Iasi Capitală Culturală Europeană

LUCRARE DE LICENȚĂ

Iași – capitală culturală europeană. Renovare urbană și dezvoltarea turismului

Profesor Coordonator – Asist. Dr. Camară Gabriel

Candidat – Gheorghiu Andrei

Iași, Iunie 2014

Cuvinte- cheie

Iași, titlu, capitală culturală europeană, statut, 2021.

Cap I. Introducere

Această lucrare are ca scop evidențierea trăsăturilor specifice potențialului dezvoltării Iașiului din punct de vedere turistic, cultural, economic, social și urbanistic.

Prioritățile privind cantidatura Municipiului Iași la statutul de Capitală Culturală Europeană sunt de a promova cooperarea la nivel european, de a îmbunătăți turismul Iașiului atât la nivel național cât și internațional, de a învești în infrastructura, de reabilitare a divesrelor obiective turistice (muzee, biserici, mănăstiri, case memoriale, monumente) de dezvoltare economică, socio-culturală, dând glas trecutului istoric pe care Iașiul îl poartă cu mândrie.

Între cantidatura Iașiului la acest titlu și potențialul turistic al orașului există o strânsă legătură bazată pe dezvoltarea culturală pe termen lung, pe sporirea fluxului turistic și promovarea creativității și inovației, în ultima perioadă, orașul Iași intrând în rândul orașelor ce dezvolta activități de creație organizate sub titulatura de târguri de creație asemeni orașului Sibiu, deținător al titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2007. Toate aceste întreprinderi conforme CCE au și rolul de a spori economia locală, astfel asigurând un buget ce va putea permite finanțarea unor proiecte de dezvoltare comunitară pentru a spori șansele de dobândire a acestui statut.

Cantidand la titlul de CCE, Municipiul Iași se bucură și de sentimentul de încredere și mândrie locală ridicând la un alt nivel standardele turistice și socio-culturale, atât ale orașului, cât și ale județului, unde deja se semnalează o creștere a fluxului turistic cultural, judentul Iași purtând cu mândrie pecetea unui trecut istoric cu rezonanță.

Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord -estul României. Iașiul a fost capitala Moldovei în perioada 1564 – 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859și 1862 și capitala României între 1916-1918.

Conform datelor recensământului din anul 2011, municipiul Iași număra 290.442 de locuitori și era astfel al patrulea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Iașiul este și un centru cultural economic și academic. Peste 60.000 de studenți trec pragul instituțiilor universitare .Aici funcționează și prima universitate din România , Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

De asemenea, exista și o rețea importantă de vestigii istorice, care datează din perioada Evului Mediu. Exemple ar fi la săpăturile din zona Fundației, pe lângă Palatul Culturii, zona Hălii Centrale.

Tot Iașiul este împânzit de o rețea discontinuă de hrube, foste canale de piatră ori beciurile construite de zecile de comercianți care aveau prăvălii în jurul Curții Domnești.

Figura 1. Ansamblul Palas, Iași (Sursa: www.palasiasi.ro)

Cap II. Metodologia cercetărilor

Pentru efectuarea lucrarii de licenta s-au folosit urmatoarele metode de cercetare:

– Metoda analitică: fiecare element în parte a fost analizat pentru a evidenția caracteristicile individuale.

– Metoda sintetică: după o analiză a fiecărui element, uneori s-a impus gruparea în două sau mai multe componente pentru a fi analizate împreună.

– Metoda statistică: este una din cele mai importante metode utilizate în realizarea acestui studiu, presupunând prelevarea, prelucrarea și interpretarea datelor statistice, apelându-se la reprezentări grafice.

– Metoda comparative: aceasta vine în completarea metodei sintetice, pentru caracterizarea unui anumit element fiind necesară compararea acestuia cu un altul.

– Metoda cartografică: pentru descrierea mai detaliată s-a apelat la utilizarea mijloacelor de afișare în spațiu a unor elemente componente ale potențialului turistic sau al factorilor care în influențează.

– Metoda geografică: strâns legată de metoda cartografică aceasta conduce la descrierea mai amănunțită cu privire la poziția în spațiu a elementelor menționate.

Cap III. Sondaj de opinie – Iași CCE 2012

Pentru a observa gradul de informare și părerea cetățenilor ieșeni s-a aplicat un sondaj de opinie în perioada 18-25 iunie. Eșantionul a fost de 80 de persoane dintre care 32 de sex masculine si 48 de sex feminin, cu vârste cuprinse între 19-43 ani.

În urma primei întrebări se poate constata faptul că cetățenii urbei sunt la curent cu participarea orașului în competiția pentru statutul de Capitală Culturală Europeană.

Grafic 1. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

La cea de a doua întrebare, a rezultat faptul că publicul are o parere foarte bună și bună în proporție de 87.6%, acest procent însumand majoritatea chestionaților.

Grafic 2. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

Din întrebarea numărul trei reiese faptul că 60% din respondenți consideră că Iașiului, în momentul de față i se cuvine statutul de Capitală Culturală Europeană, în timp ce 21,3% din chestionați sunt de părere ca alt oraș din Romania, canditat la CCE ar merita aceasta poziție din diverse motive.

Grafic 3. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

Conform răspunsurilor obținute în urmă întrebării numărul patru, se poate constata că 51.2% dintre persoanele care au răspuns, sunt de părere că Iașiul are șanse să devină capitală culturală europeană. Cu toate acestea, un procent de 31% este destinat răspunsului "probabil nu îl va obține". Această perspectivă este datorată situației actuale a orașului, în ceea ce privește numeroasele șantiere deschise, care nu se încadrează în termenul limită de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în proiecte sau din diferite alte motive. 8,3% dintre respondenți au declarat că Iașiul sigur va obține titlul de capitală culturală europeană, acesta reprezentând segmentul cel mai optimist, fiind vorba probabil și despre un patriotism local. 6% au declarat că sigur nu se va obține acest statut de CCE, din cauza faptului că o parte dintre ieșeni sunt dezamăgiți de aspectul actual al orașului, nefiind convinși de acest plan al municipalității.

Grafic 4. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

În legătură cu această întrebare, cea mai mare parte a celor care au răspuns au declarat că lucrurile în Iași merg într-o direcție bună (63.7%) , fiind probabil convinși de lucrările de amploare care au loc în municipiu în infrastructura , în zonele de agrement, ori în spații comerciale (Ex: Palas). 16,3% au spus că Iașiul merge într-o directive greșită, în timp ce indecișii sunt în procent de 11,3 . Cei care nu au vrut să –și exprime o părere sunt în procent de 8.8%.

Grafic 5. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

“Care vi se pare cel mai reprezentativ simbol cultural al orașului Iași?”, în proporție covărșitoare, răspunsul a fost Palatul Culturii. Această clădire este într-adevăr emblemă a municipiului, imaginea acestuia fiind o bună reclamă la târgurile naționale și internaționale de turism.

Figura 2. Palatul Culturii Iași (Sursa: www.cronicadeiași.ro)

La această întrebare, aproape toți respondenții au fost de acord cu faptul că statutul de CCE ar aduce beneficii importante orașului, atât de imagine cât și din punct de vedere economic (locuri de muncă, dezvoltarea turismului și a celorlalte sectoare). În total, un procent de 92,6 au raspuns “Cu siguranță da” și “Probabil da”.

Grafic 6. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

Grafic 7. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

Cu privire la această întrebare, aproape jumătate dintre cei care au fost chestionați (47,5%) au raspuns că și-ar dori ca activitățile culturale, cât și de altă natură, să se desfășoare în piețe publice sau în centrul orașului. De aici putem deduce faptul că ieșenii își doresc acțiuni culturale, festivaluri, concerte în spații mari, unde pot intra un numar mare de oameni pentru a se bucura de aceste evenimente. De asemenea, au mai fost luate în calcul de către respondenți și instituțiile culturale, respectiv parcurile. Este de notorietate faptul că în Parcul Copou deja sunt diferite activități culturale în derulare, în special cercuri literare (poezie, proza), aici fiind și spatiul în care se presupune că Mihai Eminescu scria capodoperele literare, la umbra teiului din Copou.

Prin întrebarea numărul 9 din sondaj, reiese că cei intervievați consideră că Iașiul este cel mai bine pregătit pentru statutul de capitală europeană din punct de vedere al infrastructurii culturale și al diversității activitaților culturale (acestea primind 53 de voturi, respectiv 42). Asta deoarece, Iașiul deține un număr mare de instituții culturale deschise publicului larg. Și la infrastructura de cazare Iașiul stă bine din punctul de vedere al celor intervievați (de la pensiuni la hotel de 5 stele). Cele mai puține voturi sunt întalnite la rubrica "infrastructura de transport”, întrucât acest segment urmează să fie dezvoltat. Nici la capitolul financiar publicul nu consideră că Iașiul este pregătit financiar pentru a asigura organizarea cât mai multor evenimente.

Grafic 8. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

Din cea de a zecea întrebarea observăm ca un procent ridicat din chestionați (76.3%) consideră că proiectele municipalității vor influența în mod pozitiv participarea orașului în cursa pentru titul de Capitală Culturală Europeană.

Grafic 9. Sondaj opinie referitor la candidatura orașului Iași la statutul de CCE (Sursa: contribuție proprie)

Cap IV. Capitală culturală europeană –conceptele și metodologia candidaturii

Figura 3. Capitalele Culturale Europene (Sursa: iași2021.ro)

Titlul de capitală culturală europeană a început să fie folosit începând din 1985, la inițiativa Parlamentului European. Începând cu 2007, programul a cuplat câte un oraș din Vestul Europei cu unul din Centru, respectiv Est. Astfel, Sibiul a fost capitală culturală europeană în anul 2007, alături de Luxemburg.

Pentru ca un oraș să fie ales capitală culturală europeană trebuie să îndeplinească un set de cerințe, care vizează în primul rând trecutul istoric, elemente de tranziție, importanța culturală actuală și în ce măsură este dezvoltată infrastructura pentru a putea primi un număr cât mai mare de turiști.

Primele orașe alese să fie capitale culturale europene au fost cele mai reprezentative pentru bătrânul continent. Spre exemplu, în 1985, a fost aleasă capitala Greciei, Atena, simbol al trecutului glorios și al civilizației antice. Apoi, în anul 1986, a fost desemnată capitală culturală Florența, orașul emblematic al perioadei renascentiste. Au urmat apoi marile orașe ale Europei de Vest (Amsterdam, Berlin, Paris).

Nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experți în domeniul cultural.

Juriul este compus din doi membri nominalizați de Parlamentul European, doi numiți de

Consiliul Europei, doi reprezentanți ai Comisiei Europene și un membru nominalizat de

Comitetul Regiunilor.

Odată cu trecerea anilor, acest proiect a cunoscut o dezvoltare continuă, îmbunătățindu-se de la an la an. De la distanță, calitatea de „capitala culturală“ poate părea destul de vagă. Ceea ce face ca un oraș să definească o nouă hartă europeană este nu doar patrimoniul de care dispune (monumente de arhitectură, muzee, tradiții etc.), ci, în primul rând, deschiderea extraordinară în promovarea fenomenului cultural contemporan. Festivaluri, concerte, spectacole de teatru, expoziții, organizate în spații consacrate sau spărgând limitele și invadând orașul, se succed cu o frecvență impresionantă de la începutul anului în toate aceste orașe desemnate capitale culturale europene.

Experiența Sibiului, Capitală culturală în 2007, este cea mai bună dovadă. Orașul din centrul României a găzduit, în cele 365 de zile cât a deținut acest titlu, 337 de proiecte, însumând 2062 de evenimente (teatru, pictură, muzică, film, dans, literatură, arhitectură, artă contemporană, gastronomie), oglindind caracterul multicultural și multilingvistic al orașului. Bugetul total pentru organizarea evenimentelor a fost de 17 milioane de euro, iar orașul a beneficiat de investiții de peste 60 de milioane de euro în infrastructură, facilități culturale, restaurări ale patrimoniului cultural.

Figura 4. Festivalul internațional de teatru Sibiu (Sursa: www.sibiul.ro)

Cap V. Municipiul Iași – prezentare generală în contextul candidaturii CCE – 2021

Datorită avântului cultural, istoric, arhitectural, orașul Iași a fost întotdeauna un stâlp de rezistență al țării, la Iași fiind unele din cele mai importante figuri ale istoriei, politicii și culturii românești.

De asemenea, orașul celor șapte coline este evidențiat și prin latura literară, scriitori celebri preferând să creeze capodopere, având și locuri preferate (Teiul lui Eminescu – parcul Copou, Plopii fără soț – zona Bucium, Casa memoriala Mihail Sadoveanu –Copou, Bolta Rece, Hanul Trei Sarmale, locuri des frecventate de către Ion Creanga, dar, în special de către marele poet național Mihai Eminescu.)

Orașul Iași a intrat în cursa pentru capitala culturală europeană (2021) alături de alte orașe contracandidate (Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Craiova, București).

Atuurile orașului Iași pentru a deveni capitala culturală europeană în anul 2021 ar fi legate de faptul că acest oraș reprezintă un simbol al culturii românești contemporane, fiind capitală culturală a României, având numeroase muzee și locuri care permit desfășurarea evenimentelor cultural-artistice (Filarmonic, Teatrul Național, Ateneul Tătărași, Teatrul Luceafărul , Casa Pogor, Palatul Culturii, cenacluri și cercuri literare).

Beneficiile rezultate din câștigarea acestui titlu de capitală culturală europeană ar fi recunoaștere pe plan internațional, locuri noi de muncă, atragerea investițiilor străine, promovarea culturii, tradițiilor, turismului în general, infrastructura la nivel European (aeroport, drumuri de acces, reabilitarea rețelei de transport în comun la un nivel superior, reabilitarea edificiilor istorice, care momentan sunt în degradare (Ex: Piața Unirii –palatul Braunștein), diversitate în activități culturale (târguri, simpozioane, evenimente educaționale, promovare turistică), dezvoltarea ariei înconjurătoare a municipiului .

În vederea atingerii acestui scop, Primăria Municipiului Iași a demarat o serie de proiecte care încearcă să evidențieze mai mult obiectivele turistice majore, iar în final, să favorizeze Iașiul în câștigarea titlului de capitală culturală europeană.

Cap VI. Potențialul cultural al municipiului Iași

Municipiul Iași are o bogată și diversificata oferta turistică. Putem aminti câteva tipuri de turism practicate în Iași: turismul religios, cultural, loisir, de afaceri, turismul de sănătate, turismul istoric.

Municipiul Iași este cel mai mare oraș din regiunea Moldovei, urmând să devină capitalaă regională, în urma reconfigurării teritoriale, pusă în discuție de Guvernul României. Această poziție îi conferă orașului un atuu, fiind un pol de atracție pentru orașele din jur.

Exemple de obiective turistice. Prezentări.

Palatul Culturii

Figura 5. Palatul Culturii (Sursa: de.academic.ru)

Palatul Culturii, recunoscut ca “efigie a orașului Iași, a fost construit în stil neogotic și a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.“ (www.palatulculturii.ro).

Edificiul, ridicat între 1906 și 1925, este creația cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei, format la școala pariziană. Din punct de vedere decorativ, în holul central se remarcă un mozaic figurativ în care sunt dispuse concentric diverse reprezentări de bestiarum gotic: acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul. Deasupra holului se găsește un luminator în care, inițial, a fost amenajată o seră.

Clădirea, inaugurată pe 11 octombrie 1925, a servit drept Palat de Justiție până în 1955 când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal “Moldova” Iași.

Catedrala Mitropolitană

Figura 6. Biserica Mitropolitană (Sursa: www.iasicitytour.com)

Ideea construirii unei biserici monumentale aparține Mitropolitului Veniamin Costache. Pe locul unde se află Biserica Albă (sec. XI) apoi Stretenia (sec. XII) s-a început zidirea noului locaș. S-a lucrat între 1833-1839 după planurile arhitecților Freywald și Bucher, dar căzând bolta centrală, biserica rămâne în ruină până în 1880, când Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatră de temelie cu sprijinul statului; lucrările se termină în 1887. Arhitectul Alexandru Orăscu, ajutat de Ion Brătianu și Vasile Boerescu, va reface proiectul renunțând la imensa cupolă centrală, iar pictura va fi realizată de pictorul Gheorghe Tătărăscu.

Zilnic, în această măreață biserică în stil renascentist, răsună psaltirea bizantină, catedrala din Iași fiind ea însăși un simbol al spiritualității poporului român, sinteză între Orientul și Occidentul European. Din anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

Sfințirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment național, la ceremonie luând parte regele Carol I și regina Elisabeta. Pisania aflată în în partea dreaptă a pridvorului catedralei, pe o placă de marmură care se află la intrare, conține următorul text:

„Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri…”

Grand Hotel Traian

Figura 7. Grand Hotel Traian (Sursa: contribuție proprie)

Pe locul în care se află astăzi Hotelul Traian au existat anterior dughenele avocatului Scarlat Pastia (1827-1900), primarul orașului Iași în perioada 1877-1879. Deși magazinele din Piața Unirii și de pe străzile Arcu și Lăpușneanu îi aduceau un profit considerabil, primarul a decis să le demoleze pentru a ridica un teatru național. Proiectul nu a fost realizat însă, iar în locul edificiului cultural a ridicat Hotelul Traian.

Mulțumit de calitatea podului Eiffel din Ungheni, Scarlat Pastia apelează tot la celebrul inginer francez Gustave Eiffel (autorul proiectelor unor capodopere ale artei moderne ca Turnul Eiffel din Paris și Statuia Libertățiidin New York) pentru realizarea proiectului clădirii. Imobilul a fost construit în stil neoclasic francez, pe o structură metalică (la acea vreme o noutate), având coloane de fontă și platforme metalice.

Lucrările de construcție s-au derulat între anii 1879-1882, fiind executate de firma condusă de Eiffel. Ca urmare a cheltuielilor de construcție foarte mari, Scarlat Pastia s-a îndatorat atât de mult, încât a fost ruinat. Pentru a-și acoperi datoriile, a fost nevoit să cedeze imobilul către societatea Creditul Urban (unul dintre creditorii săi). Noul proprietar a transformat imobilul în hotel, care aducea venituri mai mari decât un teatru.

Ulterior, hotelul a trecut în proprietatea familiei evreiești Theitler. Afaceristul Adolf Theitler a murit în 1930, el având doi copii: Jacques (decedat în 1941, fără urmași) și Carol. În anul 1942, imobilul a fost expropriat de la moștenitorii lui Adolf Theitler. În anul 1943, Primăria Iași a renovat hotelul cu fonduri proprii. Hotelul Traian a fost naționalizat în anul 1950. După Revoluție, Hotelul Traian a fost trecut în proprietatea SC "Turism Moldova" SĂ, cu capital de stat.

Deși la prima vedere pare doar un hotel, Grand Hotel Traian este un obiectiv turistic economic important, iar odată ce turiștii afla povestea din spatele hotelului, interesul lor pentru acest obiectiv crește.

Palatul Universitatii din Copou

Figura 8. Palatul Universității din Copou (Sursa: www.hotweek.ro)

A fost construit între 1893-1897 pe locul fostului Teatru Mare de la Copou și al școlii de Belle-Arte.Planurile au fost realizate de arhitectul Louis Le Blanc. Piatra de temelie a fost pusă pe data de 28 aprilie 1892 , în prezența A.S.R. Principele Moștenitor Ferdinand .Se află sub aulă.

Inaugurarea clădirii a avut loc la 21 octombrie 1897, în timpul ministeriatului lui Spiru Haret, la ea participând regale Carol I ,regina Elisabeta ,primul ministru D.A.Sturdza și rectorul N. Culianu. Pe perioada refugiului la Iași, universitatea a fost sediu pentru Ministerul de Război și pentru Ministerul Învățământului.

Teatrul National “Vasile Alecsandri”

Figura 9. Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” (Sursa: contribuție proprie)

Istoria clădirii Teatrului Național din Iași care din 1956 primește numele poetului și omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de un eveniment mai puțin fericit – distrugerea vechiului Teatru de la Copou în urma unui incendiu devastator, în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888. Demersurile pentru construirea noului teatru au durat până în 1894 când, datorită stăruințelor primarului, ale Consiliului comunal, precum și ale deputatului Miltiade Tzoni, este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer care au mai construit teatre la: Viena, Praga, Odessa, Mainz, Hamburg, Oradea, Darmstadt, Budapesta, Timișoara, Augsburg, Cernăuți, Carlsbad, Fiume, Pressburg, Seghedin, Cluj și Berlin.

Mănăstirea Cetățuia

Figura 10. Mănăstirea Cetățuia (Sursa: www.panoramio.com)

Mănăstirea Cetățuia din Iași este o mănăstire ortodoxă de călugări, ctitorită în secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672 și 1678-1683). Așezată pe un deal înalt și râpos din partea de sud a Iașului, de unde se poate vedea o frumoasă panoramă a orașului, Mănăstirea Cetățuia domină peisajul prin silueta sa zveltă, străjuită de un turn impozant și împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme. Ea a fost construită de la început ca un complex fortificat medieval capabil să ofere domnitorului și boierilor un reazem pentru o rezistență înarmată împotriva invadatorilor. Aici a funcționat o tiparniță cu litere grecești, adusă de la Veneția.Ajunsă o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost restaurată în perioada interbelică la inițiativa istoricului Nicolae Iorga.

Complexul Palas

Figura 11. Complexul Palas (Sursa: www.ziaruldeiasi.ro)

Complexul Palas reprezintă o graniță între trecut și modernitate, fiind locul preferat de ieșeni și de turiști pentru petrecerea timpului liber. Situat în centrul istoric, în apropierea Palatului Culturii, ansamblul urbanistic PALAS este un veritabil "oraș în inima orașului". Axat pe conceptul „lifestyle center”, PALAS include shopping mall, shopping street, săli de evenimente, hotel 4*, clădiri de birouri clasa A, parcare subterană cu aproximativ 2.500 locuri, parc și spații verzi, toate pe o suprafață construită de peste 270.000 mp.

Ansamblul urbanistic multifuncțional Palas Iași, a câștigat două premii în cadrul celei de-a zecea ediții a Central & Eastern European Real Estate Quality Awards (CEEQA), desfășurată pe 23 aprilie 2013, la Varșovia. Astfel, ansamblului Palas Iași i-a fost decernat Marele Premiu la categoria „Building of the Year” Europa de Sud-Est, „distincție acordată în semn de recunoaștere a contribuțiilor excepționale aduse sectorului imobiliar, prin viziune, inovație, capacitate de conducere și renumele în domeniu”. Totodată, Palas Iași a câștigat și la categoria „Retail Development of the Year” 2012.

Zona de Agrement Ciric

Figura 12. Complex Ciric (Sursa: contribuție proprie)

Geografic, Ciricul este un curs de apă, afluent al răului Bahlui. Acesta formează câteva lacuri de baraj artificial: Dorobanț, Aroneanu, Ciric I (10,7ha), Ciric II (11,3ha) și Ciric III numit și Veneția. Zona Ciric, așa cum este cunoscută în acest moment ieșenilor, este o zonă de odihnă și recreere cu posibilitatea unor activități mergând de la plajă, pescuit sportiv până la tradiționalul picnic în răcoarea pădurii. Zona de agrement Ciric este un obiectiv foarte important pentru municipalitatea ieșeana.

Biserica Armeană

Figura 13. Biserica Armeană (Sursa: www.cronicadeiasi.ro)

Biserica Armeană din Iași este un lăcaș de cult armenesc situat în centrul orașului Iași, pe str. Armeană nr. 22, gard în gard cu Biserica "Sf. Sava". În interiorul său se află o placă de piatră cu o inscripție în care se afirmă că biserica a fost construită în anul 1395. Unii istorici contestă autenticitatea acestei inscripții fără a exclude însă posibilitatea ca biserica să fi fost construită în1395. Acest lăcaș de cult a fost reparat radical în anul 1803. Biserica armenească din Iași are hramul "Sfânta Maria" (15 august).

Gara Veche

Figura 14. Gara Veche (Sursa: contribuție proprie)

Gara Iași a fost construită într-o zonă mlăștinoasă de pe șesul Bahluiului, după planurile arhitectului austriac Wachter.Lucrările la clădirea gării au întârziat mult. Pentru a ieși din mlaștină, constructorii au înălțat terasamentele cu aproximativ doi metri. Aflat într-o vizită la Iași, principele Carol a inspectat gara la 21 aprilie 1869, fiind întâmpinat de inginerul șef al companiei austriece și de întregul personal. Lipsa de stabilitate a solului a determinat tasarea clădirii, întreaga aripă de sud crăpându-se și rămânând separată de corpul central. Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn a inaugurat oficial Calea ferată Pașcani-Iași la 20 mai/1 iunie 1870, cu acest prilej fiind inaugurată și Gara Iași, care era pe atunci una dintre primele stații de călători din România.

Clădirea gării a fost construită în stil venețian-gotic. Fațada sa este inspirată de fațada

Palatului Dogilor din Veneția. Clădirea centrală avea o lungime de 133.8 m și 113 camere. În partea centrală, la etaj, se află o loggie cu cinci ochiuri și coloane de piatră sculptată, având deasupra trei ogive, tot sculptate. Proiectul prevedea ca în ogiva centrală să fie amplasat un ceas cu cadranul transparent. Clădirea a fost văruită intr-o nuanta de roz, iar loggia era roșie; Gara Iași se afla în contrast cu zona verde (șesul Bahluiului) în care a fost ridicată, scriitorul Ion Mitican (1983) asemănând-o cu "o cetate de foc, ridicată în mijlocul unei delte înverzite".

Piața Unirii – Statuia lui Alexandru Ioan Cuza

Figura 15. Statuia lui Alexandru Ioan Cuza (Sursa: contribuție proprie)

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași este un monument de bronz realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928) și închinat primului domnitor al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Ideea ridicării la Iași a unui monument în cinstea lui Cuza Vodă a fost vehiculată încă din 1873. După moartea fostului domnitor la 15 mai 1873, un grup de tineri studenți a avut inițiativa realizării unei subscrieri pentru realizarea unui monument al domnitorului. Inițiativa a fost reluată de boierul Grigore Ghica-Deleni, urmaș al unei mari familii boierești cu moșii prin zona Hârlăului.

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol. Aceasta este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 metri.

Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova.

Piața Unirii este considerată punctul zero al turismului pietonal în Iași, de aici plecând diverse trasee turistice, spre Copou sau Palatul Culturii. În Piața Unirii identificăm imediat trei obiective turistice importante: Grand Hotel Traian, Palatul Braunștein și Statuia lui Alexandru Ioan Cuza.

Casa Dosoftei

Figura 16. Casa Dosoftei (Sursa: contribuție proprie)

Casa Dosoftei, numită și Casa cu arcade, este o clădire veche din municipiul Iași, construită în secolul al XVIII-lea. Este situată în centrul orașului, pe str. Anastasie Panu nr. 69, în preajma vechii Curți Domnești, între Palatul Culturii și Biserica „Sf. Neculai Domnesc”. În prezent, ea găzduiește secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași, înființată în 1970.

Casa tiparniță a mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Pe această listă este trecut 1677 ca an al construirii acestui edificiu.

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași

Figura 17. Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi (Sursa: contribuție proprie)

Lăcașul de cult este situat chiar în inima municipiului Iași, pe Bulevardul Ștefan cel Mare –fosta Ulița Domnească . A fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu cu scopul de a fi folosită ca necropola domnească.

Jefuită și arsă de năvălitori din Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802, ) biserică va fi restaurată între anii 1882 – 1887 (arhitectura) iar pictură și amenajarea interiorului a durat până în anul 1898, resfințirea lăcașului făcându-se în anul 1904. Alături de ctitori, la Trei Ierarhi își dorm somnul de veci cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

În iunie 1641 au fost aduse în Iași moaștele Sfintei Parascheva , trimise de patriarhia și sinodul de la Constantinopol în semn de apreciere pentru donațiile domnitorului Vasile Lupu, racla fiind transportata pe Marea Neagră.

Parcul Copou

Figura 18. Statuia lui Mihai Eminescu din Parcul Copou (Sursa: contribuție proprie)

Parcul datează din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a început în anii1833-1834), în centrul său fiind amenajat "Obeliscul cu lei", numit inițial "Monumentul LegilorConstituționale", ridicat după planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff și a reformelor introduse de acesta în Moldova. Tot în acest parc se află “Teiul luiEminescu”, ca și Muzeul închinat aceluiași poet. O serie de busturi dedicate unor mari personalități ale culturii române străjuiesc aleea principală a parcului. Învelit într-o adevărată pădure de copaci, Copoul se numea la începutul îndelungatei sale existențe "Podu Verde", căci trecea printre vii, grădini și livezi străpunse ocazional de acoperișul unui conac boieresc. Vechea "uliță aristocratică a Copoului" este în prezent cartierul Copou, aflat pe dealul cu același nume.

Gradina Botanică

Figura 19. Grădina Botanică (Sursa: contribuție proprie)

Prima grădină, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu. În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai există și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală.

În 1870, Universitatea „Al.I. Cuza” hotărăște să construiască ea însăși o grădină botanică, în spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie, care este extinsă în 1876. Dar, pentru că nici acum aceasta nu corespundea standardelor de învățământ, se planifică crearea uneia în spatele Palatului Culturii, care însă nu este finalizată din lipsă de fonduri, iar ulterior din pricina Primului Război Mondial.

Grădina Botanică, este un important obiectiv turistic de agrement, atât pentru turiștii locali, cât și pentru turiștii din alte localități sau țări. Deoarece există periodic expoziții, acest obiectiv atrage turiștii de mai multe ori pe an. De asemenea, pentru turismul educațional este un punct care trebuie trecut în traseu.

Cap VII. Strategii de renovare urbană în vederea candidaturii în vederea candidaturii la titlul de CCe- 2021

Pentru Municipiul Iași a demarat deja o serie de investiții în infrastructura , accesând fonduri europene .

Modernizarea aeroportului din oraș , valoarea totală a proiectului fiind de 56,7 milioane de euro , cu termen de finalizare în august 2015.Din banii primiți, va fi proiectată și realizată o pistă nouă, de 2.400 de metri, va fi extinsă parcarea pentru avioane și va fi construit un nou terminal pentru pasageri, de trei ori mai mare decât cel existent.

„Dezvoltare rețea rutieră în zona cultural-istorică și turistică a municipiului Iași”. Acest proiect a fost lansat în luna august 2011, cu o valoare totală de circa 88 milioane lei.

Proiectul își propune:

– aportul la imaginea de brand a municipiului Iași și anume Capitala Culturală a Moldovei prin modernizarea integrate a traseului turistic din oraș.

– dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere a municipiului Iași prin reabilitarea de străzi urbane

– îmbunătațirea mobilității populației, bunurilor și serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile a municipiului Iași

– sprijinirea sectorului turistic prin îmbunătățirea accesibiltatii turiștilor la obiectivele culturale și istorice din municipiul Iași

În urma acestui proiect se acoperă zona cea mai densă în obiective culturale și turistice: Muzeul Literaturii Romane, Casa Vasile Pogor, Palatul Culturii, biserica Sfântul Nicolae Domnesc, Teatrul Național ”Vasile Alecsandri”, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Filarmonica de Stat “Moldova”din Iași, biserica Mănăstirii Golia, Biserica Banu, Muzeul de Istorie Natural, Biserica”Trei Ierarhi”, Parcul de Cultură Copou, Parcul Expoziției, Casa Dosoftei, etc.

“Reabilitarea și modernizarea transportului cu tramvaiul în Municipiul Iași”.

Etapa I: modernizarea cailor de rulare (valoare estimativă 31 milioane euro)

Etapa ÎI: achiziția de tramvaie noi. ( valoarea estimativă 42 milioane euro)

“Șoseaua de centură”-devierea traficului greu (valoare estimativă 31 milioane euro)

“Regenerare urbană: Strada Cuza Vodă și Strada Lăpușneanu”

Reabilitarea parții vechi a orașului Iași

Reabilitarea și consolidarea clădirilor vechi de pe străzile Cuza Vodă și Strada Lăpușneanu. ( valoare estimativă 20 milioane euro)

Reabilitarea și consolidarea monumentului istoric „Baia Turcească” (valoare estimativă , 5 milioane euro).

Prin implementarea acestui proiect se urmărește reabilitarea și consolidarea monumentului istoric „Baia Turcească” și introducerea ei în circuitul turistic și economic.

Reabilitarea și reorganizarea zonei de agrement Ciric

Valoare totală: 46.351.557,56 RON

Perioada: 17 martie 2010 – 17 iulie 2014

Prin aceasta intiativa se doresc următoarele:

– Crearea unei infrastructuri de agrement cu multiple funcțiuni în vederea formării unei oferte turistice integrate la nivelul județului Iași;

Creșterea semnificativă a numărului de vizitatori ai zonei.

– Creșterea duratei medii de ședere cu aproximativ 20%;

– Creșterea cheltuielii medii turistice cu minim 50% după implementarea proiectului ca urmare a prelungirii sejurului și a cheltuielilor suplimentare aferente serviciilor de agrement.

Consolidarea și restaurarea clădirii Burchi-Zmau în vederea înființării Muzeului Municipal Iași și al diversificării ofertei culturale existente.

– Proiectul este un prim pas spre susținerea conceptului de „Capitală Culturală a Moldovei” și aspirația către titlul de „Capitală Culturală Europeană” .

Total valoare proiect (lei) 19.488.616,90

Proiectul "Bahluiul e-navigabil"

Proiectul de "Regularizare rău Bahlui în Municipiul Iași” va transforma zona de 11 km din centrul Iașului într-un spațiu de dezvoltare a turismului local, cu multiple componente și posibilități.

Prin refacerea zonei verzi din centrul Iașului, raul Bahlui și zona verde adiacenta devin frecventabile pentru ieșeni și pentru turiștii veniți în oraș.Pe râul Bahlui din municipiul Iași va fi dezvoltată o zonă turistică și de agrement, conform unui protocol semnat intre Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Consiliul Județean. În zona respectivă vor fi construite alei pietonale și piste pentru bicicliști, vor fi făcute diverse amenajări pentru agrement, iluminatul public al zonei va fi îmbunătățit cu echipamente bazate pe energie din surse regenerabile, vor fi create mici spații comerciale (magazine de suveniruri, cafenele, terase, restaurante), vor apărea fântâni arteziene și alte elemente de atracție.

De asemenea, vor exista stăvilare mobile și amenajări pentru asigurarea navigabilității ambarcațiunilor ușoare de agrement sau sportive, în zona dintre Podul de Piatră și Podul Tudor Vladimirescu. În aceste condiții, zona respectivă va deveni una dintre atracțiile turistice din municipiul Iași.

Cap VIII. Perspective ale dezvoltării turismului în municipiul Iași, în condițiile obținerii titlului de CCE-2021

În proiectul municipalității Orizont 2020 obiectivul principal este că orașul Iași să devină larg cunoscut precum capitala culturală și turistică a României.

Pentru a spori șansele ca Iașiul să devină Capitala Culturală Europeană ar trebuie luate câteva măsuri:

-Imbunatatirea organizării turismului, creând o agendă de de activități, festivaluri, expoziții etc.

-Imbunatatirea promovării Iașiului pe plan național cât și internațional.Este nevoie de un program integrat,constând în oferirea de informații (broșuri), restele de stimulare, prezența la expoziții internaționale, atragearea de organizații turistice.

-Crearea unui cetru de pregătire pentru promovarea serviciilor turistice

-Promovarea activităților cum ar fi afișaje de informație digitale și un centru de expertiză pentru promovare turistică.

O problemă importantă legată de fluxul de turiști din municipiul Iași reprezintă durata de ședere a acestora.Majoritatea celor care doresc să viziteze acest oraș o fac de cele mai multe ori, fie în tranzit,fie în interes de afaceri.Un prim pas pentru a face mai atractiv sejurul turiștilor ar fi o promovare profesionistă a obiectivelor turistice(până în prezent municipiul Iași nu a beneficiat de o asemenea campanie.)În proiectul municipalității “Orizont 2020”figurează și înființarea unui centru specializat pentru promovarea turismului,cu diverse obiective educaționale.Acest Proiect va contribui la îmbunătățirea imaginii orașului atât pentru turiștii romani cât și pentru cei străini,care momentan vizitează Iașiul în număr foarte mic ,așteptându-se la o creștere semnificativă datorită publicității internaționale .

De asemenea, pentru a prelungi sejurul turiștilor este necesară și îmbunătățire a turismului de agreement și loisir.Primul pas a fost deja făcut prin reamenajarea zonei de agrement Ciric.

Pentru a sprijinii proiectul Iași CCE 2021municipalitatea a creat Fundația Iasi-Capitala Culturală Europeană(FICCE) .Obiectivul Fundației este promovarea identității culturale a Municipiului Iași în străinătate și în România, având ca țintă obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană.Această structură va putea atrage fonduri externe prin parteneriate cu operatori privați sau prin accesarea unor programe guvernamentale sau europene.

Se întrevede faptul că orașul Iași prezintă mari oportunități de a-și valorifica potențialul turistic,atrăgând o serie de beneficii pentru municipiu:

Îmbunătățirea vizibilității internaționale a Iașiului

Dezvoltarea culturală pe termen lung a orașului

Atragerea vizitatorilor de pe plan național și internațional

Îmbunătățirea sentimentului de mândrie locală și încredere

Creșterea audienței pentru actul cultural

Îmbunătățirea coeziunii sociale și dezvoltării comunitare

Îmbunătățirea infrastucturii culturale și non-culturale

Promovarea cooperării la nivel european

Promovarea creativității și inovației

În urma acestor proiecte ,municipiul Iași ar trebui să devină o capitală culturală europeană,simbol al culturii românești,concentrând aici mare parte din activitățile social-economice și turistice din zona Moldovei,devenind un pol de atracție pentru o gamă largă de turiști.

Cap IX. Concluzii

În urma acestui studiu putem afirma că participarea Iașiului la dobândirea titlului de capitala culturală europeană este bine fondată, orașul având mari șanse de a obține acest titlu. Statutul de capitala culturală europeană va provoca implicit o serie de beneficii precum: dezvoltarea turismului,a infrastructurii, a economiei orașului, creaarea unui flux de turiști, renume atât național, cât și internațional. Orașul Iași va dezvolta o mai bună apreciere atât pe plan turistic, cât și pe plan educațional, fiind primul oraș universitar al României.

O dată cu implicarea Iașiului în proiectul de dezvoltare culturală , turistică și urbanistica, se vor evidenția particularități reprezentative ale orașului Iași, trecutul istoric, academic, cultural și turistic, județul Iași numărând peste circa 700 de mănăstiri, biserici, muzee, monumente și case memoriale.

Bibliografie

iasi2021.ro

www.primaria-iasi.ro

www.e-bahlui.ro

www.cee-insight.com

www.wikipedia.org