I.1 Introducere [626398]

1
CAPITOLUL I. PARTEA TEORETICĂ

I.1 Introducere
Dintotdeauna, unul din principalele obiective ale omului a fost sănătatea.
Fără sănătate , omul practic nu își poate desfășura activitățile propuse, nu își
poate atinge scopurile pe care el și le -a stabilit în viața și nu poate să trăiasca
momentele frumoase ale vieții. Sănătatea este nepretuita , de aceea trebuie să
avem grija de ea, ferindu -ne de mediile sau lucrurile care o pot afecta.
Sanatat ea este direct proportionala cu alimentatia . Organismul uman poate fi
comparat cu motorul termic al unui automobil, care are nevoie de combustibil ul
corespunzator pentru a functiona perfect pe lângă fiabilitatea restul organelor
de masini.
La fel și in viața de zi cu zi, organismul are n evoie de toti compușii :
vitamine , aminoacizi, lipide, proteine, enzime, etc, pe care îi luăm din mâncare.
Odata ce apa re un deficit sau o lipsa a unuia dintre ei , apar modificari ale
mediului intern (simptomatice sau asim ptomatice) legate de elementul lipsa.O
perso ană cu o stare bună de sănătate fizica buna are procese fizice si chimice
care funcționează perfect iar acest lucru nu se datorează doar absenței bolii.
Exercițiile periodice, alimentația echilibrată și odihna adecvată contribuie la o
sănătate bună. Oamenii primesc tratament medic al pentru a menține echilibrul,
atunci când este necesar dar bunăstarea fizică presupune urmărirea unui stil de
viață sănătos pentru a reduce riscul de boală. Menținerea aptitudinii fizice, de
exemplu, poate proteja și dezvolta rezistența respirației și a funcției cardiace a
unei persoane, forța musculară, flexibilitatea și corpul .
O bună sănătate fizică poate lucra în paralel cu sănătatea mintală pentru
a îmbunătăți calitatea generală a vieții unei persoane.De exemplu, boala
mentală, cum ar fi depresia, p oate crește riscul consumului de droguri, potrivit
unui studiu din 2008. Acest lucru poate afecta negativ si sănătatea
fizică. Conform Departamentului de S ănătate și Servicii Umane din SUA,
sănătatea mintală se referă la bunăstarea emoțională, socială și psihologică a

2
unei persoane. Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică,
ca parte a unui stil de viață complet și activ. [1]
Este mai greu de definit sănăta tea mintală decât sănătatea
fizică, deoarece multe diagnostice psihologice depind de percepția unei
persoane asupra experienței sale. Cu toatea cestea, medicii sunt acum în
măsură să identifice unele semne fizice ale unor tipuri de boli mintale în
scanările tomografiei computerizate și în testele genetice.Sănătatea fizică și
mentală sun t in stransa legatura .De exemplu, în cazul în care o boală cronică
afectează capacitatea unei persoane de a-și îndeplini sarcinile zilnice , aceasta
poate determina o stare de stres care, in timp evolueaza spre depresie.
Depresia po ate induce anorexie sau b ulimie,care influenteaza greutatea
corporala si implicit activitatile zilnice . Este important să se abordeze
„sănătatea” în ansamblu, mai degrabă decât ca o serie de factori separați ,
iaroamenii ar trebui să aibă ca obiectiv bunăstarea și echilibrul genera l, ca
elemente esențiale pentru o sănătate bună. O sanatate optima depinde si de o
gamă largă de factori .O persoană se naște cu o varietate de gene. La unele
persoane, un model genetic neob ișnuit sau o schimbare neasteptata determina
o stare de sanatate mai precara . Oamenii pot moșteni gene de la părinții lor
care își sporesc riscul pentru anumite probleme de sănătate. [1][2]

I.2 Factorii care influenteaza sanatatea
Factorii de mediu joacă un rol important în sănătate. Uneor i, mediul
poate avea un im pact a supra sănătății, un dezastru ecologic poate provoca o
boală la o persoană care prezintă un risc genetic crescut al unei anumite boli.
Asistență medicală are un rol foarte important , deasemenea accesul la
asistenta medicala a fiecarei persoane indiferent de cultura sau stare financiara
are un impact major in prevenirea sau tratarea bolilor. OMS sugerează însă că
următorii factori pot avea un impact mai semnificativ asupra sănătății decât
acesta . Depinde de unde locuiește o persoană , starea mediului înconjur ător,
predispunerea genetică, venitul acesteia , nivelul ei de educație si statutul
profesional. [2][3]

3

O posibil a clasificare este după cum urmează:
-Mediul economic :
Acesta poate include statutul financiar al unei familii sau comunități, precum și
cultu ra social și calitatea relațiilor.
-Mediul fizic:
Aceasta include germenii care există într-o zonă, precum și nivelurile de
poluare.
-Caracteristicile și comportamentele unei persoane :
Structura genetică a unei perso ane și opțiunile privind stilul de via ță pot afecta
sănătatea generală a acesteia.
Conform unor studii, cu cât starea socio -economică (S SE) a unei persoane este
mai ridicată, cu atât este mai probabil ca aceasta să se bucure de o sănătate
bună, să aibă o educație bună, să obțină un loc de munc ă bine plătit, și să-și
permită o asistență medical adecvata în perioade de boală .De asemenea, se
considera ca persoanele cu o stare socio -economică precara sunt mai
susceptibile să se confrunte cu o stare de stres din cauza vieții cotidiene, cum
ar fi dif icultăți financ iare, perturbări conjugale, și șomajul. Problemele culturale
pot afecta sănătatea. Tradițiile și obiceiurile unei societăți și răspunsul familiei la
acestea pot avea un impact pozitiv sau negative asupra sănătății. Cea mai bună
modalitate de a menține o sta re de sanatate optima este printr -un stil de viață
sănătos fizic si psihic. [4][5]

I.2.1 Izolarea
Trebuie folosite măsuri de precauție privind izolarea pentru pacienții care
sunt cunoscuți sau suspectați că au o boală infecțioasă, sunt col onizați sau
infectați cu un organism multire zistent. Izolarea sursei are ca scop limitarea
agentului infecțios și prevenirea răspândirii aces tuia de la un pacient la altul.
Izolarea sursei era cunoscută anterior sub denumirea de „asistenți medicali

4
barierei ”.Izolarea protectoar e are ca scop protejarea unui pacient
imunocompromis care este expus unui risc ridicat de a contacta
microorganisme, fie di n mediu, fie de la alți pacienți, personal sau vizitatori.
Izolarea sursei se poate realiza prin îngrijirea pacientului într-o singur ă încăpere
sau,într-o cameră /unitate strict supravegheata . Inclu derea unui sistem de
ventilație este important intr -o cameră izolată. Izolarea se realizează de obicei
într-o singură cameră (de preferință cu baie) cu facilități d e spăla re manuală și
cu inch idere ermetica . Pot fi luate în considerare ocazional îngrijirea pe cohortă
(plasarea pacien tului într-o cameră/zonă cu alți pacienți infectați sau colonizați
cu același microorganism). C ohorting ar trebui să fie folosita doar ca ulti mă
soluție și pe baza sfaturilor echipei de specialisti.. Tipul de precauții necesare
pentru un pacient în izolarea sursei depinde de modul de transmitere a
organismului care cauzează boala, adică în aer, picături, contact sau
standard. Paciențiitrebuiesă rămânăizolați, atâtati mpcât sunt simptomatici si
prezinta teste pozitive iar apoi trebuie efectuată o evaluare a riscurilor pentru a
se stabili dacă ș icând măsurile de precauție privind izolarea pot fi relaxate. Este
responsabilitatea tuturor membrilor personalului să respecte procedurile de
izolare și control al infecțiilor. [5]

I.2.2 Carantina
Carantina, utilizata de secole pentru a limita răspândirea infecției,
izolează pe cei care au fost sau pot să fi fost infectați cu o boală contagioasă
pentru a comb ate sau limita contamina rea.COVID ‐19, un nou coronavirus
anunțat pentru prima dată la Wuhan, China, la sfârșitul anului 2019.Acesta s-a
răspândit rapid în întreaga lume devenind o pandemie.Strategiile moderne de
carantină au fost impuse la nivel global în încercarea de a limita răspândirea
infecției COV ID-19.
Carantina impusă este o experiența neplăcută care implică separarea de
prieteni și familie și o îndepărt are de rutina obișnuită . Multe activități obișnuite
sunt interzise, iar în anumite contexte, cum ar fi în corecții și în alte contexte
penitenciare, izolarea este o formă de pedeapsă sau de cenzură. Se știe că

5
izolarea cauzează probleme psiho sociale, în special pentru cei recunoscuți ca
fiind vulnerabili. [6]
Modificările modului obișnuit de viață p ot face ca oamenii să se si mtă
îngrijorați și nesiguri, sentimentele de a fi nesigure pot fi asociate legăturii dintre
boli și contagiune, de exemplu, necunoașterea cauzei sau a evoluției bolii și a
rezultatelor, zvonurilor și dezinformării care p ot duce la discriminare sau
margin alizarea persoanelor de origine . Nevoia de sprijin social este mai mare în
perioade de situații și evenimente precum pandemia actuală; prin urmare,
disocierea sprijinului social în cadrul unei strategii de carantină sau izolare
impu se poate ameninț a sentiment ul de interconectare și poate afecta în mod
considerabil sănătatea mintală [7]. Efectele negative asupra sănătății mintale nu
se opresc pur și simplu, ci continuă după perioada de carantină. Alte elemente
de stres asociate cu cara ntina pot include furnizarea neregulată sau mai redusă
de provizii obișnuite, cum ar fi alimente și medicamente, și restricționarea
activităților z ilnice de rutină [8]
În urma crizei grave de sănătate a sindromului respirator acut (SARS), o
serie de compor tamente de evitare, cum ar fi reducerea contactului direct cu
alte persoane și mulțimi, reducereacontactului social, evitarea locurilor închise
și publice, nererevenirea la locul de muncă [9] și schimbările comportamentale
pe termen lung, de exe mplu spălar ea excesivă a mâinilor a u fost raportate
postcarantină [10]. Lucrătorii din domeniul sănătății care au fost în carantină au
raportat sechele negative, inclusiv efecte adverse asupra sănătă ții mintale, de
exemplu tulburări de stres posttraumatic și sentimen te de izolare, depresie,
anxietate, singurătate și neajutorare [10] Pentru persoanele care suferă de o
afecțiune mentală existentă, izolarea prezintă probleme mai grave [11] și poate
exacerba sentimentele de anxietate și furie [12]

6
I.3 Nutriția din timpul izolarii.

OMS -Europa a publicat un nou ghid privind modul de a mânca sănătos
în timpul autocarantinei COVID -19.Conține informații valoroase despre nutriție
pentru a ajuta sistemului imunitar. De asemenea, are sfaturi pentru o d ietă care
susține o săn ătate optima .Chiar și cu ingredient limitate, putem continua să
mănâncam sanatos . În prezent, în timp ce guvernele iau măsuri mai ferm e
pentru a combate răspândirea pandemiei COVID -19, întreprind erile sunt închise
temporar si in mass -media apar permanent n oi informații despre boală, i n unele
țări, ofertele de cumpărare sunt limitate, iar unele produse din supermarketuri
devin din ce înce mai puțin disponibile.
Pentru a sprijini persoanele și familiile să mănânce sănătos în timpul
autocarantinei și izolării, Biroul Eu ropean de prevenire și control al bolior
netransmisibile (CND) al OMS a elaborat un set de sfaturi generale, o listă cu
„cele mai bune produse alimentare cumparate”; și câteva exemple de rețete
pentru inspirație. Accesul limitat la alimentele proaspete poate duce la un
consum sporit de alimente foarte prelucrate, care tind să fie ridicate în grăsimi,
zaharuri și sare. Astfel de schimbări în comportamentul în alimentație ar putea
avea un efect negativ asupra sistemului imunitar, a sănătății fizice și mentale
generaleși a bunăstării indivizilor la nivel global.Orientările privind alimentația
ale OMS/Europa, recent publicate, expli că modul în care trebuie să fie
strategice în timp ce se cumpără și se utilizează ingrediente și cum să urmăm
practicile d e manipulare a alimentelor sigure și să limităm aportul de sare, zahăr
și grăsime. [18]
De asemenea, publicația include o listă de produse alimentare, inclusiv
conserve de produse, cu valoare nutrițională ridicată, care sunt î n general
accesibile și au o d urată lungă de conservare.

7

I.3. COVID 19
COVID -19 este o boală infecțioasă cauzată de sindromul respirator acut
sever coronavirus 2 (S ARS-CoV-2), care a fost detecta t pentru prima dată în
decembrie 2019 în orașul Wuhan, China. În prezent, această pande mie a
infectat peste 16 milioane de oameni din întreaga lume, aproximativ 9,5
milioane s -au vindecat iar peste 700.000 de persoane au dece dat.

Fig.I.1 Imaginea microscopica a Covid -19

O pandemie de această amploare nu a fost niciodată observată de la
gripa spaniolă din timpul Războiului Mondial și a creat déjà provocări dramatice
în întreaga lume în termeni de economie, interacțiuni sociale și stiluri de viață
individuale.
Majoritatea complicațiilor și deces elor severe sunt raportate în rândul
pacienților mai în vârstă cu dovezi ale bolii de bază, cum ar fi cardiovasculare,
ficat, boli de rinichi sau cancer. Câțiva factori care au dus la progresia

8
pneumoniei COVID -19 au fost identificaț i. Pe lângă vârstă, sta rea fumatului,
temperatura maximă a corpului, insuficiența respiratorie, proteina C -reactivă și
albumina serică s -au dovedit a fi markeri prognostici independenți . Deși
albumina nu depinde exclusiv de starea nutrițională, este parte a mai multor
indici de screening nutrițional și este asociată cu condițiile nutriționale .
Este interesant faptul că nivelurile scăzute de prealbumină, un alt marker
al malnutriție i, au fost demonstrate pentru a prezice evoluția spre insuficiență
respirat orie și ventilație mecanică. Această dovadă întărește conceptul potrivit
căruia deranjările nutriționale ar trebui gestionate în mod sistematic și urgent la
pacienții afectați de COVID -19, considerând, de asemenea, că răspunsul imun
s-a dovedit a fi slăbit de nutriția inadecvată. [14]

Puținele articole disponibile care au menționat îngrijirile de susținere în
COVID -19 recomandă evaluarea stării nutriționale la toți pacienții infectați la
internarea în spital , iar pacienții cu risc nutrițional ar trebui să primească sprijin
nutrițion al cât mai devreme posibil, crescând în special aportul proteic prin
suplimente nutritive orale (ONS). De asemenea, ei subliniază că și pacienții cu
COVID -19 care nu sunt expuși riscului de malnutriție ar trebui să mențină
cantit ati de proteine adecvate (1,5 g / d) și calorii (25 30 kcal / d) și că
deasemenea mai multe vitamine și nutrienți pot avea potențialul de a ajuta
pacienții infectați datorită proprietăților antiinflamatoare și antioxidante. Având în
vedere cele de mai sus și cunoscand consecințele dăunătoare cunoscute ale
malnutriției , care poate fi prevenită sau remediata prin sprijin nutrițional prompt
precum si particularitățile unității de terapie intensivă(UCI), se prevede un
protocol partajat pentru suplimentarea nutrit ivă precoce a pacienților spitalizați
pentru COVID -19. [14]

9

Fig.I.2 Impactul Covid -19 si inactivitatea fizica asupra sistemului imunitar

I.3.1 Combaterea COVID -19 cu o nutriție adecvată

Nutriția este un factor important pent ru sănătatea umană, incl usiv
menț inerea unui sistem imunitar puternic. Cu toate acestea, cercetările la zi
indică faptul că nici un singur nutrient sau supliment alimentar nu poate preveni
sau trata COVID -19. Dimpotrivă, aportul necorespunzător, mai ales
supradozele suplimentelo ralimentare ar putea fi mai nocive decât benefice.
Datele clinice demonstrează că pacienții care mor din cauza COVID -19 sunt în
mare parte personae în vârstă cu complicații din cauza altor boli și probleme de
malnutriție din cauza îmb ătrânirii. [15]
De asemenea, dezvoltarea COVID -19 de la simptome ușoare până la
grave este strân s legată de starea nutrițională. Prin urmare, evaluarea stării de

10
nutriție este necesară și importantă în timpul infecției cu COVID -19. Virusul
SARS -CoV-2, la f el ca și alte coronavirusuri , determină generarea rapidă de
radicali liberi și eliberarea de citokine (furtuna de citokine), ceea ce duce la
stres oxidativ care promovează moartea celulelor și duce în final la o
insuficiență de organ . Pacienții cu COVID -19 au crescut citokine pro –
inflamatorii, proteine C-reactive de înaltă sensibilitate (hsCRP) și risc crescut
pentru sepsis și ARDS 90. Experiențele tratării SARS, MERS și a altor boli
infecțioase cu virus și din studiile clinice la pacienții cu COVID -19 ar ată efectele
benefice ale su portului nutrițional împotriva COVID -19. Prin reducerea stresului
oxidativ și îmbunătățirea imunității, sprijinul nutrițional îi ajută pe oameni să
scadă riscul de infecție cu virus sau să atenueze simptomul COVID -19.[16]
Vitami na C este un antioxidant utiliza t frecvent pentru a scăpa de ROS și
pentru a proteja celulele de stresul oxidativ. S-a raportat că administrarea
intravenoasă (iv) sau orală de vitamina C cu doze mari este sigură și protejează
împotriva infecțiilor virale fără evenimente adverse majore. Î n plus,
suplimentarea cu doză mare de vitamina C prin administrarea intravenoasa a
scurtat șederea unității de terapie intensivă (UCI) cu 7,8% și a redus
semnificativ rata mortalității.Îmbunătățirea imunității este un mijloc important
pentru prevenirea și gestionarea infecțiilor virale. Starea nutrițională afectează
homeostazia imună, în timp ce malnutriția va afectar ăspunsul imun la agenți
patogeni. Vitaminele și oligoelementele sunt cruciale pentru menține rea funcției
sistemului imunitar . Prin urmare, su plimentarea cantităților adecvate de
vitamine și oligoelemente poate spori imunitatea împotriva COVID -19.
Vitamina D este un grup de steroizi responsabili de absorbția calciului.
Vitamina D joacă nu numai rolul vital în menținerea unei structuri osoase
adecvate, ci și un răspuns imun modulator. Mai multe studii au susținut că
vitamina D induce peptide antimicrobiene pentru a ucide agenții patogeni
invadatori, inclusiv bacterii, virus și ciuperci.. În plus, suplimentarea cu v itamina
D poate reduce hsCRP la pacienții diabetici la care deficiența de vitamina D
crește riscul de ARDS. Prin urmare, suplimentarea cu vitamina D este foarte
recomandată pentru a reduce riscul de COVID -19.[19]
Vitamina A este un grup de retinoizi incluzândre tinolul, retinolul și acidul
retinoic și este unul dintre cei mai importanți factori în menținerea funcției

11
sistemului imunitar. S-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina A reduce
morbiditatea și mortalitatea rujeolei, pneumoniei, diareei, malarie i și infecției cu
HIV. Suplimentarea cu vitamina A îmbunătățește, de asemenea, răspunsul
imun după vaccinare pentru rujeolă și gripă. [19][20]
Vitamina B este un grup de vitamine solubile în apă care au diferite
funcții în corpul uman. Vitamina B2 ar putea scădea titlul de virus MERS în
plasmă umană . În timpul leziunilor pulmonare induse de ventilator, tratamentul
cu vitamina B3 a inhibat semnificativ infiltrarea neutrofilelor în plămâni și a
provocat un puternic efect antiinflamator. În plus, deficiența de vitamina B6 este
cunoscută că slăbește răspunsul imun al gazdei. [20]
Vitamina E este un antioxidant, iar deficiența sa afectează imunitatea in
special la varstnici . Suplimentarea cu vitamina E este deosebit de eficientă în
îmbunătățirea imunității legate de vârstă. Au fost raportate efectele de protec ție
ale suplimentării cu vitamina E asupra infecției cu virusul hepatic B și a infecției
cu pneumonie bacteriană, cu toate acestea, suplimentarea cu vitamina E
aparent nu are efecte de protecție asupra infecț iilor acute ale tractului
respirator.
Având în vedere efectul protector al acestor vitamine asupra infecției
virale se recomandă suplimentarea cu multiple vitamine pentru a reduce riscul
de COVID -19.
Alți nutrienți implicați în consolidarea imunității s unt oligoelemente
precum seleniul și zincul. Can titatea de seleniu este corelată cu rata de
vindecare și rata de deces a pacienților cu COVID -1997. S -a dovedit că nivelul
ridicat de seleniu corelează pozitiv cu rezultatele tratamentului la pacienții cu
COVID-19. Mecanismul pentru efectul protector al s eleniului este probabil legat
de enzima glutationă peroxidază dependentă de seleniu, care este o enzimă
antioxidantă importantă pentru a reduce ROS și stresul oxidativ. Zincul este un
alt element important pe ntru dezvoltarea și menținerea funcției sistemul ui
imunitar.. Având în vedere efectul potențial al zincului împotriva COVID -19,
adăugarea de zinc împreună cu cloroquina și hidroxiclorochina pot îmbunătăți
rezultatul tratamentului la pacienții cu COVID -19. [20]
În rezumat, deși este încă o dovadă certă a efi cienței potențiale a
diferiților nutrienți în atenuarea efectelor nocive ale COVID -19, se recomandă

12
suplimentarea de suficiente vitamine și oligoelemente adecvate pentru a
preveni infecția pulmonară și pentru a atenua simptomele COVID -19. Important,
toate suplimentele nutritive reduc doar posibilitatea infecției și sunt doar terapi
iadjuvante, în timp ce singurele strategii pentru prevenirea și tratamentul
COVID -19 sunt în dezvoltarea de vaccinuri și medic amente.

I.3.2 Infecția COVID -19 și funcția creie rului

Deși principalele riscuri ale COVID -19 sunt de a provoca leziuni ale căilor
respiratorii superioare și inferioare și ale plămânului, alte organe nu sunt
neapărat aparate de această infecție virală .S-a demo nstrat că atunci când
tulpini de virus SARS -CoV-2 au fost administrate la șoareci intr a-nazal , virusul
a invadat talamus ul și trunchiul creierului și a fost semnificativ letal, ceea ce
sugerează că SNC ar putea fi una dintre țintele SARS -CoV- 2 si într-adevăr,
pacienții infectați de SARS -CoV-2 au r aportat simptome neurologice severe
manifestate ca boli cerebr ovasculare acute, tulburari ale conștiinței și simptome
muscular -scheletice . Prin urmare, aceste observații sugerează că SARS -CoV-
2s ar putea aparține grupului de viruși neuroinvazivi .[16]
În prezent nu există un medicament dovedit pentru a trata infecția virală,
cu toate acestea progresul și severitatea bolilor induse de virus ar putea varia
foarte mult. Observația generală este că, sub vârs ta de 60 de ani, rata
mortalității și severitatea simpto melor infecțiilor SARS -CoV-2 sunt mult mai mici
decât la vârsta înaintată. Până în prezent, nu sunt disponibile date dacă stare a
fizică afectează progresul infecțiilor cu SARS -CoCV -2. Cu toate aceste a, este
bine documentat faptul că exerciții le fizice obișnuite sporesc eficacitatea
sistemului imunitar , nivel care poate influenta gravitatea infecției cu SAR S-CoV-
2. [16][17]
Cu toate acestea, scăderea exercitiilor fizice asociată carantinei
afecteaza sistemul imunitar ca urmare a dezvoltării depresiei sau a tulburăr ilor
traumatice poate fi prevenită sau atenuată , Exercițiile fizice regulate pot atenua
simptomele și consecințele depresiei induse de carantină. Efectele adaptative

13
ale exercițiului fizic depind de intensitatea și durata sesiunilor de exercițiu.
Informații le disponibile sugerează că pentru a stimula puterea sistemului
imunitar, cel mai bun este exercițiul de intensitate moderată până la 45 min. Pe
de altă parte, exercițiul intens poate suprima funcția sistemului imunitar care
duce la infecții ale tractului respirator superior și apariția reactivării virale
latente . Deși există o dezbatere cu privire la posibilele efecte de suprimare a
antrenamentelor fizice severe asupra sistemului imunitar, exe rcițiul de
intensitate moderată îmbunătățește clar puterea sistemului imunitar. [20]

I.4 Discutii

Scopul principal al acestui protocol empiric este implementarea promptă
și pragmatică a îngrijirii nutriționale la pacienții spitalizați non -UCI COVID -19,
ceea ce ar risca să fie privit ca o consecință a crizei actuale de urg ență. Un
exemplu clar al acestui risc este dat de ghidurile recente emise de Societatea
Europeană de Medicină pentruTerapie Intensivă și Societatea de Medicină
pentru Îngrijire Critică, ca re nu abordează problema suportului nutrițional la
pacienții cu COVI D-19 bolnavicritici .
Suntem conștienți de posibilele limitări ale acestei abordări, dar credem
că acțiunea este mult mai importantă decât subtilitatea metodologică, având în
vedere situați a tragică pe care o trăim în spitalele noastre. Măsurarea
sistematic ă a greutății și înălțimii poate fi dificilă sau chiar imposibilă din cauza
lipsei cântarului și din cauza precauțiilor igienice necesare.
În mod similar, evaluarea compoziției corpului n u poate fi efectuată în
mod regulat înperioada maximă a epidemiilor, cu mulți pacienți internați în secții
și cu problemele de siguranță asociate. În mod evident, acest lucru poate limita
exactitatea evaluării și a suportului nutrițional, dar ne este foarte dificil să găsim
o alternativă valabilă pentru a ne baza pe valori le antropometrice estimate sau
referi nte.
Deasemenea, recunoaștem că alimentația deficitara apare la pacienții
internați pentru COVID -19 din mai multe motive. Datorită scenariului de urge nță
și a numărului în continuă creștere a pacienților pozitivi , asis tarea chiar și a

14
celor mai vârstnici și fragili în timpul meselor consumă mult timp și îi distrage pe
profesioniștii din domeniul sănătății să aibă grijă de alte proceduri importante.
De asemenea, relaționarea pacienților nu este admisa in secții. Prin
urmare, monitorizarea corectă a aportului alimentar poate fi extrem de dificilă ,
ceea ce credem că justifică abordarea noastră directă. De asemenea, suportul
PN poate satisface parțial doar nevoile pacienților pre -ICU COVID -19, deoarece
efectuarea perfuzi ilor pot fi rareori disponibile în afara secțiilor medicale și
neces itățile de energie sunt indiscutabil crescute, luând în considerare
sindromul inflamator . Afirmă și că IMC mediu al pac ienților cu COVID -19 este
mare (> 27 kg / m2 în istoriile noastre d e caz preliminar) la internare. Mai mult,
conformitatea cardio -vasculară și pulmonară poate limita volumul perfuzat de
PN. De asemenea, unitățile de nutriție clinică nu sunt răspândite în spitalele
italiene, astfel încât competențele specifice în îngrijire a nutrițională a pacienților
nu sunt disponibile pentru toți pacienții. În sfârșit, de asemenea, prezentarea și
disponibilitatea la timp a formulelor ONS, EN, pungi PN și a pompelor de inf uzie
ș iinfuzie ar putea fi problematice în scenariul actual. Cu to atea cestea,
considerăm că ar trebui depuse toate eforturile pentru a încerca să evităm sau
să limităm cel puțin alimentația, chiar dacă aceasta înseamnă să lupți împotriva
unor dificultăți obiective și adesea insurmontabile. În ceea ce privește
problemele specifice de sprijin nutrițional, particularitatea COVID -19 este că
poate necesita brusc măsuri de terapie intensivă, inclusiv intubația. De
asemenea, în cadrul UCI, suportul nutrițional ar putea deveni foarte
problematic, deoarece noile secții ale UCI su nt create progresiv în circumstanțe
de urgență, iar toleranța EN poate fi incompletă din cauza distensiei gastrice și
a gastritei erozive. Prin urmare, ar trebui luate în considerare diferi te strategii,
cum ar fi utilizarea suplimentelor de PN sau a unor formule enterale bogate în
proteine și calorii bogate, bogate în acizigrași v -3 sau în alți nutrienț
iantiinflamatori sau imunomodulatori. Utilizarea acizilor grași v -3 poate fi
relevantă datorită proprietăților antiinflamatorii recunoscute . Cu toate aces tea,
utilizarea lor ar trebui să fie luată în considerare cu atenție pe o abordare de la
caz la caz, ținând cont de efectul lor potențial asupra răspunsului imunitar , care
poate interfera cu tratamentele testate în prezent pentru COVID -19. Cercetările
clinice axate pe problemele nutriționale menționate mai sus ar putea fi decisive

15
în acest scop, dar scenariul de urgență actual îl face extrem de dificil, dacă nu
chiar imposibil de efectuat.
Măsuri obligatorii de protecție împotriva noului Coronavirus (COVID -19)
-Nu ieșiți din casă decât dacă este absolut necesar;
-Rămâneți acasă dacă aveți peste 65 de ani;
-Spălați -vă des pe mâini și întotdeauna imediat ce reveniți acasă;
-Nu vă atingeți ochi i, nasul sau gura cu mâinile neigienizate;
-Evitați contactul direc t, mențineți cel puțin 2 metri față de ceilalți;
-Nu puneți mâna pe suprafețe atinse frecvent și de alte persoane.

Fig I.3 Măsuri obligatorii de protecție împotriva noului Coronavirus (COVID -19)