Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 49 [624726]

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 49
UI – 3
ANALIZA RESURSELOR MATERIALE
ȘI UMANE
CUPRINS :
3.1. Analiza mijloacelor fixe
3.2. Analiza stocurilor
3.3. Analiza asigur ării necesarului de for /uni0163ă de munc ă
3.4. Analiza utiliz ării extensive a for /uni0163ei de munc ă
3.5. Analiza utiliz ării intensive a for /uni0163ei de munc ă
3.6. Studiu de caz
3.7. Lucrare de verificare
3.8. Test de autoevaluare

OBIECTIVE:
• cunoa șterea indicatorilor economico-financiari care refle ct ă dinamica, structura, calitatea
și eficien /uni0163a utiliz ării resurselor materiale și umane;
• în /uni0163elegerea rela /uni0163iilor dintre indicatorii economico-financiari speci fici analizei resurselor
materiale și umane;
• cunoa șterea și în /uni0163elegerea principalelor modele de analiz ă a eficien /uni0163ei utiliz ării
capitalului uman și tehnic la nivelul firmei;
• aplicarea corect ă a modelelor de analiz ă factorial ă specifice și interpretarea rezultatelor
în vederea identific ării m ăsurilor de corec /uni0163ie.

CUVINTE CHEIE:
Mijloace fixe Eficien /uni0163ă Rota /uni0163ia stocurilor
Mijloace fixe direct productive Randament Num ăr mediu de salaria /uni0163i
Compozi /uni0163ie tehnologic ă Stoc mediu Timp de munc ă
Coeficient de reânnoire Stoc normat Productivitate medie
Grad de amortizare Stoc ini /uni0163ial Productivitate marginal ă
Grad de înzestrare tehnic ă Stoc final Profit pe salariat

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 50
Performan /uni0163ele economico-financiare ale întreprinderii depind de cantitatea și calitatea
resurselor umane, materiale și financiare, precum și de eficien /uni0163a cu care acestea sunt utilizate.
Diagnosticul general asupra activit ă/uni0163ii unei întreprinderi, potrivit conceptului anglo-
saxon al evalu ării economice a firmei, cuprinde un ansamblu de car acteristici care privesc
aspecte referitoare la cei „5M”, și anume 1:
• „Men”, respectiv resursa uman ă caracterizat ă prin aspecte cantitative (dimensiune),
calitative (grad de calificare, competen /uni0163ă profesional ă inclusiv managerial ă),
structurale etc.;
• „Money”, reprezentând problematica complex ă a activit ă/uni0163ii financiare a firmei;
• „Merchandise”, termen care define ște stocurilor de materii prime, materiale etc.
caracterizate prin aspecte cantitative, calitative, structurale;
• „Materials”, respectiv performan /uni0163ele, fiabilitatea și nivelul tehnologic al mijloacelor
fixe evaluate din punct de vedere cantitativ și calitativ;
• „Market”, reprezentând pozi /uni0163ia pe pia /uni0163ă a întreprinderii.
Așadar, analiza resursele umane și materiale, care de /uni0163in un rol esen /uni0163ial în cadrul
oric ărei activit ă/uni0163i productive, participând direct la realizarea bunu rilor și serviciilor, prezint ă
o importan /uni0163ă deosebit ă în evaluarea economic ă a activit ă/uni0163ii firmei.
3.1. Analiza asigur ării necesarului de for /uni0163ă de munc ă
Resursa uman ă, respectiv for /uni0163a de munc ă, de /uni0163ine un rol deosebit de important în
cadrul oric ărei activit ă/uni0163i productive datorit ă particip ării directe atât la realizarea bunurilor și
serviciilor, cât și la conducerea și eficientizarea activit ă/uni0163ilor 2.
La nivelul întreprinderii, analiza asigur ării cu for /uni0163a de munc ă necesar ă desf ăș ur ării
activit ă/uni0163ii cuprinde aspecte referitoare la cantitate, struc tur ă, dinamic ă, mobilitate și stabiliate,
calitate sau calificare.
3.1.1. Analiza cantitativ ă, structural ă și în dinamic ă
Din punct de vedere cantitativ , for /uni0163a de munc ă poate fi caracterizat ă de urm ătorii
indicatori de stoc sau de flux:
• num ărul de salaria /uni0163i la un moment dat cuprinde to /uni0163i salaria /uni0163ii angaja /uni0163i
cu contracte individuale de munc ă existen /uni0163i la începutul sau sfâr șitul perioadei de
gestiune;
• num ărul de personal la un moment dat , indicator similar celui anterior cu diferen /uni0163a c ă
include și personalul cu contracte de colaborare, prest ări servicii sau conven /uni0163ii;
• num ărul mediu de salaria /uni0163i calculat ca medie aritmetic ă simpl ă a num ărului zilnic de
salaria /uni0163i înregistra /uni0163i în perioada analizat ă (lun ă, trimestru, semestru sau an);
• num ărul mediu de personal spre deosebire de indicatorul anterior cuprinde și
colaboratorii;
• num ărul maxim admisibil de personal reprezint ă limita superioar ă a num ărului total
de salaria /uni0163i și colaboratori, stabilit ă prin Bugetul de venituri și cheltuieli în func /uni0163ie de
volumul de activitate și de productivitatea muncii.
În analiza economico-financiar ă sunt opera /uni0163ionali doi indicatori, respectiv num ărul
mediu de salaria /uni0163i și num ărul mediu de personal.

1 Ross S.A.,Westerfield R.,Jaffe J., Corporate Finance , McGraw-Hill, 2004, p.52
2 Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiz ă economico-financiar ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005,
p.112

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 51
Din punct de vedere structural , analiza for /uni0163ei de munc ă la nivelul întreprinderii se
realizeaz ă utilizând diverse criterii de grupare, ca de exemp lu :
• potrivit ocupa /uni0163iei se disting urm ătoarele categorii: muncitori (direct productivi și
indirect productivi); personal tehnic (ingineri, su bingineri, tehnicieni, mai ștrii);
personal de conducere și administrativ; personal de deservire general ă (de paz ă, de
serviciu, pompieri);
• dup ă preg ătirea profesional ă: muncitori (califica /uni0163i, necalifica /uni0163i), personal de
specialitate (studii medii, studii superioare); per sonal tehnic-administrativ (studii
medii, studii superioare); personal de conducere;
• dup ă vechimea în întreprindere : sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani, 10-15 ani etc.;
• dup ă vechimea în activitate (munc ă): 3-5 ani; 5-10 ani; 10-15 ani, 15-20 ani și peste
20 de ani;
• pe clase de vârst ă: sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani și peste 55 ani;
• dup ă sex : b ărba /uni0163i, femei;
• dup ă func /uni0163iile întreprinderii : aprovizionare, produc /uni0163ie, comercial ă (desfacere),
cercetare-dezvoltare, personal, financiar-contabil ă.
Structura personalului se stabile ște utilizând ratele de structur ă care se calculeaz ă ca
pondere a fiec ărei categorii de personal în totalul personalului.
Analiza dinamicii for /uni0163ei de munc ă se realizeaz ă utilizând abaterile absolute și relative,
respectiv indici cu baz ă fix ă sau în lan /uni0163. O apreciere corect ă a evolu /uni0163iei for /uni0163ei de munc ă
presupune corelarea indicilor num ărului mediu de salaria /uni0163i/personal cu indicii principalilor
indicatori de rezultate.

3.1.2. Analiza mobilit ă/uni0163ii și stabilit ă/uni0163ii personalului
Mobilitatea for /uni0163ei de munc ă, caracterizat ă prin intr ări și ie șiri de personal datorit ă
unei diversit ă/uni0163i de cauze, se reflect ă asupra modific ării num ărului mediu de salaria /uni0163i
(personal), în perioada de timp supus ă analizei.
În func /uni0163ie de cauzele care determin ă mi șcările de personal, literatura de specialitate
utilizeaz ă dou ă concepte, respectiv:
• circula /uni0163ia for /uni0163ei de munc ă care se refer ă la intr ările și ie șirile de personal, în cursul
unei perioade, datorate unor cauze obiective, ca de exemplu: transfer, pension ări,
decese, încheierea unor contracte de munc ă pe durat ă determinat ă de timp, concedieri
din cauze economice ( șomaj), plec ări ca urmare a unui accident de munc ă sau
incapacitate de munc ă, satisfacerea unor obliga /uni0163ii cet ă/uni0163ene ști etc.;
• fluctua /uni0163ia for /uni0163ei de munc ă, reprezint ă mi șcările de personal datorate unor cauze
anormale, cum ar fi ie șirile din ini /uni0163iativa salariatului (f ără aprobarea conducerii) sau
concedierile ca urmare a înc ălc ării prevederilor contractului colectiv de munc ă.
Analiza mobilit ă/uni0163ii for /uni0163ei de munc ă la nivelul întreprinderii se realizeaz ă utilizând
indicatori ai circula /uni0163iei for /uni0163ei de munc ă și indicatori ai fluctua /uni0163iei for /uni0163ei de munc ă.
Indicatorii circula /uni0163iei for /uni0163ei de munc ă sunt urm ătorii:
a.) Coeficientul mediu al intr ărilor de personal (Ci ), calculat ca raport între num ărul
total al personalului intrat în întreprindere într- o anumit ă perioad ă de timp ( I) și num ărul
mediu de personal aferent perioadei analizate ( Np );
b.) Coeficientul mediu al ie șirilor de personal (Ce ), determinat ca raport între num ărul
total al persoanelor plecate din întreprindere din cauze normale, justificate ( E) și num ărul
mediu de personal aferent perioadei analizate ( Np );
c.) Coeficientul mediu al mi șcării totale de personal (Cm ) stabilit ca raport între suma
intr ărilor și ie șirilor ( I+E ) și num ărul mediu de personal ( Np), astfel:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 52
/g1829/g1865 =/g3010/g2878/g3006
/g3015/g3043
Coeficientul fluctua /uni0163iei personalului (Cf ) se calculeaz ă ca raport între num ărul total al
persoanelor plecate din întreprindere din cauze nej ustificate ( En ) și num ărul mediu de
personal aferent perioadei analizate ( Np ), respectiv:
/g1829/g1858 =/g3006/g3041
/g3015/g3043
Literatura de specialitate distinge dou ă forme ale fluctua /uni0163iei, și anume fluctua /uni0163ia activ ă
(fapt consumat) și fluctua /uni0163ia latent ă (fapt poten /uni0163ial) care, necontrolat ă, se poate transforma în
fluctua /uni0163ie activ ă, generând efecte nefavorabile asupra activit ă/uni0163ii firmei. Cauzele care
genereaz ă fluctua /uni0163ia pot fi: legate de desf ăș urarea activit ă/uni0163ii întreprinderii; legate de personal
(lipsa de calificare sau neseriozitatea la locul de munc ă); datorate lipsei de protec /uni0163ie social ă
(ca de exemplu condi /uni0163ii inadecvate de munc ă, grad ridicat de periculozitate, lipsa protec /uni0163iei
muncii, lipsa unor mijloace de transport sau a cant inei, gr ădini /uni0163ei etc.) 3.
Diminuarea tendin /uni0163ei de fluctuare se reflect ă favorabil asupra gradului de stabilitate a
for /uni0163ei de munc ă ( Gs ) calculat utilizând urm ătoarea rela /uni0163ie:
Gs = 100 – Cm
Pentru caracterizarea stabilit ă/uni0163ii for /uni0163ei de munc ă se pot utiliza și urm ătorii indicatori:
a.) Ponderea vechimii în unitatea analizat ă în total vechime în munc ă (Vt) calculată
astfel:
/g1848/g3047=/uni2211/g3047
/uni2211/g3021×100≤1
unde:
/uni2211/g1872 – vechimea în unitatea analizat ă a fiec ărui lucr ător (ani);
/uni2211/g1846 – vechimea total ă a fiec ărui lucr ător (ani).
b.) Vechimea medie în aceea și unitate determinat ă ca medie aritmetic ă ponderat ă
astfel:
/g1835/uni0305=/uni2211/g3015/g3036×/g3047/g3036
/uni2211/g3015/g3036
unde:
Ni – num ărul de angaja /uni0163i cu vechimea “ti”;
ti – num ărul de ani vechime
Una dintre c ăile de limitare a tendin /uni0163ei de fluctuare și cre ștere a stabilit ă/uni0163ii
personalului, aplicat ă în prezent de c ătre unele întreprinderi, este aceea de a acorda
salaria /uni0163ilor un spor de fidelitate (calculat ca procent din salariu) în func /uni0163ie de gradul de
vechime în unitatea în cauz ă.
3.1.3. Analiza calitativ ă a for /uni0163ei de munc ă
Aceasta are în vedere modul de realizare a asigur ării întreprinderii cu
personal calificat în raport cu nivelul de complexi tate și tehnicitate al opera /uni0163iilor necesare
ob /uni0163inerii produselor, execut ării lucr ărilor sau prest ării serviciilor.
Indicatorii utiliza /uni0163i în analiza calific ării for /uni0163ei de munc ă sunt, în principal, urm ătorii:
a.) Coeficientul mediu de calificare a for /uni0163ei de munc ă:
/g1837/g3365/g3040=/uni2211/g3015/g3284×/g3012/g3284
/uni2211/g3015/g3284

3 Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiz ă economico-financiar ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005,
p.117

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 53
unde:
Ni – num ărul de muncitori pe fiecare categorie de calificare ;
Ki – categoria de calificare.
b.) Coeficientul mediu de complexitate a lucr ărilor executate:
/g1837/g3365/g3047=/uni2211/g3023/g3284×/g3012/g3284
/uni2211/g3023/g3284
unde:
Vi – volumul lucr ărilor pe categorii de complexitate;
Ki – categoria de complexitate a lucr ării.
Comparând cei doi coeficien /uni0163i se eviden /uni0163iaz ă modul de utilizare a calific ării for /uni0163ei de
munc ă, astfel:
Corela /uni0163ie Interpretare Efecte
/g1837/g3365/g3040=/g1837/g3365/g3047 Concordan /uni0163ă deplin ă –
/g1837/g3365/g3040</g1837/g3365/g3047 Lucr ări de categorie superioar ă sunt
efectuate de muncitori cu calificare
inferioar ă Direct : Calitatea produselor scade
Indirect: Valoarea produselor și profitul se reduc
/g1837/g3365/g3040>/g1837/g3365/g3047 Lucr ări de categorie inferioar ă sunt
efectuate de muncitori cu calificare
superioar ă Direct : Calificarea per sonalului este incomplet
utilizat ă
Indirect: Cre șterea nejustificat ă a costurilor și
diminuarea profitului
Exemplu:
La întreprinderea “X” situa /uni0163ia indicatorilor privind calificarea for /uni0163ei de munc ă și
complexitatea lucr ărilor executate se prezint ă ca în tabelul de mai jos (tab.3.1.).
Tabelul 3.1.
Ki Ni
(num ăr muncitori) Vi
(num ăr ore) Ni ×K i V i ×K i
1 20 6.388 20 6.388
2 15 8.071 30 16.142
3 25 8.240 75 24.720
4 10 1.361 40 5.444
5 5 1.452 25 7.260
6 3 477 18 2.862
7 2 790 14 5.530
Total 80 26.779 222 68.346

/g1837/g3365/g3040=/g2870/g2870/g2870
/g2876/g2868 =2,77
și
/g1837/g3365/g3047=/g2874/g2876./g2871/g2872/g2874
/g2870/g2874./g2875/g2875/g2877 =2,55
Întrucât valoarea coeficientului mediu de calificar e a for /uni0163ei de munc ă (2,77) este mai
mare decât cea a coeficientul mediu de complexitate a lucr ărilor executate (2,55), la aceast ă
întreprindere calificarea personalului nu este folo sit ă în totalitate (se execut ă lucr ări cu
complexitate sc ăzut ă de c ătre muncitori cu calificare superioar ă).
3.2. Analiza utiliz ării extensive a for /uni0163ei de munc ă
Aceast ă analiz ă urm ăre ște, în esen /uni0163ă , analiza modului de utilizare a timpului de munc ă
cu scopul de a eviden /uni0163ia dou ă aspecte semnificative pentru activitatea întreprin derii, și
anume:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 54
• posibilit ă/uni0163ile de îmbun ătă/uni0163ire a performan /uni0163elor economice prin utilizarea mai complet ă
a timpului de munc ă;
• efectele economice datorate utiliz ării incomplete a timpului de lucru.
3.2.1. Indicatorii structurii timpului de munc ă
Analiza utiliz ării extensive a for /uni0163ei de munc ă se efectueaz ă în baz ă informa /uni0163iilor
existente în „balan /uni0163a timpului de munc ă” sau „balan /uni0163a utiliz ării efective a timpului de munc ă”
care permit stabilirea urm ătorilor indicatori exprima /uni0163i în om-zile și om-ore 4:
a.) Fondul de timp calendaristic (Ftc):
Ftc (om-zile) = /g1840/g1871 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g1840/g1878/g1855
Ftc (om-ore) = Ftc (om-zile) ×/uni0009/g1856/uni0305/g3053/g3041 =/g1840/g1871 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g1840/g1878/g1855×/uni0009/g1856 /uni0305/g3053/g3041
unde:
/g1840/g1878/g1855 – num ărul de zile calendaristice ale perioadei analiz ate (lun ă, trimestru,
semestru, an);
/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/g1856/uni0305/g3053/g3041 – durata medie normal ă a zilei de lucru (ore/zi).
b.) Fondul de timp maxim disponibil (Ftmd) exprim ă durata (resursa) de timp care
poate fi utilizat ă într-un an calendaristic, potrivit rela /uni0163iilor:
Ftmd (om-zile) = Ftc (om-zile) – (Ftrs + Ftsl + Ft zn + Ftco)
Ftmd (om-ore) = Ftmd (om-zile) /uni0009×/uni0009/g1856/uni0305/g3053/g3041
unde:
Ftrs – num ăr de om-zile afectate repausului s ăpt ămânal;
Ftsl – num ăr de om-zile aferente s ărb ătorilor legale;
Ftzn – num ăr de om-zile aferente zilelor nelucr ătoare;
Ftco – num ăr de om-zile afectate concediilor de odihn ă.
Fondul de timp maxim disponibil cuprinde timpul efectiv lucrat , respectiv timpul
utilizat productiv, și timpul nelucrat care este format din:
• timpul nelucrat din cauze justificate reprezint ă timp de munc ă remunerat , pe parcursul
căruia salaria /uni0163ii nu au lucrat efectiv datorit ă unor cauze obiective, ca de exemplu:
concedii medicale, concedii de maternitate, zile li bere pl ătite etc.;
• timpul nelucrat din cauze nejustificate reprezint ă timp de munc ă nepl ătit , pe parcursul
căruia salaria /uni0163ii nu au lucrat din diverse motive, ca de exemplu: absen /uni0163e nemotivate,
greve, concedii f ără plat ă etc..
Durata medie normal ă a zilei de lucru se calculeaz ă pe baza urm ătoarei rela /uni0163ii:
/g1856/uni0305/g3053/g3041 =/uni2211/g3034/g3284×/g3031/g3301/g3289 /g3284
/g2869/g2868/g2868
unde:
g i – structura salaria /uni0163ilor pe categorii „i”;
/g1856/g3053/g3041 /g3284 – durata normal ă a zilei de lucru pe categorii, m ărime prestabilit ă (prin lege,
contractul colectiv/individual de munc ă etc.) și care difer ă de la un sector de activitate la
altul.
3.2.2. Indicatorii utiliz ării timpului de munc ă
Pentru analiza utiliz ării extensive a timpului de munc ă se folosesc urm ătorii
indicatori:

4 Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiz ă economico-financiar ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005,
p.122-123

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 55
a.) Gradul de programare a fondului de timp calendarist ic (Ftc G):
100 × =Ftc Ftmd GFtc
b.) Gradul de utilizare a fondului de timp calendatisti c (uFtc G ):
100 1× =Ftc Ft GuFtc
c.) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim dispon ibil (G uFtmd ):
100 1× =Ftmd Ft GuFtmd
d.) Gradul de neutilizare a fondului de timp maxim disp onibil (G tn ):
uFtmd tn GFtmd Ft
Ftmd Ft Ftmd G − = ×

−= ×−= 100 100 1 100 1 1
e.) Gradul de utilizare a duratei medii normale a zilei de lucru:
100 x
ddG
zn z
zn du=
unde:
Ft 1 – fondul de timp efectiv lucrat;
−zddurata medie efectiv ă a zilei de lucru, care poate fi cel mult egal ă cu durata
medie normal ă a zilei de lucru.
Analiza dinamicii acestor indicatori se realizeaz ă utilizând abaterile absolute și
relative, respectiv indicii cu baz ă fix ă sau baz ă în lan /uni0163, calcula /uni0163i fa /uni0163ă de perioadele precedente
sau fa /uni0163ă de nivelul prev ăzut.
3.2.3. Efectele modific ării timpului de munc ă
Modificarea timpului de munc ă, în sensul cre șterii sau diminu ării acestuia, se reflect ă
asupra performan /uni0163elor economico-financiare ale întreprinderii. Influ en /uni0163a modific ării timpului
de munc ă asupra principalilor indicatori de rezultate poate fi cuantificat ă astfel:
a.) Produc /uni0163ia ob /uni0163inut ă destinat ă vânz ării (Qf):
)(
0 1 0 ) (Qf
hW TT × − sau × − × ) ( 0 11 tt sN)(
0Qf
hW
b.) Produc /uni0163ia exerci /uni0163iului (Qe):
)(
0 1 0 ) (Qe
hW TT × − sau × − × ) ( 0 11 tt sN)(
0Qe
hW
c.) Cifra de afaceri (CA):
00 )(
0 1 0 ) (Qf CA W TTQf
h × × − sau × − × ) ( 0 11 tt sN
00 )(
0Qf CA WQf
h ×
d.) Valoarea ad ăugat ă (VA):
0)(
0 1 0 ) ( va W TTQe
h × × − sau × − × ) ( 0 11 tt sN 0)(
0 va WQe
h ×
e.) Profitul aferent cifrei de afaceri (Pr):
0
00 )(
0 1 0 ) ( pr Qf CA W TTQf
h × × × − sau × −) ( 0 11 ttsN0
00 )(
0 pr Qf CA WQf
h × ×
f.) Profitul pe salariat:
0)(
0 10 ) ( pr WttCA
h × × −
unde:
1T – fond de timp efectiv lucrat;

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 56
0T – fond de timp maxim disponibil;
1t – timp mediu efectiv lucrat de un salariat;
0t – timp maxim disponibil la nivel de salariat;
)(
0Qf
hW – productivitatea muncii medie orar ă prev ăzut ă, calculat ă pe baza produc /uni0163iei
ob /uni0163inute destinate vânz ării;
)(
0Qe
hW – productivitatea muncii medie orar ă prev ăzut ă, calculat ă pe baza produc /uni0163iei
exerci /uni0163iului;
)(
0CA
hW – productivitatea muncii medie orar ă prev ăzut ă, calculat ă în baza cifrei de afaceri;
Qf CA – grad de valorificare a produc /uni0163iei ob /uni0163inute destinat ă vânz ării;
0va – valoarea medie ad ăugat ă la 1 leu produc /uni0163ia exerci /uni0163iului prev ăzut ă;
0pr – valoarea prevazut ă a profitului mediu la 1 leu cifr ă de afaceri.
3.3.Analiza utiliz ării intensive a for /uni0163ei de munc ă
Utilizarea intensiv ă a for /uni0163ei de munc ă exprim ă acele aspecte care reflect ă eficien /uni0163a
folosirii resurselor umane, stabilit ă prin determinarea productivit ă/uni0163ii muncii și profitului pe
salariat .
3.3.1. Indicatorii productivit ă/uni0163ii medii a muncii
Eviden /uni0163iind eficien /uni0163a utiliz ării for /uni0163ei de munc ă, productivitatea muncii se determin ă ca
raport între un indicator de efect, respectiv de re zultate, exprimat în unit ă/uni0163i fizice sau valorice
(Qf, Qe, CA, VA etc.) și un indicator de efort caracteristic for /uni0163ei de munc ă (num ăr de
salaria /uni0163i, timpul de munc ă exprimat în zile sau ore) sau invers. În prima sit ua /uni0163ie, se calculeaz ă
un indicator care exprim ă rezultatul (cantitatea de bunuri sau valoarea bunu rilor) ob /uni0163inut pe
unitatea de timp sau pe salariat. În cea de a doua situa /uni0163ie, indicatorul exprim ă cantitatea de
timp (zile sau ore) consumat ă pentru a realiza o unitate fizic ă sau valoric ă dintr-un bun sau
serviciu.
În analiza economico-financiar ă se utilizeaz ă productivitatea medie a muncii care se
poate calcula la nivelul anului, zilei de munc ă sau orei de lucru. Pentru a determina
productivitatea medie a muncii în expresie valoric ă se pot utiliza urm ătoarele rela /uni0163ii:
a.) Productivitatea medie anual ă ( /g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364):
• calculat ă pe baza produc /uni0163iei marf ă: /g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3033 /g4667=/g3018/g3033
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364
• calculat ă pe baza produc /uni0163iei exerci /uni0163iului: /g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3032 /g4667=/g3018/g3032
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364
• calculat ă pe baza cifrei de afaceri: /g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3004/g3002 /g4667=/g3004/g3002
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364
• calculat ă pe baza valorii ad ăugate: /g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3023/g3002 /g4667=/g3023/g3002
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364
b.) Productivitatea medie zilnic ă ( /g1849/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364):
• calculat ă pe baza produc /uni0163iei marf ă:/g1849/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3033 /g4667=/g3018/g3033
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g3018/g3033
/g3021/g4666/g3053/g3036/g3039/g3032/g4667
• calculat ă pe baza produc /uni0163iei exerci /uni0163iului:/g1849/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3032 /g4667=/g3018/g3032
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g3018/g3032
/g3021/g4666/g3053/g3036/g3039/g3032/g4667
• calculat ă pe baza cifrei de afaceri: /g1849/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3004/g3002 /g4667=/g3004/g3002
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g3004/g3002
/g3021/g4666/g3053/g3036/g3039/g3032/g4667

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 57
• calculat ă pe baza valorii ad ăugate: /g1849/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3023/g3002 /g4667=/g3023/g3002
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g3023/g3002
/g3021/g4666/g3053/g3036/g3039/g3032/g4667
c.) Productivitatea medie orar ă ( /g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364):
• calculat ă pe baza produc /uni0163iei marf ă:/g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3033 /g4667=/g3018/g3033
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3035/g3364/g3364/g3364/g3364=/g3018/g3033
/g3021/g4666/g3042/g3045/g3032/g4667
• calculat ă pe baza produc /uni0163iei exerci /uni0163iului:
/g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3032 /g4667=/g3018/g3032
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3035/g3364/g3364/g3364/g3364=/g3018/g3032
/g3021/g4666/g3042/g3045/g3032/g4667
• calculat ă pe baza cifrei de afaceri: /g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3004/g3002 /g4667=/g3004/g3002
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3035/g3364/g3364/g3364/g3364=/g3004/g3002
/g3021/g4666/g3042/g3045/g3032/g4667
• calculat ă pe baza valorii ad ăugate: /g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3023/g3002 /g4667=/g3023/g3002
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3053 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3015/g3035/g3364/g3364/g3364/g3364=/g3023/g3002
/g3021/g4666/g3042/g3045/g3032/g4667
unde:
/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/g1840/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364 – num ărul de zile lucrate în medie de un salariat într-un an;
/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/uni0009/g1840ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364 – num ărul de ore lucrate în medie de un salariat într-o z i (durata medie a zilei de
lucru).
În analiza economic ă, informa /uni0163iile referitoare la productivitatea medie a muncii
trebuie corelate cu cele privind productivitatea ma rginal ă a muncii.
3.3.2.Analiza factorial ă a productivit ă/uni0163ii medii a muncii
Analiza factorial ă a productivit ă/uni0163ii medii a muncii urm ăre ște, în esen /uni0163ă , identificarea
posibilit ă/uni0163ilor de îmbun ătă/uni0163ire (cre ștere) a eficien /uni0163ei resursei umane. În acest sens, se pot
utiliza urm ătoarele modele:
a.) 100 1 )(∑
=×
=n
ii i
Qf wh g
hW
b.) )( )( Qf Qf hWhN zW × =
c.) )( )( Qf Qf zWzN aW × =
Primul model de analiz ă („a”) permite cuantificarea influen /uni0163elor celor doi factori
asupra productivit ă/uni0163ii medii orare a muncii calculat ă pe baza produc /uni0163iei marf ă, astfel:
gi
)(Qf hW
wh i
unde:
gi – structura produc /uni0163iei fabricate pe baz ă de timp normat pe produs;
wh i – productivitatea orar ă pe grupe de produse.
Metodologia de analiz ă este urm ătoarea:
)(
0)(
1)( Qf Qf Qf hW hW hW − = ∆
din care:
1.Influen /uni0163a modific ării structurii produc /uni0163iei fabricate:
=×
−×
=∆∑∑
= =
100 100 10 0
10 1n
in
iwhi gi whi gi
gi )(
0)( Qf Qf
rec hW hW −

2. Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii orare pe grupe de produse:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 58
=×
−×
= ∆∑∑
= =
100 100 10 1
11 1n
in
iwhi gi whi gi
whi )( )(
1Qf
rec Qf hW hW −
Modelul de analiz ă „b” permite cuantificarea contribu /uni0163iei factorilor direc /uni0163i și indirec /uni0163i
la modificarea productivit ă/uni0163ii medii zilnice a muncii calculat ă pe baza produc /uni0163iei marf ă,
astfel:
hN
)(Qf zW gi
)(Qf hW
wh i

Aplicând metoda substituirilor în lan /uni0163 ob /uni0163inem:
)(
0)(
1)( Qf Qf Qf zW zW zW − = ∆
din care:
1.Influen /uni0163a modific ării duratei medii a zilei de lucru:
)(
0 0 1 ) (Qf hW hNhNhN × − = ∆
2.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii medii orare a muncii:
× = ∆1)(hN hWQf ( ))(
0)(
1Qf Qf hW hW −
din care:
2.1.Influen /uni0163a modific ării structurii produc /uni0163iei fabricate:
× =∆1hN gi ( ))(
0)( Qf Qf
rec hW hW −
2.2.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii orare pe grupe de produse:
× = ∆1hN hi W ( ))( )(
1Qf
rec Qf hW hW −
Ultimul model de analiz ă („c”) permite cuantificarea influen /uni0163elor factorilor direc /uni0163i și
indirec /uni0163i asupra productivit ă/uni0163ii medii anuale a muncii calculat ă pe baza produc /uni0163iei marf ă,
astfel:
zN

)(Qf aW
hN
)(Qf zW g i
)(Qf hW
wh i

Metodologia de analiz ă este urm ătoarea:
)(
0)(
1)( Qf Qf Qf aW Wa aW − = ∆
din care:
1.Influen /uni0163a modific ării num ărului mediu de zile lucrate de un salariat:
)(
0 0 1 ) (Qf zW zNzNzN × − = ∆
2.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii medii zilnice a muncii:
× = ∆1)(zN Wz Qf ( ))(
0)(
1Qf Qf zW zW −
din care:
2.1.Influen /uni0163a modific ării duratei medii a zilei de lucru:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 59
)(
0 0 1 1 ) (Qf hW hNhN zNhN × − × = ∆
2.2.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii medii orare a muncii:
× × = ∆1 1)(hNzN hWQf ( ))(
0)(
1Qf Qf hW hW −
din care:
2.2.1.Influen /uni0163a modific ării structurii produc /uni0163iei fabricate:
× × =∆1 1 hNzN gi ( ))(
0)( Qf Qf
rec hW hW −
2.2.2.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii orare pe grupe de produse:
× × = ∆1 1 hNzN hi W ( ))( )(
1Qf
rec Qf hW hW −
Potrivit modelelor de analiz ă mai sus prezentate exist ă o rela /uni0163ie direct propor /uni0163ional ă
între factorii (direc /uni0163i și indirec /uni0163i) analiza /uni0163i și evolu /uni0163ia productivit ă/uni0163ii medii a muncii. A șadar,
productivitatea muncii cre ște atunci când rezultatele contribu /uni0163iilor factorilor sunt pozitive,
dup ă cum urmeaz ă:
Contribu /uni0163ia
factorilor Interpretare
∆/g1859/g3036>0 Cre ște ponderea produselor cu productivitate superioar ă fa /uni0163ă de medie
∆/g1875ℎ/g3036>0 Cre ște productivitatea orar ă pe produs la cele care de /uni0163in ponderea semnificativ ă sau la toate
produsele
∆/g1849/g3365ℎ>0 Cre ște productivitatea medie orar ă
∆/g1840/g3365ℎ>0 Cre ște durata medie a zilei de munc ă
∆/g1849/g3365/g1878>0 Cre ște productivitatea medie zilnic ă
∆/g1840/g3365/g1878>0 Cre ște num ărul mediu de zile lucrate de un salariat
În vederea sporirii productivit ă/uni0163ii muncii, la nivelul întreprinderii se pot adopta o serie
de m ăsuri, ca de exemplu: utilizarea complet ă a timpului de munc ă, organizarea mai
judicioas ă a muncii, cre șterea gradului de calificare a salaria /uni0163ilor, o mai bun ă motivare a
personalului etc..
3.3.3.Analiza corela /uni0163iei dintre productivitatea marginal ă și productivitatea medie
a muncii
Productivitatea marginal ă exprim ă sporul de efect (Qf, Qe, CA, VA) ob /uni0163inut ca
urmare a utiliz ării unei unit ă/uni0163i suplimentare de timp de munc ă, potrivit rela /uni0163iei:
0 10 1
arg TTQ Q
TQWm−−=∆∆=
Așadar, spre deosebire de productivitatea medie a mun cii, care reflect ă modul de
utilizare a întregii for /uni0163e de munc ă, productivitatea marginal ă exprim ă numai eficien /uni0163a ultimei
unit ă/uni0163i de for /uni0163ă de munc ă utilizat ă. Astfel, se disting dou ă situa /uni0163ii, și anume:
• arg mW > W/barb2right productivitatea medie a muncii poate s ă creasc ă numai ca urmare a
contribu /uni0163iei unit ă/uni0163ii adi /uni0163ionale de timp de munc ă;
• arg mW < W /barb2rightunitatea suplimentar ă de resurs ă uman ă are o eficien /uni0163ă în sc ădere,
generând diminuarea productivit ă/uni0163ii muncii.
Corela /uni0163ia dintre productivitatea marginal ă și productivitatea medie a muncii poate fi
măsurat ă cu ajutorul coeficientului de elasticitate , care exprim ă rata de cre ștere procentual ă a

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 60
volumului de activitate determinat ă de cre șterea cu un punct procentual a timpului de munc ă,
potrivit rela /uni0163iei de mai jos.
WW
TTQQ
Emarg =∆∆
=
În func /uni0163ie de valoarea coeficientului de elasticitate, se p ot determina trei segmente pe
curba volumului de activitate, dup ă cum urmeaz ă:
Nivel coeficient
de elasticitate Interpretare
E >1 Randamente cresc ătoare
0<E<1 Randamente descresc ătoare
E<0 Randamente negative
Aceast ă analiz ă este deosebit de important ă întrucât are în vedere faptul c ă
modificarea productivit ă/uni0163ii medii depinde atât de nivelul de referin /uni0163ă , cât și de cel al
productivit ă/uni0163ii marginale.
3.3.4. Efectele modific ării productivit ă/uni0163ii muncii
Cre șterea sau sc ăderea productivit ă/uni0163ii medii a muncii se reflect ă asupra
performan /uni0163elor economico-financiare ale întreprinderii. Influ en /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii
medii a muncii asupra principalilor indicatori de r ezultate poate fi cuantificat ă astfel:
a.) Produc /uni0163ia exerci /uni0163iului (Qe):
× = ∆1)(sN aWQe ( ))(
0)(
1Qe Qe aW aW −
respectiv:
×= ∆1)(T hWQe ( ))( )(
1Qe
rec Qe hW hW −
b.) Profitul aferent cifrei de afaceri:
× = ∆1)(sN aWQf (
00
00 )(
0)(
1 )CA P
Qf CA aW aWQf Qf × × −
respectiv
×= ∆1)(T hWQf (
00
00 )(
0)(
1 )CA P
Qf CA hW Wh Qf Qf × × −
c.) Rata rentabilit ă/uni0163ii economice a activului:
= ∆)(Qf aW 100 ) (
100
00 )(
0)(
1 1
×× × − ×
At CA P
Qf CA aW aWsNQf Qf

respectiv

= ∆)(Qf hW 100 ) (
100
00 )(
0)(
1 1
×× × − ×
At CA P
Qf CA hW hW TQf Qf

d.) Rata rentabilit ă/uni0163ii financiare:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 61
= ∆)(Qf aW 100 ) 1 ( ) (
10
00
00 )(
0)(
1 1
×−× × × − ×
Kp Cip CA P
Qf CA aW aWsNQf Qf

respectiv:
= ∆)(Qf hW 100 ) 1 ( ) (
10
00
00 )(
0)(
1 1
×−× × × − ×
Kp Cip CA P
Qf CA hW hW TQf Qf

e.) Randamentul mijloacelor fixe:
= ∆)(Qe aW
1)(
0)(
1 1 ) (
Mf aW aWsNQe Qe − ×
respectiv:
= ∆)(Qe Wh
1)(
0)(
1 1 ) (
Mf hW hW TQe Qe − ×
f.) Eficien /uni0163a utiliz ării activelor din exploatare:
= ∆)(Qe aW
1)(
0)(
1 1 ) (
Ae aW aW sNQe Qe − ×
respectiv:
= ∆)(Qe Wh
1)(
0)(
1 1 ) (
Ae hW hW TQe Qe − ×
În cazul productivit ă/uni0163ii medii a muncii exprimat ă în unit ă/uni0163i fizice (buc ă/uni0163i, tone, metri
etc.), consecin /uni0163ele modific ării acesteia se determin ă utilizând timpul de munc ă pe unitatea de
produs (t) , pe baza urm ătoarelor rela /uni0163ii:
a.) influen /uni0163a asupra costului unitar:
00 1 ) ( csh tt W fiz × − = ∆
b.) influen /uni0163a asupra profitului pe unitatea de produs:
00 1 ) ( csh tt W fiz × −−= ∆
c.) influen /uni0163a asupra profitului la nivelul unui produs:
0 0 1 1 ) ( csh tt qv W fiz × −× −= ∆
d.) influen /uni0163a asupra profitului total (la nivel de întreprinder e):
00 1
11) ( csh tt qv Wi in
iifiz × − × −= ∆∑
=
e.) influen /uni0163a asupra nivelului cheltuielilor la 1 000 lei cifr ă de afaceri:
1000 ) (
11 10 1
11
×
×× − × −
= ∆
∑∑
==
n
ii ioi in
ii
fiz
p qv csh tt qv
W
f.) influen /uni0163a asupra rentabilit ătii economice a activului:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 62
100 ) (
10 1
11
×× − × −
= ∆∑
=
At csh tt qv
Woi in
ii
fiz
g.) influen /uni0163a asupra rentabilit ă/uni0163ii financiare:
100 ) 1 ( ) (
10 0 1
11
×−× × − × −
= ∆∑
=
Kp c csh tt qv
Wioi in
ii
fiz
3.3.5.Analiza factorial ă a profitului pe salariat
Un alt indicator utilizat pentru a eviden /uni0163ia eficien /uni0163a for /uni0163ei de munc ă este profitul pe
salariat , calculat ca raport între profitul realizat (indi cator de efect) și num ărul mediu de
salaria /uni0163i (indicator de efort), respectiv /g3017
/g3015/g3365/g3046.
Analiza factorial ă a profitului pe salariat se realizeaz ă pe baza unor modele
multiplicative de analiz ă, care relev ă contribu /uni0163ia factorilor direc /uni0163i și indirec /uni0163i asupra
modific ării acestuia, dup ă cum urmeaz ă:
a.) pr aWCA P
sNCA
sNP CA × = × =)(
b.) pr Qf CA aWCA P
Qf CA
sNQf
sNPQf × × = × × =)(
c.) pr hWtCA P
TCA
sNT
sNPCA × ×= × × =)(
d.) CA P
fMCA
fMfM
sNfM
sNP× × × =
''
Pentru primul model („a”) schema de analiz ă factorial ă este:

t
)(CA aW gi
)(CA hW

sNP g wh i
pr p

c
unde:
pr – profitul mediu la 1 leu cifr ă de afaceri;
g – structura produc /uni0163iei vândute;
p – pre /uni0163ul mediu unitar de vânzare;
c – costul unitar

Modelul al doilea („b”) eviden /uni0163iaz ă contribu /uni0163ia urm ătorilor factori direc /uni0163i și indirec /uni0163i:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 63
t
)(CA aW gi
)(CA hW

sNP Qf CA wh i
g

pr p

c
Metodologia de analiz ă este urm ătoarea:
00
11
sNP
sNP
sNP− = ∆
din care:
1.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii medii anuale:
0
00 )(
0)(
1)() ( pr Qf CA aW aW aWQf Qf Qf × × − = ∆
din care:
1.1.Influen /uni0163a modific ării timpului mediu de lucru pe salariat:
0
00 )(
00 1 ) ( pr Qf CA hW tttQf × × × − =∆
1.2.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii medii orare a muncii:
0
00 )(
0)(
11)() ( pr Qf CA hW hWt hWQf Qf Qf × × − ×= ∆
din care:
1.2.1.Influen /uni0163a modific ării structurii produc /uni0163iei fabricate:
×=∆ 1tgi (0
00 )(
0)() pr Qf CA hW hWQf Qf
rec × × −
1.2.2.Influen /uni0163a modific ării productivit ă/uni0163ii orare pe grupe de produse:
×= ∆ 1t hi W (0
00 )( )(
1 ) pr Qf CA hW hWQf
rec Qf × × −
2.Influen /uni0163a modific ării gradului de valorificare a produc /uni0163iei marf ă:
0
00
11 )(
1
00) ( pr Qf CA
Qf CA aWQf CA Qf × − × = ∆
3. Influen /uni0163a modific ării profitului mediu la 1 leu CA:
) (0 1
11 )(
1 pr pr Qf CA aW pr Qf − × × = ∆
din care:
3.1.Influen /uni0163a modific ării structurii produc /uni0163iei vândute:
) (0'
11 )(
1 pr pr Qf CA aWgQf − × × =∆
3.2.Influen /uni0163a modific ării pre /uni0163urilor medii de vânzare:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 64
) (' ' '
11 )(
1 pr pr Qf CA aWpQf − × × =∆
3.3.Influen /uni0163a modific ării costurilor unitare:
) (' '
1
11 )(
1 pr pr Qf CA aWcQf − × × =∆
unde:
∑∑−=
0101'1pqv cqv pr
iar
∑∑−=
1101' '1pqv cqv pr

Potrivit modelului „c” schema de analiz ă factorial ă este:
t
g i

sNP )(CA hW
wh i

g
pr p
c
Aplicând metoda substituirilor în lan /uni0163, similar modelului „b”, se determin ă cuantumul
contribu /uni0163iei factorilor direc /uni0163i și indirec /uni0163i asupra modific ării profitului pe salariat.
Schema de analiz ă pentru modelul „d” este urm ătoarea:

sNfM

fMfM'

sNP

'fMCA
pr
unde:
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364 – gradul de înzestrare tehnic ă a muncii;
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 – ponderea mijloacelor fixe productive în totalul mijloacelor fixe;
/g3004/g3002
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594 – randamentul mijloacelor fixe productive, calcula t pe baza cifrei de afaceri.
Metodologia de analiz ă este urm ătoarea:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 65
00
11
sNP
sNP
sNP− = ∆
din care:
1.Influen /uni0163a modific ării gradului de înzestrare tehnic ă :
0
00
00
00
11
'') ( pr
fMCA
fMfM
sNfM
sNfM
sNfM× × × − = ∆

2.Influen /uni0163a modific ării compozi /uni0163iei mijloacelor fixe :
0
00
00
11
11
')' '('pr
fMCA
fMfM
fMfM
sNfM
fMfM× × − × = ∆

3.Influen /uni0163a modific ării randamentului mijloacelor fixe direct productiv e :
0
00
11
11
11)
' '('
'pr
fMCA
fMCA
fMfM
sNfM
fMCA × − × × = ∆

4.Influen /uni0163a modific ării rentabilit ă/uni0163ii comerciale:
) (
''
0 1
11
11
11pr pr
fMCA
fMfM
sNfMpr − × × × = ∆

Se remarc ă faptul c ă toate modelele de analiz ă factorial ă mai sus prezentate
eviden /uni0163iaz ă corela /uni0163ia existent ă între rata rentabilit ă/uni0163ii comerciale (P/CA) și eficien /uni0163a utiliz ării
for /uni0163ei de munc ă. Principala deosebire se datoreaz ă celorlal /uni0163i factori analiza /uni0163i, astfel:
/head2right Primele modele (a, b și c) exprim ă corela /uni0163ia între resursa uman ă și profitul mediu pe
salariat;
/head2right Ultimul model (d) eviden /uni0163iaz ă rela /uni0163ia dintre poten /uni0163ialul tehnic al întreprinderii și eficien /uni0163a
utiliz ării for /uni0163ei de munc ă.
Cre șterea profitului mediu pe salariat, ca expresie a î mbun ătă/uni0163irii eficien /uni0163ei utiliz ării
for /uni0163ei de munc ă, se poate realiza în condi /uni0163iile respect ării urm ătoarei corela /uni0163ii: /g1835/g3017>/uni0009/g1835/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364
Având în vedere c ă exist ă o rela /uni0163ie direct propor /uni0163ional ă între factorii analiza /uni0163i și
indicatorul de rezultat, sporirea profitului mediu pe salariat se poate ob /uni0163ine dac ă:
• /g1835/g3018/g3033 /g4666/g3004/g3002 /g4667>/uni0009/g1835/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364→/uni0009/g1835/g3024/g3028 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364>100 – cre șterea mai accelerat ă (sau diminuarea într-un
ritm mai lent) a produc /uni0163iei destinate livr ării sau cifrei de afaceri decât a num ărului de
salaria /uni0163i determin ă un spor de productivitate care contribuie favorabi l la modificarea
profitului mediu pe salariat;
• /g1835/g3004/g3002 >/uni0009/g1835/g3018/g3033 – ritmul mai înalt (sc ăzut) de cre ștere (diminuare) a vânz ărilor decât a
produc /uni0163iei destinate livr ării conduce la îmbun ătă/uni0163irea gradului de valorificare a
produc /uni0163iei marf ă, cu impact pozitiv asupra profitului mediu pe sala riat;
• /g1835/g3021>/uni0009/g1835/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364→/uni0009/g1835/g3047/uni0305>100 – cre șterea mai accelerat ă (sau diminuarea într-un ritm mai
lent) a timpului de munc ă decât a num ărului de salaria /uni0163i determin ă majorarea timpului
mediu lucrat de un salariat, care contribuie favora bil la modificarea profitului mediu pe
salariat;
• /g1835/g3004/g3002 >/g1835/g3021/uni0009→/uni0009/g1835/g3024/g3035/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364>100 – cre șterea mai accelerat ă (sau diminuarea într-un ritm
mai lent) a cifrei de afaceri decât a timpului tota l de munc ă conduce la îmbun ătă/uni0163irea
productivit ă/uni0163ii medii orare, cu impact favorabil asupra evolu /uni0163iei profitului mediu pe
salariat;

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 66
• /g1835/g3017>/uni0009/g1835/g3004/g3002 – ritmul mai înalt (sc ăzut) de cre ștere (reducere) a profitului decât a
vânz ărilor conduce la îmbun ătă/uni0163irea ratei rentabilit ă/uni0163ii comerciale, cu impact pozitiv
asupra profitului pe salariat;
• /g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364>/g1835/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364 – ritmul mai înalt (sc ăzut) de cre ștere (diminuare) a valorii medii a
activelor fixe decât a num ărului de salaria /uni0163i contribuire la îmbun ătă/uni0163irea gradului de
înzestrare tehnic ă, generând o influen /uni0163ă pozitiv ă asupra eficien /uni0163ei utiliz ării for /uni0163ei de
munc ă ;
• /g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594>/uni0009/g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 – cre șterea ponderii activelor fixe productive în totalul mijloacelor fixe
se concretizeaz ă în îmbun ătă/uni0163irea compozi /uni0163iei acestora, reflectându-se favorabil asupra
profitului pe salariat;
• /g1835/g3004/g3002 >/uni0009/g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594– cre șterea mai accelerat ă (sau diminuarea într-un ritm mai lent) a cifrei
de afaceri decât a valorii medii a activelor fixe d irect productive determin ă sporirea
randamentului acestora, cu impact favorabil asupra profitului pe salariat.
3.4. Analiza mijloacelor fixe
Potrivit Regulamentului pentru aplicarea Legii cont abilit ă/uni0163ii nr.82/1992, art.46,
activele imobilizate reprezint ă „bunurile și valorile destinate s ă serveasc ă o perioad ă
îndelungat ă în activitatea unit ă/uni0163ii patrimoniale, care nu se consum ă la prima utilizare.”
De asemenea, art.53 din Regulament arat ă c ă: “Se consider ă mijloc fix obiectul
singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaz ă ca atare și îndepline ște cumulativ
urm ătoarele condi /uni0163ii: (a) are valoarea mai mare decât limita stabilit ă de lege; (b) are o durat ă
normal de utilizare mai mare de un an.
Așadar, activele imobilizate reprezint ă o no /uni0163iune mai larg ă incluzând:
• imobiliz ări corporale , respectiv terenuri și mijloace fixe;
• imobiliz ări necorporale care cuprind: cheltuielile de constituire, cheltui elile de
cercetare-dezvoltare, concesiunile, brevetele, lice n /uni0163ele, m ărcile de fabric ă, fondul
comercial etc.;
• imobiliz ări financiare , și anume titluri de participare etc..
În cadrul imobiliz ărilor corporale, se face distinc /uni0163ie între cele dou ă categorii de active,
întrucât, terenurile, de regul ă, nu sunt supuse amortiz ării, spre deosebire de mijloacele fixe,
pentru care, potrivit art.56 din Regulament, amorti zarea se stabile ște “plin aplicarea cotelor
de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacel or fixe.”
Din categoria mijloacelor fixe fac parte, potrivit art.53 din Regulament, urm ătoarele:
cl ădiri; construc /uni0163ii speciale; ma șini, utilaje și instala /uni0163ii de lucru; aparate și instala /uni0163ii de
măsurare, control și reglare; mijloace de transport; animale de munc ă; planta /uni0163ii; unelte,
inventar gospod ăresc și alte mijloace fixe.
Analiza mijloacelor fixe urm ăre ște eviden /uni0163ierea aspectelor referitoare la volum,
dinamic ă, structur ă și calitate, dar și la modul de utilizare și eficien /uni0163a utiliz ării lor.
În analiza economico-financiar ă, aprecierea volumului mijloacelor fixe se realizeaz ă
pe baza valorii medii a mijloacelor fixe stabilit ă potrivit rela /uni0163iei de mai jos:
/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g1845/g1861+/g1835/uni0305−/g1831/g3364
unde:
/g1835/uni0305=/uni2211/g3023/g3036 /g3284×/g3041/g3039/g3033 /g3284
/g2869/g2870
/g1831/g3364=/uni2211/g3023/g3036 /g3284×/g3041/g3039/g3033/g3041 /g3284
/g2869/g2870
în care:

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 67
/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364 – valoarea medie anual ă a mijloacelor fixe;
/g1845/g1861 – valoarea mijloacelor fixe existente la începutul perioadei analizate;
/g1835/uni0305 – valoarea medie a intr ărilor de mijloace fixe;
/g1831/g3364 – valoarea medie a ie șirilor de mijloace fixe;
/g1848/g1861 /g3036 – valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe catego rii;
/g1866/g1864/g1858 /g3036 – num ărul de luni de func /uni0163ionare a mijloacelor fixe pe categorii, în perioada analizat ă;
/g1866/g1864/g1858/g1866 /g3036 – num ărul de luni de nefunc /uni0163ionare a mijloacelor fixe pe categorii, în perioada
analizat ă.
3.4.1. Analiza dinamicii, structurii și calit ă/uni0163ii mijloacelor fixe
Pentru a analiza dinamica mijloacelor fixe se utilizeaz ă urm ătorii indicatori, care
exprim ă fluxurile de active fixe înregistrate pe parcursul perioadei analizate:
a.) Coeficientul intr ărilor de mijloace fixe , care reflect ă investi /uni0163iile realizate în
vederea men /uni0163inerii (investi /uni0163ii de înlocuire) și cre șterii (investi /uni0163ii pentru dezvoltare)
poten /uni0163ialului tehnic, se calculeaz ă potrivit rela /uni0163iei:
/g1837/g3010=/g3010
/g3014/g3033
unde:
I – valoarea intr ărilor de active fixe;
Mf – valoarea activelor fixe totale.
b.) Coeficientul ie șirilor de mijloace fixe , care reflect ă procesul de dezinvestire, se
calculeaz ă potrivit rela /uni0163iei:
/g1837/g3006=/g3006
/g3014/g3033
unde:
E – valoarea ie șirilor de active fixe
c.) Coeficientul mi șcării totale exprim ă fluxurile totale ale activelor fixe în perioada
supus ă analizei și se calculeaz ă potrivit rela /uni0163iei:
/g1837/g3014/g3021 =/g3010/g2878/g3006
/g3014/g3033
În practic ă, se urm ăre ște, în principal, dinamica mijloacelor fixe care pa rticip ă la
realizarea produc /uni0163iei (direct productive), întrucât baza tehnico-mate rial ă a întreprinderii
depinde de modificarea acestora.
Structura mijloacelor fixe se poate stabili în func /uni0163ie de mai multe criterii, dintre care
amintim:
a.) dup ă modul de participare la realizarea obiectului de a ctivitate :
– mijloace fixe direct productive;
– mijloace fixe care nu particip ă la realizarea produc /uni0163iei, dar sunt necesare desf ăș ur ării
acesteia.
b.) dup ă apartenen /uni0163ă :
– mijloace fixe proprii;
– mijloace fixe închiriate.
Analiza structurii mijloacelor fixe urm ăre ște eviden /uni0163ierea ponderii diferitelor categorii
de mijloace fixe la începutul și la sfâr șitul perioadei analizate. Principalii indicatori ut iliza /uni0163i în
acest sens sunt:
a.) Coeficientul de structur ă pe categorii de mijloace fixe:
/g1837/g3020=/g3040/g3033 /g3284
/g3014/g3033

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 68
b.) Compozi /uni0163ia tehnologic ă a mijloacelor fixe :
/g1837/g3021=/g3014/g3033/g4593
/g3014/g3033
unde:
mf i – valoarea mijloacelor fixe pe categorii structura le;
Mf’ – valoarea mijloacelor fixe direct productive.
Calitatea sau starea mijloacelor fixe poate fi eviden /uni0163iat ă cu ajutorul urm ătorilor
indicatori:
a.) Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe calculat ca raport între valoarea
mijloacelor fixe noi, intrate ca urmare a realiz ării programului de investi /uni0163ii, și valoarea
mijloacelor fixe totale, existente la sfâr șitul exerci /uni0163iului financiar.
/g1829/g1867/g1857/g1858/g1861/g1855/g1861/g1857/g1866/g1872/uni0009/g1856/g1857/uni0009/g1870/g1857î/g1866/g1866/g1867/g1861/g1870/g1857 =/uni0009/g1848/g1853/g1864/g1867/g1853/g1870/g1857/g1853/uni0009/g1865/g1861/g1862/g1864/g1867/g1853/g1855/g1857/g1864/g1867/g1870/uni0009/g1858/g1861/g1876/g1857/uni0009/g1866/g1867/g1861
/g1848/g1853/g1864/g1867/g1853/g1870/g1857/g1853/uni0009/g1865/g1861/g1862/g1864/g1867/g1853/g1855/g1857/g1864/g1867/g1870/uni0009/g1858/g1861/g1876/g1857/uni0009/g1872/g1867/g1872/g1853/g1864/g1857
Importan /uni0163a determin ării acestui coeficient rezid ă din faptul c ă permite evaluarea
modului în care a fost orientat ă politica investi /uni0163ional ă a întreprinderii 5, astfel:
• investi /uni0163ii de men /uni0163inere a capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie, care urm ăresc înlocuirea mijloacelor
fixe uzate, caz în care achizi /uni0163iile noi sunt la nivelul ie șirilor;
• investi /uni0163ii de m ărire a capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie, realizate cu scopul dezvolt ării activit ă/uni0163ii,
caz în care achizi /uni0163iile noi dep ăș esc nivelul ie șirilor.
b.) Gradul de amortizare (Ga ) a mijloacelor fixe determinat ca raport în tre
amortizarea cumulat ă ( A) și valoarea brut ă a mijloacelor fixe (Mf) , astfel:
/g1833/g1853 =/g3002
/g3014/g3033 ×100
Gradul de amortizare poate fi determinat pe total mijloace fixe sau pe principalele
categorii de mijloace fixe, atât la începutul, cât și la sfâr șitul perioadei de analiz ă.
În practic ă, a șa cum reiese din aspectele prezentate în capitolele anterioare, pentru
eviden /uni0163ierea eficien /uni0163ei investi /uni0163iilor realizate, respectiv a impactului poten /uni0163ialului tehnic asupra
indicatorilor de rezultate (cifr ă de afaceri, valoare ad ăugat ă, profit etc.) se utilizeaz ă gradul
de înzestrare tehnic ă calculat ca raport între valoarea medie a mijloacel or fixe și num ărul
mediu de salaria /uni0163i.
/g1833/g1870/g1853/g1856/g1873/g1864/uni0009/g1856/g1857/uni0009î/g1866/g1878/g1857/g1871/g1872/g1870/g1853/g1870/g1857/uni0009/g1872/g1857ℎ/g1866/g1861/g1855ă=/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364
În esen /uni0163ă , dinamica acestui indicator exprim ă gradul de substituire între mijloacele
fixe și for /uni0163a de munc ă, astfel:
• /g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364>/g1835/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364 – mijloacele fixe substituie for /uni0163a de munc ă, ceea ce eviden /uni0163iaz ă
orientarea politicii investi /uni0163ionale c ătre îmbun ătă/uni0163irea gradului de mecanizare și
automatizare a procesului de produc /uni0163ie;
• /g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364</g1835/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364 – for /uni0163a de munc ă substituie necesarul de echipamente , caz în care, în
condi /uni0163iile acceler ării progresului tehnic și accentu ării concuren /uni0163ei, se reduce
capacitatea întreprinderii de a r ăspunde modific ărilor pie /uni0163ei.
Desigur, aceste analize care vizeaz ă caracteristicile poten /uni0163ialului tehnic se realizeaz ă
în func /uni0163ie de specificul activit ă/uni0163ii întreprinderii, întrucât necesarul de echipament e și
tehnologii, sub aspectul cantit ă/uni0163ii, structurii și calit ă/uni0163ii, difer ă de la un sector de activitate la
altul.
3.4.2. Analiza utiliz ării mijloacelor fixe
Indicatorii folosi /uni0163i în acest sens urm ăresc eviden /uni0163ierea utiliz ării extensive și intensive
a poten /uni0163ialului tehnic.

5 Petcu, Monica, Analiza economico-financiar ă a întreprinderii , Editura Economic ă, Bucure ști, 2003, p.153

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 69
Analiza utiliz ării extensive a mijloacelor fixe se realizeaz ă, în principal, pe baza
urm ătorilor indicatori:
a.) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim dispon ibil , determinat ca raport între
fondul de timp efectiv lucrat de utilaje ( Tu1 ) și fondul de timp maxim disponibil (T u max ),
dup ă cum urmeaz ă:
/g1833/g1847/g1846=/g3021/g3296/g3117
/g3021/g3296/uni0009/g3288/g3276/g3299
Acest indicator se poate calcula atât la nivelul în treprinderii (poten /uni0163ialul tehnic total),
cât și pentru fiecare utilaj/echipament în parte, cu sco pul de a eviden /uni0163ia cauzele utiliz ării
incomplete a timpului de lucru al echipamentelor, c a de exemplu: defec /uni0163iuni tehnice,
prelungirea timpului pentru repara /uni0163ii, lipsa comenzilor, a materialelor sau a personal ului
calificat etc..
b.) Gradul de utilizare a dot ării tehnice , determinat ca raport între num ărul de utilaje
active ( Nu a) și num ărul total de utilaje instalate ( Nu ).
/g1833/g1847/g1830 =/g3015/g3048 /g3276
/g3015/g3048 ×100
Pentru analiza utiliz ării intensive a mijloacelor fixe se folosesc, în principal,
urm ătorii indicatori:
a.) Gradul de utilizare a capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie , folosit pentru exprimarea costului
subactivit ă/uni0163ii (costul neutiliz ării echipamentelor), se calculeaz ă ca raport între produc /uni0163ia
ob /uni0163inut ă (Q) și capacitatea maxim ă de produc /uni0163ie (Q max ), astfel:
/g1833/g1847 /g3030/g3043 =/g3018
/g3018/g3288/g3276/g3299
Literatura de specialitate 6 distinge trei no /uni0163iuni referitoare la capacitatea de produc /uni0163ie ,
și anume:
• capacitatea teoretic ă, care reprezint ă volumul maxim de produc /uni0163ie finit ă ce se poate
ob /uni0163ine într-o anumit ă perioad ă de timp dac ă toate echipamentele și utilajele
func /uni0163ioneaz ă, f ără întrerupere, la viteze optime;
• capacitatea suplimentar ă exprim ă surplusul de utilaje și echipamente (aflate în
conservare);
• capacitatea normal ă, respectiv nivelul mediu anual al capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie care
permite satisfacerea cererii poten /uni0163iale de produse.
Un alt autor 7 define ște capacitatea maxim ă de produc /uni0163ie ca reprezentând produc /uni0163ia
maxim ă care se poate ob /uni0163ine într-o anumit ă perioad ă de timp utilizând echipamentele și
utilajele la randamentul prev ăzut prin construc /uni0163ie, în condi /uni0163ii optime de organizare a
procesului de produc /uni0163ie.
b.) Randamentul utilajelor , o form ă sintetic ă de reflectare a utiliz ării echipamentelor,
se calculeaz ă ca raport între produc /uni0163ia fizic ă sau valoric ă ob /uni0163inut ă ( Q) și num ărul total de
utilaje instalate ( Nu ) sau timpul total lucrat de utilaje ( Tu), dup ă cum urmeaz ă:
/g1870/g3048=/g3018
/g3015/g3048 – randamentul pe utilaj;
sau
/g1870/g3048=/g3018
/g3021/g3296 – randamentul pe unitatea de timp de lucru.
Pentru a eviden /uni0163ia eficien /uni0163a poten /uni0163ialului tehnic este necesar s ă se determine și
randamentul marginal al utilajelor, care exprim ă varia /uni0163ia produc /uni0163iei la cre șterea cu o unitate a
timpului de lucru al utilajelor, potrivit rela /uni0163iei:

6 Needles B.E, Anderson H.R., Caldwell J.C., Principiile de baz ă ale contabilit ă/uni0163ii , Editura Arc, Chi șin ău, 2001,
p.901
7 Petcu, Monica, Analiza economico-financiar ă a întreprinderii , Editura Economic ă, Bucure ști, 2003, p.154

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 70

0 10 1
arg TTQ Q
TQrm−−=∆∆=
3.4.3. Eficien /uni0163a utiliz ării mijloacelor fixe
Principalele modele folosite pentru analiza factori al ă a eficien /uni0163ei utiliz ării mijloacelor
fixe sunt:
a.) /g3018/g3033
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×1000=/g3014/g3033 ′/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×/g3018/g3288/g3276/g3299
/g3014/g3033 ′/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×/g3018/g3033
/g3018/g3288/g3276/g3299 ×1000 ;
b.) /g3004/g3002
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×1000=/g3014/g3033 ′/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×/g3018/g3033
/g3014/g3033 ′/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×/g3004/g3002
/g3018/g3033 ×1000 ;
c.) /g3017
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×1000=/g3014/g3033 ′/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×/g3018/g3033
/g3014/g3033 ′/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×/g3004/g3002
/g3018/g3033 ×/g3017
/g3004/g3002 ×1000 .
unde:
/g3014/g3033/g4593/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 – compozi /uni0163ia mijloacelor fixe;
/g3018/g3288/g3276/g3299
/g3014/g3033/g4594/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 – limita maxim ă de eficien /uni0163ă a mijloacelor fixe direct productive;
/g3018/g3033
/g3018/g3288/g3276/g3299 – gradul de utilizare a capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie;
/g3018/g3033
/g3014/g3033/g4593/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 – randamentul mijloacelor fixe direct productive, calculat pe baza produc /uni0163iei marf ă.
Având în vedere c ă toate modelele de analiz ă sunt multiplicative, exist ă o rela /uni0163ie
direct propor /uni0163ional ă între dinamica eficien /uni0163ei utiliz ării mijloacelor fixe și factorii de influen /uni0163ă .
Diferen /uni0163a între aceste modele const ă în factorii supu și analizei, respectiv în corela /uni0163iile
eviden /uni0163iate.
Potrivit primului model eficien /uni0163a utiliz ării mijloacelor fixe cre ște atunci când:
• se majoreaz ă ponderea mijloacelor fixe direct productive;
• se realizeaz ă investi /uni0163ii în utilaje și echipamente cu un randament mai ridicat fa /uni0163ă de
cele existente;
• cre ște gradul de utilizare a capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie.
Comparativ cu modelul „a”, cel de al doilea model eviden /uni0163iaz ă corela /uni0163ia dintre
eficien /uni0163a utiliz ării poten /uni0163ialului tehnologic și rezultatele finale ale activit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie, a
căror evolu /uni0163ie favorabil ă se datoreaz ă:
• cre șterii randamentului echipamentelor și utilajelor, ceea ce conduce la ob /uni0163inerea unei
produc /uni0163ii finite mai mari;
• îmbun ătă/uni0163irii gradului de valorificare a acestei produc /uni0163ii.
Fa /uni0163ă de modelul „b”, cel de al treilea model eviden /uni0163iaz ă, în plus, impactul cre șterii sau
diminu ării rentabilit ă/uni0163ii comerciale, ca urmare a modific ării structurii produc /uni0163iei vândute,
costurilor unitare sau pre /uni0163urilor de vânzare.
3.5. Analiza stocurilor
Analiza stocurilor va urm ări eviden /uni0163ierea principalelor aspecte privind analiza
stocurilor de materii prime și materiale , precum și analiza stocurilor de m ărfuri .
3.5.1. Analiza stocurilor de materii prime și materiale
Desf ăș urarea în condi /uni0163ii de performan /uni0163ă a activit ă/uni0163ii întreprinderii presupune o bun ă
gestionare a stocurilor de materii prime și materiale, astfel încât s ă se evite atât “rupturile”

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 71
(întreruperea produc /uni0163iei datorit ă epuiz ării resurselor materiale), cât și “suprastocajele”(stocuri
mai mari decât necesarul de produc /uni0163ie) 8.
În acest sens, analiza stocurilor de materiale are în vedere urm ătoarele aspecte 9:
1. Evolu /uni0163ia stocurilor comparativ cu dinamica cifrei de afac eri urm ăre ște influen /uni0163a m ărimii
acestora asupra volumului produc /uni0163iei și vânz ărilor. Se analizeaz ă urm ătorii indicatori:
/g3010/g3268/g3295/g3290/g3278/g3296/g3293/g3284
/g3010/g3252/g3250
și
/g1844/g1867/g1872/g1853ț/g1861/g1853/uni0009/g1871/g1872/g1867/g1855/g1873/g1870/g1861/g1864/g1867/g1870 =/g3004/g3002
/g3023/g3028/g3039/g3042/g3028/g3045/g3032/g3028/uni0009/g3046/g3047/g3042/g3030/g3048/g3045/g3036/g3039/g3042/g3045/uni0009/g3031/g3032/uni0009/g3040/g3028/g3047/g3032/g3045/g3036/g3028/g3039/g3032
Exemplu:
Datele privind evolu /uni0163ia cifrei de afaceri și a stocurilor de materiale exprimate în mii
lei, pe parcursul unei perioade de 3 ani, sunt prez entate în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.2.
Ani CA
(mii lei) Stocuri
(mii lei) ICA
(%) IStocuri
(%) /g2165/g2175/g2202/g2197/g2185/g2203/g2200/g2191
/g2165/g2159/g2157 Rota /uni0163ia
stocurilor
1. 15.000 5.000 100 100 1 3
2. 17.000 6.000 113,33 120 1,05 2,8
3. 20.000 6.500 117,64 108,33 0,92 3,07
Evolu /uni0163ia stocurilor a fost divergent ă, dup ă cum urmeaz ă:
• în anul al doilea fa /uni0163ă de primul , cre șterea mai accentuat ă a stocurilor, cu 20%, decât a
vânz ărilor (cu 13,33%), s-a reflectat asupra vitezei de rota /uni0163ie care s-a redus cu
aproximativ 7% (de la 3 la 2,8). Aceast ă situa /uni0163ie nefavorabil ă pentru întreprindere s-ar
putea datora unei multitudini de cauze, ca de exemp lu: modificarea cererii de pia /uni0163ă ;
gestionarea necorespunz ătoare a stocurilor etc.;
• în anul al treilea fa /uni0163ă de cel anterior , cre șterea mai accentuat ă a vânz ărilor, cu
17,64%, decât a stocurilor (cu 8,33%), s-a reflecta t favorabil asupra vitezei de rota /uni0163ie
care s-a majorat cu peste 9% (de la 2,8 la 3,07).
2. Evolu /uni0163ia stocurilor comparativ cu o baz ă de raportare , respectiv fa /uni0163ă de stocul normat,
mediu sau maxim.
Exemplu:
În tabelul de mai jos (tab.3.3.) sunt prezentate in forma /uni0163iile referitoare la m ărimea,
exprimat ă în unit ă/uni0163i fizice și valorice, stocurilor normate (previzionate) și efective pe
categorii de materii prime și materiale centralizate în ordine alfabetic ă.
Tabelul 3.3.
Nr.
crt. Denumire
material U.M. Stocuri normate Stocuri efective Abateri ( ∆)
Cantitate Mii lei Cantitate Mii lei Cantitate Mii
lei
1. A buc. 15.000 8.000 16.000 8.500 +1.000 +500
2. B m 4.000 1.000 4.200 1.200 +200 +200
3. C m2 6.000 3.000 5.000 2.700 -1.000 -300
Total – – 12.000 – 12.400 +400

8 Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiz ă economico-financiar ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005,
p.156
9 Băș anu Gh., Pricop M., Managementul aprovizion ării și desfacerii , Editura Economic ă, Bucure ști, 2004,
p.115-126

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 72
În raport cu previziunile realizate, s-au înregistr at abateri la toate categoriile de
materiale, ceea ce a condus la existen /uni0163a, în momentul analizei, a unor stocuri mai mari cu 400
mii lei, reprezentând o cre ștere cu 3,33%.
3. Analiza gradului de imobilizare a stocurilor , care presupune gruparea acestora în
urm ătoarele categorii: stocuri normale; stocuri cu mi șcare lent ă; stocuri f ără mi șcare; stocuri
disponibile. Durata de imobilizare a stocului , exprimat ă în zile, se determin ă pe baza
urm ătoarei rela /uni0163ii:
/g1830/g1861 =/g3020/uni0305
/g3006×360
unde:
/g1845/uni0305 – stocul mediu anual;
E – ie șirile de materiale din magazie pentru consumuri int erne.
4. Determinarea rezervei în zile , care reprezint ă perioada de timp pentru care întreprinderea
dispune de materialele necesare desf ăș ur ării procesului de produc /uni0163ie, în condi /uni0163iile unui
consum zilnic cunoscut. Rezerva în zile se calculea z ă potrivit rela /uni0163iei:
/g1844/g1878 =/g3020/g3117
/g3004/g3053
unde:
S1 – stocul efectiv la un moment dat;
Cz – consumul mediu zilnic.

Exemplu:
În tabelul de mai jos (tab.3.4.) sunt prezentate in forma /uni0163iile referitoare la m ărimea
stocurilor (exprimat ă în unit ă/uni0163i fizice) existente la data de 31 iulie 2010 și consumul zilnic, pe
categorii de materii prime și materiale centralizate în ordine alfabetic ă.
Tabelul 3.4.
Nr.
crt. Denumire
material U.M. Stoc la data de
31.07.2010 Consum
zilnic Rezerva în
zile Intervalul între
dou ă
aprovizion ări Nr.de zile pân ă la
prima
aprovizionare
1. A buc. 16.000 400 40 30 28
2. B m 4.200 200 21 30 25
3. C m2 5.000 500 10 15 6
Din datele prezentate se constat ă faptul c ă nu se asigur ă continuitatea pentru toate
materialele necesare desf ăș ur ării procesului de produc /uni0163ie, și anume pentru produsul B la care
stocul existent va fi consumat cu 4 zile înainte de data primei aprovizion ări. Ca urmare,
pentru a nu se întrerupe procesul de fabrica /uni0163ie, se impun m ăsuri de completare a stocului la
acest produs.
3.5.2. Analiza stocurilor de m ărfuri
Analiza stocurilor de m ărfuri, în vederea dimension ării optime a acestora, reprezint ă o
cerin /uni0163ă esen /uni0163ial ă pentru asigurarea continuit ă/uni0163ii, dar și a performan /uni0163ei, în activitatea de
comer /uni0163. A șadar, principalul obiectiv al analizei este acela d e planificare a stocurilor finale de
mărfuri (pe sortimente și dimensiuni) astfel încât vânz ările s ă nu fie întrerupte, iar cheltuielile
de stocare s ă fie minime.
Informa /uni0163iile necesare analizei se ob /uni0163in din balan /uni0163a circula /uni0163iei m ărfurilor, inventarierile
periodice și sistemul de gestionare a stocurilor de m ărfuri. În practic ă, sunt opera /uni0163ionali
urm ătorii indicatori 10 :

10 Dumitru C.G., Contabilitatea de gestiune și evaluarea performan /uni0163elor , Editura Universitar ă, Bucure ști, 2005,
p.87-92

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 73
• stocul ini /uni0163ial (SI ) – se constituie la începutul perioadei de gestiun e și asigur ă buna
desf ăș urare a activit ă/uni0163ii pân ă la prima aprovizionare;
• stocul final (SF ) – se înregistreaz ă la sfâr șitul perioadei de gestiune și constituie stoc
ini /uni0163ial pentru perioada urm ătoare. Acesta se determin ă potrivit urm ătoarei rela /uni0163ii:
SF = SI + I – E
unde:
I – intr ări (aprovizionare);
E – ie șiri (vânzare)
• stocul mediu (St) – reprezint ă m ărimea medie a stocului determinat ă de volumul
vânz ărilor și de viteza de rota /uni0163ie a stocurilor pe categorii de m ărfuri. Modelul
economic de calcul este:
/g1845/g1872 =/g3004/g3002
/g3021×/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364
unde:
T – perioada de analiz ă;
/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364 – durata unei rota /uni0163ii (durata dintre dou ă aprovizion ări
succesive), exprimat ă în zile.
Teoretic, când activitatea firmei se desf ăș oar ă f ără abateri semnificative de la
previziunile realizate, stocul final va fi egal cu cel planificat. În practic ă, datorit ă unei
multitudini de cauze (modificarea cererii, schimb ările intervenite în rela /uni0163iile cu furnizorii,
gestionarea incorect ă a stocurilor existente etc.), stocurile finale se pot situa fie peste nivelul
programat, fie sub acesta.
Apari /uni0163ia stocurilor supranormative ( stoc final mai mare decât cel prev ăzut ) este
posibil ă în urm ătoarele situa /uni0163ii:
1. stocul ini /uni0163ial este mai mare decât cel programat;
2. ritmul intr ărilor de m ărfuri a fost mai mare decât ritmul ie șirilor.
Stocurile subnormative ( stoc final mai mic decât cel prev ăzut ) pot apare în
urm ătoarele situa /uni0163ii:
1. stocul ini /uni0163ial este mai mic decât cel programat;
2. ritmul ie șirilor de m ărfuri a fost mai mare decât ritmul intr ărilor.
Analiza factorial ă a stocului mediu de m ărfuri se realizeaz ă pe baza urm ătorului
model:
/g1845/g1872 =/g1829/g1827/g1878×/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/uni0009/uni0009î/g1866/uni0009/g1855/g1853/g1870/g1857:/g1829/g1827/g1878 =/g3004/g3002
/g3021
iar
/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364=/uni2211/g3034/g3284×/g3031/g3053 /g3284
/g2869/g2868/g2868
unde:
gi – structura vânz ărilor pe grupe de m ărfuri, sortimente etc.;
dz i – durata unei rota /uni0163ii (exprimat ă în zile) aferente grupei “i”.
Sistemul de factori care influen /uni0163eaz ă modificarea stocului mediu de m ărfuri este:

CAz

St g i
/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364

dz i

Utilizând metoda substituirilor în lan /uni0163, analiza factorial ă se prezint ă astfel:
∆/g1845/g1872 =/g1845/g1872 /g2869−/g1845/g1872 /g2868

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 74
din care:
1. Influen /uni0163a modific ării vânz ărilor medii zilnice:
∆/g1829/g1827/g1878=/g4666/g1829/g1827/g1878 /g2869−/g1829/g1827/g1878 /g2868/g4667×/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g2868
2. Influen /uni0163a modific ării vitezei medii de rota /uni0163ie:
∆/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g1829/g1827/g1878 /g2869×/g4666/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g2869−/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3042/g4667
din care:
2.1. Contribu /uni0163ia modific ării structurii vânz ărilor:
∆/g1859/g3036=/g1829/g1827/g1878 /g2869×/g4672/uni2211/g3034/g3284/g3117×/g3031/g3053 /g3284/g3116
/g2869/g2868/g2868 −/uni2211/g3034/g3284/g3116×/g3031/g3053 /g3284/g3116
/g2869/g2868/g2868 /g4673=/g1829/g1827/g1878 /g2869×/g4666/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3045/g3032/g3030 −/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g2868/g4667
2.2. Contribu /uni0163ia modific ării vitezei de rota /uni0163ie pe grupe de m ărfuri:
∆/g1856/g1878 /g3036=/g1829/g1827/g1878 /g2869×/g4672/uni2211/g3034/g3284/g3117×/g3031/g3053 /g3284/g3117
/g2869/g2868/g2868 −/uni2211/g3034/g3284/g3117×/g3031/g3053 /g3284/g3116
/g2869/g2868/g2868 /g4673=/g1829/g1827/g1878 /g2869×/g4666/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g2869−/g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3045/g3032/g3030 /g4667
unde: /g1830/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3045/g3032/g3030 =/uni2211/g3034/g3284/g3117×/g3031/g3053 /g3284/g3116
/g2869/g2868/g2868
Principala condi /uni0163ie pentru ca firmele care activeaz ă în domeniul vânz ărilor s ă
desf ăș oare o activitate eficient ă este ca ritmul de cre ștere a cifrei de afaceri s ă fie mai mare
sau cel pu /uni0163in egal cu ritmul de cre ștere a stocurilor , respectiv /g1835/g3004/g3002 ≥/g1835/g3020/g3047 .
Maximizarea performan /uni0163elor economice se poate realiza numai în condi /uni0163iile
optimiz ării stocului mediu de m ărfuri. Altfel, se înregistreaz ă situa /uni0163ii nefavorabile, și anume:
• dac ă stocul mediu de m ărfuri este mai mic decât necesarul de consum /barb2right activitatea
scade sub nivelul poten /uni0163ial /barb2right reducerea profitului;
• dac ă stocul mediu de m ărfuri este mai mare decât cel necesar desf ăș ur ării unei
activit ă/uni0163i normale /barb2right imobiliz ări financiare suplimentare la care se adaug ă cre șterea
cheltuielilor cu depozitarea și p ăstrarea mărfurilor supranormative /barb2right diminuarea
profitului și a rentabilit ă/uni0163ii firmei.
3.6. Studiu de caz 11
Pentru a exemplifica aspectele teoretice prezentate în cadrul acestui capitol vom
detalia, în continuare, analiza resurselor material e și umane la întreprinderea S.C. xxx S.R.L.
care produce și comercializeaz ă bunuri de larg consum. Nivelul planificat și realizat, în anul
2009, pentru indicatorii de baz ă este prezentat în tabelul de mai jos (tab.3.5.).
Valorile prev ăzute și realizate în anul 2009 pentru principalii indicat ori economici
Tabelul 3.5
Indicatori Simbol Prev ăzut Realizat Abateri
Absolute
(mii lei) Relative
(%)
Cifra de afaceri (mii lei) CA 7.875 7.912 + 37 100,47
Produc /uni0163ia marf ă fabricat ă
(mii lei) Qf 7.560 8.279 + 719 109,51
Profitul aferent cifrei de
afaceri (mii lei) P 1.000 500 -500 50,00
Num ărul mediu de
salaria /uni0163i (persoane) Ns 800 815 + 15 101,88
Num ărul mediu de zile
lucrate de un salariat (zile) Nz 240 210 -30 87,50
Durata medie a zilei de
lucru (ore) Nh 7,6 7,8 + 0,2 102,63
Fondul total de timp de
munc ă (zile) T 192.000 171.150 -20.850 89,14

11 Iacovoiu V.B. (coord), Str ăoanu B.M., Teodorescu C.D., Opera citat ă, p.202-210

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 75
Fondul total de timp de
munc ă (ore) T 1.459.200 1.334.970 -124.230 91,48
Valoarea medie a
mijloacelor fixe (mii lei) /g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364 720 741 + 21 102,91
Valoarea medie a
mijloacelor fixe direct
productive (mii lei) /g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364′ 504 534 + 30 105,95
Din datele prezentate se remarc ă evolu /uni0163ia divergent ă a indicatorilor supu și analizei, și
anume:
• s-a înregistrat dep ăș irea nivelului planificat la urm ătorii indicatori: cifra de afaceri (cu
0,47%), produc /uni0163ia marf ă fabricat ă (cu 9,51%), num ărul mediu de salaria /uni0163i (cu 1,88%),
durata medie a zilei de lucru (cu 2,63%), valorea m edie a mijloacelor fixe (cu 2,91%)
și valorea medie a mijloacelor fixe direct productiv e (cu 5,95%);
• nu a fost atins nivelul prev ăzut pentru urm ătorii indicatori: profitul aferent cifrei de
afaceri (s-a realizat numai 50% din nivelul program at); num ărul mediu de zile lucrate
de un salariat (reprezint ă cca.87% din nivelul planificat) și fondul total de timp de
munc ă (s-a lucrat numai 89% din timpul programat exprima t în zile și respectiv 92%
din timpul planificat exprimat în ore).
Analiza factorial ă a productivit ă/uni0163ii muncii se va realiza pe baza urm ătorului model:
/g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3033/g4667=/g1840/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g1849/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3033/g4667=/g1840/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g1840ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364×/g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3033/g4667
Indicatorii analizei factoriale a productivit ă/uni0163ii medii anuale a muncii calculat ă pe baza
produc /uni0163iei ob /uni0163inute destinate livr ării (produc /uni0163iei marf ă) sunt prezenta /uni0163i în tabelul de mai jos
(tab.3.6.).
Indicatorii analizei factoriale a productivit ă/uni0163ii medii anuale a muncii
Tabelul 3.6.
Indicatori Simbol Prev ăzut Realizat Abateri
Absolute
(mii lei) Relative
(%)
1. Produc /uni0163ia marf ă fabricat ă (mii lei) Qf 7.560 8.279 – –
2. Num ărul mediu de salaria /uni0163i
(persoane) Ns 800 815 – –
3. Productivitatea medie anual ă,
stabilit ă pe baza produc /uni0163iei marf ă
(mii lei/salariat) )(Qf wa 9,45 10,16 + 0,71 107,52
4. Num ărul mediu de zile lucrate de
un salariat (zile) 240 210 -30 87,50
5. Durata medie a zilei de lucru (ore) 7,6 7,8 + 0,2 102,63
6. F ondul total de timp de munc ă
(zile) – 192.000 171.150 – –
7. Fondul total de timp de munc ă
(ore) T 1.459.200 1.334.970 – –
8. Productivitatea medie zilnic ă,
stabilit ă pe baza prod.marf ă (mii
lei/zi) )(Qf Wz 0,0394 0,0484 +0,009 122,84
9. Productivitatea medie orar ă,
stabilit ă pe baza prod.marf ă (mii
lei/or ă) )(Qf Wh 0,0052 0,0062 +0,001 119,23
Cuantificarea influen /uni0163elor factorilor se realizeaz ă astfel:
Nz
Nh

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 76
Influen /uni0163a factorilor Simbol Rela /uni0163ia de calcul Rezultat
(mii lei)
Modificarea productivit ă/uni0163ii medii anuale,
din care: ∆/g2179/g2183 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 10,16 – 9,45 + 0,71
1. Contribu /uni0163ia num ărului mediu de zile
lucrate de un salariat ∆/g1840/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364 (-30)×0,0394 -1,18
2. Contribu /uni0163ia productivit ă/uni0163ii medii
zilnice, din care: ∆/g1849/g1878 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 210×0,009 1,89
2.1. Contribu /uni0163ia duratei medii a zilei de
munc ă ∆/g1840ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364 210×0,2×0,0052 0,22
2.2. Contribu /uni0163ia productivit ă/uni0163ii medii
orare ∆/g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 210×7,8×0,001 1,67*
* valoare rotunjit ă (1,638) pentru a valida rela /uni0163ia de verificare (1,67+0,22=1,89)
Din analiza datelor prezentate se remarc ă dep ăș irea nivelului prev ăzut al
productivit ă/uni0163ii medii anuale calculate pe baza produc /uni0163iei marf ă cu 0,71 mii lei (107,52%),
realizat ă în totalitate pe seama cre șterii productivit ă/uni0163ii medii zilnice peste nivelul planificat cu
0,009 mii lei (122,84%). Utilizarea incomplet ă a timpului de munc ă, concretizat ă în
nerealizarea nivelului prev ăzut al num ărului mediu de zile lucrate de un salariat, s-a ref lectat
negativ asupra productivit ă/uni0163ii medii anuale a muncii (-1,18 mii lei).
Impactul pozitiv al productivit ă/uni0163ii medii zilnice (+1,89 mii lei) s-a datorat contri bu /uni0163iei
favorabile a celor doi factori indirec /uni0163i, dup ă cum urmeaz ă:
• folosirea mai eficient ă a duratei zilei de munc ă a contribuit la dep ăș irea nivelului
prev ăzut al productivit ă/uni0163ii medii anuale cu 0,22 mii lei;
• sporirea productivit ă/uni0163ii medii orare a muncii peste nivelul prev ăzut, cu 0,001 mii lei
(119,23%), a condus la dep ăș irea nivelului planificat al productivit ă/uni0163ii medii anuale
cu 1,67 mii lei.
În concluzie, analiza productivit ă/uni0163ii medii anuale a muncii demonstreaz ă c ă principala
problem ă cu care se confrunt ă firma, în anul 2009, const ă în utilizarea incomplet ă a fondului
de timp maxim disponibil, fapt care se poate datora atât unor cauze justificate (concedii
medicale, concedii de maternitate, zile libere pl ătite etc.), cât și nejustificate (absen /uni0163e
nemotivate, greve, concedii f ără plat ă prev ăzute de lege).
În acest context, se impune o analiz ă mai detaliat ă a structurii timpului de munc ă, în
vederea determin ării cauzelor care au condus la cre șterea timpului nelucrat peste nivelul
prev ăzut și adopt ării unor m ăsuri de corectare a abaterilor, întrucât utilizarea incomplet ă a
timpului de lucru se reflect ă nefavorabil asupra performan /uni0163elor economico-financiare a
firmei, respectiv asupra profitului aferent cifrei de afaceri și profitului pe salariat.
Analiza factorial ă a profitului pe salariat se va realiza pe baza urm ătoarelor modele:
Modelul I: /g3017
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3018/g3033/g4667×/g3004/g3002
/g3018/g3033 ×/g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364
Modelul II: /g3017
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g1872/uni0305×/g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3004/g3002/g4667×/g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364
Modelul III: /g3017
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364=/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g3015/g3046 /g3364/g3364/g3364/g3364×/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364×/g3004/g3002
/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594×/g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364
Indicatorii analizei factoriale a profitului pe sal ariat potrivit modelului I
Tabelul 3. 7.
Indicatori Simbol Prev ăzut Realizat Abateri
Absolute
(mii lei) Relative
(%)
1.Cifra de afaceri (mii lei) CA 7.875 7.912 – –

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 77
2. Produc /uni0163ia marf ă
fabricat ă (mii lei) Qf 7.560 8.279 – –
3.Profitul aferent cifrei de
afaceri (mii lei) P 1.000 500 – –
4.Num ărul mediu de
salaria /uni0163i (persoane) 800 815 – –
5.Profitul pe salariat
(mii lei/salariat) /g2172
/g2170/g2201 /g3364/g3364/g3364/g3364 1,25 0,61 -0,64 48,80
6. Productivitatea medie
anual ă, stabilit ă pe baza
prod.marf ă (mii
lei/salariat) )(Qf wa 9,45 10,16 + 0,71 107,52
7.Gradul de valorificare a
produc /uni0163iei marf ă /g1829/g1827
/g1843/g1858 1,0417 0,9557 -0,086 91,75
8.Profitul mediu la 1 leu
CA (lei) /g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364 0,13 0,06 -0,07 46,15
Cuantificarea influen /uni0163elor factorilor asupra modific ării profitului mediu pe salariat se
realizeaz ă astfel:
Influen /uni0163a factorilor Simbol Rela /uni0163ia de calcul Rezultat
(mii lei)
Modificarea profitului mediu pe
salariat, din care: ∆/g2172
/g2170/g2201 /g3364/g3364/g3364/g3364 0,61 – 1,25 -0,64
1. Contribu /uni0163ia productivit ă/uni0163ii medii
anuale ∆/g1849/g1853 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 0,71×1,0417×0,13 0,13*
2. Contribu /uni0163ia gradului de valorificare
a produc /uni0163iei marf ă ∆/g1829/g1827
/g1843/g1858 10,16×(-0,086)×0,13 -0,10
3. Contribu /uni0163ia profitului mediu la un
leu cifr ă de afaceri ∆/g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364 10,16×0,9557×(-0,07) -0,67
* valoare rotunjit ă pentru a valida rela /uni0163ia de verificare
Din analiza datelor prezentate se remarc ă nerealizarea nivelului prev ăzut al profitului
mediu pe salariat (cu 0,64 mii lei) datorit ă contribu /uni0163iei nefavorabile a doi factori direc /uni0163i, și
anume:
• sc ăderea gradului de valorificare a produc /uni0163iei marf ă sub nivelul programat (cu
aproximativ 8%) a contribuit la nerealizarea profit ului pe salariat cu 0,10 mii lei;
• diminuarea profitului mediu la 1 leu cifr ă de afaceri fa /uni0163ă de nivelul prev ăzut (cu
peste 53%) a condus la nerealizarea profitului pe salariat cu 0,67 mii lei.
Comparativ, cre șterea productivit ă/uni0163ii medii anuale peste nivelul planificat cu 0,71 mi i
lei s-a reflectat pozitiv asupra profitului pe sal ariat, generând un spor cu 0,13 mii lei peste
nivelul prev ăzut.
Așadar, potrivit acestui model, nerealizarea nivelulu i prev ăzut al profitului pe salariat
se datoreaz ă în totalitate politicii comerciale a firmei, a c ărei aplicare nu a generat rezultatele
așteptate în ceea ce prive ște valorificarea produc /uni0163iei ob /uni0163inute destinate vânz ării (I CA < I Qf ) și
realizarea profitului (I p < I c).
În consecin /uni0163ă , se impune o analiz ă mai detaliat ă pentru determinarea cauzelor
(modificarea cerin /uni0163elor pie /uni0163ei, diminuarea calit ă/uni0163ii produselor, apari /uni0163ia unor noi competitori,
deficien /uni0163e în activitatea de desfacere etc.) și adoptarea măsurilor de corectare a abaterilor,
astfel încât, în anul urm ător, s ă nu fie afectate performan /uni0163ele economico-financiare ale
întreprinderii. Ns

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 78
Indicatorii analizei factoriale a profitului pe salariat potriv it modelului II sunt
prezenta /uni0163i în tabelul de mai jos (tab.3.8.).
Indicatorii analizei factoriale a profitului pe sal ariat potrivit modelului II
Tabelul 3.8 .
Indicatori Simbol Prevăzut Realizat Abateri
Absolute
(mii lei) Relative
(%)
1.Cifra de afaceri (mii
lei) CA 7.875 7.912 – –
2. Fondul total de timp de
munc ă (ore) T 1.459.200 1.334.970 – –
3.Profitul aferent cifrei
de afaceri (mii lei) P 1.000 500 – –
4.Num ărul mediu de
salaria /uni0163i (persoane) 800 815 – –
5.Profitul pe salariat
(mii lei/salariat) /g2172
/g2170/g2201 /g3364/g3364/g3364/g3364 1,25 0,61 -0,64 48,80
6. Timpul mediu de
munc ă pe salariat (om-
ore) /g1872/uni0305 1.824 1.638 -186 89,80
7.Productivitatea medie
orar ă, stabilit ă pe baza
cifrei de afaceri (mii
lei/salariat) )(CA wh 0,0054 0,0059 +0,0005 109,26
8.Profitul mediu la 1 leu
CA (lei) /g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364 0,13 0,06 -0,07 46,15
Cuantumul influen /uni0163elor factorilor este urm ătorul:
Influen /uni0163a factorilor Simbol Rela /uni0163ia de calcul Rezultat
(mii lei)
Modificarea profitului mediu pe
salariat, din care: ∆/g2172
/g2170/g2201 /g3364/g3364/g3364/g3364 0,61 – 1,25 -0,64
1. Contribu /uni0163ia timpului mediu de munc ă
pe salariat ∆/g1872/uni0305 (-186)×0,0054×0,13 -0,13
2. Contribu /uni0163ia productivit ă/uni0163ii medii
orare ∆/g1849ℎ/g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4666/g3004/g3002 /g4667 1638×0,0005×0,13 0,16*
3. Contribu /uni0163ia profitului mediu la un leu
cifr ă de afaceri ∆/g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364 1638×0,0059×(-0,07) -0,67
* valoare rotunjit ă pentru a valida rela /uni0163ia de verificare
Spre deosebire de primul model, acesta eviden /uni0163iaz ă contribu /uni0163ia divergent ă a resursei
umane asupra nerealiz ării nivelului prev ăzut al profitului mediu pe salariat. Astfel, utiliz area
incomplet ă a timpului mediu de munc ă pe salariat a condus la nerealizarea profitului p e
salariat cu 0,13 mii lei. Comparativ, cre șterea productivit ă/uni0163ii medii orare a muncii calculat ă
pe baza cifrei de afaceri peste nivelul planificat cu 0,0005 mii lei a generat un spor cu 0,16
mii lei a profitului pe salariat.
În consecin /uni0163ă , a șa cum a demonstrat și analiza factorial ă a productivit ă/uni0163ii medii anuale
a muncii, se impun m ăsuri care s ă vizeze utilizarea mai complet ă a timpului de munc ă.
Indicatorii analizei factoriale a profitului pe salariat potriv it modelului III sunt
prezenta/uni0163i în tabelul de mai jos (tab.3.9.).

Ns

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 79
Indicatorii analizei factoriale a profitului pe sal ariat potrivit modelului III
Tabelul 3 .9.
Indicatori Simbol Prev ăzut Realizat Abateri
Absolute
(mii lei) Relative
(%)
1.Cifra de afaceri (mii lei) CA 7.875 7.912 – –
2.Profitul aferent CA (mii lei) P 1.000 500 – –
3.Valoarea medie a
mijloacelor fixe (mii lei) /g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364 720 741 – –
4. Valoarea medie a
mijloacelor fixe direct
productive (mii lei) /g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364′ 504 534 – –
5. Num ărul mediu de salaria /uni0163i
(persoane) 800 815 – –
6.Profitul pe salariat (mii
lei/salariat) /g2172
/g2170/g2201 /g3364/g3364/g3364/g3364 1,25 0,61 -0,64 48,80
7.Gradul de înzestrare tehnic ă /g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364
/g1840/g1871 /g3364/g3364/g3364/g3364 0,90 0,91 + 0,01 101,12
8.Compozi /uni0163ia mijloacelor fixe /g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364/g4593
/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364 0,70 0,72 + 0,02 102,86
9. Randamentul mijloacelor
fixe direct productive,
calculat pe baza cifrei de
afaceri /g1829/g1827
/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364/g4593 15,63 14,82 – 0,81 94,82
10.Profitul mediu la 1 leu CA
(lei) /g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364 0,13 0,06 -0,07 46,15
Cuantificarea influen /uni0163elor factorilor asupra modific ării profitului mediu pe salariat se
realizeaz ă astfel:
Influen /uni0163a factorilor Simbol Rela /uni0163ia de calcul Rezultat
(mii lei)
Modificarea profitului mediu pe
salariat, din care: ∆/g2172
/g2170/g2201 /g3364/g3364/g3364/g3364 0,61 – 1,25 -0,64
1. Contribu /uni0163ia gradului de
înzestrare tehnic ă ∆/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364
/g1840/g1871 /g3364/g3364/g3364/g3364 0,01×0,70×15,63×0,13 0,03*
2. Contribu /uni0163ia compozi /uni0163ei
mijloacelor fixe ∆/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364′
/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364 0,91×0,02×15,63×0,13 0,06*
3. Contribu /uni0163ia randamentului
mijloacelor fixe direct
productive ∆/g1829/g1827
/g1839/g1858 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364′ 0,91×0,72×(-0,81)×0,13 -0,06
4. Contribu /uni0163ia profitului mediu
la un leu cifr ă de afaceri ∆/g1868/g1870 /g3364/g3364/g3364 0,91×0,72×14,82×(-0,07) -0,67
* valoare rotunjit ă pentru a valida rela /uni0163ia de verificare
Fa /uni0163ă de modelele anterioare, acesta exprim ă contribu /uni0163ia poten /uni0163ialului tehnic la
modificarea profitului pe salariat, dup ă cum urmeaz ă: Ns

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 80
• sporirea gradului de înzestrare tehnic ă peste nivelul prev ăzut cu 0,01 mii lei s-a
reflectat favorabil asupra profitului pe salariat c are a crescut cu 0,03 mii lei fa /uni0163ă de
nivelul programat;
• îmbun ătă/uni0163irea compozi /uni0163iei mijloacelor fixe prin cre șterea ponderii activelor fixe
productive cu peste 2% fa /uni0163ă de nivelul prev ăzut a avut ca efect majorarea profitului pe
salariat cu 0,06 mii lei ;
• sc ăderea randamentului mijloacelor fixe direct product ive calculat pe baza cifrei de
afaceri cu 0,81 lei sub nivelul prev ăzut a contribuit la reducerea cu 0,06 mii lei a
profitului pe salariat.
În ceea ce prive ște randamentul mijloacelor fixe direct productive, analiza mai
detaliat ă a corela /uni0163iilor existente între dinamica principalilor indica tori valorici (tab.3.5.)
eviden /uni0163iaz ă urm ătoarele aspecte:
• /g1835/g3004/g3002 </uni0009/g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594, respectiv 100,47% < 105,95%, ceea ce arat ă nerealizarea nivelului
planificat al randamentului mijloacelor fixe direct productive calculat pe baza cifrei de
afaceri;
• /g1835/g3018/g3033 >/uni0009/g1835/g3014/g3033 /g3364/g3364/g3364/g3364/g3364/g4594, respectiv 109,51% > 105,95%, ceea ce demonstreaz ă dep ăș irea nivelului
prev ăzut al randamentului mijloacelor fixe direct produc tive calculat pe baza
produc /uni0163iei ob /uni0163inute destinate livr ării.
• /g1835/g3004/g3002 </uni0009/g1835/g3018/g3033 , respectiv 100,47% < 109,51%, ceea ce a condus la nerealizarea nivelului
prev ăzut al gradului de valorificare a produc /uni0163iei ob /uni0163inute destinate livr ării (produc /uni0163iei
marf ă).
În consecin /uni0163ă , sc ăderea randamentului mijloacelor fixe direct product ive calculat pe
baza cifrei de afaceri cu 0,81 lei sub nivelul prev ăzut se datoreaz ă, în esen /uni0163ă , nerealiz ării
gradului de valorificare a produc /uni0163iei marf ă, ca urmare a politicii comerciale defectuoase.
În concluzie, rezultatele analizelor prezentate dem onstreaz ă c ă principalele probleme
cu care se confrunt ă firma, în anul 2009, sunt datorate utiliz ării incomplete a timpului de
munc ă și ineficien /uni0163ei politicii comerciale.
Având în vedere aspectele prezentate, se impun m ăsuri care s ă urm ăreasc ă atât
utilizarea mai complet ă a timpului de munc ă la nivelul num ărului mediu de zile lucrate de un
salariat, cât și eficientizarea politicii comerciale în vederea di namiz ării vânz ărilor la un nivel
comparabil cu cel al fabrica /uni0163iei, astfel încât s ă se asigure realizarea veniturilor și, implicit,
cre șterea performan /uni0163elor economice.
3.7. Lucrare de verificare
1. Cum se stabile ște volumul mijloacelor fixe?
2. Ce indicatori se utilizeaz ă pentru a analiza dinamica mijloacelor fixe?
3. Ce semnific ă și cum se calculeaz ă coeficientul mi șcării totale a mijloacelor fixe?
4. Care sunt principalii indicatori utiliza /uni0163i în analiza structurii mijloacelor fixe?
5. Ce semnific ă și cum se calculeaz ă coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe?
6. Cum se calculeaz ă și ce reflect ă gradul de amortizare a mijloacelor fixe?
7. Ce exprim ă dinamica gradului de înzestrare tehnic ă?
8. Cum se calculeaz ă și ce reflect ă gradul de utilizare a capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie?
9. Care sunt principalii indicatori utiliza /uni0163i în analiza stocurilor de m ărfuri?
10. Care sunt situa /uni0163iile în care se înregistreaz ă stocuri supranormative?
11. Care sunt principalii indicatori utiliza /uni0163i în analiza for /uni0163ei de munc ă din punct de vedere
cantitativ?
12. Care sunt principalele criterii de grupare utiliza te în analiza structurii for /uni0163ei de munc ă?
13. Ce indicatori se utilizeaz ă pentru analiza circula /uni0163iei for /uni0163ei de munc ă?

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 81
14. Ce semnific ă și cum se calculeaz ă coeficientul mediul al mi șcării totale de personal?
15. Ce indicatori se utilizeaz ă pentru analiza stabilit ă/uni0163ii for /uni0163ei de munc ă?
16. Care sunt principalii indicatori utiliza /uni0163i în analiza calific ării for /uni0163ei de munc ă ?
17. Interpreta /uni0163i cazul: /g1837/g3365/g3040>/uni0009/g1837/g3365/g3047/uni0009
18. Cum se calculeaz ă și ce exprim ă fondul de timp maxim disponibil?
19. Cum se calculeaz ă și ce exprim ă gradul de utilizare a fondului de timp maxim dispo nibil?
20. Ce semnific ă și cum se calculeaz ă durata medie normal ă a zilei de lucru?
21. Ce semnific ă și cum se calculeaz ă gradul de utilizare a duratei medii normale a zile i de
lucru?
22. Cum se calculeaz ă și ce exprim ă productivitatea medie anual ă?
23. Ce semnific ă și cum se calculeaz ă productivitatea medie zilnic ă?
24. Cum se calculeaz ă și ce exprim ă productivitatea medie orar ă?
3.8. Test de autoevaluare
1.) Se cunosc urm ătoarele date:
Indicatori Simbol 2011 2012
Produc /uni0163ia exerci /uni0163iului (mii lei) Qe 12.500 10.000
Num ărul mediu de salaria /uni0163i
(persoane) Ns 200 170
Num ărul mediu de zile lucrate de
un salariat (zile) Nz 210 240
Durata medie a zilei de lucru
(ore) Nh 7,2 7,9

Se cere:
a.) Calcula /uni0163i productivitatea medie anual ă, zilnic ă și orar ă înregistrat ă în cei doi ani;
b.) Eviden /uni0163ia /uni0163i evolu /uni0163ia productivit ă/uni0163ii anuale, zilnice și orare în m ărimi relative (indice);
c.) Calcula /uni0163i și interpreta /uni0163i contribu /uni0163ia factorilor la modificarea productivit ă/uni0163ii anuale.

2.) Se cunosc urmatoarele date:
Indicatori Simbol 2011 2012
Cifra de afaceri (mii lei) CA 8.450 8.500
Produc /uni0163ia marf ă fabricat ă (mii lei) Qf 8.240 8.964
Profit aferent CA (mii lei) Pr 3.200 3.500
Num ărul mediu de salaria /uni0163i (persoane)
Ns 600 750

Calcula /uni0163i și interpreta /uni0163i contribu /uni0163ia factorilor la modificarea profitului pe salariat .

3.) Se cunosc urm ătoarele evolu /uni0163ii:
• Indicele cifrei de afaceri = 104%;
• Indicele productivit ă/uni0163ii medii anuale = 106%;
• Indicele productivit ă/uni0163ii medii zilnice = 109%.

Iacovoiu V., Analiză economico-financiară, curs IDD , 2013 82
Care a fost evolu /uni0163ia num ărului mediu de salaria /uni0163i și num ărului mediu de zile lucrate?

4.) Se cunosc urm ătoarele evolu /uni0163ii:
• Indicele produc /uni0163iei marf ă = 108%;
• Indicele cifrei de afaceri = 106%;
• Indicele profitului = 110%;
• Indicele num ărului mediu de salaria /uni0163i = 99%.
Care a fost evolu /uni0163ia productivit ă/uni0163ii muncii, profitului pe salariat și a stocurilor de produse
finite?

5.) Ce exprim ă corela /uni0163ia:
• Indicele productivit ă/uni0163ii medii anuale = 101%;
• Indicele productivit ă/uni0163ii medii zilnice = 104%;
• Indicele productivit ă/uni0163ii medii orare = 107%

Bibliografie selectiv ă:
Băcanu B., Tehnici de analiz ă în managementul strategic , Editura Polirom, Bucure ști, 2007
Băș anu Gh., Pricop M., Managementul aprovizion ării și desfacerii , Editura Economic ă,
Bucure ști, 2004
Dumitru C.G., Contabilitatea de gestiune și evaluarea performan /uni0163elor , Editura Universitar ă,
Bucure ști, 2005
Ișfănescu A., Robu V., Hristea A.M., Vasilescu C., Analiz ă economico-financiar ă, Editura
ASE, Bucure ști, 2002
Iacovoiu V.B. (coord), Str ăoanu B.M., Teodorescu C.D., Instrumente și tehnici de analiz ă a
st ării economico-financiare a firmei , Editura Karta – Graphic, Ploie ști, 2011
Needles B.E, Anderson H.R., Caldwell J.C., Principiile de baz ă ale contabilit ă/uni0163ii , Editura
Arc, Chi șin ău, 2001
Niculescu M., Diagnostic economic , Editura Economic ă, Bucure ști, 2003
Petcu, Monica, Analiza economico-financiar ă a întreprinderii , Editura Economic ă,
Bucure ști, 2003
Ross S.A., Westerfield R., Jaffe J., Corporate Finance , McGraw-Hill, 2004
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiz ă economico-financiar ă, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2005