I.1 Băncile în România … … … … 5 [607833]

Cuprins :
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
Capitolul I – Banca Transilvania – o bancă de succes ………………………….. ………………………….. ….. 5
I.1 Băncile în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
I.2. Înființarea și evoluția băncii Transilvania ………………………….. ………………………….. ………… 11
I.3. Produsele și serviciile oferite de banca Transilvania în cadrul pieței produselor bancare
din România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
Capitolul II Locul și rolul băncii Transilvania în sistemul bancar românesc ………………………….. . 21
II.1. Structura teritorială și organizatorică ………………………….. ………………………….. ……………… 21
II.2. Poziția ocupată de banca T ransilvania în cadrul sistemului bancar actual ……………………. 23
II.3 Organizarea activității de creditare a persoanelor juridice la Banca Transi lvania …………… 27
Capitolul III Metodologia de creditare în ceea ce privește creditul de investiții ……………………… 29
III.1 Clasificarea creditelor bancare ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
III.2 Creditul de investiții – caracteristici ………………………….. ………………………….. ……………… 32
III.3 Etapele, procesele în vederea aprobării unui credit de investiții ………………………….. …….. 33
Capitolul IV – Creditul de investiții la S.C ALPHA&OMEGA S.R.L ………………………….. ………. 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 48
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 51

4
Introducere
Această lucrare propune să prezinte elementele pricipale ce au legătură cu un credit de
investiții, precum și analiza, caracterizarea, evoluția, Băncii Transilvania; bancă car e a cunos cut
un progres admirabil în ultimii ani, și care, este considerată o bancă de succes.
Am ales această temă deoarece, în practica de zi cu zi întâlnim foarte des conceptul de
“credit” , și pe lângă faptul că această temă a avut un interes aparte pentru mine, am considerat că
este o temă interesantă, întâlnită des în practică.
Accesul facil la sursele de finanțare reprezintă una dintre principalele preocupări ale
societăților comerciale mici și mijlocii, care necesită bani pentru a -și desfășura și susține activitatea
curentă precum și pentru a efectua investiții care să le asigure o dezvoltare ș i creștere a afacerilor.
Astfel, principalele variante de finanțare pe care IMM -urile le au la dispoziție și care sunt la
îndemână și ușor de accesat reprezintă creditele bancare sau liniile de credit.
Lucrarea este compusă din patru capitole distincte , primele trei reprezentând partea
teoretică, iar cel de -al patru -lea cazul practic. Așadar în primul capitol denumit “Banca
Transilvania – o banc ă de succes ” am dezvoltat subiecte ce țin d e băncile din România, înființarea
și evoluția băncii Transilvania precum și produsele și serviciile oferite de aceasta pe piaț a
produselor bancare din țara noastră .
În cel de -al II-lea capitol al lucrării se abordează aspecte ce țin de locul și rolul băncii
Transilvania în sistemul bancar românesc , structura teritorială și organizatorică, p oziția ocupată de
banca Transilvania în cadrul sistemului bancar actual precum și o rganizarea activității de creditare
a persoanelor juridice la Banca Transilvania .
În al III -lea capitol sunt dezvoltate subiecte ce au legătură cu proces ul de creditare cu privire
la creditul de investiții, clasificarea creditelor bancare, caracteristicile creditului de investiții
precum și etapele ce trebuiesc parcurse în vederea aprobării unui credit.
Ultima parte este formată din cazul practic, și anume dosarul de creditare la societatea
comercială Alpha&Omega S.r.l, modalitatea de acordare și desfășurare a creditului de investiții
specific Băncii Transilvania.

5
Capitolul I – Banca Transilvania – o bancă de succes
I.1 Băncile în România
Primele înscrieri de activitate cu caracter banca r au apărut în Țările Române încă din timpul
feudalismului, fiind practicate de către zarafi și cămătari. Zarafii au avut ca activitate principală,
schimbul de monede, care se aseamănă cu schimbul valutar în numerar din zilele noastre.
Activitatea aceasta a fost necesară din cauza multitudinii de însemne monetare provenite din
diferite țări, pe teritoriul țării noastre .
Serviciile prestate de cămătari se rezumau la acordarea unor credite purtătoare de dobânz i
exagerat de mari, care în mare parte luau forma unor credite de consum sau a creditelor politice
având ca și destinație cumpărarea unor funcții în ierarhia administrativă. Aceșia își procurau
capitalul cămătăresc atât din surse interne, cum ar fi dijme, clăci în bani, monopoluri feudale,
arendă sau agricultură și creșterea animalelor, cât și din surse externe, bani proveniți din Turcia și
Austria care erau împrumutați cu dobânzi mare în Țările Române.
În preajma înființării primului sistem monetar naționa l, în anul 1867, s -a estimat că au
circulat mai mult de 80 de tipuri de însemne monetare pe teritoriul Țării române, din aur, argint și
aramă, cum ar fi: napoleonul francez, lira sterlină, lira otomană, ducatul austriac (monede din aur) ,
icosarul, rubla, s fanțicul, creițarul, talerul (monede din argint) , paralele, piaștrii, copeicil îe
(monede din aramă) .1
În perioada pașoptistă societatea economică românească avea nevoie de modernizări
interne urgente și de o construcție națională. Progresele ce au fost î nregistrate ca urmare a dizolvării
monopolului otoman ce pusese stăpânire pe comerțul românesc precum și a noilor reglementări
apărute în Regulamentele Organice, au condus la amplificarea activităților de tip economic în
Principatele Române.
În contextul menținerii dominației otomane, formele de economie medievală persistau;
diviziunea politică întârzia formarea pieței naționale; situația monetară era haotică: moneda
națională lipsea, exista o mulțime eterogenă de semne monetare străine, se utilizau, în pa ralel, banii
reali – circulau peste 80 de specii – și banii fictivi, de calcul ("leul vechi"), cursurile înregistrau

1 Kirițescu, Costin, “Sistemul bănesc al leului și precursorii săi” , vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1997 ,
p.136;

6
fluctuații de o amplitudine neobișnuit de mare, de la o zi la alta, de la o localitate la alta, ceea ce
afecta funcția de măsură a valorii, pentru că se foloseau zeci de feluri de expresii de preț pentru
același produs, și împiedica circulația mărfurilor. La toate acestea, se mai adăugau deteriorarea
intenționată a monedelor pentru extragerea metalului prețios, precum și practica tezaurizării . Or,
noul tip de realitate economică din Europa presupunea stabilitate.2
În 1856, Grigore Alexandru Ghica a semnat actul de concesionare care prevedea înființarea
Băncii Naționale a Moldovei de către bancherul neamț F. Nulandt. Cu toate că era supravegheată
de stat cu ajutorul a doi comisari, după aproape un an de la primele op erațiuni, această bancă a dat
falimet, chiar dacă guvernul a făcut eforturi considerabile pentru a o redresa.
În anul 1864, a fost înființată Casa de Depuneri și Consemnațiuni, prima instituție de credit
românească, Aceasta își atrăgea capitalul din depune rile de consemnațiuni provenite din mediul
privat dar și din resurse publice , cum erau taxele și disponibilitățile instituțiilor publice sau
administrațiilor locale. La scurt timp s -au înființat și alte instituț ii bancare care aveau capital
preponderant ro mânesc, dintre acestea enumerăm următoarele:
 În 1865 – Banca României;
 În 1872 – Banca Albina;
 În 1873 -1875 – Creditul Funciar Rural și Urban;
 În 1874 – Banca Marmorosch -Blank;
 În 1883 – Banca Furnica;
În aprilie 1880, a fost înființată Banca Națională a R omâniei ca bancă de scomt și
circulațiune, urmând modelul Băncii Naționale din Belgia și totodată respectând normele și
principiile școlii bancare.
De la înființarea BNR și până la izbucnirea Primului Război Mondial, în Țările Române au
luat ființă 195 de bănci private. Dintre acestea, în primele 9 situate în fruntea sistemului se numărau
următoarele bănci :

2 “Societatea românească pașoptistă și provocarea modernizării” , disponibil la: http://www.bnr.ro/Inceputurile –
1053.aspx , accesat la data: 15.12.2017;

7
Bănci cu capital românesc Bănci cu capital străin Bănci cu capital mixt
– Banca Agricolă (1894)
– Banca Comerțului din Craiova
(1899)
– Banca de Scont a României
(1898)
– Banca Românească (1911) – Banca Generală Română (1897)
– Banca de Credit Român (1904)
– Banca Comercială Română
(1906)
– The Bank of Romania Limited
(1904) – Marmorosch Bank &
Co.
În perioada Primului R ăzboi Mondial , băncile din Țările Române și -au majorat capitalul
social participând la finanțarea nevoilor țării. În același timp, băncile cu capital strain nu și -au
modificat capitalul social, adoptând o atitudine mai prudentă.
Tabel I.1. 1. Structura capitalurilor în sistemul bancar românesc în perioada Primului Război
Mondial3
Anul Bănci cu capital
românesc Bănci cu capital
străin Bănci cu capital
mixt
1914 62,6 54,5 20,0
1916 98,0 54,5 20,0
1918 108,0 54,5 30,0
În perioada interbelică a fost atins apogeul, întrucât această perioadă a fost caracterizată
de un avânt economic și de o cristalizare a relațiilor capitaliste. Tot atunci sistemul banca r românesc
a cunoscut o extindere uriașă , numărul băncilor ajungând de la 215 în 1918 la 1.12 2 în 1928, pe
lângă cele 4743 de bănci populare, având un capital cumulat de 10 miliarde lei .
În perioada celui de -al Doilea Război Mondial , instituțiile financiare românești au
participat la susținerea economiei și totodată la finanțarea cheltuielilor de război ale țării. În jurul
acestei perioade au fost înființate și s-au remarcat cu o activitate mai intensă următoarele instituții
financiare:
 Institutul de Credit Românesc;
 Casele Țărănești de Împrumut și Economii;

3 Slăvescu Victor, “ Marea finanță din România în vreme de război ”, Ed. Cartea Românească, București, 1920, p. 8;

8
 Casa de Depuneri și Consemnațiuni;
 Casa Autonomă de Finanțare și Amortizare;
 Banca de Credit Român S.A;
 Banca Românească S.A.
În perioada socialistă , trecerea de la sistemul bancar capitalist la sistemul bancar socialist,
s-a făcut prin reforma monetară din 1947. Astfel principalele bănci c are activau în această perioadă
erau:
 Banca de Credit pentru Investiții;
 Casa de Economii și Consemnațiuni;
 Banca de Investiții;
 Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară;
 Banca Română pentru Comerț Exterior.
După 1989 s-au pus bazele constituirii unui nou sistem bancar bazat pe două nivele, după
modelul celor din economiile dezvoltate, odată cu tranziția sistemului bancar românesc la
economia de piață.
Tabel I.1.2. Băncile românești care au dat faliment după 19904
Nr. Crt. Denumirea Data autorizării Data radierii
1. Banca comercială FORTUNA S.A 26.06.1995 11.07.1996
2. Euro Express Bank 12.04.1996 05.05.1997
3. CREDIT BANK S.A 24.12.1991 23.04.1999
4. Banca Comercială ALBINA S.A 05.02.1996 18.05.1999
5. Banca COLUMNA S.A 08.09.1994 29.06.2000
6. BANKCOOP 01.11.1990 27.09.2000

4 Turcu, Ion, “Tratat de drept bancar ”, Ediția a V -a, Editura Lumina Lex, București, 2004, p.410 -412

9
7. Banca Internațională a Religiilor S.A 02.03.1994 18.06.2001
8. Bnca Română de Scont S.A 17.09.1996 11.03.2002
9. Banca de Investiții și Dezvoltare 31.01.2000 04.04.2002
10. Banca Turco -Română S.A 02.03.1994 15.05.2002
Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, sistemul bancar din România se evidențiază prin
cea mai slabă poziție din punct de vedere al indicatorilor ce arată intermedierea financiară din
regiune. După aderarea la Uni unea Europeană, în sistemul bancar românesc s -a produs o
augmentare a ponderii capitalului țărilor din UE dar și o infiltrare a unor bănci din Noua Europă.
Efectele crizei financiare internaționale au început să se manifeste în cadrul sistemului
bancar rom ânesc începând cu toamna anului 2008, printr -un atac speculativ la adresa monedei
naționale: scîderea creditării, restrângerea rețelelor de sedii bancare și a numărului de angajați,
creșterea ponderii creditelor restante, creșterea ratelor de dobândă la de pozite și credite bancare,
creșterea volumului depozitelor bancare atrase de bănci, în special de la populație.5
Tabel I.1.3 Componența sistemului bancar românesc actual pe forme de proprietate6
Număr de bănci, sfârșitul perioadei 2015 2016 2017
Instituții de credit cu ca pital majoritar privat 34 35 33
Instituții de credi t cu ca pital majoritar străin , din care:
– Sucursale ale băncilor străine 30
7
32
8
29
7

TOTAL INSTITUȚII DE CREDIT 36 37 35
Băncile pot avea calitate de:
– Intermediari principali în legătură cu relația economii – investiții, sens în care băncile
ocupă un loc esențial în procesul de redistribuire și valorificare a capitalurilor din economie.

5 Căpraru, Bogdan, “Activitatea bancară – sisteme, operațiuni și practici”, Colecția Oeconomica, Editura C.H Be ck,
București, 2010, p.283;
6 Tabel realizat de auto pe baza informațiilor preluate din :“ Raport anual 2017 ”, Disponibil la
http://www.bnr.ro/Prezentare -Raport -anual -2017 -18033.aspx , accesat la data : 02.07.2018

10
– Intermediari monetari, resprectiv calitatea băncilor de a pune în circulație cre anțe asupra
lor înșiși, care duc la sporirea masei mijloacelor de plată, a volumului circulaței monetare.
În procesul de creditare bămcile creează bani. De asemenea, sursele trase de ele sub formă
de depozite la vedere de la clientelă (care sunt un pasiv p entru bancă), reprezintă o parte a
masei monetare.7
Activitatea bancară este reglementată de legi specifice, în România aceastea sunt:
 OUG 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului,
publicată în Monitorul Oficial al României nr.1027 din 27 decembrie 2006 care a intrat în
vigoare la 1 ianuarie 2007. Această ordonanță reglementează condițiile de acces și
desfășurare a activității bancare pe teritoriul României.8
 OUG 98 din 6 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial la data de 22 decembrie
2006, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, privind supravegherea suplimentară a
instituțiilor de credit, a societăților de asigura re și/sau de reasigurare, a societăților de
servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr -un
conglomerat financiar. Această ordonanță de urgență stabilește regulile de supraveghere
suplimentară a entităților regl ementate, persoane juridice române, autorizate conform
regulilor sectoriale aplicabile și care fac parte dintr -un conglomerat financiar, în scopul
asigurării stabilității financiare și al protecției deponenților, asiguraților și investitorilor.9
 Legea 312/ 2004 privind Statutul băncii Naționale a României;10
 Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.11

7 Boudreaux Karol, Cowen Tyler, Articolul The micronagic of microcredit, publicat în cadrul Wilson Quaterly, 2008.
8***Ordonanța de urgență numărul 99 din 6 decembrie 2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitalul ui,
disponibil la: http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actid=2 , accesat la data: 27.06.2018;
9***Ordonanța de urgență numărul 98 din 6 decembrie 2006, privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de
credit, a societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a societăților de servicii de investiții financiare și a
societăților de administrare a investițiilor dintr -un conglomerat financiar , disponibil la:
http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actid=3 , accesat la data: 27.06.2018;
10 ***Lege nr. 312 din 28.iun.2004, Monitorul Oficial, Partea I 582 30.iun.2004, Intrare în vigoare la 30.iul.2004
privind Statutul Băncii Naționale a R omâniei, disponibil la: http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=1 , accesat
la data: 27.06.2018;
11***Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, disponibil la :
http://www.dreptonline.ro/stiri/detaliu_stire.php?id_stire=8137 , accesat la data: 27.06.2017.

11
I.2. Înființarea și evoluția băncii Transilvania
Banca Transilvania S.A. este o instituție bancară pe acțiuni , cu sediul so cial în municipiul
Cluj Napoca, nr.8, strada G.Barițiu; aceasta a fost înființată în luna decembrie 1993 și și -a început
activitatea în data de 16 februarie 1994 ; la inițitiva unor afaceriști din Cluj. Ideea principală fiind
crearea unei bănci locale, un brand de Cluj.
Aceasta este înreg istrată în registrul bancar cu nr. RB -PJR-12-019/18.02.1999 la Oficiul
Registrului Comerțului Cluj cu nr. J12/4155 /1993; Banca Transilvania deține codul unic de
înregistrare RO 5022670 și activează în baza Avizului definitiv elabor at de Banca Națională
Română cu nr. III/339/28.01.1994 . Potrivit articolului 6 din Actul Constitutiv, obiectul principal
de activitate ale bancii il reprezinta „alte activitati de intermedieri monetare” .
Tabel I.2.1. S tructura acționariatu lui B ăncii Transilvania la 31.12.2016 și 31.12.201712

Cea mai mare pondere în acționariatul Băncii Transilvania la 31.12.2017 o constituie
societățile comerciale străine, care dețin un procent de 38,88%, fiind urmată de societățile
comerciale românești cu un procent de 30,97%, persoanele fizice române 19,75%, Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD) 8,60% și persoanele fizice străine cu un
procent de 1,80%.
Banca Transilvania a cunoscut o evoluție frumoasă de-a lungul anilor , fiind denumit ă o
bancă de success datorită obiectivelor pe care aceasta le -a atins. În evoluția ei, banca a parcurs 3
mari etape și anume: o primă etapă din anul 1997 până în anul 2001, numită și etapa dezvoltare

12 “Raportul consiliului de administrație”, Disponibil la: https://www.bancatransilvania.ro/files -aga/situatii –
consolidate -si-individuale -la-31-decembrie -2017/raportul_administratorilor _2017.pdf , accesat la data: 20.01.2018.

12
“step -by-step” în Transilvania ; o a doua etapă din anul 2002 până în anul 2008 – o dezvoltare
ambițioasă la nivel national; și etapa 3 -a, din anul 2008 până în p rezent – consolidare&maturizare.
Figura I.2.1. Etapa I (1997 -2001) – Dezvoltare step -by-step în Transilvania13
În anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima bancă listată la Bursa de Valori București,
doi ani mai târziu , în 1999, prin prisma colaborării cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare (BERD) a implementat primul proiect de sprijinire al Instiruțiilor Mici și Mijlocii la
nivel local, iar în luna octombrie 2001, BERD intră în acționariatul Băncii Transilvania cu un
procent de 15%.

13 Hanga, Radu, “ Povești de success ale companiilor listate la BVB ”, forumul investitorilor individuali BVB, București,
2016, disponibil la:
http://www.bvb.ro/info/forum/5%20Radu%20Hanga%20Povesti%20de%20succes%20ale%20companiilor%20listat
e%20la%20bursa.pdf , accesat la data:21.01.2018.

13
Figura I.2.2. Etapa II (2002 -2008) Dezvoltare ambițioasă la nivel național14
Între anii 2002 -2008, rețeaua Băncii Transilvania a crescut de la un nu măr de 40 unități
teritoriale la un număr de 500 unități teritoriale, intrând astfel în topul primilor 10 jucători de pe
piața financiar -bancară.
Figura I.2.3. Etapa III (2009 -2015) – Consolidare&maturizare15

În luna decembrie 2009 Bank of Cyprus a intrat în acționariatul Băncii Transilvania cu un
procent de 10% menținându -se acolo până în anul 2014. În 2010, Western Unio n, unul dintre liderii

14 Idem
15 Hanga, Radu, “ Povești de success ale companiilor listate la BVB ”, forumul investitorilor individuali BVB, București,
2016, disponibil la:
http://www.bvb.ro/info /forum/5%20Radu%20Hanga%20Povesti%20de%20succes%20ale%20companiilor%20listat
e%20la%20bursa.pdf , accesat la data:21.01.2018.

14
globali în servicii de transfer de bani, lansează împreună cu Banca Transilvania primul serviciu de
primire bani la bancomat. În anul 2015, Banca Transilvania achiziționează și integrează Volksbank
România , această mișcare făcând parte din strategia de creștere și consolidare a băncii.
În prezent, după ce Banca Transilvani a va achiziționa Bancpost, aceasta va avea șanse mari
să ajungă pe prima poziție în clasamentul activelor. Pe lângă potențialul intern, BancaTransilvania
a început prospectarea piețelor din regiune, în special pe cele unde există mai multe ținte de
achiziț ie.
I.3. Produsele și serviciile oferite de banca Transilvania în cadrul pieței produselor
bancare din România
Banca Transilvania este supranumit ă și Banca Oamenilor Î ntreprinzatori din Romania.
Aceasta se situează pe pozitia a 2 -a în clasamentul băncilor din Româ nia, din punct de vedere al
activelor . Principala misiune a băncii este aceea de a susține dezvolta rea mediului de afaceri, prin
intermediul unor produse ș i servicii inovat oare, oferite cu profesionalism atât persoanelor fizic e cât
și celor juridice.
Principalele categorii de produse și servicii oferite de Banca Transilvania clienților săi
personae fizice se împart în:
A. Carduri
 Carduri de cumpărături: BT Flying Blue, STAR Card și STAR Forte pentru Medici.
 BT Flying Blue – este un card de cumpărături destinat celor care vor să se bucure de călătorii
și cumpărături. Acest card a fost special conceput împreună cu TAROM, AIR FRANCE și
KLM oferind următoarele beneficii: clienții primesc Mile Premiu de bun venit, pentru
prima cumpa ratură, plățile cu cardul îș i prelungesc cu 24 de luni valabilitatea tutu ror
Milelor Premiu pe care le au deja î n programul Flying Blue , asigurare gratuită pe timpul
călătoriei în străină tate, clienții plătesc în rate fără dobândă la comercianț ii care fac parte
din programul STAR și pentru plățile făcute la AIR FRANCE, KLM ș i TAROM , deplină
siguranță la plata cu cardul pe internet , rapiditate și confort la cumpărături, datorită
tehnologiilor de ultimă generașie incorporate, etc.

15

Visa
Electron
MasterCard
Mondo
MasterCard
Gold Debit
MasterCard
Direct STAR Card – în funcție de ve nitul minim obligatoriu necesar pentru contractarea unui STAR
Card, acestea susnt de 3 feluri: STAR Forte (800 lei), STAR Gold (4000 lei) și STAR
Platinum (12000 lei).
 STAR Forte pentru Medici – se adresează strict medicilor și are ca și avantaje: 12 rate fără
dobandă și fără comisioane la comercianț ii parteneri , bonus 10 lei în puncte star pentru
prima plată cu cardul star Forte la comercianț i, etc.
 Carduri de debit:
Schema I.3.1. Tipuri de carduri de debit oferite de Banca Transilvania16

B. Credite
 Credite de consum : nevoi personale, nevoi personale cu asigurare de viață și șomaj ,
nevoi personale garantat cu ipoteca, nevoi curente cu destinație imobiliară, prima
mașină, auto .
 Creditul de nevoi personale – se acordă până la 20.000 euro (echivalent în lei), suma minima
acordată este de 5.000 lei, perioada împrumutului este de minim 2 luni și maxim 5 ani,
poate fi cu dobândă fixă sau variabilă.
 Creditul de nevoi personale de asigurare de viață și șomaj – prezintă aceleași caracteristici
ca și cel prezent at anterior, diferența fiind asigurarea de viață și șomaj care este atașată
acestui credit.

16 Schemă realizată de autor pe baza datelor furnizate de site -ul oficial al Băncii Transilvania, disponibil la:
https://www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/carduri/carduri -de-debit/ , accesat la data: 10.02.2018.

16
 Creditul de nevoi personale garantat cu ipoteca – se acordă până la 250.000 euro (echivalent
în lei), suma minima acordată este de 5.000 euro (echivalent în lei), e ste o soluție pentru
finanțarea achizițiilor de mare valoare fără a justifica destinația banilor.
 Creditul de nevoi curente cu destinație imobiliară – este un credit destinat achiziției,
construcției, amena jării, extinderii sau finalizării unui imobil, ac esta necesită de dispunerea
unui avans minim de 40% din valoarea creditului, iar suma maximă acordată este 20.000
euro.
 Prima mașină – este un credit destinat achiziției unui autovehicul nou, valoarea maximă
finanțată este de 95% din valoarea autoturismulu i, diferența de 5% reprezintă avansul,
perioada maximă de creditare este de 5 ani, iar suma maximă finanțată este de 50.000 lei.
 Auto – este un credit pentru achiziția de mașini noi sau second -hand, cu o valoare de până
în 20.000 euro, echivalent în lei, d e la dealer autorizați sau personae fizice, fiind necesar un
avans minim de 15%.
 Credite pentru investiții imobiliare
Schema I.3.2. Creditele pentru investiții imobiliare oferite de Banca Transilvanilvania17

17 Schema realizată de autor pe baza datelor furnizate de site -ul oficial al Băncii Trans ilvania, disponibil la:
https://www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/credite/credite -pentru -investitii -imobiliare/ , accesat la data: 20.02.018.

17
C. Economii și investiții
 Economii: conturi de economii, dep ozite la termen, KidCONT.
 Conturi de economii – pot fi deschise în lei sau în euro, suma minimă este de 1.000 lei/euro,
nu are costuri de administrare suplimentare.
 Depozite la termen – se constituie pe o perioadă de la o lună, până la 3 ani, în lei/euro sau
dolari, suma minimă necesară pentru deschiderea unui depozit este de 100 lei sau 250
euro/dolari.
 KidCONT – este un tip de depozit deschis de părinți sau tutori pe numele copilului, suma
minimă de deschidere este de 500 lei/ 100 euro, suma maximă a depozitului este de 10.000
euro echivalent în lei.
 Fonduri de investiții: BT Obligațiuni, BT Clasic, BT Maxim, BT Index România
ROTX, BT Euro Obligațiuni, BT Euro Clasic. BT Index Austria ATX.
D. Asigurăr i
Schema I.3.3. Categorii de asigurări oferite de Banca Transilvania18

Principalele categorii de produse și servicii oferite de Banca Transilvania clienților săi
personae juridice se împart în:

18 Schema realizată de autor pe baza datelor furnizate de site -ul oficial al Băncii Transilvania, disponibil la:
https://www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/asigurari/ , accesat la data: 20. 02.2018. Aegon
•AegonFii SigurGroupama
Asigurări
•Asigurare imobil
•Asigurări pentru linii
de credit și credit
garantate cu imobilMetropolitan
Life
•Asigurare de viață și
șomaj
•Pachete de asigurări
de viață
•Asigurare de accident
•Dr.Kid

18
A. Intreprinderi Mici și Mijlocii (IMM)
 Operațiuni și tranzacții bancar e IMM: Contul primul an gratuit este un pachet de
cont cur ent, operațiuni de cont curent , schimburi valutare, cont TVA , alte produse
și servicii.
 Contul primul an gratuit – se adresează antreprenorilor care au o afacere la început de drum,
acesta oferă p osibilitatea antreprenorilor de a nu plăti comisioane bancare î n primul an de
activitate al firmei.
 Pachet de cont curent – acest pachet este creat pentru a reduce cheltuielile antreprenorilor,
acționând prin plata unui singur comision odată pe lună, incluzând lunar operațiuni
nelimitate în rețeaua băncii.
 Operațiuni de cont curent – decontări – acesta reprezintă primul pas în relația cu banca, prin
intermediul contului bancar, antreprenorii pot gestiona plățile și încasările afacerilor
acestora, se po t realiza plăți și încasări în lei cu ordine de plată, bilete la ordin și cec -uri,
acestui cont se poate atașa un alt cont în euro/dolari cu ajutorul căruia se pot realiza
tranzacții în valută.
 Cont – TVA – acest cont este folosit pentru încasarea/plata ta xei pe valoare adăugată.
 Schimburi valutare – Banca Transilvania asigură un curs de schimb foarte bun, care poate
fi negociat pentru sume mai mari de 10.000 Euro. Această operațiune poate fi efectuată atât
la ghișeu cât și prin intermediul serviciului BT24 .
 Alte produse și servicii: operațiuni de import -export, direct debit.
 Credite IMM: Investește românește, leasing, Start -Up Nation powered by Banca
Transilvania, Linii le de credit – capital de lucru, precum și Factoring ul și scontări le,
Credite pe termen m ediu, Credite POIIMM, Cofinanțări programe Europene,
Finanțări programe speciale, Scrisori de garanție
 Investește românește – Oferta Investeste Romaneste este destinata IMM -urilor care folosesc
cel putin 70% din valoarea investitiei pentru a achizitiona ec hipamente, utila je, mijloace
fixe etc. produse î n Romania, respectiv servicii ale firmelor romanești.
 Leasing

19
Figura I.3.1. Leasing -ul la Banca Transilvania19

 Start -Up Nation – pe baza contractului de finanțare cu statul, banca acordă credite pentru
proiectul antreprenorilor.
 Linii de credit – capital de lucru – acesta este de două feluri și anume: – fără garanții –
valoarea maximă a acestuia este de 500.000 lei și nu are garanțe; – cu garanții – valoarea
maximă este de 1.500.000 lei și prezintă granție.
 Factoring și scontări – Scontare 100% (încasează în totalitate cecurile ș i biletele la ordin
primite de la clienți, înainte de scadența acestora, pentru un cash flow); – Creditul instant
(asigură o nevoie de finanțare de 10.000 lei, în termen de 10 zile)
 Credite pe termen mediu – fără garanții și cu garanții
 Credite POIIMM (Programul Operațional “Inițiativă pentru IMM” ) – împreună cu Fondul
European de investiții, prin programul POIIMM, afacerea antreprenorillor beneficiază de
credite mult mai ușor și în c ondiții mult mai bune.
 Cofinanțări programe Europene – oferă soluții de finanțare pentru demararea,
implementarea și operarea proiectului de investiții.

19 “Leasing -ul”, disponibil la: https://www.bancatransilvania.ro/pentru -companii/imm/credite -imm/leasing/ , accesat la
data: 21.02.2018.

20
 Carduri Business IMM: Visa Business Credit, Visa Business Electron, Visa
Business Debit, MasterCard Business
 Depozite IMM: Perioade Clasice IMM, Fonduri de investiții BTAM și alte tipuri de
depozite;
B. Corporate
 Credite: Produse de creditare corporate, Factoring și scpntări, Leasing -corporate
 Transaction Banking: Operațiuni curente – decontări, Operațiuni documentare
 Platforme electronice de plăți: , CIP Online, BT Ultra, Trezo Direct ;
 Trezorerie : Titluri de stat și operațiuni Repo, Fonduri de investiții , : Depozite;
C. BT MIC – este o companie de creditare pentru afaceri mici, aceasta prezintă mai multe
avantaje pentru afacerile mici astfel încât acestea să se dezvolte.
D. Profesii Liberale – reprezintă un pachet de cont curent pentru Persoanele Fizice Autorizate
cu operațiuni nelimitate în rețeaua BT.
E. Medici – Divizia pentru Medici
F. Agri – Creditele A PIA se acorda pentru persoane fizice si persoane juridice, pe baza
subventiilor pe suprafata (SAPS), precum si a subventiilor pentru bunastarea animalelor
(pasari, porcine, bovine, ovine si caprine).20

20 “Finanțări agricole ”, disponibil la: http://www.finantariagricole.ro/produse/credite -apia/ , accesat la data :
10.04.2018

21
Capitolul II Locul și rolul băncii Transilvania în si stemul bancar românesc
II.1. Structura teritorială și organizatorică
În anul 2017 , Banca Transilvania își desfășura activitatea prin intermediul a 54 de sucursale,
447 agenții, 33 puncte de lucru, 7 divizii de medici, 2 agenții private banking în România ș i Italia
și un centru regional situat în București. Prima sucursala din Italia și -a început activitatea în anul
2014, iar în prezent Banca Transilvania activează în această țară prin intermediul a 3 sucursale.
Numărul angajaților activi ai Băncii Transilva nia la 31 decembrie 2017 era de 7.007 angajați mai
mic decât în anul 2016 când numărul acestora era de 7.014.
Conducerea strategică a BT, este realizată de către AGA. Principala sarcină a Adunării
Generale a Acționarilor este de a trasa obiective organiza ționale și de a distribui resursele necesare
realizării acestora.
Din punct de vedere organizatoric, Banca Transilvania este formată din structura de
conducere și structura operativă de execuție, adică centrala și unitățile teritoriale operative.
Structura de ocnducere a băncii cuprinde organul de conducere care îndeplinește funcția de
supraveghere, Consiliul de Administrație, și organele de conducere superioară, adică Comitetul
Conducătorilor. Structura de execuție a Băncii Transilvania include at ât Centrala, împărțită la
rândul ei pe direcții, divizii și departamente, cât și Rețeaua teritorială a unităților operative .
Tabel II.1.1. Structura Comitetului Conducătorilor Băncii Transilvania21
Nume și prenume Funcția deținută Data numirii în funcție
Ömer Tetik Director General Chief Executive Officer
(CEO) iunie 2013
Luminița Runcan Director General Adjunct – Deputy CEO
Chief Risk Officer (CRO) septembrie 2014
Leontin Toderici Director General Adjunct – Deputy CEO
Chief Operations Officer (COO) noiembrie 2005

21 Tabel realizat de autor pe baza informațiilor preluate din: „ Raportul Consiliului de Administrație al Băncii
Transilvania ”, disponibil la: https://www.bancatransilvania.ro/files -aga/situ atii-consolidate -si-individuale -la-31-
decembrie -2017/raportul_administratorilor_2017.pdf , accesat la data: 16.03.2018.

22
George Călinescu Director General Adjunct – Deputy CEO
Chief Financial Officer (CFO) februarie 2014
Gabriela Nistor Director General Adjunct Retail Banking
– Deputy CEO Retail Banking august 2013
Andrei Dudoiu Director General Adjunct Co mpanii –
Deputy CEO Corporate ianuarie 2016
Tiberiu Moisă Director General Adjunct Banking pentru
IMM – Deputy CEO Banking for SMEs mai 2016
Administratia Bancii Transilvania este incredintata de catre Adunarea Generala a
Actionarilor unui Consiliu de Administratie ales pentru cate un mandat cu durata de 4 ani, compus
din 7 administratori, alesi de catre actionari, in cadrul AGA, fie cu ocazia expirarii mandatului, fie
punctual, in situatia existentei unuia sau mai multor posturi vacante. Consiliul de A dministratie
este, in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice emise de catre BNR, organul de
conducere in functie sa de supraveghere si are urmatoarea structura:22
– Presedintele Consiliului de Administratie al BT;
– 6 membri.

22 “Termeni de referință în materia guvernanței corporative la nivelul Băncii Transilvania SA”, disponibil la:
https://www.bancatransilvania.ro/files/guvernanta -corporativa -bt/tr_guvernata_corporativa_bt_fin.pdf , accesat la
data: 15.03.2018.

23
Figura II.1.1. Structura Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania23

II.2. Poziția ocupată de banca Transilvania în cadrul sistemului bancar actual
În anul 2017 Banca Transilvania a încheiat anul cu active totale în valoare de 59.302
milioane lei , acestea fiind în creștere cu 15% în comparație cu sfârșitul anului 2016. Plasamentele
brute în credite s -au majorat cu 8% față de 2016, iar resursele atrase de la clientelă majorându -se
cu 17%.

23 Schemă realizată de autor pe baza informațiilor preluate din: „ Raportul Consiliului de Administrație al Băncii
Transilvania ”, disponibil la: https://www.bancatransilvania.ro/files -aga/situatii -consolidate -si-individuale -la-31-
decembrie -2017/raportul_adinistratorilor_2017.pdf , accesat la data: 16.03.2018.
•Horia Ciorcilă
Președinte
•Doru Costel
Lionăchescu
Membru
•Vasile Pușcaș
Membru
•Costel Ceocea
Membru
•Ivo Gueorguiev
Membru
•Thomas Grasse
Membru
•Mirela Ileana
Bordea MembruStructura
Consiliului de
Administra ție
(CA)

24
Grafic II.2.1. Plasamente clientelă/ Resurse clientelă 2013 -201724

Depozitele atrase de la clienți au cunoscut o creștere impresionantă față de anul anterior
(acestea au crescut cu 17%). La data de 31 decembrie 2017, 38% din depozitele atrase sunt de la
persoane juridice, și 62% din acestea sunt atrase de la persoane fizice.
Grafic II.2.2. Evoluția cotei de piață a Băncii Transilvania25

Cota de piață a BT la data de 31.12.2017 în ceea ce privesc activele totale, este de 13,9%.
Evoluția activelor totale, plasamentelor în credite și resurselor atrase este prezentată în schema
II.2.2.

24“Raportul consiliului de administrație al Băncii Transilvania”,disponibil la:
https://www.bancatransilvania.ro/actionari/rezultate -financiare/ , accesat la data: 03.04.2018.
25 Idem.

25
Clienții activi ai Băncii Transilvania au crescut în 2017 cu 7% față de 2016; aceștia
structurându -se astfel:
Tabel II.2.1. Evoluția bazei de clienți26
Clienți activi BT 31.12.2017 31.12.2016 2017/2016
Clienți Corporativi Mari 1.315 1.305 0.8%
Clienți Corporativi Medii 7.349 7.072 3.9%
Clienți IMM 14.231 12.463 14.2%
Clienți Micro Business 221.849 198.406 11.8%
Clienți Persoane Fizice 2.183.335 2.048.573 6.6%
TOTAL 2.428.079 2.267.819 7.1%
În ceea ce privește evoluția bazei de clienți activi ai Băncii Transilvania, se poate observa
o majorare de 7,1% la sfârșitul anului 2017, față de aceeași perioadă a anului 2016. Cea mai
semnificativă majorare a fost înregistrată în categoria clienților IMM, care au crescut cu 14,2% î n
2017 față de 2016.
În anul 2017 s -a depășit pragul de 3 milioane de carduri emise de BT, iar numărul de
tranzacții efectuate prin Bancă a u crescu t cu 20%, având în vedere și fa ptul că 40% din societățile
nou înființate din România, aleg să colaboreze cu Banca Transilvania.
Pe lângă unitățile pe care Banca le pune la dispoziția clienților pentru a folosi serviciile
Băncii, mai mult de 937 mii de clienți utilizează internet banking oferită de BT și mai mult de
370 mii de clienți utilizează platforma de mo bile banking pusă la dispoziție de către Bancă pentru
clienții săi.
În 2017, Banca Transilvania se clasează pe locul al 2 -lea în topul celor mai profitabile
bănci din România. Pe primul loc situându -se BRD Groupe Societe Generale (Banca Română
pentru Dezvoltare). Clasamentul fiind:

26 Tabel realizat de autor pe baza informațiilor preluate din “Raportul con siliului de administrație al Băncii
Transilvania”,disponibil la: https://www.bancatransilvania.ro/actionari/rezultate -financiare/ , accesat la data:
03.04.2018.

26
Grafic II.2 .3. Evoluția celor mai profitabile 6 bănci din România27

După cum se poate observa din graficul anterior, profitabilitatea Băncii Transilvania a
înregistrat o ușoară scădere în anul 2017 față de anul 2016, de la 1200 mil. lei la 1185 mil lei.
Singura bancă care a înregistrat o creștere semnificativă în 2017 față de anul anterior fiind BRD,
cu o majorare de 652 mil lei.
Pe prima poziție se clasează BCR (Banca Comercială Română), aceasta a declarat pentru
finele anului 2017 active de aproximativ 67,35 miliarde lei, iar în anul 2016 erau de 64 miliarde
lei. Pe cea de a doua poziție se clasează Banca Transilvania, aceasta înregistrând o creștere de
active de peste 7 miliarde de lei în anul 2017 față de 2016.

27 Grafic reali zat de autor pe baza informațiilor preluate din “banking news”, disponibil la:
http://www.bankingnews.ro/top -banci -active -profit -credite -depozite.html , accesat la data: 04.04.2018. BRDBanca
TransilvaniaBCR ING BankRaiffeisen
BankUniCredit
Bank
2017(mil. Lei) 1380 1185 668 493 491 396
2016(mil. Lei) 728 1200 1041 474 450 33302004006008001000120014001600MIL. LEI

27
Grafi c II.2.2. Evoluția băncilor în funcție de active din România28

În ceea ce privește nivelul activelor, Banca Transilvania se situează pe locul 2 în topul
băncilor din România la o diferență de 8,05 mld. lei față de liderul de piață BCR. Activele Băncii
Transilvania au cunoscut o augmentare în anul 2017 față de 2016 de 7,6 mld. lei aceasta fiind cea
mai mare majorare în comparație cu celelalte bănci de pe piață.
II.3 Organizarea activității de creditare a persoanelor juridice la B anca Transilvania
Activitatea de creditare în cadrul BT se realizează cu ajutorul a patru s egmente specializate,
și anume:
a. Segmentul comercial prin relationship management – activitate realizată între analiștii de
credite persoane juridice din sucursale și Direcția Credite Persoane Juridice & Management
de Portofoliu;
b. Managementul riscului imp lementat prin Direcția de Management al Riscului;
c. Managementul Portofoliului realizat prin Direcția Credite Persoane Juridice &
Management de Portofoliu;

28Grafic realizat de autor pe baza informațiilor preluate din “banking news”, disponibil la:
http://www.bankingnews.ro/top -banci -active -profit -credite -depoz ite.html , accesat la data: 04.04.2018.
BCRBanca
TransilvaniaBRDRaiffeisen
BankUniCredit
BankING Bank
Nivel active 2017(mld. Lei) 67.35 59.3 53.5 36.1 37.6 31.5
Nivel active 2016(mld. Lei) 64 51.7 50.6 33.4 32.6 27.8601020304050607080MLD. LEI

28
d. Administrarea creditelor realizată prin Direcția de Administrare a Creditelor din centrală,
precum și prin administratorii de credite din sucursale .
Creditarea persoanelor juridice la BT se realizează în funcție de modelul de afacere al
clientului, astfel clienții corporate se bucură de o abordare pe rsonalizată a relației cu banca. L a
nivel de sucursală, a cestor clienți le este alocat un relationship manager (RM) care este însărcinat
cu atragerea acestor clienți, cu păstrarea relației și asigurarea de consultanță în ceea ce privește
tranzacțiile financiare efectuate de client. Totodată, în relația directă c u acest tip de clienți este
implicat și analistul de credite corporate (ACC), acesta fiind însărcinat cu analiza, întocmirea și
obținerea documentației de credit de la organismele de aprobare precum și de aprobarea propriu
zisă a creditului. O altă categor ie de clienți, după modelul de afaceri îl reprezintă companiile IMM ,
asociațiile familiale și PFA -urile, care beneficiază în special de credite standard.
Principalele categorii de activități pentru care Banca Transilvaia nu acordă credite sunt:
 Constituire a capitalului social;
 Rambursarea altor credite scadente acordate de BT;
 Activități care nu sunt cuprinse în obiectul de activitate al solicitantului;
 Clienților care figurează cu dobânzi sau rate restante la BT ;
 Clienților înregistrați la CIP (Centrala Incidentelor de Plăți) din cadrul BNR;
 Clienți ale altor bănci care figurează cu înregistrări de tip B, C sau X la CRB
(Centrala Riscurilor Bancare);
 clienților popriți.
Banca Transilvania creditează următoarele categorii de persoane juridice: agenți
economici – societăți comerciale cu capital de stat sau mixt, cu capital străin și capital mixt
(străin și românesc) și societăți agricole; asociații familiale; persoane fizice autorizate
(inclusiv cele care prestează activități liberale); regii aut onome; societăți naționale;
companii naționale ți multinaționale; autorități ale Administrației Publice Locale; societății
ți instituții financiare, altele decât băncile; asociația salariților – PAS.

29
Capitolul III Metodologia de creditare în ceea ce priv ește creditul de investiții
III.1 Clasificarea creditelor bancare
Creditul reprezintă o relație (economică) bănească ce se stabilește între o persoană fizică
sau juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe
datorie, și o altă persoană fizică sau juridică (debitor), care primește împrumutul sau cumpără pe
datorie .29
În conformitate cu Legea bancară nr. 58/1998, creditul este definit ca “orice angajament de
plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum și la plata
unor dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenței unei
datorii și orice angajament de achiziționa re a unui titlu care încorporează o creanță sau a altui drept
la plata unei sume de bani ”.30
În viziunea lui Emmanuel de Seze citat în cartea “Tehnique et practique bancaires”,
“Creditul este timp sau bani. Este timp care se dă așteptând bani sau bani car e se dau așteptând un
timp”.31
În viziunea Danielei Haranguș, creditele acordate de bănci se clasi fică în funcție de mai
multe cr iterii, respectiv:
a) După perioada de acordare :
– Credite pe termen scurt – durata acestora nu poate depăși 12 luni ;
– Credite pe termen mediu – durata acestora de rambursare este cuprinsă între 1 și 5 ani ;
– Credite pe termen lung – cu o durată de rambursare de peste 5 ani, acestea fiind acordate
pentru investiții cu perioadă mare de execuție.
b) După debitorul băncii , creditele se clasifică în următoarele categorii:32

29 “Creditul”, DEX, disponibil la: https://dexonline.ro/definitie/credit , accesat la data: 05.04.2018;
30 Legea bancară nr. 58/1998, disponibil la: http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege -nr-58-din-5-martie -1998 –
republicata -privind -activitatea -bancara -emitent -parlamentul -publicat -n-monitorul -oficial -58774.html , accesat la data:
05.04.2018;
31 Boudinot, A. Și Frabot, I.C., “Tehnique et practique bancaires”, Editura Sirey, Paris, 1967.
32 Anghel, Marcel „Management financiar bancar” , Editura Matrixrom, București, 2001, p. 111 -112

30
– Credite acordate persoanelor juridice, destinate desfășurării procesului de producție,
pentru investiții sau pentru suplinirea temporară a nevoilor de fon duri ale acestor entităț i
economice;
– Cred ite acordate persoanelor fizice, care se referă în general la: credite de consum, credite
pentru construcții de locuințe, credite pentru autoturisme, credite pentru studii, linii de
cerdit etc.;
– Credite acordate altor bănci, determinate de surplusul de lic hiditate monetară a unor bănci
(creditoare) și de nevoia de lichiditate a altor bănci (debitoare). Aceste credite se acordă, de
regulă, pentru refinanțarea trezoreriei și constituirea rezervei minime obligatorii, iar durata
de acordarea a acestora este, de regulă, de 24 de ore (overnight) sau de o săptămână;
– Credite acordate statului, prin cumpărarea titlurilor de credit (certificate de depozit,
obligațiuni, bonuri de tezaur, în lei sau ăn valută), emise de trezoreria statului.
c) În funcție de strategia bănci i și segmentul de clientelă:
– Credite de retail , acestea acordându -se persoanelor fizice și juridice ce înregistrează o cifră
mică de afaceri (întreprinderi mici și mijlocii IMM)
– Credite corporte, sunt acordate marilor corporații și companiilor;
d) După obiectul creditului33:
– Credite globale de exploatare;
– Credite de trezorerie;
– Credite pentru stocuri sezoniere sau temporare;
– Credite sub forma liniilor de credit tip revolving;
– Credite pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății;
– Credite de scont;
– Credite pe descoperit de cont (overdraft);
– Credite pentru investiții;
– Credite pentru cumpărarea de acțiuni și active;
– Credite ipotecare;
– Credite pentru activitatea de leasing;
– Credite de forfetare, etc.
e) După destinația creditului:

33 Haranguș, Daniela, “Băncile și managementul operațiunilor bancare ”, Editura ArtPRess, Timișoara, 2006, p.184.

31
– Credite bancare productive, care se acordă pentru activitatea curentă de producție și servicii
și pentru activitatea de investiții34;
– Credite banc are consumative35, acest tip de credit se acordă în special persoanelor fizice
pentru achiziționarea de bunuri de consum, pentru studii, vacanțe, excursii sau bunuri de
folosință îndelungată.
f) După calitatea creditelor:
– Credite performante, sunt acele credite curente și afla te în derulare pentru care contractanții
au achitat ratele scadente fără a depăși termenele de rambursare;
– Credite neperformante, sunt acele credite nerambursate la scadență, pentru care beneficiarii
au depășit termenele de rambursare și pentru care banca percepe dobânzi penalizatoare,
acelor clienți rău platnici.
g) După moneda de acordare a creditelor:
– Credite în lei;
– Credite în valută.
h) În funcție de dobândă36:
– Credite cu dobândă fixă ;
– Credite cu dobândă variabilă;
– Credite cu opțiune de dobândă.
i) După întinderea drepturilor creditorului37:
– Creditul denunțabil, când creditorul poae solicita înainte de scadență rambursarea
creditului, cu sau fără avizarea debitorului;
– Creditul nedenunțabil, caz în care creditorul nu are dreptul să ceară rambursarea înainte de
scadență;
– Creditul legat, caz în care creditorul condiționează acordarea creditului de utilizarea sa în
anumite scopuri.

34 Olteanu, Alexandru, ”Managementul bancar ”, Editura Dareco, București, 2003, p.196 -197.
35 Idem;
36 Heteș -Gavra, Iosif, “Activitatea și operațiunile instituțiilor de credit”, Editura Mirton, România, 2009, p.323.
37 Zăpodeanu, Daniela, “Monedă și credit. Instituții monetare și de credit” , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, p.157.

32
III.2 Creditul de investiții – caracteristici
Politica generală de creditare a BT este strâns legată de obiectivele sale strategi ce și
urmărește în mod direct profitabilitatea capitalului investit în credite. În ceea ce privește clienții
persoane juridice, Banca Transilvania adoptă o politică flexibilă, care este orientată atât spre
satisfacerea nevoilor clienților, cât și spre fruc tificare operațiunilor pieței.
Creditul pentru finanțarea proiectului de investiții este soluția cea mai pe care Banca
Transilvania o oferă clienților săi – persoane juridice, în ultimii 10 ani aceasta finanțând mii de
proiecte de succes. Banca oferă aces t tip de credit pe trei intervale de timp:
 termen scurt (maxim 12 luni) ;
 termen mediu (până în 5 ani) ;
 termen lung (până în 10 ani).
Credite le de investiții pot fi acordate pentru38:
 Realizarea de noi capacități și tehnologii de producție industriale, comerciale, agricole,
de construcții și cercetare, precum și în alte domenii, îndeosebi cu caracter productiv;
 Dezvoltarea și modernizarea capacităților și tehnologiilor existente, în scopul creșterii
producției, calității acesteia și a productivității mun cii;
 Achiziționarea de mașini, utilaje, instalații, agregate, mijloace de transport și altele,
inclusiv pentru efectuarea lucrărilor de construcții – montaj (dacă este cazul);
 Cumpărarea sau construirea de locuințe, case de vanacță, și anexe gospodărești;
 Achiziționarea sau trecerea la turma de bază a animalelor de reproducție (bovine și
ovine) și a animalelor de muncă;
 Alte investiții cu durate mari de realizare, ce permit obținerea de venituri pentru
rambursarea creditelor.
Angajarea acestui tip de credit se realizează integral sau în tranșe pe măsura efectuării
plăților , iar principalele tipuri de persoane juridice pentru care a fost creat acest credit pentru
investiții sunt: companiile corporate, microcompanii, PFA -uri, asociații civile și administrații
publice locale, precum și firme nou înființate.

38 Haranguș, Daniela, “Băncile și managementul operațiunilor bancare ”, Editura ArtPRess, Timișoara, 2006, p.181.

33
Printre principalele documente ce trebuiesc prezentate băncii în vederea aprobării finale a
creditului de investiții sunt:
– Studiul de fezabilitate sau planul de afaceri;
– Proiecte de execuție, devize estimative ale lucrărilor, grafice de rambursare și de achiziție;
– Dovada deținerii și vărsării surselor proprii de finanțare;
– Acte de proprietate asupra terenului/imobilelor/utilaje/mijloace de transport, etc.;
– Avize, acorduri, autorizații de construcție;
– Oferte tehnice și facturi proforme;
– Contracte de livrare, oferte de preț, condiții de livrare și montaj, garanții, etc.
Valoarea creditului acordat de bancă este corelat cu valoarea proiectului de investiții, acesta
situându -se în jur de 80 -85% din valoarea proiectului de investiții , diferența fiind constituită din
aportul propriu al companiei. Pentru firmele nou înființate sau care nu au o activitate minimă de 6
luni, contribuția minimă a firmei este de 30% din valoarea estimată a proiectului. Contr ibuția firmei
poate fi vărsată atât în numerar cât și în natură, fără a fi mai veche de 6 luni de la introducerea
cererii de credit.
Gradul minim de acoperire cu garanții acceptat de Banca Transilvania în cazul creditelor
de investiții este de 120% aplica t la valoarea cumulată a creditului și dobânzii calculate anterior pe
primele 3 luni. În cazul creditelor de investiții care au fost garantate integral cu bunuri imobiliare,
gradul acceptat de acoperire cu garanții este de minim 100% aplicat la valoarea cu mulată a
creditului și dobânzii calculate anterior pe primele 3 luni.
III.3 Etapele, procesele în vederea aprobării unui credit de investiții
Creidtele oferite de bancă reflectă principala sursă de venit a acesteia, dar totodată și cel
mai mare factor de risc din activitatea ei și anume nerambursarea. Angajarea resurselor bancare
necesită încadrarea acestora în strategia generală a băncii și totodată banca trebuie să se adapteze
situației reale a fiecărui client în ceea ce privește lichiditatea, rentabilit atea, solvabilitatea și poziția
pe piață.
Îmbogățirea portofol iului de credite nu poate fi realizat fără a ține seama de riscul de
creditare, din acest punct de vedere decizia de creditare trebuie să aibă la bază o analiză economico –

34
financiară a activităț ii clienților, a garanțiilor oferite de aceștia iar mai apoi controlarea utilizării
creditelor.
Prin urmare, principalele etape ce trebuiesc parcurse în vederea acordării unui credit bancar
sunt următoarele:
1. Discuțiile informale , aceste discuții au loc în tre ofițerul de credite și client și au ca
scop aflarea nevoilor clientului, obiectivul urmărit prin credit, detalii cu privire la
obiectul și volumul activității desfășurate de client, concurenți, management și
acționariat, garanții, etc.
2. Derularea negoci erii creditului, are în vedere elemente ce țin de evaluarea creditelor
și de suma maximă ce poate fi acordată solicitantului, în funcție de posibilitățile de
rambursare ale clientului și de garanțiile asiguratorii acceptate de bancă. Astfel, în
această eta pă băncile negociază cu clienții: volumul creditului, durata de acordare și
termenul final de rambursare, scadențele intermediare, dobânda și comisioanele
aferente, perioada de grație, etc.
3. Solicitarea creditului, în această etapă clientul care este intere sat să acceseze un
credit bancar, în urma unei analize a ofertelor de la mai multe bănci depune la banca
comercială ale cărei condiții le preferă o cerere de credit (formular tipizat),
completată cu toate datele solicitate.
4. Depunerea documentației, în acea stă etapă solicitantul creditului trebuie să pună la
dispoziția băncii toate documentele, datele și informațiile care îi sunt solicitate în
vederea instrumentării dosarului de credit. Printre aceste documente se numără: actul
constitutiv al societății, CUI , situația împrumuturilor și a disponibilitîților bănești,
situații financiare curente și pe ultimii 2 -3 ani ale beneficiarului de credit (bilanț,
balanță de verificare), bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs, planul de
afaceri pe anul curent, cash-flow pe perioada de creditare, documente de proprietate
ale bunurilor aduse în garanție, contracte de aprovizionare, situația mișcării
stocurilor și graficul de vânzare, centralizatorul devizelor tehnologice, autorizații,
avize, scrisori de garanție, polițe de asigurare, decontul de TVA, etc.
5. Evaluarea bonității clientului, presupune analiza economico -financiară a firmei
solicitante de credit; stabilirea bonității clientului ocupă un loc important în cadrul

35
acestei analize și presupune calculul unor in dicatori privind situația financiară,
gestiunea resurselor, rentabilitatea și chiar indictaori ai valorii de piață a agentului
economic.39
Lichiditatea generală = Active circulante
Datorii curente * 100
Solvabilitatea patrimonială = Capital propriu
Capital permanent * 100
Rata rentabilității economice = Profit net
Cifra de afaceri * 100
Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri = Venituri medii lunare
Cheltuieli medii lunare * 100
Gradul de îndatorare = Datorii totale
Total activ * 100
6. Analiza ș i evaluarea solicitării de credit, în această etapă este analizată cererea
depusă de solicitant din perspectiva îndeplinirii condițiilor de eligibilitate și creditare
și evaluarea împrumutului ce poate fi acordat. În primă fază se face o analiză formală
care constă în verificarea tuturor documentelor solicitate cclientului din perspectiva
conținutului, legalității întocmirii și semnării documentelor, a completării corecte și
complete cu toate datele și informațiile cerute. Analiza de fond presupune procesul
de analiză și evaluare a creditelor, banca verifică interpretarea indicatori lor
economico -financiari prezent ați de client , se asigură că solicitantul dispune de
fondurile proprii necesare pentru realizarea obiectivului creidtat, verifică ca
necesitatea de creditare să fie destinată realizării obiectului de activitate și să aibă
capacitatea de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor aferente.
7. Aprobarea creditului, în această etapă conform procedurilor și competențelor de
acordare a creditelor stipu late în normele metodologice de creditare al băncilor
comerciale, banca în urma analizelor efectuate poate aproba sau respinge
documentația de solicitare a creditului, depusă de către client. […] Aprobarea
creditelor presupune semnarea contractului de cred it de către bancă și clientul
beneficiar.40

39 Zăpodeanu, Daniela, “Operațiunile instituțiilor de credit” , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2015, p.49
40 Haranguș, Daniela, “Băncile ș i managementul operațiunilor bancare ”, Editura ArtPRess, Timișoara, 2006, p. 191 –
192

36
8. Acordarea sau plata creditului, în această etapă clientul solicitant intră în posesia
creditului sau poate beneficia de acesta conform condițiilor prevăzute în contractul
de credit încheiat cu banca. Totodată se f ac plăți din valoarea creditului aprobat în
limita plafonelor maxime de creditare de care dispune banca, plățile putând fi făcute
fie integral fie eșalonat în tranșe.
9. Urmărirea derulării creditului, prin deplasări periodice ale ofițerului de credit la
agen tul economic, presupune verificarea respectării destinației creditelor, verificarea
realizării veniturilor estimate și verificarea existenței șina stării bunurilor aduse drept
granție. Dacă se constată utilizarea creditului pentru alte destinații banca poa te sista
angajarea creditului aprobat și neutilizat, precum și acordarea de noi credite.41
10. Rambursarea creditului, reprezintă plata ratelor de către client conform graficului
de rambursare (scdențarului), putând fi efectuate și rambursări anticipate. În caz ul în
care clientul nu rambursează creditul și nu plătește dobânzile, banca poate declanșa
procedura de urmărire și scoatere a creanțelor în afara bilanțului bancar precum și
recuperarea datoriilor prin vânzarea bunurilor aduse în garanție.
11. Păstrarea secre tului profesional și al confidențialității bancare .
Păstrarea secretului profesional reprezintă angajamentul și obligația băncii de a nu
folosi sau dezvălui fapte sau informații care ar putea dăuna intereselor și prestigiului
clienților dacă ar deveni publice. Obligația de confidențialitate bancară constă în
nedivulgarea detaliilor și informațiilor cu privire la tranzacțiile și serviciile de care
dispun clienții băncii, contractele încheiate ori conținutul acestora.

41 Zăpodeanu, Daniela, “Operațiunile instituțiilor de credit” , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2015, p.49

37
Capitolul IV – Creditul de investiții la S.C ALPHA&OMEGA S.R.L
Date de identificare a societății
Denumire societate: S.C Alpha&Omega S.R.L;
Forma juridică : S.R.L (Societate cu răspundere limitată);
Sediu social: Strada Independenței, nr.1, Localitatea O radea, Județul Bihor ;
Activitatea principală: Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale
structurilor metalice;
Cod CAEN : 2511;
Cod unic de înregistrare: 21212121 ;
Număr de ordine în registrul comerțului : J5/111 /01.01 .2017;
Asociați pr incipali la data solicitării creditului : asociat unic, Mălan Iulia Ana
Scurt istoric : Societ atea comercială Alpha&Omega , este o societate cu răspundere limitată
constituită în anul 2017. Aceasta are ca și principală activitate fabricarea de construcții met alice și
părți componente ale structurilor metalice.
Clienți societ ății comerciale Alpha&Omega S.r.l
Clienți societății sunt formați atât din personae fizice cât și din personae juridice. Persoanele
fizice fiind în mare parte din Județul Bihor; iar perosanele jur idice fiind și din alte județe din
România:
S.C Frigofruct S.R.L, Județul Bihor;
S.C Plantații ecologice S.R.L, Județul Brașov;
S.C Grădina de legume S.R.L, Județul Ilfov;
S.C Ama Grădina Bunicii S.R.L, Județul Ilfov.
Furnizorii societății
Principalii furnizori pe care societatea comercială Solarii metalice îi deține sunt:

38
S.C Olimp Impex S.R.L
S.C MaslenRO S.R.L
S.C As Metal S.R.L
S.C Metal Rom S.R.L
Documentele necesare acordării creditului
Pentru a analiza posibilitatea de creditare, funcționarul bancar solicită persoanei juridice
următoarele documente;
 Cererea de credit – un document în care sunt specificate următoarele: obiectul creditului,
suma dorită, informații generale despre societate; (Anexa 1)
 Declarație pr ivind apartenența la grup; (Anexa 2)
 Actul constitutiv și CUI -ul;
 Cererea de deschidere cont, dacă socitatea nu are cont deschis la Banca Transilvania. (Anexa
3)
 Acord de consultare a bazei de date a Centr alei Riscurilor Bancare (Anexa 4 )
 Certificat constatator obținut de bancă
 copie după ultimele două bilanț uri contabile, balanță, recipisa ;(Anexa 5 )
 aprobarea legal/constitutivă privind contractarea creditului și persoanele împuternicite să
angajeze societatea;
 Documente privind natura bunului achiziționat de societate;
 Documente aferente bunului cu care se vine în garanție(Extras CF, schiță) ;
 Informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procesului de
preanaliză a solicitării de creditare clienți persoane juridice/analiza cererii de produse de
credita re destinate clienților persoane juridice. (Anexa 6).
Necesitatea contractării creditului de investiții
Unul din obiectivele majore ale societății pe care și le -a propus în anul 2018, este de a
distribui produsele clienților săi în timp eficient, fără să m ai existe întârzâieri precum și alte
nemulțumi ri venite din partea clienților . Așadar conducerea societății a propus să contracteze un
credit de investiții pentru a evita nemulțumirile clienților sau în cea mai neplăcută situație pierderea

39
acestora. Astfel pentru a nu mai depinde de serviciile ter ților, societatea a apelat la un credit de
investiții de la Banca Transilvania.
Obiectul creditului
Obiectul creditului constă într -un autovehicul care prezintă următoarele informații:
– Marca autovehiculului: FORD;
– Model: TRANSIT V363;
– Furnizor: FORD ROMÂNIA S.A;
– Varianta Constructivă (Kgx10): 350 L2 SCAB Base;
– Ampatament(mm): 3504;
– Motor: 2.0 TDCI;
– Putere motor/ Norma de poluare: 105/ Euro6;
– Cutie de viteze: M6;
– Tracțiune: Față;
– Axa Spate: Roată simplă;
– Preț fără TVA : 19 840,00 €
– Preț cu TVA: 23 609,60 €
Tabel IV.1 – Criteriile de eligibilitate analizate de Banca Transilvania în acordarea creditelor
pentru persoane juridice42
Condiție/Criteriu Apreciere Condiție îneplinită DA/NU,
Alte observații
Durata de funcționare a
societății – minim 12 luni J05/575/23.03.2017 DA
Cifra de afaceri trebuie să fie
pozitivă 179.320 lei DA
Profit din exploatare 30.612 lei/2017 DA
EBITDA43 DA

42 Tabel realizat de autor pe baza informațiilor preluate din Raportul anual al societății, precum și din normele și
procedurile interne ale BT.
43 EBITA reprezintă Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization.

40
Capitaluri proprii 30.812 lei/2017 DA
Marja profitului net >1% 17,07% /2017 DA
Active totale/datorii totale 5,21/2017 DA
Cifra de afaceri medie lunară 14.943,33 DA
Numărul de incidente cu care
societ atea a fost înregistrată
în CIP în ultimele 6 luni. Nu figurează la CIP, nu este
în incidența de a emite cecuri
bancare. DA
Restanțe în derulare în urma
consultării CRB. Nu are restanțe la creditele
aflate în derulare. DA

Stabilitatea financiară –
societatea trebuie să se
clasifice în categoria A sau B
conform Normelor Interne
privind evaluarea
performanței financiare a
clienț ilor în vederea
constituirii provizioanelor
specifice de risc. Societa tea se încadrează la
categoria A de performanță
conform ultimului bilanț. DA
Restanțe contractate la alte
tipuri de credite contractate la
BT. Nu are restanțe. DA
Datorii la Ministerul de
Finanțe Nu are datorii. DA
Verificări în lista neagră
internă. Nu figurează în lista neagră
internă. DA
Verificările popririlor Societatea nu are popriri pe
conturi DA
Verificarea administratorului
la Biroul unic de credit Administratorul nu este
înscris la biroul unic de
credite DA

41

ACORD de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare
Acest acord reprezintă un document prin care banca obține informații de risc despre
societate de la Centrala Riscurilor de Bancare. Societatea trebuie să completeze acest docu ment,
urmând apoi verificarea acesteia la Centrala Incidențelor de Plăți.
În urma acordului 23 /02.07.2018 societatea comercială ALPHA&OMEGA a fost verificată
la Centrala Incidențelor de Plăți și s -a constatat că aceasta nu figurează în ultimele 6 luni la CIP.
Date f inanciare a S.C Alpha&Omega S.R.L la data de 31.12.2017 preluate din bilanțul societății:
Active imobilizate – total 36
Active circulante 38.091
Cheltuieli în avans 0
Datorii până la un an 7.315
Datorii peste un an 0
Provizioane 0
Venituri în avans 0
Capitaluri proprii 30.812
Creanțe imobilizate 0
Împrumuturi și datorii financiare 0
Cifra de afaceri 179.320
Variația stocurilor 0
Producția imobilizată 0
Alte venituri din exploatare 0
Cheltuieli materiale 131.155
Cheltuieli cu personalul 14.344
Amortizări 106
Alte cheltuieli de exploatare 1.069
Venituri financiare 0
Cheltuieli cu dobânzile 0
Prifit net 30.612

42
Rezultat din exploatare 32.645
Profit brut 32.645
Rata profitului net 17,07%
Ponderea datoriilor totale în total pasiv 43,44%
Rata profitului net la Cifra de afaceri = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝐴 x 100 = 30.612
179 .320 x 100 = 0,1707×100
= 17,07%
Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare
= 179.320 – 146.675 = 32.645
Ponderea datoriilor totale în total Pasiv = 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣 x 100 = 23.666
54.478 x 100
= 0,4344 x 100 = 43,44%
Cu ajutorul acestor date vor fi calculați o serie de indicatori pe baza cărora se va stabili
gradul de performanță al societății, în funcție de care banca va constitui un provizion.
Tabel IV.2 – Categorii de credite44

Număr indicator
A-standard

B-în
observație

C-
substandard

D-îndoielnic

E-în pierdere

1.Solvabilitate >50 40,1-50 30,1-40 20,1-30 Sub 20
2.Grad de îndatorare 0-30 30,1-50 50,1-65 65,1-80 Peste 80
3.Lichiditate Peste 110 85,1-110 65,1-85 80,1-65 Sub 50
4.Rentabilitate Peste 10 5,1-10 3,1-5 1,1-3 Sub1
5.Grad de acoperire a
cheltuielilor din
venituri Peste 120 101-120 90,1-100 70,1-90 Sub 70

44 Zăpodeanu, Daniela, “Operațiunile instituțiilor de credit” , Editura Universității d in Oradea, Oradea, 2015, p. 81

43

Puncte Total Provizion
A – Standard 10 41 -50 0%
B – În observație 8 26 -40 5%
C – Substandard 5 11 -25 20%
D – Îndoielnic 2 1 -10 50%
E – În pierdere

I. Lichiditatea generală = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 x 100
= 38.091
23.666 x 100 = 1,60 x 100 = 160%
II. Solvabilitatea = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡 x 100
= 30.812
30.812 +0 x 100 = 1 x 100 = 100%
III. Gradul de îndatorare =
𝐶𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑔 ș𝑖 𝑎𝑠𝑖𝑚𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 +𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐ă𝑡𝑟𝑒 𝑡𝑒𝑟ț𝑖 ș𝑖 𝑎𝑙𝑡𝑒 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 x 100
= 7.315
38.127 x 100 = 19,18%
IV. Rata rentabilității economice = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 x 100
= 30.612
179 .320 x 100 = 17,07%
V. Gradul de acoperire a veniturilor din cheltuieli = 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙 𝑖 x 100
= 179 .320
146 .675 x 100 = 122,25%
Societatea comercial ă Alpha&Omega S.R.L se încadrează la fiecare indicator la categoria
A – standard, obținând 50 de puncte finale; ceea ce reprezintă faptul că banca nu trebuie sa
constituie niciun provizion pentru societate, putându -i-se acorda creditul de investiții.

44
Garantarea creditului
Pentru asigurarea recuperării creditului și pentru a fi acoperiți în situația în care
împrumutatul nu -și respecta obligațiile contractuale privind rambursarea ratelor precum și plata
dobânzilor din diferite cauze care nu pot fi prevăzute în momentul acord ării creditului, banca
solicită societății comerciale o garanție asiguratorie care poate fi oferită atât de debitor (societatea
comercială) cât și de terțe persoane fizice sau juridice (garanți).
Valoarea garanției acceptate de bancă trebuie să fie cel puț in egală cu valoarea creditului.
Politica de creditare a băncii se bazează pe principiul că valoarea creditelor acordate să fie
justificată prin capacitatea societății împrumutate de a genera flux de numerar pozitiv și prin
garantarea corespunzătoare a ace stora.
Astfel, în vederea acordării creditului de investiții societății comerciale Alpha&Omega
S.R.L, administratorul societății aduce în garanție un imobil pe care îl are în proprietate cu o valoare
evaluată de 60.000 €.
Schema IV.1. – Informații cu priv ire la imobilul adus în garanție:45

45 Schemă realizată de autor pe baza informațiilor preluate din Contractul de vânzare -cumpărare al imobilului.
Nume
proprietar:
Mălan Iulia
Ana
Suprafață
utilă:
55,00 mp
Adresa:
Str.
Florilor,
nr.22, Jud.
Bihor,
Oradea
Numărul
sub care
este înscris
în Cartea
Funciară:
172449 -C1-
U106
Numărul
topografic :
172449 -C1-
U106
Întăbulat
cu
numărul:
4963/26.01.
2012

45
Graficul IV.1. Procentele de finanțare a proiectului de investiție46

Finanțarea proiectului de investiție se realiează în proporție de 70% din creditul acordat
societății de către Banca Transilvania în valoare de 76 023 Lei (contravaloarea a 16 526,72 Euro,
calculat la cursul băncii de 4,6 lei/euro), iar restul de 30% se finanțează din s urse proprii respectiv
32 582 Lei (contravaloarea a 7 082,88 Euro, calculat la cursul băncii de 4,6 lei/euro), sursele proprii
prove nind din profitul societății realizat în anul 2017.
Informații despre credit
Rambursarea creditului se va realiza conform g raficului de rambursare (Anexa 6 ).
Valoarea creditului 76 023 RON
Dobânda anuală 8,69%
Perioada 5 ani
Număr luni 60
Comision acordare 0.5%
Comision lunar 0.05%

46 Grafic realizat de autor pe baza inforațiilor din dosarul de credit.
30%
70%Surse proprii
Credit

46
Concluzii
În percepția antreprenorilor români finanțarea proiectelor de investiții printr -un credit
bancar se obține dificil în România, în momentul de față. Cu toate acestea perpectivele sunt
optimiste, întrucât 48% dintre aceștia au așteptări pozitive de la mediul de finanțare românesc în
următorii ani.
Potrivit studiului “Percepția antreprenorilor asupra accesului la finanțare”, realizat de EY
România, în anul 2013 societățile comerciale au nevoie de credit în proporție de 49% pentru
investiții, 20% pentru capitalul circulant și 20% pentru proiectele de tip start -up.
Cele mai multe firme se orientează spre creditul bancar în ceea ce privește alegerea unei
surse de finanțare întrucât disponibilitatea băncilor com erciale în vederea acordării de împrumuturi
a început să crească. Există însă și antreprenori care nu i -au în considerare creditrea ca sursă de
finanțare, iar motivul principal nu este legat de dobânda percepută de bănci neapărat, ci de
incer titudinea lor că vor fi capabili să ramburseze ratele în viitor.
Principalele aspecte pe care o bancă comercială le i -a în considerare înainte de acordarea
unui credit de investiții pentru a se asigura că va recupera banii acordați drept finanțare sunt
istoricul și exp eriența societăților comerciale și capacitatea acestora de a arăta că sunt stabile din
punct de vedere financiar și totodată că afacerea lor are potențialul de a rezista pe piață și în
economie pe termen lung.
Pentru a putea accesa un credit de investiții o persoană juridică trebuie să poată demnonstra
că obține un profit operational, ținând cont de faptul că băncile comerciale cofinanțează un proiect
de investiție, nu îl capitalizează .
În prezent, dacă ar fi să ne poziționăm de partea băncilor comerciale, acestea susțin că duc
o bătălie competițională pentru creditarea și finanțarea IMM -urilor, fiin d dispuse să împrumute mai
mulți antreprenori, ținând cont că doar un procent de 20% dintre persoanele juridice române
apelează la un credit bancar, conform Ziar ului Financiar.
Principalul impediment identificat care îi obligă pe bancheri să se gîndească de două ori
înainte de a credita un întreprinzător este istoricul nefericit al împrumuturilor acordate înainte de
Criza Financiară din 2008, deoarece cele mai mul te credite au devenit neperformante, dar această
problem ă își pierde treptat din importanță.

47
După parerea mea pentru a egala potențialul de creditare acordat de băncile din România
fiecare participant la acest proce s ar trebui să-și asume într -un mod real locul pe care îl ocupă.
Astfel, statul ar trebui să asigure un cadru legislativ și fiscal simplu de practicat și predictibil,
băncile ar trebui să -și adapteze în mod continuu oferta de produse și servicii de creditare precum
și regulile, criteriile și ins trumentele interne de evaluare. Iar în ceea ce privește societățile
comerciale, acestea ar trebui să se axeze mai mult pe creșterea competitivității afacerii, pe inovare
și pe diferențiere.
“În contrast, sfera banilor, creditul bancar și piețele financiare rămân o provocare
formidabilă pentru teoreticieni și un mister pentru majoritatea cetățenilor.”47
În opinia mea prudența și reticența sporită a bancherilor în ceea ce privește creditarea
investițiilor societăților comerciale în special a celor mici și cu riscuri mai mari este firească
întrucât, după cum bine se poate observa pentru restul antreprenorilor băncile duc o luptă strânsă.
„Nu pledăm pentru creșterea creditării așa ca să avem creditare mai mare. Nu facem nimic,
decât să pregătim o nouă criză. Cân d creditul finanțează investiții eficiente, el contribuie la
creșterea producției potențiale. Ceea ce spuneam noi că lipsește acum. ” – Mugur Isărescu.

“Investiția este o cheltuială certă pentru un viitor incert…”

47 Articolul “ Money, bank credit, and economic cycles” , disponibil la :
https://mises.org/sites/default/files/Money_Bank_Credit_and_Economic_Cycles_De%20Soto.pdf , accesat la
data:02.07.2018 .

48
Bibliografie
Cărți:
1. Anghel, Marcel „Ma nagement financiar bancar”, Editura Matrix rom, București, 2001;
2. Boudinot, A. Și Frabot, I.C., “Tehnique et practique bancair es”, Editura Sirey, Paris, 1967;
3. Căpraru, Bogdan, “Activitatea bancară – sisteme, operațiuni și practici”, Colecția
Oeconomica, Editura C.H Beck, București, 2010 ;
4. Haranguș, Daniela, “Băncile și managementul operațiunilor bancare”, Editura A rtPRess,
Timișoara, 2006;
5. Heteș -Gavra, Iosif, “Activitatea și operațiunile instituțiilor de credit”, Editu ra Mirton,
România, 2009;
6. Kirițescu, Costin, “Sistemul bănesc al leului și precursorii săi”, vol. I, Editura
Encicl opedică, București, 1997 ;
7. Olteanu, Alexandru, ”Managementul bancar”, Editura Dareco, București, 20 03, p.196 -197.
8. Slăvescu Victor, “Marea finanță din România în vreme de război”, Ed. Cartea Ro mânească,
București, 1920 ;
9. Turcu, Ion, “Tratat de drept bancar” , Ediția a V -a, Editura Lumina Lex, București, 2004 ;
10. Zăpodeanu, Daniela , “Monedă și credit. Instituț ii monetare și de credit”, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2005;
Articole:
11. Boudreaux Karol, Cowen Tyler, Articolul The micronagic of microcredit, publicat în cadrul
Wilson Quaterly, 2008.
12. Hanga, Radu, “Povești de success ale companiilor listate la BVB”, forumul investitorilor
individuali BVB, București, 2016, disponibil la:
http://www.bvb.ro/info/forum/5%20Radu%20Hanga%20Povesti%20de%20succes%20ale
%20companiilor%20listate%20la%20bursa.pdf , accesat la data:21.01.2018;
13. “Money, bank credit, and economic cycles”, disponibil la:
https://mises.org/sites/default/files/Money_Bank_Credit_and_Economic_Cycles_De%20
Soto.pdf , accesat la data:02.07.2018.
14. Societatea românească pașoptistă și provocarea modernizării, disponibil la:
http://www.bnr.ro/Inceputurile –1053.aspx , accesat la data: 15.12.2017;

49
15. Termeni de referință în materia guvernanței corporative la nivelul Băncii Transilvania SA,
disponibil la: https://www.bancatransilvania.ro/files/guvernanta -corporativa –
bt/tr_guvernata_corporativa_bt_fin.pdf , accesat la data: 15.03.2018;
Rapoarte:
16. Raport anual 2016, Dis ponibil la http://www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx , accesat
la data : 20.01.2018 ;
17. Raport anual 2017, Disponibil la http://www.bnr.ro/Prezentare -Raport -anual -2017 –
18033.aspx , accesat la data 02.07.2018;
18. Raportul consiliului de administrație al Băncii Transilvania, disponibil la:
https://www.bancatransilvania.ro/actionari/rezultate -financiare/ , accesat la data:
03.04.2018;
19. Raportul Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania , disponibil la:
https://www.bancatransilvania.ro/files -aga/situatii -consolidate -si-individuale -la-31-
decembrie -2017/raportul_adinistratorilor_20 17.pdf , accesat la data: 16.03.2018;
Legi:
20. ***Lege nr. 312 din 28.iun.2004, Monitorul Oficial, Partea I 582 30.iun.2004, Intrare în
vigoare la 30.iul.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, disponibil la:
http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=1 , accesat la data: 27.06.2018;
21. ***Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa,
disponibil la: http://www.dreptonline.ro/stiri/detaliu_stire.php?id_stire=8137 , accesat la
data: 27.06.2017;
22. ***Legea bancară nr. 58/1998, disponibil la: http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege -nr-
58-din-5-martie -1998 -republicata -privind -activitatea -bancara -emitent -parlamentul –
publicat -n-monitorul -oficial -58774.html , accesat la data: 05.04.2018;
23. ***Ordonanța de urgență numărul 98 din 6 decembrie 2006, privind supravegherea
suplimentară a instituțiilor de credit, a societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a
socie tăților de servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor
dintr -un conglomerat financiar, disponibil la:
http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actid=3 , accesat la data: 27.06.2018;

50
24. ***Ordonanța de urgență numărul 99 din 6 decembrie 2006, privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului, disponibil la: http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actid=2 ,
accesat la data: 27.06.2018;
Pagini de internet:
25. https://dexonline.ro/definitie/credit , accesat la data: 05.04.2018;
26. http://www.finantariagricole.ro/produse/credite -apia/ , accesat la data : 10.04.2018 ;
27. http://www.bankingnews.ro/top -banci -active -profit -credite -depozite.html , accesat la data:
04.04.2018;
28. https://www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/asigurari/ , accesat la data: 20.02.2018;
29. https://www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/carduri/carduri -de-debit/ , accesat la data:
10.02.2018;
30. https://www.bancatransilvania.ro/pentr u-tine/credite/credite -pentru -investitii -imobiliare/ ,
accesat la data: 20.02.018;
31. https://www.bancatransilvania.ro/pentru -companii/imm/credite -imm/leasing/ , accesat l a
data: 21.02.2018 ;
32. http://www.zf.ro/ , accesat la data 02.07.2018 ;
33. http://bancherul.ro/ , accesat la data 02.07.2018 .

51
Anexe
Index Anexe
Anexa 1 – “Aplicație de credit IMM ”
Anexa 2 – “Declarație privind apartenența la grup ”
Anexa 3 – “Cerere deschidere cont – personae juridice”
Anexa 4 – “Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare”
Anexa 5 – “Bilanțul, balanța, recipisa societății ”
Anexa 6 – “’ Informare priv ind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procesului de
preanaliză a solicitării de creditare clienți persoane juridice/analiza cererii de produse de creditare
destinate clienților persoane juridice. ”
Anexa 7 – “Graficul de rambursare”