I.1.Aspectegeneralealeeducațieifiziceînciclulgimnazial______________________________________4 [603452]

CUPRINS_________________________________________________________________3
CAPITOLULIINTRODUCERE_______________________________________________4
I.1.Aspectegeneralealeeducațieifiziceînciclulgimnazial______________________________________4
I.2.Aspectegeneraleantrenamentuluisportivînjoculdefotbal___________________________________9
I.3.Motivareaalegeriitemeișigraduleideactualitate_________________________________________11
I.4.Fotbalînșcoală_____________________________________________________________________11
I.5.Încălzireasportivului________________________________________________________________15
CAPITOLULIIFUNDAMENTAREATEORETICĂATEMEI_____________________19
II.1.Particularitățimorfo–funcționalealeelevilordinciclulgimnazial_______________19
II.1.1.Particularitățilesomatice___________________________________________________________20
II.1.2.Particularitățilefuncționale_________________________________________________________21
II.1.3.Particularitățilepsihice_____________________________________________________________23
II.1.4.Particularitățilemotrice____________________________________________________________26
II.2.Selecțiașiformareaechipeireprezentativeșcolare____________________________28
II.3.Conducereaechipeișcolare_______________________________________________30
II.4.Încălzireaînjoculdefotbal_______________________________________________32
CapitolulIIIORGANIZAREACERCETĂRII___________________________________34
III.1.Duratașietapelecercetării__________________________________________________________34
III.2.Metodeledecercetare______________________________________________________________34
III.3.Subiecțiicercetăriișiactivitatealor___________________________________________________34
CapitolulIVPRELUCRAREAȘIINTERPRETAREADATELOR__________________34
IV.1.Evoluțiaindicatorilormorfo–funcționaliaielevilor______________________________________34
IV.2.Dinamicaindicatorilordepregătirefizicășitehnică______________________________________34
IV.3.Rezultateobținutedeechipăîncompetiții______________________________________________34
CONCLUZII______________________________________________________________34
BIBLIOGRAFIE___________________________________________________________34
ANEXE__________________________________________________________________34

CUPRINS

CAPITOLULIINTRODUCERE
I.1.Aspectegeneralealeeducațieifiziceînciclulgimnazial
Noțiuneadeeducațiefizicăestedefinităcafiind”activitateacarevalorificăsistematic
ansamblulformelordepracticareaexercițiilorfiziceînscopulmăririiînprincipala
potențialuluibiologicalomuluiîncorcondanțăcucerințelesociale”(TătaruC.,2001).
Învățământulgimnazialreprezintăonouătreaptă,superioarăînvățământuluiprimar,fapt
caredetermină”dinparteaelevuluieforturideadaptare,maialeslanoulsistemdeorganizare
careînunelecazuriconstăîntrecereadelamoduldepredaredecătreunsingurcadrudidactic
(învățătorul)atuturordisciplinelordeînvățământ”(CobârzanH.șiProdeaC.,1999).
Desigurcăeducațiafizicăpredatădecadruldidacticcalificatreprezintăocontinuare
fireascăaprocesuluiînceputînclaseleI-IV,îndreptatspreperfecționareadezvoltăriifizicea
capacitățiimotriceaelevilor.
Îngimnaziu,educațiafizicăesteprezentăcaobiectdestudiuînplanuldeînvățământși
facepartedingrupaobiectelorcarecontribuielaeducareafizicășiesteticăaelevilor.La
claseleV-VIIIsepredădouăoresăptămânal,cuexcepțielaclasaVIII,undesepredădoaro
orăpesăptămână.
Planuldeînvățământalcicluluigimnazialeste”ocomponentăreglatoareesențialăa
curriculum-uluinațional,fiinddenumitplancadru,elreprezentândprincipalulinstrumentde
politicăeducațională.”(ScarlatE.șiScarlatM.B.,2002).Acestaoferăosoluțiedeoptimizare
abugetuluitimppentruactivitățilecomunealetuturorelevilordințară,asigurândastfel
egalitatedeșanseacestora.Șanseleegaleserealizeazăînaceaparteaplanului,denumităîn
modgeneric”trunchiulcomun",careînsumeazănumărulminimdeoreobligatoriiderealizat
delatoateariilecurriculare,căroraseadaugăcurriculm-ulladeciziașcolii,princareșcoala
capătăautonomiadeadecideasupraunuisegmentalcurriculum-uluinațional,dândastfel
posibilitateadefiniriiunortraseeparticularedeînvățareaelevilor.Număruldeoredin
curriculumladeciziașcoliireprezintădiferențadeoredelaminiumobligatoriuderealizat
(prevăzuteîntrunchiulcomun)lanumărulmaximdeoreadmisdeplanuldeînvățământ,
diferitedelaunandestudiulaaltul.Înceeacepriveșteeducațiafizică,planuldeînvățământ
prevede(laînvățământulobligatoriu)oplajăorarăcarecuprinde2-3oresăptămânalpentru
claseleI-VIIși1-2oresăptămânallaclasaaVlII-a.Aceastăplajăpresupunedeciunnumăr
minimdeore,(două)șiunnumărmaximdeore(trei).
Conținutulprocesuluideînvățământîneducațiafizicăestestabilitprinprogramecare
prezintăcunoștințele,priceperile,deprinderile,calitățilemotricecetrebuieformatesau
dezvoltatepegrupe/clase.Diversitateacondițiilorconcretedelucru,generatădefactorii

geografici,climatici,șibazamaterialăimpunfiecăruiprofesordeeducațiefizică
sistematizareașiprogramareainstruiriiînfuncțiedeacestea.Deaceea,conținutulprogramei
caretrebuiepredatșiînsușitdecopiiprevedeșielementele”laalegere”,faptcaredetermină
conținuturișisistematizăridiferite.Indiferentdecondițiiledelucru,înplanificareaactivității,
cerințeleminime,stabilitedeprogramă,trebuieînmodobligatorsăfierealizate.
Continuitateaestecomponentăaacestuiprincipiucaresubliniazănecesitateadesfășurării
ritmiceatâtaprocesuluidepredare,câtșiaceluideînvățare,condițiefundamentalăpentru
formareastereotipurilordinamiceșiautomatizăriidepriderilorșipentruacumulările
progresiveîndomeniulcalitățilormotrice.Întreruperileprocesuluideînvățământ,
nerespectareaorarului,desfășurareaaltoractivitățiîntimpulafectateducațieifizice
prejudiciazăeficiența,determinândpierderea,uitareacunoștințelorșideprinderilorînsușite,
câtșiscădereaniveluluidepregătirefizicădobândit.
Alțiautori(BartaA.șiDragomirP.,1999),menționeazăoseriedemăsuripecareun
cadrudidacticdespecialitate,careserespectă,trebuiesăleadopteînvedereaîndeplinirii
acestuiprincipiu(alcontinuității)șianume:
−analizaîndetaliuaconținutuluiprogrameipentruclasa/grupalacarepredă;
−cunoaștereaparticularitățilorșiposibilitățilorcolectivuluicucarelucrează(încazulunei
clase/grupenoi)saurealizareauneievaluăricucaracterdebilanțarezultatelorobținutede
copii/eleviînanulșcolarprecedent;
−inventariereacondițiilordelucrușiamaterialuluididacticdisponibil;
−funcțiedeceledemaisus,vastabiliconținutulconcretaleducațieifizicepentrugrupa/clasa
sa;
−sistematizareadeprinderilorpe”familii”(grupe,capitole)cuelementecomuneale
mecanismuluidebazășipredarealorînordineacrescătoareacomplexității;
−dezvoltarearezistențeigeneralelaeforturiaerobeseprogrameazălaînceputulperioadeide
lucruși,progresiv,pefondulacesteia,seacționeazăpentruîmbunătățireavitezeișia
îndemânării;
Princaracterulsăupracticșicerințeledeînsușirecorectăaelementelordeconținut,
educațiafizicăesteunuldinobiecteledeînvățământîncareprocesuldeînvățareimplică
corectareaimediată,efectuatăchiarpeparcursulexersării.
Oparticularitatealecțiilordeeducațiefizicășcolarăoconstituiefaptulcăelese
realizeazăînzileșiorediferitepentruaceeașiclasă,încadrulunuiorarstabilit.Îngeneral,
claselesuntdemixtate,cuscopulrespectăriiparticularitățilordesex,almăririieficienței
activitățiișialasigurăriiunuiclimateducativcorespunzător.Participareaelevilorlalecțieeste

obligatorie,noteleobținuteintrândîncalcululmedieigenerale,iarabsențeledeterminândnota
lapurtare,eventualșialtesancțiuni.Specificăeducațieifiziceșcolareesteșistabilireaunui
sistemdecerințe(probeșinormedecontrol)careauroluldeaevidențiaprincipalele
preocupăriinstructiv-educativepropriifiecăreiclaseșideaapreciașiverificanivelulde
pregătireaelevilor.Deșiobligatorii,programeledeeducațiefizicăsuntsuficientdeelastice
pentruapermitecaîncadruluneiorientăriunitaresăsemanifesteinițiativeînsensul
valorificăriișiadaptăriilavarietateacondițiilorexistenteînșcolilenoastre.Trebuiemenționat
căînșcoalăactivitățileprevăzuteînprogrameledeeducațiefizicănuurmărescsăepuizeze
întregulconținutaldomeniului,ciseopresclaelementeleluiesențiale,laînțelegerea
structuriifundamentaleaunorgrupedeexerciții,probeșiramurisportive,acesteafiind
prelucratedinpunctdevederedidacticpentruafacilitainițiereaelevilorînpracticarea
ramurilordesportprevăzuteînprograme,însușireaunorcomplexedeexercițiicucaracterde
fortificare,prevenireșicorectare,concomitentcuexercitareaunorinfluențespecificeși
asociate(dezvoltareacalitățilormotrice,activizareașiperfecționareaprincipalelorfuncțiiale
organismului,creștereacapacitățiideefort,dezvoltareaspirituluideobservație,aimaginației,
gândiriicreatoare,dârzeniei,perseverenței,curajuluietc.).Specificăeducațieifiziceșcolare
esteșidiversitateaconținutuluiactivitățilorcepotfiorganizateînscopulrealizării
obiectivelorfixateînprograme.
Fiindprezentăîntoateclaselelanivelgimnazial,educațiafizicăocupăunlocimportant
încadrulprocesuluideinstruireșieducareatinerilor.Alăturidecelelalteobiectede
învățământ,eacontribuielapregătireamultilateralăaelevilor.Avantajelepredăriiactivității
deeducațiefizică,îndeplineșteurmătoarelesarcini(MogoșAl.șicolab.,1966):
−întărireasănătățiișibunadezvoltareaorganismuluielevilor;
−formareașiconsolidareadeprinderilormotricecucaracteraplicativșiacelorspecifice
diferitelorramuridesport;
−dezvoltareacalitățilormotricedebază,viteza,îndemânarea,forțașirezistența;
−formareașidezvoltareatrăsăturilormoraleșidevoință;
−formareaunornoțiuniteoreticedespreeducațiefizicășiaobișnuințeideapractica
sistematicexercițiilefizice.
Dinprezentareasarciniloreducațieifizicereiesecăacestobiectdeînvățământnutrebuie
privitînmodunilateral,numaiprinprismaroluluipecareîlareîndezvoltareafizicăși
întărireasănătățiielevilor.Educațiafizicăexercităoinfluențămultilateralăasupradezvoltării
elevului,deoareceeaseaflăînstrânsălegăturăcutoatecelelaltelaturialeeducației.

Obunădezvoltareintelectualănecesitășiobunădezvoltarefizică.Sănătateași
dezvoltareafizicănormalăsporescbunadispozițieaelevilor,atențiașiputerealordemuncă,
măresccapacitateadeasimilareacunoștințelor,facsăcreascăsucceselelaînvățăturășiîn
activitateapracticăaelevilor.
Multitudineașivarietateaformelorprincareseorganizeazășisedesfășoarăactivitateade
educațiefizicășisportînînvățământtrebuiemaibinefolositădeprofesoriînpractică.
Asistămînsă,înmulteunitățișcolare,lareducereaîntregiiactivitățidoarlaformeleprevăzute
înplanuldeînvățământ,sauchiardeloc(dinlipsaspațiuluișiamaterialelorsportive),ceeace
esteinsuficientpentruaasiguraîndeplinireaobiectivelorșisarciniloracestuiobiect.
Pevremuri,pelângăactivitateadeeducațiefizicăsedesfășurașialteformealeacestei
activitățicaremeritămenționate,cumarfilecțiadeactivitățisportive,gimnasticadeînviorare,
gimnasticaînregimulzileideșcoală,activitateasportivălasfârșitdesăptămânasauexcursii
șidrumeții,foarteapreciatedeelevi,careînziuadeazinuîșigăsescunlocînpreocupările
cadrelordidactice,uneoriniciactivitateadebază.
Dinconsiderentedeordinorganizatoricînmulteunitățișcolareprocesuldeînvățământla
educațiefizicăsedesfășoarăcucolectivemixtedeelevi.Dacăpentrucelelaltedisciplinede
învățământacestlucrunureprezintăniciunfeldedificultate,pentrurealizareaprocesului
didacticlaeducațiefizicăestenecesarsăfieluateoserieîntreagădemăsuripentruasigurarea
unorlecțiieficientechiarșiatuncicândînaceeașiorăselucreazăconcomitentcubăiețiși
fete.
Peparcursuluneilecțiiexistășimomenteîncareactivitateapracticăsepoatedesfășura
concomitentcuambelegrupedeelevi,fărădificultăți,făcându-seeventualunelemiciadaptări
privindduratasaucomplexitateaanumitorexerciții.Astfeldemomentesepotîntâlniînprima
șiultimapartealecțieișiuneoriînparteafundamentalăaacesteia,cândsepredauanumite
temedinjocurilesportiveșiatletism.
Principalelecerințelegatededesfășurarealecțiilorcuefectivemixtedeelevi(ScarlatE.,
1981):
−organizareapermanentăaspațiuluidelucruînașafelîncâtprezențabăiețilorsănu
influențezeparticipareaactivălalecțieatuturorelevelor,cuprecădereaaceloramaipuțin
dotate.
−asigurareaîndepliniriicerințelorprogrameișcolarepentruambelesexe;legatdeaceastase
impuneșioriguroasăselecționareamijloacelorderealizareatemelordelecție.
−asigurareapeparcursulaceleiașioreaunuianumitritmdeexecuțieșiauneianumite
cantitățideefort,diferitpentrufeteșibăieți.

−folosireaintensivășieficientăatuturorinstalațiilor,materialelorșibazeisportivecaresă
permităfiecăreigrupeconsolidareaprinrepetareîndelungatăaanumitordeprinderidetehnică
sportivă.
−realizareadezvoltăriioptimeadiferitelorcalitățimotriceatâtprinorganizareaexersăriipe
grupeseparatedefeteșibăieți,câtșiprinfolosireaunormetodedelucrufrontal,cumarfide
exempluactivitateaîncircuit.
Acelașiautor,oferăunelesoluțiipentrueliminareasaudiminuareadificultățilorapărute
înlecțiilecuefectivemixteîndiferitemomentealelecției.Pentruactivitateadinprimele
momentealelecției,învedereadiferențieriiefortuluidepus,profesorulvaaveagrijăcadupă
asigurareaunuinumăroptimderepetăristabilitepentrugrupadeeleve,băiețiisăcontinue
exersareaunanumittimp,înscopulsatisfaceriiintegraleacerințelormetodiceșideefortîn
raportcuposibilitățilelor;deexempluparteadealergaredinprimelemomentesevaefectua
încomun2-300m,dupăcare,întimpcefetelesedeplaseazăefectuândexercițiiderespirație,
băiețiicontinuăsăalergeîncă100m.Pentruexercițiiledeprelucrareanaliticădiferențierease
poatefaceînsensulcăînafaramodificăriidurateidelucrusemodificășiritmuldeexecuție,
sauchiarstructuraunormișcări,deexemplu:înacelașinumărdetimpi,eleviivorexecutao
mișcarespecific,,bărbătească“întimpceelevelevorexecutaaceeașimișcareîntr-oformă
specificfeminină.
Predareaeducațieifizicelaacestniveldeînvățământestedeomareimportanță,din
următoareleconsiderente(ScarlatE.șiScarlatM.B.,2011):
−cuprindeceamaiimportantăcategoriedevârstăaelevilor,caracterizatăprin:creșterea
acceleratăaorganismuluielevilordeambelesexe;seproducetrecereadelacopilăriela
adolescență;secristalizeazăparticularitățiedesex,producânduneoridezarmoniiîn
dezvoltareafizică,existăposibilitateadeinstalareaunordeficiențefizice;
−reprezintăocategoriedeelevientuziaștiînprivințapracticăriisportuluiavândatitudini
favorabile;
−dezvoltareafizicăesteacceleratăcreândprobabilitateaaparițieiunordezarmonii
diferențiatepesexe,astfelbăiețiiauocreștereacceleratăinsuficientsusținutădeomasă
muscularăadecvată,înspecialpentrutrunchi,întimpceopartedinfetedinclaseleterminale
acumuleazăomasăadipoasăexageratădeterminatădetendințelesedentarestimulateșide
preocupărilepentruaprofundareastudiului,învederaaccesăriiînciclulșcolarliceal.
Predareaeducațieifizicelaciclulgimnazial,dinpunctuldevederecalitativșiutil,
depindeînmaremăsurădecineșicumapredateducațiafizicălanivelulcicluluiprimar.

Dinacestconsiderent,înprimelelecții,profesorultrebuiesăculeagăinformațiivizualeși
practiceprivindstadiuluidedezvoltarefizică,niveluldestăpânireadeprinderilormotricede
bazășideprinderilesportiveelementareșipeaceastăbazăîșivaorientastrategiiledidactice
depredareaeducațieifizice.
înconcepereaproiectăriididactice,catedrele/profesoriivorstructuramodeluldeeducație
fizicăalșcoliișipropriiledocumentedeplanificare,încaresevorevidențiadisciplinele/
probelesportivecaresevorpreda,peparcursulcicluluigimnazial.
Îndocumenteledeplanificare,profesorultrebuiesăadoptestrategiididacticecaresă
evidențieze(ScarlatE.șiScarlatM.B.,2011):
a)contribuțiadisciplineilaceleoptdomeniide”competențecheie”stabilitede”Uniunea
Europeană”pentruînvățământulgeneralobligatoriu,dintoatețărilecareauaderatlaacest
organism;
b)cumseacționeazăpentruformareacomponetențelegeneraleșispecificeprevăzuteîn
programeleșcolare;
c)caresuntcerințelestandardelorcurricularedeperformanțăprevăzuteafirealizate(pentru
aceastădisciplină)lafinalulcicluluigimnazial;
d)contribuțiilepecarelepoateaduceeducațiafizicălarealizareafinalitățilorgeneraleale
cicluluigimnazial,alăturidetoatecelelaltedisciplineșcolareprevăzuteînplanulde
învățământ.
Dinpăcate,înmajoritateaunitățilordeînvățământdinmediulrural,dincauzalipsei
spațiuluidelucrușiabazeimaterialeestenecesaroadaptareparticularăînraportcucondițiile
existenteînfiecareunitateșcolară.EugenScarlat,înLecțiadeeducațiefizicămetodeși
mijloace,recomandăcândnuexistăcondițiioptime,predareaconcomitentăadouăjocuri
sportivedeexempluhandbalfeteșifotbalbăieți.Folosindaceastăîmpărțirepetotparcursul
anuluișcolarsevaputeaasiguraconsolidareatemeinicăadeprinderilorrespective.
I.2.Aspectegeneraleantrenamentuluisportivînjoculdefotbal
Noțiuneadeantrenamentestedefinităca”procespedagogicdesfășuratsistematicși
continuugradatdeadaptareaorganismuluiomenesclaeforturilefiziceșipsihiceintenseîn
scopulobțineriiderezultateînainteîntr-unadinformeledepracticarecompetitivăa
exercițiilorfizice”(TătaruC.,2001).
Inexpresiaantrenamentuluisportiv,cuvântulconceptdefinește”aceaideegeneralăcare
reflectăcorectoanumitărealitate”(RădulescuM.,2007).Sintagma”antrenamentsportiv”
încearcăsăprecizezeșisăconturezeprincipaleleaspectealelaturiicompetitiveaacestui
domeniuvastalactivitățilorcorporale.Pentruaceastatrebuiepornitdelacunoaștereaoriginii

șiascopurilorpentrucare,de-alungultimpului,omulapracticatșipracticășiastăzi,
exercițiilefizice.Acestescopuriaufostșisuntdiverse,statorniciteșievidențiatedealungul
civilizațieișiculturiiumane.Scopulprimarafostacelaalasigurăriiexistenței,nevoia
procurăriihraneișiautoapărareadeterminându-ipeoameninunumaisăinventezeșisă
perfecționezeunelteledemuncăcișisă-șieducecalitățilefizicașisă-și”oțelească”psihicul.
Scopulmilitar,cunoscutșimanifestatîncădinpreistorie,existășiestenepermisde”cultivat”
delumeacivilizatămodernășicontemporană,chiardacăacestfaptvineîncontradicțiecu
sensurilepure,neîntinateșibeneficecareaufostatribuiteexercițiuluifizicdecătregrecii
anticișimaiapoidecătrebaronulPierredeCoubertinlareluareaJocurilorOlimpiceModeme,
în1896.
Lecțiadeantrenamentsportivestedefinităca”ocreațieafiecăruicadrudidacticde
specialitate,cetrebuiesăreflectecunoștințeleșicompetențelesaleprofesionale,capacitatea,
deosebitdeimportantă,deaseadaptacondițiilorconcretededesfășurareaactivității
didacticeșiparticularitățilorelevilor,ajutându-sedeoseriedeîndrumări/sugestii
metodologice”(DumitrescuGh.,2011).Oferiteprinaceastăprogramă,astfel:
−utilizareajudicioasăabazeimaterialeșiaresurselormaterialeșifinanciarealegereacelor
maipotrivitemijloace,procedeemetodiceșimetode,înfuncțiedeparticularitățiledevârstă,
sexșiniveldepregătire;
−abordareaactivitățilordeînvățaredinpunctuldevederealcentrăriiprocesuluieducativpe
formareacompetențelorprevăzutedeprogramă;
−prezentareadecătrecadruldidacticaconținuturilorcarevorfiabordate,acerințelorși
criteriilordeevaluareșiarepartizăriiacestorconținuturipesemestre;
−eliminareadinrelațiacadrudidactic-elevaoricăreiformedeagresareverbalăsaufizică
asupraelevului;
−înțelegereaantrenamentuluisportivcaunprocesdeadaptareșireadaptarepermanentăla
stimuliprogresivcrescuțicaintensitate,complexitateșivolum,cuprecăderepelinia
factorilorcarecondiționeazăînceamaimaremăsurăcapacitateageneralădeperformanță;
−asigurareacontinuitățiiprocesuluidepregătiresportivăde-alungulîntreguluian,în
învățământulsportivintegratșisuplimentarvacanțeleșcolareconstituindu-seînprilejuride
intensificareapregătirii;
−sportivuluipeprobăsaupost,astfelîncâtsăasigureacestuiaposibilitățimaximede
valorificareapotențialuluipersonal;
−asigurareaunuivolumoptimdeconcursuripentrufiecaregrupădenivel,astfelîncât
pregătireasăfiemotivatășiobiectivizatăsistematicprinrezultateledincompetiții.

Laclaselecuprogramsportivdinînvățământulgimnazialșiliceal,catedrele/profesorii
vorstabilipentrufiecaregrupășipentrufiecaresemestruinstrumenteledeevaluare(probele
decontrol)caresăvizezecalitățilemotricedominanteîndisciplinasportivărespectivă,
raportatelaprobeledeselecție,niveluldestăpânireaunorprocedeetehniceșidupăcaza
acțiunilortactice,câtșicapacitateaglobalădeperformanță,astfelîncâtsăpoatăacordacâte
patrunotepesemestru,inclusivpentrueleviicuprinșiînclaselemozaic.
I.3.Motivareaalegeriitemeișigraduleideactualitate
I.4.Fotbalînșcoală
Fotbalulesteunuldincelepatrujocurisportiveincluseînprogramașcolarăînlecțiade
educațiefizică,alăturidehandbal,voleișibaschet,fiindcelmaidesîntâlnitînșcoli,deoarece
estecelmaipopularșinecesităcondițiimaterialeminimeîncomparațiecucelelaltejocuri.
Teoriașimetodicaacesteidisciplinestudiazăfotbaluldinurmătoarelepunctede
vedere:”cadisciplinăsportivă,camijlocaleducațieifizice,cadisciplinăștiințifică,casport
complementar,camijlocasociatalkinetoterapiei”(DemianI.M.,1998).
Inițiereaelevilorînpracticareajoculuidefotbalareînvedereînarmareaacestoracu
deprinderiutileorganizăriiactivitățiiindependente,necesarăpăstrăriișiameliorăriistăriide
sănătateșicapacitățiidemuncă,șiînprimulrând,organizăriilecțieideeducațiefizică.
Atâtlaciclulgimnazial(claseleV-VIII)câtșilacelliceal(claseleIX-XII),obiectivul
finalalpracticăriifotbaluluiînlecțiadeeducațiefizică”estereprezentatdecapacitatea
elevuluideaseintegraînjoculcompetiționalșcolar,deaaveacunoștințedeorganizarea
jocurilorșidearbitrușcolar”(CernăianuC,2001).
Roluljoculuidefotbalînprocesuldedezvoltare,instruireșieducareacopiluluieste
unanimsubliniatșirecunoscut.Educatoriiconsiderăjoculdefotbal”caprincipalaactivitate
princarecopiluliacontactcucomplexitateamediuluiînconjurător,lucruceîifacilitează
lărgireasistemuluidecunoștințe,priceperișideprinderi,perfecționareareprezentărilor,
spirituluideobservație,inițiativeișimoduluideagândi”(BalintGh.,2007).
Joculdefotbalareocontribuțieesențialăînîndeplinireaobiectiveloreducațieifizice
școlare.Spredeosebiredecelelaltegrupedeactivitățifolositeînpregătireafizicăaelevilor,
influențeleinstructiv-educativeprinjocreprezintăurmătoareleparticularități:permit
manifestareacomplexășifavorizeazădezvoltareasimultanăadeprinderilormotricedebază
sauspecifice,acalitățilormotrice,precumșiadeprinderilorșiînsușirilormoral-volitive;jocul

defotbaloferăposibilitateaaplicăriiîncondițiimereuschimbătoareapriceperilorși
deprinderilormotricedebază;
Încontextulactivitățiideeducațiefizicășisportșcolar,fotbaluldețineunlocfruntaș,prin
marealuiatracțieșipătrundeînrânduriletuturorcategoriilordeelevi.Fotbalul,practicatîn
școală,arederezolvatșirezolvăoseriedesarcinicuprofundăsemnificațiesocială,dincare
amintim(CobârzanH.,ProdeaC.,1999șiCernăianuC.,2001):
−întărireasănătățiișiacapacitățiidemuncă;
−folosireautilășirecreativăatimpuluiliber;
−educareatrăsăturilorpozitiveșidecaracter;
−valorificareaaptitudinilorsportivealeelevilor.
Practicareajoculuidefotbal,înmoddiferit,înfuncțiedevârstelecelorcareînpractică
rezolvăoseriedeprobleme((MiuS.șiVeleaF.,2002):
−prinpracticareasa,latoatenivelurile,contribuielaîntărireasănătațiișiacapacitățiide
muncă(studii);
−oferăposibilitateatuturorcategoriilordeelevișistudențisă-șifoloseascăutilșirecreativ
timpulliber;
−valorificășiscoateînevidențăcapacitățilesportivealeelevilorșistudenților,contribuindla
dezvoltarealorarmonioasă,solicitându-iprivindviteza,îndemânarea,forța,rezistențaetc.
Specificăjoculuidefotbalesteactivitateaîncolectiv,cutoateavantajelecedecurgdin
valorificareaeiîncadrulprocesuluideeducațiefizică.Joculpresupunecolaborareacu
parteneriidejoc,armonizareaintereselor,motivelor,acțiunilorșieforturilorpersonalecucele
alecolectivuluidincarefiecareelev-jucătorfaceparte;presupuneîncadrareaîncolective,
acceptareașirecunoașterealiderului,asumareaunorresponsabilități,conlucrareași
întrajutorarea,atitudineacriticășiautocritica.
Situațiilefavorabilecareaparpeparcursulconsumăriidiferitelorfazedejoclasăurme
adânciasuprapersonalitățiielevului.
Emoțiileșisentimentele,stărileafective,trăirileșicelelalteprocesepsihiceprezenteîn
acesteîmprejurărisuntpropriifiecăruijucător,darînacelașitimpcomuneechipeidincare
faceparte.Elesuntdeterminatedesucceselesauinsucceselepersonaleșialeechipei.
Joculdefotbalestecelcarerealizeazăactivitateaîncolectiv,relațiiledegrupînformele
deintercondiționarecelemaicomplexeșilanivelulcelmairidicatdeconlucrare,permițând
manifestareainițiativeișiindependențeiînacțiune.

Fațădemijloaceletradiționale,apreciemcăpracticareafotbaluluidezvoltăunelecalități
motricelaunnivelsuperior.Dintreacesteamenționăm:vitezasubtoateformelede
manifestare;îndemânareageneralășispecifică;rezistențaînregimdeviteză,forță,detentă.
Joculdefotbalfavorizeazădezvoltareaacestorproceseși,înmoddeosebit,acreativității,
inițiativeișiacapacitațiideanticipareșidecizie,deoareceparticipanțiisuntobligațisăaplice
ceeacecunoscîncondițiimereunoi,reacționândspontanșigăsindsoluțiiadecvate.Reacțiile,
soluțiileadoptatetrebuiestabiliteînfuncțiedemaimultenecunoscute:parteneri,adversari,
fazadejoc,teren,obiectuldejoc(minge),timp.
Fotbalulestepredatînșcoalăîncepânddinciclulprimarșipânălaterminarealiceului,
fiindvorbadeoinițiereînpracticareasașinudeospecializaresportivă,acestlucruintrândîn
sarcinacluburilorsportiveșcolaresauasociațiilorsportivedeperformanță.Deci,încadrul
lecțieideeducațiefizică,rolulprofesoruluiestedeainițiaeleviiînpracticareajoculuide
fotbalpeterenredus,insuflându-leacestoraplăcereadeajuca,contribuindastfella
îndeplinireaobiectiveloreducațieifiziceladiferitenivele.
Comparativcucelelalteelementedeconținutaleprogrameișcolare,încareserealizează
inițiereaelevilor,joculdefotbalfiindoactivitateeminamentecolectivă,favorizează
realizareașidezvoltarearelațiilordegrupcuceimairidicațiindicideeficiență.Acesterelații
seobținprinpracticareajoculuicaactivitateglobalășinuprinexersareînmoddispersata
elementelorcomponente.
Deactivitateadefotbaldinșcolirăspundeprofesoruldeeducațiefizicăcu
specializarea”fotbal”,responsabilitățicaretrebuiesăaibăînvedere(MiuȘ.șiVeleaF.,
2002):
−planificareaîntregiiactivitățifotbalisticedinșcoală;
−pregătireaechipelor;
−competițiileinterneșiceledinafarașcolii;
−toateproblemeleorganizatoricelegatedeaceastăactivitate,inclusivbazamaterialăși
premierile;
−permanentaselecțieacelormaibunielevices-auevidențiatînpregătireșijoc
−urmăreștecuinsistențăsituațiașcolarăacelorselecționațiprecumșiactivitățileextrașcolare
aleacestora.
Înșcoliprofesorulseocupăde:
−echipașcolii,cucareparticipălacampionatelepelocalitate,judet,interjudețene,pețară;
−echipadeperspectivă,pregătităsăînlocuiascăcuelementenoi;
−echipareprezentativăașcolii;

−echipelepeclasecareformeazăbazaselecțieicelordouăechipe-reprezentativășide
perspectivă.
Înacesteformedeînvățământ,educațiafizicăseorganizeazăsubformalecțieide
educațiefizicășialecțieideactivitățisportive.
Modelulabsolventuluideliceu,careastrăbătutetapelepredăriifotbaluluiînînvățământul
gimnazialșiliceal,esteaceladeaștisăpractice,săorganizezeșisăarbitrezejoculdefotbal.
Joculdefotbalșcolarestecaracterizatdefaptulcă(BalintGh.,2007):
−areodeosebităvaloareeducativăcaresedatoreazășiregulamentuluisaucareîlobligăpe
jucătorlaocomportaredemnăînteren,lasportivitate–atitudinedefair-play,combativitate,
stăpâniredesine,voințădeaînvinge,capacitatedeanalizășidecizie,șialtedeprinderi
moraledeomarevaloare;
−cumuleazăefectelesanogeneticeșisanofizicealesportuluișieducațieifizice;
−contribuielarealizareauneidezvoltărifizicegeneralemultilateralășiarmonioasă;
−contribuieladezvoltareamotricitățiigeneraleacelorcareîlpractică;
−dezvoltăaptitudinilepsiho-motriceindividualeșiîninterdependență,”regimul”lorde
manifestareînfotbalfiinddiferit;
−esteunmijlocimportantderecreereșiagrement.
Înpredareaprocedeelortehnico-tacticesevaaveaînvedereurmătoareasuccesiune
metodică:
−exersareaindividualăaprocedeelortehnico-tactice;
−introducereaunuipartenerînexersare;
−introducereaadversarului,laînceputpasiv,apoisemiactivșiactiv;
−legareaprocedeelortehnico-tacticeîncadrulunorstructuri;
−exersareaprocedeelortehnico-tacticeîncondițiidejoc;
Încontinuarevomprezentamodelultehnico-tacticalabsolventuluideciclugimnazialși
liceal(CobârzanH.șiProdeaC.,1999):
1.Învățareașiconsolidareaurmătoarelorprocedeetehnice:
−lovireamingiicupiciorul;
−lovireamingiicucapul;
−preluareamingii;
−conducereamingii.
2.Învățareașiconsolidareaurmătoareloracțiunitactice:
−marcajulșidemarcajul;
−pasaun-doi-ul;

−schimbuldelocuri.
3.inițiereaînînsușireafazelordejocșiaunorformedeatacșiapărare.
Apreciereașinotareacunoștințelorlaciclulgimnazialșilicealsefacprin:
−verificareacapacitățiidepracticareajoculuidefotbalprinrespectareaaplicăriiuneiadin
acțiuniletehnico-tacticedeatacșiapărare,prevăzuteînmodeleleprezentateîncondițiile
respectăriiregulamentului.
I.5.Încălzireasportivului
Dozareașiritmicitateaactivitățiidesfășurateîncadrulprocesuluideantrenamentsunt
condiționatede”respectarealegilorbiologicecarestaulabazadezvoltăriișiperfecționării
funcționaleaorganismuluisportivului”(ZenoD.,1964).Metodelefolositeauastăzio
justificareștiințificăcaracteristicăsistemuluideeducațiefizicăcurent.
Alăturideeficacitateametodelormodernedeantrenament,îmbunătățireacontinuăa
condițiilordedesfășurareaactivitățiisportive,aterenurilor,instalațiilor,echipamentuluiși
materialelor,aduceocontribuțieimportantălacreștereaperformanțelor.Elecreeazăînacelași
timpnoiposibilitățidemișcareșivariantedepregătire.
Cercetărileefectuateîndomeniulmediciniisportiveaudemonstratefectelefavorabileale
încălziriișicaracteruleiindispensabilînaintedeexecutareaeforturilormari.
Necesitateaîncălziriiafostdovedităștiințificmaitârziu,darexperiențapracticăaimpus,
încădemultăvreme,folosireaeiînactivitateasportivă.Încălzireaadevenitnelipsităși
necesarăînfiecareramurădesport.Eadiferăprinfelulcumseaplicăînpractică.
Organismulatletuluitrebuieaduslaostaredecapacitatefuncționalăoptimăînmomentul
intrăriiîncompetiție.Aceastăstarefavorabilăsebazeazăpegraduldeantrenamentînsușitîn
urmauneiîndelungateperioadedepregătireanterioară,presupunândînplusoactivitate
preliminarăcompetițieicareesterealizatădeașanumitaîncălzireasportivului.
Oîncălzireraționalăpregăteșteorganismulpentruefortulcareurmeazășieliminăsau
reducelaminimumurmărilenefavorabilecaresemanifestăîncadrulperioadeideacomodare.
Pentruatrecedelastareaderepauslaoactivitateintensă,organismularenevoiedeun
anumittimpdeacomodarepentruase”introduceînlucru"saupentru”aseregla".Înaceastă
situație,rezervelenutritiveexistentesîntsuficientepentruproducereadeenergie,
organismuluilipsindu-iînsăcantitățilenecesaredeoxigenpentruaoputeaelibera.Este
necesardecisăsemăreascărapidtransportuldeoxigen,ceeacesepoaterealizanumaiprin
intermediulcirculației.Timpulnecesarorganismuluipentruaajungeînstaredefuncționare
optimăestedeciînfuncțiedevitezacucareseadapteazăcirculațialanoilecerințe.

Încălzireaurmăreștesărealizezestimulareașiaccelerareaacestorprocese,astfelîncâtîn
momentulînceperiicompetițieisăfieasiguratăocapacitateridicatădeabsorbțieaoxigenului,
faptcecorespundeadaptăriicirculațieilacerințelepecarelevaimpuneefortulcareurmează.
Înstarederepaus,inimaareundebitde4-6litridesîngepeminut.Cercetărileauarătat
căîncazuleforturilorsportive,cantitateadesângepompatădeinimă(minut-volumulinimii)
poalesăatingăvaloareade40-45litripeminut,faptcaredemonstreazăcăcirculațiasângelui
îneforturilesportivepoatesădepășeascăpeceadinrepausdezeceori.
Pentrucasistemulcirculatorsăpoatăfimobilizatînmăsuranecesară,estenevoiedecel
puțin3-5minutedeactivitatefizicăsusținută.
Activitateadepusădesportivîntimpulîncălziriiasigurăintensificareatreptatăa
circulațieipânălavaloareanecesarăpentruîncepereaefortului.
Întimpulexecutăriiexercițiilorfizice,simultancuaccelerareacirculațieisângelui,areloc
intensificarearespirației,volumulrespirațieipeminut(valoareaventilațieipulmonare)poate
săcreascăîntimpuleforturilorsportivede10-15ori.
Efectelenefavorabilealerăciriimusculaturiilaurmătoarele(NockercitatdeZenoD.,
1964):
−timpuldelatențăalmușchiuluicrește(timpdelatență=timpulcaresescurgedinmomentul
excitațieișipînăînmomentulcontracției.Normalacesttimpestedeaproximativ1/100s.);
−arelocoîngustareavaselor,careprovoacăocirculațiemaislabășiprinaceastao
aprovizionaremairedusăcuoxigenațesuturilor;
−elasticitateamușchilorsereduce,ceeaceducelaocreștereafrecăriiinterne;acestfenomen
constituieocauzăprincipalăaîntinderilorșirupturilormusculare;
−seproduceopierderenejustificatădeenergie.
Prinîncălziretemperaturamușchiuluicrește,iarvâscozitateascade,permițândexecutarea
unormișcăricumareamplitudineșiviteză.Execuțialorbruscă,cuintensitateridicatăfărăo
încălzireprealabilă,poatefisoldatăcuîntinderișirupturimusculare.Prinîncălzirea
prealabilăserealizeazăscădereavâscozității,careapărăastfelmușchiuldeproducereaacestor
leziuni.
Înpracticaîncălziriisportivilornutrebuiedecisăseexagerezeniciînceeaceprivește
intensitateaexercițiilorfolositeșiniciînprivințadurateiglobaleaîncălzirii.Deasemenea
trebuieacordatăoatențiedeosebităfeluluicumsefoloseșteechipamentulspor-'tivmraport
dutempcfăturămediuiui.
Pentrupăstrareauneitemperaturiconstanteacorpuluiestenecesarăegalizareaproceselor
deproducereșidecedareacăldurii.îngeneral,pierdereadecăldurăestemairedusădecît

producereaei.Unmarerolîncedareacălduriiîlaretranspirația.încazulîncarenuseexecută
încălzireaînaintedeefortulsportiv,transpirațiaaparedupăuntimpoarecaredeladeclanșarea
efortului,iarcedareacălduriiră-mîneînurmaproduceriiei.
Cercetărileauarătatcăîncălzireatrebuiesăatingăunanumitniveldeintensitate,
deoareceoîncălzireinsuficientănuregleazăproceseledinscoarță.
Sistemulnervossemențineîntr-ooarecareinerție:trecereadelastareaderepauslastarea
deexcitabilitatemaximăsepetreceînmodtreptat.Încălzireaasigurăaceastătrecereși
realizeazăpregătireasistemuluinervoscentralpentruatingereaexcitabilitățiisalemaxime.Ea
esteînsoțităderidicarealaotreaptăsuperioarădeactivitateatuturorfuncțiilororganelorși
sistemelor.
Deoarecesuntnecesareîntotdeaunacâtevarepetăripânăcândmișcărilesportivuluiajung
săseexecuteprecis,curgător,ritmicșicuușurințăseimpunecaîndecursulîncălziriisăse
executepelângăexercițiiledepregătirefizicăgeneralășiexercițiispeciale,precumși
mișcărileprobeisportivedespecialitate.Acestfaptestecondiționatdecerințacaultimaparte
aîncălziriisăcapeteuncaracterspecializat.Exercițiilefolositevorfiaxatepecerințele
disciplinelorrespective,contribuindlaomaibunăcoordonareprinbătătorireacăilornervoase
șiprintr-osensibilizareaactivitățiicerebrale.
I.5.1.Rolulîncălziriiînprevenireaaccidentelormusculare
Încălzireaareoimportanțădeosebitășiînceeacepriveștepreîntâmpinareaaccidentelor
musculare.
”Desconsiderareaprincipiuluielementaralpracticăriiefortului,îșianumeaceladeafi
precedatînmodobligatordeexercițiilepregătitoaredincadrulîncălzirii,atragenunumaio
scădereacapacitățiiderandament,ciconstituieșiocauzăfrecventăaaccidentelor”(ZenoD.,
1964).
Întinderileșirupturilemuscularesuntaccidenteîntâlnitedesînmajoritateasporturilor
caracterizateprineforturimaximeșidescurtădurată,maialesînatletism.Elepoartă
denumireadeclacajeșireprezintăoîntinderesauchiarorupturăafibrelormușchiuluisupus
unuiefortpreaintenssaupreabrusc.
Înurmacercetărilorfăcutes-aconstatatcăproducereauneiîntinderisaurupturi
muscularesedatoreazămaimultorfactori.Decelemaimulteori,accidentulseproduceca
urmareasolicităriiprintr-unefortintensșibruscaunuimușchineîncălzit.
Sportiviiacuzădecelemaimulteorifrigulsauoîncălzireinsuficientăcafiindcauza
placajului.DupăBlume,întinderileșirupturilemusculareseproducnumaiatuncicândun
mușchicontractatesteîntinsînmodsuplimentar.Elexplicăacestfenomenînfelulurmător:

”…întindereamușchiuluideclanșeazăunreflexpropriuspecific(eigenreflex).Impulsurile
nervoasesuplimentarecaresedeclanșeazăîntimpulacestuireflexsesuprapunpecontracția
existentăamușchiului,provocândunasuplimentarăcarepoatesădepășeascărezistența
țesutuluimuscular,provocândrupturalui”.
Încazuluneiîncălziricomplexeșibineexecutate,producerearupturilormuscularepoate
surveniextremderarșinumaiînunelecazuricutotulspeciale.
Opregătireprealabilăcomplexăamusculaturii,realizatăprintr-oîncălzirerațională,
contribuieînmodesențiallaevitareaîntinderilorsaurupturilormuscularecareaparatâtde
frecventînpracticasportivă.
Reluareaantrenamentuluidupăvindecareaanatomicăaunuiastfeldeaccidentmuscular
trebuiesăsefacăcuomareprudență,cumultcontrolșiînmodprogresiv.Atlețiicareau
suferitclacajetrebuiesăacordeîncălziriiofoartemareatenție,deoarecerecidivelesunt
frecventeînacestecazuri.
Serecomandăevitareadiferitelorunguentefolositeînscopulîncălziriilocaleartificialea
musculaturii,deoareceacestemijloaceprovoacăoexcitareanervilorpieliicarese
repercuteazăînmodnefavorabilasupramecanismelorreflexe.Înafarădeaceasta,senzația
înșelătoaredecăldurăpecareeleodeclanșeazăprovoacăundezechilibruînfuncțianaturală
determoreglareaorganismului.

CAPITOLULIIFUNDAMENTAREATEORETICĂATEMEI
II.1.Particularitățimorfo–funcționalealeelevilordinciclulgimnazial
Creștereașidezvoltareaelevilorreprezintăoproblemăbiologicădemareimportanță
teoreticășipractică.Literaturadespecialitateneprezintănumeroasedate,printrecele
importantefiindcelelegatedefenomenuldeaccelerareacreșterii,defondulereditar,derolul
condițiilordemediu,sociale,îndezvoltareaelevilor.
Oproblemăcarenupoatefineglijatădeprofesoruldeeducațiefizicăestecaracterul
particularalbiologieivârsteidecreștere.Dindateleexistenteînmomentuldefațăputemtrage
următoareaconcluzie:”dezvoltareașicreștereaelevilornusefaceuniform,cipeparcursul
dezvoltăriiaparperioadedeaccelerareșideîncetinireacreșteriidatoratefiecondițiilorde
viață,fieparticularitățilorindividuale”(BalintGh.,2007).
Odatăcuintrareaînpubertate,interesulpentrumișcareșiactivitățisportivescadesimțitor.
Deaceea,launiicopii,lipsademișcaredublatădeoalimentațieabundentă,ducelainstalarea
obezitățiișioevoluțielentăaprocesuluidematurizaresexualălapuberi.
Detașareadeinfluențapărintească,careseaccentuează,comportamentulcritic,dorințade
autonomieșiasumareapropriilorresponsabilitățicaracteristicecopiilordinperioadapubertară,
trebuieînțelesedecătreeducator(profesor,antrenor),carevacooperaactivînorganizarea
activitățiisportivecuaceșticopii,acărorantrenabilitateafactorilordeterminanțiaicondiției
fizice,poatefimaximălaaceastăvârstă.Oricegreșealăreferitoarelasarciniledeantrenament
șilaraportulantrenor-adolescent,poateconstituioprimăcauzăaabandonăriiactivității
sportive.
Lasfârșitulperioadeidecreștere,elevulajungelaomaturizaresomato-vegetativăși
psihică.Datoritădezvoltăriineuniformeaelevilor,perioadadecreștereoîmpărțimînmai
multeetape,fiecareetapăavândelementeleeidefinitorii.
Datorităfaptuluicăperioadelevârsteifiziologicenucorespundceleicronologiceșinici
etapelordeșcolarizare,vomprezentaperiodizareabiologicășivommenționaînsecundar
etapeledeșcolarizareșivârstelecronologice.
Acesteperioadesunt:
a.Etapaantepubertară(10-12ani,claseleV-VI);
b.Etapapubertară(13-14ani,claseleVII-VIII);
c.Etapapostpubertară(14-18ani,claseleVIII-IX).
Trebuiesubliniatfaptulcăstudiereasaucunoaștereaparticularitățilorpegrupedevârsta
esteoîndatorireobligatorieaprofesorilordeeducațiefizică,deoarecenumaiînacestfel
instruireaîșipoateatingescopulfinalpropus.

Necunoaștereasauignorareaacestorparticularitățiconducelainstruireaelevilordupă
schemeledepregătirefolositelafotbaliștiiadulți,ceeaceaduceunmareprejudiciuînprivința
sănătățiielevilor.
S-aafirmatdenenumărateorișirepetămșinoicuaceastăocazie:”elevulnuesteunadult
înminiatură.”Elareoseriedeparticularitățimorfologiceșifuncționale,datorităorganismului
încreștereșidezvoltare,lucrudecaretrebuiesăseținăseama.
Uniiautoriidentificănoțiuneade”pubertate”cuceadeadolescență(Luttke,Gilbert,
HutinelșiLesne).Dupăpărereaaltorautoriexistăodeosebirenetăîntrepubertateși
adolescență.
Spredeosebiredeadolescență,careesteofazădeliniștireșistabilitate,determinândși
desăvârșindoperapubertății,pubertateaesteofazădezbuciumșischimbări.Estestadiulcu
celemaiintensetransformărișimodificări,perioadacaracterizatăprintr-o”accelerarea
creșteriifiziologiceșisomatice”(J.Piaget,B.Inhelder,1970citatdeBalintGh.,2007).Este,
defapt,ultima”accelerație”acreșteriibiologicecesemanifestăcupregnanță.Acestfapt
poatemodificasauchiarrăsturnaproporțiilecorpului.Acumseproduceîncepereamaturizării
glandelorsexuale.
Toateacesteaîșivorpuneamprentaasupraîntregiidezvoltărianatomo-fiziologiceși
psihicealepuberilor.Nurezistălaefortîndelungat,obosescrepede,suntpredispușitottimpul
surmenajuluifizic.
II.1.1.Particularitățilesomatice
Intervențiapubertățiiducelaaccelerareacreșteriiînînălțimeîntr-unritmsuperiortuturor
vârstelor,caapoiaceastasăsediminuezetreptatpânăla20-21deani.
Creștereamaiintensă”sesemnalizeazălamembreleinferioare,apoilacelesuperioare,
faptcarecreazăînmultecazuridizarmonii,evidentemaialescândseîntocmescgraficeale
creșterii(morfograme)”(CobârzanH.șiProdeaC.,1999).Datorităacestorconsiderenteunii
autorivorbescdespreofază”caricaturală”,deformaalungităaoaselorșidemușchii
insuficientdezvoltațișialungiți.Trunchiulestelung,toraceleîngust,iarabdomenulsupt.Ca
urmareaacestortrăsăturisomatice,organeleinternedincutiatoracicăsuntpuțindezvoltate,
faptcaregenereazădificultățiînprocesuldeadaptarelaefortprinlipsaderezistență
funcțională.
”Oaselesedezvoltăînlungimeșidevinmairezistentelaacțiuneamecanicășipresiune,
articulațiilenusuntdezvoltateiarligamentelenuasigură,însuficientămăsură,rezistențala
tracțiune,răsucire”(BalintGh.,2007).

Mușchiisedezvoltămaialesprinalungireafibrelorșinuîngrosime,dinaceastacauză
suprafațalordesecțiunefiziologicăestemicăînconsecință,șiforțamuscularaestemică.
Lungimeafibrelormuscularepermitecreștereavaloriilucruluimecanic,cucondițiasănu
existeîngreuierepesteforțaglobalăamușchiului.Trunchiulestelung,toraceleîngust,
abdomenulscurt,iarorganeleinternedincutiatoracicănedefinitivatereferitorladezvoltare.
Înconcordanțăcuceleprezentate,sistemularticularesteslab,înplinprocesde
consolidare.Datorităfaptuluicălafetepubertateaseinstaleazămairepedecâtlabăieți,ele
prezintălaaceleașivârstecualebăiețilorvalorisuperioarealecreșteriiînînălțimeșigreutate.
Deastfel,aceastaestesinguraetapăînontogenezăcândfeteleatingvalorisomatice
superioarebăieților,exprimateșiprintr-untrunchimailung,membreleinferioarefiindînsă
maiscurte.
Caurmare,aceastăetapădevârstăpoateficaracterizatădetransformareaproceselor
morfo-funcționaleșipsihiceînvedereamaturizăriitreptateatinerilor.
II.1.2.Particularitățilefuncționale
Aceastăetapădebuteazălafete,la10ani,iarlabăieți,la11-12anișidureazăpânăla
13-14anișifiindconsideratăadouafazăamaturizăriimorfologice.Pubertatea,evenimentul
major,esențial,fiziologicșipsihic,aducetransformăripsihofiziologice,curepercusiuni
adânciînceeacepriveșteconstituțiafizică,determinândîntreagadezvoltare
somato-funcționalășipsihicăacopilului.
Primelesemnealeevoluțieirapideacaracterelorsexualesecundaresunt:”părpubian,păr
axilar,dezvoltareamamelonului,schimbareavocii.Acesteasedatoreazădeclănșării
neurosecrețiilorhipotalamice(ReleasingFactors)care,prinsistemulporthipotalamo-hipofizar,
ajungînhipofizaanterioară,stimulândsecrețiahormonuluidecreștereșiahormonilor
glandularitropi(FSHșiLH)cuacțiuneasupraglandelorsexuale(RădulescuM.șicolab.,
2003).
Pânălaaparițiapubertățiinuexistaudiferențedesexîncepriveștesecrețiilehormonale.
Cupuținînainteaaparițieipubertății,producțiadehormonispecifici(testosteronlabăiețiși
estrogenilafete)seaccentueazășiapardiferențeîncepriveștecaracteristicilemorfologiceși
alecapacitățiifizice,cunoscutesubnumelededimorfismsexual(aspectprezentșianalizatși
încapitolulrezervatparticularitățilormotrice).
Înperioadapubertară,secrețiadetestosteronestemultmăritălabăieți(de10orifațăde
antepubertari)șiesteresponsabilăprincaracterulsăuputernicanabolizantproteic,de
creștereamaseimuscularelaaceastăvârstă,dela27%la41-42%.

Ritmulacceleratdecreștere,dinaceastăperioadă,priveșteatâtcreștereașidezvoltarea
organelor,aparatelorșisistemelordinsferasomatică,câtșiacelorvegetative.Dinacestpunct
devedere,toateorganeleșiaparatelepotfiîmpărțiteîntreicategorii(dupăRădulescuM.și
colab.,2003):
−organeșiaparatecuocreștererapidăînperioadapubertară(aparatlocomotor,respirator,
vase,etc.);
−organeșiaparatecudezvoltareexplozivă(organelegenitale);
−organecarecrescpânălapubertateșiapoiinvoluează(organelimfoide,timus,epifiză).
Privindsistemulnervosseconstatăocreștereredusăavolumuluicreieruluiînsăse
adâncesccircumvoluțiunile,iarprinînmulțireafibrelordeasociațiesporescconexiunile
funcționaledintrediferitezone.Celulelecorticalesedezvoltăîncontinuuperfecționându-seși
diferențiindu-se,crescândastfelbazafuncționalăaactivitățiideprelucrareainformației.
Creierulcopiilorlaaceastăvârstă,estede1400-1500gfațăde1100-1200la6ani,iar,din
punctdevederefuncțional,sistemulnervoscentralsecaracterizeazăprinplasticitatemare,
caresepăstreazășilaaceastăvârstă,cudominantaexcitațieișitendințadeiradiereaacesteia,
datorităslabeiinhibițiicorticale,labilitatepsihicăalimentatășideinstabilitateahormonală.
AcesteparticularitățialeS.N.C.influențează,înmoddirect,vitezadeformareși
stabilitateadeprinderilormotrice,favorizeazăaparițiaoboselii,slăbeșteînoarecaremăsură
voințașiperseverențacopiilor.
”Corduldepuneeforturipentruirigareaorganelorșisistemelor,lucrudatoratîngustimii
lumenuluivaselordesânge,ceeacegenereazădemulteoriinstalareafenomenuluide
oboseală,amețeli,tulburărialeritmuluicardiac”(BalintGh.,2007).
Întimpulefortuluifiziccorduldepune”untravaliumarepentruirigareaorganelorși
sistemelor,deoarecelumenulvaseloresteîngustșicaurmarepotapăreauneorifenomenede
oboseală,amețeli,tulburărialeritmuluicardiac”(CobârzanH.șiProdeaC.,1999).
Sistemulnervosprezintăocreștereredusăavolumuluicreieruluidarseadâncesc
circumvoluțiunile,seînmulțescfibreledeasociațiecaresporescconexiuniledintrezone.
Celulelecorticaleseperfecționeazășisediferențiazăcrescândbazafuncționalăa
activitățiideprelucrareainformației.
Totînaceastăperioadăserealizeazădiferențiereadintresexeprinmaturizarea
caracteristicilorsexuale.
Înconcordanțăcuparticularitățiledezvoltăriimorfologicemenționate,seconstatăo
capacitatescăzutădeadaptareșirezistențăfuncționalăaaparatelorcardiovasculareși
respiratorlaefortulfizicintens.Înjurulvârsteide12ani”capacitateavitalăsesitueazăla

circa2000cm3,datorităfaptuluicăplămâniisuntslabdezvoltațișicreștepânăla3000cm3la
15ani.Maimenționămfaptulcăaparatulrespiratorșiînspecialplămâniisuntpuținrezistenți
lainfecție”(CobârzanH.șiProdeaC.,1999).
II.1.3.Particularitățilepsihice
Întreagaactivitatenervoasăsuperioarășipsihicăsedezvoltărapidatingândunnivel
superior.Caurmare,proceselegândirii,analiza,sinteza,abstractizarea,etc.seperfecționează,
ceeacefaceposibilărezolvareauneisituațiiproblematice.
Logic,nusepoatediscutadespreunorgansausistemfărăațineseamadelegăturalui
directăcuactivitateanervoasăsuperioară.Numaiastfelorganismulpoatefiprivitcauntot
unitarșisepoatestabiliindependențacumediulînconjurător.
DezvoltareapsihicălaaceastăvârstăestedeosebitdebinesintetizatădemarelesavantJ.
Piaget(citatdeCobârzanH.,ProdeaC.,1999șiBalintGh.,2007):”la11-12aniapareoa
patrașiultimaperioadăalcăreipalierdeechilibrusesitueazălaniveluladolescenței.
Caracteruleigeneralconstăîncucerireaunuinoumoddearaționacarenusemaireferă
exclusivlaobiectesaularealitățidirectreprezentabile,cila”ipoteze”adicălapropozițiidin
carepotfitraseconsecințelenecesarefărăcasubiectulsăsepronunțeasupraveridicitățiisau
falsitățiilorînaintedeaexaminarezultatulacestorimplicații”.
Dincauzaunorschimbăricesemanifestăpeplancomportamental,uniipsihologi
considerăcăavemde-afacecuo„crizăjuvenilă”cesecaracterizeazăprinreacțiicontrare
celordepânălaaceastăvârstă,unelechiarparadoxale,cumarfinegativismul,
individualismul,tendințaspreizolare,spresingurătate,spreinteriorizareprinrefugiuînlumea
propriilortrăirisauprinizbucniriviolente,nesupunere,neascultare,etc.Toatemodificările,
transformărileșirestructurărileceseproducînaceastăperioadăsuntmaiintenseșidemai
lungădurată.
Cutoateacestea,nupotficonsiderateprineleînselecamanifestărialeunei„crize”
inevitabileșiabsolute,elepotfavorizaaparițiaunordereglăripeplancomportamental.
Declanșareaacestoradepindeînsă,șideîmprejurărileîncaretrăieșteelevul,carepotaccentua
sauanihilaastfeldemanifestări.Unlucruincontestabilestecăaceștieleviridicăserioase
problemedinpunctdevedereeducativ.
Peplansenzorial,înpubertateasistămla”oscădereatuturorpragurilorsenzoriale,ceea
ceevocăcreștereasensibilitățiisale,înplus,seproduceoerotizareatuturorsimțurilor”
(RădulescuM.șicolab.,2003).Individulareocapacitatesuplimentarăînapercepeculorile

(maialesgalbenșialbastru).Sedezvoltăspirituldeobservație(odatăcudiversificarea
consumurilorculturale),iluziileperceptivesuntîncăprezente(deexemplu,la12ani-iluzia
degreutate)șiseconstatăocapacitatemaibunădeverbalizareatrăirilorsale.
Peplanintelectual,dinpunctdevederealgândirii,înpubertatecoexistădouăstadiide
evoluțieaintelectului:stadiuloperațiilorconcrete(aceleoperațiiceinvocăobiectereale)și
stadiuloperațiilorformale(operațiicareapeleazălapropoziții).Câtpriveșteoperativitatea
gândirii,esteprezentă,îndeosebi,operativitateanespecifică(abstractizare,sinteză,
generalizare,analiză,comparație),darseschițeazășioperativitateaspecifică(capacitateadea
utilizaalgoritmi).Seformeazăjudecățișiraționamentetotmaicomplexe,inclusivde
probabilitate.
„Adolescențapubertară”,cumonumeșteM.Debesseeste„vârstaneliniștilor”,
caracterizatăprininstabilitateemotivă,alternanțăîncontraste,hipersensibilitate.În
constelațiapsihologicăaacestuistadiusentimentulestedominantafuncționalăcareîșipune
amprentaasupraîntreguluitabloucomportamental.Alternanțaîncontrastesemanifestăprin
îmbinareaunortrăsăturicontrare.Înclinațiasprebravurășifapteieșitedincomunseasociază
cutimiditateașisupunerea.Primasemanifestăcupredilecțieîncadrulgrupului,undeeste
stimulatășiaprobatădemembriisăi;înrelațiiledirectecuadulțiitrecînextremacealaltă
adoptândoatitudinecorectăpeunfonddetimiditateevidentă.
Seconstatătotodatălipsauneiconcordanțeîntreniveluldeaspirațieșidorințelesalepe
deoparte,șicapacitățiledecaredispuneînvederearealizăriilorpedealtaparte.
Unfaptrelevantdinpunctdevedereafectivseexprimăîndorințaelevuluidea-șiarata
afecțiuneafațădeanumitepersoanedinpreajmasă.
Dacăpânălaaceastăvârstă,eiseafladoarînipostazadeobiectalafecțiuniialtora,de
acumînaintedevineșisubiectalafecțiuniipentruceilalți.Neaflămdeciînprezențaunei
afecțiunireciprocedeointensitaterelativegală.
Așaseexplicăintensitateaunorrelațiipsihosocialedesimpatiesauantipatiefațăde
colegiideechipășichiarfațădeprofesor,întemeiatepecoincidențaunorintereseșiaspirații,
ceseîncheagălaaceastăvârstă.Sentimentulprietenieireprezintăunargumentconcludentîn
acestsens.Totacumseproduceoschimbareradicalăînsistemuldereferințe.
Câtpriveșteuitarea,apareoperioadăcriticăla10-12ani,darpuberuluită,înspecial,
pentrucătrateazărepetițiacapeo„toceală”demnădedispreț,fiinddupăopiniasaun
simptonaldeficituluiintelectual.
Înperioadapubertății,limbajulprezintăurmătoareleparticulantăți(RădulescuM.și
colab.,2003):

−creștedebitulverbaloral(120cuvinte/minut)șicelscris(7-9cuvinte/minut);
−vocabularulseîmbogățeșteprintermenidinștiință,tehnică,literatură;
−disparexpresiilefonematiceparazite;
−exprimareadevinemaifluentă,mailogică,maielocventă;
−vorbireaareuncaractersituațional(semodeleazăînfimcțiedecaracterulconcret);
−estespecificăvorbireaînjargou,populatăcuexpresiipitorești,teribilisme,vulgarisme.
Dacăpânăînacestmomentpărințiiconstituiau„modele”înjurulcăroraseorganiza
comportamentul,deacumînaintevaloridereferințăoferămembriigrupului,aiechipeidin
carefacparte.Caatare,omarepartedinatitudinilecomportamentaleseformeazăprin
imitațieșicontagiuneîninteriorulgrupului.
Deoarecedimensiunea„interiorității”seadâncește,preadolescentulsimtenevoiadea
numaificonsideratcopil.Deaceea,apelullademnitateasăvafimaifolositordecât
interdicțiileexcesivdesevere.Estevalabilșilaaceastăvârstăadevărulcăființaumanăeste
„maidegrabăflexibilădecâtdocilă”.Peaceeașilinieseînscrieșipreocupareamaiintensăfață
depropriapersoană,caentitateindividuală,faptconstatabilînaparițiaprimelormanifestăride
meditațiefilosoficăprivitoarelaviitorulșidestinulsău,cutotcaracterulluiîncănaiv.
Laaceastăvârstăsedezvoltă,dupăcumammaispus,adevăratelesentimentede
prietenieșidragoste,caresebazeazăpedevotamentșiînțelegerereciprocă.Acumaparmai
evidentediferențeledintregenerații.
Aminsistatpoateexcesivasupradezvoltăriipsihiceapuberului,dartrebuiesubliniat
faptulcăînmomentuldefațănusepreapuneaccent,șiacoloundesepunenuestedeajuns,
pestudiereaparticularitățilorpsihicealeelevuluide10-14anișideaceeaamconsideratcă
estenecesarsăfacemacestlucru.
Înfuncțiedeceleprezentateîntreagatehnologiedepredaretrebuierestructurată,cu
deosebiremetodelecaretrebuiesăprezinteconținutuleducațieifiziceînmodcauzal,
problematizat,realizândoparticipareactivă,profundconștientizatădinparteaelevilor.
Profesorul,trebuiesăpunăproblemelecauzal,problematizatpentruarealizaparticiparea
conștientădinparteaelevilor.
Caracteristicaviețiisocialeapreadolescentuluiimpuneprofesoruluinecesitateaunor
preocupăriatâtpentrucunoaștereavaloriieducativea„anturajului”,câtșipentruinițierea
unorstrategiieducaționaleadecvateatâtsubraportindividual,câtșipsihosocial.
Decomunacordcutoțispecialiștiistudiați,putemsăafirmămcă:preadolescentulne
oferăîntotdeaunaimagineaunuitânărvioi,gălăgios,plindeviață,doritordeașticâtmai

multelucruri,deafiactivparticipândlacâtmaimulteacțiuni,cuinteresemultiplepentrutot
ceestenou.
II.1.4.Particularitățilemotrice
Datoritădezvoltăriiorganismuluipemultipleplanuri,maialesmăririiplasticitățiiscoarței
șimobilitățiiproceselornervoasedeexcitațieșiinhibiție,sporescșiposibilitățilede
dezvoltareatuturorcalitățilormotriceînspecialavitezei,cudeosebirela12anilafeteșila
13anilabăieți.La12anivitezafetelorestemaimarecaabăieților,urmândcaprogresiv
aceștiasă-șisporeascătreptatindiciideviteză,depășindu-lepefete.Acestprocesevolutiv
dureazăpânăînjurulvârsteide14-15ani.Dateledinliteraturadespecialitate(CobârzanH.și
ProdeaC.,1999)aratăcăpânăla15anisuntdisponibilitățideosebitepentrudezvoltarea
vitezeisubformelesalesimple(încondițiileunorstructuricomplexevitezaesteîncorelație
cucelelaltecalitățimotricecareatingvalorisuperioarelavârstemaimari).
Concomitentcuvitezaprogreseazășiîndemânarea,pubertateafiinddenumită„vârsta
îndemânării”(BalintGh.,2007).
Disproporțiadintrediferitelesegmentealecorpuluifacecaînexecutareadiferitelor
mișcărisăseremarceooarecarestângăcie,darsuntposibilitățipentrumărireaîndemânării
atuncicândaceastăcalitatesedezvoltăsimultancuorientareaînspațiu,simțcareînjurul
vârsteide12-13aniseapropiedeceaaadultului.
Îmbunătățireacalitățilormușchilorșimaialesalaturiifuncționalecarecondiționează
viteza,sporeștecapacitateadeforțăînregimdevitezăsubformadetentei,avitezeiînregim
derezistențășicapacitateadeefortstaticmoderat.
Îndiscordanțăcutoatecalitățilemotrice,mobilitateaarecelemaiscăzutevalorila12-13
anilafeteși13-14anilabăieți,faptcarefacecamișcărilesănufieexecutatecuamplitudinea
corespunzătoare,ceeaceimpunemăsurispecialeîncadrullecțiilor.
Capacitateaderezistențăestemairedusămaialesrezistențacardio-vasculară,faptce
impuneacționareasistematicăcumijloacebinealeseșidozatepentrudezvoltareaei.Trebuie
săseantrenezegrupemuscularemaricaresăpermităactivitateanestingherităaaparatului
cardio-respiratordatoritășiacționăriiasuprarezistențeiînregimdeforțăsauviteză,fărăa
neglijavitezaînregimderezistență.
Rezistențaestemaimicăcomparativcualtevârste;seimpunmăsurimetodice,atente
înprocesuldezvoltăriipentruaseputeaobțineindicisuperioriîndezvoltareaei.Laaceastă
vârstăeleviiauînclinațiipentruexercițiiledeforță,deînvingere,cuorientareprecisădar
executatedemulteoricurepezeală.

Lafeterezistențaestemaiscăzutădecâtmaibăieți,cutoatecășilaaceștia,comparativ
cualtevârste,easesitueazălavaloriscăzute.
Alergarea,deprindereacelmailargaplicată,sedesfășoarăînmodneorganizat;cea
organizatăsolicităunefortmultmaimare.Cuînaintareaînvârstăseobservăotendințăde
scădereavolumuluialergării,lucrucetrebuieremediatprinintervențiaprofesorului.
Seobservăînmultecazurigreșelitransmisedelavârstaprimarăcumarfi:alergarea
pecălcâie,petoatătalpa,oscilațiialetrunchiuluiînplanlateral,insuficiențafazeidezbor,
alergareîngenunchiată,lipsalucruluidebrațe,etc.,caretrebuiecorectatefolosindu-se
exercițiispecialecoordonatedeprofesor.
Caurmareacaracteristicilormorfologice,fiziologiceșipsihicealeelevilordinciclul
gimnazial,metodologiaacționăriiînvederearealizăriicomponentelorprocesului
instructiv-educativcapătăuncaracterparticular.
Înceeacepriveștemotricitatea,lavârsteleînvățământuluigimnazialaceastanu
prezintădeosebiriesențialeîntrebăiețișifete,ciuneleparticularitățidecaretrebuiesăținem
seamăpentruotratarediferențiată.Acesteparticularitățisereferălagraduldematuritateal
mișcărilor,economicitateaacestora,cursivitatea,tempouletc.Băiețiiauînclinațiicătre
exercițiiledeforță,efectuateuneoricurepezeală,deînvingere,cuorientareprecisăcarele
măreșteeficiența,întimpcefetelepreferămișcăriexpresive,efectuatepemuzică,
caracterizateuneoriprinlipsadeeconomicitate,darcaretindcătreacuratețetehnică.Din
acestearezultăcăbăiețiiefectueazămișcăricaresolicităprecizia(schimbăridedirecție,
precizieînaruncări),pecândfetelemanifestăpredispozițiiînexecutareacorectăaexercițiilor
dingimnastică.
Dupăcumammenționat,înprivințaaruncărilor,băiețiideprindbinemișcareade
azvârlireamingii,întimpcefeteleefectueazămaimultprinîmpingere.
Dincercetărileintreprinsedeuniiautorirezultăcăalergareaestedeprindereacelmai
largaplicată,desfășuratăînactivitățileneorganizate,fațădeceaorganizată.Volumulalergării
scade,odatăcuînainteaînvârstă,problemăcaretrebuierezolvatădeprofesoruldespecialitate
princreareaobișnuințeideaalerga.Aceastădeprinderecareseesteînsușităgreșitîncădela
vârstașcolarăprimarășianume:insuficiențafazeidezbor,alergarepecălcâie,oscilațiiale
trunchiuluiînplanlateraletc.caretrebuiecorectateprinexercițiispeciale.
Săriturilenuseexecutăcueficiență,bătaiaestederegulăputernicăînsăzborulnueste
pemăsură,înconsecințăseîmpuneexercițiipentrudezvoltareadetenteilamembrele
inferioare,pentruînsușireacorectăasăriturilorînînălțime,înlungime,peaparateșipeste
aparate.

Lavârstelecicluluigimnazialexistădisponibilitățimari,începriveșteînsușireaunor
procedeespecificejocurilorsportive.Caurmare,sarcinaprioritarăaactivitățiideeducație
fizicălaacestnivelesteînvățarearapidăaunorramuridesport.
II.2.Selecțiașiformareaechipeireprezentativeșcolare
Selecția,învedereadepistăriielevilortalentați,trebuiesăaibăuncaracterpermanent,
șiseefectueazăîncadrulorelordeeducațiefizicășisport.
Înfotbal,cadeastfelînoricejocsportiv,selecțiaîșiareroluleideosebitdeimportant
însensulcă,permanent,estenevoiedealegerea,depistareacelormaibunișiapțicopiipentru
adevenijucătoriînformareaechipeireprezentativeșcolare.
Permanent,înfotbal,auexistatantrenorișiprofesoricares-auocupatșiseocupăde
descoperireatalentelor,deselecțiașipregătirealor.
Selecțiaînfotbalreprezintăalegereacelormaidotați,acelormaiînzestrațicopii
pentru„sportulRege”,carevorfialeșinulaîntâmplare,cudupăanumitecriteriipreciseși
clare,caresăofereposibilitateaulterioarădeprogre.
Existădiferitemodalitățideselecție(dupăMiuȘ.,VeleaFl.,2002șiCernăianuC.,
2001):
−selecțieempirică;
−selecțieștiințifică;
−selecțienaturală.
Înpracticăsedistingtreietapedeselecție:
a.Selecțieinitială;
b.Selecțiesecundară;
c.Selecțiefinală.
a.Înselectiainițială,antrenorul/profesorul,prinmijloacece-istaulaîndemână,lecții,jocuri,
competițiiîntâmplătoaresauorganizate-mergeșivedesubiecțiisupușiselecțieiși,înfuncție
denecesitățilepropriișideexperiențasa,alegepeceicarecorespundprivindanumitecalități
fieelegenerale,motrice,dejocsauvolitive.
b.Înselecțiasecundară,antrenorul/profesorulcontinuăsăconstateșisăcauteprezențașia
altoraptitudinilegatedepracticareajoculuidefotbal,aviitoruluijucătorîndevenire.
c.Selecțiafinalăpentrufotbalulimplicăurmărireaîncontinuareacopilului,ajuniorului,a
tânăruluiînvedereadezvoltării,consolidăriișiperfecționăriituturoraptitudinilorsale,
adăugându-ișialtele,necesareviitoruluijucător.
Pentrutoateacestetreptedeselecție,seconsiderădebază,pentrucelselectat,osănătate
foartebună.

Înjoculdefotbal,selecțiaarelabazăurmătoriiindicatori:
−biologici:înălțime,greutate,anvergură,diferitediametre;
−antropometrici;
−fiziologici;
−motrici(capacitatemotrică,viteză,îndemânare,forță,rezistență);
−tehnicișitactici(joculdefotbal);
−psihologicișisociologici.
Privindaptitudinile,selecțiasefacepebaza:
−aptitudinilorgenerale,cumarfi:inteligențasportivă,capacitateadeînvățareșiexecuție,
capacitateademobilizarepentruefort,capacitateaderefacerefizicășipsihicădupăefort.
−aptitudinimotrice:viteză,îndemânare-coordonare,forță,rezistență,echilibru,percepțiile
spațio-temporale;
−aptitudinilereglatoriiadaptive:
-cognitive:atenția,percepțiilespecializate,memoria,imaginația,creativitatea;
-afective:echilibruafectiv,stăpânireafectivă,refacerea,rezistențalastress;
-volitive:energia,dârzenia,perseverența,combativitatea,rezistențalaobosealășidurere.
−aptitudinitemperamentale:motivațialavictorie,interespentrujoc,răspundere,disciplină,
spiritcriticșiautocritic,temperament,caracter;
−aptitudinisociale:colaborare,spiritdeechipă,capacitatedecomunicare,capacitatede
autoapreciereobiectivă.
Toateacesteaptitudini,însușite,permitjucătoruluisăprogresezedarpotfișiinfluențate
deaceeatrebuieținutcontșideereditateșimediulsocial.
Precizareacomponențeilotuluireprezentativșcolarereprezintă”primulpasalformării
unitățiicompetitive,urmatdealtemăsuricaresăducălaformareaunuicolectivunitînjurul
aceluiașiscop.Profesoruldeeducațiefizicătrebuiesătransmităjucătorilorînfiecareetapăa
instruiriiobiectiveledeîndeplinit(individualeșicolective)”(CernăianuC.,2001).
Depistareatalentuluiîngeneral,înspecialcelspecificjoculuidefotbal,constituieunul
dindificultățileselecției.Adevăratultalentaparerelativrar,dar,înmultecazuri,else
manifestăcaoconfigurațieunicădeaptitudinișiabilități.Într-adevăr,șiînfotbal,undepare
posibilsăseprecizezecerințelespecificepentrurealizareaperformanței,aparșiindivizi
remarcabili,atipici.Identificareatalentuluipentrufotbalnuestechiaratâtdegrea,dificilă
însăestedetaliereacerințelorspecifice.Esteușorderemarcatcopilulcareobținerezultate
sportivecumultpestecelealealtorcopiideaceeașivârstă.Maipuținevidentesteînce
măsurărealizărileluisuntunindicatorveridicalunorcalitățiexcepționale(talent),alunei

dezvoltăritemporaracceleratesaualuneimaturizăriprecoce.Șiaceastădificultateîmpiedică
folosireauneisingurebateriidetestesausistemdeprocedură,caresăfieconsideratecelemai
adecvatesaudemnedeîncredereînselecție.
Indiferentdecriteriudeselecție,dintrecareamintimșicelalprobelorșinormelorde
control,pentruoriceantrenor/profesorcelmailaîndemânăcriteriudeselecțieșicelmai
concludentrămânejocul,indiferentdevârstajucătorului,delacopiilaceiprofesioniști,
pentrucărandamentulșieficiențaînjocsuntargumenteledecisiveînobținereaderezultate
buneîncompetițiileoficiale.
II.3.Conducereaechipeișcolare
Muncaoricăruiantrenornuseterminăodatăcuselecția,alcătuireașitrimiterea
jucătorilorpeteren,ci,eltrebuiesă-șiconducăechipașipeparcursuljocului.Antrenorulde
fotbalareresponsabilitateaformativășieducaționalăapracticantuluidefotbal,fielanivel
primar-sanogenezic-,fielanivelperformanțial.Muncaantrenorului,lăsândlaoparte
rezultateletehnicepecarereușeștesăleobțină,esteapreciatălaadevăratasavaloarenumai
dacăesteprivităpeoperioadămaiîndelungată.Estededatoriafiecăruiantrenorsăfiela
curentcuparticularitățilespecificefiecăreigrupedevârstăpentrucănumaiastfelîșipoate
atingescopulpropus,aceladeformareaviitoruluifotbalistdeperformanță.
Omaregreșeală,destuldefrecventăîndesfășurareaactivitățiiunuiantrenorde
copiișijunioriestetocmaiignorareaparticularitățiloramintiteșiconducereaședințelor
depregătiredupăschemelefolositeînpregătireafotbaliștiloradulți.Aceastăeroareva
conducelauneșecîntentativadecreștereaunorfotbaliștivaloroși,atâtpeplanintern
câtșiinternațional,și,nuînultimulrând,chiarlaproblemedesănătatepentrutinerii
sportivi.
Începriveștestructuraactivitățiifotbalisticelagimnaziu,aceastaeste:
−echipareprezentativăașcolii,formatădinceimaibuni12-14dejucători,majoritatea
eleviloraiclaselormari,participălacompetițiilelocale;
−echipadeperspectivăformatădin14-16dejucători,înprincipaleleviaiclaselorprimare,
careparticipălacompetițiileorganizatelacategorialordevârstă;
−echipelereprezentativealeclaselorcareconstituiebazadeselecțiepentruceledouăetape
prezentatemaisus,șicareparticipălacampionatulinterclasealșcolii.
Profesorulcarerăspundedeactivitateafotbaluluiînșcoalăareurmătoarelesarcini:
−întocmeșteplanuldeactivitatefotbalisticădinșcoală,precumșiceldepregătireal
echipelorreprezentative;
−răspundedepregătireașiprezentareaechipeireprezentativelacompetiții;

−desfășoarăoactivitatepermanentădeselecție;
−sepreocupădedezvoltareabazeimaterialenecesareinstruirii;
−organizeazăcompetițiidemasălanivelulșcolii.
Pentrubunapregătireaechipeidefotbalașcolii,sepoatesolicitaajutorulasociațiilorși
cluburilorsportivedinapropiereașcolilorpentrufolosireabazeisportive.
Josef„Sepp”Herberger,unfostfotbalistșiapoiantrenordefotbalgerman,activca
antrenorîntreanii1936-1964,asubliniatfaptulcă„cinestrigămultîntimpuljoculuiaavut
puținedespusîntimpulpregătirilor”.Antrenorultrebuiesădeaultimileindicațiișiretușurisă
facăeventualemodificăridesarcinipeteren,înfuncțiedeformațiaadversă.Încurajeazăsau
intervineeficientînjocatuncicândestecazul,fărăaofensasaujigniijucătorii,cugândulde
a-istimula.
Existădiversemanieredeacomunicacuechipadepemargine,cudeseneșischițesau
aceiantrenoricareintervinverbalșiînmomenteadecvate,prindiverseatenționăristimulative
acelordinteren.Alegereaceleimaiadecvatemanieredeacomunicadepemargine,depinde
deexperiențaacumulatășirelațiaantrenoruluicujucătoriisăi,carefoloseștetonulcelmai
potrivitpentruasefaceînțeles.Disputaverbalăcuechipaadversasauarbitrii,nutrebuiesăse
găseascăînvocabularulantrenorilordevotațimeseriei.
Seconduce,peparcursuljocului,mobilizândechipaîncepriveștecompetitivitatea,
dispozitivuldejocalechipeipentrupăstrareaavantajuluioriaechilibrului.
Seconducrelațiiledejoccuoarecareaproximație-pase,combinații.Nusepoatecorecta
tehnicaîntimpuljocului,preluarea,condusulmingieioritrasullapoartă.Jucătoriinu
trebuiescumiliți,jignțti.
Îngeneral,echipaseconduceanticipativ,nuretroactiv,pentrucăreproșurilenupot
reparanimic,maialesîntimpuljocului.
Oechipădefotbalpoateficomparatăcuoorchestrădirijatădecătreantrenorsaude
căpitanuldeechipă.
Întimpulpauzei,antrenorulintervineprinobservațiiscurteșiconcrete,evidențiind
aspectelepozitive,darșipecelenegative,tempereazăatmosfera.
Dupăjoc,cultivăoptimist,moderație,modestiedupăsucceseșievitălamentăriledupă
insuccese,fărăreproșuriimediate,carepemoment,sepottransformaînimpulsuriincorecte.
Toateacesteasevordiscutașirezolvalaurmătoareasedințădeantrenament,carepoatefi
consideratăcaoședințădeanalizăajocului,undeîntregulcolectivîșiexprimăpunctelede
vedere,legatatâtdepuncteletarialeechipeipropriidarșiaechipeiadverse.

Trebuieamintit,însubcapitolulurmător,despreimportanțapecaretrebuiesăoacorde
antrenorulîncălziriisportivului,atâtîncadrulședințeledepregătirecâtșiaîncălziriipentru
joc.
II.4.Încălzireaînjoculdefotbal
Pregătireaînaintedeîncepereameciuluisaualecțieideantrenamentestedemare
importanțăatâtpentrurandamentulfiecăruicoechipierînparte,câtșipentruîntreagaechipă.
Înstadiulactualdedezvoltare,toatejocurilesportivepretindeforturiconsiderabileîncă
delaînceputulmeciului.Acestfaptimpunenecesitateauneipregătiriprealabilecaresăaducă
organismulsportivilorîntr-ostarefuncționalăridicatăînaintedeîncepereajocului.Odatăcu
fluierularbitrului,fiecarejucătortrebuiesăsegăseascăperfectpregătitpentruafacefață
celormaipretențioasecerințealemeciului.
Cașilacelelalteramurisportive,lajocuri,încălzireapresupuneceledouăpărți:partea
generalășiparteaspecială.
Încălzireagenerală.Serecomandăcaaceastăpartesăfieconsacratăpregătiriiaparatului
locomotorprinlucrulfărăminge.Jucătorultrebuiesăseîncălzeascăcompletprinfolosirea
unorexercițiimultilateralecaresăseadresezeprincipalelorgrupemusculareșiarticulațiilor.
Primaparteaîncălziriigeneralesecompunedin:mers,mersouaccelerareșialergare
ușoară.Alergareaușoarădeîncălziresecombinăcuoseriedeexercițiidemobilitatecarese
executălaînceputdinalergareapoidinmers.Încontinuaresefaccâtevaexercițiicucaracter
generalurmatedealtele,destinateprelucrăriiacelorgrupemuscularecaresuntsolicitatemai
multlaefortprinspecificuljoculuirespectiv.Durataîncălziriigeneraleestedeaproximativ
5-10min.
Încălzireaspecialăseexecutăcumingeașiconstălaînceputdinexercițiiprincarese
exerseazăprincipaleleprocedeetehniceșitactice:conducereamingii,lovireamingii,pasele
depelocșidindeplasare,traslapoartă,servireamingii,executarealoviturilordeatacș.a.La
acesteexercițiitrebuiesăseurmăreascărealizareacorectitudiniișiprecizieiînexecuție.
ProfesorulLeonTeodorescucitatdeZenoDragomir,în1964,aratăcă:”…exercițiile
folositeînultimaparteaîncălziriitrebuiesăfiecâtmaiapropiatedecelecareseexecutăpe
terenîntimpuljoculuipentruaprovocajucătorului,atâtcaformedeorganizare,câtșica
intensitateșiviteză,procesenervoasesimilarecelordintimpuljocului.Aceastasepoate
realizaprintr-unjocbilateralcuoduratăde8-10minexecutat,dacăesteposibil,chiarpe
terenulpecarevaavealocmeciul”.
Îngeneralîncălzireadurează20-30minșiseprelungeștedacăestefrig,deoarece
organismulseîncălzeștemaigreu,iarangrenareaînefortsefacemailent;totodatăaceasta

constituieșiomăsurăutilăpentruprevenireaaccidentelor.înmodobișnuit,înacestesituații
seprelungeșteparteageneralăaîncălziriiîncareseintroducșiexercițiiușoarecuobiectulde
joc.
Încălzirea,cuparteaeigeneralășispecială,esteobligatoriepentruoriceantrenamentsau
joc.Încazulpregătiriijucătorilordefotbal,încălzireacomportăurmătoareleelemente
(exempludupăA.MunstermanncitatdeZenoDragomir,1964):
1.alergareintroductivăcareîncepeînritmușor,identiccucelalmersuluiobișnuit;aicinu
estevorbadeodeplasarecucâștigdeterensaucucreștereavitezei,cideoformăușoarăde
alergareelasticășisărită(arcuită)efectuatătimpdeaproximativ5-10min;
2.marșsportivalternatcualergareușoară.Marșul,seexecutăcuexagerareamișcării
șoldurilorșiaumerilorșicuaccentuarearăsuciriitrunchiului;
3.passăltatîndeplasareexecutatsubtreiforme:ușorșirelaxat,fiindunfeldealergaresăltată,
apoicuaccentpeînălțareverticalăși,însfârșit,cuaccentuarealungimiipașilor;
4.exercițiiexecutateînmersșiînalergarelafiecareal2-leasaual3-leapas;dămmaijos
câtevaexemple:
−mersșialergareourotareaamplăabrațelorlaal2-leasaual3-leapas;
−mersșialergareculegănareaamplăaunuipiciorînaintesus,lateralșiînapoi;seexecutăcu
schimbareapicioruluiînritmde3sau5pași;
−rotareaamplăatrunchiuluișiapoiabazinuluisprestângașidreapta;
−sărituricușifărăforfecareapicioarelorînaerîntoatedirecțiile.
5.alergăricuaccelerarepe50pânăla100mporninddinalergareușoarăcupașimărunți,
ultimii20-30mfiindparcurșiînvitezămare;alergareasecontinuăînvirtuteainerției,trecând
treptatdinnoulaalergareușoară;întreaceste2-3accelerări,timpdecâtevaminute,seva
continuadeplasareaprinmersliniștitorsaualergareușoară;
6.joculcumingeaexecutatușorfacepartedinîncălzireaspecialăajucătoruluidefotbal,
deoareceelfavorizeazăcoordonareaactivitățiineuromusculareînlucrulspecific;pentru
aceastasefolosesc:jonglărilecumingea,paserepetatelapartener,driblinguriscurteîntoate
direcțiileșipreluărilecucapul,pieptulșipiciorul;estegreșitsăsefoloseascăînîncălzire
trasullapoartăcutoatăforța.
Pregătireaefectuatăînaintedejocnutrebuiesăoboseascăjucătorii,cisăseobținăprin
intermediuleioîncălzireaîntreguluicorp,mușchiirămânândmairelaxațișibineirigațicu
sânge.

CapitolulIIIORGANIZAREACERCETĂRII
III.1.Duratașietapelecercetării
III.2.Metodeledecercetare
III.3.Subiecțiicercetăriișiactivitatealor
CapitolulIVPRELUCRAREAȘIINTERPRETAREADATELOR
IV.1.Evoluțiaindicatorilormorfo–funcționaliaielevilor
IV.2.Dinamicaindicatorilordepregătirefizicășitehnică
IV.3.Rezultateobținutedeechipăîncompetiții
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE