Iași, Februarie 2021 [305576]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Școala Doctorală de Geoștiințe

Referatul I

Violența ca obiect teritorial

Conducător de doctorat:

Prof. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]:

[anonimizat] 2021

[anonimizat] – neliniar, productiv, distructiv și reproductiv. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]: manifestarea sa conține germenii unor noi violențe. [anonimizat], abuzatorii au fost și ei la rândul lor abuzați: un soț ce își bate familia a fost foarte probabil la rândul lui victima unor acte de violență în copilărie iar abuzatorii sexuali au fost ei înșiși victime (Scheper-Hughes și Bourgois, 2004). Societățile însele se nasc prin revoluții și mor tot prin evenimente violente ([anonimizat]).

Definită drept „[anonimizat], exercitată direct sau indirect de o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]” (Rupesinghe și Rubio, 1994), [anonimizat]. Nu este de mirare astfel faptul că fiecare entitate statală a căutat de-a [anonimizat] a criminalității, [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], reprezentate de ceea ce s-ar putea numi conduită morală socială. Reforma și pacificarea spațiului a [anonimizat]. Încet, cultura străzii a început să decadă în favoarea culturii locuințelor individuale (spațiul privat) [anonimizat] o temperare a acțiunilor agresive. Acest proces nu trebuie înțeles ca pe o trecere de la contexte spațiale absolut deschise la cele strict închise. [anonimizat]. Violența de zi cu zi, a fost împinsă la marginea vieții publice sau mai bine zis a fost ascunsă în spatele spațiului privat (Springer, 2011). Conform lui Max Weber (1992), politicile de pacificare a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] ([anonimizat]) sau de către indivizi ([anonimizat]).

[anonimizat] o [anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat]rcând simultan să lanseze și, poate, să verifice câteva ipoteze în vederea explicării acestora. În vederea găsirii structurilor spațiale descrise de valorile și de indicatorii actelor violente, precum și în vederea descoperirii cauzelor principale ale asocierilor spațiale, am folosit o serie de metode geostatistice, destinate să valorifice o bază de date destul de complexă, care conține informații referitoare la criminalitate, pe de o parte, iar pe de o parte la contextul socio-economic teritorial.

Prezentarea indicatorilor

Datele colectate pentru analiză au fost obținute din mai multe surse în funcție de scara studiului:

Nivelul Mondial

Surse ale datelor și instituții abilitate:

– UNDOC (United Nations Ofiice on Drugs and Crime) principalul institut la nivel mondial ce are ca domeniu de studiu criminalitatea la nivel mondial și colectarea datelor specifice din acest domeniu;

– IHME (The Institute for Health Metrics and Evaluation), Global Burden of Disease Collaborative Network, este un institut independent de cercetare a sănătății populației la UW Medicine, parte a Universității din Washington, care oferă statistici legate de sănătate, dar și cu expertiză în alte domenii, cum sunt decesele ce țin de morțile violente (sinucideri, terorism, accidente rutiere, etc.)

Institutul este sursa a doi indicatori utilizați: decesele rezultate în urma actelor de terorism și decesele în conflictele militare, ;

– Amnesty International, date ce țin de numărul de execuții la nivel mondial (pedeapsa cu moartea).

– OWID (Our World in Data), un institut, dar și o publicație științifică online, care se concentrează pe marile probleme ale lumii, nu prelucrează date statistice proprii, dar menționarea acestui institut constă în faptul că datele inițiale au fost obținute prin platforma online a institutului și ulterior prelucrate personal.

Date ce țin de aspectele sociale și economice ale societății (toți indicatorii sunt la nivel național):

– Banca Mondială (World Bank):

Coeficientul lui Gini

PIB (Produsul Intern Brut) total și raportat pe cap de locuitor

Speranța de viață

Indicele dezvoltării umane (IDU)

Rata de alfabetizare și de analfabetism

Rata șomajului

Date legate de imigrație

Consumul de alcool în litri de alcool pur per persoană în vârstă de 15 ani și peste

– FFP (The Fund For Peace) Tradus în română ca Fondul Pentru Pace este o instituție de cercetare, non-profit, din S.U.A, fondată în 1957. FFP a dezvoltat indicele fragilității statelor, un indicator care măsoară cât de stabile sunt statele în a se autoguverna și în păstrarea monopolului violenței în societate.

Fundația Gapminder, sursa statistică pentru variabila populație totală la nivel mondial, institutul se ocupă în general cu studii ce țin de demografia mondială și economie.

Nivelul european (UE-28): Cadrul european (UE-28), a fost realizat cu datele de la instituțiile deja menționate mai sus și încadrate unui plan regional constituit de Uniunea Europeană, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Nivelul național al României

Datele colectate pentru analiză au fost obținute din trei surse guvernamentale, fiecare cu specificul său, respectiv INS – Institutul Național de statistică (baza de date Tempo Online), ICPC – Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității și ANITP – Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane. Datele sunt furnizate la scară județeană. Acolo unde a fost necesar, acestea au fost raportate la 100 000 de locuitori.

Toți indicatorii au trecut printr-un proces de normare, în funcție de maxima valorii indicatorului înregistrată la nivelul județelor României. În analiză la nivel național au fost utilizate 16 variabile (tabelul 2), din care 8 variabile care descriu o serie de infracțiuni relevante, celelalte 8 variabile fiind destinate conturării unui cadru explicativ pentru eventualele diferențieri spațiale sesizate.

Metode statistice utilizate

În vederea utilizării cât mai eficiente a bazei de date, am folosit trei metode analitice principale, respectiv regresia multivariată, realizarea unui indicator compozit și metoda Grouping Analysis, oferită de programul de analiză spațială ArcGis 10.6. Am recurs la corelația multivariată este ”una dintre cele mai utilizate metode statistice de eliminare a informațiilor banale (respectiv cele care caracterizează întreg spațiul cercetat). Utilizarea regresiei în interes spațial permite prin urmare ca, în cadrul unei conjuncturi generale, valabilă la scara întregului teritoriu analizat, să fie separate situațiile atipice, care au cu adevărat relevanță pentru cercetare. Realitatea geografică, deosebit de complexă, necesită însă luarea în calcul simultan a mai multor variabile “explicative” pentru ca distribuția spațială a valorilor unei variabile “explicate” să fie cât mai corect analizată” (Groza, 2002). Este de la sine înțeles că corelația multivariată a urmat unei analize preliminare a datelor, care a necesitat folosirea coeficientului de corelație liniară Bravais- Pearson, cu ajutorul programului XLSTAT. Analiza preliminară de corelație a fost necesară pentru a vedea natura, intensitatea și sensul relațiilor care par să existe între variabilele violenței și cele care descriu contextul teritorial. Analiza a fost finalizată prin aplicarea testului t, cu scopul de a valida semnificativitatea coeficienților obținuți.

Indicatorul compozit

Prin construirea indicatorului compozit de criminalitate (figura 1 și 2), am încercat să surprindem în mod sintetic intensitatea violenței și distribuției spațială a acesteia la nivelul județelor României.

Indicatorul compozit la nivel mondial a fost realizat din 6 indicatori elementari și un indicator compozit după următoarea formulă:

IdCM=(Om*0,25)+(To*0,20)+(Vc*0,10)+(Vl*0,15)+(Ft*0,05)+(Tl*0,10)+(Ds*0,05)+(Tp*0,10)

Indicatorul final este constituit din 7 indicatori elementari și dintr-un indicator compozit. Fiecare tip de infracțiune a primit o anumită notă în construcția finală, în funcție de gravitatea faptelor. Semnificativitatea itemilor în construirea indicatorului compozit s-a bazat în special pe codul penal și pe pedepsele aplicate diferitelor categorii de fapte. În măsura posibilului, s-a ținut cont și de percepția societății asupra gravității faptelor.

Indexul a fost realizat după formula:

IdCM=(Om*0,25)+(InfV*0,15)+(AgrS*0,06)+(Tp*0,09)+(Pînc*0,15)+(InfP*0,05)+(Vp*0,25)

Unde:

IdCM = Indexul criminalității mondiale

Om = Omuciderile

InfV = Infracțiunile violente (vătămarea corporală, tâlhăria și răpirea)

AgrS = Agresiuni de natură sexuală

Tp = Traficul de persoane

Pînc = Persoane încarcerate în centre de detenții

InfP = Infracțiuni împotriva proprietății

Vp = Violența politică (indicatorul a fost construit din variabilele: execuții sau persoane condamnate la moarte, conflicte militare și terorismul)

Indicatorul ce surprinde violența politică, denumirea este datorată faptului că aceste tipuri de fapte apar în urma unor activități politice și gestiunea lor ține strict de sfera politică.

Indicatorul a fost conceput tot printr-un proces similar sub forma unui indicator sintetic, fiecare faptă primind o anumită pondere, ca în cazul anterior. De menționat faptul că toate variabilele utilizate în construirea indicatorului violenței politice reflectă decesele rezultate din urma ”fenomenelor” menționate și ulterior decesele au fost raportate la 100.000 de locuitori.

Indicatorul a fost calculat după următoarea formulă:

Vp=(Exec*0,25)+(Conf*0,50)+(Tero*0,25)

Unde:

Vp = Violența politică

Exec = Execuții sau condamnări la moarte (decese rezultate)

Conf = Conflicte militare (decese rezultate)

Tero = Terorism (decese rezultate)

Toți indicatorii au fost raportați 100.000 de loc.

Prin construirea indicatorului compozit de criminalitate la nivelul spațiului național al României (figura 1 și 2), s-a încercat surprinderea în mod sintetic intensitatea violenței și distribuției spațială a acesteia la nivelul județelor României. Indicatorul final este constituit din 7 indicatori elementari și dintr-un indicator compozit. Fiecare tip de infracțiune a primit o anumită notă în construcția finală, în funcție de gravitatea faptelor. Semnificativitatea itemilor în construirea indicatorului compozit s-a bazat în special pe codul penal și pe pedepsele aplicate diferitelor categorii de fapte. În măsura posibilului, s-a ținut cont și de percepția societății asupra gravității faptelor.

Indexul a fost realizat după formula:

IdC=(Om*0,25)+(To*0,20)+(Vc*0,10)+(Vl*0,15)+(Ft*0,05)+(Tl*0,10)+(Ds*0,05)+(Tp*0,10)

Unde:

IdC = Indexul de criminalitate,

Om = Omuciderile

To = Tentativa de omor

Vc = Vătămarea corporală

Vl = Violul

Ft = Furtul

Tl = Tâlhăria

Ds = Distrugerea

Tp = Traficul de persoane

Indicatorul ce surprinde infracțiunile din sfera traficului de persoane a fost conceput tot printr-un proces similar sub forma unui indicator sintetic, fiecare faptă primind o anumită pondere, ca în cazul anterior. Indicatorul a fost calculat după următoarea formulă:

Tp=(Tt*0,10)+(Oc*0,15)+(Em*0,20)+(Es*0,30)+(Of*0,15)+(As*0,10)

Unde:

Tp = Indicator compozit trafic de persoane

Tt = Tentativa de trafic de persoane

Oc = Obligarea la cerșetorie

Em = Exploatarea prin muncă

Es = Exploatarea sexuală

Of = Obligarea la furturi

As= Alte situații

Unde a fost cazul, valorile brute au fost raportate 100.000 de loc.

Figura 2: Matrița metodologică de construire a indicatorului general al criminalității în România. Sursa datelor: INSSE 2020, ICPC, ANITP

Figura 3: Matrița metodologică de construire a indicatorului compozit al traficului de persoane în România. Sursa datelor: INSSE 2020, ICPC, ANITP

Metoda Grouping Analysis (tipologii spațiale)

Pentru identificarea tipologiilor s-a utilizat metoda Grouping Analysis, efectuată cu ajutorul softului ArcGis 10.6 prin procesarea a 15 iterații. Lotul de instrumente al clusterelor ESRI are un instrument de explorare care poate identifica caracteristicile dintr-un grup care prezintă o serie de similarități în structura internă a variabilelor statistice utilizate. Rezultatele grupării acestui instrument se bazează pe numărul de grupuri specificate, pe variabilele de analiză și pe constrângerile spațiale opționale. Realizarea mai multor iterații servește la identificarea unui număr optim de grupuri, precum și la o combinație adecvată a variabilelor de analiză (Bonilla, 2016). Analiza comparativă a grupurilor rezultate este facilitată de boxplot-urile finale (figura 3).

La nivel mondial și european (UE28(, analiza a fost realizată doar cu indicatorii ce țin de fenomenele violente, pentru nivelul național, în analiză au fost introduși și indicatorii socio-economici.

Din motive tehnice, variabila populație urbană din anul 2018, a fost exclusă din analiza efectuată la nivel național.

Figura 4: Interpretarea boxplot-ului utilizat de analiza Grouping Analysis în ArcGis 10.6. Sursa: www.esri.com.

Violența o trăsătură naturală a omului

Ceva de pe la PCS

Violență și societate

Analiza indicatorilor conferă o imagine de ansamblu asupra criminalității și a violenței la general, toți indicatorii utilizați prezintă o imagine fină a frecvenței și intensității violenței în plan spațial.

Fenomenul omuciderilor reprezintă cea mai importantă componentă în studierea violenței la nivel teritorial. Fenomenul de omucidere reprezintă un subiect sensibil pentru societate și autorități guvernamentale, astfel sunt utilizate mai multe metodologii în colectarea informațiilor din domeniu, așa cum am precizat și în capitolul dedicat problemelor ce țin de metodologie, pot exista diferențe între valori, în funcție institut și metodele de obținere a datelor (estimări, studii în teritoriu, raportări guvernamentale, etc.).

În intervalul analizat 2003-2007 s-au înregistrat în jur de 4,59 milioane de crime la nivel mondial, cele mai multe s-au înregistrat în anul 2003, urmat de o ușoară scădere și de o scurtă ascensiune după anul 2010, fenomenul reintrând ulterior pe un trend descendent.

La nivelul continental, cele mai multe decese în urma omuciderilor s-au înregistrat pe continentul American, peste 2,1 milioane de decese în urma omuciderilor în intervalul celor 14 ani analizați, ceea ce a reprezentat o proporție de 47% din totalul mondial. De menționat faptul că o imagine 100% completă asupra fenomenului nu se poate realiza în momentul de față, din lipsa unor serii complete de date la nivel mondial sau a sensibilității cu care se transmit aceste informații în spațiul oficial.

În ce privește distribuția generală a fenomenului, sunt conturate o serie de spații cu probleme: statele din fosta Uniune Sovietică, continentul american (America de Nord și de Sud), Africa de Sud, o serie de state din Orientul Mijlociu, etc. La nivel mondial, statele cu cele mai mari rate ale fenomenului de omucidere se regăsesc în zona Americii Centrale, unde problema acestui fenomen tinde a fi o problemă structurală și endemică pentru aceste societăți.

O maximă a fenomenului de omicid este atinsă de statul El Salvador, unde media ratei omuciderilor la 100.000 de locuitori între anii 2003-2017 s-a situat la valoarea de 64,07 omucideri la 100.000 de locuitori, iar cea mai mare rată a fost atinsă în anul 2015, atunci când a fost înregistrat un precedent mondial, 105,4 omucideri la 100.000 de locuitori, conform datelor UNDOC. Institutul IHME, a vehiculat o cifră și mai mare a ratei omuciderilor, 112,2 omucideri la 100.000 de locuitori.

La nivel mondial statul Honduras ocupă un loc secund, cu o rată medie a omuciderilor la 100.000 de locuitori de 60,3.

Figura 5: Top 10 state după rata omuciderilor la nivel mondial între anii 2003-2017, Sursa datelor: DATAUNDOC

Figura 7: Media ratei omuciderilor înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc., Sursa datelor: DATAUNDOC

În ce privesc ratele infracțiunilor violente, imaginea nu este de ansamblu, din lipsa unor serii de date complete din punct de vedere spațial și cronologic. Analiza surprinde în general actele de violență interpersonală, care nu au ca rezultat decesul victimei, în schimb este un alt indicator ce conturează o imagine asupra actelor violente din perspectiva violenței și spațiului.

Cele mai multe probleme legate de infracțiunile violențe, se regăsesc în statele răspândite pe continentul american, cea mai mare rată a infracțiunilor violente la 100.000 de locuitori o avea statul argentinian, media ratei infracțiunilor violente în intervalul 2010-2017 s-a ridicat 1.395,66 infracțiuni raportate la 100.000 de locuitori. Pe un plan secund s-a clasat statul Costa Rica cu o rată a infracțiunilor violente de 1350,68 de cazuri la 1a 100.000 de locuitori.

State ce au înregistrat valori deosebit de mari: Bahamas (1247,96), Guyana (928,16), Belgia (833,11), Regatul Unit (711,84), Chile (651,70), Barbados (634,42), Ecuador (557,82), și Franța (505,67).

La polul opus s-au aflat state precum: Timorul de Est (1,32), Azerbaidjan (5,55), Emiratele Arabe Unite (9,51), Republica Moldova (11,17), Singapore (12,99), Albania (14,26), Indonezia (15,24), Armenia (17,67), Georgia (18,02), Thailanda (18,28).

La prima vedere, statele care au înregistrat valori mici, nu sunt clasificate ca state ”calme”, multe dintre aceste au probleme foarte mari de natură socială (Albania, Republica Moldova, Georgia). Valorile mici ale ratelor sunt o consecință a altor fenomene ce au dus la o scădere masivă a infracțiunilor violente, emigrația masivă, politici de stat agresive de combatere a violenței sau metodologii diferite de colectare a datelor.

Fiecare stat percepe violența și în funcție de aspectul cultural, cunoscută în limbaj de specialitate ca violență culturală, acest context de percepție diferită a violenței a produs o schimbare în anul 2015 în ce privește colectarea de date statistice de către ONU, ducând la utilizarea unei metodologii comune la nivel mondial.

România se află printre statele liniștite din punctul de vedere a acestor forme de infracțiuni, media ratei infracțiunilor violente între anii 2010-2017 a fost de 56,96 infracțiuni violente la 100.000 de locuitori.

Rata acestor tipuri de infracțiuni în România a scăzut brusc după anul 2015, de la o rată a infracțiunilor violente 103,38 la 100.000 de locuitori, la o minimă de 19,08 infracțiuni violente la 100.000 de locuitori.

Figura 4: Principalele state după media ratei infracțiunilor violente înregistrată între anii 2010-2017 raportată la 100.000 de locuitori, Sursa datelor: DATAUNDOC

Figura 5: Media ratei infracțiunilor violente (vătămare corporală, tâlhăria și răpirea) înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc., Sursa datelor: DATAUNDOC

Figura 6: Principalele state după media celei mai mici rate ale infracțiunilor violente înregistrate între anii 2010-2017 la 100.000 de loc., Sursa datelor: DATAUNDOC

Infracțiunile de natură sexuală sunt în general greu de analizat, imaginea fenomenului este extrem de redusă, chiar și în statele dezvoltate, doar o parte dintre aceste infracțiuni sunt depistate sau raportate de victime.

La nivel mondial tendința este ca statele dezvoltate să prezinte rate ale agresiunilor sexuale mai mari, iar motivele sunt destul de variate. În statele dezvoltate exploatarea sexuală are în principal o motivare strict financiară, iar capitalul este principala forță ce angrenează fenomenul.

O altă remarcă interesantă este faptul că cele mai multe cazuri de agresiuni sexuale sunt raportate în statele dezvoltate, acest lucru nu înseamnă că fenomenul are o amploare foarte ridicată în respectivele state, raportarea lor ține și de gradul de emancipare a femeilor și a implicării statului de a combate fenomenul, multe state nici nu recunosc faptul că violul marital este o formă de abuz (Thailanda, Madagascar, Sri Lanka, etc.).

Un alt aspect despre agresiunile sexuale ce nu este sesizabil din punct de vedere statistic, statele cu conflicte militare prezintă de regulă cea mai mare frecvență și intensitate a agresiunilor sexuale. Violul în război a fost utilizat încă din cele mai vechi timpuri ca formă de umilire a dușmanului, prin abuzarea femeilor cetății cucerite, ca pradă și ca metodă de război psihologic.

O pradă însemnată în urma cuceririlor o reprezentau femeile, care erau abuzate fără milă de cuceritori, cercetătorii moderni consideră că această formă de pradă a fost cea care a dus la începerea raidurilor vikingilor în Europa.

În prezent violul în timpul conflictului armat este utilizat deliberat ca armă de război de către statele ce nu țin cont de dreptul internațional sau de acordurile de la Geneva în ce privesc desfășurarea conflictelor militare.

Tratatul Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, cel care a și dus la formarea Curții Penale Internaționale (CPI), condamnă violența sexuală în masă ca pe o crimă împotriva umanității.

Cea mai mare rată a agresiunilor sexuale de la nivel mondial este deținută în prezent de Suedia, media ratei agresiunilor sexuale între anii 2014-2017 a fost de 204,46 cazuri la 100.000 de locuitori. Peste 58% dintre aceste infracțiuni au fost comise de persoane care au în spate un trecut străin (imigranți sau descendenți ai imigranților), cu origini din: Orientul Mijlociu, Magreb și Africa Subsahariană.

Pe plan secund în ierarhia statelor cu cele mai mari rate ale agresiunilor sexuale înregistrate, s-a clasat Mare Britanie, cu o medie a ratei agresiunilor sexuale între anii 2014-2017 de 192,74 cazuri la 100.000 de locuitori.

Conform datelor UNDOC, România a înregistrat o rată a mediei a agresiunilor sexuale între anii 2014-2017 de 8,43 cazuri la 100.000 de locuitori, clasându-se printre statele sub media acestor forme de infracțiuni, în schimb România are probleme grave, comparativ cu UE-28, în ce privește exploatarea sexuală.

România reprezintă una dintre cele mai importante surse ce alimentează traficul cu carne vie în Uniunea Europeană (5,46), ocupând al doilea loc după Țările de Jos (5,48), cu toate că se situează foarte aproape de vârful ierarhiei mondiale.

Conform analizei, rețele de trafic de carne vie sunt cele mai dezvoltate la nivelul continentului European, fiind și continentul cu cele mai grave probleme, cu toate că datele statistice nu conferă o imagine absolută a infracțiunilor din această categorie.

O altă variabilă ce surprinde intensitatea violenței la nivel mondial, dar într-un mod indirect, este reprezentat de numărul de persoane încarcerate din cauza săvârșirii unor infracțiuni de natură penală.

La nivel mondial cei mai mulți deținuți sunt ”internați” în penitenciarele din SUA, peste 2,1 milioane de deținuți în anul 2017, ceea ce reprezintă 0,7% din populația țării, urmat pe plan secund de Brazilia 700.489 deținuți și de Federația Rusă cu 602.176 deținuți.

Prin calcularea mediei ratelor numărului de persoane încarcerate între anii 2003-2017 la 100.000 de locuitori, cele mai mari valori au fost înregistrate de state ca:

Saint Vincent și Grenadinele – 789,38 persoane încarcerate la 100.000 de locuitori;

Statele Unite ale Americii – 722,91 persoane încarcerate la 100.000 de locuitori;

Belize – 572,43 persoane încarcerate la 100.000 de locuitori;

Saint Kitts și Nevis – 555,76 persoane încarcerate la 100.000 de locuitori;

Federația Rusă – 525,56 persoane încarcerate la 100.000 de locuitori.

Cele mai mici valori ale ratelor numărului de persoane încarcerate între anii 2003-2017 la 100.000 de locuitori au înregistrate de statele:

San Marino – 7,44

Comore – 21,59

Palestina – 23,30

Republica Central Africană – 27,94

Guineea – 28,00

Nigeria – 30,45

India – 31,06

Un indicator ce prezintă o altă imagine a violenței, sunt infracțiunile împotriva proprietății, această categorie conține toate formele de furturi, mai puțin tâlhăria, care este o formă de violență directă împotriva individului.

La nivel mondial, statele cu cele mai mari medii ale ratelor infracțiunilor împotriva proprietății înregistrate între anii 2003-2017 la 100.000 de locuitori sunt grupate sau asociate în statele dezvoltate sau statele ce prezintă activități economice dinamice, situație se explică prin faptul că statele respective generează și mult capital, indiferent de natura lui.

Infracțiunile din această categorie trebuie să fie analizate și din perspectiva violenței culturale, fiecare societate prezintă un grad de toleranță diferită față de furt, iar unele state au abordare drastică pentru combaterea acestui fenomen (Arabia Saudită).

Figura 7: Media ratei infracțiunilor din categoria traficului de persoane înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc., Sursa datelor: DATAUNDOC

Figura 10: Media ratei persoanelor încarcerate înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc., Sursa datelor: DATAUNDOC

Figura 11: Media ratei persoanelor încarcerate înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc.,

Sursa datelor: DATAUNDOC

Violența politică, după cum am menționat și la metodologie, reprezintă gruparea unor fenomene violente care au ca sursă politicul sau gestionarea problemelor din perspectivă politică: terorismul, conflictele militare și execuțiile penale.

Terorismul, în general prezintă două trăsături generale, în primul rând reprezintă o formă de război inegală și o a doua cauză reprezintă un exercițiu de imagine. O definiție generală încă nu există în uz, situație datorată tocmai complexității extraordinar de mari a motivațiilor din spatele acestor acte.

Istoricul Yuval Noah Harari, consideră terorismul ca pe o formă de acțiune teatrală, un exercițiu de propagandă și de atragere atenției asupra unei cauze susținută de o grupare radicală.

Yuval consideră că terorismul nu trebuie combătut cu forțele armate în mod direct, organizarea unui serviciu de informații și oprirea propagării fricii prin intermediul mass-mediei, ar reprezenta o metodă mai eficientă de a elimina această formă de violență din societate.

La nivel mondial, ratele deceselor în urma terorismului sunt mai mari în state cle instabile politic sau a căror guverne sunt contestate de diverse grupări armate, iar membrii grupărilor armate din aceste state evită confruntările directe cu forțele armate guvernamentale.

La nivel mondial, după datele oferite de institutul IHME, cea mai mare rată a incidențelor de deces în urma terorismul s-a înregistrat în special în țările din Orientul Mijlociu, maxima mediei ratei deceselor între anii 2003-2017 la 100.000 de locuitori a fost atinsă de statul Irak (16,06 decese la 100.000 de locuitori), urmat de state precum: Afghanistan (7,89), Siria (5,37) , Somalia (4,95), etc.

Puține state nu au înregistrat activități teroriste în intervalul analizat (2003-2017), printre aceste state se află și România, care nu a avut experiențe cu astfel de acte violente.

Ultimul act terorist petrecut pe teritoriul României a avut loc în anul 1991, când patru teroriști Sikh au încercat să-l asasineze pe ambasadorul indian în timp ce acesta se plimba cu soția sa pe bulevardul Aviatorilor (cartier din Mun. București). Intervenția rapidă a ofițerilor antiteroriști care l-au păzit pe ambasador a dus la eșecul teroriștilor: unul a fost ucis pe loc, altul a fost capturat, al treilea a fost rănit și a patra persoană a dispărut. Ancheta penală a relevat că cei patru teroriști aparțineau unui grup terorist indian Sikh.

(Sursa primară https://www.indiatoday.in/magazine/international/story/19911015-attack-on-indian-ambassador-to-romania-julio-ribeiro-baffles-investigators-814911-1991-10-15 ) trebuie corectată.

Cea mai tipică formă de violență regăsită pe întreg parcursul istoriei omului este cea colectivă. Violența colectivă este folosirea instrumentală a violenței de către cei care se identifică ca membri ai unui grup împotriva altui grup de indivizi, cu scopul de a obține avantaje de natură: politică, economică sau atingerea unor obiective sociale (eugenie).

Materializate sub mai multe forme: conflictele armate în interiorul statului sau între state; violența comisă de stat, cum ar fi genocidul, represiunea și alte abuzuri asupra drepturilor omului; terorism; și crima organizată.

Factorii care induc statele spre violență sunt:

• -lipsa proceselor democratice și accesul inegal la putere;

• -inegalitatea socială marcată brutal de distribuția inegală și accesul la resurse;

• -controlul asupra resurselor naturale valoroase de un singur grup;

• -schimbările demografice rapide care depășesc capacitatea statului de a oferi servicii esențiale și oportunități de angajare.

Anumite aspecte ale globalizării apar și ele ca factori ce contribuie la izbucnirea și întreținerea conflictelor. Nici unul dintre acești factori nu sunt suficienți pentru a provoca un conflict, dar în combinație se pot crea condițiile în care violența va erupe (Allen Josephine, 2001).

La nivel mondial incidența deceselor în urma conflictelor militare atinge cele mai mari valori în statele cu conflicte încă active: Irak, Siria, Afghanistan, Yemen, etc.

Datele oferite de institutul IHME nu au inclus și războiul drogurilor din Mexic, un conflict ce a început în anul 2006, decesele sunt raportate ca omucideri.

Numărul victimelor din acest conflict este de peste 200.000 de persoane, cu toate că nu este acceptat ca un conflict ce intră în parametrii definiției.

Fostul președinte al statului mexican spunea că: "Nu am folosit conceptul de război, am folosit în permanență termenul de luptă împotriva criminalității organizate și luptă pentru siguranța publică”.

În ce privesc execuțiile penale rezultate în urma condamnării cu moartea, acestea sunt prezente în puține state în prezent, multe dintre statele ce încă mai aplică pedeapsa cu moartea, au probleme profunde cu sistemul politic și gradul de democrație.

Cele mai multe execuții penale au loc în China, peste 1000 anual, iar rata cea mai ridicată la 100.000 de locuitori este deținută de Iran, 0,50 decese la 100.000 de locuitori rezultate în urma execuțiilor penale.

Cu toate că organizația Amnesty International recomandă ca datele să fie acceptate doar parțial, numărul condamnărilor este cu mult mai mare față de realitate.

Doar pentru China se consideră că cifrele pot să fie de nivelul miilor de persoane condamnate la moarte.

Figura 12: Media ratei deceselor în urma actelor teroriste înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc.,

Sursa datelor: DATAUNDOC

Figura 13: Media ratei deceselor în urma conflictelor millitare înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc., Sursa datelor: DATAUNDOC

Figura 13: Media ratei deceselor în urma execuțiilor penale înregistrată între anii 2003-2017 la 100.000 de loc.,

Sursa datelor: DATAUNDOC

Ansambluri globale ale violenței

Perspectiva globală nu este una absolută, datele sunt conturate doar pe o parte a lumii, mai exact 87 la număr, iar statele care au probleme profunde cu violența sunt cel mai bine evidențiate de rata deceselor în urma conflictelor militare, aceste state nu transmit date oficiale organizațiilor abilitate, pentru a se contura o imagine în detaliu a problemelor sociale ce erodează liniștea națiunilor.

Analiza plasează statul Bahamas pe primul loc în ce privește gradul de violență, actele ca număr în sine nu sunt numeroase, dar în schimb acestea dacă sunt raportate la populația mică a insulei, reflectă că problema are o cauză structurală în societatea insulară.

Pe locul 2 s-a clasat statul El Salvador, urmat de: Burundi, Honduras și Statele Unite ale Americii.

Din urma analizei se înțelege că continentul american prezintă un grad de violență mai ridicat comparativ cu Europa, iar America de Sud se conturează ca o ”regiune” și mai problematică. Există disparități și la nivel regional, statele din fostul bloc sovietic au un nivel mai ridicat de violență comparativ cu celelalte state din Europa.

Prin introducere statelor care au o variabilă lipsă sau mai multe, analiza evidențiază o altă regiune problematică în ce privește violența, Orientul Mijlociu. Statele din Africa au un grad redus al violenței, dar situația este datorată lipsei indicatorilor din analiză, ceea ce a dus la alterarea rezultatelor finale, acesta este și principalul motiv pentru care analiza are un număr redus de state.

La polul opus în ce privește gradul de violență, s-au aflat state precum: Indonezia, Timorul de Est, Bosnia și Herțegovina, Serbia, etc.

Contrar așteptărilor, multe dintre statele cu un grad redus al violenței în intervalul analizat, au experiențe istorice cu violența: genocid, conflicte militare, epurări etnice, etc. Cel mai probabil traumele trecutului a făcut statele să fie mai pașnice pe plan social, deși această ipoteză nu se poate aplica tuturor statelor, spre exemplu statul Afghanistan a experimentat 47 de ani de conflict, iar cu trecere anilor violența s-a intensificat și generalizat pe toate planurile sociale.

Din lista statelor cu cel mai redus grad al violenței, tabelul 4, doar Japonia nu a avut experiențe recente cu conflictele și turbulențele social. Ultimul conflict al Japoniei s-a terminat în august 1945, odată cu încheierea celui de al Doilea Război Mondial. Încheierea războiului a determinat și o schimbare psihologică a poporului japonez, de la o doctrină militaristă și imperialistă, s-a trecut la o doctrină pașnică și axată pe dezvoltare economică.

Figura 14: Statele cu cel mai ridicat scor al indicatorului general al violenței, Sursa datelor: DATAUNDOC, IHME, Amnesty International

Figura 15: Statele cu cel mai scăzut scor al indicatorului general al violenței, Sursa datelor: DATAUNDOC, IHME, Amnesty International

Figura 16: Indexul global al violenței generale (doar 87 de state), Sursa datelor: DATAUNDOC, IHME, Amnesty International

Figură 17: Indexul global al violenței generale (unele state au o variabilă sau mai multe lipsă), Sursa datelor: DATAUNDOC, IHME, Amnesty International

Corelarea indicatorilor la nivel mondial

Corelația realizată surprinde atât previzibilul, cât și imprevizibilul asocierii elementelor violente cu alte aspecte din cadrul socio-economic. Fiecare indicator corelat și explicat reprezintă o confirmare a unor ipoteze lansate și neverificate.

Statele cu o rată ridicată a numărului de omucideri prezintă și o rată ridicată referitoare la populația încarcerată, cât și a infracțiunilor ce atentează la integritatea proprietății. Pe plan social, statele ce au rate ridicate ale numărului de omucideri sunt asociate cu un indice Gini ridicat, ceea ce rezultă că sunt state inegale din punct de vedere social, diferențele dintre clasele sociale sunt mari.

O evidențiere de ansamblu s-ar putea interpreta prin faptul că omuciderile sunt mai mult asociate cu statele cu probleme de natură socio-economică (un grad redus de alfabetizare, PIB/cap loc. scăzut, speranță de viață scăzută, guverne instabile, etc.)

Infracțiunile violente sunt asociate cu agresiunile sexuale, ceea ce ar avea o logică prin faptul că agresiunile sexuale sunt asociate și cu alte forme de violență (lovirea și tâlhărirea victimei). Asocierea infracțiunilor violente cu inegalitățile sociale este iarăși o constatare confirmată de corelație ridicată indicelui Gini cu aceste tipuri de infracțiuni.

Corelația confirmă faptul că agresiunile sexuale sunt mai frecvente în statele dezvoltate, dar cum afirmam și la explicarea indicatorilor bruți, frecvența ridicată a acestor forme de infracțiuni, nu reflectă și o violență ”real” mai ridicată, această frecvență ține de gradul de emancipare a femeilor în anumite state, statele tradiționaliste nu conferă aceleași drepturi pentru femei ca în lumea occidentală. Acest indicator poate ridica o serie de noi întrebări legate de cât de corecte sunt unele state în cunoașterea fenomenului și care sunt proporțiile reale ale acestor forme de agresiune la nivel mondial.

Rata medie a numărului de deținuți este strâns legată de gradul de populare a statelor lumii, statele cu populații mari au și o populație încarcerată mai numeroasă, o populație ridicată duce și la o probabilitate statistică mai ridicată ca incidența unui fenomen să fie mai mare.

Corelația indică faptul că infracțiunile ce atentează asupra proprietății sunt mai frecvente în statele dinamice din punct de vedere economic și cu un nivel de viață mai ridicat, s-ar putea spune că aceste forme de infracțiuni sunt legate de gradul de prosperitate a statelor.

Terorismul, așa cum era de așteptat, acesta este un fenomen specific statelor cu probleme de natură politice și sfâșiate de conflicte, gradul de corelație este diminuat de faptul că aceste fenomene au incidență și în statele lumii occidentale, cu toate că frecvența și intensitatea acestora este redusă.

Conflictele în general contribuie la devalorizarea socială a unei națiuni și astfel că este normal ca acest indicator să se coreleze cu indicatori ce reflectă caracteristici negative legate de gradul de dezvoltare a statelor (speranța scăzută de viață, terorism, indicele de fragilitatea al statelor, etc.).

Tabel Tabelul de corelație pentru nivelul mondial (87 de state) și semnificativitatea corelației,

Sursa datelor: DATAUNDOC, IHME, Amnesty International, World Bank, Fund for Peace

Grupuri

De regulă avantajul utilizării analizei Grouping Analysis constă în faptul că se pot identifica o serie de particularități comune între statele analizate. Prima analiză rezultată a fost aplicată pe 87 de state cu date complete și rezumată prin generarea a patru clase distincte:

Clasa I: Această clasă a încadrat două state (SUA și Belarus), caracterizate prin valori ridicate în ce privesc execuțiile de natură penală, un număr ridicat de persoane încarcerate în sistemul penitenciar și probleme în traficul de persoane.

Clasa II: Tipologia rezultată a încadrat și cele mai multe dintre cele 87 de state, prin urmare este și cea mai comună tipologie pe plan mondial, majoritatea variabilelor sunt peste mediană, doar variabile precum: rata omuciderilor, rata traficului și rata deceselor în urma actelor teroriste depășesc spațiul intercuartilic al cutiuței (box).

Clasa III: Gruparea ce a dus la formarea clasei a III a este dificilă de interpretat, majoritatea indicatorilor sunt sub mediană, ceea ce ar indica un nivel scăzut de violență, dar în schimb rata decesele rezultate în urma conflictele militare și a actelor de terorism sunt foarte mari. Nivelul de violență din cele trei state încadrate: Sri Lanka, Burundi și Camerun, ar putea fi cosmetizat de către autoritățile guvernamentale, iar situația să fie catalogată ca improbabilă.

Clasa IV: Ultima tipologie a încadrat o serie de state cu un grad ridicat de dezvoltare, asemenea comentariului corelației, statele dezvoltate prezintă un excedent de infracțiuni ca: agresiunile sexuale, infracțiunile împotriva proprietății și infracțiunile violente (agresiuni fizice directe).

Pentru că metoda grouping analysis nu poate fi aplicată cu acuratețe la nivel mondial, lumea nu se poate rezuma doar prin patru clase, s-a încercat o diversificare prin aplicarea unei analize cu 6 clase. Analiza rezultată nu diferă cu mult de prima analiză, elementele noi constau în conturarea a două tipologii noi.

Clasa I: Prima tipologie prezintă o grupare a statelor care transmit datele cu o acuratețe ridicată. Valori peste mediana boxplot-urilor se înregistrează la indicatori precum: infracțiunile violente, infracțiunile împotriva proprietății, agresiunile sexuale și numărul de persoane încarcerate. Totodată tipologia rezultată reflectă principalele forme de infracțiuni cu care se confrunt statele dezvoltate.

Clasa II: A doua tipologie prezintă o serie de valori excepțional de ridicate pentru indicatori ca: traficul de persoane și infracțiunile violente directe, această clasă are și un caracter excepțional, pentru că au fost încadrate doar două microstate (Monaco și Andorra), astfel că datele absolute pot suferii modificări excepționale prin raportarea unui fenomen la o populație de mici dimensiuni.

Clasa III: Tipologia a IV-a este cea mai comună tipologie, se aseamănă mult cu gruparea statelor de la clasa I (analiza cu 4 clase), cu excepția unor particularități, infracțiunile au rate mai scăzute în intensitate, omuciderile în schimb au un nivel mai ridicat.

Clasa IV: Această grupare este identică cu prima clasă de la clasificarea cu patru clase, pot exista o serie de diferențieri vizuale prin faptul că softul ArcMap nu păstrează ordinea variabilelor.

Clasa V: Cea de a patra tipologie grupează o serie de state cu probleme de natură socială, cum ar fi infracțiunile violente și agresiunile sexuale, principala particularitate a acestei clase este faptul că valorile omuciderilor au valori excepțional de mari.

Clasa VI: Gruparea ce a dus la formarea clasei a VI-a este la fel problematică, majoritate indicatorilor sunt sub mediană, cum s-a identificat și la prima analiză, prezența indicatorilor ar indica un nivel scăzut de violență, dar în schimb decesele rezultate de conflictele militare și terorism sunt foarte mari. Nivelul de violență din acestea state ar putea fi cosmetizat de către autoritățile guvernamentale, iar situația să fie catalogată ca improbabilă.

Figură 18:

Figură

Figură

Figură

Sinteză de subcapitol

Violența în context european

La nivelul Uniunii Europene (UE-28) analiza prezintă un studiu de caz mult mai pertinent în comparație cu analiza rezultată la nivelul mondial, statele uniunii nu au diferențe mari în ce privesc gradul de violența culturală, deși un nivel de disparitate tot există între state în ce privește percepția culturală a violenței, dar în circumstanțe atenuante.

Cel mai ridicat scor al indicelui violenței generale din cadrul Uniunii Europene a fost obținut Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, urmat de state ca: Belgia, Țările de Jos, Franța, Estonia, Spania, etc.

Indicatorul utilizat pentru a măsura violența generală, reprezintă o sinteză a tuturor indicatorilor utilizați, dacă s-ar fi utilizat doar indicatorul cu omuciderile în analiză, Europa de Est ar fi a avut un grad de criminalitate mult mai ridicat în comparație cu Europa de Vest. Indicatorul sintetic prezintă în schimb o Europă vestică mult violentă și predispusă la acte violente. La o scară mai mare există o configurație și mai tipizată, spre exemplu Europa Balcanică (România, Bulgaria și Grecia) toate cele trei state au un nivel mai ridicat al violenței comparativ cu statele din Europa Centrală.

Țările baltice au moștenit o caracteristică comună prezentă în toate statele ce au făcut parte din fosta Uniune Sovietică, caracteristica este legată de un nivel ridica a ratei omuciderilor (vezi harta).

Pentru că în general statele ce joacă un rol important în diplomația mondială (R.U., Franța, Germania) au parte de o serie de evenimente violente indirecte, majoritatea asociate cu violența politică, s-a ales excluderea variabilei violenței politică din analiză și reluarea analizei.

Noua configurație spațială nu diferă cu mult de cea veche, doar că statul cu cel mai ridicat grad de violență este reprezentat de Lituania, urmat de restul statelor baltice. Cel mai redus grad de violență este regăsit în Slovenia, situație valabilă și pentru prima analiză efectuată.

Un alt caz deosebit este reprezentat de statele Finlanda și Suedia, gradul de violență este mult mai ridicat în Suedia comparativ cu Finlanda, în schimb atentatul terorist din anul 2017 din orașul Turku, Finlanda, ce s-a soldat cu 2 decese și 8 răniți, a contribuit major în plasarea statului Finlandez înaintea Suediei în ierarhia indicatorului violenței generale.

Figură

Figură

Corelarea indicatorilor la nivel european

Tabel 2: Tabelul de corelație pentru nivelul mondial (87 de state) și semnificativitatea corelației,

Sursa datelor: DATAUNDOC, IHME, Amnesty International, World Bank, Fund for Peace

Grupuri

Corelarea indicatorilor ce cuprind sfera infracționalității și asociați cu o serie de aspecte ce țin de sfera socio-economică diferă de analiza realizată la nivelul celor 87 de state la nivel mondial.

Omuciderile au un grad ridicat de corelare cu numărul deținuților, ceea ce reflectă o relație între de cauză-efect între cele două fenomene.

Omuciderile prezintă un grad de corelare ridicat cu variabila consumului de alcool pe cap de locuitor, situație ce nu se putea generaliza pentru nivelul mondial, în unele culturi consumul de alcool este interzis cu strictețe. Statele Uniunii Europene nu au parte de restricții privind consumul de alcool din partea autorităților guvernamentale. Consumul ridicat de alcool poate să fie o cauză pentru unele comportamente delicvente, dar totodată poate reflecta nivelul de viață dintr-un stat, nivel de viață reflectat mai mult prin starea de sănătate generală a populației și nu de starea economică, consumul de alcool este asociat cu o speranță de viață mai scăzută la nivelul UE-28.

Infracțiunile violente prezintă un grad de corelare foarte ridicat cu infracțiunile ce țin de agresiunile sexuale, ceea ce ar putea rezulta că cele două forme de infracțiuni pot apărea deseori în asociație. La fel statele UE-28 mai dezvoltate pe plan economic prezintă un grad de infracționalitate mai mare a faptelor ce țin de agresiunea sexuală.

Furturile, indiferent de natura lor, acestea prezintă un grad ridicat de corelare cu infracțiunile din sfera agresiunilor sexuale, cu toate că gradul de corelație este ridicat, cum am mai menționat la corelația indicatorilor la nivel mondial, agresiunile sexuale sunt mai raportate mai frecvent în statele în care drepturile omului nu sunt încălcate și gradul de emancipare al femeilor este ridicat. Infracțiunile ce țin de furturi în general sunt mai prezente în statele dezvoltate economic, cauzele sunt variate, capitalul de bunuri este mai ridicat, fie legea este mai permisibilă.

Violența politică (acte teroriste și conflicte militare) în cazul Uniunii Europene nu este asociată cu destabilizarea guvernamentală a unui stat. Statele puternice din punct de vedere economic sunt mai implicate pe plan internațional în conflictele militare și acțiunile teroriste sunt mai frecvente în aceste state, ceea ce poate fi acceptat ca un efect al implicării pe plan internațional.

Figură

Figură

Sinteză

Trăsături și tipologii ale violenței în România

Figură

Figura 5 : Indicatorul compozit privind nivelul de criminalitate în România.

Sursa datelor: INSSE 2020, ICPC, ANITP

Indexul de violență/criminalitate realizat surprinde intensitatea violenței în spațiu, cât și diversitatea faptelor de natură penală de pe teritoriul României (figura 5).

Cele mai ridicate valori se regăsesc în județele Galați și Călărași, urmate de județele adiacente din quartila a cincea, care este și clasa cea mai semnificativă, ce grupează județele cu un grad ridicat de violență, județe precum: Iași, Bacău, Vaslui, Dolj, etc. Majoritatea județelor din quartila a cincea sunt situate în estul și sud-estul României. Județele din quartila a patra, ce prezintă un grad de violență mai redus, se grupează în special în centrul României și la periferia județelor cu un grad ridicat de violență din quartila a cincea.

Județele din quartila a treia sunt grupate în special în nord-vestul României și la periferia vestică a Munteniei.

Quartila a doua, ce deține și efectivele de județe cu coeficienți de violență și mai reduși se regăsește în zona: Banatului istoric (Timiș și Caraș-Severin), nordul Olteniei (Gorj, Vâlcea), în estul (Harghita și Covasna) și vestul Transilvaniei (Alba) și în nordul Moldovei (Suceava). Județele cu cei mai reduși coeficienți ai indexului de criminalitate, sunt Satu Mare și Dâmbovița. Pe ansamblu, cele mai violente județe ale României se grupează pe un arc periferic situat în estul, sud-estul și sudul țării.

Factorii ce pot explica această organizare la nivel teritorial sunt dificil de sesizat, mai ales la un nivel grosier de agregare a datelor, cum este nivelul județean. Cu toate aceste limitări, vom risca în cele ce urmează să schițăm o tramă explicativă, care poate funcționa măcar ca subiect de reflecție și ca suport pentru cercetări ulterioare.

Omuciderile înfățișează un grad ridicat de corelație cu populația rezidentă în mediul rural, precum și cu nivelul de educație al populației. Cu cât populația manifestă un grad mai ridicat de educație, cu atât omuciderile tind să aibă o frecvență mai redusă. În contextul actual, omuciderile sunt mai frecvente în comunitățile slab pregătite din punct de vedere al educației formale sau în cele lipsite de orice formă de pregătire. Gradul de educație contribuie esențial la o conduită de etică socială și în stabilirea unei conduite morale (Turliuc, Karner și Dănilă 2009).

Nivelul de trai pare de asemenea corelat cu fenomenul omuciderilor, județele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic având un grad mai ridicat de incidență a infracțiunilor de natură penală deosebit de periculoase.

Infracțiunile de natură sexuală au, de asemenea, o incidență mai ridicată în județele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic. Tot în aceste județe a fost identificată și o situație ce își are originea într-o problemă de natură demografică și socială. Infracțiunile de natură sexuală au o incidență mai ridicată în județele în care raportul dintre femei și bărbați este inegal în defavoarea femeilor. Dezechilibrele între genuri apar cel mai frecvent în județele cu probleme de natură economică, situație ce contribuie cel mai adesea la un exod masiv al populației feminine către Occident. În comunitățile afectate de emigrație, persoanele de gen feminin sunt cele care au un grad mai ridicat de mobilitate, încât bărbații din aceste comunități au acces la un număr mai redus de interacțiuni sociale cu potențialele partenere de gen feminin. Din perspectiva psihologilor, această situație este un factor ce contribuie esențial la creștere agresivității indivizilor într-un sistem social. Alături de alți factori contextuali, fenomenul se poate transforma într-o adevărată formă de patologie socială (Dănăcică, 2010).

Infracțiunile ce atentează la integritatea proprietății private sau publice (furtul, tâlhăria și distrugerea) sunt mai frecvente în județele dinamice din punct de vedere economic, situație explicată de constatarea că o economie puternică contribuie la acumularea de capital, indiferent de natura acestuia, ceea ce atrage pe cei ce doresc să profite în mod ilegal de oportunitățile astfel create.

Aceste tipuri de infracțiuni au o incidență mai ridicată în spațiul urban, înregistrându-se coeficienți înalți de corelație între infracțiunile ce atentează la a integritatea bunurilor: furtul 77%, tâlhăria 83% și distrugerea, cu un coeficient de corelație de 41%. Tot aceste fapte de natură penală prezintă o legătură slabă din punct de vedere statistic cu spațiile în care emigrația este mai redusă, situație ce trebuie analizată ca o eroare statistică de interpretare. Rata de emigrație este mai redusă în aceste spații pentru că județele sunt mai dezvoltate din punct de vedere economic, iar populația nu se angrenează cu aceeași intensitate în migrații de interes economic. Remarcabil este faptul că infracțiunile ce atentează la proprietatea individului sunt legate de comunitățile cu indivizi fără studii sau doar cu studii primare, comunități care sunt totodată și cele mai neglijate de către autoritățile guvernamentale.

O altă variabilă utilizată pentru a explica o serie de caracteristici ale manifestărilor spațiale ale violenței este reprezentată de ponderea populației vârstnice în anul 2016. Utilizarea sa a avut la bază ideea că populația vârstnică ar fi mai vulnerabilă în fața fenomenelor violente (furturile, de exemplu), însă analizele statistice nu au confirmat această ipoteză.

În vederea aprofundării studiului spațializării violenței, am recurs în ultimă instanță la tehnici specifice Sistemelor Informaționale geografice. Utilizând metoda Grouping Analysis, am obținut o tipologie sintetică a județelor (Figura 6), cele patru clase având fiecare particularitățile sale, în funcție de variabilele inserate în analiză. Județele s-au grupat în funcție de o serie de similarități în următoarele clase:

Clasa I prezintă o serie de particularități caracterizate prin valori ridicate în ce privesc infracțiuni precum omuciderile, tentativele de omor, infracțiunile de natură sexuală, traficul de persoane și vătămările corporale. Județele din această clasă au o proporție ridicată a persoanelor cu pregătire elementară sau fără nicio pregătire, un nivel relativ scăzut al gradului de urbanizare și un sistem economic problematic. Cu excepția județului Călărași, celelalte 4 județe ale clasei (Iași, Bacău, Vaslui, Galați) sunt localizate grupat în estul României.

Corelarea indicatorilor la nivel național

De multe ori, variabilele care descriu criminalitatea sunt interconectate și pot oferi o imagine generală a proceselor complexe asociate devianței sociale (figura 4). De exemplu, în analiza efectuată, omuciderile tind să fie asociate cu județele care prezintă o serie de valori ridicate ale tentativelor de omor, gradul de corelare între cele două variabile fiind de 61%. De asemenea, și faptele penale de natură sexuală sunt strâns legate de fenomenul de omucidere, existând un grad de corelare între ele de peste 39%. Corelația sugerează că multe dintre infracțiunile penale de natură sexuală pot avea drept consecință uciderea victimei de către agresor, în încercarea acestuia de a-și ascunde urmele. Analizele arată că omuciderile par să fie corelate și cu fenomenul infracțional a crimei organizate, existând de exemplu o corelație de 30% între fenomenul omuciderilor și traficul de persoane în plan național și internațional.

Tentativa de omor prezintă conexiuni cu infracțiunile de natură sexuală și cu crima organizată axată pe exploatarea persoanelor în interes financiar, înregistrându-se un grad de corelare de 43% între cele două variabile din analiză pentru primul caz, și al doilea un grad de corelare de 40% pentru cel de-al doilea. Faptele penale de natură sexuală, pe lângă asocierile deja menționate, sunt strâns legate de infracțiunile din aria de ”violență instituționalizată” a crimei organizate. Se observă o legătură între traficul de carne vie și faptele penale din această categorie, situație ce rezultă din faptul că traficul de carne vie are ca principal scop exploatarea persoanelor în interes sexual, după cum o confirmă și datele din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane. Infracțiunile de natură penală ce atentează la integritatea proprietății private sau acelei publice, manifestă un grad de corelare destul de ridicau cu alte faptele din aceeași sferă infracțională, precum distrugerea și tâlhăria.

Omucideri = Omucideri (media anilor 2008-2018)

TentOm = Tentativa de omor (media anilor 2008-2018)

VătCor = Vătămarea corporală (media anilor 2008-2018)

Violul = Violul (media anilor 2008-2018)

Furtul = Furtul (media anilor 2008-2018

Tâlhăria = Tâlhăria (media anilor 2008-2018)

Distrug = Distrugeri (media anilor 2008-2018)

TrafPers = Traficului de persoane (media anilor 2015-2018)

R_F/M 15_54 = Raportul_F/M grupa de vărste 15_54

PoPopVr = Ponderea populație vârstnice în anul 2016

PopUrb = Populație urbană 2018

PopRur = Populație rurală 2018

MedEmSez = Media emigrației sezoniere 2012-2018

MedPIB/LOC = Media PIB/LOC LEI (media anilor 2003-2018)

PerDoStPr = Persoane doar cu studii primare

PerFărȘc = Persoane fără școală

Figura 4: Tabelul de corelație și semnificativitatea corelației.

Sursa datelor: INSSE 2020, ICPC, ANITP.

Sinteză

Grupuri

În vederea aprofundării studiului spațializării violenței, am recurs în ultimă instanță la tehnici specifice Sistemelor Informaționale geografice. Utilizând metoda Grouping Analysis, am obținut o tipologie sintetică a județelor (Figura 6), cele patru clase având fiecare particularitățile sale, în funcție de variabilele inserate în analiză. Județele s-au grupat în funcție de o serie de similarități în următoarele clase:

Clasa I prezintă o serie de particularități caracterizate prin valori ridicate în ce privesc infracțiuni precum omuciderile, tentativele de omor, infracțiunile de natură sexuală, traficul de persoane și vătămările corporale. Județele din această clasă au o proporție ridicată a persoanelor cu pregătire elementară sau fără nicio pregătire, un nivel relativ scăzut al gradului de urbanizare și un sistem economic problematic. Cu excepția județului Călărași, celelalte 4 județe ale clasei (Iași, Bacău, Vaslui, Galați) sunt localizate grupat în estul României.

Figură

Figura 6: Rezultatele operațiilor Grouping Analysis în ArcGis 10.6.,

Sursa datelor: INSSE 2020, ICPC, ANITP

Județele din clasa a II a nu creează agregate contigue și sunt caracterizate în special print-un grad de violență mai redus în ce privește infracțiunile deosebit de grave (crima, violul sau exploatarea), prezentând în schimb o situație mai gravă a infracțiunilor ce atentează la integritatea proprietății individuale (furtul, tâlhăria sau distrugerea). Județele din clasa a doua sunt caracterizate de o situație economică mai bună (PIB/loc. se situează peste media națională). Și spațial și statistic, cele cinci județe (București, Constanța, Brașov, Timiș și Cluj) au statut de outlier.

Conturarea clasei a III a, cu cele mai multe județe (17 la număr) se bazează pe faptul că valorile nu depășesc intervalul intercuartilic, deși majoritatea mediilor globale se situează în aria superioară a intervalului intercuartilic. Județele acestei clase prezintă un grad ceva mai ridicat al violenței față de județele clasei anterioare. Infracțiuni precum omuciderile, tentativa de omor, infracțiunile de natură sexuală și traficul de persoane au valori ridicate. Cele mai multe dintre județe sunt grupate în nordul și mai ales în sudul României, unde organizează un areal compact.

Ultima clasă, a IV-a, este caracterizată de faptul că majoritatea variabilelor se regăsesc încadrate în spațiul intercuartilic (Figura 7), cu o diferență semnificativă față de clasa a III-a, media grupurilor fiind situată în general în zona quartilelor inferioare a cadranelor grafice. Localizarea efectivelor de județe din această clasă caracterizează în special vestul României.

Figură

Figura 7: Cadranele grafice rezultate prin Grouping Analysis în ArcGis 10.6.

Sursa datelor: INSSE, 2020; ICPC, ANITP

Concluzii

Subiectul criminalității în societate este unul complex și, de cele mai multe ori, acesta a fost abordat într-un mod segmentat și mai ales fără dimensiunea sa teritorială. Lucrarea a încercat să ofere o imagine de ansamblu, teritorializată, a formelor de violență prilejuite de criminalitate. Studiul arată că, în România, criminalitatea prezintă o serie de disparități teritoriale, generate de valori diferite ale gravității și intensității faptelor și mai ales de combinații diferite în profil teritorial ale categoriilor de fapte analizate.

Factorii generatori a acestor evenimente sunt legați de problemele sociale și economice ale indivizilor și comunităților. Cu cât calitatea vieții în mediile geografice analizate este mai scăzută, cu atât criminalitatea se manifestă mai frecvent și tinde să fie descrisă prin acțiuni violente directe, grave și brutale. Pentru ariile cu un grad mai ridicat al calității vieții, criminalitatea are un caracter indirect, principalele infracțiuni fiind plasate în sfera economică.