Iacob Ionel Facultatea de Informatică Managerială [622629]

Universitatea Româno -Americană
Bucure ști 2020

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat] 4
STUDIUL , ANALIZA ȘI PREZENTAREA SISTEMULUI EXISTENT 4
1. PREZENTAREA SOCIETĂ ȚII 4
1.3 DOMENII DE ACTIVITATE 5
1.4 ORGANIGRAMA 6
1.5 STUDIUL SISTEMULUI ACTUAL 6
1.6 STUDIUL SISTEMULUI INFORMA ȚIONAL 9
CAPITOLUL II 20
PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC 20
2. STRUCTURA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC 20
CAPITOLUL III 23
PROIECTAREA DE DETALIU A NOULUI SISTEM INFORMATIC 23
CUPRINS

CAPITOLUL I
Studiul, analiza și prezentarea sistemului existent
1. Prezentarea societ ății
Societatea comercial ă “ValDen ” S.R.L., cu sediul în orașul Brasov , strada Novaci 1B,
înregistrată la Registrul Comer țului sub nr. J23/29 18/2018, a fost î nfiin țată în anul 2018 ca
societate cu r ăspundere limitat ă. Obiectivul princip al al firmei este produc ția de ape minerale și
alte ape îmbuteliate.
Firma realizeaz ă numai produc ția apei de izvor plat ă și carbogazificat ă de calitate și în
diferite m ărimi pentru a satisfice cererile clien ților și a-și păstra renumele firmei. În cadrul
companiei exist ă două branduri de ap ă: Azuga și Perla Covasnei. Cele 2 branduri sunt produse în
diferite loca ții Azuga (jude țul Prahova), respectiv Catalina (jude țul Covasna).
Pentru a se extinde si in strainatat e, firma își propune cooper ări directe cu societ ățile
comerciale interna ționale. Prin participarea la diferite concursuri interna ționale, Azuga Waters
încearc ă să promoveze apa și au reusit s ă câștige premii în Londra și Paris deja.
Poziția pe pia ță este una puternica datorit ă faptului c ă cele doua fabrici de a pă au access
către 8 surse diferite de ap ă, putându-se îmbutelia 8 branduri diferite de ap ă.

1.1 Activită ți desfă șurate în unitatea economică

ValDen își desfă șoară activitatea în domeniul produc ției, fiind un principal concurent pe
piața națională, prin serviciile de înaltă calitate și costurile accesibile ale produselor, reu șind să
își extindă aceste servicii ca urmare a cre șterii numărului de clien ți.
Activită țile desfă șurate de cele două fabrici din cadrul societă ții sunt :
✓ Aprovizionare de materii prime ;
✓ Produc ție apă plată și apă carbogazificată ;
✓ Produc ție băuturi nealcoolice aromate/îndulcite : limonadă, oranjada, ape tonice ;
✓ Distribu ție produ s finit ;
✓ Închiriere și mentenan ță vitrine frigorifice ;

✓ Parteneriate cu furnizori de materii prime ;
✓ Încheierea contractelor cu personae fizice și juridice
✓ Garan ția satisfacerii clien ților î n raport cu ofertele pe care le prezintă firma, cu pre țurile
accesibile ale produselor, dar și cu timpul de livrare a lor.
1.3 Domenii de activitate
Luând în considerare func țiile societă ții comerciale, identificăm următoarele domenii de
activitate :
– Domeniul comercial
– Domeniul economic
– Domeniul de produc ție

1.3.1 Desfacerea și rolul ei în cre șterea eficien ței economice
Motiva ția unei întreprinderi este dat ă de cererea de produse și servicii care se manifestă pe
piață, iar aceasta determină condi țiile în care urmează să ac ționeze. Pentru ca aceasta să
funcționeze este necesară asigurarea de resurse materiale și tehnice în func ție de volumul de
muncă definit în raport cu cererile de consum care se manifestă pe pia ță.
Deci pentru a înfiin ță întreprinderea trebuie puse mai întâi la punct fluxurile de investigar e a
pieței, de întocmire a portofoliului de comenzi, de contractare și comandare de resurse materiale
și tehnice, dar și de asigurare a resurselor financiare.
Activitatea de desfacere are în vedere vânzarea produselor din propriul profil de fabrica ție în
condi ții de eficien ță. În acest scop se desfă șoară următoarele activită ți specifice:
– Studii de marketing – pentru a cunoa ște cerer ea și situa ția concuren ței, a pre țurilor, a
produselor care pot fi comparate , a produselor a căror fabrica ție trebuie oprită sau redusă,
a celor cărora trebuie s ă le modificăm pentru a satisf ace nevoile clien ților cărora se
adresează, moduri le de promovare a produselor, elaborarea și prezentarea de oferte.
– Adunarea comenzilor emise și crearea unui portofoliu de comenzi, încheierea de contracte
comerciale.
– Elaborarea unui plan strategic și a programelor de livrare -vânzare a produselor pe
magazine și pe căile de distribu ție stabilite .

– Supravegherea proceselor de fabrica ție, prevenirea realizării de produse care nu
corespund calitativ.
– Asigurarea stocurilor de materii prime și de produse finite pentru ritmicitatea livrărilor .
– Condi ții bune de depozitare atât a materiilor prime, cât și a produselor finite.
– Informatizarea sistemelor de gestiune a stocurilor de produse, de urmărire a livrărilor, de
întocmire a documenta ției.
În concluzie, activitatea de desfacere asigură organizarea și desfă șurarea fabricării de produse.
1.4 Organigrama

1.5 Studiul sistemului actual
1.5.1 Studiul sistemului de conducere

În orice companie sau firmă există un sistem conducător și un sistem condus care se
ocupă cu organizarea, proiectarea și realizarea tuturor activită ților și proceselor companiei.

SC “ ValDen ” S.R.L. este o firm ă cu doi asocia ți, având în sistemul de conducere:
▪ Directorul economic – se ocup ă de partea financiar ă a firmei.
o Organizeaz ă, conduce și răspunde de desf ășurarea eficient ă a activit ății financiar –
contabile a societ ății.
o Stabile ște pre țurile produselor în func ție de materia primă folosită .
o Se ocupă de salarizare.
o Ține eviden ța documentelor din registratură, arhivă.
o Efectueaz ă analiza financiar contabil ă pe baz ă de bilan ț.
• Directorul comercial – răspunde de partea de contractare și promovare a firmei.
o Principalul s ău obiectiv îl reprezintă cercetarea pie ței și a condi țiilor de
primire/livrare în vederea optimiz ării contin ue a stocurilor, av ând ca scop final
realizarea de profituri .
o Negociază termenii din contractile cu furnizorii.
o Își asumă responsabilitatea de a găsi noi furnizori, după ce a verificat pozi ția
acestora pe pia ță și standardele serviciilor oferite de ac eștia.
o Coordoneaza intreaga activitate comerciala a retelei de magazine pe centre de
profit;
o Concepe strategii comerciale prioritare în vederea atingerii unor ținte stabilite.
o Asigur ă creșterea și consolidarea volumelor, asigur ând în acela și timp
profitabilitatea afacerii Roua Development la nivel na țional.
o Pregăte ște întreaga echipă de supervizori și comercian ți în vederea atingerii
obiectivelor companiei – volumul produc ției, evitarea situa țiilor de a rămâne fără
stoc de apă sau materii prime, comercializarea. Evaluează performan țele
supervizorilor și a comercian ților.
• Director produc ție – organizeaz ă și conduce activitatea unei subunit ăți în limitele stabilite
de conducerea unit ății, planific ă și coordoneaz ă activitatea, r aporteaz ă în fața consiliului
de administra ție.
o Organiz ează și planific ă activita tea de produc ție în func ție de planul de produc ție
stabilit, pentru a asigura realizarea integral ă a indicatorilor cantitativi și calitativi
stabili ți.
o Asigură evolu ția ritmic ă a procesului de produc ție, urmarind realizarea acesteia
conform planului de vânzări.

o Aprob ă instruc țiunile tehnologice pentru fiecare faz ă de produc ție, at ât la
implementarea c ât și la modificarea lor, și asigur ă adaptarea corespunz ătoare a
tehnologiei la varia țiile și specificul materiei prime utilizate.
o Organizeaz ă activit ățile personalului din schimbul de produc ție.
o Centralizeaz ă lunar rapoartele de produc ție zilnic ă și le transmite, în vederea aprob ării
conducerii societ ății pentru procesarea salariz ării conform normelor de produs
stabilite .
o Întocme ște raportul zilnic și lunar de produc ție și pierderi tehnologice și le trasnmite
pe email superiorilor.
• Directorul tehnic – asigură controlul tehnic a l fabricației, al utilizării întreținerii și
reparației mașinilor, motoarelor și instalațiilor
o Negociaz ă prețurile și comenzile de piese de schimb și utilaje precum și alte materiale
o Inițiază efectuarea la timp a reviziilor periodice a utilajelor.
o Solicită service -ul utilajelor care au defec țiuni
o Transmite propuneri managementului general cu privire la optimizarea de fluxuri
tehnologice, inova ții de produs pe partea tehnic ă sau inova ții tehnice.
o Comunic ă directorului de fabrică apari ția defec țiunilor care afecteaz ă continuitatea
proceselor de produc ție
o Realizeaz ă acțiuni menite s ă optimizeze fluxul tehnologic.

1.5.2 Sistemul condus

Sistemul condus func ționează pe baza principiului munca în echipa, f ără de care nicio
companies au firmă nu ar putea func ționa în parametri normali.

• GESTIONAR
o Asigură gestiunea fizică a stocului de marfă și a pale ților. Păstrează d ocumentele
justificative referitoare la stocuri și pale ți.
o Efectuează lunar inventarul stocului de marfă și al pale ților.

o Participă la opera țiunile de încărcare/descărcare a mărfii și a pale ților în/din
magazine.
o Verifică documentele la introducerea NIR-ului și semnalează eventuale
neconcordan țe.
o Emite avize de expedi ție pentru mărfurile și pale ții ce părăsesc firma.
o Urmăre ște completarea de către clien ți a documentelor fiscale, listează
documentele ce înso țesc marfa și le transmite clientului.
o Anun ță departamentul calitate cu privier la recep ția materiei prime.
o Raportează superiorului orice neconcordan ță sesizează.
• ȘEF DE SEC ȚIE – conduc și supraveghează instala ții pentru prepararea băuturilor.
• OPERATORI LINIE
o verifică, între ține, supr eaveghează și intervene asupra unei ma șini de pe linie
o selectează parametrii de process corespunzători utilajului
o urmăresc alimentarea continua a ma șinilor cu materiile prime necesare, pentru o
bună desfă șurare a procesului de produc ție.
• MOTOSTIVUITORIST
o Depozitează pale ții cu produs finit și materia prima în locurile corespunzătoare
o încarcă și descarcă tirurile cu materia primă și cu produsele finite
• LABORANT CHIMIST – pregăte ște instala țiile și aparatura necesară în vederea
experimentelor și analizelor apei
• ELECTRICIAN – diagnosticarea și repararea instala țiilor electrice
• MECANICI – realizarea lucrărilor de între ținere și repara ție
• AGENTUL COMERCIAL – promovează imaginea firmei prin publicitate
• ECONOMISTUL –își desfă șoară activitatea în analiza și monitorizarea activită ții
economice a firmei
1.6 Studiul sistemului informa țional

Sistemul informational este studiul academic al datelor informa ționale, al circu itelor și ale
fluxurilor informa ționale care au ca scop realizarea obiectivelor firmei. El reprezintă cel mai

important rol pentru sistemul de conducere, oferindu -I date importante despre circuite și fluxuri
în scopul luării deciziilor economice corecte, c are favorizează activitatea firmei.
1.6.1 Schema fluxului informa țional

Modelul prelucrărilor informa țiilor

1.6.2 Documente utilizate
• N.I.R (=nota de recep ție și constatare de diferen țe) este un act pentru recep ția bunurilor
pe care le aprovizion ăm, dar și pentru constatările de diferen țe observate la recep ția
mărfii.

• Factura fiscal = document contabil emis de furnizor către client, cu datele esen țiale atât a
furnizorului, cât și ale cumpărătorului, care con ține lista de produse cumpărate, serviciile
prestate de furnizor clientului și valoarea totală de plată.

• Fișă de magazie reprezintă sursa de informa ții pentru controlul curent al stocurilor de produse
finite.

• Bon de consum = este un document de eliberare din magazie a produselor finite.

• Aviz de înso țire a mărfii = este un document de înso țire a mărfii pe timpul transportului (în 2 sau
mai multe exemplare)

1.6.3 Aria de cuprindere a circuitului informa țional în cadrul sistemului
Urmărind schema fluxului informa țional, identificăm urmă toarele proceduri de prelucrare a
documentelor :
1. Clientul face o cerere de oferte ale produselor.
2. Cererea este înregistrată în registrul de eviden ță.
3. Departamentul de management pune la dispozi ție mai multe oferte în func ție de nevoile
clientului (produse, servicii).
4. După acceptarea ofertei de către client, departamentul comercial întocme ște contractul.
Acesta este semnat atât de client, cât și de furnizor.
5. Clientul realizeaz ă comanda.
6. Se verifică raportul privind necesarul de aprovizionat . Se calculeaz ă necesarurile, se
centralizeaz ă și se definitiveaz ă la compartimentul comercial prin corelarea lor cu
stocurile existente sau în curs de transport și se elaboreaz ă planul strategic de
aprovizionare .
7. Pe baza acestui plan strategic de aprovizionare, sunt emise comenzile și sunt încheiate
contracte de vânzare -cumpărare cu furnizorii, în care se stabilesc cantită țile, termenele,
condi țiile de calitate, transport și modalită ți de plată .
8. La sosirea mărfii, comisia de recep ție verifică lotul respectiv din punct de vedere calitativ
și cantitativ. Se întocme ște nota de recep ție și constatare de diferen țe (NIR).
9. Marfa recep ționată este distribuită la depo zit unde gest ionarul o înscrie în document ul de
eviden ță a mărfii, denumit fișă de magazie .
10. În momentul predării materiei spre produc ție, gestionarul întocme ște bonul de consum .
11. Preformele trec prin ma șina de suflat. Mașinile de suflat reprezintă un echipament
compact ce lucrează ciclu automat. PET-ul este încălzit și plasat într -o matri ță, unde se
preia forma unui tub lung și sub țire. Procesul prin care plasticul este for țat în matri ță se
nume ște turnare prin injec ție. O tijă sub țire de o țel, numită dorn , este alunecată în
interiorul parisonului (tubul PET), unde se umple parisonul cu aer puternic presurizat și
începe formarea prin suflare : ca urmare a aerului sub presiune, căldurii și presiunii,
parisonul este suflat și întins, presupunâ nd o formă de sticlă. Pentru a se asigura că partea
inferioară a sticlei păstrează o formă constantă, o componentă separată din material
plastic se îmbină simultan cu sticla în timpul turnării prin suflare. Forma și dimensiunea
flacoanelor ce pot fi produs e poate fi schimbat ă simplu prin schimbarea matri țelor și
reglarea sistemului de alungire și încălzire a preformelor.

12. Forma trebuie răcită relativ repede, astfel încât componenta nou formată să fie reglată în
mod corespunzător. Sticlele trec printr -un jet de ap ă pentru r ăcire.
13. Sticlele ajung în ma șina de dozat unde sunt umplute cu ap ă;
14. Cu ajutorul ma șinii de c ăpuit se realizeaz ă dozarea automat ă de capace;
15. Următorul pas este ma șina de etichetat care presupune punerea etichetelor și cu ajutorul
video jet -ului sunt imprimate pe sticl ă data produc ției, data expir ării, num ărul schimbului
și lotul.
16. Sticlele trec prin ma șina de baxare, de grupare a produselor, unde în func ție de m ărime
sunt a șezate pe grupuri de 12 sticle de 0.5, 6 sticle de 2L, 2 sticle de 5L și amb alate în
folie retractabil ă. Baxurile trec prin politizor, adic ă așezarea baxurilor pe pale ți. Într-un
palet de 0.5L exist ă 1368 sticle, de 2L sunt 384 de sticle, iar ce le de 5L sunt 120 de sticle.
Pe paletul de 0.5L se pun sticlele pe 6 randuri, adic ă 19 baxuri de ap ă pe fiecare r ând. În
cazul sticlelor de 2L, exist ă 4 rțnduri pe palet, adic ă 16 baxuri pe fiecare r ând, iar sticlele
de 5L se pun pe 3 r ânduri, adic ă 20 bax uri pe fiecare r ând. Apoi paletul este înfoliat,
preluat de motostivuitorist și dus în spa țiul de depozitare.
17. Pentru produsele finite ob ținute, șeful de sec ție întocme ște nota de predare a acestora, iar
în momentul î n care ajunge în magazie, gestionarul le va înscrie în câte o fi șă de magazie,
în care se ține eviden ța cantitativă și valorică a fiecărui tip de produs.
18. În func ție de cantitatea mărfii departamentul comercial alege tipul de transport și
disponibilitat ea șoferului, ținând cont de numărul de kilometri, pentru a transporta
produsele la locul stabilit.
19. Departamentul comercial întocme ște următoarele documente aviz de înso țire a mărfii ,
certificatul de calitate și scrisoarea de transport , pe care I le d ă șoferului să le prezinte
clientului.
20. Clientul, după evaluarea cantitativă și calitativă a produselor, va semna procesul verbal
de recep ție a mărfii .
21. Numai după efectuarea recep ției și semnarea procesului verbal de recep ție, prestatorul va
emite factura fiscală aferentă.
22. Plata se va face prin ordin de plată , în termenul stabilit de ambele păr ți, după acceptarea
mărfii de către client pe baza facturii fiscale.

1.6.4 Analiza sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în
func ționarea sistemului existent
În prezent societatea comercială ROUA DEVELOPMENT SRL nu oferă servicii de transport
al mărfii și nici servicii de închirere vitrine frigorifice, utile pentru companii.
Baza de date a societă ții con ține informa ții referitoare la materia primă existentă și produsul
finit, însă nu face referire la procesele tehnologice prin care se realizează produsul finit sau chiar
comenzile emise de clien ți.

1.6.5 Direc ții de perfec ționare a sistemului actual
De aceea se imp une includerea acestor două servicii pentru sporirea veniturilor societă ții și
pentru cre șterea cererii, deoarece o firmă care include atât produsul finit, cât și transportul,
prezintă interes mai mare pentru clien ți.
În urma propunerilor de dotare, fi rma va realiza dotarea de frigidere, atât camioane, cât și
autobuze (pentru supermarket -uri).
În planul sistemului informatic, avem în vedere realizarea unei baze de date care să facă
posibilă informarea corectă referitoare la materiile prime achizi ționate și folosite, produsele finite
aflate în stoc și produsele finite vândute, comenzile emise de clien ți, dar și la serviciile prestate.
Implementarea noului sistem se va realiza în etape, pornind de la activitatea de bază și anume
verificarea necesarului de materii prime pana la distribu ția produsului finit și prestarea
serviciilor, dacă este cazul.

Capitolul II
PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC
2. Structura de ansamblu a sistemulu i informatic
Sistemul informatic pentru conducerea activită ții unei societă ți care se ocupă cu produc ția apei
are drept obiectiv furnizarea informa țiilor utile referitoare la materii prime, produs finit și
distribu ție. În acest sens, un sist em informatic la nivelul societă ții Roua Development trebuie sa
aibă ca arie de cuprindere acele compartimente care corespund func țiilor economice de bază,
adică să fie compus din subsisteme informatice care să furnizeze informa ții necesare conducerii
activităților de produc ție, comerciale și de aprovizionare.
Pentru crearea unui sistem de informatică performant sunt necesare:

– Investi ții în tehnică
– Investi ții în pregătirea personalului
După efectuarea analizei sistemului informatic actual, identificăm următoarele subsisteme ce
urmează a fi informatizate. Men ționăm pentru fiecare în parte principalele func țiuni, informa ții
propuse, informa ții stocate și administrate.
• Subsistemul COMERCIAL
Funcții principale :
– Definirea obiectivelor firmei pe pia ță
– Calcularea necesarului de materii prime pentru activitatea de produc ție
– Gestionarea stocului de materi e prim ă și materiale
– Gestionarea produselor finite
Informa ții produse :
– Situa ția produselor existente în stoc
– Sortarea pe tipuri de produs
– Prețuri în func ție de produs
– Situa ția autovehiculelor de transport marfă
– Situa ția vitrinelor frigorifice existente
– Facturi
Informa ții stocate și administrate :
– Situa ția clien ților și a furnizorilor
– Contracte
– Comenzi
Aplica ții propuse :
– Urmărirea comenzilor de aprovizionare materii prime și livrare produse

• Subsistemul PRODUC ȚIE
Func ții principale :

– Eviden ța stocului de materie primă și materiale
– Eviden ța produselor finite
– Recep ția mărfii
Informa ții produse :
– Cantitatea produselor existente în stoc
– Cantitatea materiilor prime existente
– N.I.R. -uri
Informa ții stocate și administrate :
– Situa ția stocurilor de materii prime
– Situa ția stocurilor de produse finite
– Bonuri de consum și note de recep ție
– Scrisori de transport și avize de marfă
Aplica ții propuse :
– Calculul necesarului de aprovizionat
– Gestiunea stocurilor de materii prime și produs finit

• Subsistemul ECONOMIC
Func ții principale :
– Eviden ța încasărilor
– Eviden ța cheltuielilor
Informa ții produse :
– Valoarea încasată
– Valoarea cheltuită
Informa ții stocate și administrate :
– Facturi
– Ordine de plată
– Bonuri

Aplica ții propuse :
– Întocmirea facturilor pentru serviciile oferite (transport și închiriere vitrine frigorific e)

Capitolul II I
PROIECTAREA DE DETALIU A NOULUI SISTEM INFORMATIC

3.1. a) Proiectarea ie șirilor

Denumire document Destina ția
Proces verbal Client
Factură fiscală Client
Ordin de plată Client
Nota de predare Contabilitate
Aviz de înso țire a mărfii Client

b) Proiectarea sistemului de codificare
Identificarea cheilor primare
Descriere Atribut Tip de date Lungime
Cod preforme COD_PREF V 7
Cod capace COD_CAP V 7
Cod etichete COD_ETICH V 7
Cod materii
prime COD_MP V 5
Cod procese CodProces N 5
Cod produse
finite CodP N 30
Cod clien ți CodC N 25
Cod comenzi
clien ți Nr_com_cl N 30
Cod servicii CodServicii V 10
Cod furnizori CodF N 25
Cod comenzi
furnizori Nr_com_fz N 30

Cod furnizori de
materii prime CodFzMP N 25
Factură pentru
închiriere vitrine
frigorifice Nr_fact_inch N 30
Factură de
transport Nr_fact N 30

c) Proiectarea intrărilor

Denumire document Sursa
Comanda client Client
NIR Comisia de recep ție
Fișă de magazie Gestionar (produc ție)
Bon de consum Gestionar (produc ție)

Au fost proiectate următoarele liste și machete ale rapoartelor de ie șire

d) Proiectarea videoformatelor de introducere a datelor

În videoformatul dat, se găsasesc informa ții referitoare la produsele finite, introducând codul
produsului, precum denumirea produsului, data fabricării, pre țul, cantitatea prezentă în stoc,
procesul prin care trece, dar și materiile prime folosite. Pentru a trece la următorul produs sau a
ne întoarce la produsul de dinaintea celui la care ne aflăm, vom folosi comenzile Next, respectiv
Previous. Cu ajutorul butonului Search căutăm produsul despre care dorim să aflăm i nforma țiile.
Daca vrem sa adăugăm, respectiv să ștergem un produs vom folosi butoanele de Add/Delete. În
cazul în care dorim să avem informa țiile printate ale produselor respective, vom folosi butonul
Print.

3.2 Proiectarea bazei de date

Entită țile din baza de date sunt următoarele
MP_PREFORME(Cod_PREF, TIP_PREF, PRET_PREF, CANTITATE_DEP_PREF)
MP_CAPACE(COD_CAP,TIP_CAP, PRET_CAP, CANT_CAP)
MP_ETICHETE(COD_ETICH,TIP_ETICH,PRET_ETICH, CANT_ETICH)
MATERII_PRIME (COD_MP, DEN_MP, FOLIE, COD_PREF, COD_CAP, COD_ETICH)

PROCESE(CodProces, Den_proces, Durata_sec)
CLIENTI(CodC, NumeC, Str_nr, Localitate, Tel, E -mail)
PROD_FABR(CodP, DenMP, Data_fabr, UM , Pret, Cantitate, CodProces, COD_MP)
COMENZI_CL(Nr_com_cl,CodP,cant,Data_com,CodC,CodF,CodServicii)
FURNIZORI(CodF,Denumire_fz, Str_nr, Loc, Tel, E -mail, Cont, Banca)
SERVICII(CodServicii, DenumireServicii, Pret, Furnizor)
COMENZI_FZ(Nr_com_fz,CodMP, Cant itate_mp, Data_com_fz, CodF, CodFzMP)
FURNIZORI_MP(CodFzMP, Den_fzMP, Str_nr, Loc, Tel, E -mail, Cont, Banca)
Fact_inch(Nr_fact_inch, Adresa_livrare, Termen, Cant_prod, Pret_unit, Valoare_tot,
CodServicii, Nr_com_cl, CodC )
FACT_transp(Nr_fact, Data_tranp, C ant_transp, UM, Distanta, Pret_km, Valoare_tot,
CodServicii, Nr_com_cl, CodC )
TIPURI DE DATE
VARCHAR2 V
NUMBER N
DATE D

TABELA MP_PREFORME
COD TIP LUNGIME
Cod PREF V 7
TIP PREF V 5
PRET PREF V 5
Cantitate_DEP_PREF N 5

TABELA MP_CAPACE
COD TIP LUNGIME
Cod CAP V 7
TIP CAP V 5
PRET CAP V 5
Cantitate CAP N 5

TABELA MP_ETICHETE
COD TIP LUNGIME
Cod ETICH V 7

TIP ETICH V 50
PRET ETICH V 5
Cantitate_ETICH N 5

TABELA MATERII_PRIME
COD TIP LUNGIME
Cod _MP V 5
DEN MP V 50
FOLIE V 30
COD_PREF N 7
COD_CAP V 7
COD_ETICH V 7

TABELA PROCESE
COD TIP LUNGIME
CodProces N 5
Den_proces V 30
Durata_sec N 5

TABELA PROD_FABR
COD TIP LUNGIME
CodP N 30
DENUMIRE V 30
DATA_fabr D DEFAULT
Stoc N 5
UM V 5
Pret_PF V 5
CodProces N 5
Cod_MP V 5

TABELA CLIENTI
COD TIP LUNGIME
CodC N 25
NumeC V 35
Str_nr V 50
Localitate V 30
Tel N 15
E-mail V 50

TABELA COMENZI_CL
COD TIP LUNGIME
Nr_com_cl N 30
CodP N 30
Cant N 25
Data_com D DEFAULT
CodC N 25
CodF N 25
CodServicii V 10

TABELA FURNIZORI
COD TIP LUNGIME
CodF N 25
Denumire_fz V 35
Str_nr V 50
Localitate V 30
Tel N 15
E-mail V 50
Cont V 30
Banca V 30

TABELA COMENZI_FZ
COD TIP LUNGIME
Nr_com_fz N 30
CodMP V 5
Cantitate_mp N 25
Data_com_fz D DEFAULT
CodF N 25
CodFzMP N 25

TABELA FURNIZORI_MP
COD TIP LUNGIME
CodFzMP N 25
Denumire_fzMP V 35
Str_nr V 50
Localitate V 30
Tel N 15
E-mail V 50
Cont V 30
Banca V 30

TABELA SERVICII
COD TIP LUNGIME
CodServicii V 10
DenumireServicii V 35
Pret N 25
Furnizor V 50

TABELA FACT_INCH
COD TIP LUNGIME
Nr_fact_inch N 30
CodServicii V 10
Adresa_livrare V 50
Durata D
Cant_prod N 25
Pret_unit N 25
Valoare_tot N 25
Nr_com_cl N 30
CodC N 25
CodF N 25

TABELA FACT_TRANSP
COD TIP LUNGIME
Nr_fact_inch N 30
CodServicii V 10
Adresa_livrare V 50
Termen _livrare D
Cant_ transp N 25
UM V 10
Pret_ km N 25
Valoare_tot N 25
Nr_com_cl V 30
CodC V 25
CodF V 25

3.2.1 Modelul Entitate -Asociere