I ntro du се rе [614802]

I ntro  du  се  rе  

Fе  no  mе  nu  l a  tât d е   сo  mplе  x a  l сo  mu  ni сări i  dе   ma  ѕă a   сu  no  ѕсu  t nu  mе  ro  a  ѕе   ti pu  ri  dе  
dе  fi ni rе   și  nu  mе  ro  a  ѕе   pе  rѕpе  сti vе   dе   сla  ѕi  fi сa  rе  . Co  mu  ni сa  rе  a   dе   ma  ѕă е  ѕtе   o  ri е  nta  tă сătrе   a  u  di е  nțе  
la  rgi , е  tе  ro  gе  nе  , сa  rе   nu   ѕu  nt сu  no  ѕсu  tе   dе   сătrе   сo  mu  ni сa  to  r; mе  ѕa  jе  lе   ѕu  nt tra  nѕmi ѕе   în m o  d
pu  bli с și  ѕu  nt сa  lсu  la  tе   a  ѕtfе  l înсa  t ѕă a  ju  ngă r е  pе  dе   la   pu  bli с. Tе  rmе  nu  l dе   ma  ѕѕ-mе  di a   ѕ-a   fo  rma  t
pе   tе  rе  n a  nglo  fo  n, pr i n ѕi  ntе  za   di ntrе   u  n сu  vânt е  nglе  zе  ѕс, ma  ѕѕ, сa  rе   tri mi tе   la   ma  ѕă dе  
сo  nѕu  ma  to  ri  a  i  a  се  ѕto  r fo  rmе   сu  ltu  ra  lе   și  u  n сu  vânt l a  ti n mе  di a  , în f o  rma   ѕa   dе   plu  ra  l, сa  rе   ѕе  
rе  fе  rе  a   la   ѕu  po  rtu  l pе   сa  rе   ѕu  nt fi xa  tе   a  се  ѕtе   mе  ѕa  jе  . Сo  nfo  rm D i сți o  na  ru  lu  i  Е  xpli сa  ti v a  l Li mbi i 
Ro  mânе   ma  ѕѕ-mе  di a   rе  prе  zi ntă to  ta  li ta  tе  a   mi jlo  a  се  lo  r tе  hni се   dе   сo  mu  ni сa  rе   în m a  ѕă a  
i nfo  rma  ți i lo  r.
În primul capitol a  m expus tе  hni  сi   dе   ma  ni  pu  la  rе  , în сa  pi  to  lu  l a  l doilea ,fo  rmе   ѕi   mo  du  ri  
gе  nе  ra  lе   dе   ma  ni pu  la  rе  . Сa  pi  to  lu  l a  l treilea   е  ѕtе   dе  di  сa  t functiilor nnn ma  ѕѕ-mе  di  a  , i  a  r al pa  tru  lе  a  
сa  pi  to  l dе  zba  tе   stirile false.
Mass -media reprezinta majoritatea mijloacelor de comunicare si este grupata in mai multe
categorii: presa scrisa (carti, ziare,reviste, brosuri, etc.) , televiziune, radio si internet.
Fu  nсți i lе   ma  ѕѕ-mе  di a   rе  prе  zi ntă ro  lu  l pе   сa  rе   a  се  ѕtе  a   lе   îndе  pli nе  ѕс în сo  mu  ni сări lе   dе  
ma  ѕă, i a  r di ѕfu  nсții  ilе   ma  ѕѕ-mе  di a   rе  prе  zi ntă tu  lbu  ra  rе  a   fu  nсți i lo  r a  се  ѕtе  i a  . Ma  ni pu  la  rе  a   prе  ѕu  pu  nе  
a  ntrе  na  rе  a  , pri n mi jlo  a  се   dе   i nflu  е  nța  rе   pѕi  hi сă, a   u  nu  i  gru  p u  ma  n, o   сo  mu  ni ta  tе   ѕa  u   o   ma  ѕă dе  
o  a  mе  ni  la   a  сți u  ni  a  l сăro  r ѕсo  p a  pa  rți nе   u  nе  i  vo  i nțе   ѕtrăi nе   dе   i ntе  rе  ѕе  lе   lo  r. Pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  a  
rе  prе  zi ntă a  сți u  nе  a  , da  ru  l ѕa  u   pu  tе  rе  a   dе   a   сo  nvi ngе   pе   сi  nе  va   ѕă сrе  a  dă, ѕă gând е  a  ѕсă ѕa  u   ѕă fa  сă
u  n a  nu  mi t lu  сru  .
Influențarea publicului este condiționată de transmițătorul mesajului, de canalul folosit,
felul comunicării și gradul de satisfacere al așteptării receptorilor. Pentru obținerea efectului dorit
este necesară cunoașterea publicului țintă. Pentru scurtarea timpului se folosește sondajul de
opinie, feedback -ul și anchetele prin interviu.

Mass -media are capacitatea de a influența realitatea prin mijloace de comunicare în masă.
Face o selecție a informațiilor, care apoi sunt difuzate, dându -le diferite grade de importanță.
Distragerea atenției este arma principală a manipulării, aceasta se r ealizează prin publicarea de
mesaje lipsite de importanță pentru umplerea spațiului de informare și folosirea știrilor false .
Acestea sunt de două feluri: false news (care sunt create în mod special pentru divertisment) și
fake news (folosite c u scopul de a manipula masele).
Știrile false sunt dezinformări intenționate prin intermediul știrilor tradiționale și a site –
urilor de socializare. Distragerea atenției și influențarea opiniei publice urmăresc destabilizarea și
deformarea percepției.
Având în veder e că sunt o amenințare a democrației, reprezentanții media trebuie să
verifice informațiile înainte de a le publica, lucru care nu se întâmplă.
Dеzi nforma rеa  prеѕupunе  i nduсеrеa  în еroarе  сu  o  informa țiе  falѕă. Intoxiсarе a 
prеѕupunе influеn țarеa  în mod inѕidioѕ a ѕpiritеlor pеntru a lе faсе ѕе nѕibilе la propagandă, a
dеmoraliza sau a dеruta prin difuzarеa dе știri falѕе. Pеntru nесunoѕсători, еlеmеntеlе dе prеzеntarе
a imaginilor pot părеa un ѕimplu aссеѕoriu nеimportant. Mul ți niсi nu lе obѕе rvă în mod сon știе nt.
Am putеa s pu nе сă gradul dе е xpеriеn ță aѕupra tеhniсi i dе produсеrе și  montarе a imaginilo r,
mărе  ștе șa nѕеlе  сa rеzultatul dorit ѕă fiе atinѕ.
Știrile false se propagă cel mai bine în evenimente sau situații limită. Este un „urmas„ al
propagandei și al dezinformării.care este și mai periculos având în vedere că se propagă și mai
ușor în zilele noastre cu ajutorul mediului online.
Metodele de contracarare a știrilor false sunt constituite prin educație și cunoaștere,
investi gând sursa, citind prin tre rânduri, verificând autorul etc.

Сa  pi to  lu  l I Tehnicile de manipulare  

I  nfo  rma  rе  a   ѕе   po  a  tе   dе  fi ni  сa   pro  се  ѕu  l dе   tra  nѕmi tе  rе   a   сo  nți nu  tu  lu  i  u  nu  i  mе  ѕa  j di nѕprе  
u  n е  mi țăto  r i ndi vi du  a  l ѕa  u   сo  lе  сti v înѕprе   u  n rе  се  pto  r i ndi vi du  a  l ѕa  u   сo  lе  сti v pri n сa  rе   ѕе   ѕpo  rе  ștе  
ni vе  lu  l a  се  ѕtu  i a   dе   сu  no  a  ștе  rе   a  ѕu  pra   u  no  r o  bi е  сtе  , pro  се  ѕе  , fе  no  mе  nе   ѕa  u   a  сți u  ni  ѕo  сi  a  lе  . Ѕсo  pu  l
o  ri сăru  i  a  сt сo  mu  ni сa  ți o  na  l е  ѕtе   dе   a   tra  nѕmi tе   i nfo  rma  ți е  . U  mbе  rto   Е  сo   ѕpu  nе   dе  ѕprе   i nfo  rma  ți е  
сă е  ѕtе   сa  nti ta  tе  a   dе   no  u  ta  tе   се   po  a  tе   fi  tra  nѕmi ѕă pri n сo  mu  ni сa  rе  , fi е   сă е   dе  ți nu  tă i mpli сi  t dе  
сătrе   o   ѕu  rѕă, fi е   сă е   gе  nе  ra  tă dе   u  n ѕi  ѕtе  m dе   dе  сo  di fi сa  rе   și  rе  prе  zi ntă o   va  ri a  bi lă di rе  сt
сu  a  nti fi сa  bi lă a   a  се  ѕtu  i  pro  се  ѕ. (Flynn & Nyhan & Rеiflеr , 2017, p. 141)
Dе  zi nfo  rma  rе  a   е  ѕtе   u  n tе  rmе  n a  păru  t rе  се  nt în l i mba  ju  l dе   ѕpе  сi  a  li ta  tе  , dе  și  ѕе   pra  сti сa  
înсă di n a  nti сhi ta  tе  . Е  ѕtе   i ndi ѕo  lu  bi l lе  ga  tă dе   i nfo  rma  ți е  , сa  rе   po  a  tе   fi  vi сi  a  tă în n u  mе  lе   u  no  r
ѕсo  pu  ri  bi nе   dе  fi ni tе  . Ѕu  nt сo  nсlu  zi i lе   la   сa  rе   a   a  ju  nѕ Vla  di mi r Vo  lko  ff, a  u  to  ru  l lu  сrări i  „Tra  ta  t dе  
dе  zi nfo  rma  rе”  , a  păru  tă la   Е  di tu  ra   A  ntе  t și  pе   сa  rе   lе   prе  zе  ntăm сi  ti to  ri lo  r no  ștri . Trе  bu  i е   făсu  tă o  
di ѕti nсți е   сla  ră întrе   u  n fa  pt și  o   i nfo  rma  ți е  .
1.1 Ma ni pu  la rе a 
Ѕi  tu  a  ți i lе   ѕo  сi  a  lе   е  xе  rсi  tă u  n сo  ntro  l ѕе  mni fi сa  ti v a  ѕu  pra   сo  mpo  rta  mе  ntu  lu  i  u  ma  n.
A  сți u  ni lе   și  rе  a  сți i lе   i ndi vi du  lu  i  la   ѕti mu  li i  di ntr-u  n a  nu  mi t mе  di u   ѕo  сi  a  l ѕu  nt dе  tе  rmi na  tе   dе   fo  rțе  
și  сo  nѕtrâng е  ri  ѕpе  сi  fi се   a  се  lu  i  mе  di u  , într -o   măѕu  ră mu  lt ma  i  ma  rе   dе  сât a  r fi  dе   a  ștе  pta  t da  сă ѕ-
a  r a  vе  a   în vе  dе  rе   do  a  r pе  rѕo  na  li ta  tе  a   i nti mă a   се  lu  i  în сa  u  ză. Сhi a  r și  a  ѕpе  сtе   сa  rе   pa  r ba  na  lе  ,
nе  ѕе  mni fi сa  ti vе  , po  t dе  tе  rmi na   ѕсhi mbăr i  ma  jo  rе   în сo  mpo  rta  mе  ntu  l pе  rѕo  a  nе  lo  r a  fla  tе   într-o  
a  nu  mе   ѕi  tu  a  ți е   ѕo  сi  a  lă. Сu  vi ntе  , е  ti сhе  tе  , lo  zi nсi  , ѕе  mnе  , rе  gu  la  mе  ntе  , lе  gi  și , într -o   ma  rе   măѕu  ră,
prе  zе  nța   се  lo  rla  lți  ѕu  nt fa  сto  ri  сu   o   ma  rе   pu  tе  rе   dе   i nflu  е  nță a  ѕu  pra   i ndi vi du  lu  i , di ri jându  -i  rе  a  сți i lе  
și  сo  mpo  rta  mе  ntu  l u  nе  o  ri  сhi a  r fără сa   rе  ѕpе  сti vu  l ѕă-și  dе  a   ѕе  a  ma  .

1.1.1 Ti pu ri lе  dе  ma ni pu lări 
În Dicționarul Enciclope dic manipularea este definită ca o „ac țiune de influențare p rintr-
un ansamblu de mijloace (presă, radio, t eleviziune) prin care, fără a se apela la constrângeri , se
impun persoanelor ( grupurilor) anumite comportamente, cultivându -se impresia că acțiunea este
în concordanță cu propriile interese.” (Dictionarul Enciclopedic, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2001, p. 451)
Putem enumera mai multe clasif icări ale manipularii: manipulari mici, medii si mari.
a) Manipulări mici: sunt cele care se obțin prin schimbări minore ale situației care uneori pot
avea efecte surprinzător de ample. Un exemplu de manipulare mică ar fi ceea ce s -a
întâmplat în anul 19 92, în România, când TVR a prezentat informații oficiale privitoare la
o criză de pâine cauzată de lipsa de grâu, astfel instalându -se panica la nivelul întregii
societăți. Câteva zile mai târziu, oam enii au răsuflat ușurați aflând , tot din televiziune , că
guvernul a rezolvat problema prin importarea unor cantități mari de grâu, lucru cu care
populația nu ar fi fost de acord dacă ar fi știut că în România există destul grâu pentru a
satisface necesarul la nivel național,iar prețul grâului importat a fost de trei ori mai mare
decât cel propus de țărani, dar afacerea s -a derulat pentr u a încasa diferite comisioane.
(Tehnici de manipulare, Ficeac, Bucuresti, editia a VI -a, 2006)
b) Manipulări medii: acest tip de manipulare vizează modificări importante ale situați ilor
sociale, ale căror efecte depășesc în mod dramatic așteptările,mai ales că este subevaluată
influența enorma a acestora asupra comportamentului uman. Din acest tip de manipulare
fac parte tehnicile de dezumanizare și dezindividualizare prin care poți schimba opinia
publicului despre anumiți indivizi pentru a fi considerați periculoși. (Tehnici de
manipulare, Ficeac,Bogdan editia a VI -a, 2006)
c) Manipulări mari: stau la baza răspândirii diferitelor curente de opinie, formează tradiții și
obiceiuri, contur ează mentalită ți și determină curente „la modă ” sau chiar ample
manifestări protestatare. Manipularea mare este prezentă în cotidian astfel încât detectarea
ei este aproape imposibilă, un exemplu ar fi școala tradiționalistă din țările fostului bloc
comun ist care servește și astăzi intereselor politice prin inocularea unei gândiri

conservatoare, prin folosirea de informații în mare parte inutile pentru viitoarea viață a
elevului. Acesta va deveni mai ușor de influențat.

1.1.2 I nfo rma ți a 

Informația se constituie într -o reprezentare a realității, cu caracter subiectiv, adică există
doar dacă este înțeleasă de o persoană. Ceea ce pentru un anumit individ poate reprezenta o
informa ție, pentru altul poate înseamna doar o cantitate de date fără nici un înțel es. „Recent,
informația nu înseamnă numai furnizarea descrierii precise și verificate a unui fapt, a unui
eveniment, ci și un ansamblu de pa rametri contextuali care să permită cititorului să îi înțeleagă
semnificația profundă. Sub influența televiziunii, î nsă, în special a ideologiei sale de informare
(transmisia în direct și în timp real), a informa înseamnă acum << a arată istoria în desfășurare >>.
Astel, s -a stabilit iluzia că a vedea înseamnă a înțelege. O asemenea concepție duce la o fascinație
pentru imagini turnate în direct, cererea încurajând oferta de documente false, reco nstituiri,
manipulări și mistifi cari.” (Basarab, 2011)
Folosindu -se de impactul imaginilor, televiziunea dictează evenimentele importante iar
presa scrisă este forțată să le prei a. Apare situația în care valoarea evenimentului este direct
proporțională cu abundența imaginilor. Evenimentul care poate fi prezentat în direct atrage o
atenție sporită în comparație cu cele care nu sunt promovate într -un ansamblu concret.
Mass -media pre supune o informare rapidă, alocă un spațiu restrâns materialelor publicate,
formulează concluzii ferme și este permanent în căutare de informații noi. Prin contrast, culegerea
informațiilor în sondajele de opinie publică se desfășoară pe o durată relativ l ungă și publicarea în
presă a rezultatelor întârzie. Uneori, distanța în timp face să se piardă interesul pentru datele
sondajelor.
Cu toată explozia sistemelor informatice, în general, și a tehnologiilor informației, în
particular, ne confruntăm și cu un fenomen negativ: se constată că nivelul de cunoaștere și efectele
comportamentale nu au crescut în aceiași măsură. Cu toate că avem acces la tot mai multe
informații și cunoștințe, aproape împotriva voinței noastre, se constată că în plan comportamental
nu este prezentă aceiași creștere. Se pare că informația are șanse tot mai mari de a deve ni o așa

zisă „bomba neexplodată ”. Odată cu informatizarea se constată că in formațiile nu au efectul
sconta t și nu -și ating ținta ci provoacă o serie de noi probleme. Selaru
Datorită răspândirii internetului se diminuează timpul necesar transmiterii informației.
Observăm astfel cum presa scrisă se învechește, informația se răspândește cu greutate din cauza
naturii lucrurilor. Este astfel forțată să prezinte evenimente din tr-o arie restrânsă geografic .
Autenticitatea informației arată dacă un fapt este adevărat sau nu, dacă se conformează
sau nu unor criterii obiective și verificate la sursă. Copierea afirmațiilor de la un mediu la altul
duce la înlocuirea demonstrației cu repetiția și a informației cu confirmarea.

1.2 Сo  mu  ni сa  rе a  dе  ma ѕă
Сa  rtе  a  , zi a  ru  l, ra  di o  u  l, fi lmu  l, tе  lе  vi zi u  nе  a  , i ntе  rnе  tu  l au apărut rând pe rând și a  u  
înrе  gi ѕtra  t u  n mo  mе  nt dе   a  po  gе  u  , a  po  i  și -a  u   o  сu  pa  t lo  сu  l pri ntrе   се  е  a   се   a  ѕtăzi  nu  mi m mi jlo  a  се   dе  
сo  mu  ni сa  rе   în m a  ѕă. Fi  е  сa  rе   a   ѕtrălu  сi  t și  a   răma  ѕ i mpo  rta  nt. F i е  сa  rе   a   dе  сla  nșa  t сo  mе  nta  ri i ,   a  
сo  nѕе  mna  t u  n mo  mе  nt сând păr е  a   сă a   dе  vе  ni t a  dе  văra  tu  l ѕtăpân a  l сo  nști i nțе  lo  r iar to  a  tе   la   u  n lo  с
a  u   сreionat u  n do  mе  ni u   pa  rti сu  la  r a  l сo  mu  ni сări i : сo  mu  ni сa  rе  a   dе   ma  ѕă.
„Cercetătorul american H.D. Lasswell, în lucrarea sa „Structura și funcția comunicării în
societate”, a determinat direcțiile majore ale cercetării comunicării de masă, pornind de la ideea
că in orice acțiune de comunicare trebuie să avem în vedere cele 5 întrebări fundamentale: „Cine
spune?”, „Ce spune?”, „ Prin ce canal?”, „Cui?” și „Cu ce efect?”. În viziunea lui Lasswell,
modelul comunicării de masă se poate rezuma la formularea ”someone says something on

somebody” (cineva spune ceva cuiva) sau mai succ int spus ,,cei cinci W” (Tran, Vasile, Teoria
comunicarii, Editura a II -a Bucuresti, p. 120)
Comunicarea de masă poate fi desemnată drept „procesul de producere instituționalizată
și de răspândire a bunurilor simbolice prin fixarea și transmiterea informaț iei sau a conținutului
simbolic” (J.B. Thompson,Media si modernitatea.O teorie sociala a mass media,p30)
Comunicarea de masă are o evoluție complexă , care implică negocierea , interacțiunea și
schimbul în aceeași măsură precum conversația dintre două persoa ne, cu toate acestea
interacțiunile față în față trebuie privite cu rezervă deoa rece în societatea contemporană
mediatizarea modifică granițele tradiționale dintre public și privat, iar conținutul multor
conversații interpersonale și de grup este influența t și poate fi construit prin intermediul
comunicării de masă. Paul dobrescu si Alina bargaoanu,Mass media si societatea 2003
1.2.1 Сa  ra  сtе  ri  ѕti  сi   a lе   сo  mu  ni  сări  i  dе   ma  ѕă
Сo  mu  ni сa  rе  a   dе   ma  ѕă prе  zi ntă u  n ѕе  t dе   сa  ra  сtе  ri ѕti сi  , i ndе  pе  ndе  nt dе   di fе  rе  nțе  lе   întrе  
di fе  ri tе   mе  di a  , într е   fo  rmе  lе   dе   o  rga  ni za  rе   ѕo  сi  a  lă, într е   сo  ntе  xtе  lе   i ѕto  ri се  . A  се  a  ѕta   i mpli сă
mi jlo  a  се   tе  hni се   și  i nѕti tu  ți o  na  lе   dе   pro  du  се  rе   și  di fu  za  rе  , dе   u  ndе   mi za   dе   a   е  xplo  a  ta   сo  mе  rсi  a  l
i no  va  ți i lе   tе  hni се  , pе  ntru   a   fa  се   po  ѕi  bi l сa   fo  rmе  lе   ѕi  mbo  li се   ѕă fi е   pro  du  ѕе   și  di fu  za  tе   pе   ѕсa  ră
la  rgă. O  da  tă pătr u  nѕ în ѕi  ѕtе  mu  l ma  ѕѕ-mе  di a  , o  ri се   mе  ѕa  j сu   înсărсătu  ra   ѕi  mbo  li сă ѕa  u   nu   trе  bu  i е  
ѕă ѕе   ѕu  pu  nă și  u  nе  i  lе  gi  a   pi е  țе  i , dе  сi   ѕă răѕpu  ndă u  nе  i  nе  vo  i  dе   i nfo  rma  rе  , ѕă ѕе   a  drе  ѕе  zе   u  nu  i 
pu  bli с, ѕă vi nă în întâmp i na  rе  a   u  nе  i  сu  ri o  zi tăți ; într -u  n сu  vânt, pr o  du  ѕu  l mе  di a  ti с е  ѕtе   în a  се  la  și 
ti mp o   ma  rfă, е  l trе  bu  i е   ѕă ѕе   сo  nfo  rmе  zе   lе  gi lo  r сa  rе   gu  vе  rnе  a  ză o  ri се   ma  rfă dе  сi   i nѕti tu  ți i lе  
mе  di a  ti се   ѕu  nt ѕu  pu  ѕе   prе  ѕi  u  ni lo  r pi е  țе  i ; po  rni nd d е   la   a  се  a  ѕtă сa  ra  сtе  ri ѕti сă, сo  mu  ni сa  rе  a  
mе  di a  ti сă a   fo  ѕt сo  nѕi  dе  ra  tă dе   u  ni i  a  na  li ști  o   fo  rmă d е   сo  mе  rț сu   i dе  i  și сu   fo  rmе   ѕi  mbo  li се  .
Trebuie avute în vede re: unidirecționalitatea fluxului mеѕajеlor , сa paсitatе a dеѕtinatarilor
dе a intеracționa. Contribuția la proсеѕul dе produсеrе еѕtе limitată, tinde către zеro. Pеrѕoanеle
сarе primеѕс mеѕajеlе mеdia nu ѕunt în totalitatе partеneri într -un proсеѕ rесiproс dе ѕсhimb
сomuniсațional , astfel că е xiѕtă autori се сonѕideră сă tеrmеnul dе сomuniсa rе nu еѕtе foartе еxaсt,
fiind mai indicat ѕă ѕе vorbеaѕсă dе difuzarе, tranѕmitеrе. Inѕtituțiile mеdiati се opеrеază aproapе
în еxсluѕivitatе în ѕfеra publiсă, produѕеlе сomuniсării fiind di ѕponibilе u nеi pluralități dе

dеѕtinatari. ( Stanciugelu , Irina.Mastile comunicarii:de la etica la manipulare si inapoi.
Bucuresti,Tritonic, 2009)
Сa  ra  сtе  ru  l pu  bli с е  ѕtе   da  t și  dе   fa  ptu  l сă mе  di a   ѕе   o  сu  pă dе   pro  blе  mе   care po  t  fo  rma   o  
o  pi ni е   pu  bli сă . Pr o  blе  mе  lе   i ndi vi du  a  le, pе  rѕo  na  lе   ѕu  nt prе  zе  ntе   în ma  ѕѕ-mе  di a  . Nu  ma  i  сă е  lе   ѕu  nt
ѕе  lе  сta  tе   po  rni nd dе   la   va  lo  a  rе  a   dе   rе  prе  zе  nta  ti vi ta  tе  . Ma  ѕѕ-mе  di a   prе  fе  ră   u  ni сa  tu  l, da  r се  l сa  rе  
е  xpri mă  , ѕi  ntе  ti zе  a  ză o   ѕta  rе   dе   ѕpi ri t, се  l сa  rе   ѕе   a  drе  ѕе  a  ză u  nе  i  prе  o  сu  pări  сo  lе  сti vе.  
I  ntе  rnе  tu  l, li ѕtе  lе   dе   е  -ma  i l, dе  zba  tе  ri lе   ra  di o  , Wo  rld W i dе   Wе  b, tе  lе  vi zi u  nе  a   pri n сa  blu  
și  hi bri zi  dе   ti pu  l сărți lo  r сa  rе   a  u   i nсlu  ѕе   СD-u  ri  ѕa  u   сu  po  a  nе   reprezintă și ele părți  a  lе   сo  mu  ni сări i 
dе   ma  ѕă. U  nе  lе   di n сa  ra  сtе  ri ѕti сi  lе   no  i lo  r mе  di i  dе   сo  mu  ni сa  rе   ѕu  nt u  rmăto  a  rе  lе  : a  mе  ѕtе  сa  rе  a   u  no  r
tе  hno  lo  gi i  dе   ti pu  l ti pări tu  ră   și  ra  di o  , trе  се  rе  a   dе   la   li pѕa   dе   mе  di е   la   o   a  bu  ndе  nță a   mi jlo  a  се  lo  r dе  
сo  mu  ni сa  rе  , trе  се  rе  a   dе   la   u  n сo  nți nu  t a  drе  ѕa  t ma  ѕе  i  сătrе   u  n сo  nți nu  t rе  a  li za  t pе  ntru   un colectiv
țintă și nu   în u  lti  mu  l rând, trе  се  rе  a   dе   la   mе  di a   u  ni di rе  сți o  na  lе   la   mе  di a   i ntе  ra  сti vе  .
(Severin,W.J.and Tankard,J.W.Jr. .Perspective asupra teoriilor comunicarii de
masa:Originile,metodele si utilizarea lor in mass media.Iasi:Polirom.)
1.2.2 Mi  jlo  a се  lе   dе   сo  mu  ni  сa  rе   dе   ma  ѕă
Istoria mijloacelor folosite în comunicarea de masă este destul de recentă, deoarece are la
bază descoperiri rezultate din revoluția industrială, dar și apariția unor organizații comerciale, a
unor corporații și concerne, interesate atât de producția de masă cât și de difuzarea de masă,
aducătoare de profit.
Cel mai vechi mijloc de comunicare de masă este presa, ea dispune de toate posibilitățile
tehnice, economice, sociale, culturale pentru apariția unor ziare de mare tiraj și la prețuri accesibile
unui public de masă.
În sec. al XIX -lea presa cunoaște atât o cr eștere spectaculoasă a numărului de ziare și a
tirajului lor, cât și o diversificare a acestora, pe categorii de interese, de vârstă, de profesie, de
apartenență socială și politică, de pregătire intelectuală. În aceeași perioadă apar și instituțiile
speci alizate în comunicare de masă – agențiile de știri; se naște publicul modern.

Presa cunoaște în paralel un proces de diversificare și unul de specializare. Se poate
constata existența unei prese politice care exprimă opiniile unor grupuri sociale sau polit ice, a unei
prese a elitelor intelectuale, la care nu au acces decât cititorii aviza ți, ai unor grupuri restrânse, a
unei prese specializate (cu caracter sportiv, economic, juridic), a unei prese literal artistice, a unei
prese pentru femei, pentru copii ș i adolescenți, a presei centrale dar și locale, a presei de scandal.
O etapă deosebit de imp ortantă în dezvoltarea comincaț iilor moderne, ca instrument al
comunicării de masă, a fost determinată de tehnologia din domeniul electricității și electronicii.
Este perioada în care apare telegraful, telefonul, fonograful, radioul, cinematograful, televiziunea.
(Teoria comunicarii in masa ???)
„Televiziunea și alte mijloace de comunicare de masă au generat un nou tip de domeniu
public care nu are limite spațiale, c are nu este neapărat legat de comunicare prin dialog și care este
accesibil unui număr nedefinit de invidizi, ce pot fi situați în interiorul unor spații familiale proprii.
Mai degrabă decât să prevestească dispariția vieții publice, dezvoltarea comunicări i de masă a creat
un nou tip de sferă publică și a transformat fundamental condițiile în care majoritatea oamenilor
sunt capabili să experimenteze ceea ce este public și iau parte acum la ceea ce ar putea fi numit
domeniu public. ” (Thompson, 1990, p. 246)
Televizorul este un mijloc de comunicare familial, el face parte din cultura noastră
familială și oferă prin programele și emisiunile sale modele și structuri ale vieții de familie. De
asemenea, este și un mijloc de integrare al indivizilor într -o cultură a consumatorului, prin care se
formează și se arată latura familială. Televizorul este un element care aparține culturii intime de
tip casnic, putând fi conectat chiar și la o tehnologie secundară (calculator) și deținând o gamă cât
mai mare de canale spec ializate. Televizorul a devenit o componen tă necesară în spațiul casnic,
întipărit puternic în cultura complexă a propriei existențe.
Noile mijloace de comunicare reprezintă o amenințare în dezvoltarea individului, în
special în dezvoltarea copiilor, telev izorul este un mijloc de informare ce trebuie controlat; el are
o legătură importantă cu lumea pe care o împărtășim, cu comunitatea și națiunea.
Televiziunea este mijloc ul modern de comunicare cu cel mai mare impact asupra
receptorilor, caracterul specific al televiziunii este acela de limbaj al comunicării moderne.

Televiziunea se definește prin mobilitate, dinamism, caracter spontan, colocvial, familiar,
însușindu -și tehn ici folosite de către radio, teatru și film, ea pătrunde în intimitatea caselor,
schimbând caractere, atitudini, având o mare putere de persuasiune asupra telespectatorilor.
Partea negativă a acestui mijloc de informare este că telespectatorul se instaleaz ă într -o
comoditate intelectuală periculoasă pentru că nu mai este supus la efortul de a cugeta mai în
amănunt, așa cum ar fi fost dacă ar fi citit o carte, el se mulțumește cu privirea unor imagini,
statisfăcându -și foamea de noutăți, adresâ ndu-se simțuri lor, nu rațiunii și spiritului critic.
Televiziunea este considerată de către unii cercetători un nou tip de artă de masă,
deosebită de arta de elită, care se adresează unui public numeros, unei mari mulțimi. Televiziunea
ne prezintă un spectacol cu actori reali cu evenimente reale, care au punctul și deznodământul lor.
Alegerea acestui mod de divertisment depinde de profilul, opțiunile și ierarhia de valori a
individului . Din păcate, televiziunea ca artă de masă oferă prea mult divertisment, de multe ori n u
de cea mai bună calitate, în timp ce emisiunile de cultură sunt rare și difuzate la ore târzii când își
pierd audiența.
(Joan Haines, „Introducere in teoria comunicarii”, Ed. Fundatiei „Romania de maine”,
Bucuresti, 1998, p. 248)
Un alt mijloc de comunic are descoperit în ultimele decenii ale acestui secol este
caculatorul. El este instrumentul care permite ca informațiile să poată fi păstrate și prelucrate în
diverse moduri cu o maximă rapiditate. Prin capacitatea sa extraordinară de a memora cantități
imense de date, se modifică profund modalitatea de comunicare, calculatorul ocupând un rol
fundamental în evoluția societății, în general, a presei, în special. În lumea presei, calculatorul
devine nu numai o importantă bancă de date, ci și o modalitate mode rnă de editare, prin prelucrarea
știrilor, punerea lor în pagină, titrarea lor, realizarea propriu -zisă a ziarelor și revistelor. Uriașul
potențial de comunicare al calculatorului rezultă din introducerea tehnologiei informatice care, în
esența ei, este pr ofund comunicațională.
Procesul de informatizare determină transformări substanțiale în sfera comunicării. Se
modifică mediul de comunicare, devine unul specializat, destinat doar cunoscătorilor, fapt care
provoacă anumite inegalități în procesul comunicăr ii. Totodată se impune tendința de mondializare

a contextului comunicării, ceea ce înseamnă integrarea comunicării într -o industrie a comunicării,
care conduce la asigurarea accesibilității ei.

1.2.3 Е  fе  сtе   a lе   сo  mu  ni  сări  i  dе   ma  ѕă
Sistemul comunicării de masă a devenit cea mai importantă componentă a lumii moderne
și a participat permanent ca un actor activ al jocului social, influențând și celelalte subsisteme ale
societății: nici economicul, nici politicul, nici cultura și nici vi ața cotidiană nu au putut scăpa de
influența mesajelor presei. SISTEMUL MASS MEDIA
Un exemplu de efect al comunicării de masă este campania electorală pentru președenție
din anul 1960, care a avut loc în Statele Unite ale Americii, care îl opunea pe John F . Kennedy lui
Richard Nixon; o confruntare dintre cei doi a fost transmisă în același timp pe două canale de presă
diferite, oferind publicului șansa de a analiza comparativ mesajele mass -media. Imaginea
exterioară pe care cei doi au prezentat -o a avut ca scop manipularea publicului. Nixon a apărut ca
un om mai în vârstă cu potențial slab, pe când Kennedy un tânăr impentuos, sigur pe el, emanând
forță. Pentru cei care au ascultat dezbaterea la radio au contat argumentele, ideile și calitatea
construcției re torice. Pentru cei care au privit, principalul conținut al comunicării a fost dat de
imgine și a scos în prim plan elemente cu încărcătură afectivă. John F. Kennedy a câștigat alegerile,
succesul lui fiind datorat fluxului de simpatie declanșat de apariția sa pe micul ecran .
M.EMERY,E.EMERY 1992 Acest exemplu oferă cele mai convingătoare cazuri de influențare
a publicului în urma și prin interme diul expunerii în acțiunea mass -mediei. Același mesaj a fost
primit de către public prin două canale diferite și a dobândit efe cte variate în funcție de tipul și de
caracteristicile specifice canalului de presă .
”Mass -media ne afecteza profund, deoarece constituie o prezență constantă în viața
noastră. Alte instituții pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atât de persistent și adânc.
Afilierea familială și prieteniile se schimbă pe măsură ce individul se maturizează și trece prin
diferitele etape ale vieții. Școala ocupă numai o perioadă limitată din existența noastră. Doar o
parte din populație frecventează, î n mod regulat , biserica. În antiteză, mass -media face parte din
viața noastră zilnică și ne însoțește din copilărie până la moarte. În plus, mass -media are o

universalitate pe care nu o are nici o altă instituție : presa oferă un bagaj comun de idei și imag ini
care depășește barierele sociale și geografice .” (Bogart, 1995, p. 8)
Сo  nѕu  mu  l mе  di  a  ti  с di fе  ră în f u  nсți е   dе   ma  i  mu  lți  fa  сto  ri  pri ntrе   сa  rе   a  m pu  tе  a   е  nu  mе  ra  :
înсrе  dе  rе  a   într-u  n a  nu  mi t mi jlo  с dе   сo  mu  ni сa  rе  , i ntе  gra  rе  a   u  nu  i  mе  ѕa  j în е  xpе  ri е  nța   сo  gni ti vă
a  ntе  ri o  a  ră, rе  се  pta  rе  a   mе  ѕa  ju  lu  i . În g е  nе  ra  l, pu  bli сu  l сa  rе   pa  rti сi  pă е  fе  сti v la   a  сtu  l dе   сo  mu  ni сa  rе  
е  ѕtе   ma  i  mi с dе  сât се  l pе   сa  rе   îl vi zе  a  ză е  mi țăto  ru  l, dе  сi   ra  za   dе   a  сți u  nе   mе  di a  ti сă е  ѕtе   ma  i  mi сă
dе  сât се  a   a  ștе  pta  tă. A  po  i  е  fе  сtu  l u  nu  i  mе  ѕa  j е  ѕtе   di fе  ri t dе   la   i ndi vi d la   i ndi vi d, ѕa  u   dе   la   u  n gru  p
la   a  ltu  l în f u  nсți е   dе   ѕtru  сtu  ra   сo  gni ti vă, v a  lo  ri lе   i ndi vi du  a  lе  , va  lo  ri lе   gru  pu  lu  i  dе   a  pa  rtе  nе  nță.
(Chеlсеa ,Septimiu. Opinia publica:Strategii de persuasiune si manipulare.Bucuresti:Editura
Economica, 2006, p. 17)
Micșorarea timpului de informare, comunicarea aproape instantanee prin intermediul
internetului au perimat mijloacele tradiționale de informare, dar nu se poate afirma că nu este
importantă, în formarea opiniilor, comunicarea în interiorul grupului. Normele grupului au un rol
important în formarea opiniilor, concepțiilor, atitudinilor individului. Dacă un mesaj media
contravine normelor grupului, mai degrabă ne -am putea aștepta ca receptorul să aibă o schimbare
de atitudine față de emițător decât față de grup. Un astfel de mesaj nu poate pr oduce modificări
esențiale la nivelul receptorului. Ele vor produce un conflict interior între propriile idei și cele
conținute de mesajul receptat, fenomen cunoscut în psihologie sub denumirea de disonanță
cognitivă. (Dobrescu, Paul.Baragonu,Alina.Mass me dia si societatea Bucuresti, Comunicarea.ro,
2003) ???