I.1.1. Importan ța și actualitatea temei Virusul HIV – plin de istorie, îmbătrânit și totuși atât de tânăr, un virus controvers, șoptit cu frică de… [625713]

1
CAPITOLUL I
I.1.INTRODUCERE
I.1.1. Importan ța și actualitatea temei
Virusul HIV – plin de istorie, îmbătrânit și totuși atât de tânăr, un virus
controvers, șoptit cu frică de unii oamenii și adevărată pasiune pentru
alții,cercetătorii dedicându -și viață studiind,descoperind și redescoperind Virusul
Imunodeficienței Umane.
Stastic ile, progresele privind medicația și cercetările, înființarea nenumăratelor
asociații, implicarea societății, a lumii politice și a educației, lupta actuală
privind descoperirea unui vaccin, cercetările continue, nenumăratele ghiduri
create de către OMS și nu numai, progresul medicamentelor retrovirale,
progresul prevenției și studierea amănunțită a epidemiologiei în întreaga lume,
dezvoltarea modalităților de testare, crearea unui sistem de management medico –
social potrivit persoanelor seropozitive, studie rea tuturor bolilor colaterale
asociate HIV și efectelor adverse ale tratamentului, implicarea multitudinii de
ramuri medicale și paramedicale în îmbunătățirea calității vieții ale persoanelor
seropozitive, creșterea longevității a acestor persoane, crește rea ratei de
supraviețuire și apropierea de o viață normală, toate acestea demonstrează fără
îndoială actualitatea temei privind virusul HIV și importanța implicării
fizioterapiei ( prin tehnicile pe care le cuprinde ) în managementul reabilitării
pacientu lui infectat cu Virusul Imunodeficienței Umane.
Durerea, oboseala, scăderea forței musculare, dereglările metabolice, afectarea
sistemului imunitar și a celorlalte mare sisteme ale organismului uman
( neurologic, cardiovascular, respirator, renal, musculo scheletic) au nevoie
negreșit de intervenția fizioterapiei, având ca scop unic ameliorarea calității
vieții a pacientului.
Virusul HIV – În vârstă căci datează încă din anii 1800 și totuși plin de

2
actualitate datorită cercetărilor ce așteaptă a fi descope rite în multe ramuri
medicale și paramedicale, incluzând fizioterapia. Subiect de mare importanță
în evoluția umanității, Virusul Imunodeficienței Umane se oferă a fi studiat însă
reușește totuși, în continuare, să ne surprindă prin fantastica sa capa citate de
transformare. Un virus transcendent, un cameleon al corpului uman.

I.1.2.Motivarea alegerii temei

În alegerea acestei teme am ținut cont de trei considerente , și anume : datele
statistice, posibilitatea de a lucra cu acești pacienti și dorința de cunoaștere
deoarece fizioterapia nu este dezvoltată în această patologie. Mi -am dorit să aflu
mai multe, să descopăr, să experimentez, să cunosc acești pacienți, să le cunosc
problemele și să încerc să le alin durerile prin intermediul meseriei mele.
1Datele statistice reliefează importanța cu care trebuiesc tratați acești pacienți.
Astfel, în total, în lumea întreagă, aproximativ 37 milioane de oameni sunt
infectați cu virusul HIV , dintre care 3.2 milioane sunt copii,doar 15 milioane de
persoane primind tratament antiretroviral. 2De când epidemia a fost descoperită,
au murit aproximativ 39 de milioane de oameni, cele mai afectate continente

1 http://www.cdc.gov/hiv/#
2 http://www.unesco.org/new/en/hiv -and-aids/

3
fiind Asia, Pacificul, America Latină și Europa de Est . 3În ziua de astăzi 17
milioane de oameni nu știu că sunt purtători ai virusului HIV . În fiecare zi 5 600
de oameni sunt infectați cu virusul HIV , aceasta însemnând aproape 230 de
persoane pe ora. Cifrele de mai sus sunt incredibile, incredibil de mari ținând
cont de faptul că acest virus încă nu are un antidot. Milioane de oameni din
întreaga lume suferă de multiple patologii asociate infectării cu HIV , având
nevoie de ajutorul fiziot erapiei în tratarea unora dintre ele. Consider necesară
realizarea mai multor studii de specialitate cu această tematică. Ar fi un real
suport în vederea îmbogățirii informațiilor specifice, dar și în îmbunătățirea
programelor de lucru.
Înafară de datele statistice, interesul meu pentru acești pacienți a început încă
din anul întâi de masterat, an în care am participat la un schimb de experiență în
Austria. Astfel, într -un spital din Viena, am avut primul contact cu persoanele
seropozitive . A fost dificil și emoționant. De ce dificil ? Deoarece multe dintre
aceste persoane sunt dependente de droguri, uitați de familie, fără un loc al lor,
uitați de lume, ai nimănui, pierduți fizic și psihic.Te privesc fără să înțeleagă ce
vrei de la ei dar totuși fac ceea ce le ceri. Se îndreaptă robotic către sala de
reabilitare și la fel de robotic îți ascultă comenzile ( poate în sinea lor
conștientizează cât de importantă este recuperarea lor ). Dar oare mai
conștientizează ceva? ( vine inevitabil și această întrebare ) . Căci orice încercare
de comunicare pare că trece prin ei . Nu fac decât să te privească cu ochi mari,
speriați, pierduți, nedumeriți. Alții reușesc să îți povestească cum și când au
început să ia droguri, cum copiii le -au murit în brațe sau încă din pânt ece,
experiențele din pușcărie, etc. Îți povestesc simptomele și cum este să fii un
infectat cu HIV . De ce emoționant? Căci întâlnești și povești pline de
pozitivism , când oamenii îți demonstrează cât de puternici pot fi .Sunt oameni
infectați cu HIV care duc totuși o viață normală. Au familie, copii, un job, și au

3 http://www.avert.org/european -hiv-aids-statistics.htm

4
reușit să își mențină spiritul fericit. Asta pentru că au găsit echilibrul. Își iau
tratamentul zilnic, au grijă de alimentația lor, fac mișcare și merg regulat la
doctor. Da, sunt puțini. Dar t otuși sunt. Ei m -au înveselit când mi -au spus
poveștile lor de viață. Adevărați luptători, mi -am zis. Căci în ciuda tuturor
prejudecăților, a fricii celorlalți, a marginalizării, au reușit totuși să își creeze un
mediu decent de viață.
Toate acestea au constituit motivații puternice ce m -au determinat să lucrez cu
dăruire, să îmi doresc să descopăr mai multe informații privind rolul fizioterapiei
în îmbunătățirea calității vieții a pacienților seropozitivi.

I.1.3. Scopul și obiectivele lucrării
În caz ul persoanelor infectate cu virusul HIV mi -am propus să demonstrez
importanța fizioterapiei în ameliorarea simptomelor în cadrul diverselor boli pe
care le au . Patologiile studiate vor fi diverse , aparținând tuturor marilor sisteme
ale organismului uman. Fiind boli diverse cu pacienți ce au personalități
diferite , evoluția reabilitării va fi de asemenea diferită. Obiectivul principal al
programelor de fizioterapie va fi acela de a monitoriza evoluția patologiei în
intervalul recuperatoriu stabilit.
Totodată, mi -am dorit să studiez mai amănunțit și afectarea psihologică a
persoanelor seropozitive, comportamentul acestora și cum putem noi, ca și
fizioterapeuți, să intervenim în influențarea bunăstării lor psihice, căci starea lor
de bine și capacitatea lor de înțelegere, de a efectua exercițiile, are o mare
influență asupra programelor de recuperare.
Obiectivele cercetării constă în :
● parcurgerea materialului bibliografic referitor la problematica abordată
● selectarea pacienților

5
● stabilirea metode lor de cercetare, a măsurătorilor și a testărilor
● realizarea fișelor individuale
● elaborarea programelor recuperatorii pentru pacienții seropozitivi
● prelucrarea rezultatelor obținute
● elaborarea concluziilor

I.2.VIRUSUL IMUNODEFICIENȚEI UMANE (H IV)

I.2.1.Istoric

4Oamenii de știință au descoperit faptul că o rasă de cimpanzei din vest -ul
Africii ar fi sursa virsului HIV . Acești cimpanezi erau infectați cu așa numitul
Virus al Imunodeficienței Simiene care transmis la om a suferit o mutație ,
transform ându -se în HIV ( Virusul Imunodeficienței Umane ). Oamenii s -au
infectat mâncând carnea acestor cimpanzei al căror sânge era infectat. Studiile
arată faptul că HIV a apărut încă din anii 1800, primul caz înregi strându -se în
America în anul 1970.

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/HIV

6
5Ulterior în anul 1981 Centrul American de Control al Bolilor și de Prevenție,
publică un articol prin care descrie cazuri de infecție pulmonară rară la 5 bărbați
gay din Los Angeles, aceștia prezent ând de asemenea și alte infecții. Până la
sfârșitul anului se raportează 270 de cazuri cu deficiențe imune severe printre
bărbații gay, murind 121 dintre ei.
Ianuarie 1982, se pun bazele primei clinici pentru AIDS în San Francisco. De
asemenea este anul în care se descoperă AIDS la copii, fiind raportate 22 de
cazuri.
Ianuarie 1983 se descoperă faptul că HIV este transmisibil pe cale sexuală și
sânge. Ȋn luna octombrie a aceluiași an, OMS anunță oficial suprav egherea
internaționala a acestor cazuri.
Aprilie 1984 Dr. Robert Gallo anunță descoperirea cauzei HIV ( descoperirea
virusului ) și crearea unui test de s ânge pentru a fi descoperit.
Decembrie 1985 apare primul ghid pentru mame privind transmisia HIV de la
mamă la copil.
Mai 1986 se declară oficial denumirea virusului pe care o cunoaștem astăzi și
anume Virusul Imunodeficienței Umane.
Februarie 1987 OMS lansează Programul Global AIDS privind aspectele
sociale, de cercetare, fonduri, drepturile celor HIV pozitiv. 19 martie a aceluiași
an se aprobă primul medicament retroviral.
1988, ziua de 1 decembrie este declarată Ziua Mondială a AIDS de către OMS.
Iunie 1989 apare primul Ghid privind prevenția transmisiei HIV și Hepatitei B.
Ȋn anul 1992 AIDS devine pr ima cauză a mortalității în rândul bărbaților cu
vârste cuprinse între 25 si 44 de ani. Ȋn luna mai este lansat primul test de 10

5 https://www.aids.gov/hiv -aids-basics/hiv -aids-101/aids -timeline/

7
minute destinat profesioniștilor din lumea medicală pentru a detecta prezența
HIV-1.
1993 apare primul film cinematic despre AIDS, bazat pe o poveste reală –
˝Philadelphia˝.
Decembrie 1994 se aprobă primul test oral de detectare a virusului HIV , primul
test care nu necesită probă sanguină.
1996 încep cercetările privind descoperirea unui vaccin pentru HIV .
1997 se estimează 30 mi lioane de adulți și copii HIV pozitivi.
In perioada 2000 -2015 s -au continuat cercetările privind medicația
antiretrovirală,medicația pre si post expunere, crearea de noi teste, crearea unui
vaccin și găsirea leacului privind HIV . S -a pus de asemenea acce nt pe
informarea populației, inserția socială și profesională a persoanelor HIV
pozitive.

I.2.2.Ce este HIV? Ce este SIDA?

6HIV ( Virusul Imunodeficienței Umane ) este un virus car e se răspândește în
fluidele organismului uman , atacând astfel celulele T și celulele CD4, celule
specifice imunității. HIV distruge aceste celule , slăbind organismul uman care

6 https://www.aids.gov/hiv -aids-basics/hiv -aids-101/what -is-hiv-aids/

8
nu mai poate lupta împotriva bolilor, infecțiilor, microbilor, germenilor. Câ nd
celulele T și CD4 scad drastic, HIV evoluează în SIDA ( Sindromul
Imunodeficienței Umane Dobândite). SIDA se manifestă prin infecții grave
repetate care conduc la pierderea în greutate, afecțiuni ale creierului și ale
sistemului nervos central, dezvolta rea de tumori canceroase. Cele patru infecții
parazitare care afectează în mod grav bolnavii de SIDA sunt toxoplasmoza,
pneumocistoza, criptosporidioza și microsporidioza.

I.2.3.Tipuri de HIV
HIV se împarte în două grupe : HIV -1 și HIV -2. La rândul lor, c ele două grupe
se împart în alte ramuri. HIV -1 în tipurile M, N și O , dintre care tipul M este cel
mai răspândit, având ca subtipuri ramurile A și B. Dintre subtipuri. B este cel
mai răspândit în America de Nord și Europa de Vest. Grupa HIV -2 conține de
asemenea subtipurile A și B , această grupă fiind mai mult prezentă în Africa de
Vest. Grupa HIV -2 a început să se răspândească și în Europa.

I.2.4. Ce este și cum funcționează sistemul nostru imunitar?
7Ȋntr-un mod absolut minunat, organismul uman a fost înzestrat cu capacitatea de
a-și recunoaște propriile celule cât și celulele străine lui ( bacterii, virusuri,
fungi , microbi, paraziți, celulele alte i persoane, etc ), acesta distrugând ceea ce
consideră a -i fi dăunător.
Organele sistemului imunitar sunt :
– Ganglionii limfatici – filtrează limfa în organism, aceștia fiind primii care
acționează atunci când în organismul uman apar celule anormale ( celule
canceroase, infecții, etc ) trimițând mai departe semnale celorlalte organe care

7 https://www.aids.gov/hiv -aids-basics/just -diagno sed-with-hiv-aids/hiv -in-your-body/immune -system -101/

9
intervin în imunitate.
– Timusul – este un organ mic situat în spatele sternului , acesta formând
celulele T -mature.
– Splina – este cel mai mare organ limfatic din organism , acesta conținând
celulele albe ale sângelui (leucocitele) ce luptă împotriva infecțiilor și a bolilor.
De asemenea aceasta are rol de a controla cantitatea sanguină în organism,
distrugând celulele sanguine îmbătrânite sau afectate.
– Măduva – produce celulele albe sanguine.
– Limfocitele – au rol important în imunitate luptând împotriva infecțiilor și
bolilor. Acestea sunt de două feluri – limfocitele de tip B (creează anticorpi care
atacă bacteriile și toxinele ) și limfocitele de tip T( care atacă infecțiile și
celulele canceroase . Dacă sunt însă preluate de un virus sau devin canceroase,
atunci vor autoataca organismul).

I.2.4.1.Cum funcționează răspunsul imun?
Organismul fiecăruia dintre noi recunoaște un antigen străin pe care îl trimite în
sistemul limfatic unde este ˝ingerat˝ de către un macrofag. Mai departe,
macrofagul procesează virusul afișând antigenul specific acestui virus, antigen
ce semnalează ulterior celulele T.
Celulele T primesc semnalul și alertează și celelalte organe al e sistemului
imunitar. Celulele B răspund acestui apel și vin să citească antigenul de pe
suprafața macrofagului. Apoi, celulele B se activează, producând milioane de
anticorpi specifici antigenului prezent pe suprafața macrofagului.
Aceși anticorpi sunt eliberați în organism având rolul de a distruge celulele
virusului. După ce capturează celulele virusului, anticorpii cer ajutorul altor
macrofage și a celorlalte celule imunitare pentru a distruge virusul.

10
Etapa finală a răspunsului imun constă în comand a celulelor T care anunță
celelalte celule că se pot odihni atunci când celulele virusului dispar. Această
etapă este foarte importantă.
Dacă celulele T nu ar trimite acest semnal, activitate de distrugere și ˝devorare˝
ar continua, macrofagele ajungând s ă atace și celulele sănătoase ale
organismului.

I.2.4.2.Cum afectează HIV acest proces ?
HIV atacă direct celulele T , trec ând de primele etape. Astfel, ajutoarele
celulelor T nu mai lucrează în vederea distrugerii virusului. Din contră, îl
multimplică, c uprinzând toate celulele sănătoase ale organismului, ajungându -se
într-un final la moartea celulelor T.

I.2.4.3. Care este diferența dintre imunitate și imunodeficiență?
8Imunitatea este abilitatea organismului de a se apăra de diverși factori externi
agresivi corpului uman precum bacterii, viruși, microbi, paraziți, ciuperci.
Imunodeficiența poate fi congenitală sau dobândită reprezentând o stare
patologică anormală manifestându -se prin reducerea capacității de apărare a
organismului, având diverse grade de gravitate și complicații.

I.2.5.Stadiile HIV
91) Infecția acută – evoluează la aproximativ 2 -4 săptăm âni de la infectarea cu

8 http://www.hivguidelines.org/
9 http://www.webmd.com/hiv -aids/guide/understanding -aids-hiv-symptoms

11
HIV și capătă denumi rea de SINDROM ACUT RETROVIRAL. Probabilitatea
de a transmite HIV în această perioadă este crescută deoarece cantitatea
virusului în sânge este mare. Răspunsul normal al imunității organismului va fi
acela de a lupta împotriva HIV , reușind să îl stabilizez e pentru o scurtă perioadă
timp deși celulele T responsabile imunității încep deja să moară.
2) Latența clinică ( starea de veghe) – denumită și HIV asimptomatic sau HIV
cronic. Ȋn această perioadă virusul este încă activ producâcandu -se însă în
cantități mici, persoanele infectate putând fi asimptomatice. Persoanele care iau
medicație antiretrovirala pot trăi în această stare de latența timp de zeci de ani.
Pentru cei care nu iau medicație, HIV se va transforma rapid în SIDA în mai
puțin de un deceniu. De și medicația reduce riscul de transmitere, tot timpul poți
transmite acest virus persoanelor din jur.
3) Stadiul SIDA – acest stadiu al infecției are loc atunci c ând sistemul tău
imunitar este distrus devenind astfel vulnerabil la orice infecție, boli sau
cancere. Când numarul celulelor CD4 scade sub aproximativ 200/ milimetru cub
de sânge, atunci HIV a progresat in SIDA. Oamenii diagnosticați cu SIDA care
nu urmează un tratament au o rată de supraviețuire de aproximativ 3 ani. Dacă
însă în această perioadă dezvoltă o boală gravă, speranța de viată scade sub 1 an.

I.2.5.1. Factori care influențează progresia bolii de la HIV la SIDA într-un
ritm accelerat
– Vârsta înaintată
– Nutriție neadecvată
– Predispunerea la stres
– Prezența a mai multor subtipuri HIV -1
– Prezența unor alte virusuri periculoase precum hepatita C

12
– Boli ereditare

I .2.6. Simptome specifice HIV
10După aproximativ 1 -2 luni de la infectarea cu HIV , încep să își facă apariția
simptomele sp ecifice acestui virus, cunoscute sub denumirea de SINDROM
RETROVIRAL ACUT. De foarte multe ori simptomele specifice virusului HIV
nu apar timp de ani de zile sau decenii. Ȋn USA, unul din 5 oameni nu știu că
sunt infectați datorită lipsei simptomatologiei .
Ținând cont că această situație este delicată , este necesar să cunoaștem
simptomele principale care, asociate, ne pot trimite cu gândul la a efectua un test
HIV , fapt ce ne poate salva viața:
– Febră – Ȋn acest stadiu virusul pătrunde în sânge , multiplicându -și
celulele și afectând imunitatea, rezultând astfel o reacție inflamatorie a
sistemului imunitar.
– Stare de oboseala fizică și letargie.
– Dureri musculare și articulare, umflarea ganglionilor limfatici.
– Migrene și durere în gât.
– Mâncărimi cuta nate și apariția unei iritații cutanate.
– Stare de greață, vomă, diaree.
– 11Scăderea în greutate.
– Tuse seacă.
– Pneumonia SIDA – datorită imunității scăzute , infecțiile evoluează rapid

10 http://www.health.com/health/gallery/0,,20539037,00.html
11 http://hivinsite.ucsf.edu/

13
în organism.
– Transpirații nocturne ambudente ș i anormale.
– Modificări ale unghiilor precum : decolorarea, subțierea și curbarea lor
anormală, despicarea lor.
– Infecții ale cavității bucale și ale esofagului.
– Probleme cognitive precum confuzia și dificultatea concentrării, pierderi
de memorie, schimbări în comportament ( furie, iritabilitate). Pot apărea și
probleme motorii precum scăderea capacității de coordonare sau
îndeplinirea unor activități ce includ realizarea unor mișări motorii fine
(ex. scrisul de mână).
– Leziuni herpetice și herpes genital.
– Neuropatie periferică ( caracterizată prin parestezii ale extremităților
distale ale membrelor ).
– Tulburări ale menstruației.

I.2.7.Teste HIV
12Cel mai utilizat este TESTUL IMUNOLOGIC( TESTUL RAPID ) , acesta
reliefând anticorpii pe care organismul îi produce în lupta cu HIV . Testul poate fi
efectuat pe prob ă de s ânge sau lichid vaginal, seminal, lapte matern ( nu salivă).
Acesta poate da însă rezultate fals negative, necesitând a fi repetat.
In ultima perioad a testele anticorp – antigen sunt tot mai des folosite, fiind
capabile să descopere anticorpii produși de organism c ât și antigenul ( celulele
virusului HIV ) . Ele descoperă mai rapid existența virusului în organism, putând

12 http://www.aides.org/info -sante/vih -depistage

14
fi efectuate pe probe de sânge la 3 săptămâni de la expunere.
Testul RNA descoperă direct virusul la 10 zile de la expunere, chiar înainte de
apariția anticorpilor de luptă împotriva HIV . Insa datorită costurilor sale ridicate
este rar folosit.
Dacă testele de mai sus ies pozitive, atunci urmează o perioadă a T ESTELOR
DE URMǍRIRE . Acestea includ un test de diferențiere a anticorpilor HIV – 1 de
HIV 2 ,un test HIV -1 acid nucleic care caută direct celulele virsului și un test de
imunofluorescență indirectă ce detectează anticorpii.
13De asemenea, în momentul de față putem găsi în farmacii două tipuri de teste
pe care le putem efectua acasă și anume :
1) Home Acces HIV -1 care constă într-un kit ce permite luarea un ei probe de
sânge printr -o înțepătură la nivelul pulpei degetului urmând ca proba să
fie trimisă la un laborator de analize.
2) OraQuick In -Home HIV – constă în prelevarea unei probe de salivă
trimisă ulterior la un laborator de analize. Acest test se dovedeș te a fi însă
ineficient deoarece anticorpii din lichidele orale se găsesc în cantități mai
mici decât în sânge.

I.2.8. Modalități de transmitere HIV
14Cel mai mare risc de transmitere este reprezentat de raporturile sexuale și
folos irea acelorași ace de seringă în cazul persoanelor dependente de droguri.
Fluidele din organism care pot transmite HIV sunt: sângele, laptele matern,
sperma, fluidul preseminal, fluidele rectale, fluidele vaginale.
Raportul sexual anal reprezintă cel mai m are risc de infectare, urmat de raportul

13 http://www.english.rfi.fr/france/20150915 -hiv-self-test-kits-sale-france
14 http://www.aids.org/

15
sexual vaginal și schimbarea partenerilor în mod frecvent.
Modalitățile de transmitere cu risc scăzut sunt : nașterea dintr -o mamă infectată
cu HIV , înțeparea accidentală într -un obiect ascuțit infectat cu HIV , tran sfuzii,
transplant de organe, mâncarea care a fost pre -mestecată de către o persoană
HIV pozitivă, lupta corp la corp cu o persoană infectată, raport sexual
oral ,tatuaj și piercing ( dacă acele nu sunt schimbate ), contactul cu răni
deschise sau hemoragii , sărutul pasional în care are loc schimbul de salivă ( dacă
gingiile persoanei infectate sângerează).
HIV nu se transmite prin : aer, apă, sărut social ( gura închisă), salivă ( dacă nu
există sângerări gingivale) , transpirație, lacrimi, scaunul de toal etă, contact
cazual precum strângerea de mână sau împărțirea aceleiași farfurii.
ATENȚIE ! Infectarea cu HIV este posibilă de la o persoană a cărei încărcătură
virală este scăzută , aproape neindentificabilă, întrucât testele efectuate măsoară
cantitatea virusului în sânge nu și în restul lichidelor din organism ( fluid
vaginal, spermă).
Dacă sunt deja infectat cu HIV , mă pot infecta cu un alt tip de HIV?
Răspunsul este DA. Poți avea o HIV SUPRAINFECȚIE. Noua ramură HIV o
poate înlocui pe cea originală sau se poate alătura celei originale, îmbolnăvirea
fiind mai rapidă iar tratamentul necesitând a fi schimbat deoarece noua ramură
poate fi rezistentă la tratamentul actual

I.2.9. Modalități de prevenție
– 15Utilizarea prezervativelor.
– Reducerea num ărului partenerilor sexuali.

15 Prevention and Treatment of HIV and Other Sexual ly Transmitted Infections among Men Who Have Sex with
Men and Transgender People – WHO, June 20, 2011.

16
– Testează -te anual și imediat cum bănuiești că e posibil să fi fost infectat.
– Dacă pa rtenerul tău este HIV pozitiv incurajează -l să urmeze corect
tratamentul și nu uita să iei medicamentele profilactice.
– Fii atent la accidentările cu obiecte ascuțite.
– Nu folosi aceleași ace de seringă, tatuaj, piercing.
– Ai grijă să nu atingi s ângele sau ra na deschisă a unei alte persoane.
– Nașterea prin cezariană ( in cazul femeilor seropozitive pentru a scădea
riscul de transmisie a virusului către bebelus).
– Evitarea alăptării la sân de către o mamă seropozitivă.

I.2.10.Primii pași către tratament
16Ȋncă de la prima programare, medicul care îți va supraveghea evoluția ar trebui
să se intereseze de istoricul tău medical ( anamneza), să efectueze diverse
examinări fizice la care se adaugă o varietate de alte teste clinice.
17De obicei, setul de teste conține următoarele: test rezistență la medicamente,
testul încărcăturii virale, testul CD4, analize sanguine complete, analiza urinii,
profilul chimic al sângelui, test e pentru alte boli de transmitere sexuală,
toxoplasomoza, teste pentru alte infecții, test de verificare a sensibilității la
medicația HIV .
De asemenea, echipa medicală se va interesa de condițiile sociale precum
grupuri de suport, grupuri de activități, locuința, alimentația, programe de ajutor
social privind achiziționare medicației

16 https://www.coursera.org/
17 E-ModulE for EvidEncE -inforMEd Hiv rEHabilitation (e -module) 2011

17
I.2.10.1. Profilaxia pre -expunere HIV
Este o formă de prevenție pentru persoanele care se află într-un grad mare de
expunere la virusul HIV . Este un tratament care se ia constant și continuu.
Tratamentul s -a dovedit a fi eficient scăzând riscul de infectare cu HIV cu 92%.

I.2.10.2. Medicația profilactică post -expunere HIV
18Numită și medicație antiretrovirală , aceasta stopeaza virusul HIV în a se
multiplica în organism. Tratamentul trebuie luat până în maxim 3 zile de la
expunere, timp de 28 de zile. Tratamentul nu este însă întotdeauna eficace,
nefiind o asigurare a stopării multiplicării vir usului.

I.2.10.3. Efectele adverse ale tratamentului
Când începi tratamentul retroviral este normal să ai efecte adverse ale
medicamentelor pe o perioada scurtă de timp ( câteva săptămâni). Cele mai
comune efecte adverse sunt greață, amețeli,vărsături, di aree,dureri musculare,
migrene,febra,dureri stomacale.
Câteva efecte advserse alre tratamentului retroviral apar după luni sau ani de la
începerea acestuia, reprezentând efectele adverse pe termen lung. Acestea sunt –
lipodistrofia ( schimbări în privința depunerii și folosirii grăsimilor),
hiperlipidemia ( creșterea grăsimilor în sânge), osteoporoza. Din efectele
adverse ale tratamentului fac parte creșterea riscului de dezvoltare a Diabet tip 2,
hepatotoxicitate și acidoza lactică.
Totodată studiile ara tă că un efect advers important al medicației este reprezentat
de problemele neurologice. Astfel, 1 din 4 persoane seropozitive dezvoltă

18 Post-Exposure Prophylaxis to Prevent HIV Infection – WHO, March 2008

18
probleme neurologice pe parcursul anilor precum convulsii, demență, dureri ale
sistemului nervos periferic, pierderi de memorie, tulburări de mișcare, infecții
ale sistemului nervos central. În beneficiul pacientului, doctorul trebuie să
găsească cea mai bună schemă de tratament pentru a preveni apariția
problemelor neurologice.

I.2.11. HIV la femei
19Atât femeile cât și bărbații beneficiază de același tratament retroviral , de
aceleași teste, de aceleași informații privind stilul de viață,îngrijirea și prevenția
HIV . Ȋnsă prez ența HIV la femei este un subiect mai sensibil datorită capacității
procreatoare a femeii. Astfel, femeile trebuie să acorde o atenție deosebită
infecțiilor ginecologice (întrucât, datorită imunodeficienței, vindecarea este mai
greoaie) acestea având un ri sc de predispunere mai mare la cancerul de col
uterin .
De cele mai multe ori femeile prezintă simptome după o perioada mai lungă de
timp de la infectare, diagnosticarea cu HIV fiind astfel târzie. Ele devin mai
sensibile la infecții la care se adaugă într ebările privind o viitoare naștere.
Studiile arată că grupul dominant ce prezintă virusul HIV ( clasificare pe sex)
este cel al femeilor. De ce? În primul rând, din punct de vedere biologic ,
persoanele de sex feminin au o sensibilitate mai mare privind i nfecția cu HIV .
De asemenea factorii culturali, economici,religioși și sociali au impact asupra
comportamentului sexual al femeilor precum și comportamentul partenerului de
viață. Datorită acestor probleme , în 2004 a fost înființată Coaliția Globală a
Femeilor și SIDA, această coaliție punand accent pe educarea sexuală a
persoanelor de gen feminin și pe metodele de prevenție HIV , îmbunătățirea

19 https://www.aids .gov/hiv -aids-basics/just -diagnosed -with-hiv-aids/overview/women/index.html

19
sistemului de îngrijire privind persoanele seropozitive.

I.2.12. HIV la mame
Transmiterea HIV de la mamă la copil poate avea loc în perioada prenatală, în
timpul nașterii naturale și alăptare.
Principala grijă a femeilor HIV pozitive care urmează a fi mame este aceea de a
nu infecta bebelușul. Ȋnainte de toate, tratamentul antiretroviral este necesar de a
fi luat cor ect. Nașterea naturală nu este posibilă datorită schimbului de s ânge ce
are loc în acel moment așa că viitoarele mămici vor opta pentru nașterea prin
cezariană. Alătarea la piept nu este posibilă.
Dacă femeia este HIV negativ însă partenerul este HIV pozi tiv, aceasta va urma
tratament profilactic înainte , în timpul și după momentul conceperii
bebelușului. De asemenea, încă de la naștere, copilului i se administrează
tratament profilactic.

I.2.13. HIV la copii
20Majoritatea copiilor care au vârsta pân ă în 13 ani au fost cel mai posibil
infectați prenatal, la naștere sau postnatal prin alăptare. De cele mai multe ori
anticorpii testelor care se fac pe noi -născuți (până la vârsta de 18 luni) nu au
acuratețe întrucât înregistrează de asemenea anticorpii mamei. Aprox. 20%
dintre copiii diagnosticați HIV pozitiv vor avea o infecție încă din primul an de
viață iar dezvoltarea lor neuro -motorie va fi întârziată. Majoritatea însă, datorită
tratamentului adecvat, ajung la adolescență fără a prezenta probleme majore
exceptând faptul că bolile copilăriei se vor manifesta mai violent și mai des
(diaree, bronșite, febră, pneumonie, probleme nutriționale, alergii, deshidratare,

20 Guidline – E- Module for evidence -informe d HIV rehabilitation , pagina 97.

20
infecții fungice, etc).
Nou- născuții și copiii HIV pozitivi sunt supuși unui grad mare de malnutriție,
anorexie, drept urmare, fiind slăbit, organismul va lupta cu greu împotriva
virusurilor și infecțiilor. Cauzele malnutritiei includ stările de vomă, diaree,
amețeli, ape tit scăzut, depresie. ciuperci dureroase ale cavității bucale.
Tulburările de mișcare și coordonare nu întârzie să apară la unii dintre acești
copii, cauzele fiind dezvoltarea unei encefalopatii sau degenerări ale tractului
spinal și corticospinal. Fiziot erapeutul poate interveni prin jocuri ce stimulează
mișcarea și coordonarea motorie, dezvoltarea forței musculare, reeducarea
echilibrului, reeducare proprioceptivă, utilizarea de materiale adaptate nevoilor
copilului.
Clasificarea infecției cu HIV la cop ii:
Există categoria asimptomatică, categoria cu simptomatologie minima
(dermatită, hepato splenomegalie, limfadenopatie, parotidită HIV , infecții
recurente ale sistemului respirator superior, otite repetate), categoria
simptomatologie moderată (anemie, pneumonie limfoidă interstițială) și
categoria simptomatologie severă -AIDS.
Personal, consider că cei ce trăiesc cu HIV încă de la naștere se confruntă cu
probleme sociale mai mari întrucât ei trec prin toate etapele vieții cu caresticile
lor psihologice, purtând virusul cu toate complicațiile, restricțiile și prevențiile
pe care acesta le presupune. Astfel, pot fi discriminați, se pot simți nedreptățiți,
neînțeleși deseori punându -și singuri bariere în contactul cu ceilalți.

I.2.14. Ce însea mnă să trăiești cu HIV? Poveștile pacienților.
21A- a fi însărcinată și seropozitivă

21 http://www.tht.org.uk/myhiv

21
În momentul de față sunt însărcinată în luna a -6-a. Am aflat că sunt seropozitivă
când am avut prima programare la ginecolog și mi -am făcut a nalizele de sânge.
În momentul acela m -am uitat la soțul meu și respirația mi s -a oprit. Am cerut ca
el să fie imediat testat și din fericire testul a ieșit negativ. Am crezut că mă va
părăsi și nu l -aș fi învinovățit. Cine nu ar face -o? Am doar 25 de ani. Am auzit
despre acest virus că se transmite în rândul persoanelor homosexuale și afro –
americane…însă HIV nu face discriminări. Am fost la un doctor de boli
infecțioase și am aflat că aveam HIV deja de 7 ani. Dacă nu aș fi aflat în
momentul de față, la p rimul consult ginecologic, până anul viitor aș fi fost
moartă căci virusul evolua în SIDA. Copilul meu mi -a salvat viața. Soțul nu ne -a
părăsit. Relația noastră este foarte puternică în acest moment. Singura mea frică
este să nu transmit virusul și copilul ui nostru. În momentul de față iau
medicamente pentru a preveni , deci sper că bebelușul nostru se va naște
sănătos.
B- aflând că tu și partenertul tău sunteți seropozitivi
În septembrie 2008 partenerul meu a avut migrenă timp de 3 zile. Nu a fost
nicioda tă la doctor înainte căci a trăit pe o insuăl fără asigurare medicală. Am
fost împreună la doctor. După 3 zile am aflat răspunsul – a fost diagnosticat cu
SIDA. Desigur și testul meu a fost pozitiv. Am plâns, m -am tăvălit pe podea,
țipând CINE ÎMI V A CREȘTE COPIII? Însă medicul m -a calmat spunându -mi
că, cunoaște oameni care au trăit mai mult de 25 de ani fiind seropozitivi. M -am
simțit paralizată , fiindu -mi frică să îmi duc fetițele pentru a fi testate. Aveau 1
respectiv 2 ani la momentul respectiv. Pe tim pul primei sarcini am fost testată și
am avut răspuns negativ așa că la a două sarcina nu am mai făcut testul, fiind
într-o relație de lungă durata cu soțul meu. Mi -am făcut curaj și am testat
fetițele. Mulțumesc lui Dumnezeu, testele au ieșit negative.
C- Am 30 de ani și am aflat că sunt seropozitiv în anul 2012 când am vrut să mă
înscriu în armată. A fost un șoc pentru mine căci mă simțeam perfect sănătos,

22
puternic, în formă, trecând toate testele impuse de armată. Îi mulțumesc mamei
mele pentru sprijin. Este singura persoană care știe că sunt seropozitiv.
D- a fi născută cu HIV
Am 28 de ani și am fost născută cu HIV . Am aflat că sunt seropozitivă la vârstă
de 7 ani. Mereu trebuia să iau medicamente însă nu știam de ce. Mama îmi
spunea mereu să nu îi la s pe ceilalți să îmi atingă sângele însă niciodată nu
înțelegeam de ce. Acum sunt complet conștientă ce înseamnă a fi seropozitiv.
Când am avut primul meu contact sexual nu i -am spus prietenului meu că sunt
purtătoare HIV decât la câteva zile după contactu l sexual. Când i -am spus s -a
speriat și m -a părăsit. Actualul prieten știe că sunt seropozitivă însă a rămas
lângă mine. Nu mă simt limitată. Pot face tot ceea ce un om normal face .
Singură limită este părerea oamenilor despre situația mea. De aceea priet enii mei
nu știu încă că m -am născut cu HIV . Sper că într -o bună zi voi avea puterea să le
spun.

22I.2.15. Ghiduri și cercetări privind HIV
1) Consolidated Guidelines on the Use of Antiretroviral Drugs for Treating
and Preventing HIV Infection – World Health Organization, June 30,
2013.
2) Essential Prevention and Care Interventions for Adults and Adolescents
Living with HIV in Resource -Limited Settings – WHO, July 2008.
3) Post-Exposure Prophylaxis to Prevent HIV Infection – WHO, Marc h 2008
4) Guidance on Provider -Initiated HIV Testing and Counselling in Health
Facilities – WHO, May 2007.
5) Practical Guidelines for Intensifying HIV Prevention: Towards Universal

22 https://aidsinfo.nih.gov/

23
Access – WHO, March 2007 .
6) Clinical HIV/AIDS Care Guidelines for Resource -Poor S ettings –
Médecins Sans Frontières, April 2006.
7) Antiretroviral Therapy of HIV Infection in Infants and Children in
Resource -Limited Settings: Towards Universal Access, Recommendations
for a Public Health Approach – WHO, August 7, 2006.
8) Guidelines on Co -trimoxazole Prophylaxis for HIV -Related Infections
Among Children, Adolescents and Adults in Resource -Limited Settings:
Recommendations for a Public Health Approach – WHO, August 7, 2006.
9) Prevention and Treatment of HIV and Other Sexually Transmitted
Infectio ns among Men Who Have Sex with Men and Transgender People
– WHO, June 20, 2011.
10) Antiretroviral Therapy for HIV Infection in Adults and Adolescents:
Recommendations for a Public Health Approach – World Health
Organization, July 2010
11) Antiretroviral Therapy for HIV Infection in Infants and Children – World
Health Organization, July 2010.
12) Antiretroviral Drugs for Treating Pregnant Women and Preventing HIV
Infection in Infants in Resource -Limited Settings: Towards Universal
Access, Recommendations for a Publi c Health Approach – World Health
Organization, July 2010
13) Rapid Advice: ARV Treatment for Pregnant Women and Prevention of
Infection – WHO; November 30, 2009
14) Rapid Advice: HIV and Infant Feeding –Revised Principles and
Recommendations – World Health Organization; November 30, 2009
15) HIV/AIDS Protocols on Treatment and Care -Treatment and care

24
protocols for the European Region – World Health Organization Regional
Office for Europe, 2007.

I.2.16. Mituri despre HIV
231) Dacă ai HIV înseamnă că ai SIDA – Virusul uman imunodeficient ( HIV)
distruge în fapt celulele imune care lupta împotriva bolilor. Luând medicația
corectă poți fi purtător HIV mulți ani,decenii, fără a evolua în SIDA. SIDA este
diagnosticată atunci când celu lele imune scad sub numărul de 200, corpul
nemaiputând luptând împotriva infecțiilor multiple.
2) Este dificil să fii infectat cu HIV prin contact ocazional. – Într-adevăr nu
poți lua virusul HIV prin îmbrățișare, folosind același prosop, folosind aceași
veselă, etc . Însă prin contaxt sexual neprotejat sau făcându -ți un tatuaj cu
echipament nesterilizat, chiar și ocazional, te poți infecta.
3) Mai ai doar câțiva ani de trăit. – Adevărul este că mulți oameni seropozitivi
trăiesc decenii și au o viață normal ă sau aproape normală. Poți preveni ca HIV
să evolueze în SIDA mergând regulat la doctor și respectând un stil de viață
sănătos. Noile statistici arată că oamenii seropozitivi trăiesc cu aprox. 13 ani mai
puțin decât oamenii normali.
4) Vei ști că ai HIV datorită simptomelor. – Adevărul este că mulți oameni nu
au simptome mulți ani de la infectarea cu HIV . La 10 zile de la infectare poți
avea simptomele unei răceli însă acestea dispar după care ani de zile se poate să
nu mai prezinți nicio simptomatologie. Singura cale este aceea de a fi testat.
5) HIV poate fi vindecat. – În momentul de față nu există niciun leac pentru
virusul HIV , tratamentul fiind singura modalitate de a -l ține sub control.
Cercetătorii însă lucrează la un vaccin preventiv cât și unul terapeutic.

23 http://www.who.int/hiv/pub/en/

25
6) Doar persoanele cu orientare homosexuală pot lua virusul HIV . – Oricine
se poate infecta – femei, copii, bărbați, persoane cu orientare hetero, straight,
homosexuală.
7) Sexul este în siguranță când ambii parteneri sunt purtători ai virusului
HIV . – Total fals. Partenerii pot avea tulpini diferite ale virusului, diferite infecții,
acestea putând fi transmise de la unul la celălalt, generând o mutație a virusului
HIV care ulterior ar putea fi dificil de tratat. Chiar dacă iei tratament și te simți
bine , încă poți să îi infectezi pe ceilalți. Și în acest context se folosește protecția
prin prezervativ.
8) Nu poți avea copii dacă ești seropozitiv. – Într-adevăr mamele pot
transmite virusul către fetus sau la momentul nașterii. Însă poți scade riscurile
dacă iei medicația potrivită pe timpul sarcinii și dacă alegi nașterea prin
cezariană.
9) Nu poți evita infecțiile comune virusului HIV . – Desigur că poți dacă iei
medicația potrivită și duci un stil de viață sănătos.
10) Nu poți benefici a de medicație dacă nu ai asigurare medicală. – Total fals.
Există programe guvernamentale, asociații nonprofit și companii farmaceutice
care te pot ajuta să acoperi costurile medicamentelor. Însă nu uita că acest
cocktail de medicamente poate costă 15 000 de dolari pe an. V orbește cu
organizatille locale pentru a fi informat despre suportul financiar.

26
I.3 IMPORTANȚA FIZIOTERAPIEI LA PACIENȚII HIV POZITIV

I.3.1. Echipa interdisciplinară în procesul de reabilitare medicală

24 Ședințele de fizioterapie au rol important în prevenția diverselor deficiențe, a
limitării mișcării , având de asemenea un impact important pozitiv asupra vieții
sociale a pacientului. Putem concluziona ast fel faptul că fizioterapeutul și
ședințele de fizioterapie participa la îmbunătățirea calității vieții pacientului din
punct de vedere psihic , spiritual și al sănătății fizice.
De asemenea , colaborarea unei echipe interdisciplinare este foarte important ă.
Echipa interdisciplinară poate fi formată din medic, fizioterapeut, psihoterapeut,
terapist ocupațional, asistent medical, asistent social, nutriționist, ergoterapeut,
acești oameni lucrând împreună spre beneficiul pacientului.
HIV este o boală cronică ce prezintă stări de bine și stări de rău fizic și psihic,
roulul reabilitării fiind acela de a ajută persoanele HIV pozitive să trăiască ani de
viață lipsiți de suferință, o viață aproape normală, plină de scopuri , de obiective.
I.3.2. Rolul fizioterapi ei în funcție de și patologiile asociate privind marile
sisteme ale organismului în cazul persoanelor seropozitive 25

I.3.2.1. Fizioterapia în tratamentul durerii la pacienții cu HIV
Tabel I.1

– Durere musculo -scheletală
(inflamatorie sau non -inflamatorie)

– Durere datorată inactivității sau
– Tehnici de relaxare musculară

– Crioterapie

24 http://ssa.hivandrehab.ca/section1/section1 -2.php
25 http://www.nhs.uk/Conditions/HIV/Pages/clinical -trial.aspx

27
decondțiionării fizice

– Leziuni ale sistemului nervos central

– Dureri articulare cauzate de infecții
bacteriale, artrită , sau datorită
efectelor se cundare ale medicației

– Mielopatie

-Neuropatie periferică

– Exacerbarea senzației de durere
darorită condiției de viață, stres,
tulburări ale somnului, anxietate sau
depresie – Aplicații de căldură

– Masaj

– Mobilizări pasive

– Exerciții aerobice

– Exerciții de creștere a forței
musculare

– Electroterapie

– Gimnastică în apă

I.3.2.2. Fizioterapia în boli digestive, metabolice și endocrine la pacenții cu
HIV

Tabel I.2

Scăderea în greutate -Malnutriție
-Malabsortie
-Anorexie datorată tulburărilor
psihologice -Exerciții aerobice
-Sfaturi nutriționale
-Exerciții respiratorii
-Menținerea mersului, a

28
-Malignitate
-Disfagie
-Efecte secundare ale medicației
-Infecții acompaniate de febra forței și a masei
musculare

Creșterea în greutate -Inactivitate și decondiționare
fizică
-Constipație
-Efecte secundare ale
medicamentelor -Exerciții aerobice
-Streching
-Menținerea forței
musculare
-Exerciții respiratorii

Redistribuția
țesutului grăsos -Liodistrofie
-Efecte secundare ale medicației
-Simptomatologie specifică
infecției cu HIV

– Exerciții aerobice ,
de creștere a forței
și masei musculare

Disfuncții digestive -Enteropatie HIV
-Obstrucții
-Intoleranță alimentară

I.3.2.3. Acțiunea fizioterapiei asupra sistemului cardio -respirator la
pacienții cu HIV

Tabel I.3

Simptomatologie

Etiologie posibilă

Intervenția fizioterapiei

29

Simptomatologii cardiace –
durere de tip angină
pectorală, anxietate,
scăderea rezistenței la
efort, etc .

Miocardită sau endocardită
cauzată de o infecție
bacterială sau fungică.

Cardiomiopatie datorată
efectelor adverse ale
medicamentelor
retrovirale.

Pericardită rezultată din
multiple infec ții.

Afecțiuni coronariene –
efectele adverse ale
medicației.

Boli ale sistemului
vascular periferic de cauză
infecțioasă.

Tehnici de relaxare

Managementul durerii

Exerciții aerobice în scopul
creșterii rezistenței la efort

Exerciții de creștere a
forței musculare

Simptomatologii
respiratorii

– scăderea sau creșterea
frecvenței respiratorii,

Bolia acute precum
pneumonia.

Malignitate – precum
sarcomul Kaposi’s sau
Drenaj bronșic

Exerciții respiratorii

Exerciții aerobice

30
senzația de sufocare, tușe,
etc. limfomul Non -Hodgkings. Exerciții de întărire a
mușchilor respiratori

I.3.2.4. Acțiunea fizioterapiei asupra sistemului neurologic la pacienții cu
HIV 26

Tabel I.4

Simptomatologie

Etiologie posibilă
Intervenția fizioterapiei
Reducerea mobilității
articulare – Afecțiuni ale
lichidului sinovial
– Inflamație la
nivelul articulatiei – Termoterapie
– Masaj
– Electroterapie
– Mobilizare pasivă
– Exerciții aerobice

Afectarea tonusului
muscular (spasticitate,
flascitate sau rigiditate) – Leziuni ale
sistemului nervos
central
– Decondțiionare
fizică
– Leziuni ale
sistemului nervos
periferic – Reabilitare neurologică
(utilizând tehnici specifice
din Kabat, fnp , vojta, etc)
– Exerciții de întărire a
forței și rezistenței
musculare
– Electroterapie
– Mobilizare pasivă
– Exerciții aerobice

– Polineuropatie

26 http://ssa.hivandrehab.ca/section4/section4 -1.php

31

Reducerea forței și
andurantei musculare

– Anemie
– Mielita
– Decondiționare fizică
– Leziuni ale sistemului
nervos central (incluzând
malignitatea, A VC sau
diverse infecții) – Reabilitare
neuromusculară
– Exerciții aerobice
– Electrostimulare
– Exerciții de creștere a
forței și rezistenței
musculare

Scăderea densități i osoase
(osteopenie și osteoporoză – Malnutriție
– Dezechilibre hormonale
– Scăderea severă în
greutate
– Inactivitate și
decondiționare fizică – Exerciții aerobice
– Exerciții de creștere a
forței musculare
– Sfaturi
nutriționale( ghidarea
pacientului către un
nutriționist)
Osteonecroza (necroza
avasculară)
– Etiologie necunoscută
încă, însă asociată cu
infecția HIV – Exerciții aerobice și de
creștere a forței și
rezistenței musculare

Mișcări involuntare
(incluzând distonia și
ataxia) – Efecte adverse ale
medicamentelor
– Leziuni ale sistemului
nervos central
– Anormalități
electrolitice
– Reabilitare
neuromusculară

I.3.2.5. Actiunea fizioterapiei in disfunctiile aparatului genital la pacientii
cu HIV

32
Tabel I.5

Simptomatologie

Etiologie posibilă
Intervenția fizioterapiei

Disfunctiuni ale micțiunii
– Efecte adverse ale
medicamentelor
– Infecții ale tractului
urinar
– Alte infecții bacteriale
sau fugice
– Patogenul viral ce
afectează sistemul nervos

– Reeducare perineală

Probleme sexuale
( scăderea libido -ului,
durere în timpul
contactului seuxual și
probleme de erecție )
– Efecte adverse ale
medicației
– Fumatul
– Tulburări emoționale
– Tulburări hormonale
– Patogenul viral
– Consumul de alcool
– Neuropatie periferică
– Boli prin transmitere
sexuală
– Consumul de droguri

– Reeducare
perineală
– Exerciții generale
de reantrenament la
efort, având efect
asupra tulburărilor
hormonale cât și
cele emoționale ,
mulți oameni
eliberându -se psihic
prin practicarea de
efort fizic

33

1.3.2.6. Rolul fizioterapiei in bolile mintale – tulburari psihologice
Tabel I.6
Simptomatologie Etiologie posibilă Intervenția fizioterapiei

Tulburări cognitive – Sifilis
– probleme neuro –
vasculare( stroke)
– hipoxie
– durere de grad înalt
– meningita
– tumori cerebrale
– hipovitaminoza – exercțtii aerobice și
de întarire a forței
musculare
– tehnici de relaxare
și de management
al durerii
Demența HIV – efecte adverse ale
medicației
– virusul însuși ( HIV)
– diverse infecții – exerciții aerobice și
de întarire a forței
musculare
– tehnici de relaxare
și management al
durerii
Tulburări psihologice
precum depresia, deliriul,
anxietatea, tulburări de – Stres post -traumatic
– Efecte adverse ale – Exerciții aerobice și
de întarire a forței
musculare

34
comportament. medicației
– Durere
– Neîmpacarea cu
sinele și cu situația
actuală – Tehnici de relaxare
și management al
durerii

II. ORGANIZAREA CERCETǍRII ȘI PROGRAMELE DE RECUPE-
RARE

II.1. Etapele cercetării și durata de desfășurare
Etapizarea cercetării s -a realizat după cum urmează:
♦ Etapa 1: s -a realizat documentarea bibliografică, care a constat în studierea
materialului din literatura de specialitate.
♦ Etapa a II -a: am selecționat subiecții HIV pozitiv și am format grupa destinată
studiului. De asemenea, în cadrul acestei etape, am pregătit materialele pentru
testare.
♦ Etapa a III -a: am elaborat și am aplicat programele pacienților selecționați.
♦ Etapa a IV -a: am monitorizat evoluția parametrilor p acienților, am interpretat
și prelucrat grafic datele obținute, cu elaborarea concluziilor.
Prezentul studiu s -a realizat în cadrul cabinetului KINEGARE cu sprijinul aso-
ciației AIDES ORLEANS pe o perioada de 6 luni între 8.11.2016 și 8.05.2017
cu o periodi citate de 2 ședințe pe săptămâna. Menționez faptul că pe lângă
această dotare, am beneficiat și de colaborarea cadrelor specializate în domeniu.

35
II.2. Eșantionul de subiecți
Studiul s -a realizat cu sprijinul a 5 subiecți, dintre care 3 fete și 2 băieți , cu vâr-
ste cuprinse între 25 și 30 de ani, diagnosticați cu virusul HIV .
Tabel II.1 Repartiția pe vârste a subiecților
Vârsta su-
biecților 25 26 27 28 29 30
Fete 1 – – 1 – 1
Băieți – – – – 1 1

Subiecții prezintă și alte afecțiuni caracteristice precum : neuropatie periferică,
dureri articulare, decondiționare fizică (scăderea rezistenței la efort) , dureri
musculo -scheletale, tulburări ale circulației periferice,depresie.
Tabel II.2 Diagnosticul fiecarui subiect implicat in studiu
Subiecții Vârsta (ani) Sex Diagnostic
1 25 F HIV, neuropatie
periferică
2 28 F HIV, dureri mus-
culo-scheletale, de-
presie
3 29 M HIV neuropatie pe-
riferică , decon-
diționare fizică

36
4 30 F HIV, decondițio-
nare fizică ,
osteopenie
5 30 M HIV, dureri mus-
culo-scheletale, de-
condiționare fizică ,
depresie

II.3. Premizele și ipoteza studiului
Consider că cei 5 pacienți diagnosticați cu virusul HIV constituie un eșantion
reprezentativ în vederea realizării prezentului studiu și au avut o atitudine
pozitivă prin cooperarea manifestată pe toată perioada celor 6 luni de recuperare.
Pornind de la premizele prezentate mai sus, mi -am propus să verific
următoarele ipoteze :
1. Cunoscându -se problemele date de gradul de durere datorată diverselor
patologii asociate virusul ui HIV, presupunem că prin intermediul unui program
de fizioterapie bine sistematizat și individualizat putem obține o scadere a
gradului durerii, determinând astfel o integrare socială eficientă, câștigarea
încrederii în forțele proprii și a independenței .
2. Presupunem că utilizând beneficiile fizioterapiei putem obține cresterea
rezistentei la efort, pacienții având de suferit în urma degrădarii fizice sau a altor
patologii cardio -respiratorii asociate virusului HIV
3. Cunoscând metodele complexe ale fizioterapiei se presupune nu numai
recuperarea medicală a patologiilor, ci și însușirea de către pacient a unor noi
aptitudini precum tehnici de control a respirației, tehnici de control ale durerii,
de îmbunătățire a capacității motrice generale (ech ilibru, coordonare, mobilitate,
forta).

37
II.4. Metode de cercetare utilizate
1. Testare aliniamentului corpului – se realizează cu ajutorul Somatosco-
piei și Somatometriei.
Somatometria este o ramură a antropologiei care se ocupă cu studiul dimensiu-
nilor corpului omenesc și ale părților lui (greutate, înălțime, diametre etc). So-
matoscopia constă în examinarea vizuală a aliniamentului global și segmentar al
corpului, din față, spate și profil, în stare statică și dinamică. Se efectuează
inițial subiectiv, f ără instrumente de măsura și control. Când se recurge la ajuto-
rul acestora devine obiectivă, evaluările globale și segmentare fiind în măsură să
stabilească un diagnostic precis al aliniamentului normal și al abaterilor de la
acesta.
Somatoscopia urmăreșt e :
– observarea formei și dezvoltării generale a organismului sau a unora din părțile
sale component, cât și încadrarea organismului ca un tot unitar în unul din tipu-
rile constituționale ;
– observarea și aprecierea conformației și a asimetriei diferit elor segmente ale
corpului ;
– observarea diverselor reliefuri ale suprafeței trunchiului și extremităților ;
– observarea tegumentelor și aprecierea dezvoltării țesuturilor subcutanate.
Evaluarea va fi efectuată în poziția stând, brațele pe lângă corp, umerii relaxați,
palmele îndreptate spre membrele inferioare, privirea spre înainte, picioarele
apropiate și orientate anterior , călcâiele se ating, vârfurile ușor îndepărtate,
genunchii în extensie.
Examenul sematoscopic reprezintă una din metodel e obiectiv – instrumenatale
de măsurare a aliniamentului corpului. Acesta este realizat cu ajutorul firului cu

38
plumb și a cadranului antropometic de simetrie, examinarea făcându -se din
spate, față și profil.
2. Testare forță musculară
Bilanțul muscular are d rept obiectiv stabilirea unui program de recuperare con-
form fiecărui pacient și a unui diagnostic funcțional just. Testarea forței muscu-
lare cuprinde șase trepte de cotare, de la 0 la 5.
– Forța 5 = normală – mișcarea poate fi executată pe toată amplitudi nea ei ,
mișcării fiindu -i opusă o rezistență externă manuală.
– Forța 4 = bună – mișcarea poate fi executată pe toată amplitudinea ei contra
unei reizstente externe medii
– Forța 3 = acceptabilă – mișcarea poate fi executată pe toată amplitudinea ei însă
fără aplicarea unei forțe externe. La forța 3+ mișcare poate fi efectuată cu
ușurință fără apariția imediată a oboselii musculare. La forța 3 – mișcarea este
efectuată greoi, lent, ajungând cu dificultate peste jumătate din amplitudinea ar-
ticulară maximală și contragravitației.
– Forța 2 = mediocră – segmentul de membru poate fi mobilizat activ însă cu eli-
minarea acțiunii gravitației și nu pe toată amplitudinea de mișcare. La forța 2+
mișcarea este executată până la jumătatea amplitudinii ei. La 2 – mișcare a execu-
tată de mușchi este foarte redusă.
– Forța 1 = schițată – mușchiul schițează contracția. La palpareputem simți
ușoare contracții ale muschiului (tremurături).
– Forța 0 = mușchiul nu se contractă
3. Testare amplitudine articulară
Aprecierea gradului de mobilitate a unei articulații poate fi efectuată subiectiv
sau obiectiv folosind instrumente precum goniometrul, centimetrul, firul cu
plumb și, uneori, cu ajutorul radiografiilor. Cea mai popularã metodă este cea

39
goniometrică. Goniometrul nu trebuie pr esat pe tegumente, ci trebuie aplicat
ușor pentru a nu împiedica mișcarea. Centrul goniometrului trebuie să cores-
pundă cel mai exact posibil centrului articulației, iar brațele sale să se suprapună
axelor longitudinale ale segmentelor. Acesta va fi aplicat întotdeauna pe partea
laterală a articulației, cu excepția pronației, supinației, inversiei, eversiei și ro-
tațiilor. Există diferite tipuri de goniometre, cel mai frecvent folosit fiind cel
transparent acesta funționând pe principiul raportorului din geom etrie, cu un braț
fix și unul mobil ce se întâlnesc într -un punct ce reprezintă axul goniometrului.
Brațul mobil va urmări mișcarea segmentului testat.

4. Testare echilbru
Va fi examinat atât echilibrul static, cât și cel dinamic. Echilibrul static se reali-
zează prin acțiunea antigravitațională a unor grupe musculare, în raport cu
poziția capului în spațiu și activitatea coordonată a sistemului nervos central,
între diferite sisteme și aparate : sistemul vestibular, sensibilitatea profund
conștientă și incon știentă, sistemul extrapiramidal, analizatorul vizual. Exemplu
proba Romberg – așezăm pacientul în stând, cu picioarele apropiate, vârfurile și
călcâiele lipite. Din această poziție se încearcă să se mențina echilibrul cu ochii
deschiși și apoi cu ochii în chiși. Tulburările de echilibru se vor accentua când
ochii vor fi ținuți închiși. Echilibrul dinamic va fi evaluat odată cu urmărirea fa-
zelor de mers. Astfel, mersul patologic este caracterizat prin pasul unilateral, pa-
sul târât, pasul cosit, pasul lărgit.

5. Testul la efort

40
Testarea funcțională cardio -vasculară reprezintă urmărirea pulsului și a tensiunii
arteriale înainte, în timpul și după efort fizic dozat. Aceasta ne permite aprecie-
rea gradului de perfecționare a aparatului circulator sub influența efo rtului sau
gradul de tulburare după efort. Testele de efort utilizate pot fi clasificate în :
– Testele cu efort standardizat de intensitate constantă – proba Pachon -Martinet,
proba Lien, proba Ruffier, steptestul Master.
– Testele de efort în vederea consumului maximal de oxigen – la baza acestor
metode stau următoarele considerente fiziologice : s -a demonstrat că există o re-
lație lineară între intensitatea efortului executat, consumul de oxigen și debitul
cardiac. Cea mai des folosită metodă este meto da Astrand -Ryhming.
În cazul pacienților HIV pozitivi, am considerat că metoda cea mai eficientă în
măsurarea rezistenței la efort este testul de mers de 6 minute, acesta înlocuind
covorul rulant sau proba pe bicicletă. La sfârșitul celor 6 minute se va n ota
distanța parcursă în metri, tensiunea arterială, nivelul de dispnee, de oboseală
musculară, saturația de oxigen. Este o metodă ce urmărește mulți parametri im-
portanți în recuperarea cardio -vasculară.
6. Testul de evaluare a durerii
Prin intermediul Scale i de Gradare a durerii -Metoda scalei cu chipuri simbolice
constă din imagini de fețe ce exprimă aspecte variate de suferință, fiecare având
o valoare numerică într -o serie gradată de expresii.

7. Teste de evaluare a sensibilității

41
a) Sensibilitatea tactilă – se examinează cu ajutorul unei bucăți de vată cu care
atingem diferite regiuni ale corpului, apreciindu -se intensitatea excitantului și lo-
calizarea acestuia. În condiții patologice, sensibilitatea tactilă poate fi diminuată
(hiopoestezie) sau abo lită (anestezie). Discriminarea tactilă se realizează prin
atingerea în același timp a pielii cu doi excitanti aflați la o oarecare distanță,
această realizându -se cu ajutorul compasului Weber.
b) Sensibilitatea termică – se realizează cu ajutorul a două eprubete, una cu apă
caldă 40° -50°C iar cealaltă cu apă rece 15°C, pe care le atingem de piele. Pa-
cientul poate avea o senzație de hiperestezie, hipoestezie sau anestezie.
c) Sensibilitatea dureroasă – aceasta înregistrează excitanții care produc dure –
rea. Vom folosi un ac ascuțit pe care îl vom aplica pe suprafață piellii, moderat,
însă suficient cât să producă o senzație de durere și nu doar o senzație tactilă.
Sensibilitatea dureroasă poate fi diminuată sau abolită.

II.5. Obiectivele generale ale r ecuperării
Obiectivele generale ale programelor de fizioterapie în cazul pacienților HIV
pozitvi sunt următoarele :
♦ Educarea și reeducarea, corectarea posturii, aliniamentului corpului și a seg-
mentelor sale ;
♦ Relaxare musculară, relaxare locală ș i generală, a întregului organism;
♦ Obținerea și păstrarea unui tonus muscular adecvat activităților cotidiene ;
♦ Menținerea și creșterea forței și rezistenței musculare pentru a obține o mai
bună coordonare, stabilitate și mobilitaten a întregului org anism
♦ Obținerea și creșterea flexibilității, elasticității și a supleței musculare și artiu-
lare;

42
♦ Educarea și reeducarea îndemânării, a coordonării, a echilibrului și a abilității
;
♦ Educarea și reeducarea sensibilității ;
♦ Prevenirea posturilor ș i atitudinilor incorecte, corectarea acestora ;
♦Evitarea apariției atrofiei musculare și a osteoporozei ;
♦ Mărirea treptată a amplitudinii mișcării articulare până la unghiul maxim ;

♦ Obiectivelor generale li se vor alătura obiectivele particulare, specifice pa-
cienților (individuale), deoarece fiecare pacient HIV pozitiv este diferit, pre-
zentând boli diferite.

Scopuri principale :
֍ Remedierea capacității motrice generale ;
֍ Remedierea rolului segmentului sau a segmentelor afectate
֍ Impact ps ihic pozitiv;
֍ Scăderea gradului de durere ;
֍ Augumentarea rezistenței la efort.

II.6 Fișele pacienților
Fișa pacientului nr.1
Nume, prenume : R.T.
Vârstă : 25 ani

43
Sex : F
Diagnostic : HIV, neuropatie periferică ;
Ședințe fizioterapie : 1h zi, 2 ședințe/ săptămână
Obiective particulare :
– Augumentarea forței musculare și a mobilității articulare
– Relaxare musculară
– Îmbunătățirea echilibrului
– Creșterea supletetei musculare și articulare
– Îmbunătățirea coordonării
– Augumentarea rezisten ței la efort
– Scăderea nivelului de durere neuropatică

Fișa pacientului nr .2
Nume, prenume : H. J.
Vârstă : 28 ani
Sex : F
Diagnostic : HIV, dureri musculo -scheletale, depresie ;
Ședințe fizioterapie : 1h zi, 2 ședințe/ săptămână
Obiective particulare :
– Creșterea forței musculare și a mobilității articulare
– Relaxare musculară

44
– Diminuarea gradului de durere
– Îmbunătățirea echilibrului
– Creșterea supletetei musculare și articulare
– Creșterea rezistenței la efort

Fișa paci entului nr. 3
Nume, prenume : D. S.
Vârstă : 29 ani
Sex : M
Diagnostic : HIV, neuropatie periferică, decondiționare fizică ;
Ședințe fizioterapie : 1h zi, 2 ședințe/ săptămână
Obiective particulare :
– Creșterea forței musculare și a mobilității articulare
– Relaxare musculară
– Îmbunătățirea echilibrului
– Creșterea supletetei musculare și articulare
– Îmbunătățirea coordonării
– Creșterea rezistenței la efort
– Scăderea nivelului de durere neuropatică

Fișa pacientului nr. 4

45
Nume, prenume : H. C.
Vârstă : 30 ani
Sex : F
Diagnostic : HIV, decondiționare fizică, osteopenie
Ședințe fizioterapie : 1h zi, 2 ședințe/ săptămână
Obiective particulare :
– Creșterea forței musculare și a mobilității articulare
– Îmbunătățirea echilibrului
– Creșterea supletetei musculare și articulare
– Creșterea rezistenței la efort
– Reeducarea posturii

Fișa pacientului nr. 5
Nume, prenume : T. S.
Vârstă : 30 ani
Sex : M
Diagnostic : HIV, dureri musculo -scheletale, decondiționare fizică, depresie
Ședințe fizioter apie : 1h zi, 2 ședințe/ săptămână
Obiective particulare :
– Creșterea forței musculare și a mobilității articulare

46
– Relaxare musculară
– Îmbunătățirea echilibrului
– Creșterea supletetei musculare și articulare
– Creșterea rezistenței la efort
– Reeducarea posturii

II.7. Programele de fizioterapie aplicate în funcție de afecțiunile caracteris-
tice HIV

1. Program pentru pacientii diagnosticati cu neuropatie periferica ca
efect advers al medicatiei.
Tabel II.3
VERIGA
ȘI DU-
RATA CONȚINUTUL
LECȚIEI DO-
ZARE INDICAȚII EVALUARE
OBSERVAȚII

47
Primirea
pacientului
(3 minute) La începutul
ședinței se măsoară
TA, pulsul și
frecvența respirato-
rie. – Pacientul
va primi ex-
plicațiile
necesare, de-
taliate, pri-
vind pro-
gramul de
recuperare. – se notează valorile
de la începutul
ședinței pentru a pu-
tea fi observată evo-
luția acestora de -a
lungul ședinței și to-
todată pentru a putea
fi comparate cu re-
zultatele finale.
Pregătirea
pentru
efort (5
minute) – Mers pe vârfuri
– Mers pe călcâie
– Alergare ușoară

– Mers călcai în față
vârfului (ca pe un
fir)
– Mers cu mișcări
ample ale brațelor 1x10m
1x10m
1x20m
pauză 1
min
1x10m

1x10m – se observă
capacitatea
de menținere
a echilibrului
în cazul
exercitiului
nr 4, even-
tual pacien-
tul va fi aju-
tat. – se observă ritmul
respirator și modul
în care pacientul res-
piră, apariția transpi-
rației , expresii ale
chipului,etc.
In-
fluențarea
selectivă a
aparatului
locomotor 1) Din stând
depărtat,
mâinile pe
șolduri:

1×4
– este impor-
tantă corecti-
tudinea efec-
tuării exer-
cițiilor – pacientul trebuie să
țină ochii deschiși
pentru a nu ameți

48
(5 minute) flexia -exten-
sia capului,
rotație
stânga –
dreapta, cir-
cumducție
2) ducerea min-
gei deasupra
capului, la-
teral stânga
dreapta, re-
venire deasu-
pra capului,
revenire la
nivelul șol-
dului (se
urmăreștea
mingea cu
privirea)
3) circumducția
membrelor
superioare
4) flexia-
trunchiului,
paralel cu so-
lul, brațele în
prelungirea

1×4

1×4

1×4

1×4
atunci cand efec-
tuează pimul set de
exerciții
– exercițiile din setul
2, respectiv 3, pot fi
efectuate cu cercuri,
greutăți, bastoane,
pe care pacietul le
urmăreșe cu pr ivirea

49
trunchiului,
revenire
5) extensia
trunchiului,
revenire
6) flexia laterală
a trunchiului
stânga –
dreapta,
7) prinderea
genunchilor
la cu mâinile,
alternativ
1×4

1×4

Îndeplini-
rea obiecti-
velor (40
minute) – HydroJet
– Bicicletă ergome-
trică timp de 15 mi-
nute
– Stretching
– Exerciții de echili-
bru și de coordo-
nare cu ajutorul
plăcilor de echilibru
(găsirea echilibrului
stand cu ochii des-
chiși pe diferite
plăci de echilibru, – exer-
cițiile se
vor doză
în funcție
de capa-
citatea și
rezistență
la efort a
fiecărui
pacient – privind
exercițiile de
echilibru
ajutăm pa-
cientul în caz
de dificultate
– privind
exercițiile de
coordonare
se observă
corectitudi-
nea și abili-
tatea
executării – se observă
numărul de ki-
lometri efec-
tuați pe par-
cursul ce lor 15
min ( scade,
crește) , în
funcție de evo-
luție creștem
puterea
pedalării
– se cere permi-
siunea pacien-
tului de a face

50
apoi cu ochii
închiși, pe un pi-
cior, salt din lateral
sau din față pe
placa de echilibru,
etc)
– exerciții de coor-
donare folosindu -ne
de diverse unelte
(mingi, bastoane,
corzi, etc)
– exerciții de
creștere a forței
musculare cu ajuto-
rul gr eutăților
– tens de joasă
frecvenț ă – endorfi-
nic
– crioterapie urmată
rapid de masaj cu
gel de încălzire
pentru stimularea
circulației și trezi-
rea senzațiilor la ni-
velul extremităților
(MI și MS)
-masaj neural acestora, se
adaptează în
funcție de ni-
velul și evo-
luția pacien-
tului
– se explică
pacientului
ce înseamnă
masaj neural
și strehing
neural și se
precizează
beneficiile
acestora. scurte filmări
cu telefonul
propriu pentru
a putea ob-
serva el însuși
evoluția

51
– exerciții de alune-
care normală a ner-
vilor (streching
neural)
Revenirea
după efort
(5 minute) – Exerciții de
respirație și
de relaxare a
întregului or-
ganism
Încheiere
(2 minute) – se măsoară TA,
pulsul și frevența
respiratorie – se compară
valorile fi-
nale ale TA,
pulsului și
frecvenței
respiratorii
cu cele
inițiale
-se iau măsu-
rile de ri-
goare dacă
acestea nu se
încadrează în
valorile nor-
male

52
2. Program pentru pacientii ce sufera de dureri musculo -scheletale
specifice HIV.
Tabel II.4
VERIGA
ȘI DU-
RATA CONȚINUTUL
LECȚIEI DO-
ZARE INDICAȚII EVALUARE
OBSERVAȚII
Primirea
pacientului
(3 minute) La începutul
ședinței se măsoară
TA, pul -sul și
frecvența res -pira-
torie. Pacientul va
primi expli-
cațiile nece-
sare, de-
taliate, pri-
vind pro-
gramul de
recuperare. – se notează valorile
de la începutul
ședinței pentru a pu-
tea fi observată evo-
luția acestora de -a
lungul ședinței și to-
todată pentru a putea
fi comparate cu re-
zultatele finale.
Pregătirea
pentru
efort (5
minute) – Mers pe vârfuri
– Mers pe călcâie
– Alergare ușoară

– Mers călcai în față
vârfului (că pe un
fir)
– Mers cu mișcări
de respirație 1x10m
1x10m
1x20m
pauză 1
min

1x10m
1x10m – se observă
capacitatea
de menținere
a echilibrului
în cazul
exercitiului
nr 4, even-
tual pacien-
tul va fi aju-
tat. se observă ritmul
respirator și modul în
care pacientul res-
piră, apariția transpi-
rației , expresii ale
chipului,etc

53
In-
fluențarea
selectivă a
aparatului
locomotor
(5 minute) 1) Din stând
depărtat,
mâinile pe
șoduri: flexia
– extensia ca-
pului, rotație
stânga –
dreapta, cir-
cumducție
2) ducerea min-
gei deasupra
capului, la-
teral stânga
dreapta, re-
venire deasu-
pra capului,
revenire la
nivelul bazi-
nului (se
urmăreștea
mingea cu
privirea)
3) circumducția
membrelor
superioare
4) aplecarea
trunchiului
spre înainte,

1×4

1×4

1×4

1×4 – este impor-
tantă corecti-
tudinea efec-
tuării exer-
cițiilor – pacientul trebuie să
țină ochii deschiși
pentru a nu ameți
atunci cand efec-
tuează pimul set de
exerciții
– exercițiile din setul
2, respectiv 3, pot fi
efectuate cu cercuri,
greutăți, bastoane,
pe care pacietul le
urmăreșe cu privirea
– se măsoară pulsul și
frecvența respirato-
rie.

54
paralel cu so-
lul, brațele în
prelungirea
trunchiului,
revenire
5) extensia
trunchiului,
revenire
6) flexia la-
terală a
trunchiului
stânga-
dreapta, al-
ternativ
7) aducerea
genunchilor
la piept,
prinderea lor
cu mâinile,
alternativ

1×4

1×4

1×4

– HydroJet
– Stretching
– Tens endorfinic
-Bicicletă ergome-
trică timp de -exer-
cițiile se
vor doza
în funcție
de capa-
citatea și
rezistență
la efort a – în cazul
reeducării
forței și re-
zistenței
musculare se
va urmări
corectitudi-
nea – se observă
numărul de ki-
lometri efec-
tuați pe par-
cursul celor 15
min ( scade,
crește) , în

55
Îndeplini-
rea obiecti-
velor (40
minute) aproximativ 15 mi-
nute
– masaj cu aplicație
gel efect rece
! Când se va ajunge
la diminuarea gra-
dului de durere, se
va începe reedu-
carea forței muscu-
lare și a rezistenței
la efort întrucât ma-
joritatea pacienților
care au dureri mus-
culo-scheletale își
diminuează activi-
tatea fizică. fiecărui
pacient executării
exercițiilor ;
dacă se vor
folosi
greutăți se va
adapta
greuatea
obiectelor în
funcție de
fiecare pa-
cient și de
evoluția
acestuia. funcție de evo-
luție creștem
puterea
pedalării
– se cere permi-
siunea pacien-
tului de a face
scurte filmări
cu telefonul
propriu pentru
a putea ob-
serva el însuși
evoluția.
Revenirea
după efort
(5 minute) – Exerciții de respi-
rație și de relaxare
a întregului orga-
nism
Încheiere
(2 minute) – se măsoară TA,
pulsul și frevența
respiratorie – se compară
valorile fi-
nale ale TA,
pulsului și
frecvenței
respiratorii
cu cele
inițiale -se

56
iau măsurile
de rigoare
dacă acestea
nu se în-
cadrează în
valorile nor-
male

3. Program pentru pacientii ce prezinta deconditionare fizica, scaderea
rezistentei la efort, datorate lipsei de activitate fizica si a depresiei.
Tabel II.5
VERIGA
ȘI
DURATA CONȚINUTUL
LECȚIEI DOZARE INDICAȚII EVALUARE
OBSERVAȚII
Primirea
pacientului
(3 minute) – La începutul ședinței
se măsoară TA, pul –
sul și frecvența res -pi-
ratorie. Pacientul va
primi
explicațiile
necesare,
detaliate,
privind
programul de
recuperare. – se notează
valorile de la
începutul ședinței
pentru a putea fi
observată evoluția
acestora de -a
lungul ședinței și
totodată pentru a
putea fi comparate
cu rezultatele
finale.

57
Pregătirea
pentru efort
(5 minute) – Mers pe vârfuri
– Mers pe călcâie
– Alergare ușoară

– Mers călcai în față
vârfului (că pe un fir)
– Mers cu mișcări de
respirație 1x10m
1x10m
1x20m
pauză 1
min
1x10m

1x10m – se observă
capacitatea de
menținere a
echilibrului în
cazul
exercitiului nr
4, eventual
pacientul va
fi ajutat. se observă ritmul
respirator și
modul în care
pacientul respiră,
apariția
transpirației ,
expresii ale
chipului,etc
Influențarea
selectivă a
aparatului
locomotor
(5 minute) 1) Din stând
depărtat,
mâinile pe
șoduri: flexia –
extensia
capului, rotație
stânga -dreapta,
circumducție
2) ducerea mingei
deasupra
capului, lateral
stânga dreapta,
revenire
deasupra
capului,
revenire la
nivelul 1×4

1×4

1×4 – este
importantă
corectitudinea
efectuării
exercițiilor – pacientul trebuie
să țină ochii des-
chiși pentru a nu
ameți atunci cand
efectuează pimul
set de exerciții
– exercițiile din
setul 2, respectiv
3, pot fi efectuate
cu cercuri,
greutăți, bastoane,
pe care pacietul le
urmăreșe cu
privirea – se
măsoară pul sul și
frecvența
respiratorie.

58
bazinului (se
urmăreștea
mingea cu
privirea)
3) circumducția
membrelor
superioare
4) aplecarea
trunchiului spre
înainte, paralel
cu solul, brațele
în prelungirea
trunchiului,
revenire
5) extensia
trunchiului,
revenire
6) flexia laterală a
trunchiului
stânga -dreapta,
alternativ
7) aducerea
genunchilor la
piept, prinderea
lor cu mâinile,
alternativ
1×4

1×4

1×4

1×4

59
Îndeplinirea
obiectivelor
(40 minute) – Exerciții active
cu rezistență ,
contracții
izometrice și
izotonice
( membre
superioare ,
membre
inferioare )
– Exerciții
specifice pentru
întărirea
musculaturii
trunchiului
– Bicicletă
ergometrică 10 –
15 minute
– Exerciții de
echilibru și
coordonare
(LPG)
– Electrostimulare
musculară – exer-
cițiile se
vor doza
în funcție
de capa-
citatea și
rezistență
la efort a
fiecărui
pacient. – i se explică
pacientului
poziția
corectă pe
aparatul LPG
și ce trebuie
să facă , este
corectat pe
parcursul
exercițiului – se observă
numărul de
kilometri
efectuați pe
parcursul
celor 15
min ( scade,
crește) , în
funcție de
evoluție
creștem pu-
terea
pedalării
– se cere
permisiunea
pacientului
de a face
scurte
filmări cu
telefonul
propriu
pentru a
putea
observa el
însuși
evoluția
Revenirea
după efort – Exerciții de
respirație și

60
(5 minute) stretching
Încheiere (2
minute) – se măsoară TA, pul-
sul și frevența respira-
torie – se compară
valorile finale
ale TA,
pulsului și
frecvenței
respiratorii cu
cele inițiale
-se iau
măsurile de
rigoare dacă
acestea nu se
încadrează în
valorile
normale

4. Program pentru pacientii diagnosticati cu osteopenie in urma unor
dezechilibre hormonale datorate virusului HIV si a medicatiei.
Tabel II.6
VERIGA
ȘI
DURATA CONȚINUTUL
LECȚIEI DOZARE INDICAȚII EV ALUARE
OBSERV ATII
Primirea
pacientului
(3 minute) – La începutul
ședinței se măsoară
TA, pul -sul și Pacientul va
primi
explicațiile – se notează
valorile de la
începutul ședinței

61
frecvența res -pira-
torie. necesare,
detaliate,
privind
programul de
recuperare. pentru a putea fi
observată evoluția
acestora de -a
lungul ședinței și
totodată pentru a
putea fi comparate
cu rezultatele
finale.
Pregătirea
pentru efort
(5 minute) – Mers pe vârfuri
– Mers pe călcâie
– Alergare ușoară

– Mers călcai în față
vârfului (că pe un
fir)
– Mers cu mișcări
de respirație 1x10m
1x10m
1x20m
pauză 1
min

1x10m
1x10m – se observă
capacitatea de
menținere a
echilibrului în
cazul
exercitiului nr
4, eventual
pacientul va
fi ajutat. – se observă
aspectul
faciesului, apariția
transpiraței,
intensificarea
ușoară a
frecvenței
respiratorii.
Influențarea
selectivă a
aparatului
locomotor
(5 minute) 1) Din stând
depărtat,
mâinile pe
șolduri:
flexia
extensia
capului,
rotație 1×4

1×4 – este
importantă
corectitudinea
efectuării
exercițiilor – pacientul trebuie
să țină ochii des-
chiși pentru a nu
ameți atunci cand
efectuează pimul
set de exerciții
– exercițiile din
setul 2, respectiv

62
stânga –
dreapta,
circumducție
2) ducerea
mingei
deasupra
capului,
lateral stânga
dreapta,
revenire
deasupra
capului,
revenire la
nivelul
bazinului (se
urmăreștea
mingea cu
privirea)
3) circumducția
membrelor
superioare
4) aplecarea
trunchiului
spre înainte ,
paralel cu
solul, brațele
în
prelungirea

1×4

1×4

1×4

1×4

1×4 3, pot fi efectuate
cu cercuri,
greutăți, bastoane,
pe care pacietul le
urmăreșe cu
privirea
– se măsoară
pulsul și frecvența
respiratorie.

63
trunchiului,
revenire
5) extensia
trunchiului,
revenire
6) flexia laterală
a trunchiului
stânga –
dreapta,
alternativ
7) aducerea
genunchilor
la piept,
prinderea lor
cu mâinile,
alternativ

Îndeplinirea
obiectivelor
(40 minute) – Exerciții de
creștere a
forței și
masei
musculare în
vederea
solicitării
oaselor care
sunt mai
predispuse la
fracturare :
articulația exercițiile
se vor
doză în
funcție de
capacitatea
și
rezistență
la efort a
fiecărui
pacient. – se urm ărește
corectiudinea
executării
exercițiilor – se cere
permisiunea
pacientului
de a face
scurte
filmări cu
telefonul
propriu
pentru a
putea
observa el
însuși

64
pumnului ,
rahisul și
colul femural
( activitatea
fizică
influențând
metabolismul
osos prin
tensiunile și
tractiunile
musculare ce
influențează
stimulii
estrogenici –
în special
mușchii ce se
insera în
regiunea
periostala).
– Exer ciții
aerobice
pentru
prevenirea
redorii
articulare și
creșterea
rezistenței la
efort
– Exerciții de evoluția

65
echilibru în
vederea
prevenției
căzăturilor
– Streching
Revenirea
după efort
(5 minute) Exerciții de
respirație și
relaxare a întregului
organism.
Încheiere
(2 minute) – se măsoară TA,
pulsul și frevența
respiratorie – se compară
valorile finale
ale TA,
pulsului și
frecvenței
respiratorii cu
cele inițiale
-se iau
măsurile de
rigoare dacă
acestea nu se
încadrează în
valorile
normale

66
II.2. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA ACESTORA

II.2.1. Prezentarea rezultatelor obținute

1.Rezultatele privind cresterea rezistentei la efort , unul dintre obiectivele
principale regasit in fisa tuturor celor 5 pacienti ( tabel II.7 grafic II.1)

Parametri TI
Momentul 0 Ti
3 luni TF
6 luni
val I val F val I val F val I val F
Frecvența
cardiac ă̸
min 88/min 118/min 84 ̸min 110 ̸min 78 ̸ min 96 ̸ min
85/min 112/min 82/min 107/min 78/min 95/min
87/min 115/min 82/min 110/min 76/min 95/min
90/min 120/min 87/min 115/min 80/min 100/min
85/min 114/min 80/min 105/min 77/min 93/min
Tensiunea
arterială
(mmHg) 120 ̸70
mmHg 130 ̸ 80
mmHg 115 ̸65
mmHg 130 ̸ 70
mmHg 110 ̸ 65
mmHg 120 ̸ 70
mmHg

Dispneea
(scala Borg) NU 3 NU 2 NU 1
NU 2 NU 2 NU 1
NU 2 NU 2 NU 1
NU 3 NU 2 NU 1
NU 2 NU 2 NU 1
Sp O2 (%)
la sfârșitul
ședinței 97% 92% 97% 94% 99% 96%
99 95 99 97 99 97
96 92 97 95 98 96
98 94 99 97 99 97
99 96 99 97 99 97
Angină NU DA NU NU NU NU
NU NU NU NU NU NU
NU NU NU NU NU NU
NU DA NU NU NU NU
NU NU NU NU NU NU

67
Vertij NU DA NU NU NU NU
NU NU NU NU NU NU
NU NU NU NU NU NU
NU DA NU NU NU NU
NU NU NU NU NU NU
Nr. de ture
(x60m) 9 ture și
30 m
10 ture
și 47 m
13 ture și
23m
10 12 ture
și 13 m 14
9 ture 10 ture 11 ture și
42m
9 ture 10 ture 11 ture și
54m
10 ture
și 51 m 12 ture
și 34 m 14 ture și
33m
Durere a
membrelor
inferioare DA DA NU DA NU NU
DA DA DA DA NU DA
NU DA NU DA NU NU
DA DA DA DA NU NU
DA DA DA DA NU NU

Parametri în ordinea crescătoare a numărului pacientului .

♦ TI – testare inițială
♦ Ti – testare intermediară
♦ TF – testare finală
♦ val I – valori inițiale
♦ val F – valori finale
♦ Sp O2 (%) – saturația de oxigen în procente
La finalul celor 6 luni pacienții au prezentat rezultate pozitive în ceea ce
privește creșterea rezistenței la efort. La fiecare evaluare s -au observat
îmbunătățiri în ceea ce privește capacitatea de rezistență la efort a pacientului,

68
dovadă f iind creșterea numărului de ture efectuate de la un trimestru la altul, cât
și normalizarea celorlalte valori (angina pectorala, TA, saturația de oxigen,
dispneea, frecvența cardiacă), dovedind astfel o bună adaptare a organismului la
noile cerințe de efor t.

Grafic II.1 Evoluția rezistenței la efort în funcție de numărul de ture efectuate la
fiecare evaluare

2. Rezultate privind evoluția în timp a durerii

Mom.0 3 luni 6 luni024681012
Mom.0
3 luni
6 luni

69

Grafic II.2. Evoluția în timp a durerii

Programul a fost eficient, în acest caz, unul dint re obiectivele principale
foarte importante fiind dispariția durerii musculo -scheletale. Astfel, prin exerciții
specifice patologiei pacientului, durerea a scăzut în grad, la sfârșitul programului
fiind prezentă doar ca urmare a unui efort prelungit (pe o scală de la 1 la 10; 1 –
foarte ușor, 10 – foarte dureros). (grafic II.2)
Privind durerea de cauza neurologică în cazul neuropatiei periferice ( durere
de tip arsură ) s -a observat diminuarea gradului de durere în timp însă pacienții au
prezentat totuși episoade specifice simptomatologiei bolii, fiindu -le dificil ulterior
să ajungă la rezultatul de înainte, având nevoie de timp.

3.Rezultate privind evoluția echilibrului
Mom. 0 3 luni 6 luni01234567
Mom. 0
3 luni
6 luni

70

Grafic II.3 Evoluția echilibrului după Testul Romberg

La începutul programului menținerea echilibrului static bipodal a fost
deficitar, cu ochii închiși putând fi menținut între 10 și 15 secunde (în funcție de
pacient) . La evaluarea intermediară am observat îmbunătățirea timpului de
menținere a echilibrului, ajungând la valoarea de 18 -22 secunde (în funcție de
pacient). Evaluarea finală a demonstrat o evoluție mult așteptată, pacienții fiind
capabili să își mențină echilibrul timp de 27 -32 de secunde cu ochii închiși . Este
o evoluție foarte bună în condițiile în care ʺ 90% din energia noastră este cheltuită
pentru a menține corpul în echilibru" (Dottor Roger Sperry, premiul Nobel 1974 ).
(grafic II.3)

Catégorie 1Catégorie 2Catégorie 3
0 5 10 15 20 25 30Série 1
Série 1

71

4.Rezultate privind creșterea forței musculare

Grafic II.4 Evoluția în timp a forței musculare

La începutul programului pacienții erau capabili să efectueze exerciții contra
unei mici rezistente efectuate manual de către terapeut sau utilizând o greutate
de 0,5 kg , maxim 1kg, în funcție de pacient( cei diagnosticați cu decondiționare
fizică și neuropatie perife rică găsind dificil efectuarea de seturi de exerciții cu o
greutate de 1kg). Pe parcursul primului trimestru , o dată cu creșterea rezistenței
la efort și a andurantei musculare , pacienții au observat și o facilitate de a
efectua exercițiile contra rezist ență și contra unei greutăți , luând decizia
împreună cu terapeutul de a mari greutățile la 1,5 respectiv 2 kg. La finalul celor
6 luni pacienții au mărturisit faptul că au observat îmbunătățiri în viață lor
personală privind efectuarea cumpărăturilor , pu rtarea de greutăți în diverse
situaii ale vieții cotidiene, apreciind faptul că forța lor musculară a atins nivelul 6 luni3 luniMom 0
0 1 2 3 4 5 6
Série 1

72
5.

5. Rezultate privind neuropatia periferică și durerile musculo -scheletale

TI
Momentul 0 Ti
3 luni TF
6 luni
Pacientul nr.1
S-a prezentat cu dureri
specifice neuropatiei
periferice și tulburări de
sensibilitate , dureri
musculo -scheletale,
scădere a forței
musculare, ceea ce a
condus ulterior la
tulburări de echilibru, de
coordonare și scădere a
rezistenței la efort . Fiind
o perso ană activă ,
pacientul își exprimă
dorința de a -și recupera
abilitățile fizice pentru a
continua să aibă o viață
normală ( activități Pacientul nr.1
Programul de recuperare
s-a dovedit a fi eficient ,
fapt datorat și voinței
pacientului de a -și
recupera activitățile
specifice vârstei și vieții
cotidiene. În primele 3
luni nu am obținut o
creștere considerabilă a
forței musculare însă am
lucrat foarte bine pe
recuperarea echilibrului,
acesta evoluând de la 18
secunde în sprijin bipodal
cu ochii închiși la 24 de
secunde cat și pe
coordonarea membre Pacientul nr.1
La sfârșitul programului
de recuperare am obținut
o creștere a forței
musculare la gradul 5 ,
pacientul fiind capabil să
efetueze seturi de exerciții
cu greutăți de 2 respectiv
2,5 kg cât și exerciții
contra rezistență fără a
avea dureri sau dificultăți
în executarea mișcării
până la capăt. Echilibrul a
evoluat până la
menținerea acestuia timp
de 30 de secunde cu ochii
închiși în sprijin bipodal.
Privind rezistența la efort ,

73
sportive , continuarea
studiilor , etc ). Nu a ajuns
încă în stadiul de
decondiționare fizică
întrucât a încercat să își
continue activitățile
normale cotidiene.
Pacientul nr. 3
Prezintă în plus un
sindrom de decondiționare
fizică, rămânând
imobilizat în pat mai
multe zile datorită
durerilor de origine
neurologică, prezentând
de asemenea
caracateristici sindromului
depresiv ( fără diagnostic
clar căci nu s -a prezentat
niciodată la psiholog).
Pacientul dorește să își
recapete condiția fizică
pentru a relua activitatea
profesională și totodată
dorește să obțină
diminuarea gradului
durere, ceea ce îl
împiedică de foarte multe
ori să își continue superioare – membre
inferioare. Rezultate b une
am obținut de asmenea
privind scăderea gradului
de durere , hydrojetul și
electroterapia acționând
asupra relaxării generale a
pecientului. Privind
rezistența la efort
pacientul a evoluat
privind saturația de
oxigen, controlul cardio –
vascular , numărul de ture
efectuate crescând de la 9
ture și 30 m la 10 ture și
47 m.
Pacientul nr. 3
Obiectivul principal pe
parcursul celor 3 luni a
fost scăderea gradului de
durere datorată
tulburărilor de
sensibilitate caracteristice
neuropatiei periferice.
Astfel, am obținut
scăderea gradului durerii
de la 7 la 4 , acest fapt
având efect asupra
creșterii rezistenței la efort rezulatul final a fost de 13
ture și 23 m. La sfârșitul
programului pacientul nu
prezintă dureri
semnificative , reușește să
efectueze activitățile
zilnice cu o mai mare
ușurință .
Pacientul nr. 3
Am continuat lupta
împotriva durerii , la
sfârșitul programului
pacientul acuzând dureri
de nivelul 2 la sfârșitul
efortului ( sindromul de
picioare grele , obosite).
Însă această durere nu l -a
împiedicat pe pacientul în
cauză să evoluez e privind
rezistența la efort la 11
ture și 42 m. Am observat
îmbunătățiri privind
echilibrul în spijin bipodal
cu ochii închiși de la 15
secunde la 20 de secunde .
Forța musculară a crescut
de asemenea de la 3+ la
4+.

74
activitatea profesională. de la 9 ture la 10 ture .
Pacientul a confesat că
înainte nu lua tratamentul
medicamentos conform
prescripției iar faptul că a
avut rezultate priv ind
ședințele de fizioterapie, l –
a determinat să fie mai
atent privind respectarea
planului de tratament cât
și vizitele la medic și
psiholog.

6. Rezultate privind decondiționarea fizică, prevenția fracturilor și durerilor de
cauză osteoporotică ( osteopenie – menținerea calității țesutului osos).
TI
Momentul 0 Ti
3 luni TF
6luni
Pacientul nr. 2
Se prezintă cu dureri
musculo -scheletale ( grad
5) ce datează de 2 luni ,
limitând activitatea
zilnică , viață Pacientul nr. 2
Gradul durerii a scăzut la
3 datorită electroterapiei
antalgice , a masajului și
hydrojetului, ceea ce a
permis creșterea Pacientul nr. 2
Pacientul nu mai prezintă
dureri semnificative în
repaus , semnalând însă o
durere de gradul 1 după
efort. Rezistență la efort a

75
profesională cât și cea
familială ( vacanțe,
practicarea de activități
sportive,etc). Astfel,
scopul principal al
recuperării sale este
scăderea gradului de
durere urmată de
creșterea rezistenței la
efort, recăpătarea supletei
articulare și musculare și
îmbunătățirea
echilibrului.
Pacientul nr. 4
Se prezintă cu un sindrom
de decondiționare fizică ,
osteopenie , și dureri
musculare evaluate la
gradul 3. Obiectivul
principal este acela de
diminuare a gradului de
durere, creștere a forței
musculare ( în prezent
fiind 4 la nivelul
membrelor inferioare și
3+ la nivelul membrelor
superioare ). De
asemeneaam dat
importantă semnificativă rezistenței la efort de la
10 ture la 12 ture și 13 m.
Am obținut o mică
creștere a forței
musculare și o
îmbunătățire
semnificativă a
echilibrului de la 17
secunde cu ochii închiși
în spr ijin bipodal la 24 de
secunde.
Pacientul nr. 4
Pe parcursul celor 3 luni
gradul durerii a scăzut la
2 , putând lucra astfel pe
creșterea rezistenței la
efort și a forței
musculare . Astfel , am
obținut creșterea forței
musculare la 4+ la nivelul
membrelor inferioare și 4
la nivelul membrelor
superioare. Rezistență la
efort a crescut de la 10
ture . Privind echilibrul ,
am obținut o îmbunătățire
de la 19 secunde cu ochii
închiși în sprijin bipodal crescut la 14 ture , forță
musculară la nivelul
membrelor inferioare find
de 5 și la nivelul
membrelor superioare de
4+. Menținerea
echilibrulu i cu ochii
închiși în sprijin bipodal a
crescut de asemenea la 33
de secunde.
Pacientul nr 4
Pacientul nu prezintă
dureri musculo -scheletale
înainte sau după efort.
Forță musculară nu a
crescut semnificativ față
de ultima evaluare ,
pacientul fiind sfătuit să
viziteze un nutriționist
( de cele mai multe ori
nutriționiștii ajută dând
pacienților proteine
înainte de efectuarea
ședinței de fizioterapiei ,
proteine ce vor fi ulterior
asimilate de către masă
musculară și nu numai).
Rezistență la efort a

76
creșterii rezistenței la
efort, ameriorarea
echilibrului și posturii.
Pacientul nr. 5
Se pr ezintă cu dureri
musculo -scheletale de
gradul 4 , forță musculară
evaluată de asemenea 4+,
la nivelul membrelor
inferioare și 4 la nivelul
membrelor superioare.
Obiectiul nostru a fost
acela de a diminua
intensitatea durerii,
creșterea forței musculare
și a rezistenței la efort.
Nu am insistat foarte mult
pe exercițiile de echilibru
deoarece pacientul
prezența un echilibru
relativ bun ( 25 de
secunde cu ochii închiși
în sprijin bipodal). la 23 de secunde.
Pacientul nr. 5
Pe parcursul celor 3 luni
am obținut rezultate
importante privind
diminuarea gradului
durerii la 2, rezistență la
efort crescând de
asemenea de la 10 ture și
51 m la 12 ture și 34 m .
Mică evoluție privind
îmbunătățirea echilibrului
la 29 de secunde. crescut la 11 ture și 54 de
m , echilibrul evoluând de
asemenea la 26 de
secunde.
Pacientul nr. 5
Pacientul nu prezintă
dureri musculo -scheletale
înainte sau după efort ,
rezistență la efort
crescând la 14 ture și 33
m. Echilibrul a avut de
asemenea o evoluție la 33
de secunde.

II.2.2. Interpretarea rezultatelor

77
Ședințele de reeducare s -au dovedit a fi eficiente pentru pacienții HIV pozitivi
privind ameliorarea simptomatologiei diferitelor patologii asociate scăderii
imunității cât și a efectelor adverse ale me dicamentelor sau asociate de
asemenea diferitelor complicații HIV ( precum mutația virusului, din diverse
motive).
Rezultatele sunt diferite de la caz la caz, în funcție de pacient , de condiția sa
psihică , de tratamentul specific bolii , de stadiul bolii , de performanța echipei
multidisciplinare, de mediul profesional, familial, social, de condițiile de viață.
De exemplu , pacientul nr. 1 a avut, în ansamblu, rezultate mai bune decât
pacientul nr. 3 deoarece a acționat rapid atunci când durerile de natură
neurologică au apărut , fiind susținut de familie și prieteni. Astfel reeducarea sa
a fost mai rapidă și cu rezultate mai bune . Asta nu îl impedica pe pacientul nr. 3
să ajungă la aceleași rezultate, având nevoie însă de mai mult timp.
Totodată, pacientul nr. 2 a avut, în ansamblu, rezultate mai bune decât pacientul
nr 4 deși gradul durerii musculo -scheletale era mai mare în cazul pacientului
nr.2. Avantajul a fost că nu a așteptat foarte mult timp înainte de a ajunge la un
fizioterapeut evitând a stfel de a dezvoltă un sindrom de decondiționare fizică
precum pacientul nr. 4. Pacientul nr. 5 a avut rezultate excepționale deoarece
condiția sa fizică nu s -a agravat ,nu s -a deteriorat, gradul durerii a fost mai
scăzut, ceea ce i -a permis să lucreze mai bine .
Cele mai bune rezultate au fost obținute pe scăderea gradului durerii și pe
creșterea rezistenței la efort, celelalte obiective ( precum forța musculară ,
echilibru,coordonare, etc ) necesitând mai mult timp de intervenție.

78

II.3. CONCLUZII

În urma celor prezentate pot afirma faptul că fizioterapia are un rol foarte
important în recuperarea pacienților HIV pozitivi, aducând multiple avantaje în
viața acestora. Pentru o recuperare optimă ( eficientă și rapiditate) recomand
îmbinarea armonioasă a tehnicilor pe care fizioterapia le cuprinde și anume
electroterapia , exercițiile fizice, masajul , hidroterapia, tehnici specifice ,
termoterapia.
Pacienții trebuie să fie corect informați privind planul lor de tratament , primind
explicații detaliate despre metodele și tehnicile ce le pot utiliza în favoarea lor,
despre autoreeducarea la domiciliu, rezultatele pe care le pot obține , riscuri ,
indicații și contraindicații cât și spre ce alți profesioniști se pot îndrepta
( podolog, osteopat , ergotera peut, etc).
În perioada cercetării , și nu numai , am obținut ceea mi -am propus prin
intermediul programelor de fizioterapie , îndeplinind obiectivele specificate în
paginile anterioare.
A fost extraordinar să observ evoluția acestor pacienți , nu numai fizică ci și
psihică. Înafara cercetării le -am propus pacienților să participe la ședințe de grup
unde ar putea cunoaște mai multe persoane care prezintă nu numai virusul HIV
ci și alte patologii ce ar putea fi asociate HIV . Ședințele de grup au constat în
exerciții de streching , respirație și relaxare,coordonare și echilibru, cunoaștere a
propriului corp .
Am realizat faptul că un fizioterapeut trebuie să manifeste abilități de

79
comunicare, de empatie , de disciplină și dăruire față de profesie și față de
pacient . Un fizioterapeut trebuie să dea dovadă de răbdare , să fie într -o
continuuă căutare de informații, cercetare și perfecționare. Totodată, un
fizioterapeut trebuie să știe a găsi echilibrul meseriei sale , de a „simți” limitele
pacientului sau atu nci când se consideră depășit de situație să fie capabil de a
trimite pacientul către alți profesioniști.
Cu regret am observat faptul că majoritatea persoanelor HIV pozitive nu știu că
au dreptul de a efectua ședințe de fizioterapie și nu cunosc multiple le beneficii
pe care fizioterpia le poate aduce. De asemenea, în majoritatea spitatelor din
România cât și din strainanate nu există un fizioterapeut pe secția de boli
infecțioase care s -ar putea ocupa de acești pacienți și nu numai. Totodată ,
persoanele HIV pozitive sunt reticente atunci când cineva din exterior ,
necunoscut, dorește să intre în contact cu ele , asta datorită societății ( a avea
HIV este o rușine , este un secret pe care nu îl spui oricui căci oamenilor le este
frică , vei fi marginalizat , ți se vor refuza chiar tratamente medicale și
paramedicale , etc).
În societatea actuală vorbim foarte mult despre virusul HIV însă nu vorbim
despre PERSOANELE INFECTATE CU HIV și nu intrăm în contact cu ele . Nu
cunoaștem povestea lor, lupta lor și cu rajul lor . Consider că a sta de vorba cu o
persoană infectată HIV are mai mult impact asupra sinelui decât a vorbi în mod
obiectiv despre virus . Are un mai mare impact asupra perceperii persoanelor
HIV pozitive și a modului în care îi judecăm ( aspru une ori , mult prea aspru
pentru situațiile dificile prin care trec). Va invit să cunoașteți astfel de oameni și
să lucrați cu ei ! Va veți simți norocoși !

ANEXĂ

80

BIBLIOGRAFIE
1) http://www.cdc.gov/hiv/#
2) http://www.unesco.org/new/en/hiv -and-aids/
3) http://www.avert.org/european -hiv-aids-statistics.htm
4) https://ro.wikipedia.org/wiki/HIV
5) https://www.aids.gov/hiv -aids-basics/hiv -aids-101/aids -timeline/
6) https://www.aids.gov/hiv -aids-basics/hiv -aids-101/what -is-hiv-aids/
7) https://www. aids.gov/hiv -aids-basics/just -diagnosed -with-hiv-aids/hiv -in-
your-body/immune -system -101/

81
8) http://www.hivguidelines.org/
9) http://www.webmd.com/hiv -aids/guide/understanding -aids-hiv-symptoms
10) http://www.health.com/health/gallery/0,,20539037,00.html
11) http://hivinsite.ucsf.edu/
12) http://www.aides.org/info -sante/vih -depistage
13) http://www.english.rfi.fr/france/20150915 -hiv-self-test-kits-sale-france
14) http://www.aids.org/
15) Prevention and Treatment of HIV and Other Sexually Transmitted Infections
among Men Who Have Sex with Men and Transgender People – WHO, June 20,
2011.
16) https://www.coursera.org/
17) E -ModulE for EvidEncE -inforMEd Hiv rEHabilitat ion (e -module) 2011
18) Post -Exposure Prophylaxis to Prevent HIV Infection – WHO, March 2008
19) https://www.aids.gov/hiv -aids-basics/just -diagnosed -with-hiv
aids/overview/women/ index.html
20) Guidline – E- Module for evidence -informed HIV rehabilitation , pagina 97.
21) http://www.tht.org.uk/myhiv
22) https://aidsinfo.nih.gov/
23) http://www.who.int/hiv/pub/en/
24)http://ssa.hivandrehab.ca/section1/section1 -2.php
25) http://www.nhs.uk/Conditions/HIV/Pages/clinical -trial.aspx
26) http://ssa.hivandrehab.ca/section4/section4 -1.php