursiile scenarizate. Aici vorbim de indivizi care plătesc, pentru a vizita anumite locuri, țări,
și care, de fapt, primesc, doar ceea ce "scenaristul" le oferă. Astfel, experiența este lipsită de
adevăr, de natural.
Reducerea riscului și a neplăcerii.
Mall-urile- sunt întotdeauna locuri plăcute. Evitarea criminalității, duce la dezvoltarea acestor
tipuri de locuri.
Eliminarea, persoanelor recalcitrante sau în stare de ebrietate, fac aceste locuri, sigure, sau cel
puțin alimentează pozitiv nevoia de siguranță a individului.
6. Controlul. Roboți umani și nonumani.
În capitolul de față, Ritzer, explică pe larg, cea de a patra dimensiune a McDonaldizării, și
anume controlul, dar mai ales sporirea controlului deja existent prin înlocuirea omului cu
tehnologia nonumană.
Tehnologiile umane sunt controlate de către oameni, iar tehnologiile nonumane controlează
oamenii.
Prin control, se încearcă eliminarea incertitudinii și imprevizibilității, pe care oamenii o au.
Limitele controlului sunt împinse până spre limitele cunoscute, iar asta presupune ca, omul, să
ajungă în punctul în care se comportă ca o mașină, tocmai pentru ca munca lui să poată fi
preluată de un dispozitiv.
Tehnologiile nonumane, au rol și în creșterea productivității, creșterea calității, dar mai ales în
reducerea costurilor.

Controlul angajaților.
De-a lungul timpului controlul prin oameni (patroni, supraveghetori) a fost înlocuit cu controlul
prin intermediul tehnologiilor. Angajatul dezvolta o atitudine negativistă față de o persoană, însă
acest lucru nu se întâmplă și față de tehnologia de control.
Industria fast food. De la oameni la roboți mecanici.
Cu cât tehnologia nonumană face mai multe înainte de venirea mâncării în restaurant, cu atât
angajații au mai puține de făcut, diminuându-se posibilitatea ca ei să își folosească propria
gândire sau calificare.
Restaurantele au dezvoltat o serie de roboți în acest sens: dozatorul de suc (un senzor îl oprește
atunci când paharul e plin), friteuză automată (dezvoltată de Kroc), etc.
Învățământul. Grădinițele McCopil
Universitățile au dezvoltat tehnologii nonumane, cum ar fi: durata orelor este stabilită de
universitate, studenții pleacă la ora stabilită, indiferent unde a ajuns profesorul cu predatul,
testarea studenților, evaluarea profesorului de către studenți.
Exemple de unități de învățământ care au dus spre extrem acest fenomen: Kinder Care, aceasta
folosind persoane necalificate ca și educatori, dar care respectă manuale și tehnici deja gândite;
Sylvan Learnig Center, acestea prestând, servicii de învățământ recuperator. Acest tip de centru
exercită un control covârșitor asupra profesorilor, și a tehnicilor pe care aceștia trebuie să le
folosească.
Sănătatea. Cine ne hotărăște soarta?
Medicina trece de la tehnologii umane la cele nonumane. Se dorește creșterea importanței
regulilor și controalelor birocrației, precum și proliferarea mașinăriilor medicale moderne.
S-ar putea ca în curând, calculatoarele să fie instanțele inițiale de diagnostic.
Locul de muncă. Faceți cum spun eu nu cum fac eu.
Taylor, considera că cea mai importantă parte a universului muncii nu erau muncitorii, ci
organizația care le concepea , supraveghea și controla munca.
Ford era de părere că, executarea aceleeași operații, în același fel, este o perspectivă terifiantă,
pentru un anumit tip de mentalitate.
Cei doi, căutau mereu acei angajați, cu trăsături de animale. În concepția lor, astfel de oameni se
supun controlului extern al tehnologiei asupra activității lor, și chiar tânjesc după el.
Controlul clienților.
Angajații sunt mult mai simplu de controlat, decât clienții. Aceștia din urmă, pot să se supună
unui număr de reguli, sau nu.
Industria fast food: Ieși naibii de aici!
Un client care intră într-un restaurant, știe deja că, trebuie să se așeze la coadă, să comande, să se
așeze și să își aștepte comanda. Acest lucru, deja arată faptul, că și clientul, este controlat într-o
oarecare măsură. Acest control al clienților este determinat de trei aspecte:
– clienții primesc informații care le spun ce se așteaptă de la ei;
– o serie de restricții structurale îi determină pe clienți să să comporte într-un anumit fel;

– clienții au interiorizat regulile considerate de la sine înțelese, și se conformează acestora.
Scopul restaurantelor de tip fast food, este acela de a face în așa fel încât clienții să își
cheltuiască banii și să mănânce rapid.
Alte contexte. Ca într-o tabără de recruți.
Studenții sunt obligați, de cele mai multe ori, prin context să adopte un anumit comportament, să
respecte o anumită conduită, să se supună autorității, etc.
Acest lucru începe, încă de pe vremea când studenții sunt de fapt elevi. Aceștia sunt formați
astfel încât să accepte procedeele raționalizate ale învățării mecanice și ale testării obiective.
Controlul procesului și al produsului.
Controlul asupra oamenilor poate fi sporit prin controlarea proceselor și a produselor, iar
controlul asupra acestora din urmă a devenit o valoare în sine.
În cazul alimentației, se pune accentul pe control, încă de la materia primă. Animalele sunt
crescute în mediul controlat. Legumele, de asemenea sunt produse în ferme, care autermene și
cantități foarte bine stabilite, pentru însămânțare, creșterem recoltare, livrare.
Conversația. Ce nu poate fi controlat?
Conversația de business, de studiu, de prezentare, a început să se axeze tot mai mult pe Power
Point. Slide-urile în sine nu conțin foarte mult cuvinte, însă fiind standardizate, exprimă, un
mesaj clar.
În societatea contemporană, se pune accent pe "o comunicare mai bună", însă pierdem păcerea
de a conversa.
Concluzii.
Cel mai important obiectiv este acela de a spori controlul asupra situațiilor imprevizibile,
produse de către oameni, în special, angajați și consumatori.
Obiectivul ultim al controlului este atins atunci când oamenii sunt înlocuiți de tehnologii
nonumane.
Controlul constituie și un pas enorm spre de-calificare, astfel încât, tot mai mulți oameni, vor
pierde ocazia și capacitatea, de a gândi singuri.
7. Iraționalitatea raționalității. Ambuteiajele de pe autostrăzile fericirii.
La nivel general, iraționalitatea raționalității, este o simplă etichetă, pentru aspectele negative ale
McDonaldizării.
De urmărit faptul că sistemele raționale sunt în realitate sisteme neraționale, care neagă
umanitatea, rațiunea umană a persoanelor care muncesc în interiorul acestora sau care sunt
deserviți de ele.
Ineficiența: cozi lungi la casă.
Un sistemrațional poate sfârși prin a fi ineficient. De exemplu, cozile dintr-un restaurant de tip
fast food.
De observat și analizat și conceptul japonez de "la timp", ce duce la aglomerarea străzilor cu
camioane, consumul de combustibil doar pentru a sta în trafic (prețul combustibilului în Japonia
este crescut), creșterea poluării, etc.

Cohen prezină câteva iraționalități: sistemele raționale nu sunt mai puțin scumpe, ele îi obligă pe
oameni să efectueze muncă neplătită, și sunt adesea ineficiente; ar fi mai eficient să mâncăm
acasă, decât să mergem la McDonald s.
Costul ridicat: mai bine acasă.
Eficiența McDonaldizării nu economisește banii clienților. Adesea, oamenii trebuie să plătească
suplimentar, când au de-a face cu inumanitatea și ineficiența sistemelor raționalizate.
Iluzia distracției: Ha ha ha, tocmai a căzut bursa!
McDonaldizarea nefiind nici eficientă și nici ieftină, se bucură de succes datorită iluziei de
eficiență și econimie.
Restaurantele de tip fast food, conform cu cele spuse de Stan Luxemburg, par a oferi distracție
(mâncarea se servește cu mâna, ambientul este foarte colorat, există meniuri cu surprize, etc.) .
Iluzia realității: nici măcar "cântăreții" nu sunt reali.
Multe aspecte ale societății McDonaldizate, presupun decoruri și evenimente înșelătoare, pe care,
Daniel Boorstin le denumește pseudoevenimente.
Irealitățile, s-au propagat, în lumea muzicii, în lumea birocratică, în cea a fast food-ului.
Falsa prietenie: "Salut George".
Angajaților și clienților fast food, pot să nu mai stabilească niciun fel de contact uman sau pot să
stabilească unele false.
Regula 17, pentru angajații BK: zâmbește tot timpul. La fel ca și celelalte privind vocabularul și
politețea, împing totul până spre marginile ipocrizismului cras.
În fond, în spatele acelui, "o zi bună", nu se regăsește decât, un îndemn către client, de a pleca
cât mai repede.
Dezvrăjirea: unde este magia?
Datorită raționalizării, lumea occidentală este din ce în ce mai dezvrăjită. Elementele magice ale
gândirii, care caracterizau societățile mai puțin raționalizate, au dispărut.
Sistemele eficiente, nu lasă loc pentru niciun fel de magie și acționează sistematic pentru a o
elimina. Vraja este legată de calitate, mai mult decât este legată de cantitate. Nicio altă
caracteristică a raționalizării nu este mai mult în antiteză cu vraja, decât previzibilitatea.
Sănătatea și catastrofele ecologice: până și animalele de apartament sunt în primejdie.
Extinderea raționalizării, nu amenință numai fantezia, ci și sănătatea oamenilor.
De exemplu, restaurantele de tip fast food, creează obiceiuri culinare proaste, furnizând mâncare
slab calitativă, cu foarte multe grăsimi. E și mai grav, că aceasta se adresează generațiilor de
copii, și de adolescenți, ceea ce înseamnă că aceștia își vor încapsula în minte aceste obiceiuri
nesănătoase.
De cele mai multe ori industria fast food a intrat în conflicte cu nutriționiștii, și cu ecologiștii.
Omogenizarea: nici la Paris nu este altfel.
Un alt efect irațional al McDonaldizării, este uniformizarea. Extinderea industriei fast food
americane sau indigene, în întreaga lume, duce la, din ce în ce mai puțină diversitate. Francizele
uniformizează diferențele dintre bunuri și servicii.

Dezumanizarea: stropit cu furtunul la "trocul și cazanul".
Principalul motiv pentru care McDonaldizarea este irațională, și în ultimă instanță, nerațională, îl
constituie faptul că este dezumanizantă.
Din punct de vedere al angajaților, McSlujbele sunt iraționale pentru că nu oferă nici prea multă
satisfacție și nici stabilitate. Nefolosirea abilităților angajaților este irațională pentru organizație,
întrucât ar putea obține mai mult de la ei.
Datorită modalității de servire a mesei, restaurantele fast food, și McDonaldizarea, în sine,
dezumanizează si clientul.
Învățământul superior: ca un combinat de prelucrare a cărnii
Universitatea modernă a devenit, un loc foarte irațional. Atât profesori, cât și studenți, tind să îi
asemuie o atmosferă, de fabrică.
Progresul tehnologic va duce și la mai multă iraționalitate în sistemult de învățământ.
Asistența medicală: ești doar un număr.
Pentru medic, procesul de raționalizare, aduce cu sine o serie de efecte dezumanizante. Cel mai
important, estepreluarea de către instituțiile și structurile raționalizate, a controlului, pe care până
acum îl exercita medicul.
De multe ori, medicul, este controlat, nu doar de aceste instituții birocratice, dar și de manager,
care, de cele mai multe ori, nu este medic.
Datorită acestei presiuni, medicii trăiesc senzații de insatisfacție în muncă, și alienare. Acest
lucru a dus la crearea Sindicatului doctorilor, din 1999, America.
Ca urmare a accentului pus pe calculabilitate, pacientul tinde să se simtă doar un număr.
Reducerea timpului și creșterea profiturilor, pot duce la un declin al calității actului de asistență
medicală.
Concluzii:
Restaurantele fast food, și clonele lor din alte zone ale societății, nu sunt sisteme rezonabile și
nici măcar cu adevărat raționabile. Acestea generează dezavantaje pentru clienți, cum ar fi:
sporirea ineficienței, costuri mai mari, distracție iluzorie, falsă calitate, dezvrăjirea lumii, etc. .
8. Frontierele McDonaldizării. Nașterea, moartea și actele care sfidează moartea
Prezentul capitol, ne prezintă percepția Ritzeriană, în ceea ce privește caracterul inexorabil al
McDonaldizării. Prin caracter inexorabil, înțelegem, capacitatea McDonaldizării de a se extinde
permanent.
În fază incipientă, McDonaldizarea, a afectat firmele implicate, în activitățile traiului zilnic.
După, ce s-a înțelenit, ideea de McDonaldizare, și-a extins granițele și a început să acapareze și
acele lucruri ce țin de naștere, de moarte, dar și de acțiunile care sfidează moartea, așa cum
primim ca și exemplu, ascensiunea pe Everest.
Raționalizarea vieții și a morții, pare a fi, granița la care a ajuns McDonaldizarea.
Deși nu pot fi evitate, prin McDonaldizare, elementele imprevizibile, ambiguitățile și neliniștile
legate de naștere și moarte pot fi reduse.

Nașterea și perioada prenatală: sarcini high-tech și bebelușii proiectați.
Viitorii părinți au adoptat o serie de măsuri pentru a raționaliza procesul prenatal.
Părinții, pot acum, minimiza unele dintre aspectele imprevizibile, incalculabile și ineficiente,
care caracterizează sarcina și nașterea naturală.
McDonaldizarea fertilizării: și bunica poate avea copii.
Procesul concepției se McDonaldizează rapid.
Prin medicamente și tehnici diferite, se pot remedia probleme ale aparatului reproducător, atât în
cazul bărbaților, dar și în cazul femeilor.
Fertilizarea in vitro, a ajuns atât de sigură și de comună, încât există clinici, care oferă banii
înapoi, după trei încercări eșuate.
Toate aceste elemente, au dus la previzibilitatea sarcinii.
Mai mult de atât, au fost deschise clinici, în care se poate alege sexul copilului.
Acest lucru, transformă, viitorul copil, într-o marfă. Ceea ce duce la dezumanizarea nașterii.
McDonaldizarea nașterii: alegerea copilului perfect.
Preocuparea față de sexul copilului, pierde din importanță, în comparație cu posibilitatea
descoperirii defectelor genetice.
Sexualitatea și procreerea umană vor fi afectate și controlate într-o măsură tot mai mare de
tehnologiile nonumane.
McDonaldizarea nașterii: nașterea ca patologie.
Raționalizarea nașterii, este acum evidentă, și în gradul de birocratizare al acesteia.
Deși dezumanizantă, a fost concepută o teorie a nașterii, de către Joseph De Lee, iar aceasta avea
în componență elemente ale McDonaldizării, cum ar fi: eficiență, previzibilitate, control prin
tehnologie nonumană.
În momentul venirii pe lume, copilul, era supus testului, Apgar, test care determina, starea de
sănătate.
Creșterea vertiginoasă a numărului de cezariene, denotă faptul că acestea se încadrează în
procesul de McDonaldizare accelerată a societății.
Moartea- înainte, în timpul, și după: înmormântări pe bandă rulantă.
Această fruntieră, începe înaintea morții propriu-zise, atunci când sistemul medical, se luptă
pentru viața pacientului. Continuă, în momentul morții și se întinde, și după moarte, de cele mai
multe ori, aceste momente temporale, fiind puternic birocratizate.
McDonaldizarea morții: morți proiectate.
Pare tot mai probabil scenariul în care, decizia privind, cine trebuie să trăiască și cine trebuie să
moară, va intra sub incidența birocrației medicale.
De-a lungul vremii, s-a crescut considerabil, perioada de menținere a unui bolnav, în viață, dar
nu s-a crescut și calitatea vieții. Analogie, pentru McDonaldizarea fast food, care ne prezintă un
sandwich, cât mai mare, dar nu specifică nimic, despre calitatea acestuia.
Tehnologiile nonumane, își lasă amprenta tot mai mult astfel că, șansele de supraviețuire, ale
unui pacient, sunt tot mai des, stabilite de un program informatic. În funcție de rezultatul oferit
de acel program, pacientului i se oferă anumite servicii, sau nu.

McDonaldizarea înmormântărilor: fără bocete.
De la micile afaceri de familie, la marile firme de pompe funebre.
Această nișă, a explodat, și a fost supusă unui strict proces de McDonaldizare, mai ales datorită
previziunii cum că, moartea este o certitudine.
Pe lângă înmormântările clasice, Ritzer trece în revistă, și incinerările. Aceastea au o
calculabilitate mult mai ridicată comparativ, cu înmormântările clasice. Făcând din nou, o
analogie cu restaurantele fast food, unele crematorii, au timpi exacți pentru fiecare incinerare în
parte.
Prin incinerare, se dezumanizează, actul de, rămas bun, vis-a-vis de defunct. Se merge pe ideea
că, moartea unei persoane dragi, este doar un moment dificil în viața celor apropiați. Moment ce
se rezumă la o jumătate de oră, într-un crematoriu.
Actele care sfidează moartea: o șosea până în vârful Everestului?
Krakauer, descrie o serie de măsuri care au fost luate în decursul timpului, pentru
McDonaldizarea ascensiunii, pe Everest, după ce, s-au înregistrat foarte multe decese.
Una dintre aceste măsuri este progresul tehnologic (echipament profesionist, butelii de oxigen,
elicoptere care să ducă echipajul, până la punctul incipient al ascensiunii).
Unul dintre cele mai clare elemente ale raționalizării, în ceea ce privește ascensiunea pe Everest,
a fost efectuat de către o echipă în anul 1996, și viza, aclimatizarea rapidă la altitudini înalte.
De menționat și iraționalitatea intrinsecă a încercării de a cuceri Everestul.
Concluzii:
Societatea modernă, se află sub un continuu proces de McDonaldizare.
Aceasta, își extinde mereu granițele. Poate fi comparată cu un nor vulcanic, care este într-o
continuă expansiune. McDonaldizarea, a îmbrățișat și cele mai primordiale lucruri, cum ar fi
nașterea și moartea.
9. McDonaldizarea într-o lume în schimbare. Nu există nicio limită?
Ritzer ne va prezenta în acest capitol studiul său asupra uneia dintre întrebările primordiale:
Există bariere care să țină piept procesului de McDonaldizare?
În capitolul anterior, am observat faptul că există bariere de ordin natural. Dar, oare există și
bariere de ordin social și economic?
Forțele care guvernează McDonaldizarea: e profitabilă, a apreciem, se potrivește.
Pe lângă factorii amintiți în capitolele anterioare, cum ar fi, eficiență, calculabilitate,
previzibilitate și control, în acest capitol, descoperim încă trei nuclee principale care au dus la
propagarea fenomenului, cu atâta putere. Acestea sunt:
– interesele materiale, în special obiectivele și aspirațiile economice;
– cultura Statelor Unite, care valorizează McDonaldizarea, ca un scop în sine;
– adaptarea McDonaldizării la schimbările importante care au loc în lume.
Profituri mari și costuri reduse.
Weber, susține că, interesele exonomice, stau în spatele raționalizării societăților capitaliste.
Întreprinderile lucrative urmăresc McDonaldizarea pentru că aceasta conduce la costuri reduse și
profituri ridicate.

Eficiența tot mai mare, și utilizarea sporită a tehnologiilor nonumane, sunt implementate pentru
creșterea profitului.
McDonaldizare de dragul McDonaldizării
Unele entități, urmăresc McDonaldizarea, ca pe un scop în sine.
Privită prin spectrul macroeconomic, McDonaldizarea, poate fi pusă sub semnul întrebării. Acest
lucru se datorează faptului că, un număr mare de instituții, pot oferi, același produs sau serviciu,
după un standard McDonaldizat, care îmlică un cost mai mic. Dar imaginându-ne că acele
instituții se află într-un spațiu restrâns, oricât de mic ar fi costul produselor, profitul ar fi la fel de
mic. Acest lucru se datorează faptului, că numărul de clienți, dintr-un anumit areal geografic,
este limitat.
McDonaldizarea și societatea în schimbare.
Goana după McDonaldizare, se traduce și prin faptul că, acest fenomen, armonizează foarte bine
cu celelalte schimbări socio-umane, nu doar din America, ci din toată lumea.
McDonaldizarea denotă foarte multă mobilitate, atât ca și fenomen, cât și ca particularitate. Iar
societatea în sine, este deasemenea determinată, de mobilitate, de mișcare. Lucrurile tind să fie
într-o continuă deplasare.
De exemplu, restaurantele fast food, cunosc un succes incredibil, mai ales datorită creșterii
nivelului de trai, dar și campaniilor de marketing adecvate. Mass media reprezintă un resort
pentru restaurantele fast food, resort care atunci când este declanșat, duce la o creștere
semnificativă a clienților acestor restaurante.
Globalizare și McDonaldizare: "Pleacă odată!" sau "Mai stai pe-aici!"
Procesul de McDonaldizare a fost studiat de mai multe grupuri de analiști, sociologi, oameni de
știință, etc.
Unii dintre aceștia susțin faptul că: McDonaldizarea este în mare parte un proces unilateral al
imperialismului cultural, prin care, sistemele americare se impun altor țări.
Un alt grup, însă, susține faptul că: sistemele McDonaldizate se adaptează mediului local, și că,
localnicii le transformă într-o varietate de modalități imprevizibile.
McDonald s ca agent al imperialismului cultural.
Sistemele McDonaldizate, trebuie standardizate.
Extinderea enormă pe arena internațională a unor astfel de sisteme standardizate este un semn de
imperialism cultural.
Indicatorul răspândirii McDonaldizării, este reprezentat de, existența clonelor indigene ale
intreprinderilor McDonaldizate.
Imperialismul cultural este o realitate, dar acesta nu va afecta toate țările în aceeași măsură.
Globalizare versus americanizare.
Procesele globale independente de o anumită națiune, sunt mult mai importante la momentul
actual, deși, în trecut, trendul, în materie de aproape orice, era dat de America, în general, și de
Statele Unite, în special.
Cei care studiază globalizarea, și efectele acesteia, nu pun la fel de mult accentul pe trendul
american.

Problema centrală a interacțiunilor globale, este tensiunea dintre omogenizarea și eterogenizarea
culturală.
Teza McDonaldizării, susține, în principiu, americanizarea în defavoarea globalizării.
Fordism și postfordism. Sau este vorba de McDonaldism?
Autorii marxiști, afirmă că industria a trecut de la fordism la postfordism.
Fordismul viza:
-producția de masă a unor articole uniforme;
– tehnologiile rigide (banda de asamblare);
– proceduri standardizate, sau taylorism;
– eforturi de creștere a productivității;
-piața pentru bunurile realizate.
Postfordismul are la bază:
-scăderea interesului pentru bunurile create prin producția de masă și creșterea
interesului față de produsele personalizate și specializate;
– ciclurile de producție mai mici;
-producție flexibilă;
-diferențierea mai mare.
Postmodernismul: suntem în derivă în hyperspațiu.
Societatea modernă, este în general considerată ca fiind foarte rigidă și rațională, pe când cea
postmodernă, ca fiind, mai flexibilă și mai puțin rațională.
Privind spre viitor: de-McDonaldizare.
– industria fast food americană este saturată;
– amplificarea la nivel mondial, a opoziției față de practicile McDonald s;
– dificultatea McDonald s de a deține monopolul;
– sistemul de francize, nu are un succes perfect;
Concluzii:
Fenomenul, întâlnește piedici, atât de natură socială, cât și economică, dar acestea nu reușesc să
îl stopeze.
Momentan nu se întrevede o de-McDonaldizare.
10. Să facem facem față McDonaldizării. Ghid practic de supraviețuire.
Ritzer, dorește, ca în acest capitol să ne răspundă, și totodată să ne răspundem, la următoarea
întrebare prolifică: Cum putem face față unei lumi din ce în ce mai McDonaldizate?
Un răspuns simplificat la această întrebare, este că: totul ține de atitudinea noastră față de acest
fenomen.
Astfel, avem indivizi, pentru care McDonaldizarea, poate fi o cușcă de fier, conform metaforei
lui Weber, iar pentru unii, este o cușcă de catifea.
Pentru cei mai mulți însă, McDonaldizarea, este o cușcă de cauciuc, ale cărei gratii pot fi
deformate, pentru a permite evadarea.

Ritzer, focalizează McDonaldizarea, ca fiind o cutie, o cușcă, o celulă, dar punctează faptul că,
ține de individ și de comportamentele sale, să aleagă "materialul" din care aceasta este făcută.
Totodată, capitolul sugerează opțiuni de acțiune, într-o lume McDonaldizată, pentru fiecare
individ în parte.
Crearea unor alternative "rezonabile". Uneori, regulile trebuie încălcate.
Excesele McDonaldizării au dus la apariția unor alternative mai puțin raționalizate. Ele nu
încurajează producerea eficientă de bunuri și servicii, sau procesarea eficientă a clienților, însă
pun accentul pe calitate, în detrimentrul cantității.
Trebuie subliniat, faptul că, e nevoie de un echilibru perfect, între neraționalizare și dorința de
succes. Faptul că o instituție nu este McDonaldizată, o face atractivă pentru inși. Aceștia sunt
aducători de profit. Dacă apare dorința de a crește profitabilitatea, există posibilitatea creării de
francize. Dar francizarea, nu ar face decât, să McDonaldizeze, instituția în sine.
O ripostă colectivă: să salvăm inimile, mințile, papilele gustative și Piazza di Spagna.
Riposta în sine, în acest caz, este suportată, de anumite grupuri de indivizi, care doresc, să își
canalizeze toate eforturile pentru stoparea, unui fenomen.
Riposta, este un lucru normal, și chiar constructiv. Aceasta, poate stopa întradevăr, un fenomen,
sau în poate face, să crească, prin mediatizarea lui. Uneori, indivizii, acționează imprevizibil
(ceea ce demonstrează, că McDonaldizarea, poate fi evitată, sau încă nu i-a dezumanizat încă),
și, chiar dacă e vorba de un fenomen negativ, în esență, acești, în încurajează, doar pentru faptul
că un anumit grup, încearcă să îl oprească.
Grupul de Sprijin McCalomnie
În 1994 McDonald s intentează un proces împotriva a doi inși pentru calomnie. După 30 de luni
de judecată, procesul este câștigat de McDonald s, deși, compania este și ea găsită vinovată,
pentru câteva capete de acuzare.
Asociația națională, a salvatorilor de inimi: "McObstrucția arterei".
Johnny Carson, a denumit, produsele McDonald s, McObstrucția arterei.
Pe parcurs, mulți alți nutriționiști au criticat meniurile restaurantului antenumit.
În 1990 Phil Sokoloff, a umplut câteva pagini din NYT, cu reclame, exclamând, "Otrăvirea
Americii".
Deși, în primă fază, restaurantul a criticat dur aceste acuze, spre sfârșitul anului 1990, a fost
lansat un nou produs, care conținea, doar un sfert, din grăsimea unui meniu clasic.
Slow food: mâncare tradițională, regională, de calitate.
A pornit ca o mișcare, împotriva deschiderii unui restaurant McDonald s, la Roma, în anul 1980.
Avea ca scop, impunerea stilurilor alimentare locale și producătorilor autentici.
Soluții individuale: "departamente speciale", copii legați la ochi și lumi imaginare.
Individualismul și ingeniozitatea, este cheia prin care se poate evita McDonaldizarea.
Oamenii care folosesc sistemele raționalizate, trebuie să aibă mereu în vedere primejdiile
McDonaldizării.

Se pot folosi, beneficiile McDonaldizării, fprp a deveni prizonierii acestei lumi, prin folosirea
acestui fenomen, doar atunci când nu există o altă alternativă sau activitatea nu poate fi preluată
de un sistem neraționalizat.
Posibil avertisment afișat pe ușile sistemelor McDonaldizate:
ATENȚIE!
Sociologii au descoperit că utilizarea repetată a sistemelor McDonaldizate constituie un risc
pentru sănătatea fizică și psihică, precum și pentru societate în general.
Nișe neraționalizate: viața în "departamente speciale".
O măsură, mai puțin extremă, este reprezentată de crearea unor nișe neraționalizate, în cadrul
sistemelor raționalizate.
Ritzer exemplifică, aceste nișe, pe piața muncii, însă precizează, că modelul poate fi preluat și
externalizat, în orice domeniu.
În cazul pieței muncii, indivizii, care au profesii cu un statut superior, au o libertate mai mare, în
dezvoltarea acestui tip de nișe, decât cei cu profesii inferioare.
Departamentele speciale, pun accentul pe creativitate și inovație, nu pe conformism.
O listă de acțiuni individuale: dacă totul dă greș, salvați copiii!
Sugestii pentru cei care doresc să lupte împotriva McDonaldizării:
-dacă vă permiteți, evitați să locuiți, în apartamente sau case tip;
-evitați pe cât posibil, rutina zilnică;
-faceți cât mai multe lucruri pentru dumneavoastră;
– cînd aveți nevoie de o pereche nouă de ochelari, consultați specialistul local;
– cel puțin o dată pe saptămână, mergeți la un restaurant local în detrimentrul McDonald s;
-folosiți bani, în loc de cartea de credit;
– când sunați la o companie, alegeți opțiunea care vă oferă posibilitatea să vorbiți cu o
persoană reală.
– nu cumpărați niciodată produse artificiale;
-evitați mâncărurile care se mănâncă cu mâna. Etc. .
Libertatea: dacă nu puteți face față, puteți evada?
Se poate evada din societatea raționalizată?
Da.
Prin stabilirea într-o zonă care nu a fost raționalizată, și care este concepută, precum o zonă a
evadării.
Chris Rojek, face trimitere către parcurile de distracții, memoriale, peisaje literare, etc. .
Concluzii:
Există multe măsuri care pot fi luate pentru a face față McDonaldizării, însă, acestea o pot doar
încetini, și nu reușesc să o oprească sau să creeze un proces de revers.