I.2Actualitateatemeișiutilitateaeipractică I.3Teoriidesprejoc I.4Evoluțiajoculuiladiferiteetapedevârstă… [620223]

UNIVERSITATEA“ȘTEFANCELMARE“SUCEAVA
FACULTATEADEEDUCAȚIEFIZICĂȘISPORT
LUCRAREMETODICO-ȘTIINȚIFICĂ
PENTRUOBȚINEREAGRADULUI
DIDACTICIÎNÎNVĂȚĂMÂNT
Coordonatorștiințific:
Prof.univ.dr.FlorinLEUCIUC
CANDIDAT: [anonimizat]:RoșcaVasile
Suceava
2019

Studiuprivinddezvoltarea
calitățilormotricevitezași
îndemânarealacopiiidinciclul
primarutilizândjocurilede
mișcare

CUPRINS:
CapitolulI
I.1Introducere
I.2Actualitateatemeișiutilitateaeipractică
I.3Teoriidesprejoc
I.4Evoluțiajoculuiladiferiteetapedevârstă
I.5Particularitățilesomato–funcționaleșimotricealeelevilordin
claseleI-IV
I.6Clasificareajocurilordemiscare
CapitolulII
II.1.Particularitățilelecțieideeducațiefizicăînînvățământulprimar
II.2.ObiectiveleeducațieifizicedelaclaseleI-IV
II.3.Loculjocurilordemișcareînlecțiadeeducațiefizică
CapitolulIII-Organizareașidesfășurareacercetării
III.1.Scopul,sarcinilesiipotezacercetării
3.1.1.Scopulcercetării
3.1.2.Sarcinilecercetării
3.1.3.Ipotezacercetării
III.2.Metodedecercetare
III.3.Loculdedesfășurare,condițiilemateriale
III.4.Subiecțiicercetării
III.5.Desfășurareacercetării
III.6.Testelesiprobeledeapreciere
III.7.Intervențiaaplicativă–programulșiconținutulpregătirii

CapitolulIV
IV.1.Rezultateletestelor
IV.1.1Indiciisomato-funcționali
IV.2.Prelucrareașiinterpretarearezultatelorobținute
Concluzii
Anexe
Bibliografie

ARGUMENT
Lecțiadeeducațiefizicăreprezintăprincipalaformădeorganizarea
activitățiifiziceînprocesulinstructiv-educativ.Încadrulorelordeeducațiefizicăse
urmăreșteîntărireastăriidesănătateaelevilor,creșterearezistențeiorganismuluila
factoriidemediu,dezvoltareacalitățilormotrice,formareașiperfecționarea
deprinderilormotrice,inițiereînpracticareaunorramuridesportca:atletism,
gimnastică,jocurisportive,etc.,dezvoltareacalitățilormoraleșidevoință.
Pentruaajungelacompetențelemaisusmenționate,profesoruluiîirevine
sarcinadeaalegedinmultitudineamijloacelorpecareleposedăeducațiafizică,pe
celepecareleconsiderămaieficiente,darcaresăcorespundăparticularitățilorde
vârstășisexaleelevilor,precumșicelorcaresereferălabazamaterialășitradițiile
școlii.
Decelemaimulteori,profesoruldeeducațiefizică,preocupatdecreșterea
eficiențeilecției,căutândcelemaieficientestrategii,uităcăeleviisuntcopiișicăle
placesăsejoace.Seuităcăjocurilesimplepotfipracticateoricândșioriunde,căprin
folosirealor,lecțiadeeducațiefizicăcapătăatractivitate,eficiență,spontaneitate
crescutășirealizeazădeconectareapsihicăaelevilor.
Porninddelafaptulcăorganizareaprocesuluiinstructiv-educativtrebuie
astfelorientatăîncâteleviisănudevinăsimpliexecutanți,cicunoscătoriaivalorii
acțiunilorșiexercițiilorînvățate,aefecteloracestora,amconstatatcăfolosirea
jocurilordemișcareareoinfluențășioeficiențăspecialăasupraelevilor,
stimulându-iînrealizareasarcinilorprivinddezvoltareacalitățilormotrice.Astfelse
creeazăelevilorposibilitateadeabeneficiadeinfluențeleacțiunilordejoc,
mobilizându-itotalpeîntregparcursullecțiilor,dezvoltandu-lespirituldefair-playsi
dorintadevictorie.

CapitolulI
Introducere
Schillerscriacăomulesteîntregdoaratuncicândsejoacă.
Jocurilecopiilorșialetinerilorsuntatenttratateșiînlucrăriledespecialitate.
JeanChateauconsiderăjocullacopiioplăcereintensă,darșioactivitateserioasă,în
careimitațiașiantrenareaparticipanțilorauoimportanțădeosebită.
Copilulvedeînaproapeoriceactivitateunjoc.
„Jucându-se,uncopilsereveleazăînîntreagasaprospețime,înîntreagasa
spontaneitate.Jucându-se,elnuesteînstaresăascundănimicdinsentimentelecare-l
animă”(Rambert).
Întrejocurilecopiilorșicelealeadulțilorexistădeosebiri,astfel,deobicei,
joculadultuluiaredreptfinalitatecăutareauneirelaxărisauocupațiipentru„umplerea
timpului”,iarjoculcopiilorarecascop„afirmareaEului”.
Dela7ani,odatăcuvârstașcolară,aparjocurilesociale.Băiețiiagreează
inspecialjocurilecevizeazăvictoriașiperformanța.
Sfârșitulcopilărieiînseamnădezvoltareajocurilorîngruporganizatcareiau
nașteredinceleprecedente.Jocuriledeperformanțăgenereazăjocuriletradiționale,de
competiție,decooperareșianunțăjocurilesportivecaresepracticăîncolectiv.
Jocuriledeimitație,larândullor,daunașterelajocuritradiționalecum
suntdiferiteledansurișijocuriledeluptă.
ÎnviziunealuiK.Groosjoculreprezintăoactivitateviitoareacopiluluiși
subliniazăfaptulcă„joculexerseazănunumaimușchii,cișiinteligența.Eldezvoltă
suplețeașivigoarea,dartoteladuceaceastăpâniredesinefărădecarenupoțifio
ființăumană,cuadevăratom”.Putemspunecăjoculpoateeducașisentimentele.
Existăjocuriacăroresențăestesănu-țifiefrică,dupăcumexistăjocuricareconstau
înaimitaprincipalelesentimente,evenimentealeviețiiumane.
„Atejucaînseamnăîngenerala-țipropuneosarcinădeîndeplinitșiateobosi,
afaceunefortpentruaîndepliniaceastasarcină”scriaJ.Chateuîncarteasa„Jocul
șicopilul”.

I.2Actualitateatemeișiutilitateaeipractică
Parcursurileaplicative,jocuriledemișcare,șiștafetelesuntconsideratede
specialiștimijloacecuînsemnatevalențeformativ-educative,fiindintegrateîn
complexulactivitățiicorporale.Activitățiledeintegraresocialăinglobeazăfuncțiile
jocurilor,caresuntindispensabilefenomenuluieducațional.Peparcursuldezvoltării
individuale,fiecarecopilaflășideprindecalitateamotrică.Acestaîșicoordonează
mișcărilecorpuluiconștient,dobândeștecapacitateamotrică,sepregăteștepentru
muncășiviațășiîșidezvoltăcalitățilemotricedebază.Înacestproces,elevuleste
activdeoarecepoatesăobserve,săgândească,săreactualizeze,săcauteșisăgăsească
soluțiicareîipotasigurasuccesul.
Dorințadedezvoltarefizicăarmonioasășideperfecționareacapacității
motriceinfluențeazădezvoltareapersonalității.Capacitateamotricăestedefinităde
prof.I.Săvescucafiind”ansamblulposibilitățilormotricenaturaleșidobânditeprin
caresepotrealizaeforturivariatecastructurășidozare”.
Calitățilemotricedebază(viteza,îndemanarea,rezistențașiforța),
deprinderileșipriceperilemotricedebazășiutilitar–aplicativeformeazăcapacitatea
motricăgenerală.Capacitateamotricăgenerla,deprinderilemotricespecificeși
calitățilemotricespecificeformeazăcapacitateamotricăspecificăunoranumite
ramurisportive.Capacitateamotricăesteinfluențatădesarcinacaretrebuieîndeplinită
darșidealțifactoricumarfiproceselepsihice,niveluldedezvoltarefizică,procesele
biochimiceșimetaboliceetc..Înlecțiadeeducațiefizicășisportunrolimportantilau
jocuriledemișcaredarșiștafeteleșiparcursurileaplicativedorindu-seînlăturarea
monotoniei,petrecereatimpuluiînmodplăcut,darșitrezireaînrânduleleviloral
gustuluipentruîntrecereșicompetiție,deaaveauncorparmoniosdezvoltat,sănătos,
darșideaseîntrecepesineșipeceilalțișinuînultimulrândatingereaobiectivelor
lecțieideeducațiefizică.
Secunoașteșicertificăfaptulcălaaceastăetapădevârstă(8-12ani)jocul
reprezintăpentrucopiiunlucrufoarteseriosșicaretrebuieduslabunsfârșit.
Lucrareadefațănuesteprimadeacetgen,darputemspunecăesteunadeactualitate.
Oseriedespecialiștiaustudiatfenomenul,darastanumăîmpiedicăsăaduccevanou
șisărealizezunmaterialsimplu,ușordeînțelesșideaplicatdarșicuoimportantă
valoareteoretico-practică.Jocuriledemișcarenuartrebuisălipseascădincadrulnici

uneilecțiideeducațiefizicăalelevilordinciclulprimar.Elesuntmijloaceprincare
profesorulpoateatragedefinitivcopiiipentrupracticareasportuluișitotodată
constituieinstrumenteușordeaplicatșicumareeficiențăînprocesuldeinstruirea
copiilor.
I.3Teoriidesprejoc
Existănumeroaseteoriiprezentateîndiverselucrăridespecialitatecareîncearcă
săexplicejocul,săarateorigineașifuncțiilesale,specificecomportamentuluigeneral
alomului,indiferentdevârstă.Astfel:
•TeorialuiFr.Schiller,susținutășideH.Spencer,considerăjoculcaformăde
manifestareasurplusuluideenergiecarenuafostutilizatăînalteactivități;
•TeorialuiLazarusexplicăjoculcaprincipalulmijlocdesatisfacereanecesitățiide
repaus,derecreere;
•TeoriaformulatădeStanleyHallsebazeazăpelegeabiogeneticăaluiHaeckel,
potrivitcăreiadezvoltareacopiluluirecapitulează,îngeneral,evoluțiaspecieiumane;
•TeorialuiKarlGrossporneștedelaunpunctdevedereexclusivist,biologic,
identificândjoculcopiluluicuacelaalanimalelor,camanifestareainstinctelor
primare;
•A.N.CarrcompleteazăteorialuiKarlGross,dezvoltândteoriacatarctică,conform
căreiajoculnuesteunpreexercițiucareformeazăinstinctele,cilesusținepeceledeja
formate;
•Adlerconsiderăjoculcaoformădemanifestareacomplexuluideinferioritateal
copiluluifațădeadult;
•JeanChateauapreciazăcăînjocsemanifestădorințelecopiluluideaajungela
vârstamaturității;
•E.Claaparèdeconsiderăjoculcaoactivitatedeterminatădedorințeșitrebuințe;
•TeorialuiC.V.Plehanovexplicăgenezasocialăajocului,arătândcăînviațasocială
aparemaiîntâimuncașiapoijocul;
•P.F.Leshaftsusțineprinteoriasacăjoculesteunexercițiucarepregăteștecopilul
pentruviață,fiind,într-unfel,oglindamediuluiîncaretrăieșteșisedezvoltăacesta.

I.4Evoluțiajoculuiladiferiteetapedevârstă
Înfuncțiedeetapeleviețiiîncaresemanifestă,jocularediferitecaracteristiciși
funcții.Astfel,raportatlaetapeledevârstăaleomului,pedagogulG.Chiriță
sistematizeazătrăsăturilecaracteristicealejocului.
Înprimulandeviață,mișcareasubformădejocestefoartesimplă,aceasta
complicându-seșidiversificându-sepemăsurăcecopilulcrește.
Între1și3ani(perioadaantepreșcolară),joculdemanipulareinfluențatde
necesitateadeaacționa,deasemișca,sedezvoltăintens.
Laaceastăvârstă,seobținprogreseimportanteîndezvoltareasociabilitățiicopilului.
Înperioadapreșcolară(3-6ani),joculdevineactivitatefundamentală,încare
acționeazăcombinațiimintale,reprezentărideimaginațieșiseacumuleazăformede
experiențăcomplexă.
La3ani,joculestelegatdeobiecteledinjurșicuprindeomultitudinede
elemente.Aparmereualteledemanualitateactivă,totmaicomplexe,ceținde
interesulmarealcopiluluifațădeconduiteleadulților.
Laaceastăvârstă,iauamploarejocurilecusubiectșirol.
La4ani,joculnumaiesteoactivitatesingulară.Copilulsolicităpartenerișiîi
preferăînegalămăsurăpeceimaimarisaumaimicidecâtel.
La5ani,joculcusubiectșirolatingeunnivelsuperiordedezvoltare.
Laaceastăvârstă,începsăcapeteoimportanțătotmaimarejocuriledemișcarecu
reguli.
Între6-10/11aniesteperioadacareprezintăcaracteristiciimportanteșimarchează
unprogresîndezvoltareapsihică.Începeconștientizareaprocesuluiînvățării.
Competițiaîncepesădevinădeosebitdeactivășiseevidențiazăînjocuriledeechipă
șiîndiferitealtejocuricureguli,încarecopiiisegrupeazăînmodspontan.
După9ani,copiiidesexdiferitîncepsăsesepareînmodspontan,îndiferitele
jocuri.
Ocaracteristicăimportantăestemareaatențieacordatăjoculuicureguli,încolectiv.
Chiardacăjoculnumaiconstituieactivitateaprincipală,interesulpentruelrămâne
foarteputernic.
Preadolescențasaupubertatea(11-14ani)esteperioadaîncareseîncheie
copilăriașisetrecelafazeledematurizare,încaredominăschimbărilebio-somatice

șipsihologice.Laînceputulacesteia,maipredominăconduitainfantilă,caracterizată
prinnevoiademișcare,careestesatisfăcutăfoartebineprinactivitatealudică.
Dinpunctdevederealdezvoltăriibiologice,sepoateobservaoaccentuarea
diferențelordintrefeteșibăieți.Deasemenea,seconstatăosensibilizareîndirecția
dezvoltăriivoinței.Puberulestefoarteperseverentîndiferiteactivitățifizicesau
intelectuale,arătându-șiastfelvoința.
Modificărileprofundecareauloclanivelulpersonalitățiiimprimăjoculuiși
distracțieicaracteristicispecifice.
Jocuriledeperformanțăimplicăîntrecerea,ocompetițieîncareserealizează
cooperarea,valorificareaposibilitățilorfiindurmărităînmodprioritarpeechipe,în
grupuri,deșisemenținșijocurileîncareseurmăreșterealizareaperformanței
individuale.
Grupuriledejoacăsesepară,înfuncțiedesexșitipuldejocpreferat,astfelcă
fetelevorpreferajoculcucoardasaucumingea,iarbăiețiivoroptapentrujocurilede
forțășideîntrecere,carelesolicităcapacitatea,sprintenealașienergia.
Preferințelecopiilorpentrujocsediversifică,înurmadezvoltăriicapacităților
fiziceșiintelectuale,iarjoculcapătănotedeoriginalitate.Competițiadeterminatăde
jocdezvoltășistimuleazăautodesîvârșireașicomunicativitatea.
Spresfârșitulpubertății(13-14ani),seexprimăinteresulpentruparteadistractivă
ajoculuișidorințadeafipeprimullocșideacâștiga.Totînaceastăperioadăunrol
importantîndezvoltareacalitățilormotriceșiastrategiilorgândiriioaujocurile
competitivecaredezvoltășigenereazădeprinderiintelectuale.
Între14-18ani,adolescențiiseadapteazălaviațasocialăpeunplanfoartelarg.
Însușiriledecaracteresențialesuntdeterminatedesentimentelederăspundere,de
demnitateșilibertate.
Întinerețe(18-25ani),omareimportanțăoauactivitățiledetiploisir.Tânărul
simpatizeazăcolectivitățiledeaceeașivârstă.
Cajucător,tânărulconcureazăpentruprestigiulsăușialcolectivului,areobună
colaborarecucoechipieriivalorificându-șideprinderileeducateîntimpulevoluției
ontogenetice.
Excursiile,lacareeleviiparticipăentuziaști,îndeplinescșidorințadeaventurăal
tinerilor.
Aspirațiaderemarcaredeplinăapersonalitățiiseexprimăatâtînactivitatealudică,
câtșiînceadetiploisir.

Laaceastăvârstă,tânărulîșiexpunestărileafectiveșiatracțiapentrusexulopus
cuajutoruldansului.
După25deani,lavârstaadultă,activitățileludiceseîmpletescînprincipalcu
activitățileculturale.Oricâtdeocupatarfi,tânărulîșicreeazășitimppentrudistracție
șirelaxare.
Jocuriledeloisir,sepetrecînfamilieșiînafaraacesteia.Activitateadeloisir
reprezintă,dupăactivitateaprofesionalășisocio-culturală,osoluțieanti-stres,prin
recreare,destindere,șirestabilireaforțelorpentruviitoareaactivitateceodesfășoară.
Înacelașitimp,activitățileludicedeloisirlacareiaupartetinerii,conlucreazăla
evidențiereatrăsăturilordepersonalitateșiacaracterului.
I.5Particularitățilesomato–funcționaleșimotricealeelevilordin
claseleI-IV
PARTICULARITĂȚISOMATICE
Ciclulprimaresteperioadaîncareîntregorganismulsedezvoltă.Copiiitrec
printr-operioadădecreștereșidezvoltarerelativuniformă,caresedesfășoarăinaintea
instalăriipubertății.
Creștereaseatenueazăușorîntre6-7ani,iardupă8aniseamplificădinnou.
Tabelulurmătorevidențiazăcelemaiinsemnateipostazedinplanulcreșterii
(greutateșiînălțime).
BĂIEȚI FETE
Vârsta(ani)Greutate(kg)Talie(cm)Greutate(kg) Talie(cm)
7 20,2 113 19,1 111
8 22 118 20,9 116
9 26,7 128 25,6 126
10 29 132 28,9 131

Delavîrstade7aniauloccâtevaproceseimplicateîncreștereșidezvoltare.
Dințiidelapteîncepsăfieschimbațicudințiipermanenți,definitivi,caoconsecințăa
intensificăriimetabolismuluicalciului.
Seintensificăprocesuldeosificarealtoracelui,alclaviculelorșialcoloanei
vertebrale,șialbazinuluilafetițedupăvârstade7ani;deasemenea,seaccentuează
procesuldecalcifierealoaselormâinii.
Copiiișipărințiitrebuieatenționațicuprivirelapozițiilevicioaseșipurtarea
servietelorsaughiozdanelorpreagreledeoareceacesteaproducdeformăriale
coloanei,lașapteanicurburafiindinstabilă.
Estenecesarăcălireanormalăaorganismului,practicareasporturilor,
deprinderilorigienice.
PARTICULARITĂȚIFUNCȚIONALE
Importanteaspectesecontureazăinceeacepriveștelegăturilefuncționale
nervoase.Lașapteanicreierularecca.1200globiifrontaliajungla27procentedin
totalulsubstanțeinervoaseacreierului.
Injurulvârsteideșaseanicopilulestesensibil,dificil,instabil,oboseșteușor,are
indispozițiilaalergii,schimbareadentițieiîiafecteazăpoftademâncare–elpreferă
mâncărurimoi,arefanteziialimentare.
Mirosulcopiilorsedezvoltărelativdiferențiat,astfelîncâtla8–10anielesunt
bineconturate,copiluldistingândmirosurilesăpunurilorfine,deexemplu,darși
mirosuriledebenzină,uleiuri,șiderășini.
Frecvențarespiratorieesteaproximativde22-24respirațiipeminut,la7ani,și
la20-22derespirațiipeminutla10–11ani.
Aparprimelemanifestăriinsistemeleendocrinșinervos,modificăricarepreced
proceselepubertare.
Creșteforțademuscularășiseaccentueazăextremeledestângacișidreptaci,iar
proceseledeexcitațiepredominăfațădeceledeinhibiție,faptcedeterminăomare
receptivitateșiușurințălaformareadeprinderilormotrice.
PARTICULARITĂȚIPSIHICE

Dezvoltareapsihicăîncepesăseafirmeprinaprofundareagândirii,evoluția
proceselorpsihice(memoria,percepția,atenția).
Gândireaareunpronunțatcaracterlogic,intuitiv.
Acelașilucruseremarcășilamemorie.Setrecedelaomemorieintuitivăce
predominăla6–7ani,launalogică,datorităinfluențeiprocesuluideînvățământ.
Capacitateadeprelucrare,reproducere,fixareșistocareactivăamemorieise
perfecționeazăprinrepetărisistematice,pela9ani.
Laaceastăvârstămemoriamotricăseaflăînstrânsălegăturăcumemoriavizuală.
Imaginațiaestesimplă,orientatăspreobiectesimple,concrete.Sedezvoltă
imaginațiareproductivășiceacreatoare.
Creștereasensibilității,acapacitățiideorientareînspațiușiapercepțieitimpului
ducladezvoltareacapacitățiisenzoriale.
Dezvoltareacapacitățiideaobservaserealizeazăînjurulvârsteide8ani.
Laaceastăvârstăîncepeconcretizareaprinsensibilitateșiechilibruavieții
afective.
Spre9anicreșterandamentulactivitățiidepusedecătreelevi,datoritămotivației
șiaînvățăriiconștiente,voluntare.
Dela8aniseevidențiazărelațiadintreintereselecopiluluișicapacitățileși
aptitudinilelui.
Spresfârșitulacesteiperioadesereliefeazădimorfismulsexualcarefavorizeazăs
\eparațiaspontanăafetelordebăieți.
PARTICULARITĂȚIMOTRICE
Calitățilemotricedebazăpotajutalastudiereaniveluluiparticularitățilormotrice
aleelevilor.
Între7și11ani,creștedisponibilitateamotrică,permițândformareacorectăa
deprinderilormotricedebază,cucaracteraplicativșispecificdiferitelorramuride
sport,iarpentrusportuldeperformanță–posibilitateapregătiriisistematicede
timpuriu.
Calitățilemotricesuntînsușirialeorganismului,materializateprinposibilitatea
acestuiadeaexecutaacțiunicarenecesităîntr-ooarecaremăsurăforță,rezistență,
vitezăoriîndemânare.Eleprezintăparticularitățidiferiteînfuncțiedevârstășide
pregătiresportivă.

Însuccesiuneaprioritarăavârstei,deosebimurmătoarelecalitățimotrice:
Forța,viteza(întâlniteînspeciallașcolarulmic),îndemânareașirezistența.
Vitezaestecapacitateaaptitudinalăaunuiindividdeaefectuaactesauacțiuni
motricecuorapiditatemaximă,într-untimpcâtmaiscurt.Calitateamotricăviteza
depindedemoștenireaereditarășisedesăvârșeșteprinpregătiremetodică,înspecial
lavârstașcolaruluimic.
Odatăcuvârstade9-10anisepoateacționasistematicpentrudezvoltareatuturor
formelordemanifestareavitezei.
DragneaA.șicolab.auevidențiatprintr-unstudiucălaaceastăvârstă”fetele
suntcapabilesădezvolteovitezădedeplasaremaibunădecâtabăiețilorcu0,3”.”
Vitezadereacțiela8-10areodinamicăascendentălasemnalevizualepânăla
vârstade20-30anicândatingevalorimaxime,dupăcareîncepesăscadătreptat.
Inperioadadevârstă9-10anisedezvoltăînspecialvitezadereacțiemotricăși
vitezadeexecuție.
Îndemânareareprezintăcapacitateaomuluideaexecutaacteșiacțiunimotrice
complexecuprecizie,corecteșicuamplitudineînspațiușitimp,cuminimdeconsum
energeticșinervos.Încomponențaîndemânăriiintrăunansambludecalități:
orientareaînspațiu,suplețea,mobilitatea,coordonarea.
Lavârstașcolarămică,pânăla7ani,sedezvoltămaimultîndemânarea,grație
predominațieiproceselordeexcitație.
Injurulvârsteide7ani,copiiapreciazămaigreucorelațiilespațialedecâtla8–9
ani.
Capacitateadeapreciereamărimilorspațialeesteslabdezvoltatălaaceastăvârstă
darpoatefiameliorată.
Feteleprezintăvalorimaiscăzutealecoordonăriianumitoractemotrice(maiales
laaruncări)încomparațiecubăieții.
Înjurulvârsteide7anicreștegraduldepreciziealexecuției,urmândsăstagneze
între9-10ani.
Mușchiimici(mână)prezintăunnivelmaimaredecoordonarealmișcărilor.
Îndemânareadepindedeurmătoriifactori:
-Capacitatedereacție;
-Gândirearapidăasituațieidate;
-Echilibru;
-Coordonareamembrelorinsituațiiciclice,acicliceșiritmuridiferite;

-Diferențiereșireproducereamișcării;
-Capacitateamușchilordearecepționarapidexcitația;
-Mobilitatea;
-Capacitateadeanticiparecareestedeterminatăînmaremăsurăderepertoriutehnic
alsubiectului;
-reprezentareacâtmaiprecisăamișcărilornoiceurmeazăaseînvăța;
-niveluldedezvoltareacalitățilormotriceșiacombinațiilordintreacestea(viteză,
rezistența,forța)etc.
Forțaexplozivă(detenta)amembrelorinferioareînscrieinclaseleI–IV,olinie
ascendentă,cuunritmanualinegal(2,3cm,0,2și3,1cm),iarcavaloriabsolute,
băiețiiînregistreazăosuperioritatede0,9–1,8cm.
Detentabrațuluiseexprimădiferitlabăiețifațădefete,atâtdinpunctdevedere
alvalorilorabsolutecâtșiaritmuriloranualedecreștere(băiețiiînregistreazăunplus
inițialde4,6mșiunritmanualsuperiordeaproximativ1,3m).
Forțaflexorilormembrelorsuperioareevolueazălent,concordândcuraportul
dintrepârghiaosoasășivaloareamaseimusculare.
Seremarca,atâtlabăiețicâtșilafete,unritmmaibunîntreclaseleI–II.Forța
extensorilorbrațelortraseazăoevoluțiesimilarăflexorilor,iarvalorileinițialeși
ritmurilesuntrelativegaleîntrebăiețișifetelaclaseleI–II.
Musculaturaflexorilorabdominaliprezintăovaloareinițialăcorespunzătoare,
atâtlabăiețicâtșilafete(26,4–27,6).
CelmaimareritmdecreștereseînregistreazălaclaseleI–IIlabăiețișiIII–IV
lafete,apoi,deșiareuncaracterascendent,seobservăoreducereanualăsituatăîntre
3–3,5repetări,labăieți.
LafinalulclaseiI,feteleaucompetențabiologicădeaefectua4’,iarbăieții5’
30”dealergarecontinuă.LaterminareaclaseiaIV-a,datelemediipețarăatestă
capacitateafetelordeaalerga6`30”,iarbăieții10`.
Cașicalitățilemotrice,deprinderileșipriceperilemotricesuntuneledincelemai
importantecomponentealeprocesuluiinstructiv-educativaleducațieifizicecarese
formează,seinvațășisedobândescînontogeneză.
Deprinderilemotricesuntprocesedeinstruirespecializate,seconsolidează
neuniform,seînsușescprinrepetărimultiple,formândstereotipuriledinamice,șica
atare,formeazăreflexelecondiționate.Pefondulunuiconsumminimdeenergie,după
ceseconsolidează,seexecutăcuindicisuperiorideprecizie,cursivitate,stabilitate,

coordonareșirapiditate,formândînfazalorsuperioarăsimțurile(almingii,alapei,
etc.)
Deprinderilemotricesuntclasificatedupămaimultecriteriiastfel:
A)Dupăgraduldeautomatizare
-elementare:mersul,alergarea,pedalareapebicicletă,înotul,vâslitul;
-complexe:săritura,aruncarea–prinderea,scrimă,box,lupte,echilibrul,târârea,
cățărarea,escaladarea,ridicareașitransportuldegreutăți,tracțiunileșiîmpingerile.
Uneledeprinderimotricesuntfolositedinvârstapreșcolară,atâtinrelațiacu
mediulînconjurător,câtșiinprocesuldeînvățământpreprimar.
Laclaseleprimaresedoreșteînsușireaexecuțieicorecte,economiceșiconștiente
aacestordeprinderi,iarprinexersarealorsevizeazădezvoltareaacestorcalități,a
coordonăriigenerale.
ÎntâlnimlaclaseleI–IVurmătoareledeprinderi:
Mersul–obișnuit;
-Incadență;
-Pevârfuri;
-Pecălcâie;
-Fandat;
-Ghemuit;
-Cupasadăugatsauîncrucișat;
-Cuocolirea(trecerea)obstacolelor;
Mersulesteunactmotriccaredeserveștefuncțiadelocomoțieaomului;se
perfecționeazăinprocesulcreșterii;seefectueazăcucelmaimarerandament,cucea
maieconomicăcheltuialădeenergie.
Lașcolarulmicseconstatăgreșelideexecuțiesauținută,precum:
-Deplasareacuvârfulpicioarelororientaleinafarăaxuluideînaintare;
-Târșireapicioarelor;
-Privireainpământ;
-Merstropotit,zgomotos;
-Mișcarerigidăabrațelor;
-Neconcordanțăcuacțiuneapicioarelor;
Înlecțiiledeeducațiefizicăvarianteledemerssefolosescpentruunmersestetic,
spornic,cumișcărinaturalealebrațelorșicuorespirațiecontrolată.
Alergarea–obișnuită;

-Cujocdegleznă;
-Cugenunchiisus;
-Cupendulareagambeiînapoi;
-Cupasadăugat,încrucișat;
-Cuocolireaunorobstacole;
-Cupicioareleîntinseînainte;
-Cuîntoarceride180°,360°;
-Cuopririindiferitepozițiilasemnal;
-Șerpuită;
-Inzigzag;
-Peloc;
-Accelerată;
-Deviteză;
-Dedurată.
Alergareaesteunactmotricnaturalceexecutăcelemaimariinfluențeasupra
capacitățiiderezistențăaorganismului.Easecompunedintr-oseriedestructuri
motriceexecutatedemembreleinferioare,lacareparticipășicelelaltesegmenteși
reprezintăomodalitatedelocomoțiecuovitezădedeplasaremaimaredecâtprin
mers.
Pânăla9–10anitrebuiesăseformezedeprindereadealergarecorectă,deoarece
inaceastăperioadăseîncheieultimaetapădecoordonareaactelormotrice.
Deprindereacorectăinalergareconstăin:mișcărilargi,libere,ușurințăde
contractare,împingereenergetică,ridicaresuficientdeînaltăacoapseipiciorului
înaintedeașezareapicioruluipesol.
Potapăreașiunelegreșelidealergare,precum:
-Alergareatropotită;
-Așezareapicioruluipecălcâie;
-Alergareîncrucișată;
-Încrucișareapicioarelor;
-Răsucireainafarăalabeipicioruluișiorientareaspreexterioragenunchiuluiin
momentulsprijinuluipesol;
-Oscilațiialetrunchiuluiînplanlateral.
Conformprogrameideeducațiefizicăpentruciclulprimar,sedistingurmătoarele
tipuridealergare:

-peplanplat(inițiazăeleviiintehnicaalergării,apasuluilansatdefondșisemifond,a
pasuluideaccelerare,apasuluilansatdeviteză,astartuluișialansăriidinstart;
-alergareacuobstacole–estecombinatăcuexercițiidesăriturisauescaladarede
obstacole;
-alergarepeterenvariat(numaiclaselemari).
Școlarulmicaleargămult,sejoacăalergând,îiplacesăschimbedirecțiade
alergareinmodspontan,săurmăreascășisăfieurmărit.Reprizeledealergaredin
joculcopiilorsuntrelativnumeroase,dardescurtădurată,obosealaaparerepede,dar
dupăuntimpdeodihnăcopilulestecapabilsăreiajocul.
Tehnicaînvățăriisefaceprinalergăricuvitezăscăzută,printr-ovariatăgamăde
exerciții
-alergarecujocdeglezneintempo,uniformsaucuaccelerare;
-alergarecugenunchiilapiept;
-alergarecupendulareagambeiînapoi.
Săritura:
MultîndrăgitedecopiiidinclaseleI+IV,săriturileconstituiemijloaceeficientece
potfifolositecumultiplevalențeinlecțiadeeducațiefizică.
Variantedesărituri:
-depeloc;
-cudesprinderedepeunpiciorsaudepeambelepicioare;
-cuîntoarcere;
-cupassăltatsaucupassărit;
-înlungimedepelocsauînlungimecuelan;
-lacoardăpeambelepicioare;
-pesteobstacolecuelanperpendicular;
-cuatingereaunuiobiectsuspendat;
Uneoriinexecuțiasărituriiconstatăm:
-slabăcoordonarealucruluibrațelor;
-aterizaredură,lipsitădeelasticitate,dincauzaunoramortizăriinsuficiente;
-lipsaforțeidedesprinderedepeunpiciorșiaterizarepeambelepicioare(laclasaI);
-lipsacoordonăriibrațelorșiapicioarelorinexecutareapasuluisăltat;
-lipsaunuiritmadecvatinalergareadeelan.
Sărituraincludemaimultefaze:
-elanul(poatefifăcutdepelocsaudindeplasare);

-bătaia–elementcheieinrealizareasărituriieficace(trebuiesăfieenergicăși
efectuatăintimpcâtmaiscurt);zborul,poateficontinuusauîntrerupt;
-aterizarea–momentulincarecorpulatingesolul.Trebuieexecutatăprecis,corect,
astfelîncâtsăseeliminesausăatenuezecâtmaimultșoculprodusintimpul
aterizării.
Aruncareașiprinderea:
Prinaruncareseînțelegeîndepărtareadecătreindividaunuiobiectladistanțăsaula
țintăprintr-oacțiunemotricăabrațelor,carepoateluaformadeîmpingere,azvârlire
saulansare.
Prindereaconstăinreținereaunorobiecteceseîndreaptăspreindividcuotraiectorie
diversăprintr-oacțiunedeamortizare,lucrurealizatcuomână,cuamândouăsau
simultanșicualtesegmentealecorpuluicareparticipălaacțiuneadeamortizarea,
esențialăinrealizareaacțiuniideprinderepentruatăiadeplasareaobiectuluideprins,
prevenindricoșareasauvătămareamâinilor.
Clasificare:
-aruncareacuomânădepeloc;
-aruncarealațintăfixăorizontalăsauverticală;
-rostogolireamingiipesol;
-aruncareacuomânădepeumăr;
-aruncareacudouămâiniînainte,cudouămâinicuspatelepedeasupracapului;
-prindereamingiicudouămâiniînainte,cudouămâinicuspatelepedeasupra
capului;
-prindereamingiicudouămâinilapieptdinmersșidinalergare;
Acesteacțiunitrebuieabordateîmpreună,unafărăaltaneputându-serealiza.
Încadrulexecuțieipotapăreagreșeliprecum:
-oprireaprelungităîntreelanșiaruncareapropriu-zisă;
-pozițiafrontalăincorectă;
-nefolosireaforțeidepropulsieapicioarelorșiabazinului;
-folosireaexclusivăabrațuluiinefectuareaaruncării;
-aruncareacubrațulîntinslateralsaucubrațulîndoit,darmișcareaporninddin
dreptulumăruluisauchiardinfațaacestuia;
-extensiaexageratăabrațuluiînapoi;
-răsucireacotuluiinafară,influențeazănegativtraiectoriaaruncării;
-adoptareaunorpozițiigreșiteapalmelor,mâinilor,abrațelor;

-lipsafazeideîntâmpinaresaucontactuldurcuobiectul;
-lipsadeapreciereadistanțeișiavitezeiobiectului;
-nuseurmăreșteobiectulpetraiectoriasa;
-lipsadecoordonareamișcăriibrațelor.
Deprinderimotriceutilitare:
a)echilibrul:-peolinietrasatăpesol,pebancadegimnastică;
-merspeplaninclinat;mersinechilibrucutransportdegreutăți;
b)târâre:-deplasareapepalmeșipicioare;deplasarepepalmeșigenunchi;
-deplasareapeantebrațe,pepicioaresaugenunchi;
-deplasarenumaicuajutorulbrațelor;
c)tracțiuni:-înbrațelabancadegimnastică;
-îngrupde2-6elevi(coarda,baston,frânghie);
-împingeriinbrațe,picioare.
d)transportdegreutăți:-individualeoriîngrup;
-transportulunuicoleg(înspate,înroabă,dupăcap);
e)cățărarea:-peplaninclinat;lascarăfixă;pealtaaparate.
f)escaladarea:-trecereadepeoscarăfixăpealtaapropiată;
-escaladareaaparatelordegimnastică;escaladareaunuigard;
-urcareaîncopac.
EleviiclaselorI–IVpracticăcuplăcereacestedeprinderimotriceutilitare.Lise
stimuleazăastfelrespirația,lisedezvoltăforțașirezistențalaefort,sistemul
echilibrului,musculaturii,lisemăreștemobilitateacoloaneivertebrale,precumși
unelecalitățimorale:perseverența,curajul,încredereainforțeleproprii.
I.6Clasificareajocurilordemișcare
Caracteristicileprincipalealejocurilordemișcaresuntdeterminate,înprimulrând,de
naturalor,devârstacelorcarelepractică,debazamaterialăexistentă.Pentrucopii,
eleconstituiestimulentulprincipalaldezvoltăriipsihice,avândunrolimportantîn
activitatealorprezentășiviitoare.
Înliteraturadespecialitate,jocuriledemișcaresuntclasificateastfel:
•K.Grosspropuneurmătoarelecategoriidejocuri:
▪cufuncțiigenerale;

▪deexperimentare;
▪motorii;
▪senzoriale;
▪intelectuale;
▪devoință;
▪afective.
•DupăQuèrat,jocurilepotfiîmpărțiteîn:
▪jocuricucaracterereditar(vânătoare,luptă);
▪jocurideimitație;
▪jocurideimaginație.
•Ed.Claparèdepropuneurmătoareaclasificare:
▪jocurialefuncțiilorgenerale(senzoriale,motorii,psihice);
▪jocurialefuncțiilorspeciale(deluptă,devânătoare,familiare,deimitație).
•W.Sternîmpartejocurileîn:
▪individuale;
▪sociale.
•C.Buhlersusțineurmătoareaclasificare:
▪jocurifuncționale(senzorio-motorii);
▪jocurideficțiuneșiiluzie;
▪jocuridereceptivitate;
▪jocurideconstrucții;
▪jocuricolective.
•J.Piagetîmpartejocurileîntreicategorii:
▪jocuri,exerciții;
▪jocuricureguli;
▪jocurisimbolice.
•PsihologulU.Șchiopuaelaboratoclasificaredinpunctuldevedereal
conținutului:
▪jocuridereproducereaunorevenimente;
▪jocuridemișcare;
▪jocuridecreație;
▪jocuricusubiect,cureguli.
•Gh.Cârsteaclasificăjocurilepecriteriulmotricității,astfel:
▪jocuridemișcare;

▪jocuripregătitoarepentrujocurilesportive;
▪jocurisportive.
Deasemenea,totacestaclasificăjocurilepebazaunuisetdecriterii,astfel:
a.Dupămoduldeorganizareaparticipanților:
▪jocuricuîmpărțireacolectivuluipegrupe(sauechipe);
▪jocurifărăîmpărțireacolectivuluipeechipe(grupe).
b.Dupăloculdedesfășurare:
▪jocuriînaerliber;
▪jocuriîninterior.
c.După„mediul”sauterenulpecaresedesfășoară:
▪jocuripesuprafațăuscată(teren,salăetc.);
▪jocuripezăpadă/gheață;
▪jocuripeapă.
d.Dupăzonageografică:
▪jocurilamare;
▪jocurilamunte.
e.Dupăgradul„organizatoric”încaresepractică:
▪jocuriîntabere;
▪jocuriînstațiunibalneo-climaterice;
▪jocuriînlecțiiledeeducațiefizică;
▪jocuriîn„recreațiaorganizată”;
▪jocuriînactivitateaindependentă.
f.Dupăobiectiveleinstructiv-educativepecarelevizează:
▪jocuripentruatenție,captareașieducareaacesteia;
▪jocuripentrudezvoltareacalitățilormotricedebază;
▪jocuripentruînvățareadeprinderilorși/saupriceperilormotrice(consolidarea,
perfecționareasauverificareaacestora).
g.După„materialelefolosite”:
▪jocuricuobiecte,aparate;
▪jocurifărăobiecte,aparate.
h.Dupăobiectiveleactivitățiideeducațiefizicășisportivă,jocurile
demișcarepotficlasificateastfel:

▪jocuripentruînvățarea,consolidareașiperfecționareadeprinderilormotrice
debazășiutilitar-aplicative(jocuripentrualergare,pentrusărituri,pentruaruncări;
jocuripentrucățărare,jocuripentrutârâreșijocuripentruescaladare);
▪jocuripentruînvățarea,consolidareasauperfecționareadeprinderilorși/sau
priceperilorspecificediverselorramurișiprobesportive;
▪jocuripentrudezvoltareacalitățilormotricedebază;
▪jocuripentrucaptarea,educareaatenției.
Trebuiesăavemînvederecă,îngeneral,clasificărileauroldidactic,indicând
valențelecaracteristiceșiobiectivelespecificeurmăriteprinpracticarealor.
Adesea,însă,unulșiacelașijocareomultitudinedeobiectiveșiefecte
instructiv-educative.