I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Știu ce vreau [624587]

TESTE ADMITERE
2017
SUBIECTUL 1

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Știu ce vreau!
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvint e: cuviincios, du șmănos,
folositor, îng ăduitor, însemnat . Construiți câte un enunț cu fiecare sinonim.

SUBIECTUL 2

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Sunt o stea c ăzătoare .
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Găsiți antonimele următoarelor cuvinte:
copt, acoperit, defin itiv, simpatic, obr ăznicie, export

SUBIECTUL 3

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Președinte pentru o zi .
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
II. Găsiți locuțiunile verbale c orespunzătoare (sinonime) următ oarelor cuvinte (câte o
locuțiune pentru fiecare): a certa, a muri, a anun ța, a procura, a se str ădui.

SUBIECTUL 4

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Cu ochii pe ceas .
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Găsiți sinonimele următoarelor cuvinte:
a ronțăi, sedativ, meticulos, a șovăi, a opta, evident

SUBIECTUL 5

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Speranța unui fluture .
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Găsiți locuțiunile verbale c orespunzătoare (sinonime) următ oarelor cuvinte (câte o
locuțiune pentru fiecare): a dezvălui, a pleca, a rememora, a vorbi, a se n ăpusti .

SUBIECTUL 6

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul O lume sub microscop .
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați un sinonim pentru f iecare dintre următoarele unit ăți frazeologice:
calculator electronic, a o l ăsa baltă, a avea de gând, a avea loc, a lua cuvântul, a o
lua la sănătoasa.
SUBIECTUL 7

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Povestea unei seri .
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Indicați un sinonim lexical p entru următoarele cuvinte:
mlădios, năvalnic, trec ător, a indispune, a modifica, avar

SUBIECTUL 8
„– Dacă ai nevoie de două, trei săptămâni până aranjezi, e obli gatoriu să-mi iau concediu,
chiar dacă nu plec din București, deși tare aș fi vrut să merge m și noi undeva la munte.”
(Nicolae Țic, Viață de buzunar )
I. Transformați fragmentul de di alog dat în vorbir e indirectă.

II. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului munte , precizând modul de formare și structura
fiecărui termen.
SUBIECTUL 9

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul De ce vreau s ă zbor? .
Se urmărește capacitatea candidat: [anonimizat], creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Găsiți în textul de m ai jos trei regionalisme:
„Unul cu altul la un loc aveam acum, la începutul postului, vro patru-cinci ulcioare de
oloi, trei-patru saci de făină de păpușoi, câteva ocă de pește sărat, perje uscate, fasole,
mazăre, bob, sare și lemne pentru câteva săptămâni.” (Ion Crean gă, Amintiri din
copilărie)

SUBIECTUL 10

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Lumea prin ochii unui computer .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați un sinonim lexical p entru următoarele cuvinte:
facil, fervoare, f ăgădui, frapant, fortuit, gâlceav ă

SUBIECTUL 11

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul A fost odat ă un copac, care a c ăzut pe
gânduri… .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați un sinonim lexical p entru următoarele cuvinte:
închipuit, lini știt, neînțelegere, a pre țui, purtare, sc ăpare

SUBIECTUL 12

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Învăț să privesc lumea .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Găsiți în textul de mai jos trei arhaisme: „În fiecare casă boierească se creșteau copii de mazili, de boi eri de neam și de poslușnici.
Băieții învățau carte românească unul de la altul, sub direcțiu nea vătafului sau a vreunui
logofăt din curte.” (Ion Ghica, Teodoros )

SUBIECTUL 13

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Muzica preferat ă a străzii.
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Spuneți cărui stil funcțional aparține textul de mai jos:
„…la 10 octombrie 1394, armata Țării Românești, condusă de Mi rcea cel Bătrân, a
obținut o strălucită biruință as upra turcilor și vasalilor lor, conduși de sultanul Baiazid I
Ildirim.” ( Mic dicționar enciclopedic )

SUBIECTUL 14

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul La limita incredibilului .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Alcătuiți câte un enunț cu fi ecare dintre cele trei forme d iferite de plural ale
substantivelor: bob – bobi / boabe / boburi, cap – capi / capete / capuri, corn – corni /
coarne / cornuri.

SUBIECTUL 15

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Dialogul c ărților din biblioteca ta .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Ilustrează, în enunțuri scur te, omonimele următoarelor cuvi nte:
ochi, șah, șiret, sumar, post, râs.

SUBIECTUL 16

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Mirosurile copil ăriei mele .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Ilustrează, în enunțuri scur te, omonimele următoarelor cuvi nte:
palat, mai, dar, unde, sare, cap.

SUBIECTUL 17

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Jucăriile vorbesc doar noaptea .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Construiește enunțuri scurte în care să actualizezi sensur ile următoarelor cuvinte
polisemantice : a încărca, a schimba, cale.

SUBIECTUL 18

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Privesc într-un vis .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Construiește enunțuri scurte în care să actualizezi minim t rei sensuri ale fiecăruia
dintre următoarele cuvinte polisemantice:
a bate, cuvânt, a face.

SUBIECTUL 19

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Cum să ascult tăcerea .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Alcătuiți câte un enunț cu fiecare dintre cele două forme diferite de plural ale
substantivelor: curent – curente/ curen ți, ghiveci – ghivece / ghivec iuri, mobil – mobile /
mobiluri .

SUBIECTUL 20

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Fulgul din palma mea a tr ăit doar o
clipă…
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Alcătuiți câte un enunț cu fiecare dintre cele două forme d iferite de plural ale
substantivelor: timp – timpuri / timpi, cristal – cristaluri / cristale, bucat ă – bucate /
bucăți.

SUBIECTUL 21

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul O stea mă privește zâmbind .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
II. Scrie căte un sinonim pentru f iecare dintre următoarele neo logisme:
abject, a achita, adnota, a gestiona, a eroda, a dezamorsa.

SUBIECTUL 22

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul O zi din Jurnalul unei c ălătorii în de șert.
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte:
urmare, astupa, zilnic, gre șeală, zadarnic, a deteriora

SUBIECTUL 23

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Speranța unui fluture .

Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte:
izbândă, durabil, a falsifica, a indica, a rosti, r ăscruce

SUBIECTUL 24

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Strada copil ăriei.
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte:
gingaș, vorace, copil ăros, remarc ă, a înapoia, a examina

SUBIECTUL 25

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Jocul ideilor într-un poem .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte: a astupa, a consfin ți, diletant, farmec, a cugeta, a alunga

SUBIECTUL 26

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Fereastra spre necunoscut .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Scrieți șase termeni din familia lexicală a substantivului pământ ; precizați modul lor
de formare.
SUBIECTUL 27

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Cuvintele din privirea ta .

Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte:
a hotărî, dovadă, firesc, tamponare, diferend, scop

SUBIECTUL 28

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Zările cuvintelor uitate .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte:
vocabular, a s ărbători, bulversat, vân ătaie, supărare, excedent.

SUBIECTUL 29

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Călător în lumea viselor .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte: dispersie, a anula, darnic, caren ță, a privi, elucubra ție

SUBIECTUL 30

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Podul din casa bunicilor .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte: prestigiu, probitate, arctic, curativ, remarc ă, reciproc .

SUBIECTUL 31

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Am trăit în cea mai mic ă lume din univers .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Indicați sinonime pentru următoare cuvinte: incorect, inadverten țã, caritate, a indica, a pronun ța, a cere .

SUBIECTUL 32
I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Sunt o pic ătură de ploaie .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Scrieți șase termeni din familia lexicală a substantivului mână; precizați modul lor de
formare.
SUBIECTUL 33

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Cufărul cu dorin țe.
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
refuza / recuza
ambulant / ambulatoriu
temporar / temporal

SUBIECTUL 34

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Călătoresc în urma unui vis imposibil .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
biotop / biotip
stenic / astenic bravadă / bravură

SUBIECTUL 35

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Un zâmbet se prive ște în oglind ă.

Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
II. Alcătuiți câte o pr opoziție cu fiecare dintre cele două for me diferite de plural ale
substantivelor: arc – arcuri / arce, centru – centri / centre, element – elemente / elemen ți.

SUBIECTUL 36

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Îngerii cuvintelor .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
a lumina / a ilumina
lucrabil / lucrativ porțiune / poțiune

SUBIECTUL 37

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Povestea unui fir de iarb ă.
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
special / specios
concentrare / concentra ție
familial / familiar

SUBIECTUL 38

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Întotdeauna se în țeleg bine cuvintele? .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
eminent / iminent
lagună / lacună
geantă / jantă

SUBIECTUL 39

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Nostalgiile unei ce ști de cafea .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
temporar / temporal
a elida / a eluda complement / compliment

SUBIECTUL 40

Se dă textul:
„Un sfânt de-al cărui chip te temi,
Abia te-aude când îl chemi; Bătrân ca vremea, stâlp rămas, Născut cu lumea într-un ceas, El parcă-i viul parastas Al altor vremi.” (G. Coșbuc, Poezii)
I. Arătați care este tema/ideea pr incipală a texului. Faceți un su ccint comentariu stilistic.
II. Formați numele locuitorilor de la: Satu Mare , Târgu -Jiu, Sinaia , Sofia , Moscova , New
York .

SUBIECTUL 41

I . a ) S c r i e ț i ș a s e t e r m e n i d i n f a m i l i a l e x i c a l ă a v e r b u l u i bărbat, precizând valoarea
morfologică a fiecăruia și fel ul elementelor componente.
b) Scrieți gerunz iul verbelor a îngriji , a sfârși, a crea .

II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: octogon, odalisc ă,
oglindă, ombilic, omid ă, onomatopee, opai ț, orhidee, ostrov.

SUBIECTUL 42
„Îndată ce sosise, Lăpușneanul porunci să împle cu lemne toate cetățile
Moldaviei, afară de Hotin, și le arse, vrând să strice prin ace asta azilul nemulțămiților,
carii de multe ori, subt adăpostul zidurilor acestora, urzeau c omploturi și ațâțau revolte.
Ca să sece influința boierilor și să stârpească cuiburile feuda lității, îi despoia de averi sub

feluri de pretexte, lipsindu-i cu chipul acesta de singurul mij loc cu care puteau ademeni și
corumpe pre norod.” (C. Negruzzi, Alexandru L ăpușneanul)

I. a) Arătați care este tema/ideea principală a textului. b) Extrageți arhaismele din textul de mai sus.

II. Dați câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: a sosi, a împle (a umple), a
strica, nemul țămit (nemul țumit), a a țâța, a alimenta .

SUBIECTUL 43

I. Scrieți gerunziul verbelor a se furișa, a angaja , a îngriji .
II. a) Alegeți varianta corectă: găleată deșartă – găleată deșeartă, îl înșală – îl înșeală,
șade ca pe jar – șeade ca pe jar , șeapcă nouă – șapcă nouă.
b) Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: filarmonic ă, fotoliul, fraud ă, fructieră,
gangster, garsonier ă, gălăgios, găunos, genunchier ă.

SUBIECTUL 44

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Romanul meu preferat povestit de o
pereche de ochelari .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
II. Alegeți forma corectă:
policromă / policroam ă
analogă / analoag ă
omologă / omoloag ă

SUBIECTUL 45

I. Alegeți cuvântul (paronimul) potrivit în următoarele context e:
Biotopul/biotipul propriu acestor specii de plante este balta.
Fusese angajată ca damă de campanie/companie la acea familie.
În carbonifer/carbonier s-au format principalele zăcăminte de cărbuni.
II. Indicați câte un sinonim neol ogic pentru următoarele substa ntive din fondul mai vechi
al limbii: călătorie, chemare, chez ășie, cinste, cr ăpătură, dovadă, greșeală,
încăpățânare, îndemânare .

SUBIECTUL 46

I. Alege forma corectă:
geologă/geoloagă
snobă/snoabă
repercusiune/repercursiune simptome/simptoame spicher/șpicher
întrunire familial ă/familiară.

II. Scrieți șase termeni din familia lexicală a verbului a înțelege (precizând structura
fiecăruia).

SUBIECTUL 47
I. Alegeți, dintre cele două forme, pe cea corectă:
abominabil/abdominabil;
abortiv/avortiv; (își) acordă/acordeaz ă (vioara);
adaus/adaos; (a) adăuga/ (a) ad ăoga;
să aibă/să aibe;
aisberg/iceberg; aldămas/adălmaș;
apartheid/aparthaid.

II. Formați câte trei derivate substantivale, adjectivale, verb ale și adverbiale cu sufixe
diferite, precizând care sunt acestea.

SUBIECTUL 48
I. Indicați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: îndeletnicire; pozn ă; absorbit;
prilej; simpatie; înf ățișare; a mânui; t ăcere; diletant

II. Alegeți dintre cele două forme, pe cea corectă:
abominabil/abdominabil;
abortiv/avortiv; (își) acordă/acordeaz ă (vioara);
adaus/adaos; adăuga/ (a) ad ăoga;
să aibă/să aibe;

SUBIECTUL 49

I. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substant ive: lojă, lotcă, lujer, luntre,
macaz, machiaj, madrigal, magnet, maidan.

II. Scrieți șase locuțiuni în co mponența cărora să intre substa ntivul nas; indicați felul
acestor locuțiuni, sensul lor și elementele componente.

SUBIECTUL 50

I. Alcătuiți enunțuri c u următoarele cuvinte:
abil – agil
a declama – a reclama famat – fanat
migrenă – migrație – emigrare .
II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: năpastă, nou-născut,
nuga, obad ă, obicei, ocol .

SUBIECTUL 51

I. Alcătuiți propoziții cu următoarele paronime:
adiție – audiție – audien ță – audiere
concesie – concesiune
transă – tranșă – branșă.
II. Precizați care este forma corectă din următoarele perechi:
peregrina/pelegrina poliloghie/polologhie repaus/repaos sangvin/sanguin/sanghin sertar/saltar stampilă/ștampilă
vistierie/visterie ștart/start.

SUBIECTUL 52
I. Precizați prin rescriere car e dintre cele două variante acce ntuale este admisă de normele
ortoepice în vigoare :
ácvilă/acvílă
ástfel/astfél épocă/epócă
plíctis/plictís regízor/regizór

II. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului bucate (șase termeni), precizând structura
fiecărui termen și modul de formare.

SUBIECTUL 53
I. a) Alcătuiți scurte propoziții pentru a deosebi sensul și sc rierea următoarelor cuvinte;
explicați scrierea d iferită a acestora: altădată – altă dată, deoparte – de o parte, numai –
nu mai.
b) Dați trei exemple de cuvint e compuse prin abreviere.
II. Construiți șase enunțuri care să conțină locuțiuni în care să intre cuvântul drum.
Precizați felul fiecărei locuțiuni și sensul acesteia.

SUBIECTUL 54
I. Dați câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: bănuitor, bărbătesc, casnic,
a dărâma, a făgădui, gazdă, harnic, iad, a îmbun ătăți.

II. Alcătuiți contexte potrivite din care să rezulte sensurile diferite ale formelor de plural
de la substantivele: bandă – bande, benzi ; corn – corni, coarne, cornuri; bucat ă – bucate,
bucăți; curent – curente, curen ți.

SUBIECTUL 55
I. Alegeți dintre cele două f orme din paranteze și subliniați f orma corectă a adjectivului:
întrebare (echivocă, echivoacă);
probleme (analoge, analoage);
laturi (omologe, omoloage);
lume (interlopă, interloapă);
chestiunea (anterioară, anterioră);
substanță (incoloră, incoloară);
persoană (poligloată, poliglotă);
piesă (anostă, anoastă);
purtare (snoabă, snobă).
II. Scrieți șase locuțiuni care să conțină cuvântul a vedea . Precizați felul fiecăreia și
sensul. Cu fiecare dintre acest ea construiți câte un enunț.

SUBIECTUL 56

I. Identificați nouă neologisme din text: „Abia în singurătate și liniște mi-am dat seama
cât de adâncă fusese căderea, cât de disproporționate eforturil e pentru rezultate mereu
mai nesemnificative, cât de adev ărat avertismentul regretatului doctor Ion Ionescu, care,

după ce-mi cercetase îndeaproape și până în străfunduri ființa, îmi spusese că organismul
meu apare la analize mai vârstnic și mai consumat cu vreo zece ani decât în acte și că
procesul uzurii este ireversibil , orice aș întreprinde.” (M. H. Simionescu, Toxicologia ).
I I . S c r i e ț i c â t e u n s i n o n i m p entru următoarele cuvinte: apărare, a ap ăsa, belșug, casă,
copilăresc, dar (subst.) , a folosi, gânganie, ho ț.

SUBIECTUL 57
I. Scrieți nouă termeni din familia lexicală a verbului a fi, precizând, pentru fiecare,
procedeul prin care s-a format și, dacă e cazul, elementele com ponente.
II. Construiți enunțuri în care cuvântul limbă să apară cu șase sensuri diferite. Precizați,
pentru fiecare enunț, sensul cuvântului.

SUBIECTUL 58

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Aș vrea să fiu peștișorul de aur .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: abis, abțibild,
acoperiș, accident, album, alc ool, antipod, vrej, vreme.

SUBIECTUL 59
I. Arătați care este tema/ideea principală a textului:
„Cu ideea că o să practici medici na într-un sat din creierul mu nților trebuie să te
obișnuiești, să te-mpaci din liceu, ori măcar din primii ani de institut, altfel, hotărât, se
gândea el, ajuns acolo din dispoziția cuiva, o să ai senzația, deloc agreabilă, că ți-a căzut
cerul pe cap. Nimeni, hotărât, ni meni nu avea dreptul să dea o asemenea dispoziție.”
(Nicolae Țic, Viață de buzunar )
II Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substant ive: avangard ă, avatar,
aviz, balustrad ă, bambus, bandaj, band ă, baraj, barem

SUBIECTUL 60

I. Identificați epitetele din ve rsurile următoare, alegeți pe c el care vi se pare mai
interesant și explicați de ce l-ați preferat:

„…și-ntocmai cum cu razele ei albe luna / nu micșorează, ci tremurătoare /
mărește și mai tare taina nopții, / așa îmbogățesc și eu întune cata zare / cu largi fiori de
sfânt mister” (Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ).
II. Corectați, prin rescriere, gr eșelile de orice fel, din enun țurile următoare:
A-ți terminat rezolvarea subiectelor?
Data de dou ăzeci și doi decembrie a devenit o zi istoric ă.
Răspunsul meu a fost tran șant și categoric .
Din acest partid s-a mai desprins o frac țiune.
A fost o întâlnire inopinant ă.
Ca și colegă a ei, mi-am exprimat p ărerea în mod foarte sincer .

SUBIECTUL 61

I. Dați trei sinonime pentru cuvântul adevărat.
II. Corectați, prin rescriere , greșelile de orice fel din enunț urile următoare:
Greșelile de exprimare ale elevilor trebuiesc corectate imediat.
La solicitudinea fetei sale, ambasadorul a renun țat la misiune.
A ieșit de grab ă din birou.
Am convorbit unul cu altul ore în șir.
Îmi va pare r ău dacă ar tace și acum .
A împlinit de curând șaptisprezece ani .

SUBIECTUL 62

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Memoriile unei foarfece .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Corectați greșelile pe care le descoperiți, prin rescrierea
enunțurilor:
A fost bolnav, dar îns ă, cu eforturile f ăcute, a terminat cu note mari.
Au venit to ți, și inclusiv colegii surorii lui.
Pleci or r ămâi?
Eu, când m ă gândesc la cele întâmplate, m ă cuprinde o mare triste țe.
Fratele meu, dup ă cearta cu p ărinții, nu-mi mai pas ă de el .
Mă tem de asprii mei socrii.

SUBIECTUL 63

I. Se dă textul: „Art. 1. În România statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină prin
mijloace economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea fami liei.

Statul apără interesele mamei și copilului și manifestă deoseb ită grijă pentru
creșterea și educația tinerei generații”. ( Codul familiei ).
Recunoașteți cărui stil îi apar ține textul dat și identificați trei particularități ale
acestuia.

II. Indicați câte un sinonim neol ogic pentru următoarele cuvint e: belșug, cinste, grani ță,
împrejurare, încordare, iad.

SUBIECTUL 64

I. Recunoașteți cărui stil îi aparține textul de mai jos și identi ficați trei particularități ale
acestuia. „În general, curentul constă î n deplasarea ordonată a sarcinilo r electrice. Sarcinile
electrice care pot participa la crearea curentului electric sun t: electronii, protonii, unii ioni
negativi sau pozitivi, particule α și în general orice paticulă microscopică sau
macroscopică a cărui sarcină netă este diferită de zero.” (Vict or Ciupină, Curentul
electric continuu …)
II. Cuplați sinonimele din coloanele următoare:
îmbelșugat a admonesta
pieritor admirabil milos copios sihastru caritabil a dojeni efemer încânt ător ascet

SUBIECTUL 65

I. Cuplați sinonimele din coloanele următoare:
hotărâtor declasat
dec ăzut delectabil
pl ăcut decisiv
inten ționat deplorabil
concedia deliberat jalnic demite
II. Arătați care este forma corectă din următoarele perechi: anticamer ă/antecamer ă;
delicvent/delincvent; divident/dividend; frusta/frustra; oprobriu/oprobiu; a ș tăcea/aș
tace.

SUBIECTUL 66

I. Dați șase locuțiuni care să conțină cuvântul joc sau derivate ale acestuia; arătați felul
locuțiunilor, sensul lor și elementele componente.
II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: partaj, pa șă, pârâu,
penel, pension, piedestal, piu ă, plajă, planșeu.

SUBIECTUL 67
I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Sunt un croitor de vise .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Corectați greșelile pe care le descoperiți, prin rescrierea enunțurilor:
Treizeci de milioane es te o avere o avere.
Fiecare duntre noi ne descurc ăm așa cum putem.
Important pentru mine este trecerea bacalaureatului .
Grija pentru copii și bătrâni au atras multe asocia ții umanitare.
Mi se ia în calc ul toate abaterile.
Ca tineri proasp ăt căsătoriți, ei sunt în aten ția ăntregii familii

SUBIECTUL 68

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Balul cuvintelor de diferite origini .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Corectați greșelile pe care le descoperiți, prin rescrierea enunțurilor:
În ce privesc timpii ob ținuți, concuren ții noștri s-au situat printre primii.
Se iau măsuri contra infla ției, a corup ției și ai speculan ților.
Criteriul de clasificare al substantivelor prive ște termina ția de singular.
Steaua este echipa în ale c ăror rezultate am sperat mult.
Nu se merit ă să te superi pent ru atâta lucru.
Nici unul dintre ei nu hot ărăsc singuri

SUBIECTUL 69

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Semnele timpului .

Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Corectați, prin rescriere , greșelile de orice fel din din enunțurile de mai jos:
Am ales aceast ă decizie fortuit ă de împrejur ări.
La muzeul Deltei Dun ării sunt multe p ăsări împănate.
Copii fiind, jucam fotbal cu mingii f ăcute din cârpe .
Moțiunea nu este un mijloc de control a activit ății partidelor .
Sunteți unul dintre politicienii a c ărei credin ță politică a rămas de stânga .
La ora doisprezece este programat ă o ceremonie religioas ă.

SUBIECTUL 70

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Lumea din anul 2120 .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Indicați sinonimele verbului a (se) trece din enunțurile de mai jos:
Trec mun ții.
Trece vremea. Trec pe la tine. Se trec repede trandafirii. Trece ți exemplele de pe tabl ă în caietele voastre.
Ioana a trecut examenul de bacalaureat.
SUBIECTUL 71

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Provocările unei h ărți.
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Găsiți 6 sinonime pentru cuvântul a spune și alcătuiți cu ele scurte enunțuri.

SUBIECTUL 72

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul O poartă stelară, în camera mea .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Corectați greșelile de orice fel din enunțurile următoare:
În urma impolite ții afișate, avea remu șcări de conștiința.
Așteptăm o altă alternativ ă la guvernare.
El este tân ărul care l-am cunoscut în vacan ță.
Înnoată sute de metri în fiecare zi.
Vei știi ce ai de f ăcut.
I-ar pare bine s ă fie reinvestit în vechea func ție.

SUBIECTUL 73

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Amintiri din cuf ărul bunicii .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.

II. Construiți enunțuri corecte cu termenii egoist, benefic, obi șnuit și cu antonimele lor.

SUBIECTUL 74

I. Indicați antonimele neologice ale ale următoarelor cuvinte: a interzice, a înr ăutăți, a
porni, a se retrage, a dezgropa, a recunoa ște.

II. Corectați, prin rescriere , greșelile de orice tip din enunț urile următoare:
Organiza ția națiunilor unite trebuie s ă-și sporeasc ă rolul interna țional .
Suntem obliga ți să creem noi locuri de munc ă.
Propunerea a fost unanim acceptat ă de către toți.
S-a descoperit o important ă zonă petrolier ă în Marea Neagr ă.
A fost o întâlnire inopinant ă.
Se sim țea frustat la vechiul loc de munc ă.

SUBIECTUL 75
I. Corectați, prin rescriere, or ice eventuală greșeală din enun țurile:
Nu fii prost!
Fi-r-ar să fie!
Nu fireți încrezuți!
Fi deștept, ca fii t ăi să se mândreasc ă cu tine!
Fi-ți drepți și cinstiț
ivă înaintașii!.

II. Infatuat e totuna cu îngâmfat ?
Fariseic e totuna cu fățarnic ?
Încrezut e totuna cu infatuat ?
Obraznic e totuna cu neastâmp ărat?

Avar e totuna cu harpagon ?
Târâie -brâu e totuna cu leneș?
Dacă răspunsul e negativ, dați un corespondent pentru fiecare d in termenii din întrebare.

SUBIECTUL 76

I. Corectați, prin rescriere, or ice eventuală greșeală din enun țurile:
El se sfiii de-atâta lume, dar eu nu m ă sfii de lumea aceia.
Nu te sfii!
Pune-ți ghetele iar voi pune ți schiurile la loc!
Mie teamă că vor colabora împreun ă.
Lua-ți-i-i
După antichitate a urmat evul Mediu.

II. Pentru a demonstra polisemantismul următoarelor cuvinte: cale, a ține, a prinde , a
primi , sec, caldă, rece, frunte , ocupație, folosiți-le în câte tr ei enunțuri diferite.

SUBIECTUL 77

I. Corectați, prin rescriere, or ice eventuală greșeală din enun țurile:
Lea spus secretul destulora.
Părea un tip carismatic.
I s-a făcut o primire glacial ă.
I-am explicat subiectul unei surori ale mele ,
Președintele a fost investit cu func ția pe 29 martie.
Destulor oameni perceptele bibl ice li se par demne de urmat.

II. Folosiți în enunțuri adecvat e următoarele ortograme: alteori / alte ori, niciodată /
nicio dată / nici odată / nici o dată, de altfel / de alt fel, lei / le-i, odată cu / o dată cu.

SUBIECTUL 78

I.Corectați, prin rescriere, or ice eventuală greșeală din enunț urile:
Era șpicher la radio-difuziune.
Da-tu-mi-la unchiu-meu. Ascultau știrile la ni ște tranzistori bulg ărești.
Serveau oaspe ții cu șampanie din cristale de Boemia.
Aveau calorifere cu zece elemente.
Se înlocuiesc țiglele în procent de 55 %.

II. Folosiți în enunțuri adecvate ur mătoarele perechi de termeni: a eluda – a elucida ,
biografie – bibliografie ,
a evolua – a evalua , libret – livret , minier – miner , ingenuitate –
ingeniozitate , prestanță – prestație, fortuit – fortificat .

SUBIECTUL 79

I.Corectați, prin rescriere, or ice eventuală greșeală din enunț urile:
În conceptul nostru, avem n evoie de o primenire a vie ții culturale.
Zăcămintele petroliere s unt aproape epuizante. ,
Reuniunile familiare trebuie îndesate.
Ai devenit un virtuos al pianului și orgăi.
Nu pune- ți mâna pe ștecher!
Spune-le s ă nu mai azvârle cu bulg ări!

II. Dați câte trei expres ii formate cu verbele: a da, a lua , a (se) pune , a avea , a sta , a
prinde .

SUBIECTUL 80
I. Alegeți cuvântul (paronimul) potrivit în următoarele context e:
Biotopul/biotipul propriu acestor specii de plante este balta.
Fusese angajată ca damă de campanie/companie la acea familie.
În carbonifer/carbonier s-au format principalele zăcăminte de cărbuni.

II. Corectați greșelile de ori ce tip din enunțurile următoare :
Au venit ele în șiși să-i comunice vestea .
Acestea au fost problemele care le-a rezolvat .
Povestea mereu aceia și anecdotă.
Taceți din gur
ă!
Nu te sfi, te-ai comportat bine.
A revenit din nou a doua zi.

SUBIECTUL 81

I. Alegeți forma corectă:
geologă/geoloagă
snobă/snoabă
repercusiune/repercursiune simptome/simptoame spicher/șpicher
întrunire familial ă/familiară.

II. Indicați șase sensuri diferite ale verbului a ține; pentru fiecare sens formulați câte o
propoziție (frază).

SUBIECTUL 82

I. Alegeți dintre cele două forme, pe cea corectă:
abominabil/abdominabil;
abortiv/avortiv; (își) acordă/acordeaz ă (vioara);
adaus/adaos; (a) adăuga/ (a) ad ăoga;
să aibă/să aibe;
aisberg/iceberg; aldămas/adălmaș;
apartheid/aparthaid

II. Introduceți substantivul seamă în 6 locuțiuni diferite; indicați felul fiecărei locuțiuni și
structura ei.

SUBIECTUL 83

I. Indicați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: îndeletnicire; pozn ă; absorbit;
prilej; simpatie; înf ățișare; a mânui; t ăcere; diletant.

II. Construiți trei enunțuri în care verbul a aprinde să aibă sensuri diferite (inclusiv în
locuțiuni). Precizați aceste sensuri.

SUBIECTUL 84

I. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substant ive: lojă, lotcă, lujer, luntre,
macaz, machiaj, madrigal, magnet, maidan.

II. Scrieți șase locuțiuni în co mponența cărora să intre substa ntivul nas; indicați felul
acestor locuțiuni, sensul lor și elementele componente.

SUBIECTUL 85

I. Alcătuiți enunțuri c u următoarele cuvinte:
abil – agil
a declama – a reclama famat – fanat
migrenă – migrație – emigrare .

II. Indicați formele corecte de plu ral ale următoarelor substanti ve: năpastă, necrolog,
neglijeu, noian, nou-n ăscut, nuga, obad ă, obicei, ocol .

SUBIECTUL 86

I. Alcătuiți propoziții cu următoarele paronime:
adiție – audiție – audien ță – audiere
concesie – concesiune
transă – tranșă – branșă.
II. Precizați care este forma c orectă din următoarele perechi:
peregrina/pelegrina
poliloghie/polologhie repaus/repaos sangvin/sanguin/sanghin sertar/saltar stampilă/ștampilă
vistierie/visterie ștart/start.

SUBIECTUL 87

I. Alcătuiți propoziții cu câte două sensuri ale fiecăruia dint re cuvintele: port, carte, bob.
II. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului bucate (nouă termeni), precizând structura
fiecărui termen și modul de formare.

SUBIECTUL 88

I. a) Completați comparațiile idiomatice: alb ca …, verde ca …, negru ca …, bun ca
…, sfios ca…., greu ca …, slab ca …, învolburat ca …, roșu ca …
b) Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: leoaică, leoarcă, leucemie, leu ștean,
leziune, leghean, linearitate, litiaz ă, litigios .

II. Indicați câte un sinonim neologic pentru cuvintele: alunecos, izbând ă, îndoială,
necioplit, pe șteră, săptămânal .

SUBIECTUL 89

I. Dați câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: bănuitor, bărbătesc, casnic,
a dărâma, a făgădui, gazdă, harnic, iad, a îmbun ătăți.

II. Alcătuiți contexte potrivite din care să rezulte sensurile diferite ale formelor de plural
de la substantivele: bandă – bande, benzi ; corn – corni, coarne, cornuri; bucat ă – bucate,
bucăți; curent – curente, curen ți.

SUBIECTUL 90

I. a) Indicați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: minciună, tărie, fericire,
plăcere, mărunt.
b) Scrieți câte un antonim pentru următoarele cuvinte: minciună, fericire, s ătul,
mulțumire.

II. Scrieți șase locuțiuni care să conțină cuvântul a vedea. Precizați felul fiecăreia și
sensul. Cu fiecare dintre acest ea construiți câte un enunț.

SUBIECTUL 91

Se dă textul:
„De ce să-ntrebi viața ce-i?
Așa se-ntreabă cei mișei. Cei buni n-au vreme de gândit La moarte și la tânguit, Căci plânsu-i de nebuni scornit Și de femei!
Trăiește-ți, doamnă, viața ta!
Și-a morții lege n-o căta! Sunt crai ce schimb-a lumii sorți, Dar dacă mor, ce grijă porți?
Mai simte-n urmă cineva
Că ei sunt morți?” (G. Coșbuc, Poezii )
I. Extrageți din textul de mai sus
a) cuvintele derivate, a rătând structura lor;
b) cuvintele cu altă valoar e gramaticală decât cea obi șnuită.
II. Explicați scrierea segmentelor: plânsu-i, tr ăiește-ți, schimb-a.

SUBIECTUL 92

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Buletin de știri de pe Planeta Alfa H 57 .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Corectați, prin rescrie re, următoarele enunțuri:
Într-o comunitate, trebuie s ă conviețuim în pace unii cu al ții
Am descoperit întruna din c ărți ceea ce c ăutam.

Martorul va tace și de data aceasta.
Literatura nu trebuie s ă reflecteze foarte fidel realitatea.
Băieții care i-a invitat au venit la timp.
Pentru mâine s-au anun țat scurte averse de ploaie.

SUBIECTUL 93

I. Exercițiu de creativitate: Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Lumea fără minciuni .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical. II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
alienat/aliniat
stenic / astenic bravadă / bravură

SUBIECTUL 94

I. Exercițiu de creativitate:
Alcătuiți un text de 15-2 0 de rânduri, cu titlul Suferința unui roman necitit .
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, u n text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
II. Integrați următoarele perech i paronimice în contexte adecva te:
emigra / imigra
elida / eluda malț / smalț

SUBIECTUL 95

Se dă textul:
„Dar știu un lucru mai presus
De toate câte ți le-am spus: Credința-n zilele de-apoi E singura tărie-n noi, Că multe-s tari, cum credem noi, Și mâne nu-s!
Și-oricât de amărâți să fim,
Nu-i bine să ne dezlipim De cel ce viețile le-a dat!

O fi viața chin răbdat,
Dar una știu: ea ni s-a dat Ca s-o trăim!” (G. Coșbuc, Poezii )
I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. Comentaț i fragmentul dat din punct
de vedere stilistic. II. Dați câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte di n fondul vechi al limbii:
amănunt, copil ăresc, încordare, cinstit, cite ț, a prescurta, a folosi, a sf ătui, a cere .

SUBIECTUL 96

Se dă textul:
„Ideea bătrânului era să-l trim ită, pe rând, spre locurile în c are barbaria fascistă se
întrecuse pe sine, ca să vadă, să priceapă și să se cutremure. Cum în programul excursiei
nu figura o vizită la Lidice, iar tovarășii lui de drum se gând eau mai mult la ce-ar putea să
vândă și să cumpere, decât la ororile celui de-al doilea război mondial, el trebuise să
intervină insistent pe lângă organizatori ca să-i aprobe un pro gram special, de numai
câteva ore.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Extrageți din text: a) trei derivate, arătând e lementele componente;
b) două situații de schimbare a valorii gramaticale (cuvinte c u alte valori
gramaticale decât aceea obișnuită)
II. Identificați în textul dat șase neologisme.

SUBIECTUL 97

Se dă textul:
„Și s-a pornit apoi cuvânt!
Și patru margini de pământ Ce strimte-au fost în largul lor, Când a pornit s-alerge-n zbor Acest cuvânt mai călător Decât un vânt.” (G. Coșbuc, Poezii )
I. Alcătuiți familia lexicală pentru vânt, indicând pentru fiecare termen și felul
elementelor componente. II. Explicați scrierea segmentului s-alerge-n.

SUBIECTUL 98

Se dă textul :
„Noi de copii ne știm, și-am fost
Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine. Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare; Să-ți răsplătească Dumnezeu, Că-i bun și mare!” (G. Coșbuc, Poezii )
I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. Comentaț i fragmentul dat din punct
de vedere stilistic. II. Dați câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: a cocli, încâlcit, înviorare,
luptător, negustor, neprev ăzut, a pedepsi, r ăutăcios, a scoate.

SUBIECTUL 99

Se dă textul:
„Iar Linii, de s-ar întâmpla Să vă-ntâlniți vreodată, Să-i spui că-s sănătos și-aș vrea S-o aflu măritată .
Tu uită-i-te-n ochi să vezi De-o doare ori n-o doare;
Iar dacă vei vedea-o stând
Nepăsătoare, Să-i spui că m-ai lăsat rănit Pe umedele paie.” (G. Coșbuc, Poezii )
I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Explicați scrierea segmentului uită-i-te-n.

SUBIECTUL 100

Se dă textul:
„Scria-n gazetă că s-a dat
Poruncă să se-ntoarcă-n țară Toți cei plecați de astă-vară. Și rând pe rând veneau în sat Și ieri, și astăzi, câte unul Din cei care-au plecat.” (G. Coșbuc, Poezii)

I. Indicați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte și locuț iuni din text: gazetă,
poruncă, a se întoarce, rând pe rând .
II. Explicați scrierea segmentului să se-ntoarc ă-n țară.

SUBIECTUL 101
Se dă textul:
„Și dac-a fost pețită des,
E lucru tare cu-nțeles, Dar dintr-al prinților șirag, Câți au trecut al casei prag, De bună seamă cel mai drag A fost ales.” (G. Coșbuc, Poezii )

I. a) Indicați câte un sinonim pentru urmă toarele cuvinte din text: a peți, des, drag, a
alege .
b) Scrieți câte un termen din familia lexicală a următoarelor cuvinte din text: a
peți, des, tare, drag, a alege.

II. Alcătuiți câte un enunț cu fieca re dintre următoarele paron ime:
manej – menaj; penal – penar; a retrata – a retracta.

SUBIECTUL 102

Se dă textul:
„Se zvonise prin ziare
Că-n Irlanda e-ntr-un sat Un bărbat grozav de tare. Lordul John, prinzând de veste Cine e și de-unde este Pleacă-n grabă ca să vadă Dacă e adevărat.” (G. Coșbuc, Poezii )
I. Indicați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text : ziar, sat, tare, veste,
grabă, adevărat.
II. Arătați care este tema/ideea principală a textului.
SUBIECTUL 103

Se dă textul:
„Ce urmă lasă șoimii-n zbor?
Ce urmă, peștii-n urma lor? Să fii cât munții de voinic,

Ori cât un pumn să fii de mic,
Cărarea mea și-a tuturor E tot nimic.
Că tot ce ești și tot ce poți,
Părere-i tot, dacă socoți – De mori târziu, ori mori curând, De mori sătul, ori mori flămând, Totuna e! Și rând pe rând Ne ducem toți!” (G. Coșbuc, Poezii)
I. Câteva dintre cuvintele din t extul de mai sus se află într-o anumită relație semantică.
Precizați care sunt cuvintele respective și care este acestă re lație.
II. Dați câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: a construi, îndeletnicire,
neschimbat, a omorî, a pârî, prilej , râs (< a râde), a seca, treptat .

SUBIECTUL 104

I. Dați câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: cumpănit, îndemânatic, a
(se) înveseli, necuviincios, a ocoli, pântece, pr ăpăstios, a sf ătui, străveziu .
II. Indicați șase termeni din familia lexicală a cuvântului bătrân.

SUBIECTUL 105

Se dă textul:
„De cum te zbuciumi, tu te stângi
Și inima din noi o frângi – Ne doare c-a fost scris așa, Ne dori mai rău cu jalea ta: De-aceea, doamnă, te-am ruga Să nu mai plângi.” (G. Coșbuc, Poezii )
I. Indicați câte un sinonim pentr u următoarele cuvinte din text : a se zbuciuma, a plânge,
inimă, a frânge, jale, a ruga .
II. Alegeți sensul corect asoci at următoarelor neologisme:
specios – a) „înșelător”; b) „special”;
salutar – a) „care merită să fie sa lutat”; b) „salvator”;
fortuit – a) „forțat”; b) „întâmplător”;
solicitudine – a) „cerere”; b) „atitudine plin ă de grijă față de cineva”;
mutual – a) „reciproc”; b) „pe tăcute”;
(atelier) lucrativ – a) „care aduce câști guri (bănești)”; b) „ unde se lucrează”;

insurmontabil – a) „de netrecut”; b) „de neînțeles”;
(spirit, instinct) gregar – a) „de turmă”, b) „demagogic”;
inopinat – a) „foarte repede”; b) „ne prevăzut, pe neașteptate”

SUBIECTUL 106
„Din faptul că e cineva mai puternic fizicește, mai inteligent și mai îndrăzneț, nu
urmează că are dreptul să răpeas că pe femeia care-i place, să s e instaleze în casa pe care o
vrea, să-și însușească averea de care simte nevoie. Cine face a șa este pedepsit. ” (N. Iorga,
Sfaturi pe întunerec )

I. Extrageți din text:
a) derivatele, arătând structura fiecăruia; b) neologismele.
II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: inactual, inadecvat, inaugura, incendia,
incestuous, inchizitorial, incipi ent, incluziune, inconvenient .

SUBIECTUL 107

„Aruncăm orice nu putem recunoaște, orice ne stă în cale și ne încurcă. Sunt
extrem de rare familiile care-și formează o arhivă, din care ur mașii ar putea culege ce a
fost și în sufletul acelora, duși de mult sau mai de curând, al e căror chipuri, mai mult sau
mai puțin asemănătoare, se văd în urâte portrete pe păreți sau în albumele cu legătura
veche (…) în care se înșiră fotografiile îngălbenite, care dau mai adesea numai stângacea
pretenție sau timiditate a momentului în care au fost prinse vi ctimele.” (N. Iorga, Sfaturi
pe întunerec )

I. Extrageți din textul de mai s us derivatele și arătați struct ura acestora.
II. Arătați care este tema/ideea principală a textului.
SUBIECTUL 108

„Sunt însă și taine. Nu e om care să nu le aibă, nu e om care s ă nu se gândească
uneori la ce grozav ar fi dacă s-ar ști ce sentimente și suferi nți pe care le-a ascuns cu
eroism, țâșnind doar ele în clipe de desperare pe o hârtie care a plecat la alții, care aveau
sau datoria de a distruge sau aceea de a păstra cea mai atentă discreție.” (N. Iorga, Sfaturi
pe întunerec )

I. Extrageți din textul de mai sus:
a) derivatele (precizați, pentr u fiecare, elementele componente );
b) neologismele.

II. Dați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: taină, uneori, grozav,
sentiment, eroism .

SUBIECTUL 109

„E o lungă și grea trudă să ajungi până la o comoară pe care nu ai de gând să le-o
răpești. Ei nu-și dau seama că stăpânirea timp de un număr oare care de ani este un titlu de
drept, că s-au dus vremurile când înaintea altui domn puteai să vii din nou cu pârile tale
ori să te găsești târât la judecată de un adversar neastâmpărat .” (N. Iorga, Sfaturi pe
întunerec )

I. Indicați câte trei termeni din familia lexicală a următoarel or cuvinte din text: trudă,
stăpânire , domn .
II. Precizați valori morfologice (altele decât în textul de mai sus) ale următoarelor
cuvinte: lung (o valoare), greu (două valori), oarecare (o valoare), înaintea (o valoare),
neastâmp ărat (o valoare). Pentru fiecare valoare pe care o indicați, constru iți câte un
enunț.
SUBIECTUL 110

„Este plauzibil ca asemenea simbol uri și practici rituale să fi fost preluate de
maiași de la civilizațiile antece soare care și-au exercitat aic i influențele în vremea când se
înfiripa tânăra lor viață spirituală și materială, influențe pe care le-au asimilat apoi în
decursul secolelor. Este o perspectivă ce nu poate fi ignorată. ” (Mircea Gheorghe
Andrieș, Ultimul ora ș al Atlantidei )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Scrieți câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text : plauzibil, antecesor,
vreme, a se înfiripa, secol, a ignora .

SUBIECTUL 111

„Firesc ar fi fost ca navele să încerce să ajungă în golfurile prielnice debarcării
aflate la nu prea mare depărtare, fie pe țărmul insulelor brita nice megieșe, fie în golful
Biscaya, dar mai cu seamă în regiunile costiere ale Iberiei, bi ne cunoscute de negustorii
atlanți, ca unii care călătoreau prin aceste regiuni unde – dac ă-i dăm crezare lui Solon –
își aveau scale și chiar colonii.” (Mircea Gheorghe Andrieș, Ultimul ora ș al Atlantidei )

I. Extrageți din text deri vatele, arătând structura fiecăruia dint re acestea.

II.
Arătați care este tema/ideea principală a textului.

SUBIECTUL 112

„Nu pricepeam ce vroiau în fond de la mine, nu pricepeam obstin ația lor ca eu să
le confirm ceva ce nu exista. Nu pricepeam cum era posibil să m i se întâmple ceea ce mi
se întâmpla și, mai ales, de ce trebuia să mi se întâmple.” (H. Bădescu, Zborul gâ ștei
sălbatice )

I. Extrageți neologismele din text. II. Scrieți câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text : a pricepe, obstina ție, a
confirma, a exista .

SUBIECTUL 113
„Nu ești eroic atunci când ridi ci pretenția ta înaintea neputin ței de a te mulțămi a
țării tale căzute în nenorocire. Oricât drept ai avea, nu se cu vine să-ți apuci de gât maica
țară și să-i poruncești a-ți da ceea ce are în inima ei pentru tine, dar n-o îngăduie
vremurile. Ci eroic este să rabzi, cu gândul la ajutorul pe car e i-l dai astfel.” (N. Iorga,
Sfaturi pe întunerec )

I. Scrieți câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: neputință, a mulțămi,
nenorocire, a se cuveni, a apuca, a porunci, a îng ădui, vreme, a r ăbda.
II. Arătați care este tema/ideea principală a textului.
SUBIECTUL 114

„Un suflet omenesc e tânăr at unci când lumea, cu frumusețile și cu tainele ei, când
oamenii care-l înconjoară, orice sentimente ar avea față de dân sul, când el însuși, cu tot
ce cuprinde și cu tot ce ascund e, îi sunt un obiect de neconten ită curiozitate, de
neastâmpărată dorință de a ști.” (N. Iorga, Sfaturi pe întunerec )

I. Extrageți din textul de mai sus: a) derivatele, arătând s tructura fiecăruia;
b) neologismele; II. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului taină, precizând elementele componente ale
fiecărui termen.

SUBIECTUL 115
„Practicase de tânăr această e xperiență și își făcea un punct d e mândrie din faptul
că nu ținea seama, când e vorba de trecerea prin furcile spirit ului critic, de persoane sau
instituții. Dacă așa stăteau luc rurile, cel dintâi care intra î n mașina de scărmănat trebuia să

fie el. Sosise momentul să-și judece situația și să mai zâmbeas că încă o dată, acum cu
amărăciune.” (M. H. Simionescu, Redingota )

I. Extrageți neologismele din textul de mai sus. II. Scrieți, din textul de mai sus: a) derivatele; b) sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: mândrie, seama (în contextul a
ține seama ), a sosi, moment, a judeca, a zâmbi, am ărăciune .

SUBIECTUL 116
„Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața ș i mi-am crescut
copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa; de
aceea, poate că mai ales de aceea, Ana îmi părea prea tânără, p rea așezată, oarecum prea
blândă la fire, și-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârcium ăriță.” (I. Slavici, Moara
cu noroc )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului blând , precizând elementele componente ale
fiecărui termen.
SUBIECTUL 117

„Îi părea un lucru nedrept să fie silit a se destăinui față cu un om pe care nu-l mai
văzuse niciodată în viața sa, când era de față și Pintea, priet enul său, cu care se stricase
tocmai fiindcă-l lăsase în nedumerire asupra daraverilor sale c u Lică. Dar și astă dată
trebuia să răspundă și să spună adevărul, căci nu știa ce va ră spunde Lică la vremea lui.”
(I. Slavici, Moara cu noroc )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Precizați valorile mor fologice ale verbului a fi din text.

SUBIECTUL 118
„Bătrânul Pop fusese încăpățânat și stăruitor. Își pusese în mi nte să-l facă
«domn», mai ales că școala era acolea, la îndemână, în Năsăud, și nu costa mai nimic. La
început îi păruse că și băiatului îi place cartea și că nici n- are să se oprească până nu va
ajunge avocat sau cel puțin proto pop. Dar pe urmă, când a cresc ut mai mărișor, s-a
înmuiat. Ar fi fost mai bucuros să păzească vacile decât să-și sfarme creierii cu sintaxa
latinească.” (L. Rebreanu, Catastrofa )

I. Extrageți derivatele din textu l de mai sus și arătați struct ura fiecăruia.
II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: matematician, materialism, mântuire,
meandre, medalion, mediocru, mediteranean, megie ș, melodios .

SUBIECTUL 119
„De când i-au căzut pentru întâia oară sub ochi exemplarele ant edatate cu trei ani,
e convins că o puternică misivă spirituală a început în mai mul te părți ale lumii. Dar
pentru că nu poate citi mesagiile , întreabă la răstimpuri, cum a făcut și cu dumneata, în ce
an suntem, sperând ca într-o bună zi să întâlnească pe cineva c are cunoaște codul și-i
poate comunica mesagiile. Dacă-l întâlnești, adăugă cu un zâmbe t trist, să-i spui că a avut
dreptate.” (Mircea Eliade, Nuvele inedite )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: memorial, memoriu, mensual, men ționa,
meridional, merituos, meseria ș, meteorit, miercuri.

SUBIECTUL 120
„Nu încerc să vă povestesc ce mi s-a întâmplat, continuă Orobet e, pentru că pare
absurd, cu totul neverosimil, și n-o să mă credeți. Să acceptăm ipoteza că am trăit o
experiență bizară, paranormală, să-i spunem «extazică», dar pen tru mine a fost
hotărâtoare, pentru că mi-a revelat posibilitatea ecuației abso lute. Dacă reușim s-o
descifrăm – nu vorbesc numai de mine, vorbesc de toți matematic ienii lumii – dacă
reușim să rezolvăm această ultimă ecuație, totul devine posibil !” (Mircea Eliade, Nuvele
inedite )

I. Precizați sensul, în contextul de mai sus, al verbului a revela . Construiți un enunț în
care să utilizați paronimul acestu ia; indicați și sensul paroni mului.
II. Arătați care este tema/ideea principală a textului
SUBIECTUL 121

„Târziu, foarte târziu, prin 1970, pe când stăteam într-o seară pe banca din fața
ferestrei dormitorului și lăudam împreună sensibilitatea floril or de regina nopții, ce
tocmai începeau să se deschidă în seara parfumată de iunie, mam a s-a pomenit spunând
din senin, fără nici o legătură cu ce vorbisem până atunci…” (M . H. Simionescu,
Toxicologia )

I. Extrageți din text:
a) derivatele, arătând structura acestora; b) neologismele.
II. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului târziu (cinci termeni, cu precizarea structurii
fiecăruia).

SUBIECTUL 122
„De cum ieșeam pe ușă și mă îndreptam spre gară, îmi impuneam s ă cred orbește
în acea metodă, pășind ca o somnambulă, abstrasă de la tot și d e la toate, iar în tren îmi
repetam de mii de ori câteva formule în stare să mă aducă mai a proape de credința
jinduită. Am luptat cu mine însămi întocmai cum lupți cu o fiar ă, pentru că erau multe
întâmplările ce-mi stăteau împotrivă.” (M. H. Simionescu, Toxicologia )

I. a) Extrageți din text deriva tele și arătați structura acest ora;
b) Scrieți trei ne ologisme din text.
II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: muzician, naivitate, naufragiat,
nazofaringian, neant, neao ș, necondiționat, necuviincios, neghiobie .

SUBIECTUL 123

„Dar întâmplarea îl obligase să -și înceapă cariera de medic înt r-o sâmbătă după-
amiază, pe la cinci, tocmai când și-ar fi dorit să facă un duș rece (era în toiul verii) și-apoi
să se prăbușească într-un somn adânc . Atunci, când un medic de gardă îl anunțase,
telefonic , că a fost angajat, și-n consecință trebuie să se prezinte imediat la spital, pentru a
înlocui un coleg, chemat la o ședință, reacționase stupid , scuzându-se că nu-i pregătit, nu
se simte în stare, nu crede că va face față unor situații nepre văzute – încât celălalt își
îngăduise să-i dea peste nas.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Indicați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din te xt. Pentru fiecare dintre ele
mai dați câte o valoare posibi lă (în enunțuri adecvate).
II. Scrieți câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text : întâmplare, a obliga, a se
prăbuși, adânc, a anun ța, consecin ță, imediat, neprev ăzut, a (-și) îngădui.

SUBIECTUL 124

„Când pricepu sau i se păru lui c ă pricepe cu cine are de-a fac e, își zise că oamenii
ăștia nu merită să cheltuiești prea multe mustrări de conștiinț ă cu ei, și, astfel, nu mai
regretă că apelase la persoane influente, care să gireze pentru el, iar unor adversari mai

colțoși le scormonise biografia, în căutare de păcate mai vechi , pentru a-i sili să tacă o
dată din gură.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Extrageți din textul de mai sus neologismele. II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: negociere, neobi șnuit, neuron, neutru,
nobiliar, noiembrie, norvegian, notoriu, notorietate.

SUBIECTUL 125

„Dacă nu și dreptatea, măcar puterea era de partea lui, și se g ândi că ar fi o curată
neghiobie să nu profite de ea, dacă nu și mai mult, dacă nu cum va un semn al neputinței
(reținuse remarca unui confrate mai în vârstă, după care numai cei lipsiți de bărbăție evită
să aibă de-a face cu puterea și cu femeile frumoase, dar, cum n -ar fi spre lauda lor să se
recunoască inapți, invocă principi i care interzic să râvnești, să profiți, să necinstești vreo
profesionistă cu ifose de i maculată…)” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Arătați cum s-au format următoarele cuvinte din text (preciz ați procedeul și, dacă e
cazul, structura): dreptate, neghiobie, neputin ță, confrate, profesionist ă, imaculat ă.
II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: abis, abțibild,
acoperiș, accident, album, alc ool, antipod, vrej, vreme.

SUBIECTUL 126

„Câțiva medici mai în vârstă, asupra cărora planase, în urmă cu ani, bănuiala că ar
face parte dintr-o organizație secretă, se plânseseră la minist er că sunt, în continuare,
suspectați, avertizând că în asemenea condiții nu pot să-și mai asume nici un fel de
răspunderi, nici profesionale, ni ci cetățenești.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Precizați derivatele și situ ațiile de schimbare a valorii gr amaticale din textul de mai sus.
II. Indicați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din tex t: medic, bănuială, a se
plânge .

SUBIECTUL 127

„Nu mai era nici un secret că în ultimii doi ani profesorul int rase în posesia unor
cărți străine de mare valoare, din care, pretindeau alți profes ori, se inspira nestingherit
pentru tot mai numeroasele comunicări științifice, însă, atâta vreme cât nimeni din lumea
medicală nu apucase măcar să răsfoiască respectivele cărți, acu zațiile erau rostite în
șoaptă, cu destulă teamă.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. a) Extrageți din text cinci neologisme;
b) Scrieți câte un sinonim pent ru următoarele cuvinte din te xt: secret, posesie, acuza ție,
teamă.
II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: avangard ă, avatar,
aviz, balustrad ă, bambus, bandaj, band ă, baraj, barem .

SUBIECTUL 128

I. Dați șase locuțiuni care să conțină cuvântul picior ; arătați felul acestora, structura și
introduceți fiecare locuț iune în câte un enunț.
II. Indicați formele corecte de p lural ale următoarelor substan tive: bas, blocnotes, bufet,
calcar, calcul, c ămin, cerdac, chibrit, chilipir.

SUBIECTUL 129
„Doar știa și el că în cazul unor boli ascunse, incurabile, doct orii se feresc să-i
spună bolnavului adevărul, socotind că e mai înțelept să-i dea asigurări de viață lungă și
fericită, care să-i însenineze ultimele clipe.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Precizați valori morfologice (altele decât în textul de mai sus) ale următoarelor cuvinte:
bolnav (o valoare), înțelept (două valori), lung (o valoare), fericit (două valori). Pentru
fiecare valoare pe care o indicați, construiți câte un enunț.

II. Alcătuiți câte un enunț cu fieca re dintre următoarele paron ime:
poștal – poștar; regent ă – regență; savoare – favoare .

SUBIECTUL 130
„Lucrul cel mai neplăcut, de care se plângeau mulți medici, era că se obișnuiseră
și bolnavii să umble cu memorii și reclamații, ca și când un fo r superior, printr-o decizie,
ar fi putut să le aline durerile și să stabilească un diagnosti c mai acceptabil, reclamații,
mereu reclamații, pe care doctoru l Mihăilă se grăbea să le ia î n considerare ch iar și-atunci
când se dovedeau neîntemeiate, motivând că nu adevărul sau minc iuna contează, în
primul rând, ci faptul că un om a simțit nevoia să scrie o recl amație.” (Nicolae Țic, Viață
de buzunar
)

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului .
. II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: chipiu, chi ștoc,
cicatrice, cifru, cioc ănitoare, ciocolat ă, ciorchine, cirea șă, clin .

SUBIECTUL 131

„Când promisese că va rezolva si tuația doctorului Loghin în dou ă, cel mult trei
săptămâni, bătrânul vorbise ca un părinte duios și îngrijorat, gata să facă orice pentru
liniștea și prosperitatea copiilo r lui, și mai puțin ca un om d e acțiune, în stare să anuleze o
decizie ministerială.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Extrageți din text:
a) derivatele, arătând structura acestora; b) neologismele.
II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: cotidian, cozoroc,
cratiță, cravată, crucifix, crustace u, cupeu, curent, datin ă.

SUBIECTUL 132
„Ochii cei albăstrii ai copilului erau așa de străluciți, de un colorit atât de limpede
și senin, încât păreau că privesc cu inocența, cu dulceața lor mai femeiască asupra
spectatorului. Cu toate că acel portret înfățișa un chip îmbrăc at bărbătește, însă mânile
cele dulci, mici, albe, trăsăturile feței de o paloare delicată , umedă, strălucită, moale,
ochii de o adâncime nespusă, fruntea uscată (…), părul undoind, cam prea lung, te-ar fi
făcut a crede că e chipul unei femei travestite.” (Mihai Emines cu, Sărmanul Dionis )

I. Precizați valori morfologice (altele decât în textul de mai sus) ale următoarelor cuvinte:
albăstriu (o valoare), strălucit (o valoare), limpede (o valoare), senin (două valori),
delicat (o valoare), nespus (o valoare). Pentru fiecare va loare pe care o indicați, constr uiți
câte un enunț. II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: dărab, debit,
diagnostic, dicton, diferend, divan, dobând ă, dojană, donjon.

SUBIECTUL 133

„Pentru prima oară îl întrista lipsa de dibăcie cu care doctoru l Loghin încerca să
afle cu cine a mai vorbit și ce promisiuni mai are, și-atunci h otărî să nu-i mai spună nimic
până în clipa când totul va fi aranjat, dacă va fi.” (Nicolae Ț ic, Viață de buzunar )

I. a) Precizați valoarea morfologică a verbului a fi
din ultima propoziție.
b) Extrageți din text trei d erivate și două neologisme.
II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: dorință, dragoste,
dulap, echipaj, elan, elixir, elizee, evantai, exponent.

SUBIECTUL 134
„Mihai de mult își dorise o asem enea înfruntare, care să limpez ească niște relații
confuze, apăsătoare, și ținu să-l asigure pe bătrân că se price pe să rezolve astfel de situații
în termeni civilizați.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Precizați valori morfologice (altele decât în textul de mai sus) ale următoarelor cuvinte:
confuz (o valoare), apăsător (o valoare), bătrân (o valoare), civilizat (două valori). Pentru
fiecare valoare pe care o indicați, construiți câte un enunț. II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: trotuar, trunchiat, tumultuos, tu șieră,
ucrainean, uleios, unchia ș, uzual, valerian ă.

SUBIECTUL 135
„Ideea bătrânului era să-l trim ită, pe rând, spre locurile în c are barbaria fascistă se
întrecuse pe sine, ca să vadă, să priceapă și să se cutremure. Cum în programul excursiei
nu figura o vizită la Lidice, iar tovarășii lui de drum se gând eau mai mult la ce-ar putea să
vândă și să cumpere, decât la ororile celui de-al doilea război mondial, el trebuise să
intervină insistent pe lângă organizatori ca să-i aprobe un pro gram special, de numai
câteva ore.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Extrageți din text:
a) trei derivate, arătând e lementele componente;
b) două situații de schimbare a valorii gramaticale (cuvinte c u alte valori
gramaticale decât aceea obișnuită);
c) șase neologisme.
II. Scrieți câte un sinonim pentr u următoarele cuvinte din text : a pricepe, a se cutremura,
excursie, a se gândi, a cump ăra, a aproba .

SUBIECTUL 136

„Cel mai înțelept ar fi fost să nu mai caște ochii la pustiul a cela bântuit de îngeri
vicleni, ci s-o ia înapoi, pe unde veniseră, înainte ca zăpada spulberată să astupe urmele
de roți, dar șoferul se gândea la apartamentul acela de lux, și atunci, vrând să-și convingă
mai tânărul tovarăș de drum, neumblat prin locuri străine, că a u nimerit tocmai unde
trebuia, calculă kilometrajul, consultă o hartă și conchise…” ( Nicolae Țic, Viață de
buzunar )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului.

II. Precizați valori morfologice (altele decât în textul de mai sus) ale următoarelor
cuvinte: înțelept (două valori), pustiu (o valoare), acela (o valoare), viclean (două valori).
Pentru fiecare valoare pe care o indicați, construiți câte un e nunț.

SUBIECTUL 137

„Convins că printre cei treizeci de excursioniști se vor găsi c el puțin doi sau trei
care să-l informeze pe bătrân despre isprăvile lui, hotărî să d ea totul pe față, chiar din
prima clipă, și să-și pună atâta cenușă pe cap încât bătrânul, în loc să-l certe, să se simtă
obligat, ca un părinte înțelegător, să-l îmbărbăteze cât de cât .” (Nicolae Țic, Viață de
buzunar )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Căutați, în textul de mai sus:
a) două derivate (pentru acestea, arătați elementele componente );
b) patru situații de schimbare a valorii gramaticale;
c) trei neologisme.
SUBIECTUL 138

I. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substant ive: jargon, jerseu, joben,
jubileu, jumar ă, jurisconsult, labirint, laitmotiv, lance.

II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: precauție, prejudicia, prelua, prepozi țional,
prestigios, pretorian, previziune, prietenesc, primejdie .

SUBIECTUL 139
„Vorbesc foarte serios, insistă Mihai, a și semnat contract cu editura, și se pare că
alte pretenții nu mai are de la viață, decât să-și vadă hârtiil e tipărite. Totuși, ai putea să-l
deranjezi câteva minute, ca să-ți spună cum stai. Mi-e teamă că n – o s ă – ț i m a i a r d ă d e
plecat în Elveția.” (Nicolae Țic, Viață de buzunar )

I. Identificați neol ogismele din text.
II. Indicați cinci derivate din familia cuvântului a vorbi .

SUBIECTUL 140

„Când am ajuns la Mulgund, spre prânz, eram atât de istovită, a tât de surescitată,
că ședința de hipnotism, în loc să mă culce în somn adânc, mi-a sporit vigilența și m-a
aruncat într-un fel de râs isteric, cu hohote și, probabil, cu răbufniri paradoxale. Doctorul,

dezarmat, a ținut să-mi spună (…) că nu sunt potrivită pentru u n asemenea tratament și
m-a îndrumat la un vecin al lui , psihiatru.” (M. H. Simionescu, Toxicologia )

I. Scrieți câte un sinonim pentru u rmătoarele cuvinte din text: istovită, surescitat ă, adânc,
a sporit, vigilen ța, isteric .
II. Arătați care este tema/ideea principală a textului.

SUBIECTUL 141
I. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: subîncreng ătură, versiune, vestiar, viaduct,
viață, vicios, viespar, vie țui, vietate .
II. Indicați formele corecte de p lural ale următoarelor substan tive: otravă, pajiște, pajură,
paloș, pamflet, paradox, parapet, parastas, pardesiu.

SUBIECTUL 142

„L-am auzit tușind dogit, l-am v ăzut părăsind virajele, vâslind , spre clăi, cred că
ajunsese un plafon de douăzeci de metri, dacă nu și mai mult, a m fost îndemnat să-l
deturnez, să-i atrag atenția că plăcerea e o nesăbuință și o po ate plăti cu viața, însă prea
era fericit, și-apoi mă temeam că un singur cuvânt al meu îi po ate strecura în suflet
îndoiala, tocmai elementul de care n-avea nevoie atunci.” (M. H . Simionescu,
Toxicologia )

I. Extrageți neologismele din text. II. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte: porțiune, posterior, postmeridian, po ștalion,
potențial, praștie, preasfânt, preaviz, precaut.

SUBIECTUL 143

„Documentele acestea sunt cerut e de neliniștea obiectivă a citi torului, care știe că
în lume s-au acumulat cantități uriașe de informații și fără el e e imprudent să mai
înainteze (…). Oricât de tare de cuget s-ar dovedi scriitorul, el nu poate să refuze acest
serviciu destul de servil. Dar, conștient de inconsecvența serv iciului, își încarcă narația cu
ce găsește la îndemână.” (M. H. Simionescu, Toxicologia )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Scrieți câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text : document, cerut, nelini ș
te,
cititor, a se acumula, uria ș, imprudent, a înainta, a refuza .

SUBIECTUL 144

„Apa era mai rece si corpul său mai excitat și mai aprins decât crezuse și ca să nu
leșine ieși imediat și se întinse pe micul dig să se obișnuiasc ă treptat cu frigul. Era, până
la răsăritul soarelui, ora cea mai neplăcută, fiindcă după acee a mlaștina se încălzea și nu
mai simțea nimic.” (Marin Preda, Friguri )

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului negustor – șase termeni, cu explicarea modului
de formare și a elementelor componente.

SUBIECTUL 145
„Nu îndrăzni să rostească cuvântul și lacrimi îi țâșniră, calde , de sub pleoapele
obosite, reci pe măsură ce i se scurgeau pe obraji. S-ar fi put ut crede că durerea îi
sfredelea din nou măruntaiele și că prezența acelui mort făcea iarăși să curgă izvoarele
secate ale lacrimilor. Nu era însă decât teama. Va fi el oare a tât de pregătit ca să îl imite
pe cel mort, să recadă în vechiul făgaș al păcatului?” (Vintilă Horia, Cavalerul
resemnării)

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Indicați formele corecte de p lural ale următoarelor substan tive: gâde, ghem, ghemotoc,
ghid, ghidon, ghionoaie, ghiont, ghi șeu, ghiveci.

SUBIECTUL 146

„Nu-i plăcea războiul. I se părea nedrept să poruncească oameni lor. Îi era profund
neplăcut să se facă ascultat, pentru că prea multă prea multa v reme dăduse el însuși
ascultare poruncilor b ătrânului care se stinsese în brațele sal e, în singurul gest de
afecțiune pe care i-l cunoscuse vreodată.” (Vintilă Horia, Cavalerul resemn ării)

I. Extrageți din text derivatele, arătând structura acestora, ș i situațiile de schimbare a
valorii gramaticale. II. Alcătuiți trei enunțuri în c are să utilizați trei valori di ferite ale cuvântului braț.
Precizați, de fiecare dată, sensul potrivit contextului respect iv.

SUBIECTUL 147

„Bătrânul, încredințat că s-a întors roata și i-a venit vremea, a ascultat plângerile
și ieși din găoacea cumințeniei. Vechea trufie că știe și poate îl umplu iar. Și, fără să mai

cugete cât și cum, se făgădui pe loc să curețe muntele de spurc ăciuni. Vrăjitoria îi era ca
o înaltă boierie plină de îndatoriri. Închinarea smeritei gloat e, căzută cu rugăciuni s-o
ajute și s-o scape, îl învestea c-o autoritate de mult mocnită în el.” (Vasile Voiculescu,
Ultimul berevoi )

I. Extrageți din tex tul de mai sus:
a) derivatele; arătați elemente le componente ale fiecărui terme n;
b) cuvintele formate prin schim barea valorii gramaticale.
II. Scrieți câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text : încredințat, vreme,
plângere, trufie, a (se) f ăgădui, spurc ăciune, îndatorire, smerit, gloat ă.

SUBIECTUL 148

„Venise poate clipa să se orga nizeze o nouă cruciadă și bătrânu l se gândea la acest
lucru, cu câteva luni înainte de moartea sa. Dacă un nou sol ar fi putut să ajungă la
Veneția, ar fi furnizat știri despre trupele libere care aștept au în pădure, dincolo de liniile
turcești, și ar fi putut convinge pe doge, pe papă, pe împărat ș i p e r e g e s ă i n t e r v i n ă
împreună pentru a salva creștin ătatea amenințată. Dacă Viena er a asediată și dacă ea
ceda, tot Occidentul era în primejdie, iar rezistența în pădure nu mai avea rost.” (Horia
Vintilă, Cavalerul resemn ării)

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Extrageți din textul de mai sus:
a) cinci neologisme;
b) două derivate, arătând, pentru f iecare, elementele component e;
c) o locuțiune.

SUBIECTUL 149
„El nu se clintise și țara fusese cotropită, trecută prin foc, distrusă și subjugată, în
vreme ce bătrânul, în acea fortăreață imensă și absurdă, aștept a o lovitură fatală care nu
venise. Și îi trăsese pe toți după sine în cădere. Acum venise rândul lui să îi facă părtași
pe toți la soarta sa blestemată. Trebuia să plece pentru a-i sa lva.” (Horia Vintilă,
Cavalerul resemn ării)

I. Arătați care este tema/ideea principală a textului. II. Indicați formele corecte de plural ale următoarelor substan tive: giuvaier, glob, glon ț,
gulaș, guturai, halat, hamac, harem, hele șteu.

SUBIECTUL 150

„Iar dacă acest ajutor, în care el credea prea puțin, căci se g ândea că principii
apuseni nu realizau dimensiunile primejdiei, preocupați cum era u de certurile lor interne
și de excesul bunăstării lor materiale, dacă acest ajutor nu so sea, el ar fi condus singur
războiul; ar fi atacat peste tot, în fiecare săptămână într-alt loc, ar fi otrăvit apele, ar fi dat
foc recoltelor, ar fi retezat podurile peste Dunăre, până ce tu rcii, istoviți de o luptă
necurmată, sleiți și decimați, ar fi părăsit de bunăvoie țara. Însă bătrânul se opusese, căci
nu voia să renunțe la mica realitate pe care o ținea în mâinile sale, acea insulă de libertate
în care el încă purta coroană, acel castel clădit de strămoșii săi, acea biserică plină de
oseminte domnești și pe care fără îndoială că turcii ar fi pâng ărit-o.” (Horia Vintilă,
Cavalerul resemn ării)

I. Extrageți din text:
a) derivatele; arătați elemente le componente ale fiecărui terme n;
b) cuvintele compuse, arătând f elul compunerii și elementele c omponente;
II. Scrieți câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text : puțin, apusean, intern,
sleit, realitate, libertate .