I. Tehnica experimentala [610963]

Introducere

I. Tehnica experimentala
I.1. Importanta, defintii.
Progresul științelor agronomice este strâns legat de cercetarea științifică și dezvoltarea
metodologiei de cercetare și experimentare din domeniul agricol. Din cele mai vechi timpuri
observația și experimentarea sunt două componente esențiale pentru evoluția științei.
Științele agricole reprezintă de fapt o generalizare a experiențelor realizate și cuprinde
legi, principii și noțiuni verificate și sistematizate prin ceea ce constituie metodologia de
cercetare într -un domeniu specializat. A studia un fenomen sau un proces, în domeniul
tehnicii experimentale agricole, înseamnă a -l înțelege, a te ridica prin ipoteze succesive de la
concretul practic, la cercetare – cunoașter e și a te întoarce din nou la practică pentru a -l
valorifica.
Experiența , în sens larg, reprezintă o încercare, executată după anumite reguli, cu
scopul de a se obține un răspuns cât mai rapid, mai clar și mai sigur (verificabil) la o
problemă științifică. Experiența dă răspuns la o serie de întrebări puse în relație cu nivelul de
cunoaștere al prezentului.
Experiențele s -au impus în cercetare prin precizia și exactitatea planificării și
executării lor. Experiențele reprezintă încercări pentru verificarea i potezelor, previziunilor,
cunoștințelor etc. în condițiile reale de implementare a acestora și se pot realiza în laborator,
case de vegetație, câmp experimental etc.
Experiența de câmp reprezintă o cultură comparativă executată conform regulilor de
tehnică experimentală, pe parcele egale ca mărime și cât mai grupate î n spațiu, planificată cu
scopul de a studia acțiunea unuia sau mai multor factori experimentali în vederea rezolvării
unor probleme specifice producț iei agricole. A efectua o experiență înseamn ă a alege, printr –
un procedeu susceptibil de a fi repetat, un element sau mai multe dintr -o mulțime dată. Un
anume rezultat (producția, elementele de productivitate, calitate, rezistența la boli și dăunători
etc.) constituie proba de baza care, în funcție de scopul urmărit, justifică alegerea făcută de
către cercetător și îi confirmă sau infirmă ipoteza de lucru. Astfel, dintr -un sortiment de soiuri
sau hibrizi, alegerea celui mai productiv soi se face pe baza unor experiențe riguroase, având
criteriul de b ază producț ia,respectând anumite reguli de tehnică experimentală care permit
reluarea aceleiaș i alegeri (experimentale) în condiții similare.
Observația este un: procedeu al cunoașterii științifice constând în contemplarea
metodică și intenționată a unui o biect sau proces (cercetare, examinare, observare, studiu).

Observația constă în examinarea subiectului sau procesului cercetat, în a cunoaște mai
multe despre acestea, a face constatări și remarci în legătură cu ce studiem.
De asemenea observarea contrib uie la obținerea de informații necesare pentru
soluționarea problemelor decizionale.
Metoda observației poate fi exploratorie sau descriptivă , utilizată pentru culegerea de
date primare referitoare la plantă, sol, fenomene și procese cercetate.
Cu ajutoru l observației se urmărește creșterea și dezvoltarea plantelor în diferite
condiții, se stabilesc metode prin care creșterea și dezvoltarea pot fi dirijate și se trag
concluzii cu privire la eficacitatea metodei folosite.
Observațiile făcute de agricultori în activitatea practică pe ogoare au fost transmise
din generație în generație, la început pe cale orală, apoi în scris și au avut un rol important în
selecția celor mai valoroase plante și în perfecționarea tehnologiilor agricole.
Observația este cea mai veche metodă, simplă, expeditivă și foarte accesibilă (nu
necesită aparatură, reactivi) dar, este subiectivă și puțin precisă.
Câmpul de experiență reprezintă instrumentul esențial de cercetare științifică agricolă,
care contribuie, prin studiul fenomene lor, la lărgirea cunoștințelor științifice. El constituie
fundamentul cel mai solid pe care se clădesc științele agronomice, deoarece este realizat
pornind de la condițiile/resursele locale și este planificat/organizat astfel încât să elimine
erorile. De a ceea, rezultatele experiențelor efectuate în alte condiții (în vase de vegetație,
fitotroane, sere etc.) trebuie să -și primească confirmarea prin “examenul” experiențelor de
câmp, plasate în condiții similare celor din producție. Acesta are 3 mari caracter istici si
anume:
1. Uniformitatea terenului, care include :
– uniformitatea solului,
– uniformitatea reliefului,
– uniformitatea tehnologiilor de cultură folosite.
2. Cunoașterea indicilor ecologici, referito ri la sol și climă .
Dintre aceștia importanță deosebită prezintă: tipul și subtipul de sol, însușirile solului
(conținutul de humus, N total, P2O5 mobil și total, K mobil, SB, SH, V, pH -ul, textura,
structura etc.), drenajul solului, nivelul apei freatice etc.
Cunoașterea condițiilor climatice: temperatura medie anuală, precipitațiile medii anuale,
caracterul ploilor și repartiția acestora în timpul anului, data primului și ultimului îngheț etc.,
contribuie de asemenea la reușita experiențelor, îndeosebi, a celor cu soiuri și hibrizi,

tratamente (îngrășăminte, erbicide, insecticide, fungicide etc.) sau lucrări agropedo –
ameliorative.
3. Mărimea și elementele de identificare.
Elementele de identificare a câmpului de experiență includ:
– denumirea câmpului,
– proiectul în cadrul căruia se execută experiențele,
– localitatea și instituția executantă și beneficiară,
– obiectivele urmărite,
– responsabili câmpului,
– schița amplasării experiențelor etc
Alegerea terenului pentru câmpul de experiență este, de asemenea, foarte importanta.
Aceasta se face astfel încât, terenul, clima și condițiile de experimentare să corespundă
scopului pentru c are se organ izează experiențele
Terenul trebuie să fie uniform, uniformitate care se testează prin observații asupra
vegetației naturale și cultivate, cartare pedologică și agrochimică.
Pentru rezultate mai bune, c u un an înainte de instalarea experiențelor, pentru
uniformizare, terenul se poate cultiva cu: orzoaică, in pentru fibră, cânepă, muștar și alte
culturi care „copiază” și exprimă foarte bine neuniformitatea terenului.
Tehnica experimentală este o metodologie de cercetare care oferă cunoștințe largi în
ceea c e privește modul de organizare a experiențelor agricole, înregistrarea datelor și
prelucrarea lor statistică, precum și interpretarea – valorificarea rezultatelor obținute.

I.2. Partile componente ale experientelor de camp

Tratamentul (sau „factorul experimental”) este reprezentat de factorul/factorii de
vegetație, condiții de mediu sau elemente de tehnologie a căror influență asupra producției și
calității acesteia se studiază în experiența de camp respectivă.
Parcela experimentala este unitat ea fundamental a experientiei de camp care primeste
un singur tratament, uniform pe intreaga suprafata.
Variantele sunt reprezentate de graduarile cantitative si calitative ale aceluiasi
tratament.
Variant a martor (standard, varianta de control, ,, martoru l netratat’’) este reprezentata
de acea graduare a tratamentului care serveste drept termen de comparative pentru celelalte
variante incercate in experienta.
Repetitia este gruparea de parcele experimentale care cuprinde o singura data toate
variantele exp erimentale.
Parcele repetitii sunt parcelele experimentale ocupate cu aceeasi varianta in toate
repetitiile.
Blocul este gruparea de parcele asezate, de regula, pe un rand, care cuprinde variante
diferite apartinand unei singure repetitii.

Coloana este gru parea de parcele experimentale asezate cap la cap, care cuprinde
variantele diferite ale unei singure repetitii.
Banda de protecti e este fasia de teren care margineste campul de experienta, cu latime
variabila si care este semanata cu aceeasi specie si soi (hybrid) cu cele existente in
experienta.
Perdelele de protectie sunt asem anatoare cu benzile de protecti e fiind semanate cu
aceeasi specie ca in experiente, asezate pe partile laterale ale campului de experienta, cu rol
de protejare a acestuia.
Drumuri le de acees intre repetitii servesc pentru intrare si intoarcerea utilajelor
agricole, avand latimi corespunzatoare acestor operatii.
Cararile despartitoare intre parcelele experimentale se practica numai la experientele
de camp semanate in randuri dese si au rolul de a limita parcelele alaturate si de a permite
accesul in vedere efectuarii observatiilor. Latimea acestora este, de regula, 50 cm.
Eliminarile frontale si laterale reprezinta portiuni frontale si laterale ale parcelei, ale
caror plante nu se ia u in considerare la stabilirea efectului tratamentului, in scopul inlaturarii
influentei marginilor si a vecinilor.
,,Golurile’’ din parcelele experimentale sunt locurile unde plantele de pe parcela
experimentala au fost distruse datorita unor cauze diferi te. Golurile pot fi sistematice si
intamplatoare.

I.3. Clasificarea experientelor

Experientele se pot cla sifica dupa mai multe criterii:

– După scopul urmărit , experiențele pot fi: preliminare (de orientare), riguroase și
demonstrative.
– După numărul fac torilor cercetați , experiențele sunt monofactoriale și polifactoriale
– După natura factorilor studiați experiențele pot fi: cu tratamente (îngrășăminte,
amendamente, erbicide, fungicide, insecticide etc.), cu soiuri și hibrizi, cu tehnologii
(convenționale , sisteme minime, semănat direct etc.) sau experiențe complexe.
– După felul plantelor și specificul terenului experiențele pot fi: experiențele cu plante
din cultura mare (cereale, leguminoase, prășitoare, plante tehnice etc.), cu plante
hortiviticole (leg ume, flori, pomi, viță de vie, arbuști etc.), experiențe pe pășuni și

fânețe, pe terenuri cu amenajări hidroameliorative (terenuri desecate, irigate,
perimetre amenajate antierozional etc.) sau experiențe în sere și solarii.
– După repetarea în timp experien țele se pot clasifica în experiențe de un ciclu de
vegetație sau mai multe.
– După repetarea în spațiu experiențele pot fi staționare sau schimbătoare, în același
câmp experimental sau în localități diferite. Experiențele organizate în același an în
localită ți diferite sau în aceeași localitate în ani diferiți sunt cunoscute sub denumirea
de experiențe în serie .

I.4. Istoricul experientelor comparative

Observațiile și încercările simple s -au făcut de la primele străduințe ale oamenilor de
a-și asigura hrana . Au făcut astfel de observații chiar și oamenii primitivi, care colectau
semințele, bulbii și rădăcinile de la plantele pe care le considerau mai productive și mai
gustoase. Tot prin încercări simple s -au orientat apoi primii agricultori asupra valorii
semințelor aduse din ținuturi îndepărtate (Săulescu,1967). Nu se poate preciza cine a executat
cele dintâi încercări în câmp; fără îndoială că idea de a face astfel de încercări este tot așa de
veche ca și dorința de a învinge greutățile apărute în agricultu ră.
Se știe că Romanii, bazându -se pe observații și încercări în câmp, au cunoscut
influența binefăcătoare, în sporirea rodniciei pământului, a gunoiului de grajd, a
îngrășămintelor verzi și a amendamentelor calcaroase. Tot ei au încercat să schimbe sămân ța
plantelor cultivate între diferite provincii și au putut astfel determina cele mai bune
proveniențe.
Încercări experimentale în câmp, mai serioase, sunt menționate în literatura de
specialitate (Dagnelie, 1984) încă în secolul al XV -lea, bazele acestor experimentări fiind
puse de Francis Bacon (1561 -1926) și Rene Descartes (1596 -1650).
Primele scrieri despre rolul observațiilor și experimentărilor în dezvoltarea cunoașterii
în agricultură au apărut în secolul al XVII -lea prin scrierile lui Johann Georg von
Zimmermann (1728 -1795) și Antoine -Laurent de Lavoisier (1743 -1794) prin care se face o
diferențiere clară între rolul observației și experimentării: “o experiență în câmp diferă de o
simplă observație care nu se descrie decât pe ea înseși, în timp ce o experiență este planificată
pentru a explica un întreg fenomen” (Zimmermann, 1774). Tot în această perioadă sunt
menționate experiențele efectuate de fondatorul celei dintâi fabrici de zahăr K. Achard care în

1786 a cultivat, în Silezia, în cadrul unor c ulturi comparative 23 de proveniențe de sfeclă spre
a alege cele mai corespunzătoare pentru fabricarea zahărului (Guș, 1986).
Tot în această perioadă s -a conștiențizat importanța demonstrării rezultatelor obținute
prin experiențe, organizarea demonstrativă a acestora fiind dictată de reglementările sociale
ale secolului XVII -XVIII. Cele mai multe experimente au fost efectuate în locațiile
particulare ale celor bogați, sau chiar locații regale și guvernamentale (Shapin, 1988).
În secolul al XVIII -lea cercet ările lui Justus von Liebig (1803 -1873) și elaborarea în
cadrul Universității din Giessen (Germania) a teoriei nutriției minerale, a determinat o mare
extindere a experiențelor de câmp, ele trebuind să aducă dovezi convingătoare asupra
necesității îngrășăm intelor în sporirea producției agricole. În această perioadă sunt începute
experiențele de lungă durată efectuate de Claude Bernard (1813 -1878), Johann Gregor
Mendel (1822 -1884) și John Bennet Lawes care împreună cu Henry Gilbert înființează în
1843 Stațiu nea Experimentală Rothamsted (Anglia). Studiile efectuate se refereau, în special,
la efectele îngrășămintelor la principalele culturi agricole și pe pajiști precum și la problema
rotațiilor. Unele dintre aceste experiențe au devenit renumite prin lunga lo r durată, ele
efectuându -se în continuare și astăzi. Experiențele efectuate în această perioadă erau efectuate
pe parcele mari (pentru a da încredere agricultorilor) și fără repetiții. S -a constatat curând că
experiențele efectuate, în astfel de condiții, duc la concluzii greșite, fiind încărcate de diferite
erori. O sursă principală de erori o constituie golurile (plantele lipsă), a căror importanță mai
ales la prășitoare a semnalat -o H. Grouven, 1868, și care a propus rectificarea producțiilor
brute, în f uncție de numărul golurilor; același autor a arătat că rezultatele unei experiențe au o
semnificație strict locală și că numai executând experiențe în mai multe localități se pot trage
concluzii cu o valabilitate generală.
O îmbunătățire a tehnicii experim entale a adus -o P. Wagner, 1880, care a evidențiat
necesitatea repetării de mai multe ori a fiecărei variante prezente într -o experiență,
argumentând că numai astfel se pot stabili limitele erorilor. O contribuție însemnată la
dezvoltarea metodelor de expe rimentare a adus G. Drechsler, 1880, prin studiile sale asupra
mărimii, formei și așezării parcelelor experimentale. Merită de asemenea să fie menționat
aportul adus de încercările lui M. Fleischer, 1891, de a determina prin așa -numitele
experiențe oarbe, neuniformitățile solului și a le elimina prin factori de corecție.
Secolul al XIX -lea este caracterizat prin extinderea domeniului experiențelor de
câmp, prin introducerea repetițiilor și a calculului probabilităților în valorificarea rezultatelor
experim entale. Extinderea domeniului experiențelor de câmp a fost consecința firească a
constatării că obținerea recoltelor mari nu este posibilă numai prin aplicarea îngrășămintelor

ci și prin metode culturale corespunzătoare și în special sistemul de lucrare a solului, precum
și utilizarea materialului biologic adecvat capabil să valorifice la maxim condițiile optime
oferite.
Folosirea calculului probabilităților în valorificarea experiențelor agricole a fost
propusă mai întâi de Rodewald și Quante în 1907. În A nglia, folosirea parcelelor
experimentale mici, dar repetate de mai multe ori în executarea experiențelor a fost introdusă,
începând din anul 1915, în urma propunerilor lui T. B. Wood & F. I. M. Stratton, 1910 și W.
B. Mercer & A. D. Hall, 1911, care au de monstrat necesitatea repetițiilor ca și a folosirii
metodelor statistice în experimentările agricole.
Th. Roemer, 1930, a fost cel care a contribuit la creșterea preciziei experiențelor de
câmp, prin perfecționarea metodicii și tehnicii experimentale prin care pot fi descoperite chiar
diferențele mici dintre variante. Un progres deosebit în metodica experimentală s -a înregistrat
datorită lui Ronald Aylmer Fisher (1890 -1963) care, în lucrările publicate în 1926, 1935,
1938 ca și cele publicate împreună cu a depții lui, colaboratori la Stațiunea de Cercetări de la
Rothamsted (Fisher și Yates, 1963), a elaborat noțiunile de așezarea randomizată a
variantelor în experiențe precum și analiza varianței.
Dezvoltarea statistici matematice oferă, pentru toți cei ce execută experiențe,
principiile general valabile pentru: planificarea și executarea experiențelor; obținerea și
prelucrarea datelor experimentale; luarea deciziilor în condiții de nedeterminare. Idea de
legături între variabilele observate în colectivităț i statistice, dezvăluită și transpusă în limbaj
matematic de școala biometrică Galton – Pearson (Pearson și Hartley, 1966) s -a constituit în
teoria corelației statistice denumită și corelație. Metoda corelației întrunește complexul întreg
de procedee și in vestigații a conexiunilor statistice, conducând la expresii numerice sintetice
ca: ecuații de regresie, coeficienți de corelație, de determinație, erori de estimare etc.
Aplicarea analizei statistice în științele biologice utilizând metoda corelației și
regresiei, presupune cunoașterea unor principii de bază a acestor procedee și a detaliilor
caracteristice domeniului de specialitate din biologie. Complexitatea legăturilor din sistemele
biologice ne constrânge la anumite simplificări, când se dorește forma lizarea matematică a
dependențelor cauzale. Profesorul olandez C. T. Witt (Copony și colab., 1980), fondatorul
școlii moderne de cercetare a sistemelor biologice prin modelare matematică dinamică a
rezumat această latură a problemei în felul următor: „Mode lele matematice sunt copii
simplificate a unor sisteme complexe pe care dorim să le studiem, pe care însă nu le putem
aborda decât sub forma conceptelor simplificate”.

Astăzi definirea experimentului agricol variază, în cadrul științelor agricole, de la o
disciplină la alta. Caracteristicile comune sunt verificarea unei ipoteze, respectiv cercetarea
unor factori experimentali. Apoi, fiecare disciplină a științelor agricole va avea metodologii
sau linii directoare pentru experimentare , în funcție de obiectu l experimentului , locul în care
experimentul se face , tratamentul sau procesul care este testat și metodele utilizate .
În prezent majoritatea experiențelor agricole sunt polifactoriale și în serie (pe mai
mulți ani și mai multe localități), ele valorificân du-se prin stabilirea semnificației diferențelor
și determinarea semnificației acțiunilor și interacțiunilor diferiților factori. Metoda analizei
varianței a devenit o metodă de bază a valorificării experiențelor, cu ajutorul ei obținându -se
ușor o imagine concisă a raportului între variabilitatea provocată de factorii experimentați și
fluctuația întâmplătoare a rezultatelor.
Începând cu anii ’80 ’ ai secolului trecut dezvoltarea metodelor de statistică
matematică – corelații, regresii, modelare matematică – ca și introducerea pe scară largă a
programelor de calculator au permis cercetării agricole să abordeze într -un mod nou
problema relațiilor între fenomenele experimentale. Astfel in 1982, Gylling Data
Management Inc, scoate pe piata soft -ul ARM ( Agricu ltural Research Manager ).
În România primele experimentări în agricultură au fost organizate la sfârșitul
secolului al XVIII -lea deși scrierile despre agricultură sau referiri în documentele vremurilor,
sunt vechi și pe teritoriul țării noastre: Arr ianus (335 î.e.n.), Plinius cel Bătrân (24 -79 e.n.)
etc. Primele scrieri cu conținut direct agricol, rezultate din observații sau simple
experimentări, au apărut în țara noastră la sfârșitul secolului al XVIII și au continuat apoi, fie
cu traduceri ale uno r cărți străine, fie sfaturi practice pentru agricultori. Pot fi menționate,
astfel: Ion Molnar („Economia stupilor”, 1785), Ion Ionescu de la Brad („Manualul de
agricultură”, Calendarul bunului cultivator”, 1818 -1891), Vlad Cârnu Munteanu (1859 -1903),
Gheorghe Maior (1855 -1935), Haralab Vasiliu (1880 -1953), Marin Chirițescu Arva (1889 –
1935), Constantin Sandu Aldea (1874 -1927), Gheorghe Ionescu Șișești (1895 -1967), Nicolae
Zamfirescu (1899 -1977), Nicolae Săulescu (1898 -1977), Amilicar Vasiliu (1900 -1994),
Irimie Staicu (1905 -1989) etc.
Cercetarea științifică în agricultură, în țara noastră, își are începuturile în secolul al
XIX-lea, în 1852, când este menționat planul pentru moșia Pantelimonului (întocmit de W.
Konzelman), arendată Școlii Naționale de Agr icultură, plan care prevedea „cercetarea unor
asolamente de 7, 8 și 10 holde, încercarea a 330 populații și soiuri de plante iconomico –
uzuale”. Acestea sunt continuate de experiențele făcute la Școala Centrală de Agricultură de

la Herăstrău la care era dir ector P. S. Aurelian (1833 -1909), precum și la Ferma Model de la
Brad (jud. Bacău), condusă de către Ion Ionescu de la Brad (1818 -1891). În anul 1886 se
înființează Stațiunea Agronomică Centrală – SAC, de la București sub conducerea lui Vlad
Cârnu -Munteanu (1858 -1903), Cornel Roman (1859 -1919) și Ion Enescu, care în 1922
publică rezultatele experiențelor efectuate la SAC în lucrarea „ 25 de ani de experiențe cu
îngrășăminte naturale și artificiale făcute la SAC din București ” – Tipografia Universală.
Între a nii 1891 -1893 se instalează primele soiuri cu sfeclă de zahăr pe terenul Stațiunii
Agronomice de la Herăstrău. În perioada 1909 -1912 se extind experiențele cu îngrășăminte
chimice, iar din anul 1920, Ministerul Agriculturii și Domeniilor organizează experi ențe pe
tot cuprinsul țării, unde se testează specii, populații, soiuri de plante cultivate și cu
îngrășăminte naturale și chimice.
Colective puternice de cercetare s -au format pe lângă instituțiile de învățământ
superior, Școala Centrală Agricolă de la He răstrău (astăzi USAMV București), Academia
Agricolă din Cluj (USAMV Cluj Napoca), Facultatea de Agronomie a Universității din Iași
(USAMV Iași) etc.
La Cluj se pot menționa, în prima jumătate a secolului XX, rezultatele cercetărilor
floristice făcute de pr of. Iuliu Prodan (1875 -1959), Ion Grințescu (1874 -1963) și prof. Al.
Buia (1911 -1964); pe cele zootehnice: prof. I. Oțetea, E. Negruțiu (1911 -1988), de
ameliorarea plantelor: V. Velican (1904 -1980), economie agrară: prof. Mihai Șerban (1887 –
1935), etc.
În perioada 1920 -1935, prof. M. Chirițescu Arva (1889 -1935) studiază zonele de
cultură a plantelor agricole, seceta și mijloacele de combatere, organizează experiențe cu
îngrășăminte și lucrările solului, efectuează pentru prima oară cercetări privind ecologi a
solului. Tot el organizează Institutul Experimental pentru Cultura și Fermentarea Tutunului
de la Băneasa.
Activitatea de cercetare agricolă și -a găsit definitiv identitatea prin înființarea, în anul
1927, a Institutului de Cercetări Agricole din Români a (ICAR) a cărui director coordonator a
fost timp de 20 de ani academicianul Gh. Ionescu Sisești.
În anul 1957 din ICAR se desprind noi unități de cercetare, ca urmare a specializării și
diversificării domeniilor abordate, astfel:
– Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea,
– Institutul de Horticultură București,

– Institutul de Legumicultură Țigănești,
– Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni,
– Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Cultura Cartofului și Sfeclei
de Zahă r Brașov,
– Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Cultura Pajiștilor Herman.
În a doua jumătate a secolului XX, se înființează noi unități de cercetare – dezvoltare
pentru acoperirea unor domenii noi, astfel:
– 1963, Institutul de Irigații și Drenaj Băn easa,
– 1966, Institutul de Cercetări pentru Mecanizarea Lucrărilor Agricole,
– 1966, Institutul de Cercetări de Îmbunătățiri Funciare,
– 1966, Institutul de Fotogrametrie, Geodezie și de Organizare a teritoriului,
– 1966, Institutul de Hidrologie și Meteorologie ,
– 1967, Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor,
– 1969, Institutul de Pedologie și Agrochimie.
Din anul 1969 se înființează Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS),
instituție care coordonează institutele de cercetări pe ramuri și zone cli matice din toată țara.
ASAS susține Centrele zonale de Încercare și Omologare a Soiurilor (CIOS), precum și
Centrele de Cercetări Biologice, stațiuni de cercetare etc., însumând în anul 1989 cca. 114
unități de cercetare la nivelul țări. După constituirea CNCSIS, în 1994, în cadrul Ministerului
Educației și Cercetării (MEC), cercetarea din învățământul universitar este coordonată, în
special, prin intermediul acestui consiliu.
Cel mai cunoscut manual, din țara noastră, care descrie metodologia de efectuare a
experiențelor de câmp este „ Câmpul de experiență ”, ediția a II -a, N. A. Săulescu și N. N.
Săulescu, apărut în 1967 la Editura Agro -Silvică din București.

II. Descrierea programului ARM
II.1.
Programul ARM, prescurtare de la Agricultural R esearch Manager, e ste un program
de analiza si calcul statistic, un software de sprijin pentru gestionarea si sintetizarea
experientelor de cercetare agricola. Este un program raspandit in toate colturile lumii, cu care
se lucreaza in peste 80 de tari, fii nd folosit inclusiv de cele mai mari companii din domeniul
agricol, pe partea de cercetare.
Este, de asemenea, o unealta importanta pentru administarea, implementarea si
validarea studiilor GLP (Good Laboratory Practice) si GEP (Good Experimental Practice ).
Este un standard recunoscut si respectat inclusiv de catre EPPO (European and
Mediterranean Plant Prote ction Organization).
Putem spune si ca ARM -ul este un limbaj universal in randul agronomilor care
lucreaza in domeniul tehnicii experimentale.
Cu aj utorul programului ARM se pot face teste de erbicide, fungicide, insecticide,
nematocide, regulatori de crestere, fertilizanti chimici si organici, substante pentru tratament
samanta.
Un aspect foarte important este acela ca inventatorul programului a lu crat in domeniul
experientelor peste douazeci de ani, astfel ca el a inteles exact nevoile cercetatorilor.

II.2.
Programul este alcatuit din mai multe rubric i, mai multe cerinte, completate de creator
si de realizator.
Meniul ARM -ului este acelasi pen tru toate tipurile de teste, exceptie facand testele de
fungicide si insecticide, care pe langa meniul standard, mai am doua rubrici.
In continuare voi prezenta acestea, cu ajutorul capturilor de ecran si cu o scurta
explicatie pentru a intelege mai bine acest program. Voi incepe cu meniul standard,urmand ca
ultimele doua capturi de ecran sa fie cele diferite.

Se incepe cu Header (antet). Aceste date sunt deja completate de catre creatorul
testului, cu ID -ul testului (fiecare test are un ID diferit), numele lui si locatia unde se va face
testul.

Urmeaza apoi Treatments. Si in aceasta rubrica, aproape fiecare coloana este
completata de catre creator.

Rubrica General Trial se va completa cu diverse date si caracteristici asupra stadiilor
testului si cu date despre amplasarea testului.

Objectives/Conclusions este completata de catre creator cu obiectivul testului si cu
concluzia de catre realizator.

Datele de contact ale creatorului, realizatorului si eventual a unui co -operator se trec
in rubr ica Contacts.

Datele referitoare la samanta semanata se trec in Crop description.

Buruienile au si ele locul lor in Pest Description.

Elemente privind dimensiunea parcelei experimentale si lucrarile efectuate se
intalnesc in rubrica Site and Des ign.

Intretinerea culturii se detaliaza in rubrica Maintenance.

Date cu privire la sol se completeaza in rubrica Soil.

Datele meteo se completeaza in rubrica Moisture.

Application contine detalii privind aplicarea tratamentului.

Date cu privire la stadiul plantei in momentul aplicarii tratamentului se completeaza
in rubrica Crop Stage at A pplication.

De asemenea, se completeaza si date despre stadiul buruienilor in mome ntul aplicarii
in rubrica Pest Stage at A pplication.

Informatii despre echipamentul de stropit, cu care se efectueaza tratamentul se
comp leteaza in rubrica Application E quipment.

Daca in momentul efectuarii tratamentului am avut probleme de orice fel, aceste a se
trec in rubrica Treatment A pplication.

Daca pe par cursul testului, am observat aspecte care merita mentionate, sau care ar
putea influenta rezultatele, acestea le notam in Notes.

Daca din diverse motive nu am putut efectua tratamentul la data la care ni s -a cerut,
acestea se trec in Deviations.

Datele care reies din observatii se trec in Assessment Data. Se incepe cu completarea
mai multor casute dispuse pe coloane, care ofera informatii despre momentele si stagiile
efectuarii observatiei; de asemenea apar date si informatii din rubricile completate anterior,
dupa care se trec datele efective.

Distribuirea aleatorie a tratamentelor pe variante se gaseste in Trial Map.

Daca dorim, cu ajutorul rubricii Schedule Tasks, ne putem face un mic calendar cu
momentele in care trebuie sa facem trat amente sau observatii, iar programul ni -l va reaminti
de cate ori il deschidem.

Informatii referitoare la bolile plantei se completeaza in rubrica Disease.

Si daunele produse de atacul insectelor se consemneaza in rubrica Insect.

Casutele cele mai importante, care trebuie completate neaparat, sunt marcate cu
culoare rosie, ori cu semnul ,,*’’, in functie de firma sau de creatorul testului.
Selectand optiunea Utilities putem avea acces la asa numitul ,,GPS Helper’’, o
asistenta GPS cu care put em gasi cu aproximatie coordonatele locatiei testului.

Optiunea Convert ne ajuta sa convertim diferite unitati de masuri.

Foarte folositor pentru a evita greseli in completarea casutelor din Assessment Data,
sunt asa numitele ,,ARM Actions Code s’’, pe care le introducem in casute pentru a ne
atentiona daca nu am completat unitatea de masura corespunzator sau am depasit limitele
acesteia. Cateva exemple de astfel de coduri:
C Scala 0 – 10
P Scala 0 – 100 (%)
R Scala 1 – 5
I Scala 1 – 6
S Scala 0 – 5
B Scala 1 – 9
M Scala 0 – 9
+ Doar valori pozitive
Y Scala DA/NU pentru 1 si 0, unde 1=DA, 0=NU.

In cazul in care am introdus o valoare in afara limitelor, programul ne afiseaza o
casuta de dialog de genul:

Unele firme cer si poz e ale campului experimental, cu fiecare varianta in parte, la un
stadiu de dezvoltare al plantei, sau la mai multe.
Cu ajutorul programului ARM putem printa informatii despre tratamentul aplicat
fiecarei variante. Aceasta foaie se pune pe un suport, care se aseaza in stanga -fata parcelei. Pe
foaie putem imprima orice informatii. Mai jos avem un exemplu:

2 II.2.1. Scala BBCH
Pentru a putea descrie fenofazele de crestere ale plantei la care trebuie facut
tratamentul, observatiile, ori pentru a prezent a correct fenofaza in care s -a facut observatia,
programul ARM utilizeaza scala generala BBCH.
Scala generala BBCH este un sistem de codare al fenofazelor tuturor plantelor mono
si dicotiledonate. Aceasta a rezultat in urma unei munci de echipa intre Cent rul German
Federal de Cercetare Biologica a Agriculturii si Padurilor (BSA), Asociatia Germana
Agrochimica (IVA) si Institutul pentru Legume si Plante Ornamentale din Germania (IGZ).
Codul decimal, care este divizat in faze primare si secundare de crestere , se bazeaza pe
binecunoscutul cod al cerealelor dezvoltat de ZADOKS et al. ( 1974 ), pentru a evita schimbari
majore de la acest cod foarte utilizat al fenofazelor de crestere. Prescurtarea BBCH vine de la
Biologische Bundesanstalt, Bundessortenamt and CHemical industry .

Principile de baza ale scalei BBCH sunt:
– Scala generala formeaza cadrul in care scalele individuale ale plantelor sau
grupului de plante sunt dezvoltate.
– Acee asi fenofaza a fiecarei specie de plante are acelasi cod.

– Pentru fiecare cod, se da o descriere, iar pentru unele stadii importante, se includ
si desene.
– Pentru descrierea fenofazei se utilizeaza caracteristici morfologice clare si usor de
recunoscut.
– Exceptand cazurile unde se indica altceva, doar dezvoltarea tulpinii este luata in
considerare.
– Fenofazele de crestere se refera la planta reprezentativa pentru o specie de plante.
Si caracteristicile speciei de plante pot fi luate in considerare.
– Valori relative referitoare la specie – și / sau dimensiuni specifice soiului final sunt
utilizate pentru indicația de dimensiuni.
– Etapele de crestere secundare 0 -9 corespund numerelor ordinale sau valorilor
procentuale. De exemplu, stadiul 3 poate reprezenta: a 3 -a frunza adevarata, al 3 –
lea frate, al 3 -lea nod, 30% din lungimea finala a plante i sau 30% din flori
deschise.
– Perioada de dupa recoltat sau depozitarea au codul 99.
– Samanta inainte de a fi semanata sau plantata are codul 00.

Organizarea scalei
Intregul ciclu de dezvoltare al plantelor este divizat in zece faze distincte de
dezvoltar e. Acestea sunt descrise folosind numere de la 0 la 9.

Scala Descrierea
0 Germinare, dezvoltarea mugurelui
1 Dezvoltarea frunzelor
2 Infratirea / formarea de muguri laterali
3 Alungirea tulpinii / cresterea rozetei
4 Dezvoltarea partilor vegetative recoltabile ale plantei
5 Aparitia inflorescentei
6 Infloritul
7 Dezvoltarea fructului
8 Fructul si samanta in parga sau la maturitate
9 Senescenta / inceputul starii dorminde

Asa cum spuneam, fiecare planta/specie de plante are o scala individua lizata, pe
modelul celei generale. Pentru a exemplifica acest lucru, am sa utilizez o mica parte din scala
BBCH a cerealelor:
Etapa principala de crestere 2: Infratirea
20 Nici un frate
21 Inceputul infratirii: primul frate detectabil
22 2 frati detectab ili
23 3 frati detectabili
2.
.
.
29 Sfarsitul infratirii
Etapa principala de crestere 5: Aparitia inflorescentei
51 Inceputul: prima inflorescenta aparuta din teaca
52 20% din inflorescente aparute
53 30% din inflorescente aparute
5.
.
.
59 Sfarsitul: i nflorescentele aparute in totalitate

II.3.
Realizatorul testului completeaza programul ARM conform cerintelor. Insa,
transmiterea datelor catre firmele, sau persoanele care au creat testul se face sub forma unui
raport, acest lucru reprezentand finalitatea testului.

Toate rubricile completate, sunt printate intr -un document Word cu ajutorul optiunii
Print Reports.

III. Modalitatea de colectare a datelor din campul de experienta pentru utili zarea acestora in
programul ARM

Pentru a utiliza programul ARM avem nevoie de date colectate din campul de
experienta. Aceste date se colecteaza de catre o persoana calificata, dupa anumite standard e si
la anumite perioade de timp.
Toate aceste date se gasesc intr -un Protocol. Fiecare firma care doreste efectuarea
unei experiente de camp, trimite alaturi de program ul ARM si acest protocol de care
realizatorul va tine cont cu strictete si dupa care se va ghida atat in efectuarea observatiilor
cat si in anumite chestiuni legate de completarea programului.
Experientele sunt de mai multe tipuri:
 Eficacitate – care urmareste efectul/eficienta unui sau mai multor produse
(erbicide , fungicide, insecticide ) si in diferite doze asupra unui spectru dat de
buruieni/boli/daunatori.
 Selectivitate – unde se urmareste comportamentul plantei (eventualele efectele
negative) la aplicarea produselor pesticide, in diferite doze (de regula, la
erbicide) .
 Remanenta – unde se urmareste efectul tratamentelor (de regula erbicide)
asupra culturilor postmergatoare ( de obicei 1 -2 ani)
In functie de natura experientei, protocoalele prezinta si ele mai multe tipuri. Desi au
o structura asemanatoare, sunt deosebite de factorul/factorii care trebuie urmariti si colectati.
Fiecare protocol incepe cu ID -ul protocolului, exp erientei , obiectivele, locatia si
numele creatorului si a celui care raspunde de experienta.
Urmeaza un tabel cu informatii despre tratamentele ce urmeaza a fi efectuate. Acesta
cuprinde numele produsului, concentratie, doza, momentul aplicarii si altele. Produsele
utilizate pot fi cele comerciale sau pot avea nume codate, fiind in testare. Un exemplu:

Nr. Tip Numele
tratamentului Conc U.M Tip Doza U.
M Cod
1 CHK Varianta Martor
2 HERB Xxxxx 960 g/l EC 1 l/ha A
3 HERB Xxxxx 960 g/l EC 1.5 l/ha A
4 HERB Yyyyy 960 g/l EC 1 l/ha A
5 HERB Yyyyy 960 g/l EC 1.5 l/ha A

Coloana Cod se refera la momentul aplicarii. Se completeaza cu litere: A,B,C,.. adica:
A- prima aplicare, B – a doua aplicare, C – a treia aplicare. Se dau informatii despre marimea
unei variante: latime, lungime, nr. de randuri. Se da si cantitatea de apa (Mix Size) cu care
vom amesteca produsele. Se mai pot da informatii despre continutul coloanelor, ce inseamna
fiecare prescurtare. Mai poate exista si o coloana numita ’’ Distrugerea culturi’’ , care poate fi
bifata sau nu, in care se mentioneaza daca dupa finalizarea observatiilor cultura se distruge
sau nu.
Informatii foarte importante sunt precizate in Ghidul Experientei (Trial Establishment
Guideline).
Aici ex ista un tabel care c ontine numele standardelor EPPO, sub denumir ea de PP.
Aceste standarde se gasesc pe site -ul EPPO si descriu buna desfasurare a cerintelor.
Nr. Ghid Descriere
1 PP 1/50(3) Buruieni in cultura de porumb
2 PP 1/152(4) Proiectarea si analiza studiilor de eva luare a eficacitatii
3 PP 1/135(4) Evaluarea fitotoxicitatii
4 PP 1/181(4) Conduita si raportarea studiilor de evaluare a eficacitatii, inclusiv GEP

Protocoalele experientelor de eficacitate contin si o lista cu buruienile tinta. Numarul
lor poate sa d ifere, ele prezinta importanta in urma numerotarii. De obicei se aleg 5 -6
buruieni, asupra carora se studiaza eficacitatea erbicidelor. Exemple:
Pest 1 Tip: W Cod: ECHCH Echinochloa crus -galli
Nume comun: Common barnyardgrass
Pest 2 Tip: W Cod: DIGSA Dig itaria sanguinalis
Nume comun: large crabgrass
Pest 3 Tip: W Cod: SETSS Setaria sp.
Nume comun: Foxtail millet
Pest 4 Tip: W Cod: AMASS Amaranthus sp.
Nume comun: Amaranth
Pest 5 Tip: W Cod: CHESS Chenopodium sp.
Nume comun: Goosefoot
Pest 6 Tip: W Cod: HIBTR Hibiscus trionum
Nume comun: Venice mallow

Dupa coduri si numele comun, buruienile se gasesc in lista de buruieni a programului
ARM.
In continuare ni se aduce la cunostiinta ca in programul ARM va trebui sa completam
date despre conditiile edafic e, date meteo, date despre aparatul de stropit utilizat, date despre
fertilizare, daca au aparut intarzieri, decalaje cu privire la momentul aplicarii.
Sunt evidentiate cateva aspecte importante in functie de natura experientiei:
– In cazul experientelor de eficacitate, nu se aplica parcelei experimentale alte
produse cu aceeasi destinatie.
– In cazul experientelor de eficacitate, in fiecare varianta se va lua in considerare
pentru efectuarea observatiilor zone le unde exista minimum 5 buruieni/plante
atacate/ m².
– Nu se iau in considerare marginile variantelor (de obicei 1 m in fiecare parte)
– In cazul experientelor de selectivitate la plantele prasitoare, acestea este
recomandat sa se mentina curate de buruieni prin prasile manuale si/sau mecanice.
Spre sfarsitul protocolului apare si cea mai importanta rubrica:
Assessments/Evaluations.
In aceasta sectiune ni se spune exact ce,cand si unde aplicam, urmarim si evaluam. In
functie de natura experientelor, aceasta rubrica poate avea diferite forme si cerinte, dupa c um
urmeaza:
– Eficacitate erbicide: se urmareste eficacicatea erbicidelor atat pe fiecare buruiana
in parte, cat si pe tot spectrul de buruieni. Se urmareste gradul de acoperire al
buruienilor luate solitar si impreuna cat si numarul fiecarei buruieni in par te. De
obicei, nu se cere recoltarea variantelor si stabilirea productiei

Data Evaluarea Varianta
A COUPLA

GROUND

GROUND Numarul fiecarei
buruieni/ m².
% grad de acoperire /
buruiana
% grad de acoperire /
toate buruienile Netratat

Netratat

Netratat
14 DA -A COUPLA
Numarul fiecarei
buruieni/ m² Netratat

GROUND

CONTRO

CONTRO % grad de acoperire /
toate buruienile
% eficacicate /
buruiana
% eficacicate / toate
buruienile Netratat

Tratat

Tratat
21-28 DA -A COUPLA

GROUND

CONTRO

CONTRO Numarul f iecarei
buruieni/ m²
% grad de acoperire /
toate buruienile
% eficacicate /
buruiana
% eficacicate / toate
buruienile Netratat

Netratat

Tratat

Tratat
In apropierea
recoltatului COUPLA

GROUND

CONTRO

CONTRO Numarul fiecarei
buruieni/ m²
% grad de acop erire /
toate buruienile
% eficacicate /
buruiana
% eficacicate / toate
buruienile Netratat

Netratat

Tratat

Tratat

A = momentul aplicarii tratamentului. In marea majoritate a cazurilor momentul aplicarii
tratamentului se specifica prin scala BBCH. Ex: A=BBCH 12 -18
COUPLA, GROUND SI CONTRO sunt ,,coduri’’ utilizate in programul ARM pentru a
descrie urmatoarele: COUPLA = plante/ m², GROUND = grad de acoperire %, CONTRO =
control.

– Eficacitate tratament samanta si fungicide: in cazul acestor experiente fiecare
varianta este semanata cu seminte tratate cu diferite produse si doze. Ulterior,
asupra unor variante vom efectua si tratamente foliare cu fungicide. Se urmaresc
vigoarea, rasarirea in comparatie cu varianta netratata, pentru ca unele substante
de tratat seminte pot provoca intarzierea rasaririi. Se urmaresc infectii si de

asemenea pagube aduse culturii si plantelor de alte fenomene decat de acestea, ca
de exemplu fitotoxicitati, cloroze, necroze in primele faze de dezvoltare.
Recoltarea variantelor si stabilirea productiei se pot cere sau nu.
Nr. Cod Descriere M U.M 011 012 B00 C00 075 089
1 AUFLPF Rasarire (vizual,
netratat=100%) 1 Plot X
2 AUFLPF Rasarire (numar 5X2
m/varianta) 10 M X
3 CVIGOR Vigoare (netratat=5) 1 Plot X
4 PHY TOX Altele (netratat=0) 1 Plot X X X X X
5 INFECT Infectie 1 Plot X X X
6 GREENT Tesut verde (frunza) 1 Plot X
7 ERTRFR Productia (kg/plot) 1 Plot X

Codurile din coloana Cod sunt utilizate in programul ARM pentru a descrie coloana
Descriere.Casutele bifate cu X reprezinta momentul in care se fac observatii.
Plot = varianta
Intr-un alt tabel se trece insemnatatea ,,codurilor’’ 011, 012,…

Nr. Cod Desciere evaluare GS Fr GS To
1 011 GS 11 in netrat at 11 11
2 012 Rasarire complete 12 12
3 B00 Aplicarea B 32 39
4 C00 Aplicarea C 39 59
5 075 GS 75 75 75
6 089 La recoltat 89 89

GS (Grow Stage) = stadiu de dezvoltare, Fr (From) = de la, To = pana la
GS 11: prima frunza desfasurata
GS 12: 2 frunze desfasurate
GS 32: nodul 2 cu cel put in 2 cm deasupra nodului 1
GS 39: frunza stindard desfasurata complet, ligula abia vizibila
GS 59: inflorescenta aparuta in totalitate

GS 75: Mediu in lapte: cariopsa atinge dimensiunea finala, are un continut laptos si este in
continuare verde
GS 89: coac ere deplina
– Selectivitate erbicide: Dupa cum spunem se analizeaza comportarea plantelor la
diferite doze ale diferitelor produse. Se urmaresc fitotoxicitatea, cloroza, necroza,
schimbari de culoare, decolorari, subtierea, vigoarea.
Nr. Cod aplicare/evaluar e Evaluare
descriere Momentul evaluarii
1 A1/EV1 1-5 BBCH 11 -12
3 EV2 1-5 21-28 DAA1
4 EV3 1-5 BBCH 59
5 EV4 1-6 La recoltat

A1 = Tratament efecutat la BBCH 11 -12
Intr-un alt tabel ni se detaliaza insemnatatea numerelor din coloanal Evaluare
descrier e.

Nr. Evaluare descriere Coduri in ARM
1 Fitotoxicitatea ca % din suprafata totala a frunzei
afectata de cloroza sau necroza, sau alt simptom
asemanator A01 General Phyto %
A02 Cloroza %
A03 Necroza %
2 Vigoarea pe o scala de la 0 la 10, unde 0=cea ma i slab
viguroasa varianta, 10=cea mai viguroasa varianta din
parcela experimentala A07 Vigoare 0 -10
3 Culoarea pe o scala de la 0 la 10, unde 0=cea mai
decolorate varianta, 10=cea mai verde varianta din
parcela experimentala A09 Culoare 0 -10
4 Subtierea pe o scala de la 0 la 10, unde 0=varianta cu
cele mai subtiri plante, 10=varianta cu cele mai bune
plante. Estimate aditional si gradul de acoperire pentru
fiecare varianta A10 Subtiere 0 -10
5 Notati minimul, maximul si majoritatea BBCH in
fiecare variant a,precum si distributia in %

6 Evaluarea productiei recoltata din mijlocul variantei C01 productie boabe
Umiditate boabe

IV. Studiul de caz pentru cultura porumb
IV.1. Protocolul si obiectivul urmarit

Obiectivul urmarit in aceasta experienta de camp este evalurea selectivitatii si
eficacitatii produselor SAE053H/01 si SAE054H/01 impotriva buruienilor din cultura de
porumb.
Asa cum mentionam in capitolul anterior inainte de a incepe transcierea datelor din
caietul de observatii in programul ARM, treb uie sa studiem atent si in detaliu protocolul
experientei de camp.
Protocolul culturii in cauza contine urmatoarele informatii:
Trial ID -BTD -15-21145 -RO23 Locatia : Sanpetru de Campie An:2015
Protocol ID -BTD -15-21145 Investigator: Bogdan Botoman
Project ID: mesotrione+nicosulfuron E Study Director: Benedicte Trouslard
Sponsor Contact: David Collinge – Sumi Agro

Tabelul cu informatii despre tratamentele ce urmeaza a fi efectuate:
Nr Tip Nume tratament Forma Doza U.M. Cod Distrugere
cultura
1 CHK Varianta netratata
2 HERB SAE053H/01 OD 1.50 l/ha A X
3 HERB SAE053H/01 OD 1.25 l/ha A X
4 HERB SAE053H/01 OD 1.00 l/ha A X
5 HERB SAE053H/01 OD 0.75 l/ha A X
6 HERB SAE054H/01 OD 1.50 l/ha A X
7 HERB SAE054H/0 1 OD 1.25 l/ha A X
8 HERB SAE054H/01 OD 1.00 l/ha A X
9 HERB SAE054H/01 OD 0.75 l/ha A X
10 HERB ELUMIS OD 1.50 l/ha A
11 HERB ELUMIS OD 1.00 l/ha A

CHK=Netratat
HERB=Erbicid OD= solutie uleioasa dispersabil a
Ghidul experientei:
Project ID: mes otrione+nicosulfuron E Tipul zonei: camp
Repetitii: 4 Unitate experimentala: 1 parcela
Tipul lucrarilor: conventional
Efectuarea in conformitate cu GEP: DA
Nr. Ghid Descriere
1 PP 1/50(3) Buruieni in cultura de porumb
2 PP 1/135(3) Evaluare fitotoxicitatii
3 PP 1/152(4) Proiectarea si analiza studiilor de evaluare a
eficacitatii

Descierea semintei:
Crop 1 Tip: C Cod: ZEAMX Zea Mays

Buruieni tinta:
Pest 1 Tip: W Cod: ECHCH Echinochloa crus -galli
Nume comun: Common barnyardgrass
Pest 2 Tip: W Cod: AGRRE Elytrigia repens
Nume comun: Quackgrass
Pest 3 Tip: W Cod: HIBTR Hibiscus trionum
Nume comun: Venice mallow
Pest 4 Tip: W Cod: CIRAR Cirsium arvense
Nume comun: Canada thistle
Pest 5 Tip: W Cod: POLCO Fallopia convolvulus
Nume comun: Wild buckwheat
Pest 6 Tip: W Cod: AMAHH Amaranthus hybridus
Nume comun: Amaranthus hybridus

Design -ul experientei:
Marimea variantei: 4 -6 randuri x 10 m (cel putin 20 m²)
Prima repetitie randomizata: DA

Distrugerea culturii: DA

Conditiile tratamentului :
Momentul aplicarii: A= BBCH 12 -18 al semintei (cea mai buna aplicare BBCH 14 -16)
Echipament: pulverizator purtat
Volumul: 200 -400 l/ha
Mentenanta generala:
Produse interzise: toate erbicidele
Mentenanta: clasica

Date de colectat:
Data Evaluarea Varian ta
A COUPLA

GROUND

GROUND Numarul fiecarei
buruieni/ m².
% grad de acoperire /
buruiana
% grad de acoperire /
toate buruienile Netratata

Netratata

Netratata
14 DA -A COUPLA

GROUND

PHYGEN

CONTRO

CONTRO Numarul fiecarei
buruieni/ m²
% grad de acoper ire /
toate buruienile
% fitotoxicitate planta

% eficacicate /
buruiana
% eficacicate / toate
buruienile Netratata

Netratata

Tratata

Tratata

Tratata
21-28 DA -A COUPLA

GROUND
Numarul fiecarei
buruieni/ m²
% grad de acoperire /
toate buruienile Netratata

Netratata

PHYGEN

CONTRO

CONTRO % fitotoxicitate planta

% eficacicate /
buruiana
% eficacicate / toate
buruienile Tratata

Tratata

Tratata
BBCH 51 -59 PHYGEN % fitotoxicitate planta Tratata
In apropierea
recoltatului COUPLA

GROUND

CONTRO

CON TRO Numarul fiecarei
buruieni/ m²
% grad de acoperire /
toate buruienile
% eficacicate /
buruiana
% eficacicate / toate
buruienile Netratata

Netratata

Tratata

Tratata

De respectat data evaluarii si intervalele dupa cum urmeaza:
Nici o toleranță până l a 3 zile de la aplicare
+/- 1 zi intre 4 -14 DAA
+/- 2 zile intre 15 -30 DAA
+/- 4 zile intre 31 -60 DAA
+/- 7 zile peste 61 DAA

Date suplimentare:
– Despre fitotoxicitate: descrieti simptomele si specificati nivelul de acceptare de
catre fermier. Faceti poze si adaptati codul simptomelor (cloroza=PHYCHL,
intarziere la inflorire=PHYDFL). Folositi procente (0%=fara toxicitate, 100=100%
toxicitate)
– Notati stadiul BBCH la fiecare observatie
– Date climatice: date zilnice: temperaturi minime si maxime, ploi, perioade .
– Informatii despre sol
– Altele…

Analiza statistica:
ANOVA (Analiza variatiei ) cu testul Newman&Keuls (prag 5%)

Datele prognozate:
Incepea planific ata a experientei (aplicarea): a prilie 2015
Completarea planificata a experientei (ultima observatie): toa mna 2015

Raport:
Observatiile: sa se furnizeze toate datele si evaluarile privind experienta de camp
Tipul: raport scris in limba engleza
Copii: o copie (format de hartie) + format PDF
Termen limita: 1 decembrie 2015

Ultima, dar nu cea din urma, informa tie oferita de protocol este harta randomizarii.

V.2.
Alegerea terenului pentru amplasarea experientei de camp, nu a fost dificila, deoarece
in cei peste 20 de ani de experienta si lucru al paman tului, parintii mei stiau exact ce spectru
de buruieni ap are in aproape fiecare parcela si cu ce probleme cauzate de acestea s -au
confruntat in trecut.
Terenul este amplasat pe raza comunei Sanpetru de Campie, in satul cu acelasi nume,
din judetul Mures, o comuna aflata aproape la jumatatea distantei dintre or asele Targu Mures
si Cluj -Napoca. Parcela este situata langa DJ 152 Raciu -Cluj-Napoca, avand coordonatele….
Ca zona agricola , comuna Sanpetru de Campie, face parte din Campia Sarmasului,
care la randul ei face parte din Campia Transilvaniei.. Este una di n cele mai bune zone
agricole al e Campiei Transilvaniei.
Regim hidric, termic, vegetatie, orografie…
Dupa alegerea terenului, am trecut la montarea experientei . Am masurat lungimea si
latimea totala a parcelei experimentale, dupa care am delimitat varian tele folosind tarusi de
lemn scrisi cu numarul variantei si a tratamentului, respectand harta randomizarii si cararile
despartitoare dintre repetitii. Fiecare varianta avand latimea de 3 m si lungimea de 10 m, iar

cararile despartitoare insumand 1,5 m, parcel experimentala avand 4 repetitii, rezulta o
lungime totala de 41,5 m si o latime totala de 30 m.
Am efectuat tratamentul la momentul precizat, iar apoi observatiile tot la momentele
precizate in protocol. Efectuarea observatiilor nu a ridicat probleme deosebite, totul
desfasurandu -se in conditii normale.
S-a trecut la trecerea datelor in ARM, fiecare transcriere facandu -se dupa colectarea
observatiilor din momentul respectiv.
Toate aceste date au fost printate din ARM sub forma unui raport.

Header:
Trial ID -BTD -15-21145 -RO23 Locatia: Sanpetru de Campie An:2015
Protocol ID -BTD -15-21145 Investigator: Bogdan Botoman
Project ID: mesotrione+nicosulfuron E Study Director: Benedicte Trouslard
Sponsor Contact: David Collinge – Sumi Agro

Treatments:
Nr Tip Nume tratament Forma Doza U.M. Cod Distrugere
cultura
1 CHK Varianta netratata
2 HERB SAE053H/01 OD 1.50 l/ha A X
3 HERB SAE053H/01 OD 1.25 l/ha A X
4 HERB SAE053H/01 OD 1.00 l/ha A X
5 HERB SAE053H/01 OD 0.75 l/ha A X
6 HERB SAE054H/01 OD 1.50 l/ha A X
7 HERB SAE054H/01 OD 1.25 l/ha A X
8 HERB SAE054H/01 OD 1.00 l/ha A X
9 HERB SAE054H/01 OD 0.75 l/ha A X
10 HERB ELUMIS OD 1.50 l/ha A
11 HERB ELUMIS OD 1.00 l/ha A

General Trial:
Study Director: Benedicte Trouslar d
Investigator: Bogdan Botoman

City: Sanpetru de Campie Country: ROU Romania
State/Prov: Mures Climate Zone: EPPOSE EPPO South East
Postal Code: 547555
Efectuarea in conformitate cu GEP: DA
Nr. Ghid Descriere
1 PP 1/50(3) Buruieni in cultura de porumb
2 PP 1/135(3) Evaluare fitotoxicitatii
3 PP 1/152(4) Proiectarea si analiza studiilor de evaluare a
eficacitatii

Objectives/Conclusions:
Obiectivul urmarit in aceasta experienta de camp este evalurea selectivitatii si
eficacitatii produselor SAE053H/0 1 si SAE054H/01 impotriva buruienilor din cultura de
porumb.
Concluzia
Contacts:
Cooperator: Pogacian Cristian Role: FALDOW Proprietar ferma
Organization: SC Alcrisagro SRL
Address: C.R.Vivu D5/15
City: Targu Mures
State/Prov: Mures
Postal Code: 540109
Country: ROU

Crop description:
Crop 1: ZEAMX Zea mays
Variety: Suarez
Planting Rate, Unit: 17 kg/ha Planting Date: Apr -30-2015
Depth, Unit: 4 cm Planting Method: SEEDED
Row Spacing, Unit: 70 cm Emergence Date: May -9-2015
Spacing Within Row, Unit: 23 cm Harvest Date: Oct -30-2016
Planting Density, Unit: 6.2 P/M2 Harvest Width:
Soil Temperature, Unit: 10 C Harvest Length:

Soil Moisture: NORMAL % Standard Moisture: 14.0
Seed Bed:FINE
Perennial Age, Unit: 1 YR
Pest Description:
Pest 1 Tip: W Cod: ECHCH Echinochloa crus -galli
Nume comun: Common barnyardgrass
Pest 2 Tip: W Cod: AGRRE Elytrigia repens
Nume comun: Quackgrass
Pest 3 Tip: W Cod: HIBTR Hibiscus trionum
Nume comun: Venice mallow
Pest 4 Tip: W Cod: CIRAR Cirsium arvense
Nume comun : Canada thistle
Pest 5 Tip: W Cod: POLCO Fallopia convolvulus
Nume comun: Wild buckwheat

Site and Design:
Treated plot Width: 3 m Site Type: FIELD
Treated Plot Length: 10 m Experimental Unit: 1 PLOT
Treated Plot Area: 30 m2 Treatments: 11 Tillage Type: CONTIL Conventional -till
Replications: 4

Maintenance:
Date: Description:
Maintenance Product Name: Rate:
Form Conc: Rate Unit:
Form Unit: Tank Mix Code:
Form Type: Tank Mix:

Soil:
% Sand: 30 % OM:3 .5 Texture: C Clay
% Silt: 30 pH: 7.0 Soil Name: Cernoziom
% Clay: 40 Fertilization Level: G good
Soil Drainage: G good

Moisture:
Overall Moisture Conditions: GOOD
Closest Weather Station: Sarmasu Distance, Unit: 15 KM

Application Description:
A
Application Date: May-21-2015
Appl. Start Time: 17:30
Appl. Stop Time: 7:00 PM
Application Method: SPRAY
Application Placement: FOLIAR
Applied By: Coprean C.
Air Temperature, Unit: 26 C
% Relative Humidity: 70
Wind Velocity, Unit: 0.4 MPS
Wind Direction: SE
Soil Temperature, Unit: 18 C
Soil Moisture: GOOD
% Cloud Cover: 60

Crop Stage At Each Application:
Crop 1 Code, BBCH Scale: ZEAMX BCOR
Stage Scale Used: BBCH
Stage Majority, Percent: 14 50
Stage Minimum, Percent: 12 30
Stage Maximum, Percent: 15 20
Diameter, Unit: 1 cm
Height, Unit: 14 cm
Height Minimum, Maximum: 10 15
Plant Foliage Height, Unit: 11 cm
Crop coverage (%): 20

Pest Stage At Each Application:
Pest 1 Code, Type, Scale: ECHCG W BBCH
Stage Majority, Percent: 14 60
Stage Minimum, Percent: 10 20
Stage Maximum, Percent: 15 20
Diameter, Unit: 0.2 cm
Height, Unit: 5 cm
Height Minimum, Maximum: 2 7

Density, Unit: 14 M2
Coverage, Unit: 4 %
Pest 2 Code, Type, Scale: AGRRE W BBCH
Stage Majority, Percent: 14 50
Stage Minimum, Percent: 10 20
Stage Maximum, Percent: 12 30
Diameter, Unit: 0.15 cm
Height, Unit: 10 cm
Height Minimum, Maximum: 8 14
Density, Unit: 18 M2
Coverage, Unit: 12 %
Pest 3 Code, Type, Scale: HIBTR W BBCH
Stage Majority, Percent: 11 40
Stage Minimum, Percent: 10 30
Stage Maximum, Percent: 12 30
Diameter, Unit: 0.1 cm
Height, Unit: 3 cm
Height Minimum, Maximum: 1.5 4
Density, Unit: 6 M2
Coverage, Unit: 3 %
Pest 4 Code, Type, Scale: CIRAR W BBCH
Stage Majority, Percent: 15 60
Stage Minimum, Percent: 10 10
Stage Maximum, Percent: 18 30
Diameter, Unit: 0.6 cm
Height, Unit: 10 cm
Height Minimum, Maximum: 7 15
Density, Unit: 4 M2
Coverage, Unit: 6 %
Pest 5 Code, Type, Scale: POLCO W BBCH
Stage Majority, Percent: 12 50
Stage Minimum, Percent: 10 20
Stage Maximum, Percent: 13 30
Diameter, Unit: 0.15 cm
Height, Unit: 7 cm
Height Minimum, Maximum: 3 9
Density, Unit: 4 M2
Coverage, Unit: 2 %

Application Equipment:
A
Appl. Equipment: EUROPULVE
Equipment Type: BACSPR
Operation Pressure, Unit: 3.0 BAR
Nozzle Type: FLAFAN
Nozzle Size: 110015VS
Nozzle Spacing, Unit: 50 CM
Nozzles/Row: 5

Band Width, Unit: 250 cm
% Coverage: 100.0
Boom Length, Unit: 60 cm
Boom Height, Unit: 40 CM
Ground Speed, Unit: 0.6 MPS
Carrier: WATER
Water Hardness (ppm CaCO3): MEDIUM
Spray Volume, Unit: 200 L/ha
Mix Size, Unit: liters
Propellant: COMAIR
Tank Mix ( Y/N): N no

Treatment Application: Nu au fost probleme
Notes: NU
Deviations: NU

Assessment Data:
Pest Type W Weed W Weed W Weed W Weed W Weed W Weed
Pest Code HIBTR CIRAR POLCO AMAHH TTTTT ECHCG
Pest Scientific Name Hibiscus trion> Cirsium arve nse Fallopia convo> Amaranthus hyb> Weed plants Echinochloa cr>
Pest Name Venice mallow Canada thistle wild buckwheat Amaranthus hyb> Weed plants Common barnyar>
Crop Code ZEAMX ZEAMX ZEAMX ZEAMX ZEAMX ZEAMX
BBCH Scale BCOR BCOR BCOR BCOR BCOR BCOR
Crop Scientific Name Zea mays Zea mays Zea mays Zea mays Zea mays Zea mays
Crop Name Corn Corn Corn Corn Corn Corn
Description UNTREATED
Part Rated PLANT P PLANT P PLANT P PLANT P PLANT P PLANT P
Rating Date Jun-4-2015 Jun-4-2015 Jun-4-2015 Jun-4-2015 Jun-14-2015 Jun-14-2015
Rating Type CONTRO CONTRO CONTRO CONTRO GROUND COUPLA
Rating Unit % % % % % /m2
Sample Size, Unit 1 m2
Number of Subsamples 1 1 1 1 1 1
Crop Stage Majority 18 18 18 18 25 25
Crop Stage Minimum/Maxim um 16 19 16 19 16 19 16 19 24 26 24 26
Crop Stage Scale BBCH BBCH BBCH BBCH BBCH BBCH
Pest Density, Unit
Footnote Number 1
SE Group No. 3 3 3 4 1 3
SE Name H-GENERAL
Rating Timing A1 A1 A1 A1 A2 A2
Days After First/Last Applic. 14 14 14 14 14 14 14 14 24 24 24 24
Trt-Eval Interval 14 DA -A 14 DA -A 14 DA -A 14 DA -A 13 DA -A 14 DA -A
Plant -Eval Interval 35 DP -1 35 DP -1 35 DP -1 35 DP -1 45 DP -1 45 DP -1
Days After Emergence 26 DE -1 26 DE -1 26 DE -1 26 DE -1 36 DE -1 36 DE -1
ARM Action Codes P P P P EC P P
Number of Decimals 1 1 1 1 1 1
Trt Treatment Rate Appl
No. Name Rate Unit Code Plot 25 26 27 28 29 30
4 SAE053H/01 1.00 l/ha A 102 60.0 70.0 70.0 80.0
201 40.0 60.0 80.0 70.0
303 60.0 70.0 70.0 80.0
406 50.0 60.0 70.0 80.0
Mean = 52.5 65.0 72.5 77.5 . .
5 SAE053H/01 0.75 l/ha A 105 50.0 60.0 70.0 70.0
206 50.0 70.0 70.0 70.0
310 60.0 60.0 60.0 80.0
409 40.0 60.0 70.0 70.0
Mean = 50.0 62.5 67.5 72.5 . .
6 SAE054H/01 1.50 l/ha A 103 60.0 80.0 70.0 90.0
204 60.0 70.0 80.0 80.0
308 60.0 80.0 80.0 90.0
401 60.0 90.0 80.0 90.0

Mean = 60.0 80.0 77.5 87.5 . .
7 SAE054H/01 1.20 l/ha A 104 60.0 60.0 70.0 80.0
211 60.0 80.0 60.0 90.0
301 50.0 70.0 70.0 80.0
404 60.0 70.0 80.0 90.0
Mean = 57.5 70.0 70.0 85.0 . .
8 SAE054H/01 1.00 l/ha A 106 60.0 60.0 60.0 80.0
208 50.0 70.0 70.0 70.0
302 50.0 80.0 60.0 80.0
403 50.0 60.0 60.0 90.0
Mean = 52.5 67.5 62.5 80.0 . .
9 SAE054H/01 0.75 l/ha A 101 40.0 60.0 60.0 70.0
207 50.0 70.0 60.0 70.0
309 50.0 70.0 60.0 80.0
411 40.0 60.0 60.0 70.0
Mean = 45.0 65.0 60.0 72.5 . .