,,Iată care e taina mea: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă în taina lucrurilor.“ (Antoine de Saint -Exupery ) Un număr tot mai… [605319]

1
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

,,Iată care e taina mea: Limpede nu vezi decât cu inima.
Ochii nu pot să pătrundă în taina lucrurilor.“
(Antoine de Saint -Exupery )

Un număr tot mai mare de educatori recunoaște faptul că elevii care beneficiază exclusiv de
pregătire școlară pot fi „neechipați“ pentru provocările viitoare, atât ca indivizi, cât și ca membrii
ai societății. Nu este suficient doar ca mintea să fie hrănită.
Astfel putem constata că majoritatea dintre noi neglijăm aspectul emoțional al inteligen ței
noastre, considerând că, inteligența academică este cea care primează în dobândirea performanței,
nerealizând faptul că există și o inteligență emoțională .
Studiile arată că inteligența emoțională este cel mai bun predictor pentru achizițiile viitoare
ale copiilor, pentru succes, față de inteligența tradițională, cognitivă și abilitățile tehnice.
Dinamica schimbărilor sociale contemporane solicită o bună capacitate de adaptare a
individului la mediu care se poate realiza numai dacă înțelegem rolul extra ordinar pe care îl are
folosirea inteligentă a emoțiilor. Teoriile moderne despre inteligență s -au dezvoltat prin observarea
faptului că persoana , de-a lungul vieții , este într -o permanentă dezvoltare. Pentru a avea succes
trebuie să îndeplinească anumite condiții. Aceste condiții de obținere a succesului în viață depind de
abilități care se formează pe tot parcursul educației formale sau cel puțin ar trebui să fie urmărite ca
obiective, dincolo de discipline.
Din lucrările oamenilor de știință despre intel igență se observă interesul special acordat
inteligenței emoționale și sociale care se referă la abilitatea de a te înțelege pe tine și de a -i înțelege
pe ceilalți.
Un număr tot mai mare de educatori și cercetători în domeniul educației recunosc faptul că
la sfârșitul anilor de școală, absolven ții sunt nepregătiți să facă față provocărilor vieții de fiecare zi,
atât la nivel personal , cât și ca membrii ai societății. Abordarea prin excelență cognitivă a
demersurilor curriculare și didactice nu este suficie ntă pentru a avea succes și a fi fericit. În
consecință, la ora actuală, aria învățării emoționale se dezvoltă pe baza cercetărilor în domeniu,
respectiv al noilor teorii privind natura emoțiilor și a inteligenței în relație cu succesul și fericirea.
Prin învățare socială și emoțională, inteligența emoțională a indivizilor este dezvoltată, constituind
un bagaj enorm pentru viitorul lor personal și professional.
Termenul de inteligență emoțională a fost formulat pentru prima dată în S.U.A. de Wayne
Leon Payn e în anul 1985, care considera că „inteligența emoțională implică o relaționare creativă cu
stările de teamă, durere și dorință ” (cf. M. Roco, 2001).
Cel mai important element al inteligenței emoționale îl constituie emoțiile Ele sunt foarte
importante deo arece asigură:
Supraviețuirea – emoțiile noastre ne atenționează atunci când ne lipsește impulsul natural;
când ne simțim singuri, ne lipsește nevoia de a comunica cu alți oameni; când ne este frică ne
simțim respinși, lipsește nevoia de a fi acceptați.
Luarea deciziilor – sentimentele și emoțiile reprezintă o valoroasă sursă de informații,
ajutându -ne să luăm hotărâri.
Stabilirea limitelor – sentimentele noastre ne ajută să tragem niște semnale de alarmă atunci
când ne deranjează comportamentul unei pers oane. Dacă învățăm să ne încredem în ceea ce simțim
și să fim fermi în a exprima acest lucru, putem înștiința persoana respectivă de faptul că ne simțim
incomod, de îndată ce devenim conștienți de acest fenomen. Acest lucru ne va ajuta în trasarea
granițel or care sunt necesare pentru protejarea sănătății noastre mintale.
Comunicarea – sentimentele noastre ne ajută să comunicăm cu ceilalți. În cadrul
comunicării dintre oameni, comunicarea nonverbală reprezintă cel puțin 60%, iar adevărul în
privința emoțiilo r se află mai mult în „cum” spune persoana decât în „ceea ce” spune ea. De
exemplu, expresia feței noastre poate exprima o gamă largă de sentimente: teamă, bucurie, surpriză,
supărare, dezgust, furie etc. Dacă suntem mai abili în arta comunicării verbale, vom fi în stare să

2
exprimăm mai mult din nevoile noastre emoționale, având astfel posibilitatea de a le simți mai bine.
Suntem capabili să -i facem să se simtă importanți, înțeleși și iubiți, dacă reușim să fim cât se poate
de receptivi la problemele emoțio nale ale celorlalți oameni.
Parafrazându -l pe marele filozof Constantin Noica, înțelegerea este completată de ceea ce nu
este exprimat prin cuvinte. Comunicarea îl conține pe om, iar omul se înfățișează sau se ascunde
prin comunicare. Din testele efectuate asupra a peste 7000 de persoane din SUA și 18000 din alte
țări s -au constatat avantajele capacității de a interpreta sent imentele prin indicii nonverbali , inclusiv
o mai bună adaptare emoțională, o mai mare popularitate și deschidere (M. Roco, 2001).
Unitatea – sentimentele noastre sunt probabil cea mai mare sursă de unitate a tuturor
membrilor speciei umane. Sentimentele sunt universale trecând peste granițele religioase, politice și
culturale, cum ar fi sentimentele de empatie, compasiune, cooperare și i ertare. Acestea au
potențialul de a ne uni ca specie. Într -o viziune de ansamblu, sentimentele, ne unesc, convingerile
ne despart.
În anii „80, Howard Gardner, în teoria inteligențelor multiple a identificat inteligența
interpersonală și inteligența intrap ersonală , care combinate , reprezintă ceea ce nouă ne este
cunoscut astăzi sub numele de inteligența emoțională (IE).
Howard Gardner, pornind de la ideea existenței unor inteligențe diferite și autonome ce
conduc la modalități diverse de cunoaștere, înțeleg ere și învățare, a elaborat în 1985 “Teoria
inteligențelor multiple”, considerată cea mai importantă descoperire din domeniul psihopedagogiei
după teoria lui Jean Piaget. După Gardner, cele opt tipuri de inteligență sunt: verbală/lingvistică,
matematică/lo gică, vizuală/spațială, corporală/kinestezică, ritmică/muzicală, interpersonală,
intrapersonală și naturistă , fiecare având caracteristici proprii și preferând un anumit tip de
persoană.
Gardner abordează flexibil conceptul de inteligență , vede în ea o pr omisiune de potențial
bio-psihologic omniprezentă la toate ființele umane care contribuie la acte de creație, iar faptul că
domeniul sau câmpul de manifestare determină inteligența care este valorizată, subliniază
importanța actului educativ în dezvoltarea uneia sau mai multora dintre inteligențele umane în
funcție de oportunitățile și posibilitățile de dezvoltare.
În teoria sa , Gardner rezervă un loc important formelor de inteligență, componente ale
inteligenței emoționale și anume: inteligența interperson ală și inteligența intrapersonală.
Inteligența interpersonală – constă în abilitatea de a -i înțelege pe ceilalți, de a cunoaște ceea
ce îi motivează pe oameni, cum muncesc ei, cum poți să cooperezi mai bine cu ei .
Inteligența intrapersonală – constă în abilitatea de a se întoarce spre sine, în interiorul
propriei persoane, de a realiza o aprofundată cunoaștere personală .
Psihologii au arătat că aceste abilități nu sunt generate de un nivel ridicat al inteligenței
academice/teoretice, ci ele constituie u n fel de sensibilitate specifică față de practică și de relațiile
interumane. Astfel, s -a născut o nouă formă de inteligență – inteligența emoțională.
În jurul anilor 90 s -au conturat trei mari direcții în definirea inteligenței emoționale, trasate
de urmă torii cercetători în acest domeniu:
a. Mayer și Salovey (1990, 1993) – înțeleg prin inteligența emoțională capacitatea de a
percepe cât mai corect emoțiile și de a le exprima, de a accede sau genera sentimente atunci când
ele facilitează gândirea; de a cun oaște și înțelege emoțiile în vederea promovării și dezvoltării
emoționale și intelectuale. Aici putem aminti numele psihologului american Festinger cu teoria
“disonanței cognitive”, conform căreia oamenii refuză să se gândească la lucruri care le provoacă
sentimente, emoții negative. Totodată, în urma relaționărilor interpersonale există tendința de a
selecta ideile care sunt conforme cu valorile proprii și care declanșează sentimente pozitive. Din
aceste opinii rezultă int ercondiționările între emoție/ sentimente și gândire.
b. Reuven Bar –On – ne prezintă o altă versiune a inteligenței emoționale. Componentele
acesteia sunt grupate în felul următor:
Aspectul intrapersonal
-conștientizarea propriilor emoții care presupune să trăiești experiența prezentă și nu cea
ce ai simțit în trecut;

3
-optimism, asertivitate;
-respect, considerație pentru propria persoană;
-autorealizare;
-independență.
Aspectul interpersonal
-empatia;
-relații interpersonale;
-responsabilitate socială.
Adaptabilitate
-rezolvarea problemel or;
-testarea realității;
-flexibilitate.
Controlul stresului
-toleranța la stres;
-controlul impulsurilor.
Dispoziția generală
-fericire;
-optimism.
c. În viziunea lui Daniel Goleman (1995) conceptele care compun această formă a
inteligenței sunt:
-conști ința de sine : identificarea și înțelegerea emoțiilor, conștientizarea unei emoții care se
schimbă, înțelegerea diferenței dintre gânduri, emoții și comportamente, încrederea în sine,
înțelegerea consecințelor unor comportamente în termeni de emoții;
-auto-controlul : managementul emoțiilor dificile, controlul impulsurilor, managementul
constructiv al furiei, mâniei, dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea,
disciplina;
-motivația: a fi capabil(ă) să stabile ști obiective și să le îndeplinești, optimism și speranță
în fața obstacolelor și eșecurilor, inițiativă, optimism, dorința de a reuși, perseverență, dăruire
-empatia : a fi capabil(ă) să te pui „în pantofii diferitelor persoane cu care relaționezi“,
cogn itiv și afectiv, a fi capabil(ă) de a -i înțelege pe ceilalți, perspectivele acestora, a fi capabil(ă) de
a arăta grijă, atenție, înțelegerea diversității;
-aptitudinile sociale : stabilirea și păstrarea relațiilor (prieteni), rezolvarea confli ctelor,
cooperarea, colaborarea, capacitatea de a lucra în echipă, comunicarea, influența, conducerea
(leadership -ul);
El prezintă ca aspecte majore ale inteligenței optimismul, perseverența și capacitatea de a
amâna satisfacțiile. D. Goleman a deschis noi orizonturi printr -o definire mai complexă a
inteligenței emoționale .
Unii autori consideră că inteligența emoțională are mai multe arii distribuite de la simplu la
complex:
– Identificarea emoțiilor : abilitatea de a recunoaște propriile emoții, sentimente dar și pe ale
celor din jurul nostru, precum și identificarea lor în diferite persoane, obiecte, artă, povești, muzică
sau alți stimuli.
– Utilitatea emoțiilor: abilitatea de a genera, folosi și simți o emoție ca necesară în
comunicarea sentimentelor sau angajarea ei în alte procese cognitive (gândire, decizii). Implică
abilitatea de a pune în relație emoțiile cu alte senzații mentale, de exemplu gust și culoare
(angajarea în munca artistică) și folosirea emoțiilor în rezolvarea de probleme. (integrarea em oțiilor
în gânduri)
– Înțelegerea emoțiilor: abilitatea de a înțelege informațiile despre emoții, de a înțelege
„combinatorica“ emoțiilor, progresul prin tranzițiile relaționale. Implică rezolvarea problemelor
emoționale prin cunoașterea emoțiilor asemăn ătoare sau diferite, dar mai ales prin ceea ce acestea
transmit sau semnifică.

4
-Managementul emoțiilor : Abilitatea de a fi deschis(ă) față de sentimente și de a le adapta
propriei persoane și emoțiilor celorlalți pentru promovarea creșterii și dezvoltării personale. Implică
înțelegerea consecințelor comportamentelor sociale asupra emoțiilor și reglarea emoțiilor în funcție
de nevoile personale și ale celorlalți.
Inteligența emoțională este un obiectiv important în perspectiva formării inițiale și continue,
în plan profesional sau managerial, în orice domeniu de activitate.
Optimismul și speranța în reușită sunt trăsături care se constituie în ceea ce psihologii
numesc eficacitate personală , convingerea că ești stăpân pe întâmplările vieții tale și că poți f ace
față provocărilor cu care ești confruntat. Dezvoltarea unei competențe de orice fel întărește
eficacitatea personală și face ca persoana respectivă să fie în măsură să -și asume riscul și să facă
față provocărilor, care , odată depășite , fac să crească s entimentul de eficacitate personală. Această
atitudine duce la valorificarea aptitudinilor și talentelor, cu alte cuvinte , la dezvoltarea personală.
Albert Bandura, psiholog la Stanford care a realizat multe cercetări în legătură cu
eficacitatea personală , o rezumă astfel: „Convingerile oamenilor despre capacitățile lor au un efect
profund asupra acestor capacități. Capacitatea nu este o proprietatea fixă. Există enorm de multe
variante în care această capacitatea poate fi folosită. Cei care au această efi cacitate personală se dau
la o parte din calea eșecului; ei abordează lucrurile în așa fel încât să le poată stăpâni fără să se
îngrijoreze în privința diverselor dezastre posibile” (D. Goleman, 2001, p. 117).

Sugestii pentru dezvoltarea inteligenței emoț ionale:

Nici o schimbare nu este posibilă fără acordul implicit și participarea activă a cadrelor
didactice, elevilor și părinților.

…Pentru părinți…
 Începeți educația emoțională a copilului încă de la naștere (chiar și înainte). Manifestați
atenție față de nevoile sociale și emoționale ale copiilor dumneavoastră, astfel încât tranziția
către adolescență să se facă mult mai ușor.
 Participați la discuții de grup, workshopuri, discuții online, chat pe tema dezvoltării sociale
și emoționale.
 Fiți un mode l pentru copilul dumneavoastră din punct de vedere al manifestării abilităților
emoționale și sociale, care să -i stimuleze comportamentul socio -emoțional.
 Folosiți un limbaj cu copilul dumneavoastră care să implice: discuții despre emoții,
descrierea emoți ilor. Întrebați -l cum se simte, învățați -l că poate avea mai multe sentimente
în același timp.
 Încurajați efortul copilului pentru îmbunătățirea inteligenței emoționale.
 Folosiți momentele naturale care se întâmplă zilnic, ca „momente de învățare“, în care puteți
discuta despre diferite stări, dispoziții, despre rezolvarea conflictelor sau managementul
emoțiilor.
 Fiți conștienți că abilitățile emoționale pot fi învățate prin povestiri personale, evenimente
zilnice, curente, discuții despre filme sau pagini WEB. Recunoașteți și vorbiți despre
comportamentele emoționale, sociale din mass media.
 Țineți un jurnal care vă ajută să deveniți mai reflectiv asupra emoțiilor personale și
încurajați copilul să facă la fel.
 Achiziționați jucării și produse pentru copii care să -i ajute la dezvoltarea competențelor
emoționale și sociale.

…Pentru cadrele didactice…
 Integrați activități pentru dezvoltarea abilităților sociale și emoționale în programul zilnic
școlar.

5
 Cercetați succesul unor programe de dezvoltare socială și emoțională (de ex. luarea
deciziilor, rezolvarea de probleme, rezolvarea creativă a conflictelor) și discutați cu colegii
de cancelarie despre consecințele pozitive ale implementării acestora.
 Demonstrați elevilor dumneavoastră un comportament inteligen t social și emoțional.
 Participați la forumuri, conferințe, întâlniri cu specialiști, discuții pe Internet pe tema
dezvoltării sociale și emoționale.
 Promovați în clasă activități pentru dezvoltarea abilităților sociale și emoționale, folosind
mijloacele T IC: jocuri pe computer și video.
 Fiți receptivi(e) la momentele care se întâmplă în clasă în mod atural: momentele când
observați schimbarea stărilor și a dispozițiilor, conflictele, actele de grijă față de
ceilalți,respectul, atenția.
 Valorizați inteligența socia lă și emoțională a elevilor dumneavoastră ca fiind mult mai
importante decât dezvoltarea lor cognitivă.
 Încurajați exprimarea impresiilor despre abilitățile emoționale și sociale dezvoltate în clasa
dumneavoastră ! De exemplu: un afișaj/panou despre vocabularul emoțiilor, un afișaj/panou
cu complimente adresate de elevi între ei sau probleme despre care ei doresc să vorbească și
răspunsuri la acestea.
 Verificați împreună cu alte cadre didactice din școală strategiile folosite la cl asă în lucrul cu
elevii pentru susținerea competențelor sociale și emoționale.
 Țineți un jurnal în care să reflectați asupra emoțiilor dumneavoastră și încurajați -i pe copiii
cu care lucrați să aibă o astfel de activitate pentru monitorizarea emoțiilor, at ât cele pozitive,
dar mai ales cele negative.
 Informați -vă despre resursele existente (centre pentru educație emoțională și socială, cărți,
reviste de specialitate, pagini WEB, pliante, cursuri de formare) pe tema dezvoltării sociale
și emoționale.
 Oferiți ajutor elevilor în evaluarea emoțiilor și sentimentelor : învățați -i să clasifice cuvint ele
care denumesc emoții, învățați -i să găsească cuvinte pentru emoții; începe ți prin exprimarea
emoțiilor sau prin discuții despre sentimente.
 Acordați -le oportunitate a de a a alege : laudați -i pentru d eciziile luate, întreabați -i cum pot fi
ajutați pentru a veni în rezolvarea nevoilor lor, dar nu insista ți cu această cerere.
 Respectați sentimentele lor : întreabați -i cum se simt, ce își doresc înainte de a acționa,
gândi ți-vă ce vă propuneți să simtă elevii prin activitățile de învățare , ce sentimente creează
un mediu pozitiv de învățare.
 Validați sentimentele : accepta ți sentimentele lor, arătați înțelegere, empatie, grijă și respect,
atenție, oricare ar fi problema și nu uitați că întotdeauna prima dată este de dorit să validați i
sentimentele.
 Împuterniciți -i (engl. „empowerment“): întreabați -i cum se simt și ce ar fi necesar pentru a
se simți mai bine, înv ățați-i să rezolve singuri problemele folosind empatia, compasiune a și
respectul mutual pentru sentimentele altora.
 Evitați etichetăr ile și judecățile critice: evitați etichetarea subiectelor ca fiind bune/rel e,
drăguțe/grosolane etc., evitați „ar trebui“.
 Identificați zilnic acele exerciții prin care ați putea să lucraț i și asupra emoțiilor elevilor.
 Ca activități de “dezgheț ” folosiți modalități de a diagnostica starea emoțională a elevilor la
început de zi.
 Asociați situațiile de învățare cu emoții și sentimente. Alocați timp pentru a vorbi despre ele.
 Structurați eseu rile ca răspunsuri la întrebări de genul: “Cum ar arăta emoțiile tale dacă ar fi
sunete, obiecte, fenomene ale naturii, culori, persoane celebre, evenimente, flori, animale,
gusturi etc. ”
 Discutați cu elevii despre responsabilitatea emoțiilor, reacțiile em oționale, consecințele
emoțiilor

6
…Pentru elevi…

 Țineți un jurnal care ajută la creșterea conștiinței de sine și autoreflecției.
 Folosiți monologul pentru a vă încuraja, fiți pentru voi cel mai bun prieten, nu cel mai aspru
critic.
 Încurajați prieteni i voștri să vă spună punctele lor de vedere pentru problemele pe care le
aveți.
 Fiți conștienți de „butonul“ (situații, persoane, lucruri, cuvinte) care declanșează supărarea,
furia,mânia și de modalitățile prin care acestea pot fi transformate.
 Fiți atenț i la strategiile pe care le folosiți pentru a vă calma și a vă schimba dispozițiile din
negative în pozitive.
 Găsiți oportunități pentru a coopera și a vă angaja în colaborarea cu colegii voștri.
 Ascultați -vă intuiția: când ești cu un prieten sau o persoan ă semnificativă, iar tu ai curajul să
spui că ceva acolo este greșit, așa este. Rezistați presiunii grupului, fiți asertivi!
 Fiți receptivi la nevoile voastre sociale și emoționale!
 Observați și notați locurile și persoanele care vă determină să trăiți și să simțiți emoții
pozitive sau emoții negative.

Un posibil studiu de caz:

,,Iulia și Cristina sunt prietene.
Elisabeta ar dori să fie și ea inclusă în cercul lor, dar este exclusă pentru comportamentul ei.
Elisabeta nu știe de ce.
Pentru ca să o ajutăm pe Elisabeta să înțeleagă care este sursa comportamentului colegelor ei
s-a inițiat un joc. Știm că cele 2 fetițe nu au încredere în Elisabeta așa că: am întrebat -o pe Iulia:
„Ce punctaj acorzi încrederii pe care o ai față de Elisabeta pe o scală de la 1 la 10?“
Iulia a răspuns instantaneu: „Nici cât o firimitură.“ Apoi, am cerut Iuliei să concretizeze: „Poți să
exemplifici cu un aspect specific ce ar trebui schimbat, din partea tuturor, în relația cu Elisabeta
astfel încât să crească gradul de î ncredere de la 0 la 1 punct?“ Foarte repede, Iulia a listat 6
lucruri specifice! Am întrebat -o pe Elisabeta dacă acceptă să lucreze asupra acestor aspecte
împreună cu fetele.
Ea a fost de acord, așa că le -am propus o nouă întâlnire peste o saptăm ână pentru a vedea
dacă sentimentele s -au schimbat. Fetele au agreat ideea și este evident faptul că sentimentele lor
sunt pozitive.“

Cum contribuie inteligența emoțională la rezolvarea conflictelor?

Asigurați -vă că elevii vor vorbi și vor fi onești față de sentimentele lor. Spuneți -le că dacă ei
trăiesc sentimentele de: a fi urâcios, dușmănos, violent, distructiv, dureros, dăunător, răzbunător
este în ordine să vorbească despre ele.
Deschideți activitatea cu destinderea atmosferei, prin găsirea unor răsp unsuri rapide la 10
întrebări. Folosiți umorul! De ex. “Câți ochi ai? Câți Euro ai în cont? Câte scaune sunt în cameră?
Câți dintre noi sunt goi chiar acum? ” etc.Întrebați -i cum se simt! Ce emoții au? Ajutați -i să găsească
cele mai curate, cele mai potrivi te „cuvinte care să exprime emoții, sentimente.“ Cereți -le să
conștientizeze ce anume îi face să se simtă mai bine.
Dați-le ocazia să ia controlul propriei angajări în spațiul clasei: întrebați -i unde doresc să se
așeze, sugerați -le că se pot așeza pe sc aunul vostru, pe catedră, pe jos, acolo unde se simt
confortabil. În mod frecvent, întrebați elevii cum se simt, folosind ghidul alfabetizării emoționale (3
propoziții).

7
Amintiți -le că dacă ei se află în conflict, simt o anume suferință emoțională. Sarcina voastră
principală este de a reduce durerea, suferința, să -i ajutați să se simtă mai confortabili, mai relaxați
dacă sunt stresați .
Invită elevii participe la sesiuni de învățare a tehnicilor , de rezolvare a conflictelor. Spuneți –
le că obiectivele activit ății investighează cum s -au simțit. Întrebați elevii în ce măsură s -au simțit
înțeleși, pedepsiți, moralizați, speriați, temători, agresați, atacați, judecați, pedepsiți, chiar se acordă
valori de la 1 la 10! Descrieți concret emoțiile trăite! Nu-i judecaț i când își exprimă ceea ce simt!
Când le transmiteți opiniile voastre nu le arătați dezaprobare sau faptul că sunteți șocați de
ideile lor. Nu judecați sau invalidați ceea ce afirmă elevii. Fiți deschiși!
Nu adăugați temerile, starea de stres sau disconfor t pe care le simțiți în relația cu elevii prin
încercarea de a păstra controlul asupra comportamentelor lor, spunând: „Privește -mă în ochi sau cu
atenție când vorbesc cu tine!“, „Încetează să te mai joci cu părul!“, „Ridică -te când mi te adresezi!“
Căutaț i din nou câteva lucruri pe care fiecare le agreează!
Centrați -vă pe sugestii specifice. Verificați ce simte fiecare.
Identificați și apreciați cel mai mic progres.
„Mă simt nerăbdător/nerăbdătoare, nervos/nervoasă.“ decât „Ești așa de încet/înceată, abia
te miști.“
„Sunt confuz(ă) pentru că nu știu de ce nu ți -ai făcut temele.“ decât „Ești așa de leneș(ă).“.
„Mă tem că te vei răni dacă faci acest lucru.“
„Mă simt rău când văd că iei diferite lucruri de la alții/altele fără să întrebi. Îmi este teamă
că astfel îți vei pierde prietenii/prietenele.“
„Mă simt inconfortabil(ă) cu…“
„Mă simt copleșit(ă) când îmi pierd controlul.“ decât „Tu mă înnebunești!“
„M-am simțit jignit(ă) când directorul a fost aici.“ decât „Tu m -ai jignit în fața directorului.“
„Am sentimentul că astăzi arăți ca și cum te -ai odihnit foarte puțin.“

Test pentru inteligența emoțională:

În continuare sunt prezentate zece situații (scenarii) în care se poate afla orice om.
Imaginați -vă că vă aflați în situațiile respective și arătați cu m veți proceda în mod concret.
Pentru aceasta veți alege una dintre cele patru variante de răspuns.

1. Sunteți într -un avion care intră brusc într -o zonă de turbulență și începe să se
balanseze puternic dintr -o parte și alta. Ce faceți?
a. Continuați să citiți sau să vă uitați la film, dând puțină atenție turbulenței
b. Vă îngrijorați, urmăriți stewardesa și citiți fișa cu instrucțiunile în caz de pericol
c. Câte puțin din a și b
d. Nu observați nimic
2. Mergeți în parc cu un grup de copii de 4 a ni. O fetiță începe să plângă deoarece
ceilalți nu vor să se joace cu ea. Ce faceți?
a. Nu vă amestecați, lăsați co piii să rezolve singuri problema
b. Vorbiți cu ea și o ajutați să găsească o modalitate de a -i face pe ceilalți să se joace cu ea
c. Îi spuneți cu o voce blândă să nu plângă
d. Încercați să -i distrageți atenția și îi arătați câteva lucruri cu care se poate juca
3. Imaginați -vă că sunteți sudent și doriți să obțineți o medie mare pentru bursă. Ați
constatat că una dintre note vă scade me dia. Ce faceți?
a. Vă faceți un plan special pentru a vă îmbunătăți nota la cursul respectiv, fiind hotărât să
urmați planul
b. Vă propuneți ca în viitor să luați note mai bune la acest curs
c. Considerați că nu contează mult ceea ce ați făcut la acet curs și vă concentrați asupra altor
cursuri la care notele dvs sunt mai mari
d. Mergeți la profesor și încercați să discutați cu el obținerea unei note mai mari

8
4. Imaginați -vă că sunteți agent de asigurări și telefonați la clienți pentru prospectare.
15 persoane la rând v -au închis telefonul și sunteți descurajat. Ce faceți?
a. Vă spuneți „ajunge pentru azi”, sperând că veți avea mai mult noroc mâine
b. Vă evaluați calitățile care, poate, subminează abilitatea dumneavoastră de a face vânzări
c. Înc ercați ceva nou la următorul apel telefonic și vă străduiți să nu vă blocați
d. Găsiți altceva de lucru
5. Sunteți managerul unei organizații care încearcă să încurajeze respectul pentru
diversitatea etnică și rasială. Surprindeți pe cineva spunând un b anc rasist. Ce faceți?
a. Nu-l luați în seamă – este numai o glumă
b. Chemați persoana respectivă în biroul dumneavoastra pentru a -i face observație
c. Vorbiți pe față, pe loc, spunând că asemenea glume nepotrivite și nu vor fi tolerate în
organizați a dumneavoastră
d. Îi sugerați persoanei care a spus gluma să urmeze un program de școlarizare privind
diversitatea
6. Încercați să calmați un prieten înfuriat pe un șofer care era să -l accidenteze foarte
grav. Ce faceți?
a. Îi spuneți să uite ev enimentul pentru că nu a pățit nimic
b. Încercați să -i distrageți atenția de la acest eveniment vorbindu -i despre lucrurile care îi
plac foarte mult sau care îl interesează
c. Îi dați dreptate, considerând, la fel ca și el, că celălalt i -a pus în perico l viața
d. Îi relatați că și dumneavoastră vi s -a întâmplat mai demult ceva asemănător, dar după
aceea v -ați dat seama că, după cum conduce, șoferul va ajunge în mod sigur la spitalul de urgență
7. Dumneavoastră și partenerul de viață (prietenul) ați int rat într -o discuție aprinsă,
care a devenit foarte repede un meci de țipete. Sunteți amândoi furioși și, în locul furiei,
recurgeți la atacuri personale pe care într -adevăr nu le înțelegeți, dar le continuați. Care este
cel mai bun lucru de făcut?
a. Lua ți o pauză de 20 de minute și apoi reluați discuția
b. Opriți cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul dumneavoastră
c. Spuneți că vă pare rău și îi cereți partenerului să își ceară la rândul său iertare
d. Vă opriți un moment, vă ad unați gândurile și, apoi vă precizați punctul dumneavoastră de
vedere
8. Imaginați -vă că ați fost numit șeful unei noi echipe care încearcă să găsească o
soluție creativă la o problemă sâcâietoare de serviciu. Care este primul lucru pe care îl faceți?
a. Notați pașii necesari pentru rezolvarea rapidă și eficientă a problemei
b. Cereți oamenilor să -și facă timp pentru a se cunoaște mai bine între ei
c. Începeți prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cât timp ideile
sunt proasp ete
d. Începeți printr -o ședință de dezlănțuire a ideilor (brainstorming), încurajând pe fiecare să
spună orice idee îi vine în minte, indiferent cât de fantastică pare
9. Fiul dumneavoastră este extrem de timid și a fost foarte sensibil și un pic înfri coșat
de locurile și oamenii străini, de când s -a născut. Ce faceți?
a. Acceptați că are un temperament sfios, timid și căutați căi de a -l proteja de situații care să –
l tulbure
b. Îl duceți la un psihiatru de copii
c. Îl expuneți intenționat la mai mul ți oameni și în loc uri străine, astfel încât să -și poată
înfrânge frica
d. Organizați o serie neîntreruptă de experiențe care să -l învețe pe copil să ia treptat contact
cu oamenii și cu situații noi
10. Considerați că de mulți ani ați dorit să reîncepeți să practicați un sport pe care l -ați
încercat și în copilărie, iar acum pentru distracție, în sfârșit, v -ați hotărât să începeți. Doriți să
vă folosiți cât mai eficient timpul. Ce faceți?
a. Vă limitați la timpul strict de exercițiu în fiecare zi

9
b. Ale geți exerciții care vă forțează mai mult abilitatea (care vi se par mai grele)
c. Exersați numai când, în mod real, aveți dispoziție.
d. Încercați exerciții care sunt cu mult peste abilitățile dumneavoastră
Nr.itemi Răspunsul Notare Nr.itemi Răspunsul Notare
1 a, b, c 20 pct. 6 b, c
d 5 pct.
20 pct.
2 b 20 pct. 7 a 20 pct.
3 a 20 pct. 8 b 20 pct.
4 c 20 pct. 9 b
d 5 pct
20 pct..
5 c 20 pct. 10 b 20 pct.

Semnificația punctajului:
Sub 100: I.E. sub medie
100-150: I.E. medie
150-200: I.E. peste medie
Peste 200: I.E.excep țional ă

Inteligența emoțională influențează relațiile interumane, viața de zi cu zi, mai mult decât
coeficientul de inteligență. În fapt, inteligența emoțională poate sta la baza a 80% din succesul tău
în viață. Pentru a avea rezultate pozitive trebuie să înveți să combini IQ-ul (abilitatea cognitivă) cu
inteligența emoțională.
„Trebuie să ceri de fiecare dată ceea ce poate fiecare să dea.“
(Antoine de Saint -Exupery)

BIBLIOGRAFIE :

Anderson, W., ( 2000), Curs practic de încredere în sine , Editura Curtea Veche, București
Cosmovici Andrei, Luminița Iacob, Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 1999
Cosmovici Andrei, Luminița Iaco b, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 1999
Cucoș, C., Pedagogi e, Editura Polirom, Iași, 1996
Elias, M., ( 2001), Emotional Intelligenc e
Ford -Martin, P., ( 2001), Emotional intelligence , Gale Encyclopedia of Psychology
Goleman, D., Inteligența emoț ională , Editura Curtea Veche, București, 2001
Les, G.,(2000), Arta relațiilor interumane , Editura Curtea Veche, București
Roco, M.,(2001), Creativitate și inteligență emoțională , Polirom, Iași
M.E.C. /U.M.P.I.R.(2005), Să ne cunoaștem elevii , Bucuresti
*** http://www.glef.org/,(2003), Geor ge Lucas Educational Foundation
***www.eiconsortium.org,(2003), The Consortium for Research on Emotiona l Intelligence

AUTOR:
MUNTEAN ANDREEA ALEXANDRA – Prof.înv.preșc.
Grăd P. P. nr.19 , Tg.Mu reș