I. PREZENȚA FENOMENULUI FAKE NEWS ÎN MASS MEDIA [630724]

Cuprins

ARGUMENT
I. PREZENȚA FENOMENULUI “FAKE NEWS” ÎN MASS MEDIA
CONTEMPORANĂ ȘI EFECTELE SALE ASUPRA
CONSUMATORULUI DE ȘTIRI ………………………….. ………………………….. …… 5
I.1 Fenomenul apariției știrilor false și categorii ale acestora ……………………… 5
I.2 Factori actuali ai dezinformării ………………………….. ………………………….. …… 6
1.3 Modalități de lansar e în epoca contemporană ………………………….. …………… 8
I.4 Criterii de identificare a știrilor false ………………………….. ……………………….. 9
II. STRATEGII DE DIMINUARE A “FAKE NEWS” ȘI IMPACTUL
ACESTORA ASUPRA SOCIETĂȚII MODERN ………………………….. ………. 11
II.1 Impactul “ fake – news” asupra societății contemporane ……………………. 11
II.2 Strategii lansate de c ătre U.E privind combaterea fenomenului ‘’ Fake
news” ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 12
II.3 Studii și sondaje realizate la nivel European privind lupta împotriva
dezinformării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 15
III. AMBULANȚA NEAGRĂ ………………………….. ………………………….. ……….. 16
III.1 Momentul apariției și scopul lansării în mass -media ………………………….. 16
III.2 Modalitatea de lansare ………………………….. ………………………….. ………….. 17
III.3 Comportamentul cititorilor cu privire la apariția știrii ………………………… 18
III.4 Efecte imediate asupra societății contempora ne ………………………….. ……. 19
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂ RI………………………….. ………………………….. .. 27

BIBLIOGRAFIE
ANEXE

4

ARGUMENT

Decizia abordării acestui subiect, a fost una destul de simplă, deoarece, am considerat
că fenomenul „fake news„ a luat o amploare destul de mare în ultimii ani la nivel global, fiind
un instrument ce poate naște mereu controverse. Un alt temei al abordării acesteia îl reprezintă
actualitatatea subiectului și impactul puternic asupra societăț ii moderne. Luând în considerare
faptul că tehnologia evoluează într -un mod amețitor, tot aceasta riscă să ne transforme în niște
adevarate mașinării care își lasă viața condusă de catre diferite persone. Scopul acestora este
de a manipula, controla sau a pătrunde în viața privată a persoanelor, fără ca aceștia să fie
conștienți la abuzurile de care pot fi supuși. Mass -media contemporană reprezentă una dintre
puterile influente asupra societatii moderne. Fenomenul știrilor false este un instrument folosi t
pentru manipularea si dezinformarea consumatorului de știri menit să creeze o imagine falsă
asupra unei realități sau sa distorsioneze un adevar.
Pentru a reuși sa abordez acest subiect care devine din ce în ce mai cunoscut am
încercat sa reliefiez ma i întai conceptele de mass -media și fake news precum și factorii care
favorizează apariția dezinformării. Este necesar ca oamenii, fiind consumatori de informație,
sa aibă un minim de cunoștințe pentru a putea distinge știrile adevarate de știrile fără temei
adevărat. Oamenii trebuie să învețe cum să -și selecteze informațiile pe care ulterior să le poată
folosi în beneficiul lor.
Partea a doua a lucrării reprezintă o sinteză a unor studii și strategii pentru
identificarea, analiza și combaterea factori lor actuali ai dezinformării. Aceste strategii nu au
stopat fenomenul, dar au limitat prezența sa în mass -media ridicând anumite semne de
întrebare la nivelul consumatorului de știri. Ultima parte și anume capitolul 3, cuprinde partea
practică a acestei t eze. Prin aceasta vreau să ofer un exemplu despre modul în care ar trebui
consumatorul de informație să se comporte atunci când se află față în față cu fenomenul “
fake-news”.

5
I. PREZENȚA FENOMENULUI “FAKE NEWS” ÎN MASS MEDIA
CONTEMPORANĂ ȘI EFECTELE SAL E ASUPRA
CONSUMATORULUI DE ȘTIRI

În prezent societatea contemporană se confruntă cu o schimbare accelerată a
structurilor sociale și economice, dar și la nivelul mentalității oamenilor, prin stiluri de
comportament și practice sociale.
Se evidentiază în a ceastă eră accelerată a schimbării, modificarea mentaliății
consumatorului de informație prin prezența tot mai activă a fenomenul “fake news”.
Se poate conclude faptul că la rândul lor prezența acestora în societate produce
modificări importante la niv elul consumatorului, ceea ce duce la crearea de noi stiluri de
comportament.
I.1 Fenomenul apariției știrilor false și categorii ale acestora

În urmă cu câțiva ani, fenomenul “fake news ” și-a făcut simțită prezența în special în
mediul online și odată c u dezvoltarea rețelelor sociale a luat o mare amploare. Manipularea,
dezinformarea și propaganda, sunt termeni ce se asociază în prezent cu știrile false. Cei
interesați să influențeze opinia publică, se folosesc de acest fenomen pentru a -și atinge diferit e
idealuri politice, financiare și sociale.
Toată chestiunea „știrilor false” a izbucnit în timpul ultimei campanii prezidențiale
din SUA, când demo crații ( de stânga, le vom spune „stângiștii”) l -au acuzat pe Donald
Trump că a câștigat alegerile cu ajuto rul știrilor false. Alegația este că din cauza unor știri
false lansate de niște siteuri obscure pe internet, Donald Trump ar fi reușit s -o depășească pe
Hillary Clinton – marea favorită a scrutinului .1

1 MIHAI ȘOMĂNESCU , Ce sunt „fake news”? Despre ce e vorba în scandalul „știrilor false”,
https://www.activenews.ro/stiri -mass -media/Ce -sunt-%E2%80%9Efake -news -Despre -ce-e-vorba -in-scandalul –
%E2%80%9Estirilor -false-144446 , accesat pe 12.04.2018.

6
Putem concluziona astfel că mass -media principală din S.U.A (formată dintr -un
procent destul de mare din oameni ai democrației de stânga) a mizat pe găsirea unui vinovat
în ceea ce privește pierderea campaniei prezidențiatale de către candidatului lor Hillary
Clinton.
„Fake news” nu se referă doar l a știrile false în sine, ci la o varietate de materiale
jurnalistice sau nu, care prezintă informații false sau „jumătăți de adevăr”, croite pe stările
emoționale ale publicului, p entru a duce în eroare audiența.2
O știre falsă este prezentată de că tre o aparentă sursă de î ncredere ca fiind o stire
adevarată , dar care în realitate este o minciună sau o exagerare.
Conform jurnalistei Sabinei Varga exista următoarele categorii de ș tiri;
 Știri false care sunt publicate și distribuite cu bună știință, cu scopul de a dezinforma,
manipula sau pentru a atrage audiență sau un număr mare de vizitatori pe un site.
 Știri care pot avea un grăunte de adevăr, dar care sunt exagerate sau scoase din
context, pentru a crește potențialul de viralitate.
 Știri greșite publicate în grabă, de multe ori preluate din alte surse și neverificate.3
I.2 Factori actuali ai dezinformării

În urmă cu ceva timp, fenomenul fake news nu a reprezent at una dintre p roblemele
acute ale societății contemporane. Această abordare a devenit o adevarată provocare,
generand situații greu de imaginat .
Scopul principal al prezenței lor î n mediul online este acela de a man ipula, de a face
propaganda, de a dezinforma, de a promova anum ite ideologii ș i, unul dintre cele mai
importante roluri , aduce caș tiguri financiare celui ce se foloseș te de un astfel de instrument.
Principalul ingredient care stă la baza lansă rii lor este dezinformarea, ceea ce fac e ca
cititorul sa fie bulversat, întrucât acesta nu poate face diferenț a dintre o știre falsa si una

2 George Hălărescu , „ Fake news”: adevărul construit din știri false, http://jurnalul.ro/stiri/observator/fake -news -adevarul –
construit -din-stiri-false -763516.htm , accesat pe 15.04.2018.

3 Sabina Varga, Știrile false și rezistența la realitatea alternative , http://blacusens.ro/2017/03/stirile -false-si-rezistenta -la-
realitatea -alternativa/ , accesat 15.04.2018

7
adevarată. Adesea acesta neputând diferenț ia categoriile pentru că știrile false pot fi îmbracate
de informații care î n aparenta sunt credibile.
Conform Lui Henri -Pierre Cath ala: dezinformarea reprezintă ansamblul procedeelor
dialectice pus în joc în mod intenționat pentru a reuși manipularea perfidă a persoanelor,
grupurilor sau a unei întregi societăți, în scopul de a le devia conduitele politice, de a le
domina gandurile sa u chiar de a le subjuga. Presupune disimularea surselor și scopurilor
reale, precum și intenția de a face rău, printr -o reprezentare deformată sau printr -o
reprezentare tendențioasă a realității. Se înscrie în rândul actțunilor psihologice subversive 4
Dezinformarea poarte fi percepută ca o tehnica compl exă cu reguli proprii ce poate fi
amplificat ă de schimbă rile epocii contemporane.
În condițiile actuale putem distinge patru categorii de factori favorizanți ai
dezinformă rii:
 Lipsa anumitor informații of iciale, integrale, benefice cu un grad mare de credibilitate.
 Interesul sau preocuparea imediată și reală asupra unor circumstanțe sau probleme,
cărora li s -au atribuit informații oficiale incomplete sau tardive.
 Complexitatea situațiilor care au la bază comunicarea socială contruită pe latura
emoțională.
 Credibilitatea scăzatută în rândul populației în autoritățile legale și asupra mijloacelor
de informare.

a) Lipsa informațiilor oficiale, integrale, benefice cu un grad mare de credibilitate cu
privire la un eveniment/întalniri oficiale este un factor care favorizeaza
dezinformarea in masa. Lipsa acestora poate conduce cu usurință spre relatarea
anumitor păreri într -o manieră individuală percepută de emițătorului , acesta
emițând în mod voit sau cu g ândul de a induce în eroare consumatorul , premise
false despre evenimentul oficial.

 b) Interesul sau preocuparea imediată si reală asupra unor circumstanțe sau probleme,
carora li s -au atribuit informații oficiale incomplete sau tardive. Faptul că pre zența

4 Cathala,Henri -Pierre, Epoca Dezinformarii, Ed. Militara, Bucuresti, 1991, pag.24

8
informațiilor oficiale nu este întotdeauna complete și uneori tardivă , poate ridica
unumite semne de întrebare în randul destinatarilor, ceea ce poate lasa loc de
interpretari.
 Complexitatea situațiilor care au la bază comunicarea sociala contru ită pe latura
emoțională . Modul în care sunt s crise și relatate ș tirile false au ca scop influenț area
parții emoț ionale a citorului. Contextual știrii conț ine cuvin te cheie care produc
amunite stă ri de c onfuzie , teama sau chiar panică .
 Credibilitatea scazută a populației în autoritățile legale și asupra mijloacelor de
informare. Lipsa transpanței acțiunilor autorităților legale a condus către scăderea
crebilității în rândul populației, atât în acestea cât și în mass -media . Neîncrederea
oamenilor în ț ară este o situație riscantă.
Informațiile false influențează comportamentul chiar și atunci când oamenii știu că
sunt false. Daniel David, profesor universitar doctor la Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj –
Napoca, spune că minciuna are un efect asupra com portamentul în mod automat și
inconștient. Acesta este și motivul pentru care sunt propagate știrile false: ”furnizorii” știu că
la un moment dat vor avea efect. De aici, și maxima: ”dacă spui o minciună îndeajuns de
mult, ea devine adevăr”. David recomand ă ca așa cum nu ne expunem la radiații sau la
alimente alterate ar trebui să evităm expunerea la informații false: „evită sursele mass -media
care oferă informații false, când se întâmplă să vezi o știre falsă, schimbă postul. Faptul că
știi că este vorba d espre o știre falsă îți dă iluzia că ai putea s -o controlezi. Greșit, ea te
controlează pe tine.5
1.3 Modalități de lansare în epoca contemporană

În epoca cont emporană prin apariț ia unor noi forme de comunicare, fenomemenul
“fake news “ a devenit una dint re cele mai mari amenin țări a democrației, prin creș terea
puterii sale de convingere î n cadrul societății, influențând î n mod considerabil cursul
evenimentelor importante din istorie. Înaintea apariț ei int ernetului, distribuirea informaț iilor se

5 Dorin Țimonea, Cum recunoaștem ș i cum combatem știrile false. Totul despre fenomenul „Fake News“ în România,
http://ad evarul.ro/locale/alba -iulia/cum -recunoastem -combatem -stirile -false -totul-despre -fenomenul -fake-news -romania –
1_592167ba5ab6550cb84dc0ee/index.html , accesat pe data de 20.04.2018

9
facea î ntr-o manieră mai costisitoare prin mijloacele clasice de informare: p resa, radioul și
televiziunea, generâ nd un grad mai ridicat de încredere.
O dată cu evoluția reț elelor de socializare și a accesului populației în masă , barierele
care țin de lansarea ș tirilor false au fost depăș ite. Dispariția barierelor ce preveneau
raspandirea știrilor fară temei , a permis crearea și disiminarea informației mai ales în rândul
celor ce au cunoștințe solide în demeniul social media.
Apariț ia plaformelor de creare pagini web ca WordPress au facilitat crearea cu
ușurință a site -urilor dinamice, precum Twitter ș i Facebook c are permit schimbul de
informaț ii la un nivel mai avansat. Astfel barierele știrlor false au dispă rut.
În concluzie Internetul este cel mai accesib il si mai putin costisito r mijloc de
informare, cuprinzând o cantitate imensă de informații, care ne acaparează atenția, uneori în
mod nevoit. Indiferent că sunt promovate de că tre grupuri de interese sau create cu sc opuri
comerciale, existența informa țiilor false nu poate fi negată ș i nici consecintele lor grave.
În mod inevit abil majoritatea indivizilor tind să creadă anumite lucruri la prima
vedere, ceea ce duce la crearea unor opinii care îi vor afecta deciziile ulterior.
I.4 Criterii de identific are a știrilor false

Trăim într -o epocă î n care mijl oacele de comunicare prezente în media ne permit să ne
creem propria noastră bulă informațioanală . Estomparea ”fenomenului fake news” nu poate
avea suc ces î n tota litate întrucât tot mai muț ti utilizatori folosesc butonl de “Sharing” fără a
verifica veridicitatea informațiilor. Informațiile false pot influența comportamentul individului
în mod automat si inconștient, chiar dacă acesta știe că sunt false . Soluția este pe cât de
evidentă, pe atât de dificil ă: trebuie să fim dispuși să ne provocăm în mod constant propriile
convingeri, să încercăm întotdeauna să înțelegem mai bine ce spun convingerile noastre (și ce
implicații logice au!), să ne străduim să înțelegem mai bine ce zic ceilalți și să fim dispuși să
ne antrenăm gândirea critică. Pe scurt, s ă fim dispuși să depunem efort! 6
Atunci c ând ne confruntăm cu o ș tire senza țioanal ă este folositor ca utilizatorii să
recunoa scă și sa verifice anumitor elemente cheie ce se găsesc î n cuprinsul ș tirii respectiv e:

6 Ciprian Cucu, fakeNews si teoria efortului minim , ,,The fake news”, Nr.1/ 2017, pp. 2.

10
Titlul șocant – Uneori e ste scris cu majuscule, sau au în combinaț ia lor cuvinte scrise
cu majuscule. Titlurile laconice menite să te inducă în eroare, incluzând cuvinte precum
“senzaț ional”, “wow “.
Continut – Se folosesc formulări de genul “s -a aflat că…”, “a declarant că…”,
formulări bombastice și evazive, uneori conținutul lor făcâ nd trimite re că tre site -uri
necunoscute. Scopul lor find acel a de a lasa zvonuri, presupuneri, sau con spiraț ii.
Sursa – Se verifică sursa știrii cu ajutorul review -urilor sau a reputației site -ului
respectiv. Se urmărește dacă există pe site o casetă redacțională si o adresă de contact. Cu
ajutorul motorului d e cautare se poate verifica dacă există mai multe surse, dacă subiectul știrii
a mai fost dezbătut în cadrul al tor mijloace informaț ionale: televiziune, radio, presa scrisă .
Este necesar ca autorii știrii să poată fi identificați, dacă aceștia folosesc surse de
încredere ca experți citați ș i speci aliști autentici.
Pozele neclare care pot fi folo site ca momeli pent ru a induce în eroare. În majoritatea
situaț iilor pozele nu au nici o legatură cu conținutul articolului însă stârnesc o curiozitate î n
mintea cititorului. În mod involuntar aceștia se lasă acaparaț i de jocul media.

11

II. STRATEGII DE DIMINUARE A “FAKE NE WS” ȘI IMPACTUL
ACESTORA ASUPRA SOCIETĂȚII MODERN

Dezvoltarea exponențială cunoscută de mediul on -line în ultimii douăzeci de ani, a
facilitat aparația unui nou consumator de știri. Dezvoltarea acestui tip de consu mator în
societatea contemporană duce l a apariția altor nevoi, al tele decât cele cunoscute deja . Într -un
cadru general, îl putem defini ca fiind un consumator digital.
Consumatorul clasic sau cel tradițional, este caracterizat de un stil de viață bazat pe
valori fundamentale, înclinând către anumite mărci, și poate fi definit de alegeri constante.
Consumatorul digital este atras de noutate, preferând să exploreze noile tehnologii și
posibilități. Se poate spune despre acest nou consumator că nu este constat în opțiuni.
II.1 Impactul “ fake – news” asupra societății contemporane

Societatea modernă se confruntă cu o armă foarte puternică cunoscută sub
denumirea de “ război informațional“. Acestă armă de război influențează lumea
contemporană fiind folosită adesea la nivel global. Cel ma i des fenomen cunoscut în ”razboiul
infiormationa” îl reprezintă apariția știrilor false. Succesul știrilor false este determinat de
prezența senzaționalismului și de faptul că se bazează pe sentimente populiste. Revoluția
cunoștintelor a condus la o alt fel de mass -medie contemporana. Mass -media a intrat în era de
știri false, aceasta devenind o constantă a spațiului virtual. Trăim într -o epocă în care
societatea este dominată de emoție mai mult decât de rațiune, în care prezența reperelor
precum : Reali tățile alternative, conspirațiile, atacurile și alarmele nefondate, toate au fost
ridicate la rang de mare adevăr 7.Revoluția digitală a adus cu sine și o nouă sursă de
manipulare. Astfel prin dezvoltarea tehnologiei, accesul la noi surse de informare prec um

7Alexandra Șerban, “Fenomenul știrilor false, armele epocii post -adevăr. Ion M. Ioniță: „Știrile false și manipularea în
masă vor fi extrem de greu de controlat” , https://adevarul.ro/news/societate/fenomenul -stirilor -false-armele -epocii -post-
adevar -ion-m-ionita -Stirile -false-manipularea -masa -vor-extrem -greu-controlat -1_58c3c6d75ab6550cb8391ed7/index.html,
acesat in data de 15.07.2018

12
apariția prin utilizarea de smartphone -uri, cititorii de știri au devenit cert mai informați, dar
nu neaparat mai bine informați. Cauzele dezinformării în această situație fiind urmatoarele:
 Oricine poate avea libertatea de a posta tot ceea ce gande ște fără a fi limitat de
către cineva, având liberul arbitru de a -și expune părerile în mediul online într –
un mod public. Orice persoană are dreptul să creadă ce vrea, își poate realiza
propria realitate prin filtrarea informațiilor.
 A doua cauză, vizează grupurile organizate care împărtășesc în mod organizat
știri parțiale false sau false în totalitate, scopul lor primodial fiind de cele mai
multe ori de natură politică. Este clar că aceștia au înțeles că tehnologia
reprezintă posibilitatea cea mai ușo ară de manipulare a indivizilor societății,
datorită gradului mare de răspandire a mediului online, ceea ce ofera posibilități
nelimitate de manipulare. Oamenii primesc informația în mod direct, fără a mai
avea timp să verifice temeiul de adevăr al acestei a. De asemenea prin
activitatea indivizilor în mediul online, grupurile vizează și filtrează
informațiile necesare cu privire la preferințele lor, temeri, grad de pregătire,
apartenență la grupuri politice sau sociale. Urmând ca ulterior aceștia să
prinmească știri conforme cu profilul său psihologic.
Deși ecosistemul informațional modern nu a avut scopul de a dezinforma, prin ierarhia
platformelor sociale se permite acapararea laturii emoționale în defavoarea celei rationale. Se
evidențiază astfel că societățile democratice actuale nu sunt pregătite să facă fatță amenițărilor
ce survin din lumea războiului hibrid.
II.2 Strategii lansate de către U.E privind combaterea fenomenului ‘’ Fake news”

Conceptul de “ fake –news “ a luat o amploare consid erabilă la nivel mondial. Deși
lansarea acestora este de natură politică, de curând acestea și -au făcut simțită prezența și în
mediul de afaceri.
Un exemplu foarte clar al influenței sale în societățile democratice actuale, îl
reprezintă, știrile false ca re au vizat campania electorală din anul 2016 de pe teritoriul Statelor
Unite ale Americii. Scopul lansă rii acestora a fost acela de a pu ne într -o postură negativă

13
candidatul democrat Donald Trump, tema campaniei fiind aceiași ca și în cazul Marii Britan ii
prin anunțarea Brexitului; imigrația, amenințarea străinilor, locurile de muncă și luarea țării
înapoi. Autoritățile americane au acuzat în mod oficial atunci, că Rusia s -a amestecat în
influențarea campaniei elecorale. Fapt fără precedent în istorie .
Devine evident că societatea actuală nu este pregătită să facă față acestui val de
știri false, care se dezvoltă sub forma unui razboi hibrid. Cucerirea militară și economică
devine un concept ce face parte din trecut, marile puteri conștientizând că este mult mai
puțin costisitor și mult mai practic să manipuleze populația. Avansul tehnologic deținut de
către marile puteri ofer un avans benefic dar și unul distructiv. Manipularea în masa și
știrile false sunt foarte greu de controlat în con dițiile dezvoltării actuale.8
Raport ându-ne la Uniunea Europeana aces ta caută nu soluț ii de ordin legislativ ci se
bazează pe a utoreglementarea , sperând că în stoparea fenomenului nu este necesar luarea unor
măsuri atât de extreme dar iau în considerare și acet gen de măsuri.
În ceea ce privește Europa, aceasta abia a început să lupte împotriva acestui fenomen.
Astfel Comisia Europeană a numit la începutul anului 2017, printr -un proces lung de
selecție și public, ”un grup de experți de înalt nivel“ d in care fac parte 39 de persoane.
Acesta a fost constituit cu scopul de a formula piste privind combaterea dezinformării și a
știrilor false. Din acest grup de inalt nivel fac parte reprezentanți din mediul academic,
platforme online, presă și societăți civile. Scopul consultării acestora este integrarea
rezultatelor într -o strategie europeană privind combaterea si propagarea știrilor false,
aceaste rezultate fiind deja prezentate public în primăvara acestui an .9
Uniunea Europeană abordează acest feno men amplu a lansarii de știri false, și de
dezinformare cautând să creze soluții pentru stoparea acestuia. Una dintre recom andă rile “
grupului la nivel î nalt “ este aceea ca U.E s ă folosească termenul de “dezinformare” în
detrimentul celui de “ știri false” . Motivul este Acela ca dezinformarea are o arie semnantica

8 Alexandra Șerban, “Fenomenul știrilor false, armele epocii post -adevăr. Ion M. Ioniță: „Știrile false și manipularea în
masă vor fi extrem de greu de controlat” , https://adevarul.ro/news/societate/fenomenul -stirilor -false-armele -epocii -post-
adevar -ion-m-ionita -Stirile -false-manipularea -masa -vor-extrem -greu-controlat -1_58c3c6d75ab6550cb8391ed7/index.html,
accesat in data de 05.05 .2018

9 Reprezentanta in Romania, “ Măsuri împotriva știrilor false și dezinformării online”,
https://ec.europa.eu/romania/ne ws/20171311_masuri_combatere_stiri_false_dezinformare_online_ro , accesat in data de
20.05 .2018

14
mai vast ă, incluzâ nd de asemenea materialele false, eronate sau care au ca scop manipularea
pentru a ob ține un beneficiu, sau de a crea o imagine publică negative. Astfel problema
principală a Eu ropei nu o reprezintă “fake news “ ci dezinformarea în masă a populației
Cosultarea si elaborarea raportului vizează trei componente principale:
 Delimitarea problemei. Această latură arată modul în care este percepută știrea falsă și
cum este conștientiza tă de către cititor, precum și gradul de încredere oferit mass –
mediei.
 Aprecierea măsurilor deja luate de către platformele online, societăților civile și
canalele media.
 Crearea și recunoaștearea acelor măsuri care pot consolida accesul la informații
verificate, precum și a celor care pot anihila răspândirea știrilor false.
In urma acestei consultări publice, aceștia au elaborat un raport final intitulat, ” A
multi -dimensional approach to disinformation ” 10
Specialiștii prezintă o serie de măsuri privind contracararea dezinformării în mediul
on-line prin: verificarea sursei online, dar și prin cunoașterea cât mai multor tehnici de
identificare a dezinformării.
Același grup de experți la nivel înalt susțin că aceste soluții sunt utile pentru a asigura
răspunsuri adecvate, care respectă pe deplin principiile fundamentale ale libertății de
exprimare, ale lib ertății presei și ale pluralismului și, în același timp, sunt eficiente pentru
a evita prejudiciul public. 11
Conform Raportului ” A multi -dimensional approach to disinformation ” acesta
recomandă o abordare multidimensioanală necesară pentru examinarea continue a
fenomenului , precum si verificarea măsurilor concrete adoptate deja.

10 Comisia Europeana, “” O abordare multi -dimensională a dezinformării”, https://stopfals.md/article/comisia –
europeana -a-publicat -raportul -o-abordare -multi -dimensionala -a-dezinformarii -179988 , accesat in data de 2.06.2018
11 Ibidem.

15
La baza raportului se a flă un set de cinci principii, interdependente. Actiunile lor au în
vedere:
 să sporească transparența ecosistemului informațional digital,
 să promoveze și să accentueze utilizarea mijloacelor de informare,
 să dezvolte instrumente care să le permită ut ilizatorilor și jurnaliștilor să
promoveze un angajament pozitiv cu informații care evoluează tehnologiile rapid,
 să protejeze diversitatea și sustenabilitatea europeană,
 să evalueze eficacitatea răspunsurilor prin cercetări continue privind impactul
dezinformării în UE Europa și un proces de implicare care include și etape
temporizate în combinație cu monitorizarea și cerințele de raportare .12
Recomandările experților țintesc spre soluții pe termen scurt, la problemele urgente
precum și soluții pe termen l ung cu scopul de a dezvolta o rezistență a societății actuale
privind dezinformarea dar și crearea unui mediu adecvat pentru verificarea eficenței
măsurilor în mod constant, dar și dezvoltarea de noi soluții. (Anexa 1 )
II.3 Studii și sondaje realizate l a nivel European privind lupta împotriva
dezinformării

În mod frecvent, Parlamentul European este preocupat de starea opiniei publice din
Uniunea Europeană, realizând constant sondaje pentru a putea măsura rezultatele .Cu
ajutorul acestor sondaje, aceștia se străduiesc să înteleagă cât mai bine concepțiile și
așteptătile cetățenilor cu privire la activitățile lor si cele ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește dezinformarea în Europa, s -a creat un sondaj cu privire la
fenomenul fake news și social media. Acest Eurobarometru s -a realizat în toate cele 28 de
state membre, având ca participanți peste 26 000 de cetățeni. Acesta a fost lansat in februarie,
rezultatele studiului fiind publicate de Comisia Europeană în luna martie a acestui an.

12 Grupul de inalt nivel, “Report of the independ ent High level Group on fake news and online disinformation ” , 2018,
pp.35

16
III. “AMBULANȚA NEAGRĂ ”

Indiferent de mijoacele care sunt alese să se lanseze știriile, limbajul ales de către
autorul știrii nu oglindește neaparat realitatea , el poate fi considerat mai degrabă un fel de
ansablu de sensu ri care relatează un anumit fel de a judeca și de a întelege lumea. Ascunde d e
asemenea note subi ective și implicații abstracte . În postura de cititori tindem să normalizam
știrile când le citim, traducându -le în grupul din care facem partea , integr ându -le convenabil
în propriile gri le sociale, după modul î n care le percepem noi ca individ. Ima ginile
mediatizate din afara câmpului nostru vizual , sunt prelucrate și î ntelese prin propr iile noastre
concepții, opțiuni , așteptări, creâ nd astfel o realitate lăuntrică, formată din diferit e real ități și
modele despre aceasta .
Fiecare individ trăiește î n prop ria lui realitate virtuală, un ideal creat de propriul nostru
creier. Soluț iile, problemele , temerile dar și așeptarile crează o realitate emoț ional ă, în care
latura sentimentală tinde să capete o importanță tot mai mare.
Pornind analiza de la i poteza ca persuasivitatea unei știri are la bază mai mult latura
emoț ional ă decât gândirea logică, am propus un model de analiză a modalitații în care știrea
capătă credibilitate, modul î n car e aceasta are caracter persuasiv, din perspectiva logicii ș i a
psihologiei sociale.
III.1 Momentul apariției și scopul lansării în mass -media

Iată știrea (o știre mai veche dar care încă se menține actuală în mintea cititorilor) :
“Ambulanțe fantomă răpes c copii și le iau organele. Isteria naționala care a pus pe jar
autoritățile …Ambulanța Neagră” Sursa: https://stirileprotv.ro iulie 2011. Am adăugat de
asemenea și alte surse cu privire la Ambulanța Neagră .(Anexa 2 , Anexa 3)
Primele întrebări care ar trebui să apară în mintea destinatarului dupa citirea acestei
știri sunt urmatoarele:
1.Cum a fost primită știrea de către cititor?

17
2.Prin ce mijloace se face știrea credibilă și cum influențează cititorul?
3. Este o știre care urmărete senzaționalul , ce latura domină mai mult cea emoțională
sau cea raționala?
4.In ce măsură influențează elementele emoționale gâ ndirea logic ă a citiorului ș i
credibilitatea acesteia?
Este clar că știrea are mai mult un impac emoțional ș i nu trece prin filtru gâ ndiirii
logice. Întrebările de mai sus ne aju tă într-o mare m ăsură să ne ră spundem sinelui cu privire la
temeiul de adev ăr al acesteia.
Deși este o știre relativ veche , apărută după 1990 , acest zvon cu privire la “Ambulanța
Neagră ” care fură copii pentru a le fura organe , continuă să re apară în societatea modernă
capătâ nd noi for me de senzationalism. Este adevărat că aceasta capătă noi valențe în gândirea
noastră deoarece se adresează unei noii genera ții. Este nevoie ca cititorul actu al să folosească
accesul l a aceste mijloace de informare și pentru o educație mai bună . Se pot autoeduca prin
accesul nelimitat la informatie online.
III.2 Modalitatea de lansare

Ce trebuie să facem noi ca cititori ca să putem distinge o ș tire real ă de una falsă ? Avem
cațiva pași foarte accesibili pe care î i putem urma pentru a dezbate această temă . Trebuie s ă ne
raportam la urmă toarele :
Sursa articolului, este una din cele mai importan te elemente care pot expune dacă ș tirea
este fals ă sau nu. Există î n prezent un numă r foarte mare de site -uri fantomă care lansează ș tiri
false. Raportându -ne la sursă , putem accesa mai mult e site -uri de î ncrede re care dezbat acelaș
subiect . În cazul ș tirii de mai sus s-au găsit foar te multe surse mai puț in cunoscute :
 http://aleex.net/atenție -salvarea -neagră -este-pe-urmele -tale.html
 https://cyd.ro/imaginile -care-au-îngrozit -mii-de-oameni -am-filmat -ambulanța -care-
răpește -copii -pentru -organe/
 https://www.șt iri-extreme.ro/hoții -care-recoltează -organe -un-subiect -care-a-terorizat –
întreaga -țară/#

18
Internauții au preferat în schimb să folosească butonul de share în mod abuziv fără a
verifica daca informația este adevarată sau nu. Ulterior cu ajutorul televiziuni i și a internetului,
mitul “Ambulanței Negre ” a reușit să fie destrămat prin oferirea de explicații plauzibile
accesibile tuturor cititorilor. Putem afirma ca s -a desfășurat o adevarată campanie de informare
cu privire la această știre întrucât știrea falsă crease o adevarată isterie la nivelul național.
Foarte multe organe de poliție au fost asediați de informații false cu privire la răpiri.
Autoritățile fiind asaltate de informații aberante cu privire la traficul de organe.
Un alt element dinstictiv îl co nstitue titlut articolului: Senzațional “ Ambulanța Neagră
[…] Trafic organe “ Menit să acapareze atenția asupra emoțiilor cititorului. Cu toții știm că în
momentul nașterii unui copil fiecare părinte se schimbă, în mod involuntar dezvoltând o
sensibilitat e aparte. Prin definiție, ca individ tindem să legăm acțiuni și comportamente pentru
crearea unui viitor mai bun al copiilor noștri. Analizând astfel în titlul articolului observăm ca
unele cuvinte ca: ambulanța neagră, copii, trafic organe, tind să capet e mai multă valența
emoțională în gândirea noastră , ceea ce face trecerea de la o gândire logică la una emoțională.
Reacțiile cititorilor de a distribui această știre falsă a avut la bază o reacție emoțională.
Enunțatarea textului a fost făcută într -o ma nieră în care autorul, în cazul nostru
necunoscut , cuprinde un ansamblu de sensuri pe care fiecare cititor le poate percepe într -un
mod propriu.
Folosirea imaginii, oferă un mesaj neclar arătând o ambulanță care în lumina nopții
arată ca fiind neagră , cu un șofer care asteaptă parcă sosirea copiilor răpiți.
III.3 Comportamentul cititorilor cu privire la apariția știrii

În ceea ce privește impactul acestei știri asupra populației este unul destul de mare.
După apariția știrii în mediul online și dist ribuirii sale cu ajutorul rețelei de socializare a dus la
o mare isterie. Rezumându -ne la mărturiile șoferilor care au condus această ambulanță, aceștia
susțin că au fost agresați de cele mai multe ori în trafic, dezvoltând o teama legată de preluarea
cazurilor. Datorită reacțiilor avute de către cetațeni, instituția de care aparține ambulanța a
luat chiar decizia de a o retrage de pe traseu și de a o vopsi în alb pentru aplanarea zvonului.
Îngrijorator este faptul că populația care are acces la inter net, a dat crezare acestui zvon, cu

19
atât mai mult cu cat informația a circulat pe site -uri necunoscute. Este revoltător că oamenii
aleg să -și însușească un comportament agresiv, neexploatând sistemul informațional la
adevărata sa valoare. Pe baza reacțiilo r negative, putem concluziona faptul că acest tip de
cosumator de informație trebuie să își perfecționeze nivelul de educație în ceea ce privește
folosirea resursei informaționale.
III.4 Efecte imediate asupra societății contemporane

În dorința de a a fla părerile părinților despre această știre falsă am creat un chestionar
pe care aceștia l -au completat în mod anonim. Cu ajutorul răspunsurilor am analizat impactul
pe care știrea l -a creat in rândul cititorilor, precum și reacțiile înregistrate cu privi re la acest
subiect . Chestionarul a fost distribuit pe un grup de părinț i care are 623 de membri .
Menționez că au fost atașate definiț iile conceptelor de “manipulare în masă” ș i
“dezinformare” pentru a-i familiariza cu tema abordată . Numărul respondenț ilor care au dor it
să participe la compl etarea chestionarului este de 132.
Chestionarul este format dintr -un set de 11 întrebări, cu o durată medie de completare
de 3 minute.(Anexa 4)
În evaluarea răspunsurilor existente se urmărește dacă informațiile au fost suficiente ș i
adecvate, dacă lansarea ș tirii false a avut un im pact negativ asupra publicului țintă . De
asemenea întrebările din chestionar au impact și la nivel psihologic asupra corespondenților
sugerând î n mod indirect comporta mentul pe care acest a trebuie să î l adopte atunc i când se
confruntă cu o știre bombastică .
Interpretare rezultate chestionar
Amintim că acest chestionar a avut în prim plan analiza asupra reacțiilor părinților cu
privire la Ambulanța Neagră. În ceea ce privește genul respon denților chestionarului se poate
observa că predomină genul feminin cu un procent de 74,2 % urmat apoi de genul masculin
cu 25,8%.

20

Figura 2
Prin apartenența la genuri am concluzionat că știrea a avut un impact emoțional mult
mai puternic asupra femeil or decat asupra bărbaților.
Mediul din care provin corespondenț ii este de aseme nea un element care interesează
Întrucât ne arată gradul de răspândire a știrii la nivel rural ș i urban. Procentele obținute sunt
de 83.3% care aparț in mediului urba n si doar 16.7% din corespondenți locuiesc î n mediul
rural.

Figura 3

21
Dezvoltarea teh nologiei moderne, oferă acces î n mod liber la toate sursele de informare
indiferent de mediul î n care locuiesc. Procentajul cel mai mare pentru utilizare este obținut de
internet întrucâ t acest a este cea mai accesibilă sursă , favorizat fiind de aparitia smatphon –
urilor. O altă sursă de informare este ș i televizorul cu un procent de numai 11.4%, urmat apoi
de cateva surse mai putin utilizate in zilele acestea presa scrisa si radi oul cu doar un procent de
3% pentru ambele.

Figura 4

În analiza gradului de răspandire a știrii la nivelul respondenților se remarcă faptul că
procentajul de 90.9% se atribue celor ce au auzit de această stire, ș i doar 9.1 % nu s -au
confruntat cu acea stă știre falsă . Chiar dacă aceștia au auzit despre acestă stire nu înseamna că
au fost neaparat informaț i.

22

Figura 5
Datorită răspândirii la nivel național a acestei știri am dorit să obținem ră spunsuri cu
privire la prima reacție pe care aceș tia au ma nifestat -o dup ă ce au aflat despre ș tire. Pentru un
procent de 55.3 % aceasta stire le-a ridicat un semn de întrebare , cu privire la temeiul de
adevar al acesteia. Printre corespondenții noștri există un proce nt de 37.1% care nu au crezut
știrea ș i doar 7.6% au dezv oltat un comportament protectiv față de copii lor.
Figura 6

23
În dori nța de a afla dacă cititorii tind să verifice veridicitatea ș tirii prin consultarea de
noi surse , am obț inut un procent de 60.6% ca fiind unul negativ ș i doar 39.4% au acc esat alte
surse de informare. Ceea ce denotă din aceste rezultate este că este nev oie de o educare a
oamenilor în ceea ce privește accesul la informaț ie.

Figura 7
Este clar că știrea a vizat latura emoțională a cititorului digital influențâtnd în mod
inevitabil comportamentul și concepțiile. Un procent de 75.8% au fost conștienți de aceste
schimbări la nivel psihologic, urmat de 24.2% care susțin că nu au experimentat schimbări
comportamentale. Fig

Figura 8

24
Am ales să adresam o întrebare cu un ras puns deschis, întrucat ră spunsul pent ru
aceasta trebuie justificat într -o manieră proprie de fiecare respondent in parte. Răspunsurile
obținute sunt personale și ne oferă posibilitatea să concluzionăm că respondenții sunt
conștienți de scopul lansării știrilor false în România, fiecare gă sind argumente solide pentru
sustinerea lui. A m atașat mai jos un set de cât eva co mentarii care mi -au atras atenția î n mod
special.

Figura 9
Deși răspunsurile au avut atât tente politice cât și sociale , în ceea ce privește ră spunsul
predominant la această întrebare are legatură cu ” mani pularea populației în m asă”.

25
Sursa lansării știrii a reprezentat o altă întrebarea prin care respondeții și -au exprimat
părerea. Cele patru categorii propuse de mine au po ndere destul de diferită în diagrama de mai
jos, procentul majoritar fiind obținut de către jurnaliști cu 44.7%, urmat apoi la o diferență
foarte mică de către oamenii de rând cu doar 41.7%. Partidele politice ocupă doar 12,1 % din
răspunsuri iar spitalel e au un procent infirm (1.5%).
Figura 10
Cea mai reprezentativă î ntrebare, pentru a putea anal iza nivelul de educare a
consumatorului digi tal cu privire la dezinformare și manipulare în masă, a înregistrat o
diferență procentuală majora. 82,6 % din co nsumatorii digitali considera că , dezinformarea
cu privire la Ambulanța Neagră este o f ormă de manipulare în masă, și doar 17.4% nu o
privesc astfel.

26

Figura 11
În încheiere a chestionarului am formalat o întrebare deschisă cu posibiliatea de
justificare a răspunsului ales. Ne-am raportat astfel la faptul că știrea falsă poate fi o tehnic ă
de manipulare și am întrebat dacă aceasta poate inflenț a sistemul democractic . Răspunsul
predominant a fost “Da”, justificare a alegerii a avut argumente personale.

27
CONCLUZII SI RECOMANDARI

Investigațiile de mai sus, mi -au permis să formulez o concluzie. Fenomenul fake news
si dezinformarea sunt doua concepte care inflențează societățile la nivel mondial. Lupta
împotriva acestora este îngreunată de nivelu l de educare a consumatorului digital care nu știe
să verifice veridicitatea unei știri. Deși progresul tehnologic poate fi privit ca un factor
dăunător pentru sistemul democratic actual, acesta nu este exploatat la adevarata sa valoare.
Accesul la o infor mare corectă este stopat de nivelul de educare a consumatorului digital,
întrucât nu știe care sunt pașii de urmat pentru a valida o știre. Indiferent de mediul din care
provin, aceasta parte a publicului are libertatea de a accepta sau a nega o stire, d aca sunt
urmati pasii de verificare a acesteia. Concluzionăm că factorul educație este un factor foarte
important în combaterea fenomenului „fake news”.
În vederea stabilirii comportamentelor și atitudinilor față de știrea “Ambulanța
Neagră ”, prin modul de redactare al chestionarului am dorit să atrag atenția utilizatorilor cu
privire la faptul că știrea se bazează în principal pe emoții.
Contextul chestionarului și definițiile oferite pentru a privi perspectiva din care acesta a
fost creat a condus la schi mbarea menatalității unora dintre respondenți, acestia anuntându -mă
că modul în care ei percepeau știrile false era total diferit.
Știrile false tind să afecteze tot mai mult credibilitatea media și sunt catalogate ca și
amenințări la nivelul societății. P entru a opri acest fenomen, este necesar ca cititorii să se
„înarmeze” cu resursele necesare pentru a le facilita recunoașterea știrilor neadevărate și
introducerea anumitor transformări structurale, având ca țel prevenirea expunerii
consumatorilor la astf el de situații.
În ceea ce privește lupta impotriva fenomenului „fake -news” mi -am permis sa inaintez
câteva recomandări pentru îmbunătarirea activității de combatere a acestora.
Existența unor site -uri ce se ocupă expres cu fact checking -ul, conferă
consu matorilor de știri posibilitatea de a se documenta cu privire la veridicitatea unei știri, dar
și de a -și dezvolta capacitățile de a analiza critic o informație. În prezent, există câteva site -uri

28
de acest gen , dar și o aplicație creată cu scopul de a comb ate dezinformarea. Aplicația “De
necrezut” atenționează cititorii dacă un site ar putea să răspândească informații eronate prin
apariția mesajului „Pare de necrezut? Verifică informația și din alte surse”. Această aplicație
conține șaptezeci de site -uri. Pentru promovarea acestor site -uri am putea realiza spoturi
publicitare pe mijloacele de informare clasica: radio, presa, televizine iar pe internet putem
folosi reclame pe retele de socializare.
A doua metodă benefică pentru stoparea acestui fenomen ar putea fi
reprezentată de măsurile legislative. Pedepsirea celor ce crează sau publică acest gen de știri
prin amenzi sau chiar prin condamnare la închisoare. Consider că știrile false se află intr -o
permanentă transformare, ceea ce este îngrijorător pe ntru siguranța naținală. Dacă ar fi aplicate
aceste măsuri legislative, raul public ar putea fi combătut, aceste informații eronate nu ar mai
circula cu atâta ușurință în spațiul public, iar consumatorii de știri ar fi onorați că li se respectă
aceste drep turi. Implicarea Comisiei Europenene în elaborarea unei strategii pentru protejearea
utilizatorilor digitali de știrile false ar fi foarte benefică dacă ar avea un caracter legilativ, prin
care toate statele membre să se supună, luptând astfel împotriva f enomenului fake -news.
De asemenea putem conclude că educarea utilizatorului ar putea fi una din
temele dezbătude la orele de educație civică atât în școli căt și în licee. Organizarea de
către asociațiile studentești ale unor evenimente care au în prim p lan acest subiect și care să
aibă ca principali invitați speakeri ce au o pregătire vastă cu privire la acest fenomen și
stăpânesc bune cunoștințe în domeniul mass media. Aceștia ar putea să îi inspire, sa îi
mobilizeze, dar și să -i implice totodată în pr ocesul de remediere a colectivității din care fac
parte. Educația informațională este esențială înca de la vârste fragede. Dorința de a căpăta
valori ale cunoașterii nu poate apărea dacă oamenii nu au cunoștințe de cauză. Nu te poți feri
de ceva a cărei ex istență nu o cunoști. De asemenea, universitățile ar trebui și ele să organizeze
astfel de evenimente, unde elevii voluntari ar putea împărtăși din experiențele lor celor mai
mici și nu numai.
O metodă benefică în combaterea fenomenului știrilor false ar putea fi
reprezentată de crearea unui program care are avea drept scop, rularea pe toate paginile
online, identificarea știrilor eronate și totodată semnalizarea acesteia. Acest program ar avea
posibilitatea de a avertiza cititorul că se află față în față cu o știre neadevărată, limit ându-i

29
acestuia accesul pe acel site. Ar opera precum un antivirus, înlăturând toate elementele
dăunătoare sistemului nostru de informații. Consumatorii nu sunt slabi informați, ci doar
informați greșit. Bineînțeles că nu este vina lor în totalitate, deoarece știrile false ce apar în
acest moment sunt aproximativ identice cu cele adevărate. Tind să cred că aplanarea acestui
fenomen nu va avea loc prea curând dacă nu se vor lua astfel de măsuri, pentru că oamenii
iubesc mai mult povestea decât realitatea plictisitoare din jurului lo r.

30
BIBLIOGRAFIE

Cărți
Cathala,Henri -Pierre, Epoca Dezinformarii, Ed. Militara, Bucuresti, 1991, pag.24
Articol ziar
Ciprian Cucu, fakeNews si teoria efortului minim , ,,The fake news”, Nr.1/ 2017, pp. 2.
Site-uri internet
George Hălărescu , „ Fake news”: adevărul construit din știri false,
http://jurnalul.ro/stiri/observator/fake -news -adevarul -construit -din-stiri-false -763516.htm ,
accesat pe 15.04.2018.

Alexandra Șerban, “Fenomenul știrilor false, armele epocii post -adevăr. Ion M. Ioniță:
„Știrile false și manipularea în masă vor fi extrem de greu de controlat” ,
https://adevarul.ro/news/socie tate/fenomenul -stirilor -false -armele -epocii -post-adevar -ion-m-
ionita -Stirile -false -manipularea -masa -vor-extrem -greu-controlat –
1_58c3c6d75ab6550cb8391ed7/index.html, accesat in data de 15.07.2018

Mihai Ș omănescu , Ce sunt „fake new s”? Despre ce e vorba în scandalul „știrilor false”,
https://www.activenews.ro/stiri -mass -media/Ce -sunt-%E2%80%9Efake -news -Despre -ce-e-
vorba -in-scandalul -%E2%80%9Estirilor -false -144446 , accesat pe 12.04.2018.

Sabina Varga, Știrile false și rezistența la realitatea alternative ,
http://blacusens.ro/2017/03/stirile -false -si-rezistenta -la-realitatea -alternativa/ , accesat
15.04.2018

Dorin Țimonea, Cum recunoaștem și cum combatem știrile false. Totul despre fenomenul
„Fake News“ în România, http://adevarul.ro/locale/alba -iulia/cum -recunoastem -combatem –
stirile -false -totul-despre -fenomenul -fake-news -romania –

31
1_592167ba5ab6550cb84dc0ee/index.html , accesat pe data de 20.04.2018

Documente oficiale
Comisia Europeană “ Măsuri împotriva șt irilor false și dezinformării online”,
https://ec.europa.eu/romania/news/20171311_masuri_combatere_stiri_false_dezinformare_onl
ine_ro , accesat in data de 20.05 .2018
Comisia Europeana, “” O abordare multi -dimensională a dezinformării”,
https://stopfals.md/article/comi sia-europeana -a-publicat -raportul -o-abordare -multi –
dimensionala -a-dezinformarii -179988 , accesat in data de 2.06.201
Grupul de inalt nivel, “Report of the independent High level Group on fake news and online
disinformation ” , 2018, pp.35

32