I.1. Localizare [304761]

CUPRINS

PREFAȚĂ

Introducere

Capitolul I.Considerații generale

I.1. Localizare

I.2. Demografie

I.3.Istoria locului

I.4.Obiectivele lucrării

Capitolul II. Turismul , de la nou la vechi.

II.1Turism și cultură

II.1.a. Puncte tari

II.1.b.Puncte slabe

II.1.c. Oportunități

II.2.Principala atracție turistică a Floreștiului. Descriere.

III.3.Tipurile de turism practicate aici.

Capitolul III. Proiectele propuse și sursele de finanțare

III.Proiecte propuse pentru dezvoltarea turistică

III.1.Acțiuni propuse

III.2.Surse de finanțare

Capitolul IV.Viziunea asupra comunei Florești Prahova

IV.1.Trecerea De la comună la oraș

IV.2.[anonimizat].3.[anonimizat] o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. [anonimizat] o coordonare la nivel strategic.

It is very well known that any modern rural community needs to assimilate and promote a strategic vision of its future development. International experience demonstrates that operational projects and programs work best when they are part of a development plan and when there is strategic coordination.

Why I chose the title to be Urbanism and the tourism functions of urban and rural areas. Case study Floresti Prahova ?, because I [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] a tourist attraction in the shortest time. From all points of view Florești Prahova is always a [anonimizat], offering a peaceful image of the place.

All the information I [anonimizat], from books and from the internet.

[anonimizat]-[anonimizat], din cărți și de pe Internet.

A [anonimizat] I spent my childhood.

[anonimizat].

[anonimizat] o sa ating toate punctele propuse.

In conclusion I am proud to do a [anonimizat] I will reach all the points proposed.

Fig.a. Imagine surprinsă cu drona (sursa Google)

Fig.b.-Localizarea Comunei Florești pe harta Județului Prahova

Coordonate:  45°01′31″N 25°47′22″E45°01′31″N 25°47′22″E

[anonimizat] 1989, [anonimizat], în timp ce necesitatea existenței unor zone cu spații verzi sau a unor terenuri de joacă și recreere pentru copii și adulți era uitată. În acea perioadă s-a înregistrat și o migrare intensă a populației dinspre zonele rurale spre cele urbane datorită industrializării, însă în noul context socio-economic se remarcă un proces invers determinat de migrarea dinspre orașe înspre sate, datorită mai multor factori cum ar fi: șomaj, reconsiderarea fondului funciar, etc.

În aceste condiții, eliberarea autorizațiilor de urbanism ar trebui să corecteze greșelile făcute până acum și să aibă în vedere respectarea unor condiții de dezvoltarea a unui mediu sănătos de desfășurarea a activităților zilnice.

Strategia de dezvoltare a Comunei Florești a fost elaborată pentru a contribui în mod substanțial la punerea în practică a priorităților administrației publice locale. Aceasta definește o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2020. Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a Comunei Florești, pe toate planurile, inclusiv pe plan turistic.

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale comunei și, ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada vizată de aceasta.

Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea și ajustarea continuă a eforturilor administrației publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor Comunei Florești, către creșterea calității vieții acestora, bazate pe promovarea identității locale.

Pentru anul 2020 Comuna Florești își propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv și cu resurse umane adaptate realității socio-economice interne.

Această evoluție va putea deveni posibilă prin:

valorificarea durabilă a poziției geo-strategice și a resurselor naturale;

creșterea adaptabilității locuitorilor la particularitățile socio-economice locale și promovarea incluziunii sociale;

facilitarea accesului la utilități, servicii de calitate în domeniile asistență socială, sănătate și educație;

susținerea culturii antreprenoriale și a inovării;

creșterea competitivității și atractivității economice la nivelul Comunei Florești;

implicarea transparentă și activă a instituțiilor pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a comunei.

Strategia de dezvoltare este un instrument util autorității publice locale din mai multe perspective:

permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respectiv a potențialului de dezvoltare a zonei;

permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcționarea acestora către prioritățile de dezvoltare stabilite;

permite identificarea unor soluții la problemele cu care se confruntă și operaționalizarea acestora;

permite atragerea de fonduri din surse rambursabile și/ sau nerambursabile;

permite transparența decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare publică.

Fig.c. Palatul Micul Trianon-Florești Prahova(arhivă proprie).

Ce este turismul? Turismul este călătoria realizată de către o sau mai multe persoane, în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Turiștii sunt definiți ca fiind persoanele care călătoresc sau locuiesc pe scurtă durată în locuri situate înafara zonei lor de reședință pe o durată scurtă. Turismul a devenit o activitate de recreere pe plan global, și în același timp turismul este cea mai importanta ramură economică pe plan mondial.

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Localizare

Localitatea este așezată la contactul Subcarpaților externi ai curburii cu câmpia înalta a Ploieștilor. Întrepătrunderea dealurilor cu câmpia este evidentă la doar câțiva kilometri atât la est și spre nord-vest de Florești, cât și spre sud-est de Măgureni, unde dealurile Ghemelia (aproape 426 m), Țintea și Păulești (350-400 m) se pot observa foarte distinct.

Comuna Florești se află la o distanță de aproximativ 12 km de orașul Câmpina și la 20 km față de municipiul Ploiești. Partea estică a comunei este marcată de paralela de 45° latitudine nordică, iar din punct de vedere al longitudinii se află la aproximativ 12 km vest de meridianul de 26° longitudine estică.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, comuna Florești este alcătuită din următoarele sate: Călinești, cu o existență atestată din anul 1471; Cap Roșu, în partea de nord a comunei; Novăcești, în extremitatea nordică și Cătina, în sud.

Acestea s-au dezvoltat pe trei direcții majore: nord, sud-est și vest, datorită creșterii numărului de locuitori, dar mai ales în urma apariției unor noi activități, ca exploatarea țițeiului, a cărbunelui și, ulterior, prelucrarea cauciucului.

Fig.1.1.Împărțirea teritorială a zonelor din Florești Prahova (sursa Strategia de dezvoltare a Floreștiului)

Câmpurile se caracterizează mai ales printr-o mare uniformitate, dar păstrează încă urmele divagării Prahovei. Culoarul de vale a Prahovei căreia îi aparține localitatea Florești cuprinde un relief alcătuit din zone interfluviale, terase și lunca. Altitudinea interfluviilor variază de la 340 de metri în nordul localității, la 280 de metri în sud, fiind ușor înclinate pe direcția nord-vest și sud-est, conform orientării straturilor componente.

Câmpurile, atât datorită uniformității și lărgimii, cât și gradului redus de fragmentare, devin suprafețe optime pentru agricultură și extinderea vetrelor de sat, cu posibilități de racordare la arterele de circulație și transport.

Din centrul comunei până la cele mai importante puncte se poate ajunge parcurgând 80 km de București – acolo unde se află și cel mai apropiat aeroport.

Căi de acces în comuna Florești, se poate ajunge pe drumul județean DJ 720 Florești – Moreni și pe cale ferată cu gara în localitate.

Suprafața teritoriului administrativ al comunei este de 2.412 ha .

1.2.Demografia

În comuna Florești, conform recensământului efectuat în 2014, numărul populației se ridica la 6.993 de locuitori, iar în anul 2015 s-au înregistrat 7.742 de locuitori realizându-se o creștere de 9,7%.

Majoritatea locuitorilor sunt români – 6440 persoane (92.1%), cu o minoritate de romi – 185 persoane (2,65%), iar restul de 5% au etnia necunoscută sau altă etnie

Fig.1.2.-Populația în funcție de etnie

Din punct de vedere al populației, comuna Florești se numără printre comunele mari ale județului și țării, înregistrând la recesământul din 1 ianuarie 1992 un total de 7.815 locuitori, fiind repartizați potrivit tabelului 1.

Tabelul 1.1-Repartizarea locuiorilor pe zone

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși  (87,02%) si 5,8% sunt penticostali.  Pentru 5,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională, iar 2,03% reprezintă altă religie.

Fig.1.3. –Populația în funcție de apartenența confesională.

Totalul populației (7.742) stabile a comunei Florești se împarte astfel:

Florești: 5.163 de persoane;

Cap Roșu: 316 de persoane;

Călinești: 414 de persoane;

Cătina: 1.062 de persoane;

Novăcești: 787 de persoane;

Fig.1.4.-Populația stabilă împărțită pe sate.

Din graficul de mai sus se poate observa că majoritatea populației este concentrată în satul Florești, această comunitate reprezentând aproximativ 67% din totalul populației.

Suprafață: 5489 ha

Intravilan: 2526 ha

Extravilan: 2963 ha

Gospodării: 2445

Nr. Locuințe: 2505

Nr. Grădinițe: 3

Nr. școli: 3

I.3.Istoria locului

Localitatea are adânci rădăcini în istorie. Prin împrejurimi, arheologii au descoperit resturi de ceramică romană și monede cu chipul împăratului Traian. Există informații că, încă din secolul al XV-lea, exista aici o populație de agriculturi.

Satul Florești este atestat documentar în anul 1483, când era stăpânit, în parte, de jupanul Vintilă Florescu. Rămas fără urmași, dreptul său din moșia satului Florești a trecut în posesia nepoților săi, fiii lui Drăghici(I), marele vornic de Mărgineni. Pe această linie, moștenirea a ajuns la Elina, nepoata marelui ban Udriște Mărgineanu, a revenit în țară după moartea părinților și sprijinită de Matei Basarab (1632-1654) și-a redobândit moștenirea de la bunicul ei Udriște și un soț cu care a întemeiat un neam strălucit.

Marele postelnic a construit cel mai vechi palat de pe meleagurile prahovene, la Filipeștii de Târg. In timp, domeniul s-a dezvoltat, cuprinzând tot pământul dintre Dunăre și munte, de o parte și de alta a Prahovei. In mâinile marelui postelnic și al postelnicesei s-au concentrat trei din cele mai mari averi ale timpului: a lui Mihai Viteazul, averea Basarabilor și a boierilor din Mărgineni care includea și o parte din moșia Floreștilor.

Moșia Horești a intrat de timpuriu în stăpânirea Cantacuzinilor. Vornicul Grigore Cantacuzino a pus de s-a înălțat, la sfârșitul primei jumătăți a secolului trecut, o splendidă clădire, cu înfățișare de palat. După război, întreaga avere a familiei a constituit obiectul unui lung proces de partaj între fii lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, în urma căruia Floresti i  au revenit lui Mihai Cantacuzino. Însă noul stăpân al Floreștilor, și-a pierdut viața în urma unui accident de trăsură, pe valea Oltului. A fost deschis un al doilea proces de partaj în urma căruia a rămas stăpână în Floresti fiica lui Mihai Cantacuzino, Alice. Îndrăgostită de Floresti, ea a locuit aici o bună parte a vieții sale. S-a căsătorit cu Mihai Sturdza, dar în 1944, în condițiile aprige de atunci, ea își părăsește soțul, averea și țara, emigrând.

În satul Călinești s-a stabilit un boier cu acest nume, din părțile Argeșului. După el s-au strămutat aici numeroși negustori care au transformat localitatea într-un târgușor.

În 1640, Mihai Spătarul construiește aici o biserică. Fiica boierului Călinescu, căsătorită cu generalul grec Mavros, construiește conacul Cantacuzino. Denumirea provine de la ginerele cu care își căsătorește fiica. Din această familie avea să se nască mai târziu eminentul medic prof. dr. Ion Cantacuzino, întemeietorul Institutului de Seruri și Vaccinuri din București.

Numele localității vine de la frumosul parc cu flori pe care l-a înființat boierul locului. S-a dezvoltat și s-a extins datorită exploatării țițeiului și a cărbunelui și, mai târziu, înființării fabricii de prelucrare a cauciucului. A fost și un punct strategic militar, aici aflându-se o armată stabilă a Domnului Țării Românești și tot aici principele Alexandru Ioan Cuza a înființat o tabără militară pentru contracararea eventualelor invazii otomane, de fapt germenele viitoarei armate naționale.

Principalele obiective istorice, culturale, de arhitectură și artăsunt: Biserica Adormirea Maicii Domnului Călineși (1640), Biserica Sf. Treime (1887) – pictată de Gheorghe Tătărăscu, Conacul Mavros Cantacuzino cu capela (1821-1825), Palatul Micul Trianon (1911-1913). De asemenea, aici puteți vedea biserica din cimitir (sec. XVII), monumentul eroilor din Primul Râzboi Mondial; monumentul Tabăra militară de la Florești din 1859 (1971, sculptori M. Apostol și M. Vulpescu); ruinele unei mori de apă (sec. XIX).

I.4.Obiectivele lucrării

Obiectivul principal al acestei lucrări este valorificarea potențialului turistic într-un mod cât mai eficient, al comunei Florești Prahova și luarea la cunoștință a faptului că este o zonă turistică cu o mare importanță istorică.

Consider că principalul domeniu de acțiune în viitorul apropiat în cazul comunei Florești Prahova, îl constituie turismul. Alături de turismul clasic, se poate dezvolta turismul cultural, turismul de week-end și de agrement,etc, toate acestea fiind datorate monumentelor istorice,traseelor turistice, peisajelor, faunei, florei, etc.

Acest colț de natură, consider că are un potențial turistic nevalorificat la adevărata sa valoare, întrucât obiectivul principal al acestei lucrări îl constituie demonstrarea atractivității acestei destinații turistice, fiind un loc plăcut în care să lucrezi, să trăiești, sa te distrezi și să studiezi.

Prin prisma faptului că una din pasiunile mele o reprezintă natura, am ales ca în lucrarea mea de disertație să vorbesc despre Florești Prahova. Un alt aspect în luarea acestei decizii îl reprezintă faptul că locuiesc în acest loc și îmi face plăcere să fac cunoscută importanța ei și să dezvolt informațiile pe care le-am căutat și pe cele care mi-au fost oferite.

CAPITOLUL 2. TURISMUL, DE LA NOU LA VECHI

2.1.Turism și cultură

Tabelul 2.1-Obiective turistice

“Ansamblul Curții boierești Mavros – Cantacuzino” – monument de categorie A, datând din anii 1840-1842 este situat în satul Cătina, comuna Florești și este compus din Conacul Mavros – Cantacuzino, Capela Romano-Catolică, Turn de apă, parc și Monumentul funerar al Mariei Suțu. În prezent conacul găzduiește Centrul de reabilitare neuro-psihiatrică.

Fostul conac Mavros-Cantacuzino, amplasat în mijlocul unui parc natural cu o suprafată de 6 ha, a fost construit de generalul Nicolae Mavros (consilier de stat al țarului Rusiei), a cărui fiică s-a căsătorit în 1845 cu Ioan C. Cantacuzino-Măgureanu.

Se zice că în acest conac s-ar fi adăpostit Nicolae Bălcescu în preajma revoluției de la 1848, când era urmărit de colonelul Banov. In parcul vechiului conac se află un grup statuar din marmură albă (Fata pansand un ranit), operă din 1878 a sculptorului rus Mark Antokolski (1843-1902).

Curtea lui Gheorghe Grigore Cantacuzino-Nababul", monument categorie A, datând din 1910-1916, este situat în satul Floreștiși este compus din: Palatul Micul Trianon – ruine , Turn de apă, parc și zid de incintă.

Fig.2.1.Parcul de pe Domeniul Cantacuzino (sursa Google)

Palatul a fost construit de Gheorghe Grigore Cantacuzino zis Nababul pentru nepoata sa, Alice, fata unuia dintre fii lui, Mihail G. Cantacuzino. Palatul a fost realizat de meșteri francezi după planurile arhitectului Ioan D. Berindey. Anterior, același arhitect mai proiectase, tot pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, palatul aflat pe Calea Victoriei din București, actualul muzeu "George Enescu".

Gheorghe Grigore Cantacuzino nu a mai trăit să vadă palatul terminat. Palatul n-a fost locuit niciodată, construcția oprindu-se la stadiul finisajelor interioare.

În cei aproape 100 de ani de la construcția lui, palatul a fost devalizat de mai multe ori. În timpul celor două ocupații, germană si sovietică, i-au fost luate tabla din cupru de pe acoperiș, sobele de teracotă și piese de mobilier. După 1990, degradarea s-a accentuat din zidurile palatului și gardului de incintă dispărând cărămizi și bucăți de fier .

Fig.2.2.Imagine surprinsă din dronă deasupra Castelului Micul Trianon din Florești (sursa Google)

Arhitectura palatului “Micul Trianon” a fost copiată după palatul de la Versailles. Pe dinafară, s-a folosit calcarul alb de Albești, un material la fel de prețios ca și marmura. În jurul palatului, Cantacuzino a plantat la vremea respectivă arbuști de esență rară. Bazinul din fața palatului, astăzi gol, era alimentat cu apă prin conducte.

În cele din urmă, Palatul a fost retrocedat familiei Cantacuzino.

Biserica "Sfânta Treime"

Stabilirea în comuna Florești a familiei Cantacuzino a determinat construirea unui sfânt locaș de închinăciune. Între anii 1826-1830, vornicul Grigore Cantacuzino a clădit primul locaș de acest gen ce a fost sfințit în anul 1833. După moartea vornicului, soția sa Luxița a decis să construiască în locul acestei bisericii, o alta mai mare și mai impozantă. Data când a fost clădită aceasta din urmă o aflăm chiar din pisania de la intrare: "Această sfântă biserică cu hramul Sfânta Treime și Nașterea Maicii Domnului s-a zidit din temeli și înfrumusețat precum se vede prin devotamentul și cheltuiala D.nei Luxița Gr. Cantacuzino la anul 1887 martie 20 …". Important din punct de vedere artistic la construirea acestei biserici este pictura realizată de unul dintre cei mai renumiți pictori de biserici din țară: Gh. M. Tătărescu. În ultimii ani, parohia bisericii "Sfânta Treime" a beneficiat de o serie întreagă de modificări: capela parohială a fost pictată și dotată cu încălzire centrală, cimitirul parohial a fost extins, curtea interioară a fost amenajată și delimitată de Spitalul TBC, fațada bisericii a fost refăcută. De asemenea, s-a construit o anexă pentru ocazii festive și s-au efectuat lucrări de întreținere la casa parohială.

Fig.2.3. -Biserica Sfânta Treime.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

Lăcașul de cult cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Călinești este unul din monumentele cele mai interesante din zonă. A fost înălțată în vremea domniei lui Matei Basarab de câțiva boieri ai săi.Ctitorită în anul 1646, Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost pictată în anul 1832, iar în jurul anului 1850 s-au întreprins unele lucrări de reparații cu care prilej s-au adăugat și cele două turnuri laterale, ortogonale, lipite de corpul lăcașului de cult, cu cheltuiala generalului Mavru.

La nivelul comunei Florești se regăsește o singură unitate de cazare. Motel Confort Motelul are o capacitate de 22 de camere 11 camere cu pat matrimonial, 11 camere TWIN (2 paturi). Toate camerele au baie proprie cu cabină de duș și sunt dotate cu: minibar, telefon internațional, acces internet gratis la mare viteza wireless, TV LCD prin cablu, aer condiționat, uscător de păr, încălzire centrală).

Barul de la recepție este deschis non-stop, așă că oaspeții se pot delecta cu băuturi savuroase oricând doresc.

Pentru siguranța autoturismelor motelul pune la dispoziție parcarea proprie.  Pe lângă faptul că această parcare este monitorizată video, ea este și gratuită.

Un alt loc căutat de turiștii care vin pe acest meleag în are natura a fost bogată, este aleea castanilor, foarte în vogă în lumea fotografilor.

Fig.2.4.Aleea Castanilor(sursa Google)

II.1.a.Puncte tari

Potential turistic peisagistic datorita apropierii de zona Muntilor Bucegi, Valea Prahovei.

Existenta unui nucleu puternic si inovativ de practicare a agro-turismului

Existenta unui centru de informare si promovare a turismului rural;

Asezarea geografica propice dezvoltarii serviciilor, in special a celor turistice.

Acces la DN1.

Acces la CF Brașov – București și Autostrada București – Brașov – Borș

Cel mai mare investitor de anvelope din Europa, SC. Michelin România SA.

II.1.b.Puncte slabe

Resurse financiare insuficiente, investitii autohtone si straine reduse;

Pregatire profesionala de slaba calitate in domeniul serviciilor turistice.

II.1.c.Oportunitati

Punerea in valoare a bogatului patrimoniu cultural si istoric al comunei;

Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene;

Disponibilitatea autoritatilor locale de a incheia relatii de parteneriat cu investitori locali sau straini;

Prezenta in zona, activitatea si deschiderea la incheierea de parteneriate a unor organizatii nonguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extrabugetare.

II.2.Principalul obiectiv turistic în prezent.

Fig.2.5.-Imagine cu turiștii la Micul Trianon(sursa Google)

Palatul Cantacuzino, supranumit și "Micul Trianon", a fost construit la Florești de boierul Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, pentru nepoata sa, Alice, fata celui de-al treilea fiu al său, Mihail G. Cantacuzino. Palatul a fost realizat de meșteri francezi, într-un stil eclectic francez, dominat de elemente rococo și neoclasice, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, care mai proiectase pentru același boier palatul aflat pe Calea Victoriei nr. 141, cunoscut sub denumirea de Palatul Cantacuzino din București, care adăpostește, în prezent, Muzeul Național „George Enescu”.

Proiectul arhitectului Ion Berindey se inspira din arhitectura palatului Micul Trianon, situat în grădina Palatului Versailles din Franța. Construcția, realizată în stilul "Mavros", a beneficiat de toate cuceririle tehnicii din epocă, inclusiv betonul armat, șina de cale ferată și granitul, folosite în premieră de Anghel Saligny la podul Regele Carol I de la Cernavodă.

Palatul, cunoscut la început ca „Palatul Domniței“, avea la parter 15 încăperi, din care o mare sală de onoare de 70 mp. Construit din cărămidă și placat pe exterior cu travertin, palatul are la fațada principală o colonadă ce închide o terasă spre care răspund ușile.

Palatul lui George Grigore Cantacuzino imită ca structură Micul Trianon, fiind construit pe 3 nivele inegale (demisol, parter și etaj), dar împrumută o parte din elementele fațadei de la Marele Trianon. Cele zece coloane neoclasice ce ritmează fațada palatului de la Florești sunt grupate în perechi, cu excepția extremelor, ca la Marele Trianon, care are însă șaisprezece coloane.

Pe fațada sudică a Palatului Cantacuzino, între cele două corpuri decroșate, deasupra intrării holului de onoare, la nivelul etajului unu, se află o splendidă sculptură în basorelief, reprezentand doi îngeri care poartă blazonul familiei. Remarcabile, prin desăvârșita lor frumusețe, sunt ancadramentele ferestrelor, sculptate în piatră de Albești, cu motive diferite pentru fiecare dintre cele trei nivele inegale ale palatului. Zidurile exterioare au peste un metru grosime iar fundația palatului și întregul demisol sunt realizate din piatră brută, ceea ce și explică păstrarea aproape intactă a primului nivel.

Pentru finisajele exterioare s-a folosit calcarul alb de Albești, material considerat la acea vreme ca fiind la fel de prețios ca marmura. Pentru a crea o ambianță armonioasă și elegantă, boierul Cantacuzino a plantat arbuști de esență rară în jurul palatului.

În fața palatului a fost amenajată și o piscină, a cărei formă se poate distinge și în zilele noastre. Palatul avea un sistem de încălzire centrală asemănător cu cel de la Castelul Peleș și mai multe săli de bal destinate oaspeților dornici de distracție.

După modelul parcurilor franțuzești, în fața palatului se întindea un mare bazin cu apă, astăzi secat și mai multe terase care coborau în trepte spre lunca Prahovei. Din bazin, apa se scurgea într-un canal cu apă, care traversa tot parcul și poate fi urmărit și astăzi, deși secat, până la vărsarea în Prahova. Peste acest canal cu apă, se trecea peste mai multe podețe, dintre care unul, cel mai mare, se păstrează foarte bine și astăzi. În parc erau înălțate mai multe statui din piatră, ale căror fragmente se mai văd risipite prin iarbă. Tot în incinta parcului, la o mică distanță de palat, se află o altă construcție impunătoare, un imens castel de apă înalt de 30 metri, care seamănă izbitor cu Turnul Chindiei de la Târgoviște, pe care în mod sigur a vrut să îl imite.

În urma primei vizite la palat, Maria Tescanu Rosetti, nora lui George Grigore Cantacuzino și soția lui George Enescu descrie astfel cadrul natural în care a fost construit palatul:

"Adevărat paradis terestru, cu atât mai impresionant cu cât nici de pe calea ferată ce traverseaza câmpia între Florești și Băicoi, nici împrejurimile prăfuite ale proprietății, nici drumul desfundat care leagă gara de castel nu lăsau să se întrevadă ceva asemănător. Colorit bogat, armonios împărțit: straturi înflorite, catifeaua de un verde intens a pajistilor netede, carpeni rămuroși, tunși impecabil, tufe pline de flori mirositoare; bazine, fântâni arteziene dupa moda franceză, linia clasică a aleilor lungi, cu pietrișul fin bine netezit, care aminteau grădinile de la Versailles, înviorate de asfințitul soarelui de mijloc de august; pâlcuri de vile luminoase și de pavilioane vesele, împodobite cu capucine și mușcate .

Fig.2.6.Castelul Cantacuzino și parcul (sursa Google)

II.3.Tipurile de turism practicate

Cadrul natural foarte generos, varietatea reliefului și a resurselor, valorile istorice și culturale, complexitatea economiei sunt elemente componente ale unui potențial turistic remarcabil al județului Prahova, plasându-l ca destinație turistică importantă pentru români și străini. Există deja o bună tradiție a activităților turistice în Prahova, iar dinamica perioadei actuale relevă preocuparea autorităților locale și a mediului de afaceri de a investi în infrastructura și serviciile turistice, în pofida unor inconsecvențe determinate mai ales de posibilitățile financiare.

Turism de odihnă și recreere: practicat în tot județul, sub diverse forme:

Turismul de week-end

Turismul de sănătate

Turismul ecvestru

Turismul degustării de vin

Turism rural

Turism cultural

Turismul de afaceri, presupunând participarea la diverse întâlniri în interes de serviciu, târguri și conferințe se polarizează în zonele mai dezvoltate din punct de vedere economic sau zonele unde există centre de conferințe.

Turism itinerant ca cicloturismul (pe Drumul Vinului).

Turismul de tranzit este un tip de turism practicat mai ales în unitățile de cazare de pe DN1, având în vedere că Prahova este o zonă de tranzit către partea sudică, centrală sau sud-estică a țării și având artere importante care străbat județul.

Turismul tematic: Drumul Vinului, Drumul Voievozilor, Drumul Fructelor, Drumul Cărbunelui.

Fig.2.7. Traseul Drumul Vinului(Ziarul de Prahova)

În România, conceptul de Drumul Vinului reprezintă mai multe șosele turistice care traversează zone viticole și istorice. Apărute în anul 2000, aceste drumuri ale vinului există în mai multe zone ale țării, dar primul și încă singurul funcțional este cel din vestul județului Buzău și care traversează județul Prahova de la est la vest.

Localitatile de pe Drumul Vinului din Prahova: Filipestii de Padure, Floresti, Baicoi, Plopeni, Zamfira, Boldesti Scaieni, Bucov, Varbila, Jercalai, Urlati, Ceptura, Tohani, Mizil.

CAPITOLUL III PROIECTE PROPUSE PENTRU DEZVOLTAREA TURISTICĂ

O problemă cheie pentru dezvoltarea potențialului turistic al regiunii și pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști o constituie îmbunătățirea serviciilor turistice și dezvoltarea centrelor de informare și promovare turistică. Existența în cadrul regiunii a unor valori și monumente cultural – istorice gradul sporit de atractivitate turistică a acesteia.

Județul Prahova se află la același nivel cu Argeș și Dâmbovița, județe al căror grad de dezvoltare turistică este mai ridicat comparativ cu județele din sudul regiunii, oferă o gama variata de servicii turistice, asigurând totodată practicarea următoarelor forme de turism: sporturi de iarna, cură și tratament balnear, agroturism etc.

III.1.Acțiuni propuse

Organizare și întocmire calendar de manifestări și evenimente culturale, festivaluri anuale de promovare a valorilor locale.

Reabilitarea, redimensionarea și modernizarea/ asfaltarea infrastructurii rutiere – rețea stradală;

Reabilitarea/modernizarea străzilor locale, aleilor pietonale

Crearea/modernizarea infrastructurii fizice de bază (extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, reabilitarea și modernizarea podurilor, podețelor locale și rigolelor stradale)

Diseminarea informațiilor privind fondurile de finanțare pentru susținerea activităților productive;

Reabilitarea Palatului Micului Trianon,

Construcția de moteluri in zona de centru a comunei,

Modernizarea restaurantului din cnetrul comunei și construirea unui minimall,

Reamenajarea parcurilor,

Reamenajarea binecunoscutului drum, numit Drumul Vinului,

Reamenajarea și reabilitarea Drumului Cărbunelui,

Idei noi , gândite bine pentru a atrage interesesul turiștilor,

S-au propus chiar stabilirea unor întâlniri a localnicilor cu persoane autorizate în ceea ce privește sfaturile referitoare la ospitalitate, cum trebuie să fie primiți turiștii, fiecare localnic în parte trebuie să fie totodată și un bun povestitor în caz că turiștii vor să afle informații istorice despre acest loc.

Păstrarea curățeniei pe străzi, în parcuri și în fiecare gospodărie. Fiecare loalnic este răspunzător de felul în care arată perimetrul curții sale, garduri vii și plantarea de flori multicolore.

Toate acestea se impun pentru a duce la îndeplinirea scopului, și anume acela de a atrage turiștii și de a face trecerea de la comună la oraș a Floreștiului.

Fig.3.1.-Propunerea de restaurare a Castelului(sursa Ziarul de Prahova)

Fig.3.2.- Imagini surprinse înaintea începerii lucrărilor de restaurare(sursa fotograf amator)

Fig. 3.3.-Imagini surprinse înaintea începerii lucrărilor de restaurare(sursa fotograf amator)

Fig.3.4.Propunerea de reamenajare pentru Drumul Vinului(sursa Ziarul de Prahova)

Pentru a pune în practică aceste proiecte este nevoie de ingineri pregătiți în domeniu, astfel încât toate proiectele să fie duse la bun sfârșit iar rezultatele să se vadă. In ceea ce privește resturarea Castelului Micul Trianon de pe Domeniul Cantacuzino, am putut face rost de câteva din planurile care se doresc puse în aplicare și rezultatele finale lucrărilor.

Fig.3.5.-Releveu (proiect de restaurare)

Fig.3.6.-Execuția construcțiilor (proiect de restaurare)

Și viziuni asupra finalizării lucrărilor.

Fig.3.7.-Castelul Micul Trianon (proiect resturare final)

Fig.3.8.-Grdădina interioara(proiect resturare final)

Fig.3.9.-Grădina interioară(proiect resturare final)

III.2. Surse de finanțare

Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE)

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR)

Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM

Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR

Programul Operațional Regional – POR este unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare.

În prezent dintre toate obiectivele propuse, se află în desfășurare concursurile de echitație, investitori străini, Drumul vinului este în reamenajare, construcția școlii cu program prelungit, repararea drumurilo, a șoselelor și reamenajarea parcurilor, principalul parc al comunei fiind cel de pe Domeniul Cantacuzino, acolo având loc concursul Karpatia horse show/pony show. Mai jos am amintit câteva lucruri despre acest concurs de echitație care se ține de trei ani pe Domeniul Cantacuzino.

Fig.3.10.-Afiș Karpatia Pony Show(sursa personală)

Pasiunea pentru cai, eleganța, competiția, adrenalina trăită la cote maxime, iubirea pentru natură și energia unui loc istoric își dau întâlnire, în această toamnă, cu ocazia Karpatia Horse Show. Între 29 septembrie și 1 octombrie, competitori din întreaga lume, campioni și spectatori vor trăi experiența unică, printre alei de castani și ruine fermecătoare, într-un spațiu ce a aparținut uneia dintre cele mai vechi familii românești, Domeniul Cantacuzino din Florești, județul Prahova.

Acesta este primul proiect care de 3 ani încoace atrage foarte mulți turiști iubitori de echitație și nu numai, propaganda cu acest eveniment a ajuns peste tot în țară, dar și în afară.

De asemenea pentru astfel de evenimente s-au început construcțiile de moteluri, după cum am specificat mai sus, pentru a putea acoperi și satisface cerințele de cazare cerute de turiștii veniți de departe. La momentul actual în zonă sunt cam patru moteluri, unu este situat la intrare în comună și celelalte trei la o distanță de 5km, pe DN1, la Paralela 45.

Pe viitor ele se vor afla și la o dinstanță mai mică de 5km, fiind mult mai accesibile și pentru cei fără mijloc de transport la ei, deoarece acest concurs se organizează în weekenduri iar transportul în comun este mai rar, din două în două ore.

Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:

potențial turistic ridicat;

grad redus de valorificare a potențialului turistic;

grad redus de utilizare a capacităților de cazare;

infrastructura turistică bine dezvoltată în partea de nord a regiunii;

posibilitatea practicării majorității formelor de turism;

condiții neadecvate practicării turismului balnear.

CAPITOLUL IV. VIZIUNEA ASUPRA COMUNEI FLOREȘTI PRAHOVA

IV.1.Trecerea de la comună la oraș

Cu toții știm că pentru a deveni oraș, orice comună rurală trebuie să îndeplinească anumite criterii, ca de exemplu facilități canalizare, apa curentă și gaze, locuri de muncă, proiecte de investiții, turism și număr mare de localnici.

Din cauza numărului scăzut de locuitori, Floreștiul nu a fost decretat oraș până la momentul la care s-au dorit schimbări majore și de asemenea s-au și văzut pentru că nicio lege nu se poate da fără ca ea să fie declarată, așa nici Floreștiul nu a putut să devină oraș până nu au fost puse la punct proiectele propuse.

Odată cu trecerea timpului, datorită facilităților noi apărute, acesta a fost declarat oraș, orașul Florești din județul Prahova.

Mulți dintre cei noi veniți, au ales ca reședință Floreștiul, din cauza așezării și a frumuseții locului. Aceștia au venit din mari orașe ca Bucureștiul, Clujul, din împrejurimi, Ploiești, Câmpina.

Odată cu finalizarea proiectelor care au fost implementate, și totodată care au dat roade, și au reușit să dovedească încă odată că atunci când se dorește să se realizeze ceva cu toată silința, acestea pot schimba multe lucruri, și aici este vorba despre trecerea de la comuna rurală, la micul orășel de pe Valea Prahovei.

IV.1.a.Prin ochii unui turist înainte ca Floreștiul să treacă la modernizare.

Fig.4.1. Castelul Cantacuzino (sursa turist)

“În drum spre Slănic Prahova, în dorința de a evita aglomerația din Ploiesti, dar și pentru ca pe hartă am găsit câteva locuri, foste moșii ale familiei Cantacuzino, numai potrivite de vizitat intr-o zi de duminica, am ajuns în comuna Florești.
Aici înca se mai află, probabil nu pentru multă vreme, ruinele palatului Cantacuzino, Micul Trianon sub numele de alint de acum aproape un secol. Surpriza a fost destul de mare, probabil și pentru că de cele mai multe ori denumirile fastuoase nu au fost acoperite de realitate, dar acum însă…

Palatul a fost construit de Grigore Cantacuzino, cunoscut în epocă ca Nababul, bineînțeles, datorita averii sale resent. Lucrările au început în 1911, arhitectul Ioan Berindey fiind autorul proiectului. S-a muncit cu spor, așa că doi ani  mai târziu erau aproape finalizate, lucrându-se doar la finisarile interioare, însă, din păcate în același an Nababul moare. Fiul acestuia, Mihail, nu a fost resent de palat și nu a continuat lucrările.
Degradarea lui a început în timpul primului război mondial, germanii au demontat rese de cupru de pe acoperiș și sobele de teracotă. Pănă în 1948 nu a fost locuit.

Fig.4.2.-Castelul Cantacuzino(sursa turist)

Fig.4.3.- Castelul Cantacuzino(sursa turist)

Fig.4.4.,4.5,4.6.- Castelul Cantacuzino (sursa turist)

După naționalizare, domeniul din Florești, care, pe lângă palat mai cuprindea clădirile și anexele vechiului conac înconjurate de un superb parc de o suta și ceva de hectare, a fost folosit drept casă de odihnă pentru ministerul de interne și mai târziu transformat în unitate pentru dresaj de câini, până în anii ’60, când a intrat în proprietatea Primăriei din Florești. Practic, de atunci a inceput dezastrul.
Ultima lovitură serioasă dată palatului o constituie înfiintarea, prin 1965, în conacul vechi , a unui spital TBC care funcționeaza și astăzi.. Însuși Nicolae Ceaușescu, impresionat de frumusețea construcției, a vrut să transforme întregul domeniu într-un parc de vânătoare și să restaureze clădirile, dar existența sanatoriului se pare că l-a determinat să se răzgândească. Din aceeași cauză se pare că s-au speriat, dupa ’89 și cei câțiva potențiali întreprinzători autohtoni sau străini interesați de inedita construcție. “

Fig.4.7.,4.8.,4.9., 4.10 –Castelul Cantacuzino(sursa turist)

Fig.4.11,4.12,4.13. – Castelul Cantacuzino (sursa turist)

Fig.4.14.-Harta cu localizarea Castelului Cantacuzino(sursa Google)

Acestea au fost spuse de către un turist informat, dornic la vremea aceea de a vedea Castelul, sau cum spune el, ruinele ce au rămas pe acest domeniu.

În rest insă, se pot oberva schimbări majore făcute de investitorii străini la dorințele celor câțiva moștenitori care se mai află în viață.

IV.1.b. Prin ochii unui turist după declararea Floreștiului oraș.

Auzind atât de multe lucruri frumoase despre acest mic orășel de pe Valea Prahovei,am devenit curios să vin și să văd cu ochii mei dacă zvonurile sunt reale, și am nimerit pe data de 21 mai 2017. De ce specific data? Deoarece am aflat ulterior că această zi este declarată ziua orașului Florești.

Am sosit dimineața împreună cu familia, am găsit foarte repede loc de parcare și de cazare, pentru că doream să rămânem aici întreg weekendul. Am pășit pe Moșia Cantacuzinilor, care țin să precizez că este cea mai căutată atracție a locului, totul era de un verde crud, teii infloriți, liniștea și ospitalitatea toate acestea întâlnite aici m-au făcut să mă desprind de agitația pe care o găsim în marile orașe. Floreștiul după cum am zis este un mic orășel, proaspăt intrat în rîndul orașelor, nu se compară deloc cu celelalte orașe, este atât de liniștit și de plin de verdeață(sănătate curată). Eu și familia mea am rămas impresionați.

Am mers în centrul orașului, aici se văd investițiile, dacă acum ceva timp veneai aici și voiai să înoptezi sau să mănânci nu aveai unde pentru că nu existau unități de cazare și nici resturante, acum, ai de unde alege iar mâncarea este pe măsură, la fel și camerele de închiriat.

Totul aici este curat, am mers să vizităm cele două renumite biserici, arhitectura și picturile vechi dau un iz istoric care te poartă în timp și te face să retrăiești momentele de demult, am întalnit chiar și doi ghizi turistici veniți din București, care au fost dornici să ne prezinte istoria locului, să ne poarte pe întreg Domeniul Cantacuzino cu imaginile de la vremea respectivă și făcând comparație cu prezentul, au trecut anii, în rest întinderea domeniului este aceea cu modificările de reabilitare ale Castelului care erau necesare pentru a putea ridica totul la rangul de oraș și la devoltarea turimului zonei.

Pot spune că dacă o să mai am ocazia o să vin aici fără să stau pe gânduri.

Fig.4.15.- Arhitectură de pe zidul Micului Trianon (sursa turist)

IV.2.Un mare pol de atracție pentru pasionații de raliuri-MICHELIN

În acest loc, proaspăt devenit oraș, funcționează de multe decenii, fabrica de anvelope MICHELIN sau fosta Victoria Florești unde se fabrică anvelope pentru mașini, și nu numai. La acest moment această fabrică este renumită deoarece realizează cele mai bune cauciucuri de pe piața mondiala, altfel încât anual vin să cumpere cauciucuri mii de oameni de pe întreg teritoriul țării și nu numai.

Astfel că datorită acestui fapt, le-a venit drept idee directorului firmei, primarului și a locuitorilor să organizeze două raliuri pe an a unui concurs atât pentru verificarea cauciucurilor cât și pentru dorința de a atrage turiștii să se distreze pe gratis testând cauciucuri de cea mai înaltă calitate.

Fig.4.16.- Imagini surprinse de la Raliul Michelin (sursa amator)

Fig.4.17..Imagini surprinse de la Raliul Michelin (sursa amator)

IV.2.Schematizarea în urma desfășurării activităților.

În urma tuturor transformărilor și schimbărilor ce au avut loc în Florești Prahova, se observă o ușoară creștere a salariilor locuitorilor, o forță de muncă ridicată față de deceniul trecut, bani la bugetul orașului, taxe ușor scăzute la impozitele pe teren și case.

Totodată putem observa că pe locurile pe care în urmă cu două-trei decenii se cultivau cereale, în prezent s-au construit locuințe și mici moteluri.

Parcurile și stadionul care erau abandonate și arătau mizer, în prezent sunt principalele locuri pe care se organizează evenimente, în parcul Domeniului Cantacuzino are loc la acest moment cel mai important concurs de echitație pe țară, acesta se ține de două ori pe an, aducând o foarte mare parte din banii pe care îi are orașul în prezent, pe stadionul Victoria, se joacă cupele echipelor de fotbal din fabricile din jur, zilele orașului se țin tot pe Domeniul Cantacuzino, și aduce foarte mulți artiști cunoscuți, și în același timp foarte mulți turiști care vor să petreacă serile prahovene în aer liber și la aer curat.

Fiecare atracție turistică are la intrare/ieșire un punct de vânzare de suveniruri și alte produse derivate. Succesul sau insuccesul vânzării acestor elemente depinde de merchandisingul existent în punctele de vanzare.

Astfel, pentru stimularea vanzarii de suveniruri si produse derivate trebuie pusa in lumina istoria fiecarui element in parte, cumpararea obiectelor de aceasta natura realizandu-se, de regula, din considerente emotionale (de ex.: amintiri). De asemenea, conceptia punctelor de vanzare de suveniruri trebuie realizata intr-un mod unitar la nivelul intregului oraș, astfel incat sa contribuie la construirea brandului destinatiei turistice.

Se introduce cardul turistic, cu ajutorul caruia turistii sa beneficieze de reduceri si sa poata vizita principalele atractii turistice si puncte de interes turistic, sa aiba acces la transportul in comun si la diferite evenimente, targuri, expozitii, concerte, unitati de alimentatie publica etc.

Cardurile pot fi si targetate pentru diferite tipuri de clienti/produse turistice/microdestinatii.

S-a discutat despre dezvoltarea unei atitudini ospitaliere care trebuie sa porneasca de la simpla toleranta a turistilor si sa se transforme intr-o ospitalitate pura si neconditionata, oferita vizitatorilor. În prezent se derulează o campanie de constientizare publica, cu rolul de a mentine populatia locala interesata in dezvoltarea turismului local si in atragerea de noi vizitatori. Astfel, pentru a creste gradul de constientizare a populatiei din Florești va trebui dezvoltat un proiect de informare si educare a publicului cu privire la rolul activitatii de turism in economie locala si in cresterea bunastarii comunitatii locale, astfel incat populatia sa constientizeze necesitatea implicarii sale active in sustinerea turismului local. In scopul indeplinirii obiectivului de constientizare a publicului cu privire la potentialul turistic al Floreștiului si importanta dezvoltarii sustenabile a acestui sector de activitate în județ, vor trebui derulate mai multe actiuni de informare si educare a populatiei cu privire la modul de promovare activa a destinatiei turistice Florești de pe Valea Prahovei si la modul de comportament fata de vizitatori si turisti.

Ca o concluzie a evoluției turismului în urma schimbărilor majore ce au avut loc în Florești, putem spune că au adus beneficii mari,o mare evoluție în scurt timp cum nu s-a văzut în ultimul secol, populație multă și flux mare de turiști care vin aici continuu.

Concluzii

Lucrarea pornește de la câteva considerații generale privind urbanismul și amenajarea teritoriului în context istoric și care au dus la dezvoltarea reglementărilor juridice privind aceste activități. Sunt analizate apoi atribuțiile administrației publice locale în acest domeniu, care constă în special în întocmirea documentațiilor de amenajare a teritoriului, precum și a urbanismului, dar și care constă în eliberarea autorizațiilor de urbanism.

Prin eliberarea autorizațiilor de construcție, administrația publică îndeplinește prevederea planurilor urbanistice determinând o dezvoltare armonioasă a localităților, care să asigure un confort fizic, dar în același timp și vizual locuitorilor. În continuare se prezintă un studiu de cercetare referitor la activitatea Direcției de urbanism din cadrul Primăriei municipilui Alba Iulia în anul 2010.

De ce am ales să scriu despre Florești pentru proiectul de diplomă? Pentru că pentru mine înseamnă acasă, iar acasă este locul unde te bucuri de reușite iar eu fix asta aștept, să trec cu bine și peste acest ultim hop.

Fig.d.-Fotografie la Domeniu Cantacuzino, sursă proprie.

Am ales să pun Floreștiul la un loc cu turismul tocmai din dorința de a valorifica locul, de a prezenta frumusețile pe care natura, istoria si în prezent proiectele ce așteaptă să fie implementate.

Pornind de la Parcul care este numit Domeniul Cantacuzino, atracția comunei de foarte mulți ani de zile, renumit și foarte cunoscut, până la concursurile de echitație care se realizează de două ori pe an pe acest întins domeniu, unde pășesc renumiți călăreți alături de caii lor care le-au adus victorii. Totul aici prinde viață timp de cateva zile.

Aleea teilor și a castanilor care atrag sute de fotografi si modelele lor.

Acest loc este ales și de foarte mulți cântăreți renumiți, care vin și filmează videoclipuri la piesele lor, ca de exemplu Andra.

Investiția în turism pentru acest loc, este ceva foarte important pe plan financiar și pe plan local.

Pentru mine, tot ceea ce scriu despre acest loc mă face mândră că sunt de-a locului, și în același timp îmi transmite o mare dorință de a prezenta în detaliu tot ce se poate face în zona aceasta, mai ales că este o zonă aproape de munte și aproape de cea mai căutată zonă turistică, Valea Prahovei.

Totodată activitățile antropice și-au pus amprenta asupra mediului înconjurător încă din cele mai vechi timpuri, prin apariția omului „inteligent” (homo sapiens), care prin intervenția sa a fragmentat habitatele și a modificat peisajele.

Este important să înțelegem modul în care aceste activități aduc un mare aport la dezvoltarea comunei și la punerea ei în evidența iubitorilor de turism. Astfel că, lucrarea își propune să evidențieze acest impactin punct de vedere turistic la o scară mică, și anume în comuna Florești din cadrul județului Prahova .

Scopul acestei lucrări este de a identifica activitățile turistice si de a le pune în evidență ,dar și cel de le prezenta pe cele în plin curs de dezvoltare la nivelul comunei Florești, precum și implementarea unui plan de măsuri pentru dezvoltarea durabilă a comunei.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole, fiecare dintre acestea prezentând analiza componentelor importante pentru atingerea scopului și realizarea obiectivelor lucrării.

Pe această cale țin să mulțumesc cadrului didactic îndrumător, Doamna profesoară Oana Luca, cât și cadrului didactic din cadrul Facultății de Construcții pentru îndrumarea pe parcursul celor doi ani de studii.

Primul capitol cuprinde elementele cadrului natural ,atât așezarea geografică a zonei studiate, cât și limitele acesteia. A fost luată în vedere și structura populației, respectiv evoluția acesteia, dar și economia comunei.

În al II-lea capitol sunt prezentate pucntele tari, slabe, oportunitățile pe care turismul pe poate dezvolta pe acest teritoriu.

În cel de-al IIIlea capitol găsim proiectele propuse pentru dezvoltarea turismului în zonă dar și sursele de finanțare care ajută la realizarea lor.

In capitolul IV am încercat să prezint viziunea pe care o am asupra imaginii pe care se presupune că o vom avea odată cu implementărea proiectelor propuse realizate peste ceva timp.

Mulțumesc primăriei comunei Florești pentru accesul primit cu privire la datele necesare elaborării lucrării de disertație, în special Domnului Consilier al Primarului, Laurențiu Croitoru și a doamnei Chiose Cristina pentru îndrumarea primită, Departamentului de Urbanism și Departamentului Fondului Funciar și Registrul Agricol.

În concluzie, pot spune că Florești Prahova, este un loc plin de locuri și de clădiri care atrag turiștii, în același timp sunt de părere că dacă populația se mobilizează alături de Primărie, se pot face foarte multe modificări care pot avea succes în atragerea mai multor turiști în această zonă mai ales că este situat lângă Munții Bucegi, Valea Prahovei, cea mai aglomerată destinațieuristică din zonă.

În al doilea rând Floreștiul este un amalgam de istorie, geografie, verdeață și de clădiri impunătoare.

Astea fiind spuse sper că am reușit să conving cititorii acestei lucrări de veridicitatea datelor pe care le-am introdus în această lucrare de cercetare asupra dezvoltării turismului într-o zonă rurală, făcând capabilă trecerea ei de la rural la urban.

BIBLIOGRAFIE

https://www.cjph.ro/judetul-prahova/localitatile-judetului/106-primaria-floresti

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Florești,_Prahova

http://floresti-ph.pe-harta.ro

https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMĂRIA+FLOREȘTI/180410

Strategia de dezvoltare Florești Prahova 2014-2020

Cartea Florești cu rezonanță florală, autori Matei Stăncioiu și Ioan Cârpean, Editura UMC Ianuarie 2000

http://www.visitprahova.ro/orase/floresti/exploreaza/97/palatul-cantacuzino-din-floresti-micul-trianon

http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_397_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Promovarea-si-Dezvoltarea-Turi23.php

http://feisa.usch.md/wp-content/uploads/2016/11/CONSPECT-TURISM-RURAL.pdf

Fișa localitǎții – comuna Florești;

”Profilul Regiunii Sud Muntenia “, edițiile 2010 – 2013;

Strategia Națională și Planul Național de Acțiune privind Conservarea Biodiversității în România, 2011 – 2020;

https://dincolodeharti.wordpress.com/author/undevalamijloc/page/7/

http://www.visitprahova.ro/orase/40/floresti

https://www.cjph.ro/files/Documente/Strategii-programe/Plan-de-dezvoltare-durabila-2014-2020-iunie-2016-cu-anexe.pdf

https://www.cjph.ro/judetul-prahova/localitatile-judetului/106-primaria-floresti#

Paul D.Popescu, Prahova dincolo de Prahova, în Studii și articole de intorie, XLV-XLVI,București,1982

Octav G.Lecca, Familiile boierești române

Filiti Ioan., Arhiva Gh.Grigore Cantacuzino