I. REZUMAT, TERMENI CHEIE SI INCADRAREA TEMEI IN JEL … … 1 [603332]

0

CUPRINS
I. REZUMAT, TERMENI CHEIE SI INCADRAREA TEMEI IN JEL ………………………….. …………. 1
II. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 2
III. STADIUL CUNOASTERII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
IV. SCOP SI OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
V. IPOTEZE SI VARIABILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
VI. METODOLOGIA CERCETARII ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
VII. PREZENTAREA BAZEI DE CERCETARE SI A POPULATIEI ………………………….. ……………. 15
VIII. COLECTAREA SI SISTEMATIZAREA DATELOR ………………………….. ………………………….. … 18
IX. LIMITELE CERCETARII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 30
X. RECOMANDARI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
XI. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
XII. BIBLIOGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 33

1
I. REZUM AT, TERMENI CHEIE SI INCADRAREA TEMEI IN JEL

Retelele de socializare sunt definite ca o platforma pentru ca participan tii sa creeze, sa partajeze
sau sa faca schimb de informatii si sa se conecteze cu alte persoana la scara globala. Acestea
apar ca o componenta cheie de marketing in procesul de admitere in mediul universitar.Aparitia
retelelor de socializare permite unive rsitatilor sa comunice cu o voce familiara pentru generatia
milenara.
Prin aceas ta cercetare s -a urmarit sa se identifice modul in care potentialii candidati in
mediul universitar au utilizat informatiile descoperite pe diferitele canale de media online ale
universitatilor in procesul de cautare al unei institutii de invatamant superior.
Lucrarea s -a fundamentat pornind de la trei obiective specifice: (1) sa descopere factorii
care influenteaza potentialii candidati in mediul universitar, (2) sa descoper e modalitatile prin
care potentialii candidati in mediul universitar doresc sa se informeze cu privire la oferta
institutiilor de invatamant superior, (3) sa descopere in ce masura au fost influentati potentialii
candidati in mediul universitar de catre re telele de socializare in procesul de cautare al unei
universitati.
Pentru atingerea obiectivelor s -a lucrat pe trei ipoteze de cercetare care, prin intermediul
metodelor de cercetare utilizate ( metoda chestionarului si metoda analizei documentelor) si
prin intermediul instrumentului de sintetizare si analiza a datelor au fost verificate si validate.
Grupul tinta a fost format din elevii claselor terminale din liceele urmatoare: Colegiul Economic
Buzau, Colegiul National I.L. Caragiale Bucuresti si Colegiu l National Gheorghe Lazar din
Bucuresti.

JEL: M3, M31, M37
TERMENI CHEIE: retele de socializare, marketing, invatamant universitar, marketing online.

2
II. INTRODUCERE

Invatamantul superior devind o industrie foarte competitiva, universitatile sunt provocate sa
recruteze cei mai buni si stralucitori studenti. O institutie de invatamant superior trebuie sa
construiasca si sa mentina intotdeauna o prezenta publica pentru a atrage si mentine studentii in
institutie. Pentru a ajuta imaginea institutiilor de invata mant superior si pentru a mentine un
parteneriat cu comunitatea, este vital ca universitatea sa creeze o identitate puternica si
consecventa care sa o diferentieze de concurentii sai.
Departamentele de admitere din cadrul institutiilor de invatamant superi or privesc permanent
in viitor pentru a putea determina componenta viitoarelor clase de studenti admisi. In masura in
care elevii obtin mai multe acces la informatiile scoalre, prin diferite aparitii publice intentionate
sau incidentale ale scolilor in soc ial media in ultimii ani, optiunile lor de aplicare s -au extins si
concurenta de admitere a crescut. Pentru a ramane competitive , institutiile de invatamant
superior au stabilit sau vor stabili o prezenta puternica pe retelele de socializare.
Potrivit The National Association Of College Admission Counseling in toamna anului 2012,
potentialii candidati la invatamantul superior au aplicat in medie la noua universitati. Pentru a
inmatricula o clasa potrivita de student , departamentul de admitere trebuie sa i a parte la o serie
de eforturi de marketing pentru a incuraja viitori student sa isi aleaga campusul in timpul
competitiei.
Actuala lucrare de cercetare trebuia sa ne raspund ala urmatoare intrebare : “ Care este
impactul generat de promovarea online in ra ndul potentialilor candidati care isi doresc
continuarea studiilor in mediul universitarea dupa terminarea liceului?”
Generatia milenara , definite ca cei nascuti dupa nul 1980, care cauta sa intre la facultate, au
capacitatea de a viziona o varietate de m ateriale informationale atunci cand isi aleg universitatile
la care sa concureze.
In ultimii ani retelele de socializare au aparut ca o modalitate prin care potentialii candidati in
emdiul universitar se pot conecta cu universitatile intr -o maniera intamp latoare si familiar. Astfel
oferind oportunitatea acestora de a afla despre cultura universitatii si poate ii pot ajuta in viitor sa
ia o decizie daca vor participa la admiterea in aceaa universitate pe viitor.

3
III. STADIUL CUNOASTERII

Traim intr -o perioada in care suntem inconjurati de o multitudine de mesaje publicitare,
dintre care majoritatea nici nu le observam. Piata este supra saturata cu o multime de servicii si
produse, care sunt zilnic impinse in atentia potentialilor clienti.
In majoritatea cazuril or, avantajul competitiv nu se rezuma doar la un produs de calitate sau
la o idee grozava, ci este defapt marketing si o utilizare optima acestuia, instrumente care pot
decide la un nivel decisiv despre succesul sau esecul unui produs sau serviciu de pe p iata.
Exista autori care subliniaza ca institutiile de invatamant superior ar trebui comercializate
mai mult si, de asemenea, gestionate mai mult ca brandurile corporative. (Schuller & Chalupsky,
2012).
Whelan & Wohlfeil (2006) si Maringe & Carter (2007) afirma ca managerii universitari
si cadrele universitare trebuie sa considere marketingul ca pe un concept extraterestru importat
din lumea afacerilor, dar atat ca filosofie viabila, cat si ca strategie pentru dezvoltarea unui sector
de invatamant superio r care satisface nevoile clientilor de la domiciliu si internationali.
Dupa o lunga perioada de timp concentrarea exclusiva asupra mijloacelor de comunicare
traditionale, relatiile publice s -au datorat multumirii Internetului, relatii reale cu membrii
publicului , unde diverse forme de continut online permit institutiilor de invatamant superior sa
faca acest lucru, sa comunice direct cu potentialii studenti. ( Scott 2010)
Internetul a devenit o cheie esentiala sau s -ar putea spune ca cea mai strategica arm a:
aceste lucru este semnificativ, avand in vedere mediul hipercompetitiv actual, care ridica
simultan intrebarea fiabilitatii sale . ( Davidaviciene & Tolvaisas, 2011)
Semnificatia marketingului online este in prezent in crestere, deoarece putem observa
schimbari in felul in care oamenii comunica si, de asemenea, in modurile in care isi petrec timpul
liber.
Avantajul internetului ca mijloc de comunicare consta si in faptul ca ne permite sa
directionam informatii la un segment de audienta precis.Aceste fap te par importante din
perspectiva utilizarii lor in activitatile de relatii publice nu numai in sfera afacerilor, ci si in
mediul academic.

4
Watson & Noble (2007) afirma ca relatiile publice intr -un mediu online sunt in principal
despre convingerea public ului sa foloseasca acest mediu pentru a face comentarii pozitive
despre produsele si serviciile organizatiei.
Secolul XXI se confruntă cu revoluția comunicațiilor și media digitală și socială
marketingul schimbă modul în care consumatorii și utilizarea m esajelor. Marketingul digital și
social media este un fenomen care se mișcă de fapt și educatorii de marketing trebuie sa fie la
curent cu vremurile. Nu numai că instrumentele se schimbă constant, problemele legate de
instrumente se extind și ele rapid.
Marketingul este în mijlocul unei reinventări constante, tehnologiile de social media
generează modalități radica le noi de interacțiune.
Deoarece conceptul de social media este relativ nou, cercetarea asupra efectului presei
sociale și a alegerii colegiului nu a fost studiată în detaliu. Nu se știe suficient despre cât de mult
sau ce tipuri de social media influențează potențialii studenți și procesul de alegere a
colegiului. De asemenea, nu este clar dacă studenții folosesc informațiile postate pe site -urile de
socializare pentru a ajuta la informarea deciziilor lor. În plus, este nevoie de mai multe cercetări
pentru a determina dacă potențialii studenți acordă atenție site -urilor de socializare și caută
informații care să fie comunicate în acel mediu. Cel m ai important, este necesară o cercetare
suplimentară pentru a ghida instituțiile din învățământul superior cu privire la modul în care pot
folosi cel mai bine această nouă tehnologie pentru a influența alegerea colegiului. Există o
oportunitate unică de a utiliza această platformă nouă și ieftină pentru a schimba în mod
semnificativ instituțiile de învățământ superior și modul în care sunt recrutați studenții. Dacă este
utilizat în mod eficient, poate ajuta în cele din urmă să influențeze ce universitate un student
potențial alege să participe.
Social media descrie o varietate de surse noi de informații online care sunt create,
inițiate, circulate și utilizate de consumatori intenționând să se educe reciproc despre produse,
mărci, servicii, personalități ș i probleme (Mangold & Faulds, 2009).
Mangold & Faulds (2009) propun o listă cuprinzătoare de social media. Înglobează o
gamă largă de forumuri online, cu cuvânt, inclusiv bloguri, forumuri de discuții și chat -uri
sponsorizate de companie, e -mail de la con sumator la consumatori, site -uri și forumuri de rating
pentru produse sau servicii pentru consumatori, forumuri și forumuri de discuții pe Internet,
bloguri și site -uri web pentru rețele sociale.

5
Social media schimbă în mod subtil relațiile dintre organi zații și reprezentanții acestora.
Această formă de mass -media extinde atenția și gândirea participanților la procesele de
comunicare. Internetul facilitează o formă de gândire mai distribuită și plastică. Această
schimbare este mai mult decât o simplă schi mbare a modului în care citim sau o schimbare a
comportam entului nostru.
Comunicarea pe internet cu publicul țintă este un proces continuu și cu răspuns. Social
media este un fenomen destul de nou și, prin urmare, succesul depinde considerabil de
experime ntare. Organizațiile care comunică pe internet ar trebui să ia în considerare motivele: de
ce publicul țintă merge la diverse site -uri de internet; ce informații ar trebui să îi motiveze să se
întoarcă; modul în care audiențele din internet se comportă dif erit față de cele tradiționale.
Social media, un termen care descrie o gamă largă de aplicații de internet de nouă
generație, a fost problema dezbaterilor intense și a interesului comercial.
Social media descrie o varietate de surse noi de informații onli ne care sunt create,
inițiate, circulate și utilizate de consumatori intenționând să se educe reciproc despre produse,
mărci, servicii, personalități și probleme (Mangold & Faulds, 2009).
Temele centrale din această dezbatere sunt efectele social media asu pra
comportamentului uman (Barker, 2009; Kolbitsch & Maurer, 2006), aptitudinea lor ca medii
educaționale (Augustss on, 2010 ) și potențialul acestora ca instrumente de marketing
(Constantinides & Fountain, 2008)
Social media oferă o oportunitate semnificati vă universităților care utilizează platforma în
moduri inovatoare. Generația milenară este conectată și acest proiect va ajuta la determinarea
dacă media socială poate afecta alegerea colegiului. Cel mai important va ajuta la răspunsul la
întrebarea modulu i în care universitățile pot utiliza cel mai bine media socială pentru a se implica
activ și, în final, să înscrie potențiali studenți.
Apariția social media a oferit un acces sporit la informații și o abordare în timp real a
comunicării. S-a schimbat modu l în care universitățile recrutează potențiali studenți și modul în
care comunică cu publicul. West (2011) definește în mare măsură social media ca site-uri
media online precum Facebook, LinkedIn, Twitter , precum și site -uri de partajare video, cum ar
fi YouTube. Definiția poate fi extinsă pentru a include platforme de blog și comunicări bazate pe
web, cum ar fi Skype. Participanții sunt capabili să creeze, să partajeze sau să facă schimb de
informații practic și să se conecteze la alții ca niciodată.

6
În lumea în continuă schimbare a tehnologiei, social media a schimbat pentru totdeauna
modul în care comunicăm cu ceilalți. În lumea admiterilor în învățământul superior, continuă să
conteste ideea unei comunicări eficiente și oferă numeroase oportunități de c onectare cu
potențiali studenți. Această trecere în revistă a social media în admiterea în învățământul superior
explorează cercetarea utilizării de social media în instituțiile de învățământ superior și modul în
care a schimbat modul în care departamentel e de admitere recrutează potențiali studenți. În
literatura de specialitate și învățământul superior au existat trei teme predominante. Această
revizuire revizuiește mai întâi apariția rețelelor de socializare și a tinerilor, analizând în special
generația milenară. În al doilea rând, revizuirea arată modul în care media socială este utilizată în
admiterea în învățământul superior și în cele din urmă descrie cum să folosești media socială
pentru a comercializa învățământul superior.
Tamar Weinberg a descris marketingul social media (SMM) în cartea sa, The New
Community Rules: Marketing on the Social Web . Weinberg (2009) a declarat:
“Marketingul social media este un proces care permite persoanelor fizice să își promoveze site –
urile web, produsele sau servici ile prin canale sociale online și să comunice și să apeleze într -o
comunitate mult mai mare, care poate nu a fost disponibilă prin canalele de publicitate
tradiționale. ”
Social media sunt instrumente pe care multe instituții de învățământ superior le folos esc
pentru a ajunge la milioane de oameni despre instituție. Rădăcinile rețelelor de socializare își au
rădăcinile în competiția dintre bloggeri pentru a obține o influență mai mare pentru punctele lor
de vedere personale, atașat e de numele și identitățile lor. Bloggerii sunt o evoluție a grupurilor de
discuții, instrumentele conversaționale timpurii online care au fost un succes cu un grup mic de
pasionați d e calculatoare.
Universitatile au valorificat puterea comunicativa a social media pentru operatiuni si
servicii institutionale pentru a -si extinde acoperirea. (Barnes & Lescault, 2012).
Pentru majoritatea instituțiilor de invatamant superior din SUA, Facebook, YouTube,
Twitter,blogging -urile sunt instrumentele preferate de social -media, dar universită țile sunt acum
de asemenea, căutate pe Pinterest (31%), Google+ (25% ) și Instagram (16%) pentru a avansa
comunicarea și impactul comunicărilor lor.
Prin intermediul social media, universitățile recrutează studenți, angajează elevi, isi
dezvoltă brandul academic și atletic instituțional, se conecteaza cu studenții și facultățile din si in

7
afara campusului și gestionează crizele. Profesioniștii în domeniul studenților folosesc social
media pentru a îmbunătăți implicarea studentilor în activități academice și extracurriculare
(Barnes & Lescault, 2012).
În urmă cu zece ani, NACAC a publicat un raport care arată că 61 % dintre universitati
foloseau social media pentru a recruta potențiali studenți. Autorii – și mulți oameni din
departamentele de admitere al e facultatilor – au putut spune ca: Social media devenea
indispensabilă.
Unul dintre autorii studiului, Nora Ganim Barnes, a observat recent: „Social mass –
media este omniprezentă în campus. M -ar surprinde dacă ați găsi un campus care nu a fost
puternic in vestit în social media. Înscrierile sunt în general în jos și concurența este acerbă.
Barnes a raportat, de asemenea, constatarea că 41% dintre oficialii școlii „cred că pot atribui
direct o creștere a înscrierilor la eforturile lor de social media. "
Social media este alături de noi pentru a rămâne. Deci, cum pot profesioniștii de
admitere sa faca o legatura intre aceste instrumente?
În primul rând, este important să distingem modul în care utilizează potențialii studenți
Social Media versus locul în car e apelează la informații despre colegiu, subliniază Gil Rogers,
director de marketing pentru Centrul Național de Cercetare pentru Colegiu și admiterea
universității. „În timp ce elevii pot petrece câteva ore pe zi pe Instagram sau Facebook, de
exemplu, ast a nu înseamnă că acele canale sunt utilizate pentru colectarea informațiilor și luarea
deciziilor la colegiu ”, a spus el.
În timpul căutării unei universitati, elevii sunt foarte susceptibili să utilizeze site -urile
web pentru a colecta informații, urma te îndeaproape de site -uri de revizuire, potrivit Raportului
de admitere socială 2017, elaborat de Chegg, Target X și Centrul Național de Cercetare pentru
Admiterea Colegiului și Universității (NRCCUA). Abia mai târziu, studenții apelează la canalele
socia le pentru orientare,” spuse Rogers. „Social media este mai mult un factor de decizie decât
un motor de descoperire.” Pe măsură ce elevii încep să -și perfecționeze lista de școli potențiale,
ei apelează la social media pentru a înțelege cum sunt campusul și studenții. Poate cel mai
important, raportul a constatat că doi din cinci studenți folosesc social media pentru a decide ce
școală urmează.
Raportul de admitere socială din 2017 a constatat că 63% dintre studenți folosesc social
media pentru a cerceta un colegiu de care sunt interesați și 60% au urmit sau i -a plăcut un

8
colegiu pe care îl iau în considerare. Defalcarea pe canal este 68% YouTube, 67% Instagram,
63% folosesc Facebook . Calea procesului de căutare și decizie a unui student este fragmentată ",
a adăugat Sasha Peterson, CEO al TargetX. „Studenții vor începe, se vor opri și vor reporni
procesul pe mai multe canale și dispozitive. Instituțiile trebuie să fie pregătite pentru asta.
Raportul clarifică faptul că se reduc potențialele platforme.
Măsura în care instituțiile au succes și recrutează potențiali studenții au implicații
majore pentru înscrierile la colegiu, bugetele și traiul instituțional (Kuzma și Wright 2013). În
lumea de azi tehnologia a schimbat fundamental modurile instituțiilor de invatamant superior
care interacțio nează și comunică cu studenții și unul dintre primele moduri în care potențiali
studenți de colegiu interacționează cu instituțiilor de invatamant superior sunt prin intermediul
social media.
Conform unui raport al Pew Research Center (Zickuhr, 2010), 83% dintre americanii
cu vârste cuprinse între 18 și 33 de ani sunt deja utilizatori ai site -urilor de rețele sociale (SNS).
Un studiu realizat de Statistici Olanda (2011) a arătat că 91% dintre tinerii olandezi cu vârste
cuprinse între 16 și 25 de ani erau activi pe SNS în 2010. Forrester Research (Young și colab.,
2007) a prezis o creștere rapidă a cheltuielilor comerciale globale pentru social media tehnologii
(o creștere de 43% pe an), ajungând la 4,6 miliarde de dolari în 2013.
Un studiu realizat de JungleMinds (Koster & Van Gaalen, 2010) a arătat că 83% dintre
firmele olandeze angajate în marketing social și eMarketer (2010) au estimat că 80% din
Întreprinderile americane cu peste 100 de angajați vor folosi in strumente de social media în
scopuri de marketing în 2011.
Cercetările în domeniul recrutării universitare au arătat potențialul acestui marketing
atunci când este utilizat de instituțiile de învățământ superior ca instrument de recrutare a
studenților ( Gibbs, 2002 ). O temă cheie a cercetării în acest domeniu este comunicarea de
marketing, unde au fost identificate decalaje între informațiile pe care le doresc potențialii
studenți și informațiile furnizate de universități în formele lor tradiționale de co municare
(Hemsley -Brown și Oplatka, 2006). Aceste lacune indică un spațiu de îmbunătățire în domeniul
comunicării de marketing pentru învățământul superior.
Implicarea cu mijloacele de socializare ca instrument de marketing pentru învățământul
superior est e o propunere atractivă, datorită experienței pozitive de afaceri din trecut asupra

9
efectelor marketingului social media și a ratei ridicate de adopție a social media de către tânăra
generație ( Boyd, 2008).
Site-urile universitare pot oferi o bază pentru un mediu de utilizator atractiv, iar social
media este o extensie ideală pentru activități de marketing relaționale, datorită naturii lor
colaborative și interactive. Literatura pe probleme strategice, studii de caz sau cele mai bune
practici specifice ma ss-media sociale ca instrumente de marketing pentru învățământul superior
este limitată. Cu toate acestea, universitățile din SUA folosesc din ce în ce mai mult media
socială ca parte a programelor lor de marketing (Barnes & Mattson, 2009).
Hayes, Ruschm an & Walker (2009) descriu utilizarea unui sistem de rețele sociale ca
instrument de marketing de către o universitate în studiul lor de caz; au găsit o relație
semnificativă între cei care s -au conectat pe rețeaua socială și probabilitatea de a le aplica la
universitate.
Waters și colab. (2009) a constatat că organizațiile non -profit în general adoptă
profiluri de rețele de socializare, dar nu le folosesc la potențialul lor maxim pentru cultivarea
relațiilor. În Olanda, ca și în multe alte țări europene, există câteva eforturi de pionierat ale
instituțiilor de învățământ superior de a introduce social media ca parte a programelor de
recrutare a studenților. Site -urile web ale universității pot afișa link -uri către Twitter sau pe
paginile de Facebook sau p ot permite vizitatorilor să partajeze informații marcând pagini ca
favorite, prin „plăcere” sau „re -redactarea”
Utilizarea rețelelor de socializare în practicile de admitere este o modalitate de a face un
proces impersonal (sau o instituție mare) mai per sonală și o oportunitate de a oferi studenților
o imagine nemodificată a unei instituții (pe care o caută și le va obține prin orice mijloace)
pentru a -i ajuta să decidă dacă acel colegiu va fi potrivit (p. 4).
Cercetările indică faptul că studenții la vâr sta universității se află pe diverse platforme de
socializare și îi folosesc pentru a comunica social, precum și pentru a obține informații.
Un studiu de cercetare raportat de Capano , Deris și Desjardins (2012) de la
Universitatea New Hampshire din Durha m (UNH) a constatat că aproape toți studenții UNH
folosesc cel puțin o platformă de socializare cu 96% folosind Facebook și 84% dintre studenți
care folosesc YouTube.

10
Un studiu de cercetare realizat de Masterson (2013) în numele The Chronicle of Higher
Education and Salesforce , a arătat modul în care studenții folosesc în prezent media socială
atunci când aleg un colegiu:
 53% dintre studenți au spus că eforturile colegiului social media nu au influențat decizia
lor de a aplica.
 21% la sută au spus că com unicațiile de socializare de calitate superioară le -au făcut mai
interesate să aplice. Acest număr poate părea scăzut, dar pentru colegii care concurează
mai greu pentru solicitanți pe măsură ce demografia se schimbă, acesta este un grup
semnificativ de st udenți care pot fi influențați de ceea ce citesc, văd și aud online.
Studiul de mai sus arată că există o oportunitate semnificativă de a influența studenții prin
utilizarea de social media. Pe piața competitivă de astăzi, capacitatea de a captura cu 21% mai
mulți solicitanți ar putea schimba dramatic clasa admisă pentru o universitate. Dispunerea de
materiale de înaltă calitate și platforme de social media ar fi o componentă cheie în captarea
acestui grup de studenți nedecisi. Având în vedere natura dinam ică a rețelelor de socializare, este
ceva care trebuie monitorizat cu atenție și adaptat pentru a obține continuu rezultatele dorite.
Un studiu realizat de Dalfonso , Pratt și Rogers (2014) și sponsorizat de Zinch și Uversity
a arătat că 68% dintre studenț ii chestionați au folosit social media pentru colegii / universități de
cercetare, iar 70% dintre studenții au considerat că media socială are o influență moderată p ână
la extremă la căutarea lor. În plus, 73% dintre studenții chestionați au considerat că colegiile ar
trebui să a ibă o prezență pe social media.
Conform lui Masterson (2013): Întrebarea nu este dacă colegiile trebuie să fie online și să
folosească media socială pentru a comunica cu potențiali studenți, solicitanți și studenți admiși la
care l ucrează pentru a se înscrie. Ei fac. Întrebarea pentru colegii, în special pentru
departamentele de admitere, este: Cum poate o instituție să utilizeze puterea de social media –
dacă se poate valorifica ceva atât de neliniștit și de rapid – și să -l folosea scă pentru a angaja
eficient circumscripțiile pe c are dorește să le ajungă ?
În cercetările raportate de Capano , Deris și Desjardins (2012) de la Universitatea din
New Hampshire din Durham (UNH), s -a constatat că aproape toți studenții UNH folosesc cel
puțin o platformă de socializare cu 96% folosind Facebook și 84% dintre studenți folosind
YouTube. Deși studiul s -a concentrat pe UNH, este probabil ca alte universități să aibă o
implicare similară a studenților (Morris, 2013).

11
Conform cercetărilor, Dalfonso , Pratt și Rogers (2014) au arătat în Raportul Social
Media din 2014, 68% dintre respondenți au folosit social media în cercetarea lor în colegii /
universități. În plus, aproape 70% dintre respondenți au spus că media socială a fost moderat sau
extrem de influentă în căutarea colegiului / univers ității . Când au fost întrebați dacă colegiile ar
trebui să aibă prezență pe social media, 73% dintre respon denți au răspuns „da ”.
În secțiunea de comentarii a acestei întrebări, un elev a fost citat să spună ( 2014):
Îi ajută pe studenți sau posibili viitori studenți să învețe despre colegiu și să înțeleagă mediul. În
plus, studenții pot auzi adevărul de la oamenii din propria vârstă, pot compara și contrasta opinii
diferite și chiar pot păstra legătura cu priet enii din campus . În timp ce respondenții au considerat
că o prezență în social media a fost importantă, s -a stabilit, de asemenea, că doar 44% din
postările de pe site -urile de socializare sunt relevante, lăsând loc pentru îmbunătățiri .
Studiul de impact asupra deciziilor colegiului din 2011, realizat de Asociații Maguire și
Fastweb.com (2011), a examinat peste 21.000 de seniori de liceu.
Rezultatele au inclus idei despre modul în care studenții se bazează pe social media
atunci când își reduc opțiunile de colegiu. Ei au descoperit că cei mai mulți dintre studenții au
folosit aceste site -uri pentru cercetarea și evaluarea școlilor. Dintre respondenți, 57% au vizionat
un videoclip YouTube creat de școală și 53% au citit postări despre o școală pe o rețea d e
socializare.
Cercetările de marketing finalizate la Universitatea Massachusetts din Dartmouth au
arătat că, începând cu toamna anului 2008, 61% dintre birourile de admitere din universități
foloseau site -uri de rețea socială și 41% aveau bloguri, în cr eștere de la 29% și 33% din 2007
( Lipka , 2009 a)
Un sondaj efectuat în 536 de colegii în 2008 a constatat că 41 la sută dintre birourile de
admitere au păstrat bloguri și 61 la sută au menținut profiluri de rețea socială ( Lipka ,
2009). Raportul NACAC r idică unele îngrijorări cu privire la utilizarea colegiilor de social
media, în primul rând pe care nu le promovează, nu le evaluează sau nu păstrează dinamic
diverse acțiuni online. Raportul oferă sfaturi despre punctele de prezentare, spunându -le
colegii lor să -și concentreze blogurile, dar să alinieze mai mulți participanți, inclusiv studenți,
având doar supraveghere minoră.
De asemenea, recomandă pornirea blogurilor în alte limbi decât limba engleză pentru a
recruta studenți internaționali. Raportul NAC AC a constatat, de asemenea, că unele colegii nu

12
numai că folosesc media socială ca schimb de informații, ci și să adune informații pentru ei
înșiși. În 2007, 26% dintre colegii au examinat unii solicitanți cu căutări pe Web, iar 21% au
examinat pe rețelel e de socializare ( Lipka , 2009).

13
IV. SCOP SI OBIECTIVE

Scopul acestei l ucrari de cercetare este de a i dentifica modul in care potentialii candidati in
mediul universitar au utilizat informatiile descoperite pe diferitele canale de media on line ale
universitatilor in procesul de cautare al unei institutii de invatamant superior.
Obiectivele acestei lucrari de cercetare sunt urmatoarele:
1. Sa descopere factorii care influenteaza potentialii candidati in mediul universitar;
2. Sa descopere modali tatile prin care potentialii candidati in mediul universitar doresc sa se
informeze cu privire la oferta institutiilor de invatamant superior;
3. Sa descopere in ce masura au fost influentati potentialii candidati in mediul universitar de
catre retelele de so cializare in procesul de cautare al unei universitati .
V. IPOTEZE SI VARIABILE

Ipotezele prezentei lucrari de cercetare sunt :
Ipoteza 1 : Daca universitatile au conturi pe retelele de socializare atunci numarul potentialilor
studenti va creste;
Ipoteza 2: D aca retelele de socializare au un rol important ca sursa de informare atunci acestea
joaca un rol decisiv in aplicarea potentialilor studenti catre o universitate.
Ipoteza 3: Daca potentialii candidati din mediul liceal petrec cat mai mult timp pe canalel e de
media online ale universitatilor, atunci universitatile au sansa sa recruteze cat mai multi studenti;
Variabilele prezentei lucrari de cercetare sunt :
V1: numarul efectiv al potentialilor candidati in mediul universitar;
V2: timpul petrecut pe inter net de catre tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 -19 ani;
V3: Tipul universitatilor ( de stat sau private);
V4: frecventa accesarii canalelor de media online ale universitatilor;
V5: tipul retelei de socializare
V6: modul de relationare al universitatilor i n mediul online;
V7: gradul de influnetare a retelelor de socializare in cautarea unei universitati;

14
VI. METODOLOGIA CERCETARII

Pentru realizarea obiectivelor acestei lucrari de cercetare se vor folosi urmatoarele metode de
cercetare :
– metoda analizei docum entelor. În acest sens a fost efectuată o analiză a literaturii de
specialitate de la nivel național și internațional în domeniul promovarii online si a
retelelor de socializare
– Metoda anchetei pe bază de chestionar, aplicat elevilor de clasa a XII -a din c adrul
urmatoarelor licee: Colegiul Economic Buzau, Colegiul National Gheorghe Lazar
Bucuresti, Colegiul National I.L. Caragiale Bucuresti. Chestionarul cuprinde 2 parti: o
parte cu datele de identificare ale respondentului iar a doua parte din intrebari pr in care se
poate identifica modul in care potentialii candidati in mediul universitar au utilizat
informatiile descoperite pe diferitele canale de media online ale universitatilor in procesul
de cautare al unei institutii de invatamant superior. Acest ins trument cuprinde 19
intrebari inchise cu o variant a unica de raspuns si intre bari deschide, fiind aplicat online
in prezen ta mea si a dirigintelui pe parcursul orei de dirigentie saptamanale la sediile
liceelor ment ionate mai sus, durata de completare fiin d de maxim 10 minute.

15
VII. PREZENTAREA BAZEI DE CERCETARE SI A POPULATIEI

Colegiul Economic Buzău oferă elevilor din municipiu și județ accesul în mod egal la
educație și instrucție în scopul atingerii performanței individuale și colective prin formarea unor
cetățeni activi, toleranți și responsabili, educați în spirit de echipă , care să învețe pe tot parcursul
vieții pentru construirea unei cariere adaptabilă la cerințele pieței forței de muncă.
Acesta a oferit același tip de educație "standard" cu a celorlalte licee, dar a adăugat educația
europeană. Datoritã faptului că a bene ficiat de la începutul anilor '90 de parteneriate europene, la
nivel de școalã sau individual, plus valoarea a fost dată de „Proiectul Europa”. Majoritatea
profesorilor a înțeles că Europa este un proiect pentru care toatã lumea este responsabilă. Tinerii
trebuie să fie făcuți să conștientizeze că Europa este reorganizată ca o entitate culturală deschisă
către lume în care cunoștințele, competența tehnologică, cunoașterea limbi lor străine, formarea
unei noi mentalități, respectarea adevăratelor valori constitue priorități ale educației. De aceea
profesorii fac apel la conștiința elevilor când încearcă să le arate că suntem răspunzători cu toții
pentru construcția Europei. A -i învăța această responsabilitate este la fel de important ca și
procesul de predare.
Colegiul National I.L. Caragiale Bucuresti este o institutie moderna de invatamant, orientata
spre formarea unor adulti a caror personalitate sa le permita integrarea cu usur inta in cadrul
valorilor europene si mondiale. Oportunitatile oferite de institutie formarii abilitatilor, a
stimularii talentelor si integrarii intereselor tinerilor elevi sunt numeroase. Ca orice scoala de tip
european, Colegiul National “I.L. Caragiale” acorda sanse egale tuturor elevilor proveniti din
medii sociale diferite, ale caror mentalitati si culturi proprii sunt foarte diverse, si pe care ii
stimuleaza in descoperirea traditiilor, valorilor stiintifice si artistice romanesti in contextul larg al
marii culturi universale.
Colegiul National Gheorghe Lazar din Bucuresti constituie o adevărată școală a elitelor
românești de -a lungul timpului. Valorile și atitudinile care ne coordonează activitatea sunt
dorința de perfecționare continuă, atitudinea pr oactivă, calitatea informației, responsabilitatea
socială, învățământ la standarde europene. Colegiul își îndeplinește cu succes misiunea de a crea
condițiile și o atmosferă favorabilă, în cadrul activităților proiectate, dezvoltării intelectuale și
afecti ve a elevilor, contribuind la formarea absolventului lăzărist.

16
In tabelul urmator sunt prezentate profilurile si numarul studentilor inscrisi in fiecare liceul:
NUMARUL TOTAL DE ELEVI INSCRISI IN CLASA A XII -A IN ANUL SCOALAR 2019 -2020
NR
CRT PROFILURI COLEGIUL
ECONOMIC
BUZAU COLEGIUL
NATIONAL I .L.
CARAGIALE
BUCURESTI COLEGIUL
NATIONAL
GHEORGHE
LAZAR
BUCURESTI
1 ECONOMIE 140 elevi inscrisi – –
2 COMERT 56 elevi inscrisi – –
3 TURISM SI ALIMENTATIE 28 elevi inscrisi – –
4 STIINTE SOCIALE – 28 elevi insc risi 56 elevi inscrisi
5 FILOLOGIE BILINGV
GERMANA – 14 elevi inscrisi –
6 FILOLOGIE BILINGV
ENGLEZA – 28 elevi inscrisi –
7 FILOLOGIE – 56 elevi inscrisi 28 elevi inscrisi
8 FILOLOGIE BILINGV
GERMANA INTENSIV – 14 elevi inscrisi
9 MATE INFO BILINGV
ENGLEZA – 28 elevi inscrisi –
9 MATE INFO BILINGV
GERMANA – 14 elevi inscrisi –
10 MATE INFO BILINGV
GERMANA INTENSIV – 14 elevi inscrisi –
11 MATE INFO – 84 elevi inscrisi 84 elevi inscrisi
12 STIINTE ALE NATURII – – 84 elevi inscrisi
TOTAL/LICEU 224 elevi inscrisi 280 elevi inscrisi 252 elevi inscrisi
TOTAL LOCURI 756 ELEVI INSCRISI
Tabel nr 1: NUMARUL TOTAL DE ELEVI INSCRISI IN CLASA A XII -A IN ANUL SCOLAR 2019 -2020

17
Grupul tinta vizat de cercetare este alcatuit din elevii claselor terminale din liceele urmatoare:
Colegiul Economic Buzau, Colegiul National I.L. Caragiale Bucuresti si Colegiul National
Gheorghe Lazar Bucuresti.
In prezenta cercetare se pune accentul pe modul in care elevii de clasa a XII -a au utilizat
informatiile descoperite pe c analele de media online ale universitatilor in procesul lor de cautare
a unei institutii de invatamant superior.
Beneficiarii rezultatelor cercetarii sunt in principal institutiile de invatamant superior care cu
ajutorul acesteia pot sa isi ghideze strate gia de comunicare cu privire la retelele de socializare si
ii pot ajuta astfel si la orientarea campaniilor de marketing viitoare.
Unitatea de observare este reprezentata de elevii clasei a XII -a din liceele Colegiul Economic
Buzau, Colegiul National I.L. Caragiale Bucuresti si Colegiul National Gheorghe Lazar
Bucuresti. In cadrul acestor licee am regasit urmatoarele informatii: Colegiul Economic Buzau
are 9 clase de a XII -a cu 224 de elevi inscrisi, Colegiul National I.L. Caragiale Bucuresti are 9
clase de a XII -a cu 280 de elevi inscrisi si Colegiul National Gheorghe Lazar Bucuresti are tot 9
clase de XII -a cu 252 de elevi inscrisi iar totalul elevilor inscrisi in cele trei licee este de 756
elevi.
Esantionul pentru cercetare este alcatuit din 261 elevi de clasa a XII -a din liceele mentionate.
Acestea reprezinta 0.2% din totalul de 1482 de unitatiti de invatamant liceal din Romania (2018).
( sursa: insse.ro) , cu o eroare de 0.5%. Procedeul de selectie a celor 3 licee a fost aleator.

18
VIII. COLECTAREA SI SISTEMATIZAREA DATELOR

Ca urmare a aplicarii chestionarului, a fost realizata o baza de date prin intermediul Microsoft
Office Excel ce contine raspunsurile sistematizate.
In continuare, sunt prezentate, informatiile sistematizate, referitoare la structura esantionului.
La aceasta cercetare au paricipat 200 de respondenti, acestia fiind elevii de clasa a XII-a din
liceele mentionate anterior din diferite medii(urban/rural) . Conform calculului privind
dimensionarea esantionului numarul total de respondent trebuia sa fie 261 dar din motive
personale ale respondentilor si din lipsa unei perioada mai ridicata de timp a aplicarii
chestionarului, acesta a fost oferit spre completar e la 200 de respondentii reprezentativi gr upului
tinta.

Grafic nr 1: Genul, Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii

FEMININ
55% MASCULIN
45% Genul

19

Grafic nr 2: Care este mediul din care proveniti? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii

Grafic nr 3: In ce in terval de venit mediu lunar se incadreaza familia ta ? Sursa: Datele sunt rezultatele
prelucrarii proprii
URBAN
79% RURAL
21% Care este mediul din care proveniti?
14%
37% 35% 15% In ce interval de venit mediu lunar se incadreaza
familia ta ?
2000-2999 LEI
3000-4999 LEI
5000-6999 LEI
>7000 LEI

20

Grafic nr 4: Cat de des folositi urmatoarele retele de socializare ? Sursa: Datele sunt
rezultatele prelucrarii proprii 0.0% 1.0% 11.0% 33.0% 55.0%
1.0% 4.5% 14.0% 35.0% 45.5%
2.0% 5.5% 27.0% 31.5% 34.0%
10.0% 10.0% 38.0%
32.0%
10.0% 12.5% 21.0% 31.5%
24.0%
11.0% 25.5% 25.5% 24.5%
17.0%
7.5% FACEBOOK – NICIODATA
FACEBOOK – O DATA PE LUNA
FACEBOOK – O DATA PE SAPTAMANA
FACEBOOK – O DATA PE ZI
FACEBOOK – DE MAI MULTE ORI PE ZI
INSTAGRAM – NICIODATA
INSTAGRAM – O DATA PE LUNA
INSTAGRAM – O DATA PE SAPTAMANA
INSTAGRAM – O DATA PE ZI
INSTAGRAM – DE MAI MULTE ORI PE ZI
YOUTUBE – NICIODATA
YOUTUBE – O DATA PE LUNA
YOUTUBE – O DATA PE SAPTAMANA
YOUTUBE – O DATA PE ZI
YOUTUBE – DE MAI MULTE ORI PE ZI
TWITTER – NICIODATA
TWITTER – O DATA PE LUNA
TWITTER – O DATA PE SAPTAMANA
TWITTER – O DATA PE ZI
TWITTER – DE MAI MULTE ORI PE ZI
LINKEDIN – NICIODATA
LINKEDIN – O DATA PE LUNA
LINKEDIN – O DATA PE SAPTAMANA
LINKEDIN – O DATA PE ZI
LINKEDIN – DE MAI MULTE ORI PE ZI
PINTEREST – NICIODATA
PINTEREST – O DATA PE LUNA
PINTEREST – O DATA PE SAPTAMANA
PINTEREST – O DATA PE ZI
PINTEREST – DE MAI MULTE ORI PE ZICat de des folositi urmatoarele retele de socializare
FACEBOOK – NICIODATA FACEBOOK – O DATA PE LUNA FACEBOOK – O DATA PE SAPTAMANA
FACEBOOK – O DATA PE ZI FACEBOOK – DE MAI MULTE ORI PE ZI
INSTAGRAM – NICIODATA INSTAGRAM – O DATA PE LUNA INSTAGRAM – O DATA PE SAPTAMANA
INSTAGRAM – O DATA PE ZI INSTAGRAM – DE MAI MULTE ORI PE ZI
YOUTUBE – NICIODATA YOUTUBE – O DATA PE LUNA YOUTUBE – O DATA PE SAPTAMANA
YOUTUBE – O DATA PE ZI YOUTUBE – DE MAI MULTE ORI PE ZI
TWITTER – NICIODATA TWITTER – O DATA PE LUNA TWITTER – O DATA PE SAPTAMANA
TWITTER – O DATA PE ZI TWITTER – DE MAI MULTE ORI PE ZI
LINKEDIN – NICIODATA LINKEDIN – O DATA PE LUNA LINKEDIN – O DATA PE SAPTAMANA
LINKEDIN – O DATA PE ZI LINKEDIN – DE MAI MULTE ORI PE ZI
PINTEREST – NICIODATA PINTEREST – O DATA PE LUNA PINTEREST – O DATA PE SAPTAMANA
PINTEREST – O DATA PE ZI PINTEREST – DE MAI MULTE ORI PE ZI

21
Din graficele anterioare re iese faptul ca structura majoritara a esantionului este reprezentata de
persoane de gen feminin in proportie de 55% care provin din mediu urban ( 79%) cu un venit
mediu lunar familial cuprins intre 3000 si 4999 lei si folosesc preponderant Facebook ( 55%),
Instagram (45.5%) si Youtube ( 34%) de mai multe ori pe zi, cu varsta cuprinsa intre 18 -19 ani
deoarece chestionarul a fost aplicat elevilor de clasa a XII-a.
In continuare, prin utilizarea instrumentului suportt de interpretare a rezultatelor: Microsoft
Office Excell 2010, vor fi analizate datele si rezultatele obtinute in urma procesului de colectare
realizat prin intermediul metodei, fiind vizate verificarea si validarea ipotezelor.
Obiectivul 1: Sa descopere factorii care influenteaza potentialii candi dati in mediul universitar,
este validat prin interbarile Q10 si Q14 din chestionar, corelarea acestora poate fi observata prin
intermediul urmatoarelor grafice:

Grafic nr 5: Care sunt factorii principali care te -au facut sa iti doresti sa continui s tudiile in
mediul universitar? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii
11.0% 12.9% 21.0%
19.5%
17.1% 18.5%
0.0%
0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%
parintii tai sau
studii
superioareo potentiala
cariera intr-un
anumit
domeniusalariul
potentialprietenii tai
doresc sa se
inscrie la o
universitateexistenta
burselor de
merit din
cadrul
universitatilorsansele mari
de angajare
dupa
terminarea
studiilorAlteleCare sunt factorii principali care te -au facut sa iti
doresti sa continui studiile in mediul universitar?

22

Grafic nr 6: Cat de important este pentru dumneavoastra sa interactionati cu urmatoarele
persoane prin intermediul retelelor de socializare in timpul procesului de cautar e al unei
universitati? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii
5.5% 10.5% 25.5% 40.0%
18.5%
8.0% 14.0% 36.0%
27.0%
15.0%
9.5% 19.0% 31.0%
29.0%
11.5%
4.5% 8.5% 40.5%
31.0%
15.5%
2.5% 6.5% 34.0% 34.5%
22.5%
8.5% 10.0% 33.5%
26.0%
22.0%
0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%35.0%40.0%45.0%
Studentii inscrisi – DELOC IMPORTANT
Studentii inscrisi – FOARTE LIPSIT DE IMPORTANTA
Studentii inscrisi – NICI IMPORTANT, NICI LIPSIT DE IMPORTANTA
Studentii inscrisi – FOARTE IMPORTANT
Studentii inscrisi – EXTREM DE IMPORTANT
Personalul de admitere – DELOC IMPORTANT
Personalul de admitere – FOARTE LIPSIT DE IMPORTANTA
Personalul de admitere – NICI IMPORTANT, NICI LIPSIT DE IMPORTANTA
Personalul de admitere – FOARTE IMPORTANT
Personalul de admitere – EXTREM DE IMPORTANT
Alti studenti admisi – DELOC IMPORTANT
Alti studenti admisi – FOARTE LIPSIT DE IMPORTANTA
Alti studenti admisi – NICI IMPORTANT, NICI LIPSIT DE IMPORTANTA
Alti studenti admisi – FOARTE IMPORTANT
Alti studenti admisi – EXTREM DE IMPORTANT
Consilierii de orientare – DELOC IMPORTANT
Consilierii de orientare – FOARTE LIPSIT DE IMPORTANTA
Consilierii de orientare – NICI IMPORTANT, NICI LIPSIT DE IMPORTANTA
Consilierii de orientare – FOARTE IMPORTANT
Consilierii de orientare – EXTREM DE IMPORTANT
Administratorii – DELOC IMPORTANT
Administratorii – FOARTE LIPSIT DE IMPORTANTA
Administratorii – NICI IMPORTANT, NICI LIPSIT DE IMPORTANTA
Administratorii – FOARTE IMPORTANT
Administratorii – EXTREM DE IMPORTANT
Alumni – DELOC IMPORTANT
Alumni – FOARTE LIPSIT DE IMPORTANTA
Alumni – NICI IMPORTANT, NICI LIPSIT DE IMPORTANTA
Alumni – FOARTE IMPORTANT

23
Din cele 2 grafice prezentate mai sus reiese faptul ca : factorii principali care ii fac pe elevii de
clasa a XII -a sa se inscrie la o institutie de invatamant superior sunt urmator ii: salariul potential (
21%), prietenii lor care se inscriu la facultate au influenta asupra deciziei proprii ( 19.5%) si
sansele mari de angajare dupa terminarea studiilor sunt un factor decizional in alegerea unei
facultati( 18.5%). Tot pentru responden t este un factor decisional si interactionarea cu persoanele
urmatoare: studentii deja inscrisi in proportie de 40%, consilierii de orientare 31%,
administratorii universitatilor 34.5% si alti studenti admisi in proportie de 29%.
Obiectivul 2: Sa descoper e modalitatile prin care potentialii candidati in mediul universitar
doresc sa se informeze cu privire la oferta institutiilor de invatamant superior; este validat prin
interbarile Q5, Q9, Q12, Q15 SI Q16 din chestionar, corelarea acestora poate fi observa ta prin
intermediul urmatoarelor grafice.

Grafic nr 7: Cat timp utilizezi retelele de socializare pentru informarea ta cu privire la
universitatile alese? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii 12.5% 17.5% 51.5%
18.5%
0.0%10.0%20.0%30.0%40.0%50.0%60.0%
30 minute/ saptamana 45 minute/saptamana 60 minute/saptamana >60 minute/saptamanaCat timp utilizezi retelele de socializare pentru informarea ta cu
privire la universitatile alese

24
Grafic nr 8: Ce informatii ati gasit utile p e canalele de medi a online ale universitatilor in procesul
de cautare ? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii

Grafic nr 8: Corelatie intre canalele unde ar dori respondenti sa li se furnizeze informatii si
unde cauta acestia acum informatii . Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii 11.2% 10.3% 11.6% 18.5%
15.6%
13.4%
10.1% 9.3%
0.0% Ce informatii ati gasit utile pe canalele de media online ale
universitatilor in procesul de cautare ?
Informatii scolare Viata studenteasca Cluburi si organizatii studentesti
Activitati Poze Parteneriate ale universitatilor
Activitati sportive Campusuri studentesti Altele
11.8% 16.0% 11.1% 15.1% 12.5% 10.4% 10.1% 13.0% 0.0% 17.4% 15.5% 12.2% 8.5% 20.5% 10.7% 8.3% 7.0% 0.0%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%site-urile oficiale ale universitatilorliceul la care esti inscrisFacebookInstagramPinterestYoutubeLinkedInVizitele universitatilor la liceul tauAltelesite-uri oficialeFacebookInstagramPinterestLiceul la care esti inscrisYoutubeTwitterLinkedInAlteleCorelatie intre canalele unde ar dori respondenti sa li se furnizeze informatii si
unde cauta acestia acum informatii
site-urile oficiale ale universitatilor
liceul la care esti inscris
Facebook
Instagram
Pinterest
Youtube
LinkedIn
Vizitele universitatilor la liceul tau
Altele
site-uri oficiale
Facebook
Instagram
Pinterest
Liceul la care esti inscris
Youtube

25
Din graficele prezentate anterior reiese faptul ca 98% dintre respondenti au utilizat retelele de
socializare ca o sursa de informare in cautarea unei universitati, utilizand astfel retelele de
socializar e pentru informare in proportie de 51.5% 60 de minute/ saptamana foarte mult
interesandu -I informatii cu privire la activitatile universitatilor, poze si parteneriate ale acestora.
Un lucru foarte important reiese din corelatia facuta anterior in care pote ntialii candidati cauta
informatii cu precadere la liceul la care sunt inscrisi( 16%), Instagram (15.1%) si Pinterest (
12.5%) dar acestia si -ar dori sa li se furnizeze cat mai multe informatii pe urmatoarele canale:
liceul la care sunt inscrisi ( 20.5%), Facebook ( 15.5%) si site -urile oficiale ale universitatilor (
17.4), de aici denota faptul ca universitatie ofera si furnizeaza informatii pe alte canale decat cele
de interest pentru potentialii studenti.
Obiectivul 3: Sa descopere in ce masura au fost influentati potentialii candidati in mediul
universitar de catre retelele de socializare in procesul de cautare al unei universitati .
este validat prin interbarile Q11 si Q13 din chestionar, corelarea acestora poate fi observata prin
intermediul urmatoare lor grafice.

Grafic nr 9: In ce masura te influenteaza retelele de socializare in alegerea unei universitati pe
care doresti sa o urmezi? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii

1% 1%
5%
60% 33% In ce masura te influenteaza retelele de socializare in alegerea unei
universitati pe care doresti sa o urmezi?
Deloc
In foarte mica masura
Neutru
In mare masura
In foarte mare masura

26

Grafic nr 10: Cat de mult va influenteaza fiecare dintre urma toarele variante de mai jos in
procesul de cautare al unei universitati? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii 1.5% 0.5% 3.5% 17.0% 53.5%
24.0%
1.5% 4.0% 14.0% 29.0% 31.5%
20.0%
4.5% 9.0% 26.0% 35.5%
18.5%
6.5% 8.0% 20.5% 25.0%
22.0% 20.5%
4.0% 20.0% 18.5% 19.5% 19.0% 19.0%
4.0% FACEBOOK – DELOC
FACEBOOK – FOARTE PUTIN
FACEBOOK – PUTIN
FACEBOOK – NEUTRU
FACEBOOK – MULT
FACEBOOK – FOARTE MULT
INSTAGRAM – DELOC
INSTAGRAM – FOARTE PUTIN
INSTAGRAM – PUTIN
INSTAGRAM – NEUTRU
INSTAGRAM – MULT
INSTAGRAM – FOARTE MULT
YOUTUBE – DELOC
YOUTUBE – FOARTE PUTIN
YOUTUBE – PUTIN
YOUTUBE – NEUTRU
YOUTUBE – MULT
YOUTUBE – FOARTE MULT
TWITTER – DELOC
TWITTER – FOARTE PUTIN
TWITTER – PUTIN
TWITTER – NEUTRU
TWITTER – MULT
TWITTER – FOARTE MULT
LINKEDIN – DELOC
LINKEDIN – FOARTE PUTIN
LINKEDIN – PUTIN
LINKEDIN – NEUTRU
LINKEDIN – MULT
LINKEDIN – FOARTE MULTCat de mult va influenteaza fiecare dintre urmatoarele variante de mai jos in
procesul de cautare al unei universitati?

FACEBOOK – DELOC FACEBOOK – FOARTE PUTIN FACEBOOK – PUTIN FACEBOOK – NEUTRU
FACEBOOK – MULT FACEBOOK – FOARTE MULT INSTAGRAM – DELOC
INSTAGRAM – FOARTE PUTIN INSTAGRAM – PUTIN INSTAGRAM – NEUTRU INSTAGRAM – MULT
INSTAGRAM – FOARTE MULT YOUTUBE – DELOC YOUTUBE – FOARTE PUTIN
YOUTUBE – PUTIN YOUTUBE – NEUTRU YOUTUBE – MULT YOUTUBE – FOARTE MULT
TWITTER – DELOC TWITTER – FOARTE PUTIN TWITTER – PUTIN
TWITTER – NEUTRU TWITTER – MULT TWITTER – FOARTE MULT
LINKEDIN – DELOC LINKEDIN – FOARTE PUTIN LINKEDIN – PUTIN LINKEDIN – NEUTRU
LINKEDIN – MULT LINKEDIN – FOARTE MULT

27
Conform graficelor prezentate mai sus in proportie de 60% ii influenetaza retelele de socializare
in mare masura iar ca si retea de s ocializare cel mai mult ii influenteaza Facebook ( 53.5%),
Instagram(31.5%).
Ipoteza 1: Daca universitatile au conturi pe retelele de socializare atunci numarul potentialilor
studenti va creste; este validata prin interbarea Q7 si Q17 din chestionar. corelarea acestora poate
fi observata prin intermediul urmatoarelor grafice.

Grafic nr 11: Folositi retelele de socializare in procesul de cautare al unei universitati? Sursa:
Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii

Grafic nr 12: Cat timp petreci sapt amanal aproximativ pe canalele de media online ale
universitatilor alese de tine? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii 97.5%
2.5%
1 Folositi retelele de socializare in procesul de cautare al unei
universitati?
Da Nu
3.0% 12.5% 25.5% 41.5%
17.5%
15 minute 30 minute 45 minute 60 minute > 60 minuteCat timp petreci saptamanal aproximativ pe canalele de media online ale
universitatilor alese de tine?

28
Conform graficelor prezentate mai sus daca universitatile au retele de socializare cei 97.5%
dintre respondenti care folo sesc retelele de socializare in procesul de cautare al unei universitati
in proportie de 41.5% dintre acestia folosind retelele de socializare minim 60 de minute pe
saptamana, universitatile avand astfel sansa sa cretuteze cati mai multi studenti prin pos tarea cat
mai multe materiale ajutatoare si informative pentru acestea pe canalele lor de media online.
Ipoteza 2: Daca retelele de socializare au un rol important ca sursa de informare atunci acestea
joaca un rol decisiv in aplicarea potentialilor studen ti catre o universitate, este validata prin
interbarea Q11, Q12 si Q13 din chestionar. corelarea acestora poate fi observata prin intermediul
urmatoarelor grafice.
Graficul intrebarii Q12 a fost prezentat in cadrul Obiectivul 2 si graficele intrebarilor Q1 2 si Q13
au fost prezentate in cadrul Obiectuvului 3, acestea corelandu -se astfel:
98% dintre respondenti folosesc retelele de socializare ca o sursa de informare cu privire la
universitatile alese, 60% dintre respondenti sunt influentati mare masura de d e catre retelele de
socializare in alegerea unei universitati iar ca si retele propriu -zise ii influenteaza Facebook si
Instagram. Acestea jucand un rol important in procesul decisional al respondentului cu privire la
aplicarea in mediul universitar.
Ipote za 3: Daca potentialii candidati din mediul liceal petrec cat mai mult timp pe canalele de
media online ale universitatilor, atunci universitatile au sansa sa recruteze cat mai multi studenti;
este validata prin interbarea Q5, Q17, Q6 si Q8 din chestionar . corelarea acestora poate fi
observata prin intermediul urmatoarelor grafice.
Graficul intrebarii Q 5 este prezentat in cadrul Obiectuvului 2 si graficul intrebarii Q 17 este
prezentat in cadrul Ipotezei 1.
4.0% 16.5% 54.0%
25.5%
O singura data De doua ori De trei ori Mai mult de trei oriDe cate ori pe saptamana accesati canalele de media online ale
universitatilor alese?

29
Grafic nr 13: De cate ori pe saptamana accesati canalele de media online ale universitatilor
alese ? Sursa: Datele sunt rezultatele prelucrarii proprii

Grafic nr 1 4: Cat de des vizualizati urmatoarele retele de socializare a universitatilor pe care le
considerati ca o varianta de aplicare ? Sursa: Da tele sunt rezultatele prelucrarii proprii
0.5% 4.0% 15.5% 56.0%
24.0%
3.5% 7.0% 23.0% 45.5%
21.0%
6.5% 10.5% 36.5% 35.0%
11.5% 10.5% 15.0% 33.0% 32.5%
9.0% 14.0% 22.0% 25.5% 28.0%
10.5% 33.0%
25.0%
19.0%
16.5%
6.5% FACEBOOK – NICIODATA
FACEBOOK – O DATA PE LUNA
FACEBOOK – O DATA PE SAPTAMANA
FACEBOOK – O DATA PE ZI
FACEBOOK – DE MAI MULTE ORI PE ZI
INSTAGRAM – NICIODATA
INSTAGRAM – O DATA PE LUNA
INSTAGRAM – O DATA PE SAPTAMANA
INSTAGRAM – O DATA PE ZI
INSTAGRAM – DE MAI MULTE ORI PE ZI
YOUTUBE – NICIODATA
YOUTUBE – O DATA PE LUNA
YOUTUBE – O DATA PE SAPTAMANA
YOUTUBE – O DATA PE ZI
YOUTUBE – DE MAI MULTE ORI PE ZI
TWITTER – NICIODATA
TWITTER – O DATA PE LUNA
TWITTER – O DATA PE SAPTAMANA
TWITTER – O DATA PE ZI
TWITTER – DE MAI MULTE ORI PE ZI
LINKEDIN – NICIODATA
LINKEDIN – O DATA PE LUNA
LINKEDIN – O DATA PE SAPTAMANA
LINKEDIN – O DATA PE ZI
LINKEDIN – DE MAI MULTE ORI PE ZI
PINTEREST – NICIODATA
PINTEREST – O DATA PE LUNA
PINTEREST – O DATA PE SAPTAMANA
PINTEREST – O DATA PE ZI
PINTEREST – DE MAI MULTE ORI PE ZICat de des vizualizati urmatoarele retele de socializare a
universitatilor pe care le considerati ca o varianta de
aplicare ?

30
In proportie de 51.5% dintre respondent utilizeaza canalele de media online ale universitatilor
alese minim 60 de minute pe saptamana aproximativ de trei ori iar ca si retele de socializare cele
mai importante sun t Facebook (56%), Instagram (45.5%) si Youtube ( 35%) . Acesta este un
timp ridicat iar universitatile cu eforturi considerente vor recruta cat mai multi studenti cu
ajutorul canalelor de media online.
IX. LIMITELE CERCETARII

Principalele limite ale cercetar ii sunt urmatoarele: chestionarul a nu putut fi aplicat la 261 de
persoane ci la 200 deoarece elevii au lipsit din otive personale sau de sanatate dar si din cauza
timpului limitat de aplicare al chestionarului care a fost de doua saptamani.

31
X. RECOMANDARI

Ca urmare a analizei datelor si a rezultatelor cercetarii, sunt de apreciat anumite recomandari,
care au in vedere nu neaparat eficientizarea promovarii online a institutiilor de invatamant
superior, ci mai ales imbunatatirea intregii strategii de comunicare.
O prima recomandare se refera la repetarea unui studio similar cu sondajul efectuat pe un
esantion mai larg, cu prelevare de rezultate aleatorii si la o scara mai mare pe mai multe institutii
de invatamant liceal, ar putea ajuta la informar ea institutiilor de invatamant superior despre ceea
ce ar fi mai eficient pentru potentialii candidati. Deoarece tipurile de platform si interesul pentru
interactiunea cu fiecarea platform se schimba rapid, ar fi important sa se studieze incontinuu care
este strategia corecta pentru prezenta institutiilor de invatamant superior pe canalele de media
online.
Impartasirea acestei cercetari la nivel national prin oportunitati de dezvoltare profesionala sau
conferinte ar putea ajuta la informarea institutiilor d e invatamant superior cum sa utilizeze cel
mai bine aceasta tehnologie care se schimba foarte rapid.
De asemenea, consider ca este oportun ca, este necesar ca fiecare institutie de invatamant
superior sa creeze linii directoare pentru utilizarea social med ia si pentru a evita dezechilibre dar
si pentru a intelege procesul retelelor de socializare. Liniile directoare de socializare vor ajuta la
controlul si la reducerea dezorganizarii si va oferi o anumite ordine functionala in eforturile de
diseminare a inf ormatiilor ale institutiilor de invatamant superior.
Politica de social media din orice instituttie de invatamant superior va avea impact asupra
majoritatii universitatii deoarece facultatea si administratia care utilizeaza retelele de socializare
vor treb ui sa isi reorienteze propriile strategii de social media.
Diferite elemente constitutive care folosesc retelele de socializare la universitate trebuie sa fie
instruiti si sa inteleaga foarte bine pozitia universitatii privind utilizarea retelelor de socia lizare.

32
XI. CONCLUZII

Dupa cum s -a demonstrate pe parcursul acestei lucrari de cercetare, modul in care potentialii
candidati in mediul universitar au utilizat informatiile descoperite pe diferitele canale de media
online ale universitatilor in procesul de cautare al unei institutii de invatamant superior este unul
destul de usor de inteles.
Rezultatele cercetarii, au evidentiat ca, la nivelul celor 200 de respondent chestionati factorii
principali care ii fac sa se inscri e la universitate sunt : salariul potential, prietenii care aplica la o
facultate dar si sansele mari de angajare dupa terminarea facultatii. Acesti factori joaca un rol
foarte important in procesul decisional al fiecarui elev de clasa a XII-a care doreste sa urmeze o
facultate.
Utilizarea în creștere a social media de către s tudenții autohtoni digitali din învățământul
superior necesită mai multă atenție din partea ambilor cercetători și factorii de decizie. Facultatea
este foarte conștientă de utilizar ea social media și de utilizare pe ei în mod regulat în viața
personală. De asemenea, universitatile văd o mare valoare folosind media socială în scopuri
academice .
De asemenea, este foarte important de luat in calcul ca aproximativ 60 de minute pe saptamana
sunt vizualizate retele de socializarea ale universitatilor de catre potentiali candidati dar si 98%
dintre repondenti utilizeaza aceste retele in scop informative fiind astfel influentati, intr-un
procent destul de ridicat, in decizia de inscribe la o institutie de invatamant superior.
Instituiile de invatamant superior ar trebui sa tina seama de schimbarea continua a
comportamentului tinerilor dar si schimbarile tehnologice de zi cu zi. Daca strategiile lor de
comunicare, in ceea ce priveste canalele de media online sunt bine structurate si conturate
candidatii institutiilor vor creste astfel tinerii isi vor continua studiile in mediul universitar intr-
un procent foarte ridicat o facultate.

33
XII. BIBLIOGRAFIA
 Augustsson, G. (2010). W eb 2.0, pedagogical support for reflexive and emotional social
interaction among Swedish students. The Internet and Higher Education, 13(4), 197 -205.
 Barker, V. (2009). Older Adolescents' Motivations for Social Network Site Use: The
Influence of Gender, Gr oup Identity, and Collective Self -Esteem. CyberPsychology &
Behavior, 12 (2), 209 -213.
 Boyd, D. (2008). Why Youth (Heart) Social Network Sites: The Role of Networked
Publics Youth, Identity, and Digital Media , 119 –142. Cambridge: The MIT Press.
 Capano, N., Deris, J., & Desjardins, E. (2012). Social networking usage and grades
Among College Students. Accesat din urmatorul link
http://www.unh.edu/news/docs/UNHsocialmedia.pdf la data de 05 Noiembr ie 2019.
 Constantinides, E., & Fountain, S. J. (2008). Web 2.0: Conceptual foundations and
marketing issues. Journal of Direct, Data and Digital Marketing Practice, 9(3), 231 -244.
 Dalfonso, J.D., Pratt, A., and Rogers, G. (2014). Digital, social, mobile: 2014 soc ial
admissions report. Accesat din urmatorul link
http://www.uversity.com/downloads/presentations/2014 -Social -Admissions -Report –
Webinar.pdf la data de 05 Noiembrie 2019.
 Davidavičienė, V. & Tolvaišas, J. (2011). Measuring Quality of E -commerce Web Sites:
Case of Lithuania, Economics & Management , Vol. 16,723 -729.
 eMarketer. (2010). How Many Marketers Are Using Social Media? Accesat la data d e 20
Octombrie 2019 din acest link: http://www.emarketer.com/Article.aspx?R=1008092
 lGanim -Barnes, N. & Lescault, A. (2012). Social media adoption soars as higher -ed
experiments and reevaluates its use of new com munications tools. Accesat la acest link:
http://sncr.org/sites/default/files/higherEd.pdf la data de 05 Noiembrie 2019.
 Ganim -Barnes, N. (2009). Reaching the wired generation: How social media is changing
college admission.Accesat la acest link http://www.nacacnet.org/research/research –
data/Research%20Member%20Only/SocialMediaDiscussionPaper.pdf in data de 20
Octombrie 2019.
 Gibbs, P. (2002). From the invisible hand to the invisible handshake: marketing higher
education. Research in Post -Compulsory Education, 7(3), 325 -338.

34
 Global enterprise Web 2.0 market forecast: 2007 to 2013. Cambridge, USA: Forrester
Research. Zickuhr, K. (2010). Generations 2010. Washington D.C., USA: Pew Research
Center.
 Hayes, T. J., Ruschman, D., & Walker, M. M. (2009). Soc ial Networking as an
Admission Tool: A Case Study in Success. Journal of Marketing For Higher Education,
19(2), 109 -124.
 Hemsley -Brown, J., & Oplatka, I. (2006). Universities in a competitive global
marketplace: A systematic review of the literature on hig her education marketing.
International Journal of Public Sector Management, 19(4), 316 -338.
 Kolbitsch, J., & Maurer, H. (2006). The transformation of the web: How emerging
communities shape the information we consume. Journal of Universal Computer Science,
12(2), 187 -213.
 Koster, B., & Van Gaalen, M. (2010). Social Media Update 2010. Amsterdam, the
Netherlands: Jungle Minds.
 Kuzma, J. M., & Wright, W. (2013). Using social networks as a catalyst for change in
global higher education marketing and recruiting. International Journal of Continuing
Engineering Education and Life -long Learning, 23, 53 –66.
 Lipka, S. (2009). Colleges ―Don„t Own the Conversation Anymore.‖ Chronicle of
Higher Education, 55(35), A4.
 Lipka, S. (2009, April 29). Social media in admissions : No longer a choice. Chronicle of
Higher Education. Accesat la acest link http://chronicle.com/blogs/wiredcampus /social –
media -in-admissions -no-longer-a-choice/4655 la data de 20 Octombrie 2019.
 Mangold, W. G. & Faulds, D. J. (2009) Social media: The new hybrid element of the
promotion mix, Business Horizons, 52c(4), 357 -365.
 Maringe, F. & Carter, S. (2007). International Students' Motivations for Studying in UK
HE: Insights into the Choice and Decision Making of African Students, International
Journal of Educational Management, 21(6), 459 – 475.
 Masterson, K. (2013). The Chronicle of Higher Education and Salesforce. College
Admi ssions in the Social Media Age. Accesat la acest link
from:http://results.chronicle.com/CollegeAdmissions2013?elid=CollegeAdmissionsPrint
1 in data de 01 Noiembrie 2019.

35
 Schüller, D. & Chalupský, V. (2012). Marketing Communication Management of Higher
Education Institutions, A cta Universitatis Bohemiae Meridionales. 15(2), 61 -69
 Scott, D. M. (2010). The New Rules of Marketing and PR. New Jersey: John Wiley &
Sons.
 Waters, R. D., Burnett, E., Lamm, A., & Lucas, J. (2009). Engaging stakeholders through
social networking: How nonp rofit organizations are using Facebook. Public Relations
Review, 35(2), 102 -106.
 Watson, T. & Noble, P. (2007). Evaluating Public Relations: A Best Practice Guide to
Public Relations Planning, Research and Evaluation.London: Kogan Pages Martínez
Alemán, An a M. “Social Media go to college”, 2014
 Weinberg, T. (2010). The new community rules: Marketing on the social web.
Sebastobol, CA: O„Reilly.
 West, C. (2011). You're on Facebook… Now What?. International Educator (1059 -4221),
20(3), 88 -92.
 Whelan, S. & Wohl feil, M. (2006). Communicating Brands through Engagement with
„Lived‟ Experiences, Brand Management, 13(4/5), 313 -29.