I. Îndrumar pentru afaceri. Informa ții despre Spania [608985]

S P A N I A

Cuprins

I. Îndrumar pentru afaceri. Informa ții despre Spania

1. Date generale
2. Cadrul politic
– Forma de guvern ământ
– Puterea executiv ă
– Ministere
– Puterea legislativ ă
3. Rela ția Spania – Uniunea European ă
4. Indicatori macroeconomici
5. Fluxul comercial
6. Fluxul de investi ții
7. Dreptul comercial și regimul de investi ții în Spania
8. Institu ții relevante
9. Informa ții practice
– Costuri de stabilire
– Formalit ăți de intrare și ie șire din țar ă
– Ora local ă și perioade de vacan țe
– Comunica ții Spania-România

Surse

I. ÎNDRUMAR DE AFACERI. INFORMA ȚII DESPRE SPANIA

1. DATE GENERALE
Nume oficial : Regatul Spaniei
Informa ții generale:
Limba oficial ă: limba spaniol ă sau castelan ă este singura limb ă oficial ă pentru toat ă țara
și este vorbit ă de marea majoritate a popula ției spaniole (74%).
Limbi regionale co-oficiale: Constitu ția Regatului Spaniei din decembrie 1978 a
recunoscut trei limbi regionale: catalana (în Catalonia și Insulele Baleare), euskera ( Țara
Bascilor și nordul Comunit ății Foral de Navarra) și gali țiana (co-oficial ă în Galicia).
Valenciana este limba co-oficial ă a Comunit ății Valenciana din 1982. Împreun ă cu
catalana și castelana , limba aranes ă este limba oficial ă din Val d’ Aran din 28 iunie 1990.
Capitala: Madrid (3,2 milioane locuitori).
Alte ora șe mari: Barcelona (1,6 milioane locuitori), Valencia (814 m ii), Sevilia (703 mii),
Malaga (568 mii), Zaragoza (674 mii), Bilbao (354 m ii).
Împ ărțirea administrativ ă :
17 comunit ăți autonome : Andalucia, Aragon, Asturias, Insulele Baleare, In sulele
Canare, Cantabria, Castilla-La Mancha, Castilla y L eon, Catalonia, Comunitatea
Valencian ă, Extremadura, Galicia, La Rioja, Madrid, Murcia, N avarra, Țara Bascilor și 2
ora șe autonome (Ceuta și Melilla);
Ora șele autonome Ceuta si Melilla, precum și cele trei mici insule (Islas Chafarinas,
Penon de Alhucemas și Penon de Velez de la Gomera) sunt administrate di rect de c ătre
Guvernul central spaniol și sunt denumite “Locuri de Suveranitate”. Comunit ățile
autonome se divid în 50 provincii (47 provincii în Spania peninsular ă și 3 provincii în
Spania insular ă). Fiecare provincie este condus ă de un Guvernator civil și de o Deputa ție
provincial ă. Provinciile se împart în sectoare juridice , iar acestea în municipii .
Ziua Na țional ă: 12 octombrie (“Ziua Hispanit ății”)
Drapelul: trei benzi orizontale de culoare ro șie (sus), galben ă și de l ățime dubl ă (la
mijloc, cu stema pe fond ro șu) și ro șie (jos).
Constitu ția: aprobat ă la 6 decembrie 1978 și în vigoare de la 29 decembrie 1978.
Sistemul de drept: sistemul de drept civil, cu aplica ții regionale.
Drept de vot: universal, la împlinirea vârstei de 18 ani.
Religia: Romano – Catolica 94%, alte religii 6%. Spania nu are religie oficial ă.
Limbi oficiale regionale: catalan ă – valencian ă (17%), gali țian ă (7%), basc ă (2%).
Gradul de alfabetizare: 98,9%
Situare geografic ă, suprafa ță , relief și clim ă
Așezare: în Sud-Estul Europei, în Peninsula Iberic ă, înconjurat ă de Oceanul Atlantic,
Golful Vizcaya, Mun ții Pirinei și Marea Mediteran ă.
Suprafa ța total ă: 504.782 km 2, din care partea continental ă reprezint ă 499.542 km 2iar
partea insular ă 5.240 km 2, fiind format ă din Insulele Baleare, Insulele Canare și micile
insule Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas și Penon de Velez de la Gomera (situate în
largul coastelor Marocului). Spania este a treia ta r ă din Europa ca m ărime a suprafe ței
(dup ă Federa ția Rus ă și Ucraina).

Frontiere terestre: 1917,8 km, din care: cu Andora 63,7 km, cu Fran ța 623 km, cu
Gibraltar 1,2 km, cu Portugalia 1214 km, cu Marocul (Ceuta) 6,3 km si cu Marocul
(Melilla) 9,6 km.
Frontiere maritime : 4.964 km.
Clima : extrem de divers ă pe întreg teritoriul, predominând cea mediteranean ă. Un climat
de coast ă mediteranean pe coasta de sud, la Marea Mediteran ă și în Valea Guadalquivir,
clim ă continental mediteranean ă, mai extrem ă, în interior (cu temperaturi sc ăzute în
timpul iernii, crescute pe timpul verii și ploi abundente);
Relieful: platouri înalte înconjurate de dealuri, iar în part ea de nord de Mun ții Pirinei.
Podi șul (Meseta) ocup ă circa 330.000 km.
Resurse naturale (relativ reduse în raport cu suprafa ța t ării și necesit ățile economiei) :
cărbune, lignit, țiței, minereu de fier, cupru, plumb, zinc (locul 8 în lume), uraniu, tungsten,
mercur (locul 1 în lume), pirite, fluorina, ipsos, sepiolit ă, caolin, potasiu.
Utilizarea terenului: 20,5 milioane ha (41%) terenuri arabile, 16,5 milioane ha (33%)
păduri, 6,7 milioane ha (13%) p ăș uni și fâne țe, 6,8 milioane ha (13%) suprafe țe cu alte
destina ții.
Terenuri irigate: 36.400 km 2. Lipsa acut ă de ap ă pentru agricultur ă a determinat
realizarea unor sisteme de iriga ții bazate pe cele mai moderne tehnici și crearea unor
mari ferme pentru legume, orez și citrice.
Catastrofe naturale: perioade îndelungate de secet ă.
Mediul înconjur ător: Spania este parte semnatar ă a 23 de acorduri interna ționale pe
diverse tematici de ocrotire a mediului înconjur ător.
Altitudini maxime: 3.718 m în vârful Pico de Teide (Tenerife) din Ins ulele Canare, iar în
Spania continental ă Mun ții Pirinei ajung la 3404 m în vârful Pico de Aneto și Mun ții Sierra
Nevada ating 3478 m în vârful Mulhacen.
Demografie
Popula ția: 46.961.000 de locuitori (estimare 2010)
Densitatea medie a popula ției: 91 locuitori/ km 2.(una dintre cele mai locuite ță ri
europene)
For ța de munc ă (total angaja ți – 2009) : 18.888 mii (din care 2.775 mii in industrie și
13.438 mii în sectoarele de servicii).
Locuri de munc ă nou create: 615.000. (estimare 2010)
Angaja ți afilia ți la Asigur ările Sociale: 18 303 000- total (2010)
Șomeri: 4.978.300 de persoane. (septembrie 2011) :
Rata șomajului: 21,52% (septembrie 2011)
Salariul lunar minim: 633,30 euro (2010).
Rata anuala a infla ției: 0,8% (2010), 2% (se prevede pentru 2011, peste medi a zonei
euro: 1,5%)
Structura popula ției pe grupe de vârst ă (estimativ 2011) : 0-14 ani: 15,1%, 15-64 ani:
67,7% și peste 65 ani: 17,1%.
Rata na șterilor: 10,66 la 1000 de locuitori (2011 est.)
Rata deceselor: 8,8 la 1000 de locuitori (2011 est.)
Mortalitatea infantil ă: 3,39 decese la 1000 de copii n ăscu ți vii.(estimare 2011)
Speran ța de via ță : 78,16 ani la b ărba ți si 84,37 ani la femei (estimare 2011)
Persoane infectate cu SIDA: 150.000 (estimat la 2010).

2. CADRUL POLITIC
Forma de guvern ământ : monarhie parlamentar ă
Puterea executiv ă
Seful Statului : M.S. Regele Juan Carlos I (de la 22 noiembrie 197 5) ;
Prin ț Mo ștenitor : A.S.R. Prin țul Felipe
Șeful Guvernului : Pre ședinte al Guvernului – Jose Luis Rodriguez Zapatero ;
Vicepre ședinte și Ministru al Economiei și Finan țelor : Elena Salgado Méndez;
Vicepre ședinte și Ministru al Politicii Teritoriale : Manuel Chavez Gonzáles;
Cabinet : Consiliul de Mini ștri este numit de c ătre Pre ședintele Guvernului;
Consiliul de Stat : este organul consultativ suprem; recomand ările acestuia nu sunt
obligatorii;
Alegerile generale :
– Monarhia este ereditar ă;
– M.S. Regele nume ște Pre ședintele Guvernului în persoana liderului partidulu i
majoritar sau al coali ției majoritare, ales de c ătre Adunarea Na țional ă (ultimele
alegeri au avut loc pe 9 martie 2008; urm ătoarele alegeri generale, anticipate, vor
avea loc pe 20 noiembrie 2011) ;
– Vicepre ședin ții Guvernului sunt numi ți de c ătre Monarh la propunerea
Pre ședintelui.
În Spania, exercitarea atribu țiilor guvernamentale este cunoscut ă sub denumirea de
Administra ția General ă a Statului. Administra ția General ă a Statului este organizat ă în
Ministere, fiecare dintre ele acoperind unul sau ma i multe sectoare de activitate
administrativ ă, omogene din punct de vedere func țional.
Organizarea ministerelor în departamente ministeria le nu împiedic ă existen ța, de la caz la
caz, și a unor organe superioare sau de conducere sau org anisme publice, neintegrate
sau dependente de un minister, care, în mod excep țional, se atribuie altor membri ai
Guvernului decât mini ștrilor.
În ministere pot exista Secretariate de Stat și, în mod excep țional, Secretariate
Generale, pentru gestionarea unui sector de activitate admini strativ ă. De ele depind
ierarhic organele directoare (direc țiile) care le sunt atribuite. În fiecare caz, ministerele
au un Subsecretariat și, în func ție de ei, un Secretar General Tehnic pentru
gestionarea serviciilor comune.
Ministere
Guvernul Spaniei este alc ătuit din urm ătoarele 15 Ministere:
1. Ministerul Economiei și Finan țelor
2. Ministerul Politicilor Teritoriale și Administra ție Public ă
3. Ministerul Afacerilor Externe și Cooper ării
4. Ministerul Justi ției
5. Ministerul Ap ărării
6. Ministerul de Interne
7. Ministerul Dezvolt ării
8. Ministerul Educa ției
9. Ministerul Muncii și Imigra ției
10. Ministerul Industriei, Turismului și Comer țului
11. Ministerul Mediului, Rural și Marin

12. Ministerul Pre ședin ției
13. Ministerul Culturii
14. Ministerul S ănătății, Politicii Sociale și Egalitate de Șanse
15. Ministerul Știin ței și Inova ției.

Puterea legislativ ă
Puterea Legislativ ă revine Parlamentului (Cortes Generales), bicameral compus din
Camera Deputa ților și Senat . Acesta reprezint ă poporul, exercit ă responsabilitatea
legislativ ă, aprob ă bugetele și controleaz ă ac țiunea Guvernului.
Senatul este Camera de reprezentare teritorial ă. Senatul are dou ă tipuri de membri cu
acelea și drepturi și prerogative: 208 senatori ale și direct de c ătre cet ățeni printr-un sistem
majoritar și aprox. 50 de senatori desemna ți de comunit ățile autonome. În mod similar
Camerei Deputa ților, Senatul exercit ă func țiile care îi sunt prev ăzute de Constitu ție.
Mandatul este de patru ani. Are func ții de integrare teritorial ă, legislativ ă și politic ă.
Camera Deputa ților este Camera inferioar ă și este compus ă din minim 300 și maxim 400
deputa ți, de deputa ți ale și prin vot universal, liber, egal, directe și secret (în momentul de
fa ță num ărul fiind de 350)

3. RELA ȚIA SPANIA- UNIUNEA EUROPEAN Ă
Spania a devenit membr ă a Comunit ăților Europene la 1 ianuarie 1986 dup ă ce și-a
prezentat candidatura în anul 1977 și a fost respins ă de mai multe ori datorit ă
neîndeplinirii criteriilor politice (în contextul d ictaturii lui Franco) și a criteriilor economice.
Temele cele mai complexe și sensibile în negocierile de aderare au fost agric ultura,
politica regional ă, fondurile structurale, similare cu cele cu care s -au confruntat în
procesul de aderare România și alte state candidate.
O consecin ță a ader ării Spaniei la UE a fost consolidarea institu țiilor democratice prin
influen țele pozitive din partea UE și a statelor membre. Popula ția Spaniei (precum și cea a
Portugaliei) a identificat procesul de "europenizar e" cu cel de democratizare a ță rii.
Treptat, aderarea la CE a condus la reducerea difer en țelor de dezvoltare și de nivel de trai
între Spania și ță rile membre. În acela și timp, integrarea european ă a fost catalizatorul
integr ării ță rilor iberice în economia de pia ță de tip occidental. În plan economic, aderarea a
avut efecte benefice, îndeosebi pentru sectorul agr icol, care a fost puternic stimulat de
mecanismele și finan țarea puse la dispozi ție prin Politica Agricol ă Comun ă. Pe de alt ă
parte, Spania a trebuit s ă opereze ajust ări structurale profunde, în primul rând o
restructurare industrial ă și o reorientare c ătre sectorul serviciilor. Spania este ast ăzi al
cincilea stat ca pondere în sistemul decizional com unitar și al șaselea investitor
interna țional.
Spania a exercitat Pre ședin ția Consiliului UE în prima jum ătate a anului 2010, într-o
perioad ă de tranzi ție institu țional ă european ă, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la
Lisabona și în acela și timp într-un context marcat puternic de criza eco nomic ă.

4. INDICATORI MACROECONOMICI
Spania este:
– a 12-a economie mondial ă și a 5-a din Uniunea European ă
– a 7-a țară receptoare de investi ții str ăine directe (ISD)
– al 10-lea investitor din lume și al 2-lea investitor în America Latin ă
– al 7-lea exportator de servicii comerciale.

Moneda: Euro
PIB total : 1026,6 milioane euro (2010); 271,9 milioane euro ( 2șT 2011)
PIB pe cap de locuitor: 22.886 euro (estimativ 2009).
Rata anual ă de cre ștere a PIB: -0,6 % (2010)
Indicele anual de cre ștere a produc ției industriale: 79,4% (2010, baza 2005)
Indicele general de preturi industriale : 118,5% (2010, baza 2005)
Indicele pre țurilor de consum : 112,1% (septembrie 2011, baza 2006)
Indicele pre țurilor agricole pl ătite : 115,4% (2009, baza 2005=100)
Ponderea exporturilor Spaniei în comer țul exterior mondial : 1,7% (2009) și 1,67%
(ianuarie-iunie 2010)
Ponderea importurilor Spaniei în UE-27 : 5,6% (2009)
Ponderea exporturilor Spaniei în UE-27 : 4,6% (2009)
Rata acumul ării infla ției: 4,73% (estimativ 2010)
Venituri bugetare: 34,7% din PIB (estimativ 2009, 2010), în timp ce în ță rile din zona
euro este de 44,4%
Cheltuieli bugetare : 182.400 milioane euro (estimativ 2010).
Datoria public ă: 63,4% din PIB (estimativ 2010), 74% din PIB (prev ăzut ă pentru 2011)
Rezerve valutare si aur: 281, 60 tone de aur
Datoria extern ă: 90% din PIB (aprox. 950.000 milioane de euro, în f eb. 2010)
Deficitul contului curent: aprox. 10% din PIB (2010), 11,2% din PIB (prev ăzut pentru
2011)
Fondul de rezerv ă al statului pentru 2010: 60.022 milioane euro (5,7% din PIB), din
care 90% vor fi folosi ți pentru acoperirea datoriei publice
Turi ști str ăini în Spania : 47,2 milioane (2010)
Principalele produse vegetale: cereale (locul 5 în lume la orz), fructe și legume, m ăsline
(locul 1 în lume), struguri pentru vin, sfecl ă de zahar, citrice, alte fructe, plante industriale ,
arbori de plut ă, flori.
Principalele produse animale și de pescuit: carne de vit ă, porc și pas ăre, produse
lactate, pe ște.
Principalele produse industriale: textile, înc ălță minte, produse alimentare (locul 1 în
lume la ulei de m ăsline și locul 3 în lume la produc ția de vinuri), b ăuturi alcoolice, metale
și produse din metal, produse chimice, nave și repara ții de nave, autoturisme, ma șini
unelte, produse refractare, produse farmaceutice, e chipamente medicale.
Principalele regiuni industriale: Țara Bascilor, Catalonia, Madrid.
Industrii de baz ă: metalurgia (fier, o țel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului,
industria chimic ă (foarte important ă și diversificat ă).
Industrii prelucr ătoare: construc ții navale, autovehicule, echipamente electronice,
ma șini și echipamente grele, material rulant, echipamente e lectrice și electrotehnice,
industria alimentar ă (ulei de m ăsline, vinuri, bere, b ăuturi alcoolice, zah ăr, conserve din
legume, fructe, carne și pește).
Industrii de bunuri de larg consum : industria textil ă, articole din piei și bl ănuri naturale,
înc ălță minte, industria hârtiei, activitate editorial ă, industria de juc ării, industria de
prelucrare a tutunului.
Rata consumului privat: – 4,4%(2009), -4,4%(2010)
Rata consumului public : 5,9% (2010), dup ă o pierdere de 6, 6% din PIB

VAB a industriei: 8,3%
Rata de cre ștere a sectorului construc ții: -8,4% (2009),: -2,2% (2010); pentru 2011 se
prevede o cre ștere de +1,6%;
Construc ții de locuin țe: 110.000( terminate în 2009); 40.019 (terminate in 2 010);
Investi ții în infrastructur ă până în 2020 : 248.892 milioane de euro
Produc ția anual ă de energie electric ă neta (Twh ): 264,6 (2009), 280,00 (2008)
Telefoane – linii principale în folosin ță: 99,3% din popula ție (2009).
Telefoane mobile: 93,5% din popula ție (2009).
Înmatricul ări de autovehicule 1.000.000.000 (2009):, 600.000.000 (1ș T 2010)
Căi ferate: 15.288 km (2009). Spania dispune de dot ări moderne cu linii de mare vitez ă.
In perioada 2008-2012 se vor da în folosin ță înc ă 1.300 de km de cale ferat ă.
Șosele: 673.284 km (2009)
Teleferice: 14 (2010)
Funiculare: 8 (2010):
Linii de tramvai: 43 (2010)
Linii de metrou: în Madrid, Barcelona, Sevilla, Mallorca, Bilbao, Gi jón, Granada, Malaga,
Santander, Valencia (în 2010)
Cursuri de ap ă navigabile: 1.045 km
Principalele porturi: Algeciras, Barcelona, Cartagena, Gijon, Huelva, Pas aje, Cadiz, La
Coruna, Tarragona, Valencia, Vigo.
Total nave : 182 (2,15 milioane TPM).
Tipuri de nave : 10 bulk carrier, 22 cargo, 16 tancuri chimice, 19 transport containere, 8
transport gaze lichefiate, 2 pasageri, 47 pasageri si cargo, 20 tancuri petroliere, 6 cargo
frigorifice, 25 roll on/roll off, 7 carrier vehicul e.
Nave cu proprietari str ăini : 29 (Cuba 2, Danemarca 1, Germania 9, Italia 2, No rvegia 6,
SUA 7, Uruguay 2)
Nave înregistrate în alte ță ri : 192.
Heliporturi: 50 în Andalucia (2010)
Aeroporturi: 250 de linii aeriene și 156 de aeroporturi (95 cu pista asfaltata si 61 c u pista
neasfaltat ă) – în 2010.

Indicatorul 2008
% 2009
% 2010
%
PIB-ul și componentele acestuia
– PIB 0,9 -3,7 -0,1
– Cerere intern ă -0,6 -6,4 -1,2
– Sold extern 1,5 2,7 1,0
– Consum casnic -0,6 -4,3 1,3
– Formarea brut ă de capital fix (total) -4,8 -16,0 -7,6
– Formarea brut ă de capital fix (construc ții) -5,9 -11,9 -11,1
o Formarea brut ă de capital fix (utilaje si echipamente ) -3,2 -24,8 1,8
– Exporturi de bunuri și servicii -1,1 -11,6 10,3
– Importuri de bunuri și servicii -5,3 -17,8 5,4

Al ți indicatori de activitate
– Indicator sintetic de activitate -0,7 -2,7 0,8
– Vânz ări interne -6,8 -12,7 -0,3
– Indicele produc ției industriale -7,1 16,2 0,8
– Consumul de energie electrica 0,5 -4,3 3,1
– Consumul de ciment -23,8 -32,3 -14,9
– Gradul de ocupare a hotelurilor de c ătre turi ști str ăini -0,1 -10,6 11,7
– Înmatricul ări vehicule transport marf ă (tiruri, etc.) -43,6 -40,0 6,4
– Indicator de încredere a consumatorului -33,7 -28 ,2 -20,9
Angaj ări de personal si șomaj
– Popula ția ocupat ă -0,5 -6,8 -2,3
– Popula ția activ ă 3,0 0,8 0,2
– Rata șomajului 11,3 18,0 20,1
– Afilia ți la asigur ările sociale( Medie lunar ă) -0,5 -5,8 -2,0
– Num ăr de șomeri înregistra ți (milioane de persoane) 24,6 43,5 11,4
Pre țuri și salarii
– Indicele preturilor de consum 4,1 -0,3 1,8
– Indicele preturilor de consum comparat cu zona eu ro 0,8 -0,5 0,4
– Indicele preturilor de produc ție 6,5 -3,4 3,2
– Costul muncii pe persoan ă 4,9 3,5 0,4
Sectorul extern
– Export de m ărfuri (volum) 3,7 -9,4 15,6
– Import de m ărfuri (volum) 0,6 -18,6 9,2
– Deficit comercial. Valoare -4,9 -50,9 4,2
Sectorul public
– Deficit (-) Contribu ția intern ă în % din PIB -2,81 -9,41 -4,77
Indicatori monetari și financiari
– Dobânda la licita țiile s ăpt ămânale BCE % 2,50 1,00 1,00
– Euribor la 3 luni % 4,63 1,23 0,81
– Euribor la 12 luni % 4,81 1,62 1,35
– Randamentul datoriei publice la 10 ani % 4,36 3,9 7 4,25
– Curs de schimb dolari/euro 1,47 1,39 1,33
– Indice general – Bursa Madrid -40,56 29,84 -17,43

5. FLUXURILE COMERCIALE
În ceea ce prive ște rela țiile economice externe, ponderea principal ă o ocup ă ță rile din UE,
cei mai importan ți parteneri fiind Fran ța, Germania, Italia, Marea Britanie și Portugalia.
AIți parteneri comerciali importan ți sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia și Elve ția.
Dintre ță rile din Europa Central ă și de Est, primul partener este Polonia, urmat de R.
Ceh ă, Ungaria, România, Slovacia și Bulgaria.
Principalele produse de export sunt : vehicule și componente, produse chimice, fructe și
legume.

La import predomin ă vehicule și componente, combustibili și lubrefian ți, produse chimice,
electronic ă și informatic ă, produse siderurgice.
Soldul cronic deficitar al balan ței comerciale este compensat prin încas ările din servicii, în
special din turism.
a. Evolu ția comer țului exterior al Spaniei în perioada 2000-2010
(date statistice spaniole)
(Milioane euro)
Anul Exporturi Importuri Total Sold
2000 124.177 169.468 293.645 – 45.291
2001 129.771 173.210 302.981 – 43.439
2002 133.268 175.268 308.536 – 42.000
2003 138.119 185.114 323.233 – 46.995
2004 146.925 208.411 355.336 – 61.486
2005 155.005 232.954 387.959 – 77.950
2006 170.439 262.687 433.126 – 92.249
2007 185.023 285.038 470.061 -100.015
2008 189.228 283.388 472.616 -94.160
2009 158.254 208.437 366.691 -50.183
2010 (ian-aug) 119.023 154.014 273.037 -34.991

Deficitul balan ței comerciale spaniole a înregistrat o sc ădere in anul 2010, ajungând la
47.674 milioane euro, fa ță de 2009 când s-a atins o valoare de 58.298,7 milio ane.
Aceast ă sc ădere se datoreaz ă corect ării soldului negativ al balan ței comerciale și, într-o
măsur ă mai mic ă, reducerii deficitului balan ței de venituri și transferuri curente.

b. Structura pe grupe de produse a comer țului exterior al Spaniei in anul 2010
(Milioane euro)
Sold Exporturi Importuri
TOTAL -52.286,6 185.799,0 238.081,6
Bunuri de consum 5.465,3 64.774,2 59.308,9
– Alimente, b ăuturi, tutun 8.205,4 23.844,1 15.638,7
– Autoturisme 10.864,9 19.623,9 8.759,0
– Produse energetice de consum 1.766,3 1.768,8 2,5
– Alte bunuri de consum -15.371,2 19.537,5 34.908,7
Bunuri intermediare -55,158,3 105.310,9 160.469,2
– Produse agricole -4.100,0 1.099,2 5.199,2
– Produse energetice -37.200,4 7.214,0 44.414,4
– Produse industriale -13.858,0 96.997,6 110.855,6
Bunuri de capital -2.589,6 15.713,9 18.303,5
– Utilaje si echipamente -4.456,1 8.734,9 13.191,0
– Materiale de transport 4.075,3 5.943,1 1.867,8
– Alte bunuri de capital -2.208,7 1.035,9 3,244,6

6. FLUXURI DE INVESTI ȚII
Spania a fost unul dintre cei mai mari beneficiari de ISD în ultimii ani. Conform
Interna țional World Report 2010, Spania a fost cea de-a pat ra destina ție a fluxurilor ISD
între tarile dezvoltate, atingând un nou record de 66,000 milioane euro.
Spania ofer ă oportunit ăți de investi ții în sectoare și activit ăți cu valoare tehnologic ă
ridicat ă și un nivel ridicat de R&D&i printre care ITC, mediu înconjur ător și tratamentul
apei, bio-tehnologie și știin țele de s ănătate, sectorul aeronautic și aerospa țial și energiile
regenerabile.
Ca dovad ă a gradului de dezvoltare al economiei spaniole, fluxurile de investi ții
spaniole în exterior dep ăș esc, din 1997, fluxurile de investi ții str ăine în Spania.
Investi țiile Spaniei în exterior ating valoarea de 5.731,5 milioane euro în al doilea
trimestru al anului 2010, fa ță de 2.989,9 milioane euro din aceea și perioad ă a 2009.
Fluxul anual de investi ții directe spaniole în 2009 s-a diminuat cu 98,9% c omparativ cu
2008. Sc ăderea s-a datorat în principal evolu ției negative din sectorul construc țiilor, în
care a avut loc o dezinvestire net ă de 23,7 milioane euro, comparativ cu investi țiile nete
din anul 2008, în valoare de 83,8 milioane de euro. Principala destina ție a investi țiilor o
constituie SUA (1.166,8 milioane euro), urmat ă de Irlanda (920,9 milioane), Marea
Britanie (675,2 milioane) și Italia (519,1 milioane).
De asemenea, investi țiile spaniole în UE-27 au atins 2.803,3 milioane eu ro, iar în America
Latin ă, 968 milioane euro. Pe de alt ă parte, investi țiile externe în Spania, în cel de-al
doilea trimestru al anului 2011, ajung la 4.777,1 m ilioane de euro, fa ță de 3.508,1
milioane din cadrul aceleia și perioade a anului anterior.
Regiunile care prezint ă un interes crescând pentru investitorii spanioli s unt Europa
Central ă și de Est, ță rile din nordul Africii – Maroc, Algeria, Tunisia, precum și ță rile din
Extremul Orient, în special China.
România a devenit un nou pol de atrac ție pentru investitorii spanioli, firmele spaniole
căutând s ă profite de fondurile europene de care beneficiaz ă România.
Principalele domenii de interes pentru investitorii spanioli sunt infrastructura, sectorul
energetic, agricultura și sectorul imobiliar.
Investi ții spaniole în str ăin ătate:
(Milioane de euro)

Investi ții str ăine în
Spania:
(Milioane de euro) AÑII

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011(ian.-mar.) INVESTI ȚII BRUTE

60.479
47.860
46.986
31.758
49.294
34.495
66.004
111.187
45.627
19.351
37.801
6.368 INVESTI ȚII NETE

48.701
43.041
31.402
25.797
43.355
26.726
55.517
92.285
35.614
1.433
24.587
3.460

7. DREPTUL COMERCIAL ȘI REGIMUL DE INVESTI ȚII ÎN SPANIA
Legisla ția comercial ă, în general, și cea privind comer țul exterior, în particular, care se
aplic ă în Spania, sunt în cele dezvoltate la nivelul Uniu nii Europene și se caracterizeaz ă
printr-o liberalizare cvasi-total ă a circula ției produselor și a pre țurilor.
De aceea și libertate se bucur ă și regimul investi țiilor. Cu excep ția produc ției de ap ărare,
practic se pot realiza investi ții în orice sector, inclusiv de c ătre cet ățenii str ăini.
În ceea ce prive ște societ ăților comerciale, legisla ția este aliniat ă la cea a UE, prev ăzând
urm ătoarele forme de organizare:
– Societate comun ă colectiv ă;
– Societate în comandit ă simpl ă;
– Societate în comandit ă pe acțiuni
– Societate cu r ăspundere limitat ă;
– Societate cooperativ ă
– Societate anonim ă;
Capitalul social minim pentru societ ățile anonime este de cca. 10.000 euro, iar pentru
cele cu r ăspundere limitat ă de cca. 3.000 euro. Formalit ățile de înregistrare a unei
societ ăți se realizeaz ă de c ătre notarul public. Rezervarea numelui și înscrierea societ ății
se fac la Registrul Comer țului.
Prevederi ale Decretului Regal nr. 664/1999 privind investi țiile str ăine în Spania
Decretul Regal nr.664/23 aprilie 1999 privind inves ti țiile str ăine urm ăre ște dou ă scopuri
fundamentale :
– asigurarea cunoa șterii administrative, statistice și economice a opera țiunilor de
investi ții str ăine ;
– admiterea adopt ării de m ăsuri justificate de motive de ordin public și securitate
public ă.
Cunoa șterea investi țiilor str ăine se face cu caracter general, printr-un mecanism de
declarare "ex-post" a opera țiunilor. Pentru anumite investi ții, legate de teritorii sau ță ri AÑI

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011(ian.-martie) INVESTI ȚII BRUTE

38.399
35.170
32.928
18.416
18.911
17.615
13.954
37.236
38.729
15.263
11.042
6.878 INVESTI ȚII NETE

29.465
28.206
28.840
14.895
9.125
10.828
3.776
26.803
34.926
12.230
8.139
6.436

considerate paradisuri fiscale, se solicit ă, în plus și cu caracter special, o declara ție
anterioar ă realiz ării investi ției.
Pe de alt ă parte, adoptarea de m ăsuri din motive de ordine și securitate public ă
vizeaz ă posibilitatea suspend ării regimului de liberalizare, stabilind controlul anticipat al
investi țiilor.
Capitolul I al Decretului Regal nr.664/1999 prevede regimul investi țiilor str ăine în Spania,
sub aspect subiectiv și obiectiv, precum sistemul de declarare general "e x-post",
eliminându-se procedeele de verificare și autorizare prealabil ă, în vigoare pân ă atunci.
De asemenea, dispar categoriile tradi ționale de clasificare a investi țiilor, iar opera țiunile
se consider ă investi ții str ăine ca efect al declar ării lor în Registrul de Investi ții.
În capitolul III se includ "Dispozi ții comune" în materie de supraveghere administrativ ă,
redefinire a func țiilor Comisiei de Investi ții Str ăine și reguli privind declara ția de schimb de
domiciliu sau reziden ță .
A doua op țiune normativ ă mai important ă se refer ă la posibilitatea suspend ării regimului
de liberalizare, prev ăzându-se în acest caz special un control anterior a l investi ției, adic ă
necesitatea ob ținerii autoriza ției Consiliului de Mini ștri, la propunerea Ministerului
Economiei și Finan țelor și a Departamentului vizat. Legea prevede un control atât
economic, cât și sectorial al investi țiilor.
În sfâr șit, la articolul 11 se stipuleaz ă posibilitatea suspend ării regimului general de
investi ții str ăine în activit ățile legate în mod direct de ap ărarea na țional ă, caracteristicile
speciale ale sectorului respectiv, f ăcând necesar ă procedarea de aceast ă manier ă. Ca
atare și ca unic ă excep ție, investi țiile str ăine în Spania în întreprinderi destinate
activit ăților legate de ap ărarea na țional ă trebuie s ă ob țin ă autoriza ția prealabil ă a
Consiliului de Mini ștri.
Pentru achizi ționarea de terenuri agricole de c ătre societ ăți care au ac ționari/ asocia ți
cet ățeni str ăini sau de c ătre cet ățeni str ăini persoane fizice nu exist ă nici o restric ție, cu
men țiunea c ă, la înregistrarea vânz ării/cump ărării, cump ărătorii (societ ăți sau cet ățeni
str ăini) trebuie s ă fac ă dovada provenien ței legale a fondurilor.

8. INSTITU ȚII RELEVANTE
Ministerul Industriei, Turismului și Comer țului este Departamentul Administra ției
Generale a Statului care r ăspunde de propunerea și executarea unor m ăsuri generale de
politic ă economică ale Guvernului, îndeosebi cele privind politic ă comercial ă, turistic ă, de
dezvoltare industrial ă, a IMM-uri, energiei și minelor, precum și telecomunica țiilor și IT.
Ministrul Industriei, Turismului și Comer țului este Miguel Sebastián Gascón.
Departamentele Ministerului Industriei, Turismului si Comer țului sunt:
– Ministrul
– Cabinetul ministrului
– Unitate de studii
– Secretariatul de Stat pentru Comer ț Exterior
– Secretariatul de Stat pentru Energie
– Subsecretariatul pentru Industrie, Turism și Comer ț
– Secretariatul General pentru Industrie
– Secretariatul General pentru Turism si Comer ț Interior
Mai multe detalii despre organizare și activitate în http://www.mityc.es
Func ționeaz ă de asemenea un Birou Economic al Guvernului.

Institutul Spaniol de Comer ț Exterior (ICEX) este o companie public ă de nivel na țional
care are drept misiune promovarea și interna ționalizarea companiilor spaniole, pentru a
contribui la competitivitatea lor și a aduce valoare economiei în ansamblu. Presteaz ă
servicii prin intermediul unei re țele de 31 de Direc ții Provinciale și Teritoriale de Comer ț în
Spania și aproape 100 de Birouri Economice și Comerciale în exterior. Dispune de
asemenea, de 13 Centre de Afaceri în str ăin ătate, care ofer ă companiilor spaniole
infrastructur ă temporar ă ca un incubator al interna ționaliz ării. Mai multe detalii pe
www.icex.es

9. INFORMA ȚII PRACTICE
Costuri de stabilire: Pentru a ob ține aceast ă informa ție într-un mod complet, suger ăm
accesarea Portalului ICEX (www.icex.es ) și urm ărirea pa șilor: Apoyo al inversor,
Implantación en el Exterior, Seleccionar “País”, C atálogo de Costes de Establecimiento.
Sprijin financiar public pentru implementarea și investi ția companiei spaniole în
exterior : Pentru a ob ține aceste informa ții într-un mod cât mai complet suger ăm
accesarea Portalului ICEX (www.icex.es ) și urm ărirea pa șilor: Apoyos Financieros
Públicos, Apoyos Financieros Públicos, Documento Co mpleto.
Formalit ăți de intrare și ie șire: Se permite intrarea cet ățenilor români în Spania cu C.I.
sau Pa șaport valabil. Nu se cere viz ă sau permis de reziden ță . În cazul unei șederi
prelungite, este obligatorie înregistrarea în Regis trul Civil de Str ăini. Documentele
necesare pentru înregistrare sunt: cerere, original și copie dup ă C.I. sau pa șaport și
dovada abilit ății de exercitare a activit ății economice.
Ora local ă și vacan țe: Ora local ă în Spania este GMT+1 . Toat ă țara se afl ă pe acela și
fus orar cu excep ția Insulelor Canare (GMT) . Schimburile orare iarn ă/var ă se realizeaz ă
în acela și mod și în acelea și zile ca în România.
Durata vacan țelor anuale este de minimum 20 de zile lucr ătoare și sunt stabilite printr-un
acord colectiv de munc ă.
Sărb ători în Spania
Calendarul s ărb ătorilor anuale este stabilit în fiecare an în func ție de distribu ția
săpt ămânal ă. Inventarul s ărb ătorilor comune pentru toat ă Spania este de obicei ales
dintre urm ătoarele:

Dat ă Nume Note
1 ianuarie Anul Nou
6 ianuarie Regii Magi Epifanie
19 martie Sf. Iosif (nu în toat ă țara)
Martie sau Aprilie Joia Sfânt ă (nu în toat ă țara)
Martie sau Aprilie Vinerea Sfânt ă
Martie sau Aprilie Pa ștele (nu în toat ă țara)
1 mai Ziua muncii
25 iulie Apostolul
Santiago Patronul Spaniei pentru Biserica Catolic ă (nu în toat ă
țara)
15 august Adormirea
Maicii Domnului

12 octombrie Ziua Na țional ă a
Spaniei Ziua Descoperirii Americii. Ziua Hispa nit ății și a
Doamnei Noastre Pilar
1 noiembrie Ziua tuturor
Sfin ților
6 decembrie Ziua Constitu ției Data aprob ării Constitu ției din 1978
8 decembrie Inmaculada
Concepción Patroana Spaniei pentru Biserica Catolic ă
25 decembrie Crăciun Na șterea lui Isus

Comunica ții Spania-România:
Telecomunica ții: Spania conteaz ă pe un sistem po ștal, telegrafic, telex, fax și servicii
telefonice. Indicativul telefonic pentru Spania est e: 0034.
Comunicare aerian ă: Linia aerian ă român ă Tarom realizeaz ă zboruri directe în Spania
pe rutele Bucure țti – Madrid y Barcelona, men ținând un zbor direct zilnic între Madrid și
Bucure ști. Iberia de asemenea realizeaz ă acela și zbor zilnic Bucure ști-Madrid.
Compania româneasc ă low-cost Blue Air ofer ă de asemenea zboruri directe c ătre
Spania, pe rutele Bucure ști- Madrid, Barcelona, Valencia și Malaga, Bac ău – Barcelona
și Sibiu -Madrid.
Wizzair conecteaz ă Bucure ști – Madrid, Barcelona, Zaragoza y Valencia, Cluj Napoca –
Madrid, Barcelona, Zaragoza, Valencia și Palma de Mallorca, Târgu Mure ș – Madrid,
Barcelona, Timi șoara – Madrid, Barcelona și Valencia.
VUELING ofer ă zboruri directe Bucure ști – Madrid, Barcelona.
Easy Jet opereaz ă pe ruta Bucure ști – Madrid.
Alte op țiuni includ escale în Italia, Fran ța, Germania, Austria și Olanda. Toate aceste linii
admit cantit ăți limitate la bagaje.
Comunicare rutier ă: Bucure ști de afl ă la o distan ță de 3500 km de Madrid. Un camion
TIR parcurge distan ța în aproximativ 5 zile.
De asemenea exist ă conexiune feroviar ă prin Budapesta.
Comunicare maritim ă: Conexiunile de transport maritim cu România se fa c de obicei
regrupând marfa într-un port israelian, turc sau în Atena. Durata unui transport este de
aproximativ dou ă s ăpt ămâni. O dat ă pe lun ă are loc un transport general de marf ă între
portul Constan ța și cel din Sagunto.

Surse utilizate:
– Guvernul Spaniei
– Ministerul Economiei și Finan țelor – Spania
– Ministerul Industriei, Turismului și Comer țului – Spania
– Ministerio del Medio Ambiente, y Medio Rural y Mari no – Spania
– Banca Spaniei
– Institutul Na țional de Statistic ă Spania
– Eurostat
– OECD