I. Caracterul evolutiv al plurip artidismului în R epubli ca Moldov a [609726]

2
CUPRINS

INTRODU CERE
I. Caracterul evolutiv al plurip artidismului în R epubli ca Moldov a
1.1. Originil e sistemului multip artid al RM după d estrăm area URSS
1.2. Evoluți a pluralismului politi c în RM după D eclarația de Independență
Concluzii la capitolului I

II. Cadrul instituțion al și prevederile legale de reglementare a partidelor politi ce
2.1. Dispoziții norm ative privind fun cționarea partidelor politi ce în RM
2.2. Reglementarea constituțion ală a partidelor politi ce
2.3. Restricții norm ative privind p artidele politi ce
2.4. Procedura de înregistrare a partidelor politi ce
2.5. Sancțiuni disciplinare aplicate partidelor politice
2.6. Dizolv area/reînregistr area partidelor politi ce
2.7. Finanțarea partidelor politice și patrimoniul acestora
Concluzii la capitolului II

III. Relațiile partidelor politice cu administrația publică și societatea civilă
3.1. Relațiile partidelor politice cu administrația publică
3.2. Relațiile partidelor politice cu societatea civilă
Concluzii la capitolului III

CONCLUZII………………………………………………………… ……………………..
BIBLIOGR AFIA……………………………………………………. ……………………..
ANEXE………………………………………………………………. ……………………..

3
INTRODU CERE
Activitatea politi că în so cietate nu po ate fi realizată do ar prin int ermediul st atului, intituțiilor și
organizațiilor ce țin d e acestea, dar și printr -o largă și compl exă rețea de instituții și org anizații
extrastatale. Din to ate aceste instituții, cele mai vechi și cu o import anță d eosebită sunt p artidele
politi ce. Prezența partidelor politi ce, al plurip artidismului ca fenomen politi c, reprezintă o trăsătură
esențială al vieții d emocratice. Democrația își are prezența odată cu consolid area și evoluți a
partidelor politi ce ca instituții politi ce, ele având o cazia de a desfășur a o activitate sistematică și de
largă capacitate doar într -un mediu democrat garantat. Probl ema de a oferi o d efiniți e clară
partidului politi c a constituit m ereu un subi ect de dezbateri atât în literatura politologi că cât și în
sociologi a politi că. Referitor acestui subi ect există o v arietate largă d e păreri și opinii. O parte din
critici pun accept pe partea instituțion ală, org anizatorică, progr am, fun cții sau rolul so cial, alții
reduc partidul politi c la putere, la obțin erea și m enținerea acesteia. Max Weber privea partidul
politi c ca „o asociație de oameni lib eri, volunt ar constituită, n ecesară so cietății cu un anumit
progr am, cu obi ective ideale sau materiale”1.
Petre S. Negulescu este părere că partidele politi ce sunt „ curente mai mult s au mai puțin put ernice
ale opini ei publi ce”2. Un p artid politi c trebuie să fie parte compon entă a națiunii și să s e descrie
printr -un ansamblu d e idei. În viziun ea lui Dimitri e Gusti, p artidul politi c este „o asociație liberă de
cetățeni uniți în mod p ermanent prin int erese și id ei comun e, de caracter general, asociație ce
urmăr ește, prin plină lumină publi că, a ajunge la putere de o guv ernare pentru r ealizarea unui id eal
etic și social”3.
Datorită caracterului său compl ex, partidele politi ce devin obi ectul d e studiu a unei mulțimi d e
științ e și în acest sens, d eosebim tr ei abordări majore ale fenomenului „p artid politi c”4:
Abord area sociologi că exprimă p artidul politi c ca o manifestare a societății și studi ază impli cațiile
sociale ale acestuia, precum și activitatea prin cucerirea și realizarea puterii din p erspectiva
societății. Acea sta simboliz ează faptul că se pune accent pe măsur a în care grupuril e sociale își pot
atinge interese prin int ermediul p artidelor, tipuril e de form are, și d e evoluți e a partidelor etc. Drept
un exemplu al definirii sociologi ce a noțiunii d e „partid politi c” este următo are frază : „o
organizație politi că stabilă, care unește persoane cu int erese și idei de clasă, politi co-economi ce,
cultur al naționale identice”5.
Abord area juridi că are legătură cu partidele politi ce în cadrul dr eptului constituțion al. Ea își are
interesul către partide în măsur a în care acest fenomen trebuie și este reglementat de legislația statul
respectiv. Din pun ctul d e vedere al acestei abordări, p artidele politi ce, ca fenomene juridi ce, se

1 Măgur eanu V. Studii d e sociologi e politi că. – București: Albatros, 1997, p.243.
2 Negulescu P. P artidele politi ce. – București: Cultura Națională, 1926, p.33.
3 Gusti D. P artidul politi c. Sociologi a unui sist em al partidului politi c. – În: Do ctrine politi ce contempor ane. – București:
Cultur a Națională,1926, p.4.
4 Mînăs curtă C. Dim ensiuni g enealogice ale partidelor politi ce // Analele Științifi ce ale Univ ersității d e Stat din
Moldov a. Seria „Științ e socio-umane”. Vol.II. – Chișinău: CE USM, 2000, p.233 -237.
5 Cibotaru V. P artidele politi ce și controlul d emocratic asupra forțelor armate ale Republi cii Moldov a. Plurip artidismul
în Moldov a: esența și specificul formării. – Chișinău: CAPTES, 2000, p.93 -103.

4
studi ază prin prism a import anței acestora în activitatea instituțiilor centrale ale puterii de stat,
metodele de finanțare, caracterul sp ecific al reglementării activității proprii, în mod sp ecial în
timpul campaniilor electorale și alegerilor propriu -zise. Acea stă abordare nu ia în calcul mom entele
sociale, psihologi ce și în m are parte, politi ce ale probl ematicii partidelor.
Abord area politologi că ia în calcul latura cea mai vastă a fenomenului p artidelor politi ce. Acea stă
abordare cuprind e cele mai semnifi cative mom ente ce țin d e apariția, evoluți a și fun cționarea
partidelor politi ce, cât și d e nivelurile electorale, parlamentare și guv ernamentale ale activității
partidelor, cât și impli cațiile în plan extern ale acestui f enomen.
Deși termenul d e partide este foarte vechi, do ar începând cu a doua jumăt ate a sec.XIX acest termen
semnifi că o org anizație politi că stru cturală. D efinirea exactă a termenului d e partid politi c este una
dificilă, dat fiind f aptul v arietății existente a acestora și a diversității d e progr ame și ori entări, cu
toate că partidele susțin că rolul său primordi al este satisfacerea intereselor poporului, al libertății și
democrației. K.Dj anda susțin e că „partidul este o org anizație ce are drept scop ocuparea funcțiilor
guvernamentale cu reprezentanții săi r ecunos cuți (ofi ciali)”6. Abordarea lui H.K elsen priv ește
partidele ca „form ațiuni ce grupează oamenii cu aceea și opini e pentru a le asigur a o influență
veritabilă asupra gestiunii probl emelor publi ce”. Însă indif erent de scopuril e propus e, sau de
interesele particulare, ceea ce face fiecare partid să fi e unul individu al ,după păr erea lui M.W eber,
este faptul că toate urmăr esc obțin erea puterii. Ea este obținută p entru lid erii partidului și permite
ocuparea posturilor din condu cerea administr ativă d e către aparatul de partid. M.Duv erger scria că
„partidele contempor ane se determină într-o măsură m ai mică de progr am și apartenența de clasă a
membrilor săi, d ecât de caracterul org anizației: partidul este o uniuni ce deține o stru ctură
specifică”7.
D. L a Palomb ara, încercând să f acă o d efiniți e generală a partidului politi c, indi că 4 trăsături
definitorii ale acestuia:
1) ori ce partid este purtător al unei ideologii s au al unei viziuni sp ecifice asupra lumii și a
individului;
2) partidul este o org anizație, adică o uniun e instituțion ală de oameni ce există o p erioadă relativ
lungă d e timp l a diferite niveluri ale politi cii;
3) scopul p artidului este cucerirea și realizarea puterii;
4) fiecare partid tind e spre asigur area susțin erii poporului – începând cu susțin erea electorală și
terminând cu participarea activă în calitate de membru8.
Caracteristicile 1 și 3 f ac diferențiere între partide politi ce și grupuril e de interese, iar 3 și 4 disting
partidele politi ce de mișcări so ciale. În opini a mai multor cercetători ai acestui subi ect, existența

6 Джaндa К. Cрaвнeниe п oлитичecких пaртий: иccлeд oвaния и тe oрия. C oврeмeннaя cрaвнитeльнaя п oлитoлoгия.
Хрecт oмaтия / C ocт. Г.Г oлocoв. – Мocквa, 1997, c.93.
7 Пoлунинa Г. П oлитoлoгия. – Мocквa: Aкaлиc, 1996, c.119.
8 Ciocan Iu. Lo cul și rolul p artidelor politi ce în elaborarea politi cii generale a statului // Administr ația publi că
(Chișinău). – 2002. – Nr.2. – P.133 -138.

5
partidelor politi ce, plurip artidismului în ansamblu ca fenomen politi c, semnifi că un element
principal al unei vieți democratice. Nu întâmplător r enumitul cercetător fr ancez al istori ei partidelor
politi ce și ale mișcărilor so ciale M.Duv erger consid era că „ a le refuza partidelor politi ce înseamnă
a refuza să acționezi” și d acă „ar fi adevărat că democrația este incompatibilă cu ele, aceasta ar
însemna că democrația este incompatibilă cu condițiil e epocii noastre”9.

9 Duverger M. L es partis politiqu es. – Paris, 1967, p.468.

6
I. Caracterul evolutiv al plurip artidismului în R epubli ca Moldov a:
1.1. Originil e sistemului multip artid al RM după d estrăm area URSS
Fond area sistemului plurip artid în R epubli ca Moldov a își are originil e sale din lun a august 1989,
când Pr ezidiul Sovi etului Supr em al RSSM a adoptat un D ecret privind pro cedura de înregistrare a
asociațiilor publi ce de cetățeni ai RM, care astfel legaliza existența a numeroase grupuri d e miscări
inform ale în acea perioadă. Ult erior, acest Decret a fost urm at de o Hotărâr e a Cabinetului d e
Miniștri al RSSM (nr.254 -256)10, emisă p e 26 o ctombri e 1989 , prin intermediul căreia se indica
aplicarea decretului indi cat mai sus și înr egistrarea conform l egislației nou -adoptate a primelor
grupuri politi ce: Frontul Popul ar din Moldov a, Interfrontul Unit ate-Edinstvo, Miș carea Popul ară
„Gagauz-Halki” și So cietatea Cultur ală a Bulg arilor „Vîzrojd enie”11. Administr ația sovietică a
RSSM în urm a acestor acțiuni nu avea decât să accepte grupuril e de inform ali, care au apărut în
condițiil e unor disfun cții politi ce și economi ce tot m ai clar pronunț ate în URSS, și au fost s coase în
evidență ca o reală contrapond ere în raport cu condu cerile politi ce a statului sovi etic.Fiind în plină
conștiință d e pierdere a sprijinului din p artea popul ației,anumit e elite din stru cturi d e putere ale
republi cilor n aționale încercau să s e protejeze de furia declanșată de protestele sociale, mediind
aceste neînțelegeri și fiind în căutarea unui compromis între două fronturi cu agende vizibil
confli ctuale: Fronturil e Popul are vs Int erfronturil e. Fiind în rol d e mediator, anumit e elite de partid
și administr ative ale RSSM în cercau să s cadă tensiun ea din ambele poluri, slăbind eventual
expun erea publi că a ideologiilor acestor grupuri p arapoliti ce. Într-o perioadă m ai mică de doi ani de
la emiterea acestui d ecret, care consacra termenul d e „asociații publi ce”, în R epubli ca Sovietică
Socialistă Moldov enească s-au înregistrat circa 130 org anizații,dintr e care 14 își d eclarau obiectivul
imediat ca „acțiuni cu caracter politi c”. O bună p arte din numărul lid erilor a acestor 130 d e
organizații încă nu îndrăzn eau să se declare politi cieni, chiar dacă majoritatea acțiunilor într eprins e
de ei au scos în evință p erfect logica unei competiții politi ce. Prin int ermediul acestor acțiuni
întreprins e, miș cările social-politi ce proaspăt înr egistrate aveau dr eptul de a contesta deschis
abuzuril e regimului sovi etic, reprezentat de instituțiil e sale specifice de represiune și prop agandă ale
RSSM, parte compon entă a statului sovi etic. Sovietul Supr em al RSSM, în d ata de 23 iuni e
1990,d eclară suv eranitatea republi cii union ale în cadrul URSS , ceea ce semnifi ca impun erea
principiului d e „supr emație a legislației republi cane asupra oricăror altor l egi sau hotărâri ale
centrului sovi etic”, și în același timp în ceputul unui război d e destrug ere între centrul sovi etic
union al și elitele naționale de la periferiile URSS. Luând în calcul situ ația conflictuală într e liderii
politi ci ai Federației Rus e, strânși în jurul lui Boris Elțîn, și a Centrului union al – ce se identifica cu
ambițiil e reform atoare și deciziile Președintelui Mihail Gorb aciov,elitele naționale din RSSM i au
decizia de a bloca pe viitor intervențiile Centrului union al în g estion area întreprind erilor

10 Дeкрeтул Пр eзидиулуй Coвeтулуй Cупрeм aл Р.C.C.М. «Ку привир e лa мoдул пр oвизoриу д e ынрeжиcтрaрe a
acoчиaциил oр oбштeшть aлe чeтэцeнилoр ын Р. C.C. Мoлдoвeняcкэ» дин 25 aугуcт 1989, № 3459 -Х // В eштил e
Coвeтулуй Cупрeм ши aлe Гувeрнулуй Р. C.C.М., 1989, № 8, aрт. 204).
11 Arhiva curentă a Guvernului R epubli cii Moldov a, 1989.

7
republi cane și union ale, căutând solid aritate si pun cte de acces cu alte republi ci union ale din URSS.
Sovietul Supr em al RSSM, în lun a septembrie 1990, autoriz ează org anizarea unor alegeri în mod
direct pentru fun cția de Președinte al RSSM, care este ales în d ata de 3 septembrie 199012, având
drept scop crearea unui niv el sup erior în pro cesul n egocierilor dintr e RSSM – URSS. Elitele
politi ce din Chișinău d epun eforturi d e autonomiz are și separare politi că în condițiil e probl emelor
ideologi ce și administr ative ale URSS. În acest mod, prim ele alegeri parlamentare libere în RSSM,
din 25 f ebruarie și 10 m artie 1990 ( 2 tururi su ccesive), se desfășo ară în condițiil e unui plur alism
politi c „începător”, d ar cu caracter mob ilizator, întru cât în acea perioadă scena politi că „în curs d e
form are” deja găzdui a mai mult e curente politi ce bine organizate și destul d e active: pe de o parte –
Mișcarea pentru R eform e și D emocratizare, pe de altă p arte – Partidul Comunist al RSSM.
Principalele cerințe ale grupurilor inform ale conțin eau la început un m eniu variat de solicitări
moderate, incluzând „r ecunoașterea prin l ege a unui st atut sup erior p entru limb a grupului titul ar al
RSSM”, ca răspuns contrar la procesul d e asimil are etnică și politi ca promov ată de statul sovi etic,
cerințe în pl an politi c pentru f avoarea „libertății d e exprim are”, „a democratizării accelerate a
societății și statului” , în aceea și măsură cu cerințele radicale de „a opri experimentele genetice în
mediul ambiant și agricultur a RSSM”, în baza unor d ecizii gr eșite luate de către oficialii
centralizatori ai statului sovi etic și num eroase eșecuri ce puneau sub lovitură eficiența măsurilor
efectuate. Într-o perioadă de timp r elativ scurtă, s egmentele cele mai active ale mișcării inform alilor
au reușit să cucerească entuzi asmul publi cului l arg din RSSM, având dr ept sprijin r eputația și
impli carea unor p ersonalități m arcante ale elitelor cultur ale,de creație,scriitori cești,care determină
atingerea unui obiectiv suplim entar în „restituir ea memoriei naționale” și a identităților culturii
suprim ate în URSS. Având originil e sale încă în 1988, Frontul Popul ar atunci reprezenta cea mai
bine structurată formațiune social-politi că, având o popul aritate deosebită și absorbind în rânduril e
sale numeroase grupuri d e elite cultur ale, asociații prof esionale, stud ențești ,d ar și anumit e grupuri
aflate în acel mom ent în cadrul administr ativ sau de partid ale RSSM. La prim ele alegeri lib ere
pentru Sovi etul Supr em din 25 f ebruarie 1990, Frontul Popul ar obțin e 30% din numărul tot al al
mandatelor din Sovi etul Supr em al RSSM, r eușind să s e mobiliz eze cu susțin ere locală și list e de
candidați alternative în 373 din 380 s ecții de votare electorale existente13, fapt ce demonstr ează
puterea sa efectivă și o forță put ernică de mobiliz are. Acest sprijin politi c obținut în alegeri îi of eră
Frontului Popul ar o ș ansă r ară de a pretinde la cele mai semnifi cative poziții în primul legislativ
suveran al RSSM, ales în mod dir ect și d eschis în cadrul unui s crutin multip artid, d ar încă domin at
de Partidul Comunist al RSSM , ulterior p articipând și l a form area Cabinetului d e Miniștri ai RSSM,
drept urmare a susțin erii din p artea fracțiunii – „Viața Satului”. În lun a mai 1990, Sovi etul Supr em
al RSSM i a decizia de suspendare a art. 6,7 și 49 din Constituți a RSSM , prevederi ce asigur au
Partidul Comunist din RSSM rolul d e „nucleu al sist emului politi c” și de „forță condu cătoare a

12 Legea nr.250 -XII privind alegerea Președintelui RSSM din 3 s eptembri e 1990.
13 Charles King, „Moldov a”, în Bogd an Sz aikowski, ed., N ew Politi cal parties of Eastern Europe, Russi a and th e
Successor St ates, London: Longm an, 1995, pp.293 –311.

8
societății sovi etice”.14 Noul l egislativ al RSSM r eușește pas cu pas să s epare Partidul Comunist d e
instum entele sale de presiune și put ere, astfel asigurând condițiil e necesare pentru form area unui
cadru instituțion al care prevede o competiție egală între concurenții politi ci și în același timp,
recunoaște existența unor numeroase organizații politi ce și partide, diferite de asociațiile obștești
(ne-publi ce). În iuli e 1990, Sovi etul Supr em al RSSM adoptă „D ecretul cu privir e la puterea de
stat”15, prin care decide „interzicerea menținerii ori constituirii d e filiale de partid în cadrul
intreprind erilor ( exclusiv d e stat pe atunci), al autorităților d e stat, stabilind în mod expres prin cipiul
separației puterilor” d etașând astfel birocrația de a fi angajată politi c, respectiv de a fi recrutată din
numărul m embrilor d e partid16. Acea stă d ecizie fixa ca obiectiv în mod evident slăbir ea Partidului
Comunist al RSSM, care încă mai avea în acea perioadă în s erviciul său un sprijin n econdițion at al
unui corp l arg de funcționari de stat și org ane loiale de forță. Aflat în mijlo cul un ei crize politi ce și
de credibilit ate sistemice,Partidul Comunist al RSSM se mai bucura de un st atut „primus int er
pares” p e scena publi că, având sub control principalele publi cații electroni ce și scrise
(Radio,TV,Zi arul Moldov a Socialistă etc.). M ai mult d ecât atât, P artidul Comunist d eținea imense
resurse naturale, imobil e,resurse bugetare necontrol ate, ceea ce intra în contradicție cu agenda altor
mișcări inform ale. Moscova încă, nu pi erduseră sp eranța de a-și m enține poziți a domin antă și
hegemoni a politi co-economi că pe plan union al. În data de 19 august 1991, un grup d e generali de
armată și s ecuritate, cu susțin erea a numeroși ofi ciali ai guv ernului central al URSS, i au decizia de a
se manifesta printr -o acțiune radică, declarând „st area excepțion ală” în to ate republi ce din uniun e și
arestându -l pe Președintele URSS Mih ail Gorb aciov, care se afla în concediu l a o vilă din So ci.
Actorii prin cipali ai acestui pl an îndrăzn eț contau pe sprijinul n econdițion at și im ediat al org anelor
de forță, d ar put erea de stat în URSS a devenit în timp un a multilini ară. „P erestroik a” lui Mih ail
Gorb aciov a încercat să s chimb e regulile jocului în int eriorul p artidului dar a reușit do ar să
paralizeze sistemul d e luare a deciziilor într -un sist em blo cat de incertitudini și fri că. Din acest
simplu motiv, planul g eneralilor d e a da replică „anarhiei gorb aciovist e” se întoarce împotriv a
acestui grup d e susținători ai regimului sovietic. Obiectivul propus d e Comitetul de Stat de Urgență
(ГКЧП) este de a „îngh eța” cursul de reform e promov at de democrați și în același timp s epararea
tot m ai pronunț ată a părților constitu tive ale URSS. În lo c de a obțin e rezultatul scontat,tentativa de
puci mobiliz ează o bun ă parte din mis cările naționale, foști disid enți antisovi etici,elite studențești și
cultur ale la proteste. Foarte curând lid erii Comitetului d e Stat de Urgență ( ГКЧП) nimeresc în
capcana care o proi ectaseră pentru autorul „p erestroikăi”, astfel încât după ce resimt izol area și
totala discreditare a ideilor d e „salvare a URSS” , aceștia sunt arestați pentru „uzurp area puterii” și
„trăd are de stat” fiind în chiși l a ordin ele directe ale Președintelui F ederației Rus e, Boris Elțin, în

14 Legea R.S.S.M. cu privir e la introdu cerea unor modifi cări în articole 6, 7 și 49 din Constituți a (Legea fundamentală)
a R.S.S.M., nr.10 -XII, 10 m ai 1990. // V eștile Sovietului Supr em și ale Guvernului RSSM. – Chișinău, 1990,
nr.5, art.86.
15 Decret cu privir e la puterea de stat, nr.201 din 27.07.90 , V eștile nr.8/209, 1990, Moldl ex.
16 Decretul «Cu privir e la puterea de stat», nr.201, 27 iuli e 1990 // V eștile Sovietului Supr em și ale Guvernului
R.S.S.M., 1990, nr.8, art.208.

9
închisoarea Lefortovo p e care aceștia o pregăteau pentru „d emocrați”. Acest episod a accelerat
procesul de separare a republi cilor union ale de URSS, încât și cei mai nehotărîți lid eri naționali în
alte republi ci union ale (inclusiv RSSM) hotărăs c să accepte acest curs care semnifi ca form al
destrăm area URSS. Sovietul Supr em la RSSM, în d ata de 27 august 1991, d ecide asupra
„Declarației de independență a Republi cii Moldov a”, urmând astfel exemplul altor d eclarații și
decizii simil are care anterior au răsun at în Țăril e Baltice, Caucaz și U craina. Acea stă d eclarație a
trezit un v al de sprijin popul ar masiv,astfel încât autoritățil e noului st at ind ependent în aceea și zi
decid să anunțe interzicerea și desființ area Partidului Comunist, învinuit d e „tentativă d e lovitură d e
stat” și colaborare cu grupul Comitetului d e Stat de Urgență ( ГКЧП) . Un d ecret emis d e
Președintele în exercițiu al RSSM, M.Sn egur, anunța confis carea imediată a tuturor r esurselor și
propri etăților care aparțineau la acea dată P artidului Comunist17, astfel încheind pro cesul
monopolizării put erii de stat în RSSM. Constituir ea unui nou st at pe ruinele fostei administr ații
sovietice a cauzat confli cte inseparabil legate de identitățil e cultur ale și lingvisti ce a cetățenilor d ar
și de cultur a politi că pe care o pos edau aceștia. Confli ctul milit ar în Tr ansnistri a a scos la rampă
import ante energii prot estante pe ambele maluri ale Nistrului , în aceea și măsură cu solid arități
malefice între instituții răm ase sub tut ela centrului sovi etic union al (întreprind eri union ale, fost a
nomenclatură administr ativă și d e partid, s ecuritate), dar și la nivelul unor s emnifi cative categori d e
popul ație și elite care nu dor eau să accepte ideea destrămării st atului prin care se defineau ca
cetățeni. Confrunt area acesturi grupuri nost algice nu lăs au spațiu p entru int egrare și negociere, cu
puțin e excepții,una fiind alegerea Prim -Ministrului Mir cea Druc, cu majoritatea deputaților din
Sovietul Supr em. În februarie 1992, Frontul Popul ar a decis de a-și schimb a statutul dintr -o miș care
de masă într -un partid politi c, obiectivul priorit ar fiind modifi carea denumirii R epubli cii Moldov a
în R epubli ca Română Moldov a18. Noul progr am politi c al Frontului popul ar avea un p aragraf
separat care avea stabilit obi ectivul d e unire cu Români a,înlocuind în to ate documentele
progr amatice denumir ea statului nou -inființ at cu toponimul „B asarabia” ceea ce evoca publi cului
larg o miș care deliberată de accelerare a reunificării și r esping erii Tr ansnistri ei din p artea celui m ai
influ ent si num eros grup politi c de după alegerile din 1990.19
1.2. Evoluți a pluralismului politi c în RM după D eclarația de Independență
Neînțelegerile dintr e părțil e moderate și radicale ale Frontului Popul ar au accentuat anumit e disput e
existente în cadrul acestei miș cări, d estul d e diverse ca origin e, motiv ație sau pregătire profesională,
stimulând anumiți lid eri ai Frontului Popul ar să s e depărteze de segmentul grupului m ai radical,

17 Decretul Pr eședintelui R epubli cii Moldov a «Privind susp endarea activității stru cturilor org anizatorice ale partidelor
politi ce, organizațiilor obșt ești și miș cărilor d e masă în org anele de stat, instituțiil e și org anizațiile republi cii»,nr.164, 22
august 1991 // Monitorul Ofi cial, 1991, nr.11,12, art.133; Hotărâr ea Prezidiului P arlamentului R epubli cii Moldov a «Cu
privir e la Partidul Comunist din Moldov a» nr.683 -XII, 23 august 1991 // Monitorul Ofi cial, 1991, nr.11,12, art.138;
Hotărâr ea Prezidiului P arlamentului R epubli cii Moldov a «Cu privir e la bilanțul activității comisi ei de deputați pentru
examinarea activității unor instituții d e stat, unor condu cători ai într eprind erilor, instituțiilor și org anizațiilor R epubli cii
Moldov a în zil ele loviturii d e stat din 19 -21 august 1991, nr.700 -XII. // Monitorul Ofi cial, 1991, nr.11,12, art.140.
18 Progr amul Frontului Popul ar Creștin-Democrat, Chișinău, FP CD, 1992, p.8.
19 Charles King, Th e Moldov ans. Rom ania, Russi a and th e Politi cs of Cultur e, Studi es of N ationalities, Hoov er
Institution Press, St anford Univ ersity, 2000.

10
astfel preferând să form eze noi grupuri politi ce sau să adere la unele form ațiuni politi ce deja
existente. Spre sfârșitul anului 1990, un P artid So cial-Democrat a fost înregistrat ca fiind primul
partid do ctrinar, care avea stabilit ca obiectiv prin cipal să obțină r ecunoaștere largă în so cietate
având calitatea de promotor al drepturilor so ciale, politice și economi ce ale grupurilor vuln erabile,
recunos cute în condițiil e principiilor economi ei competitive de piață și a pluralismului politi c. În
data de 17 septembrie 1991, Minist erul Justiți ei a făcut publi c numărul d e grupuri so cial-politi ce
înregistrate în Republi ca Moldov a în acea perioadă, fiind 13 per total, astfel confirmând t endinț a de
diversificare și multipli care a spațiului politi c – până atunci, destul d e pronunț at într e două grupuri
opus e și autolegitimito are. Acce ntuarea influenței curentului r adical către condu cerea Frontului
Popul ar a servit ca un impuls import ant pentru dezaglom erarea spațiului plur alist și constru cția de
partide politi ce. Nemijlo cit după pl ecarea unor import anți lid eri de la cârmuir ea Frontului
Popul ar,aceștia se asociază unor grupuri form ate pe segmentul d e centru-dreapta și de dreapta.
Exemple reale servesc înființ area Blocului Tăr anilor și Int electualilor d e către ex-condu cerea a
Biroului P ermanent al Parlamentului R epubli cii Moldov a (A.Moș anu, N.Dabija, V.Nedelciuc,
V.Matei), și creșterea influenței teritori ale a Partidului So cial-Democrat,al cărui condu cător era
Oazu N antoi. În partea opusă a segmentului d e centru stâng a și stâng a se fortifi că mai mult e grupuri
politi ce, care au dorinț a de a continu a lupta „contra naționaliștilor moldo -români” – exemplul
mișcării Unit ate-Edinstvo al Partidului So cialist, dar și P artidul D emocrat Agrar, care a fost form at
de deputații fost ei fracțiuni „Vi ața Satului”, cel ce oferiseră anterior avantaje Frontului Popul ar în
mom entul tr anziției dinspre Republi ca Sovietică So cialistă Moldov enească spr e independența
Republi cii Moldov a. Detașările și sciziunil e partizane sunt compensate printr -un efort lăud abil d e
diferențiere a progr amelor politi ce între 1992 și 1993. Constatăm astfel că fricțiunil e manifestate
anterior în cadrul dis cursului int ern de partid sunt tr aduse într-o serie de progr ame și declarații
politi ce, reglementări electorale și statute, care accentuiază partidele ca fiind actori semnifi cativi ai
procesului politi c și electoral, fapt deosebit d e perioada anterioară anului 1991. Partidele politi ce
înregistrate conform prim elor l egi adoptate după 1991 d e către autoritățil e Republi cii
Moldov a,porn esc să-și definească altfel pozițiil e deținute, adoptând noi strategii electorale și de
accedere la putere după elimin area celui m ai import ant fortifi ant al centrului uninomin al – Partidul
Comunist, exclus din vi ața publi că după d ecizia de lichidare. Pe segmentul d e dreapta, se
mobiliz ează partidele moderate pentru a tempera cerințele radicale ale Frontului Popul ar, în același
timp p entru a direcționa ordin ea priorităților fix ate la form area structurilor d e stat în RM,
promovând conceptul d e „națiune civică”, consid erând in cluderea tuturor cetățenilor ,indif erent de
deosebirile naționale, religioase sau lingvisti ce în pro cesul d e construir e a statului R epubli ca
Moldov a. Ținându -se prielnic formării unei comunități lingvisti ce și spiritu ale cu Români a,
politi cienii mod erați exprimă int eres în căutarea unor formul e cu o eficiență cât mai mare pentru a
concilia diferențele politi ce, încercând să potol ească și frustrăril e acumul ate la nivelul unor
import ante grupuri d e etnie sau lingvisti ce, în același timp fiind conști enți de pagubele unor t ensiuni

11
politi ce prelungit e. În anul 1992 , R epubli ca Moldov a ajunge ținta unei agresiuni milit are, drept
urmare a conflictului milit ar escaladat în Transnistri a, pe care îl încheie doar un Acord d e încetare a
focului, s emnat de președinții M.Sn egur și B. Elțin, urm at de stabilirea pacificatorilor ruși și
distanțierea tot m ai pronunț ată a Tiraspolului în proi ectul său d e separare de Republi ca Moldov a.
Chișinăul suportă un str es post tr aumatic al eșecului iniți ativei politi ce ,ca urmare a conflictului
transnistr ean și suportă consecințele colapsului v echii economii centralizate, în condiții unor aspecte
neclare pentru politi cile sociale și economi ce. Deocamdată, anumit e grupuri conservatoare, care au
văzut în colapsul URSS o situ ație prielnică pentru propriil e cariere, au decis cu prim a ocazie pentru
proiectul d e înlocuire a prim elor guv erne, privit e a fi „pr ea naționaliste” și „pr ea distante de
colaborare cu CSI și Rusi a”, învinuindu -le că „ar fi g estion at prost r elația cu Rusi a”, pierzând, ca
urmare, controlul asupra raioanelor estice, care în perioada 1991 -1992 s e identificau sub num ele de
Regiune Transnistr eană. Pe segmentul stângii r adicale s-au situ at și anumit e grupuri politi ce
opozițion ale de însăși constituir ea Republi cii Moldov a ca stat, apreciind prăbușir ea URSS ca pe o
„tragedie umană și p ersonală”, urmărind să obțină prin mijlo ace politi ce soluțion area unor frustrări
serioase pe care reprezentanții grupurilor etnolingvisti ce (în pl an statistic, foarte minor e, dar cu o
influ ență în administr ație și economi e) le simțeau pe plan emoțion al, transformându -le astfel în noi
oportunități politi ce, fenomen ce a fost d efinit ca „naționalism r eactiv”20. Deoarece Frontul Popul ar
a fost văzut d e către cea mai mare parte a societății drept „arhitect al noului st at”, apărut sub num ele
de Republi ca Moldov a, mulți r eprezentanți ai minorităților n aționale: ruși, găgăuzi, bulg ari,
ucraineni, int erpretau măsuril e politi ce radicale a acestui grup drept un proi ect de unifi care cu
Români a cu scop primordi al – elimin area lor ca grupuri alolingv e din pro cesul d e luare a unor
decizii cu o import anță m ajoră, influ ențând astfel frustrări so ciale și poziții confli ctuale, la care
partidele politi ce nu put eau oferi un răspuns adecvat. În opoziți e cu grupul cel mai des acuzat în
publi c de „exces de radicalism”, politi cienii mod erați încercau să coaguleze un niv el mod erat
național, care să devină atractiv și s erios în pl an politi c. Nevoia acestui pol mod erat a apărut ca o
priorit ate strigentă în sp ecial după pierderea puterii politi ce la finele anului 1993 și accederea
masivă l a putere a grupului conservator, r eprezentat de Partidul D emocrat Agrar, în f ebruarie 1994.
Liderii P artidului D emocrat Agrar încercau să f acă o l egătură într e conservatorii autohtoni cu
segmentul neliniștit al extremei de stâng a (Pro-Moldov a,Unit atea-Edinstvo,P artidul So cialist), ca în
acest mod să s e îndepărteze de „aripa naționalistă” a Parlamentului pr ecedent (1990 -1993), cu
scopul d e a form a un mod el de statalitate „croit după sp ecificul țării și nu după mofturil e
intelectualilor”, care probabil îmbin a imperativul mod ernizării so cietății cu nevoia de integrare și
adaptare internă a mai multor actori (r eligioși, etnocultur ali, busin essmeni), în același timp cu
angajarea actorilor externi și depășir ea crizei economi ce prezente după anul 1991. Simult an cu
modelul propus d e Partidul D emocrat Agrar, și alte partide politi ce au fost atrase de „centrul

20 Willi am Crowth er, Th e politi cs of ethno-national mobiliz ation:n ationalism and reform in Sovi et Mold avia,
The Russi an Review 50 (1991), 2, 183 –202.

12
politi c”, semnifi cația căruia în sp ecial însemna punctul d e atracție maximă p entru alegători și d e
intersectare între diferite grupuri id eologi ce sau do ctrinale, care la rândul lor , erau supus e unei
separări d e stâng a – dreapta pe eșchierul politi c. În acest grup d e partide, care în acea perioadă
aveau dorinț a de a se prezenta ca „a treia forță” au intr at Partidul R eform ei, Alianța Verde, Partidul
Democrat al Mun cii, Partidul R epubli can și Asociația Femeilor din Moldov a. Probl ema principală a
grupului d at de partide politi ce a fost asocierea partidului put erii cu „centrul s cenei politi ce”,chiar
dacă Partidul D emocrat Agrar a acceptat cu mărinimi e pe listele comun e de alianță și grupuri
politi ce radicale de extremă stângă (Unit atea-Edinstvo,P artidul So cialiștilor, p e listele căroră s e
găseau lid eri semnifi cativi ai Int erfrontului și ofi ciali ai regimului s eparatist din Tir aspol) ,iar
încercările altor actori d e a se stabili p e segmentul d e centru au trezit reacții vi rulente din partea
condu cerii pestrițe a Partidului D emocrat Agrar. Meritul P artidului D emocrat era într-adevăr unul
deosebit deoarece reușise într-o perioadă relativ scurtă să r estabilească o pl atformă comună a celor
mai semnifi cativi d eținători d e poziții politi ce în stat (Președintele Republi cii Moldov a, Președintele
Parlamentului și Prim -Ministrul), toți tr ei având origini serioase în sist emul administr ativ și politi c
al Republi cii Sovi etice Socialiste Moldov enești / Uniunii R epubli cilor Sovi etice Socialiste, întruniți
în baza unui stil pr agmatic de înțelegere a politi cii și utilizând forț a unui p artid politi c mare pentru a
promov a propriil e interese.Inițiatori ai unui stil pragmatic în politi că, acești 3 lideri au denunțat cu
virul ență experiența politi cienilor „rom antici”, de tip naționalist,îndepărtându -se la nivel de discurs
(dar și prin activitățil e lor) d e form a guvernării existente între 1991 – 1993, intensificând rolul
centralizării în st at. După anul 1993, alegerile parlamentare au produs s chimbări pozițion ale majore
de statut și influ ență a partidelor politi ce, condiționând s chimbări l a nivelul condu cerii
Parlamentului R epubli cii Moldov a, dar și a subiectelor domin ante pe agenda politi că. Deoarece
majoritatea partidelor politi ce se aflau într -o perioadă „embrion ară”, abia după adoptarea Legii
privind alegerile parlamentare din 199321 putem să constatăm f aptul în ceperii un ei noi etape în
evoluți a sistemului plur alist. L egislația nouă a oferit actorilor politi ci, blo curilor și alianțelor
electorale (într-o măsură m ai mi că candidaților ind ependenți – după cum a fost în cadrul
campaniilor electorale anterioare) avantaje consid erabile pe arena vieții politi ce în R epubli ca
Moldov a. O inov ație principială a reglementării electorale noi țin ea de introdu cerea sistemului
proporțion al în alegeri, fund amentat pe existența unei singur e circumscripții electorale la nivel
național, și utiliz area unui pr ag electoral de 1 % p entru candidați ind ependenți și 4% p entru
partidele politi ce. Este import ant de remarcat faptul că situ ația candidaților ind ependenți devine mai
dificilă și din alte consid erente. Așadar, dacă partidele politi ce aveau oblig ația să fie înregistrate
legal exclusiv d e către Minist erul Justiți ei, înainte de începerea campaniei electorale, candidații
indepentenți aveau o pro cedură suplim entară de susțin ere din p arte unui număr d e circa 1000
simp atizanți, care își confirm au sprijinul prin int ermediul s emnăturilor autoriz ate, pe care ulterior

21 Legea Republi cii Moldov a privind alegerea Parlamentului, nr.1609 -XII, 14 octombri e 1993; Hotărâr ea Parlamentului
Republi cii Moldov a pentru modul d e punere în aplicare a Legii privind alegerea Parlamentului, nr.1613 -XII.,
9 octombri e 1993; P arlamentul R epubli cii Moldov a. – Chișinău, 1993.

13
potențialii candidați independenți trebuiau să le depună l a Comisi a Electorală Centrală, pentru a fi
supuși înr egistrării, apoi ele fiind v erificate de organele competente, înaintea autorizării p articipării
candidaților l a campania electorală. Situ ația dată crea avantaje instituțion ale evidente partidelor
politi ce, astfel contribuind l a scăderea influenței candidaților ind ependenți, of erindu -se priorit ate
argum entului că un sistem de partide politi ce stabile condițion ează stabilitatea sistemului politi c și a
procesului l egislativ prin urm are. Altă schimb are cuprinsă în noil e reglementări electorale a ținut d e
micșorarea semnifi cativă a numărului d e deputați: de la 380 – în timpul Sovi etului Supr em al
Republi cii Sovi etice Socialiste Moldov enești,în 1989 -1990, pînă l a 104 d eputați, conform L egii cu
privir e la alegerile parlamentare din 1993, și 101 în conformit ate cu pr everile Constituți ei
Republi cii Moldov a adoptate în iuli e 1994, suportând modifi cări în același timp și dur ata
mandatului p arlamentar – de la 5 la 4 ani. Concomitent, Parlamentul R epubli cii Moldov a la sfârșitul
anului 1993 adoptă anumit e modifi cări asupra legislației cu privir e la partidele politi ce și alte
organizații so cial-politi ce22, referindu -se în particular la sursele de finanțare a partidelor politi ce și
interdicția finanțării din p artea unor surs e externe, în această categorii incluzând: companii străin e,
firme cu capital mixt ce depășește 20%, în același timp cu int erzicerea expresă în l egislație a
finanțării p artidelor politi ce din p artea unor asociații obșt ești sau din p artea unor p ersoane anonim e.
Totuși p artidele politi ce pot obțin e anumit e donații din p artea persoanelor juridi ce și fizi ce , pot
gestion a mijlo ace de inform are în masă, obținând v enituri în urm a comercializării diverselor form e
de publi cații sau produs e ce poartă simboli ca partidelor s ale , fapt ce condu ce la form area unui
termen special de „persoană legală cu caracter necomercial”23. Prim ele alegeri în care a fost t estat
acest nou sist em electoral coincid cu anul în care Partidul D emocrat Agrar a reușit să s e impună ca
partid m ajoritar în R epubli ca Moldov a, la scrutinul derulat în d ata de 27 februarie 1994, urmând să
câștig e circa 43,18% din numărul tot al de voturi exprim ate, obținând b eneficii majore din urm a
vizibilității liderilor săi , Prim -Ministrul A.Sangheli și fostul prim -secretar al Partidului Comunist,
Petru Lu cinschi, care devine președintele noului P arlament, pe listele Partidului D emocrat Agrar. În
total, Partidul D emocrat Agrar reușește să obțină 56 m andate, având su cces de a negocia destul d e
ușor o formă d e coaliție bi-partizană cu un alt grup m ajoritar în noul P arlament – Blocul Partidului
Socialist și al Miș cării „Unit atea-Edinstvo” , care obțin e circa 22% s au 28 m andate24. Blo cul
Țăranilor și Int electualilor cu do ar 9,21% d e voturi obțin e 11 m andate în noul l egislativ ,d ar nu
poate crea o alianță politi că stabilă cu urm așul Frontului Popul ar – Partidul Popul ar Creștin
Democrat, cel din urmă obținând 7,53% s au 9 m andate de deputat. Sub acest aspect, alegerile din
1994 aduc pe scena politi că a Republi cii Moldov a o schimb are majoră, proi ectând în centrul vi eții
politi ce două curente de structură conservatoare, dar dif erite ca formă și expresie: Partidul

22 Legea Republi cii Moldov a pentru modifi carea și compl etarea Legii privind p artidele și alte organizații so cial-politi ce,
nr.1615 -XII, 19 o ctombri e 1993. // Monitorul Ofi cial, nr.10, P artea I, 1993, art.292.
23 Dimitri ev R. R eglementarea juridi că a plurip artidismului și elementele capacității d e drept antreprenorial. //
Plurip artidismul în Moldov a: esența și specificul formării. / CAPTES. – Chișinău, 2000, p.52 -57.
24 Politi cal Parties of th e Republi c of Moldov a, 1994, P arlamentary Elections http://www.p arties.e-democracy.md/ en/
electionr esults/1994p arliamentary/ (l ast accessed on J anuary 14, 2006).

14
Democrat Agrar și „Unit ate-Edinstvo”, prin acest fapt descrescând autorit atea forțelor n ațional-
democratice, făcând p arte din această categorie atât partea sa moderată cât și cea radicală. În același
timp, r ezultatele scrutinului au influ ențat form a de guvernare stabilită în Constituți e,adoptată la 29
iulie 1994 . În g eneral, succesul P artidului D emocrat Agrar s-a datorat și campaniei făcute de către
primul Pr eședinte al Republi cii Moldov a,Mircea Snegur,către agrarieni,care invoca necesitatea
consolidării st atalității, si a organizat în ajunul s crutinului, un r eferendum p e subiectul cursului
independent al Republi cii Moldov a. Ulterior acest referendum a fost substituit de un sond aj
național, în care cetățenii aveau rugămint ea de a răspund e „dacă dor esc să trăi ască într -un st at
democratic, liber și ind ependent”, obținând un r ezultat de circa 95% d e răspunsuri pozitiv e. Ulterior
liderii Partidului D emocrat Agrar au expus aceste rezultate ca un „s emn al sprijinului d e care se
bucură dir ecția luată de liderii de vârf al țării”, Pr eședintele Mircea Snegur, Prim -Ministru l Andrei
Sangheli și Pr eședintele Parlamentului, P etru Lu cinschi, prin opoziți e cu grupuril e național-
moderate sau radicale, care aveau orgi nilie sale din Frontul Popul ar, și în opini a condu cerii de
atunci a Partidului D emocrat Agrar, „vis au să pună capăt ind ependenței și suv eranității R epubli cii
Moldov a”25. Chiar dacă mulți obs ervatori n -au fost d e acord cu valabilitatea metodologi că a unui
sond aj de acest tip, P artidul D emocrat Agrar a profit at politi c din plin, obținând un sprijin -record d e
43% din voturi l a alegeri și obținând d e 2 ori m ai mult e voturi comparativ cu partidele de
dreapta,care aveau do ar 22 m andate. Alegerile din f ebruarie 1994 au redus mult din optimismul
depășit al unor p artide și grupuri politi ce, care au apărut în ultimii ani pe arena politi că a Republi cii
Moldov a, așadar un număr d e doar 4 din 13 p artide, ajungând în noul P arlament. Îndată cu
ajungerea la putere, liderii P artidului D emocrat Agrar decid să anuleze interdicția impusă d e
Partidul Comunist, adoptată precedent printr -o decizie a Prezidiumului fostului Sovi et Supr em al
Republi cii Sovi etice Socialiste Moldov enești (din iuli e 1991)26,prezentând această hotărâr e ca o
modalitate de elimin are a limitelor artificiale impus e libertății d e asociere, anterior adoptării prim ei
Constituții a Republi cii Moldov a (29 iuli e 1994). Anularea interdicției urma să demonstr eze – după
părerea liderilor P artidului D emocrat Agrar – „dorinț a noilor autorități d e a aplica reguli
democratice tuturor actorilor politi ci, înregistrați în mod egal de autoritățil e Republi cii Moldov a”
Alegerile pentru noul l egislativ org anizate în februarie 1994 au confirm at apariția unui grup într eg
de actori politi ci, organizați pe principii d e competiție politi că și r eglementări stri cte, care își pot
gestion a eficient progr amele și au capacitatea de a se mobiliz a cu succes în cadrul unor campanii
naționale. Din mom entul org anizării acestor alegeri, partidele politi ce existente în R epubli ca

25 Ziarul „Moldova suverană”, ediția din 12 martie 1994.
26 Hotărâr ea privind int erpelarea a 91 d e deputați ai poporului și d emersuril e unor grupuri d e cetățeni cu privir e la
Partidul Comunist din Moldov a, nr.1595 -XII, 7 s eptembri e 1993. Пocтaнoвлeниe o зaпрeтe к oмпaртии (к oнeц
aвгуcтa 1991 г oдa) был o oтмeнeн o пo двум причинaм. В o-пeрвых, Прeзидиум Пaрлaмeнтa прeвы cил cвoи
пoлнoмoчия: нe был уп oлнoмoчeн принимaть тaк oe пocтaнoвлeниe. В o-втoрых, дoкaзaтeль cтв учa cтия
рecпубликaн cкoй кoммуни cтичe cкoй пaртийн oй oргaнизaции в п oддeржкe путчa нe был o (путчи cтoв
пoддeржaли к oммуни cтичe cкиe cтруктуры в в ocтoчнoм «ceпaрaти cтcкoм» рeги oнe cтрaны. Oднaк o, их привлeчь
к угoлoвнoй oтвeтcтвeнн ocти цeнтрaльнaя влacть рecпублики нe м oглa вcлeдcтвиe нeпoдкoнтрoльнocти эт oй
чacти тeррит oрии cтрaны.

15
Moldov a și-au asumat rolul de structură sup erioară necesară procesului d emocratic, urmând să s e
consolid eze cu su cces în sp ațiul arenei politi ce atât în pl an orizont al cât și v ertical. Scrutinul
parlamentar din 1994 a oferit în același timp o ș ansă s emnifi cativă autorităților din R epubli ca
Moldov a de a se alătura form al la standarde și prin cipii ce țin d e o bună org anizare a alegerilor,
încât pentru prim a dată după pro clamarea independenței în 1991 au fost invit ați și obs ervatori din
străinăt ate, garantând astfel autorităților sp ecializate în org anizarea alegerilor mai multă
credibilit ate.Îndată după în cheierea alegerilor, Parlamentul R epubli cii Moldov a a adoptat un
Regulament d e proceduri l egislative (martie 1994) prin int ermediul căruia s-au consacrat și
dezvolt at pro cedurile fundamentale care au urm at să le respecte fracțiunil e parlamentare, definind în
acest mod norm ele și int eracțiunil e de bază ale procesului l egislativ27. Modifi cările ulterioare ale
reglementărilor int erne ale Parlamentului au reflectat nevoia de a găsi un echilibru optim între
pregătirea și adoptarea unor noi proi ecte de legi,în cadrul un ei „împărțiri” evidente ale
legislativului. Așadar, Regulamentul specifica faptul că fracțiunil e parlamentare pot fi constituit e
exclusiv d e către partide politi ce ce au atins pr agul electoral de 4%, având în compon ență minim 5
deputați, mandatul cărora a fost v alidat în mod corespunzător. În același timp, activitățil e legislative
în Parlamentul nou devin tot m ai dificile, chiar dacă fenomenele precum concurența între fracțiuni
și dorinț a de a exclude partidele adverse din vi ața politi că, sau ridi carea imunității unor p arlamentari
incomozi , au existat încă din mom entul inst alării ordini i constituțion ale noi. Tentativele de
suspendare a mandatelor d eținute de către Partidul Popul ar Creștin D emocrat și ale Mișcării
„Unit ate-Edinstvo”, acuzate că ar fi lupt at anterior împotriv a statalității R epubli cii Moldov a au
suferit eșec, din motiv că au fost r espins e de către instanțele judecătorești la examinare. Menționăm
faptul că în 1994 , Republi ca Moldov a era primul st at din sp ațiul CSI care a adoptat o nouă
Constituți e, stabilind astfel o temelie norm ativă avansată privind definirea, garantarea principalelor
drepturi și lib ertăți fund amentale, inclusiv cel al libertății d e expresie, libertății d e asociere și nu în
ultimul rând, al libertății d e participare la viața politi că prin int ermediul p artidelor, care în esență,
sunt organic legate de părțil e compon ente ale statului plur alist. Prin int ermediul noii Constituții,
autoritățil e Republi cii Moldov a stabilesc o viziun e centrală asupra relațiilor s ale cu nivelurile
inferioare de guvernare. În luna decembrie 1994, P arlamentul a adoptat Legea cu privir e la statutul
special al Unității T eritori ale Autonom e Gagauz Y eri, cu statut d e lege organică, al cărei perimetru
teritori al se transpun e în vi ață abia în lun a martie 1995 , în urm a validării r ezultatelor unui
referendum în m ai mult e localități a regiunii, urmat ult erior d e desfășur area prim elor alegeri
regionale și form area Adunării Popul are a Unității T eritori ale Autonom e Găgăuz e28. Și la aceste
alegeri regionale,partidele politi ce se află în mijlo cul opțiunilor popul ației, încât alegerile din 1995,
stabilesc începutul un ei noi etape de dezvolt are a sistemului politi c național. Între timp, apar

27 Moșn eaga V., Rusn ac Gh. R epubli ca Moldov a și alegerile parlamentare (1994) și g eografia politi că a electoratului.
/USM. – Chișinău, 1997.
28 Legea privind st atutul juridi c special al Găgăuzi ei (Gagauz Y eri), nr.344, 23 d ecembri e 1994 // Monitorul Ofi cial,
1995, nr.3 -4, art.51.

16
neînțelegeri într e liderii partidului d e guvernământ – Partidul D emocrat Agrar. Mărir ea treptată a
influ enței Prim -Ministrului Andrei Sangheli îl deranjează p e Președintele Republi cii Moldov a
Mircea Snegur, care în 1996 anunță că „nu v a mai sprijini acest partid”, și este „descjhis să susțină
alte forțe democratice”. În pr agul alegerilor prezidențiale din 1996, Mir cea Snegur aderă la o
proaspăt înființ atul P artid p entru R enaștere și Conciliere, în timp ce opon entul său, P etru Lu cinschi,
anunță form area unei noi miș cări politi ce – Blocul „Pro -Lucinschi”29. Fără a se remarca în mod
deosebit prin elaborări doctrinare sau proi ecte sofisti cate, ambele partide anunță sprijinul p entru
liderii săi în alegerile prezidențiale, ocupând poziții p e extreme diferite ale arenei politi ce: Partidul
pentru R enaștere și Conciliere își st abilește poziți a pe extremitatea de centru-dreapta, obținând
sprijin din p artea alegătorilor ce susțin id eile naționale, Blo cul „Pro -Lucinschi” o cupă poziți a pe
extremitatea centru-stâng a,cu vederi nost algice față de spațiul CSI. Între timp,P arlametul R epubli cii
Moldov a adoptă o nouă L ege cu privir e la alegerile Președintelui R epubli cii Moldov a în 199630,
prin int ermediul căreia pregătește arena politi că pentru o competiție strânsă l a alegeri, la care
participă un număr d e 9 candidați,dintr e care 6 au promov are din p artea partidelor politi ce și alianțe
electorale. Tocmai în al II-lea tur al scrutinului , Președintele Mircea Snegur a fost d epășit d e către
opon entul său, Pr eședintele Parlamentului, P etru Lu cinschi care obțin e câștig cu 54% comparativ cu
ale sale 46% voturi exprim ate în cadrul acestor alegeri. Fostul Pr eședinte Mircea Snegur acceptă
fără a contesta rezultatele scrutinului în condițiil e unei competiții tot m ai clar evidențiate în vi ața
politi că a țării. Către mijlo cul anului 1996, își remarcă popul aritatea în mod accelerat Partidul
Comuștilor din R epubli ca Moldov a, reînființ at în 1994 d e către liderul său Vl adimir Voronin și al
cărui proveniență s e pierde în eșantionul al doil ea al nom enclaturii d e partid din R epubli ca
Sovietică So cialistă Moldov enească31. Partidul Comuniștilor se include încet dar sigur în vi ața
politi că a țării, și deja pe 22 m artie 1998 obțin e o victorie remarcabilă, având circa 30% din voturil e
exprim ate la alegerile parlamentare, ceea ce ii permite să se stabilească în Parlamentul R epubli cii
Moldov a cu un număr d e 40 m andate din numărul tot al de 101 d eputați comparativ cu ceilalți
opon enți ai săi: Convenția Democrată (19% – 26 m andate), Blo cul „Pro -Lucinschi” (Miș carea
„Pentru o Moldovă D emocratică și Prosp eră”- 18% s au 24 m andate), Partidul Forț elor D emocratice
(9% – 11 m andate) și P artidul Popul ar Creștin D emocrat (9% – 11 m andate). Este de remarcat faptul
că fostul p artid d e la condu cere – Partidul D emocrat Agrar – la aceste alegeri obțin e mai puțin d e
4% din voturi ceea ce nu-i permite trecerea pragului electoral și astfel voturil e sale trec în poziți a
Partidului Comuniștilor din R epubli ca Moldov a drept urm are a efectelor împărțirii proporțion ale a
„resturilor” nealocate (conform formul ei d’Hondt) . Apariția noului/v echi p artid – Partidul
Comuniștilor din Moldov a – stimul ează celelalte partide să form eze o largă coaliție democratică

29 Politi cal parties of th e Republi c of Moldov a, Histori c background, www.p arties.e-democracy.md
30Legea privind alegerile Președintelui R epubli cii Moldov a. Зaкoн o выбoрaх Прeзидeнтa Рecпублики Мoлдoвa,
nr.833-XII, 16 mai 1996. / Parlamentul Republi cii Moldov a. – Chișinău, 1996.
31 Klemens Bus cher, Moldov a after the parliamentary elections: a second chance for reform, Central and Eastern
European onlin e library, www. ceeol.com

17
intitul ată „Alianța pentru D emocrație și Reform e” adusă l a cunoștință în d ata de 21 aprilie 1998 ca
unica variantă d e înlocuire a guvernului pr ecedent form at din P artidul D emocrat Agrar , printr -un
guvern de conciliere națională. Partidele ce fac parte din această „ Alianță p entru D emocrație și
Reform e” iau decizia să participe la form area unei alianțe guvernamentale pe baza principiului d e
repartizare proporțion ală a pozițiilor și fun cțiilor în viitorul guv ern. Astfel cele 3 form ațiuni politi ce
constitui ente ale acestei alianțe obțin următo arele poziții și fun cții: 2 minist ere către partidele din
Blocul Electoral „Pentru o Moldovă D emocratică și Prosp eră”, 2 minist ere Convenției Democratie
(ceea ce era o alianță d e partide în sin e), 1 minist er Partidului Forț elor D emocratice, această
operație având r epetare până l a împărțir ea tuturor fun cțiilor disponibil e în Guv ern. În m ai 1998,
Alianța pentru D emocrație și Reform e ajunge oficial la guvernare în frunt e cu Prim -Ministrul Ion
Sturz a.
Concluzii asupra capitolului I

18
II. Cadrul instituțion al și form ele de reglementare a partidelor politi ce
2.1. Dispoziții norm ative privind fun cționarea partidelor politi ce în RM
Legea cu privire la partidele politice , adoptată în 2007, înglobează în sine cea mai mare colecție de
reglementări și norme privind partidele politice. Fiind adoptată cu statut de lege organiză, această
lege a înlocuit legea cu privire la partidele politice și organizațiile social -politice din 199132, care a
fost adoptată după câteva săptămâni de la semnarea Actului de independență a Republicii Moldova
(27 august 1991). Fiind una din primele legi care reglementează principiile generale pentru crearea,
funcționarea și dizolvarea partidelor politice, vechea legislaț ie a făcut obiectul unor multiple (12)
revizuiri și critici. Primul act normativ care stabilea pe teritoriul Republicii Moldova un cadru
operațional pentru reglementarea și recunoașterea activităților politice ale unor grupuri apărute la
momentul dizolvăr ii Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste incorpora și funcționarea unor:
„fronturi,ligi, mișcări politice de masă33etc., cu excepția organizațiilor independente ale
cetățenilor,care sunt stabilite pentru a promova interesele profesionale sau culturale ș i nu urmăresc
să participe la crearea organelor de stat”.
O parte din dispozițiile sale au servit drept motiv pentru contestații la Curtea Constituțională34, alte
dispoziții au fost evaluate ca fiind „prea restrictive și necorespunzătoare standardelor
democratice,acceptate pe scară largă în Europa”35. Capacitatea de interpretarea a unora dintre aceste
dispoziții, a stârnit diverse conflicte în timpul integrării lor, în consecință, putem stabili că
principiul general de protecție și organiza re a libertății de asociere politică, a altor drepturi conexe a
fost compromis. Rapoartele de monitorizare a situației instituțiilor democratice din Republica
Moldova au avut drept obiect preferat situația partidelor politice, condițiile stabilite prin leg islație
pentru competiția lor. Instituțiile de nivel internațional au recomandat revizuirea legii privind
partidele politice, luând în considerație de recomandările experților36 de la OSCE și Consiliul
Europei .
În 2007 a fost adoptată o nouă lege cu privir e la partidele politice în Republica Moldova37, fiind în
corespundere cu o bună parte din criticile anterioare, dar care a lăsat spațiu și pentru alte
îmbunătățiri. Temei pentru rezervele manifestate în raport cu adoptarea noii legi a servit și faptul că
noile reglementări au fost adoptate în absența unor consultări serioase în plan intern. Legislatorii au
ținut cont de o parte din recomandările făcute de instituțiile europene. În plan comparativ cu prima

32 Legea Nr.718 -XII din 17.09.91 privind partidele politice și alte organizații social -politice.
33 Idem, art.1 -1.
34 Hotărârile Curții Constituționale nr.37 din 10.12.98; nr.3 din 29.01.99; nr.11 din 03.06.2003 .
35 „Observații și comentarii ale experț ilor Consiliului Europei” , rapoarte specifice ale Comitetului de monitorizare a
obligațiilor de membru și recomandări ale Consiliului Europei (raport din 14.09 2007. Doc. 11374) – http://assembly.
coe.int/Main.asp?link=/Documents/Adop tedText/ta07/EREC1810.html
36 Punctul 16.1.1 – Rezoluția 1572 (2007) – Onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Republica Moldova,
Adunarea de dezbatere din 2 octombrie 2007 (cea de a 31 -a ședință) (a se vede a Doc. 11374, Raportul Comisiei pentru
respectarea obligațiilor și angajamentelor de către statele membre ale Consiliului Europei (Comitetul de monitorizare),
co-raportori: Dna Durrieu și dl Vareikis). Text adoptat de Adunare pe 2 octombrie 2007 (cea de a 31 -a ședință),
http://assembly.coe.int/Ma in.asp?link=/Documents/AdoptedText/ta07/ERES1572.html
37 Legea privind partidele politice (nr.294 -XVI din 21.12.2007).

19
legislație privind partidele politice38, după care par tidele erau „asociații benevole ale cetățenilor
constituite pe baza comunității de concepții, idealuri și scopuri, care contribuie la realizarea voinței
politice a unei anumite părți a populației prin cucerire,în mod legal, a puterii de stat și participare la
exercitarea ei”, Legea din 2007 privind partidele politice definește partidele politice drept: „asociații
benevoile cu statut de persoană juridică, ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de
vot,care,prin activități comune și în baza principiului l iberei participări, contribuie la conceperea,
exprimarea și realizarea voinței lor politice” (art.1 -1). Definițiile utilizate în legislația
corespunzătoarea cu privire la partidele politice au o relevanță destul de mare, fiindcă acestea au
fost invocate frecvent în Republica Moldova, în cadrul unor procese juridice în instanță , în special
cu cerințele de după 2007 pentru reînregistrarea partidelor politice conform dispoziț iilor noii
legislații. Legea din 2007 (nr.294 -XVI din 21.12.2007) mai prevede că partidele politice, „fiind
instituții democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice și pluralismul politic”,
astfel „contribuie la formarea opiniei public e”.În acest context „partidele participă, prin propunerea
și susținerea candidaților,la alegeri și la constituirea autorităților publice, stimulează participarea
cetățenilor la alegeri, participă, prin reprezentanții lor, la exercitarea în mod egal a puter ii în stat,
desfășoară alte activități în conformitate cu legea”(art .1-2).
Noua lege a inclus un capitol special referitor la finanțarea partidelor politice de către stat, urmat de
o serie de decizii guvernamentale cu privire la: crearea Registrului de Sta t al organizațiilor
necomerciale (nr.345/30.04.2009) și aprobarea Regulamentului privind darea de seamă a situației
financiare a partidelor politic e. Legea nouă a oferit o definiție mai clară a „partidelor politice”
comparative cu cea precedentă, explicând în detalii formele cele mai adecvate de activități politice ,
procedurile de înregistrare, raportare și dizolvare a partidelor politice. Articolul 15 stabilește locul și
rolul Adunărilor generale de partid , acestea ocupând poziția de organe supreme de decizie ale
partidelor politice. În statutul fiecărui partid existent la etapa actual ă sunt prevăzute detalii exacte
referitor la fixarea datei pentru convocarea acestor a dunări, definirea structurii funcționale a
partidului cât și programul său de activit ate, părți componente în lipsa cărora nu ar posibilă
înregistrarea partidului la Ministerul Justiției. Articolul 12 a inclus în sine temeiurile de bază
privind organizarea și funcționarea partidelor, stabilindu -le obligația de a asigura modalitatea de
luare a deciziilor în exclusivitate cu prevederile cadrului legal specificat în Statut și Program ul
politic .Ministerul Justiției este autorizat să verifice informația care demonstrează faptul că în
momentul aplicării pentru înregistrare a unui nou partid ,membr ii acestuia sunt rezidenți în minim ½
din numărul total a unităților teritorial -administrative de nivelul II al țării și sunt în număr nu mai
puțin de 120 membri în fiecare dintre unitățile teritorial -administrative , luând măsuri necesare
pentru a identifica dacă datele oferite corespund realității. Pentru a u șura procedura verificării
oficiale, organizate de către Ministerul Justiției la înregistrarea noului partid, acesta trebuie să

38 Legea privind partidele politice și alte organizații social -politice, nr.718 -XII din 17.09.91. Veștile nr.11 -12/106,
1991.

20
prezinte Direcției organizației necomerciale din cadrul Ministeru lui Justiției un șir de acte:
lista membrilor de partid, completată în baza cererilor individuale de asociere la partid , care
cuprinde în sine o enumerare a numelor, datelor de naștere, datelor de reședință și date
corespunzătoare fiecărui membru de partid , însoțite de originalul semnăturilor persoanelor
respective. Comisia de la Veneția39 în acest sens , a avertizat autoritățile Republicii Moldova în
vederea acumulării unei cantități mult prea mari de informație din partea fiecărui membru –
simpatizant al part idului, luând în considerație faptul că „persoanele care susțin un partid politic ar
putea să devină foarte ușor victime ale unor preluări de date, având drept efect utilizarea
frauduloasă a datelor cu caracter personal sau confidențial”. Sistemul actual o perare în cadrul
Ministerul Justiției nu oferă garanții împotriva utilizării frauduloase a datelor cu caracter personal și
confidențial cuprinse în listel e de partide. În termen de o lună din momentul primirii oficiale a unei
cereri de înregistrare a partidului politic, Ministerul Justiției trebuie să adopte o decizie cu privire la
înregistrarea respectivului partid politic sau, în cazul în care partidul politic nu întrunește condițiile
înscrise în Legea cu privire la partidele politice, poate decide amânarea sau respingerea înregistrării
acestuia. Articolul 8 aliniatul 4 din Legea cu privire la partidele politice reflectă procedura legală în
care partidul politic respins pentru înregistrare poate contesta decizia de respingere , emisă de
Ministerul Jus tiției, cu un recurs admis către Curtea de Apel (Chișinău) în maxim 10 zile din
momentul adoptării deciziei date. Ministerul Justiției poate fi contactat din nou pentru înregistrarea
aceluiași partid politic doar după încheierea examinării acestui caz de c ătre Curtea de Apel, iar
partidul devine entitate legal recunoscută exact după înregistrarea formală a Statutului său de către
Ministerul Justiției și includerea datelor sale în Registrul de stat al partidelor politice. Articolul 13
din Lege indică cu prec izie informațiile pe care Statutul partidului politic trebuie să le includă:
a) Numele deplin al partidului și numele prescurtat a l acestuia;
b) Descrierea simbolu rilor permanente ale partidului;
c) Simbolul grafic al partidului prezentat în format color ș i alb -negru , în anexă la documentele
depuse;
d) O mențiun e scurtă a obiectivelor principale urmărite în cadrul activității politice;
e) Termenii și modalitatea numirii delegaților la Adunarea generală;
f) Drepturile și obligațiile membrilor;
g) Sancțiunile disciplinare, modalitățile de aplicare în raport cu membrii partidului, precizând
autoritatea cu competență legală de aplicare a acestor sancțiuni ;
h) Organele executive ale partidului , procedura alegerii lor, mandatul, sarcinile și atribuțiile de
bază;
i) Organele cu competență de inițere a reorganizării partidului și adoptare a unei decizii de afiliere a
partidului politic la o alianță politică sau alte forme de asociere politică;

39 Comments on the draft law on political parties of Moldova by Mr Hans -Heinrich Vogel, Endorsed by the venice
commission at its 71st plenary session (Venice, 1 –2 june 2007), http://www.venice.coe.int/docs/2007/CDLAD%
282007%29025 -e.asp

21
j) Organ competent de a desemna candidați în cadrul alegerilor parlamentar e sau locale;
k) Procedura de încetare a activităților partidului;
l) Izvoarele de finanțare ale partidului și modalit ățile de administrare a patrimoniului propriu
(partidului) , în conformitate cu legislația în vigoare;
m) Organele interne responsabile de menținerea controlului financiar și al contabilității;
n) Organele abilitate în efectuarea auditului intern;
o) Organele împuternicite de a reprezenta partidul politic în relație cu autoritățile publice, cât și cu
alte persoane și entități juridice;
p) Alt e norme obligatorii , conform legislației în vigoare.
Legea cu privire la partidele politice stabilește structura funcțională a partidelor politice. Astfel, în
articolul 14 al acestei Legi, se expune obligația partidelor de avea în posesie un sediu central, cu
reprezentanță prin intermediul unor autorități autorizate alese și filiale teritoriale, constituind în
acest mod brațele primare ale organizației. Adunările generale de partid se întrunesc anual, sau la
solicitarea organelor executive ale partidului, asigurând reprezentarea politică a partidului raportată
la autoritățile publice centrale indiferent de modul de organizare și statutul acestuia: mișscare,
partid, ligă, asociație. Organele executive de partid dispun de atribuții operative în administrarea
activităților desfășurate la nivel local și central. În corespundere cu legislația în vigoare, partidele
politice își ating scopurile propuse în statutele sale prin: răspândire a liberă a ideilor sale, prin
informarea plenară despre activitățil e de partid , participarea în cadrul scrutinelor electorale,
desemnarea candidaților pentru alegeri în corespundere cu legislația specifică domeniului dat,
fondarea și gestionarea activității mass -mediei, îndeplinirea unor activități editoriale, conform
legislației în v igoare, planificarea și desfășurarea altor activități care nu contravin legislației.
Articolul 16 întărește existența unor drepturi recunoscute partidelor politice în mod elocvent.
Așadar, partidele politice au egalitate în drepturi de a lua parte activă l a alegerea Parlamentului
național și a autorităților locale de nivelul I și II, în campanie electorală partidele politice se implică
prin intermediul candidaților proprii pentru ocuparea unor funcții publice elegibile , stabilindu -se
condiții egale de a se exprima în programele posturilor publice de televiziune și radio,în presa
scrisă, partidele politice pot organiza adunări publice, manifestări și demonstrații precum și alte
activități, în strictă concordanță cu legislația. Drepturile partidelor politice s unt fixate în articolul 18
al Legii cu privire la partidele politice, prin obligații și responsabilități, după cum urmează:
a) partidele politice au obligația de a respecta legislația Republicii Moldova și prevederile statutului
de partid;
b) în cazul unor amendamente la Legea cu privire la partide sau în cazul în care programele și
statutele acestor partide politice se dovedesc afi în contradicție cu actele normative, ele sunt
obligate să modifice documentele lor fondatoare pentru ca acestea să fie în strictă corespundere
normelor legale , potrivit procedurilor stabilite;
c) partidele politice poartă responsabilitate pentru obligațiile sale în conformitate cu proprietățile

22
deținute de acestea;
d) partidele politice nu sunt supuse ră spunderii pe ntru obligațiile membrilor săi, iar membrii
partidelor politice nu poartă răspundere pentru obligațiile acestor partide.
Luând în considerare recomandările făcute de Consiliul Europei, Parlamentul Republicii Moldova a
exclus din proiectul de lege din 2007 mențiunile care determinau înregistrarea unui partid politic cu
existența unui număr de minim 5.000 membri la momentul înregistrării40, lăsând însă prevederea ce
solicita o reprezentare în teritoriu a partidelor ,de minim 150 membri cu domiciliu în cel puț in ½
din numărul total al unităților teritorial -administrative. Experții Comisiei Venețiene au stabilit
această clauză „aproape imposibil de întrunit de către orice grup de cetățeni reuniți pentru
promovarea intereselor sale comune într -o anumită zonă a ță rii”, concluzionând cu faptul că „
această prevedere impune o povară dificilă asupra cetățenilor, care încearcă să -și exercite drepturile
sale legitime” în conformitate cu articolul 11 al Convenției europene, având „ o forță potențială
restrictivă”, și ca atare este „disproporțională și inutilă într -o societate democratică” . Observația
curentă face referință și la articolul 3 aliniatul 6 privind constituirea partidelor politice pe baza unor
criterii etnice sau rasiale, „atâta timp cât acest grup nu acționa ează în felul care ar justifica aplicarea
uneia dintre excepțiile menționate în articolul 11.2 al Convenției în acest caz specific”. Cu toate
acestea, condițiile Legii cu privire la partidele politice specifică faptul că fondarea și funcționarea
partidelor politice bazate pe criterii discriminatorii în termeni de rasă, naționalitate, limbă, religie,
sex, venituri este interziză. Articolul 43 din legislația nouă cu privire la partidele politice a stabilit
obligația partidelor a -și aduce în conformitate docum entele de statut până în data de 1 octombrie
2008. Problema de publicitate a partidelor și a responsabilității lor față de public a avut abordare în
noua legislație cu privire la partidele pol itice, deși nu într -un mod eficient . Această problemă
implica „împrăștierea” de informații în ambele cazuri, nu doar în perioada campaniei electorale ,dar
și între circuiturile electorale. Informația restrânsă cu privire la finanțele publice accesibile
partidelor politice a fost calfiicată de experți drept „o bombă cu explozie întârziată”. „Dar, deș i
bugetul pe 2009 a aprobat suma de 7,8 mln lei” pentru cheltuielile prevăzute, Guvernul a decis în
mod arbitrar de a suspenda finanțarea , fără oferirea unei explicații convingătoare. În afară de
procedura de finan țare public ă a partidelor politice, legislația nouă a stabilit și o procedură
obligatorie de a prezenta rapo artele sale financiare anuale , termenul limită fiind 31 martie, ulterior
aceste rapoarte fiind supuse verificării de către Camera de Audit, Ministe rul Finanțelor și Ministerul
Justiției.
2.2. R eglementarea constituțion ală a partidelor politi ce
Articolul 41 din Constitu ția Republicii Moldova – „Libertatea partidelor și altor organizații social –
politice” recunoaște dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a se putea întru ni în mod liber în
cadrul partidelor politice și altor organizații social -politice, ce urmăresc drept scop de a exprima

40 Comments on the draft law on po litical parties of Moldova by Mr Hans -Heinrich Vogel, Endorsed by the venice
commission at its 71st plenary session (Venice, 1 –2 june 2007), http://www.venice.coe.int/docs/2007/CDLAD%
282007%29025 -e.asp

23
voința politică a cetățenilor și de a participa în cadrul scrutinurilor electorale în strictă conformitate
cu legislația existentă. Constituția Republicii Moldova nu oferă definiție exactă a noțiunii de „partid
politic” , fixând doar câteva informații privind scopurile urmărite de partide în sensul definirii și
exprimării voinței politice a cetățenilor (articolul 45 aliniatul 2). Cu toate acestea, legislativul a
adăugat o serie de principii de bază menite să varieze conținutul explicit și ingredientele exacte ale
conceptului de pluralism politic. Așadar, Constituția Republicii Moldova în raport cu partidele
politi ce definește două principii de bază:
 Egalitatea tuturor partidelor politice în condițiile legii (articolul 41 aliniatul 2)
 Protecția drepturilor și intereselor legitime ale partidelor și altor organizații social -politice
(articolul 41 aliniatul 3)
Pe lângă acest fapt, Constituția Republicii Moldova enumeră și câteva restricții partidelor politice în
anumite condiții în care activitatea unor partide politice poate contraveni unor norme juridice
existente ale legislației. Prima restricție face referință la „p osibila uzurpare a puterii de stat”.
Constituția Republicii Moldova include în articolul 2 aliniatul 2 („Suveranitatea și puterea de stat”)
următoarea prevedere: „nici o persoană particulară, nici o parte din popor (națiune), nici un grup
social, un partid politic, sau oricare altă formațiune socială nu poate exercita puterea de stat în nume
propriu”41. Alte limite legislative sunt prevăzute în capitolul cu privire la libertăți și drepturi civile:
 Partidele și alte organizații social -politice, care prin scopurile sau activitățile sale, militează
împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, suveranității și independenței,
integrității teritoriale a Republicii Moldova, sunt neconstituționale (articolul 41 aliniatul 4);
 Asociațiile secr ete sunt interzise prin lege (articolul 41 aliniatul 5);
 Partidele politice formate de către cetățeni nu sunt admise (articolul 41 aliniatul 6).
Articolul 41 aliniatul 6 din Constituția Republicii Moldova are drept scop de a indica interdicția
înființării partidelor politice de către cetățeni străini în Republica Moldova. Chiar dacă scopul
acestei restricții este clar, aplicarea acesteia poate prov oca diverse interpretări legate cu efectele
unei posibile interdicții cetățenilor care posedă cetățenie dublă sau multiplă . Un exemplu real ne
servește și modalitatea în care un fost partid politic de guvernământ, și anume, Partidul
Comuniștilor din Republ ica Moldova, a tratat anumite prevederi din Legea cu privire la Serviciul
Civil (nr.273 -XVI) din 13 mai 2008, în care au fost stabilite restricții suplimentare pentru ocuparea
unor funcții publice de către cetățenii care au în posesie mai multe cetățenii ( în special, referindu -se
în acest context la „cetățenia României”) . În 2003, Parlamentul Republicii Moldova adoptă o nouă
lege cu privire la „dubla cetățenie”, prin intermediul căreia se admite deținerea de către cetățenii
Republicii Moldova a mai multor c eățenii,dar a devenit ulterior, o tentativă de a stabili mai mari
restricții pentru ocuparea unei mari diversități de categorii profesionale sau poziții publice pentru
posesorii acestor cetățenii multiple, care includ : deputați, miniștri, judecători, ofiț eri de poliție,

41 Constituția Republicii Moldova: articolul 2 –„Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva
poporului”

24
angajați ai serviciului vamal, sau de a pune în restricție categoric accesul la anumite funcții publice
persoanelor deținătoare de dublă cetățeni e. Cazul dat privind restricționarea drepturilor
fundamentale a fost luat în atenția Curții Eur opene a Drepturilor Omului, care l -a supus unei
analizări în regim de urgență42. Decizia asupra acestui caz a fost încheiată în data de 18 noiembrie
2008, stabilind „violarea mai multor prevederi ale articolului 3 din Protocolul № 1 al Convenției
Europene ”43 drept consecință a aplicării legii date în Republica Moldova. În urma recursului repetat
din partea Guvernului Republicii Moldova, care insista asupra faptului că „această lege este
democratică și legitimă”, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Om ului a supus acest caz
unei reexaminări într-un nou complet de jucători. Decizia definitivă a Marei Camere din cadrul
Curții Europene a Drepturilor Omului a fost formulată în data de 10 martie 2010, în c uprinsul căreia
s-a menționat și decizi a precedent ă, declarând prevederile legilației supuse examinării (Legea
Serviciului Civil) în instanța Curții Europene a Drepturilor Omului ca fiind „ incompatibile cu
prevederile Convenției europene”, afectând „dreptul la alegere liberă pentru cetățenii cu cetățenie
multiplă sau dublă”. Prevederile contestate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au fost
excluse din legea sus menționată, în momentul când noul Parlament al Republicii Moldova a fost
validat în mandatul său. Subliniem faptul că, dacă Parlamentul în ac ea perioadă ar fi operat cu
modificările necesare, Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu și -ar fi supus revizuirii
propria decizie din data de 26 mai 2009. În Republica Moldova, dreptul la vot are o prevedere
legală pentru fiecare cetățean ce a îm plinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, excepții fiind
persoanele private de acest drept prin decizie judecătorească definitivă , în raport cu legislația în
vigoare. Cetățenii își pot „valorifica” dreptul „de a vota, dar și de a fi votați, în confo rmitate cu
legile existente pentru funcții elective de stat” (Articolul 39 aliniatul 3 din Constituția Republicii
Moldova). Această condiție este legată conceptual cu articolul 16 din Constituția Republicii
Moldova care proclamă „egalitatea tuturor în fața legii, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine
etnică, limbă, stare socială ,sex etc”, ceea ce interzice aplicarea oricărei forme de discrimare
exprimată către cetățenii Republicii Moldova. Articolul 38 din Constituția Republicii Moldova
consacră d reptul cetățenilor de a alege și de a fi ales, specificând faptul că „Voința poporului
constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod
periodic prin sufragiu universal, egal, direct ,secret și liber exprim at”. Articolul 19 din Constituția
Republicii Moldova lărgește aplicabilitatea unei tratări identice și nediscriminatorii și categoriil or
de cetățeni străini și apatrizi , care la fel au drepturi și obligații ca și cetățenii Republicii Moldova
dar cu anumite excepții prevăzute de legislația în vigoare.
2.3. Restricții norm ative privind p artidele politi ce
Legea nr.294 -XVI din 21.12.2007 privind partidele politice stabilește în contextul său restricții
suplimentare pentru anumite organizații care „militează împotriva suveranității, integrității

42 http://www.stireazilei.md/c -2167 -3528,Decizia -Marii -Camere -a-CEDO -Functionarii -moldoveni -pot-detine -dubla –
cetatenie .
43 http://unimedia.info/?mod=news&id=18626

25
teritoriale a țării , valorilor democratice și ordinii de drept a Republicii Moldova, sau care
utilizează,pentru realizarea scopurilor sale, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu
principiile fundamentale ale democrației” (articolul 3 aliniatul 1 din prezenta lege) . Remarcăm
faptul că și în Constituția Republicii Moldova este prevăzută interzicerea existenței unor part ide
politice care să -și manifeste activitatea împotriva ordinii constituționale și practicării unor activități
cu caracter extremist (articolul 41 aliniatul 1 -5 din Constituția Republicii Moldova). Articolul 3
aliniatul 2 din prezenta lege stabilește faptu l că orice partid politic poate fi interzis dacă se
demonstrează că prin acțiunile sale , sau documente constitutive, face promovare a unor idei care
vin în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova. Luând în calcul prevederile
articolul 3 aliniatul 1 din Legea cu privire la partidele poltice observăm stabilirea unui spațiu
extrem de vast pentru interpretarea aplicării acestor restricții ca temei juridic pentru interzicerea
unor partide politice, c eea ce intervine în contradicție cu Direc tiva №3 a Comisiei de la Veneția cu
privire la interzicerea p artidelor politice, ca urmare , această directivă să fie pusă în discuție, pentru
a-i oferi anumite îmbunătățir i, conform normelor democratice. Așadar, Comisia de la Veneția
remarcă următoarele: „interzicerea partidelor politice poate fi justificată doar în cazul partidelor
care susțin folosirea violenței sau folosesc violența ca mijloc politic pentru răsturnarea ordinii
democratice constituționale, subminând astfel drepturile și libertățile garan tate de Constituție”44.
Prezenta legislație nu permite afilierea partidelor politice la organizații politice internaționale ce au
scop promovarea, desfășurarea unor a ctivități ce contravin prevederilor constituționale de bază, în
același timp și altor partide străine în mișcări ce urmăresc constituirea sau susținerea unor
formațiuni militare sau paramilitare și activitități din acest domeniu, alte activități ce nu corespund
rigoriilor legii, stocarea unor muniții militare sau a unor substanțe și materiale ale altor organizații
politico -sociale din alte state, precum și fililalele sale locale, sistemurile lor afiliate, ce cuprind în
această categorie și activarea/formarea partidelor constituite pe criterii de rasă, naționaliate,
etnicitate, lingvistice, religie ,gen, venituri, alte elemente de distincție (articolul 3 aliniatul 6) . Se
cunosc mai multe evidențe asupra faptului că aceste condiții nu sunt îndeplinite, exemplu fiind
apariția numeroaselor partide politice ce aparțin Fed erației Ruse și Ucrainei pe teritoriul
Transnistriei , care nu se află sub control efectiv al autorităților constituționale ale Republicii
Moldova. Simultan, Legea cu privire la partidele politice pune la dispoziție un spațiu prea larg de
interpretare a uno r restricții, ce pot orienta la interzicerea existenței unor partide politice , fapt ce nu
corespunde recomandărilor Directivei № 3 a Comisiei de la Veneția „în ceea ce privește interzicerea
partidelor politice și a măsurilor analoage”, ulterior ajungând ca acestea să fie puse în discuție,
pentru a îmbunătăți legislația specifică în raport cu normele democratice. O părere în acest sens a
fost deja formulată45, iar ulterior Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că „ atâta timp cât

44 http://www.venice.coe.int/docs/2000/CDL -INF(2000)001 -e.asp
45 Comments on the draft law on political parties of Moldova by Mr Hans -Heinrich Vogel, Endorsed by the venice
commission at its 71st plenary session (Venice, 1 -2 June 2007), http://www.venice.coe.int/docs/2007/CDLAD%
282007%29025 -e.asp .

26
un partid politic își urmărește scopurile prin mijloacele pașnice, orice demers în promovarea unei
autonomii mai largi pentru o anumită regiune nu poate fi utilizat ca argument pentru interzicerea
acestui partid”. Totodată, Legea cu privire la partidele politice supune restric ției participarea
cetățenilor străini în activitatea partidelor politice, urmând condițiile articolului 6 aliniatul 1, care
prevede că pot ajunge membri ale partidelor politice doar cetățenii Republicii Moldova cu drept de
vot. Această condiție exclude în totalitate cetățenii străini ,cât și apatrizii, conform opiniei formulate
de Comisia de la Veneția care exprimă faptul că „o asemenea restricție nu poate fi acceptată
conform standardelor actualizată ale Consiliului Europei”. L egislația nu permite afilierea partidelor
politice din Republica Moldova la organizații politice de mărime internațională ce urmăresc scopuri
ce sunt în contradicție cu prevederile de bază ale Constituției Republicii Moldova, iar această
restricționare se reflectă și asupra organizațiilor secundare ale acestora. Legea privind partidele
politice supune interdicției în totalitate implicarea partidelor politice în formarea sau susținerea unor
organizații militare sau paramilitare, cât și desfășurarea unor acti vități cu scop ilicit precum sunt
următoarele : „stocarea, deținerea sau utilizarea unor arsenale militare sau alte materiale interzise
potrivit legislației naționale”. Legislația cu privire la partidele politice nu permite formarea și
activarea în limitel e teritoriului Republicii Moldova a unor formațiuni politice și filiale de
organizații politice care aparțin altor state, alte forme de structuri de partide afiliate, cuprinzând aici
„crearea și funcționarea partidelor politice, întemeiate pe caracteristic i exclusive de rasă,
naționalitate, sau grupuri etnice, lingvistice, religioase, conținând astfel obstacole discriminatorii pe
critarii de limbă, religie , sex, avere sau origine socială” (articolul 3 aliniatul 6) . Articolul 22 din
Legea cu privind partid ele politice a cuprins în limitele sale și câteva forme de sancționare
excepțională pentru acele partide care nu participă cu liste de candidați în două campanii electorale
consecutive sau obține de fiecare dată un număr de voturi mai mic decât cel necesar de membri,
indicați de legislația în vigoare în momentul înregistrării partidelor politice, aceste partide în cele
din urmă având ocazia de a fi supuse unei avertizări , ulterior chiar iradiate din Registrul de stat al
partidelor. Sancțiunile date au stâr nit numeroase critici din partea reprezentanților societății civile ,
dar și a câtorva organisme europene, care au comentat aplicarea acestor sancțiuni drept un exemplu
de leziune a prevederilor articolului 11 al Convenției europene pentru drepturile omului și a
libertăților fundamentale, care specifică următoarele: „orice persoană are dreptul la libertatea de
întrunire pașnică și la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alții sindicate și de a
se afilia la sindicate pentru apărarea inte reselor sale”, având completare în pagina a 2 -a de sintagma
dată: „exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care,
prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într -o societate democratică, pentru securitatea
națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protejarea sănătății sau a
moralei ori pentru protecția drepturilor și libertăților altora. Prezentul articol nu interzice cu
restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drep turi de către membrii forțelor armate, ai
poliției sau administrației de stat”. Un partid politic înregistrat în strictă conformitate cu rigoriile

27
legislației actuale poate să decide să nu participe în mod deliberat la o campanie electorală , decizia
sa avâ nd explicare prin „manifestarea de voință a filialelor sale”. Fiind o formă voluntară de
asociere, partidele pot fi înregistrate sau nu în calitate de actori electorali, în același mod precum și
oricare cetățean al Republicii Moldova poate decide să participe la alegeri sau nu. Aplicarea unor
penalități de o mărime exagerată pot genera inclusiv și eliminarea în afara legii a unor partide
politice absente în campania electorală, fapt ce afectează direct sensul sintagmei de „pluralism
politic” ,care își regăsește protejare în prevederile Constituției Republicii Moldova , și în același
timp dreptul fundamental de asociere liberă. În data de 3 febr uarie 2010, Guvernul Republicii
Moldova decide să adreseze Parlamentului un proiect de modificări în legislație, cu scopul de a
exclude această restricție injustă46, care după sine atrage cea mai mare sancțiune – dizolvarea
partidelor politice pentru nepart iciparea la alegeri – , argumentul principal fiind faptul că aceasta
contravine prevederilor constituționale ce oferă garanție libertății partidelor (articolul 41) și
caracterizează partidele politice ca o asociație cu caracter voluntar. Un proiect de lege de modificare
ulterior exclude aliniatul 2 al articolului 22 din legea cu privire la partidele politice, adaptând în
acest mod legislația dată cu articolul 11 din Convenția europeană pentru drepturile omului și a
libertăților fundamentale47.
2.4. Procedu ra de înregistrare a partidelor politi ce
Autoritatea publică unică din Republica Moldova înzestrată cu competență de înregistrare a
partidelor politice este Cancelaria de Stat , care își desfășoară activitatea dată prin intermediul unui
organ ism intern spec ializat numit „ Agenția de Servicii Publice ”. Modul de activitate al acestei
subunități este stipulat într -un Regulament special, adoptat printr -o hotărâre a Guvernului (nr. 314
din 22.05.2017), precum și de alte legi48. Legea cu privire la partidele politice stabilește lista
documentelor necesare înregistrării noului partid, cerute din partea „grupului de inițiativă” , care
începe o procedură oficială de înregistrare (capitolul 3 articolul 8) . Documentele sunt supuse
examinării în termen de 15 zile din data depunerii acestora, procesul dat având încheiere prin
intermediul unei decizii pozitive sau negative. În timp de 10 zile din momentul adoptării decizii
date cu răspuns negativ, ea poate fi atacată la judecătorie confor m procedurii stabilite de legislația
în vigoare. Delegații partidului iau parte activă la procedura obligatorie a înregistrării organelor sale
conducătoare, cele din urmă fiind ulterior introduse în Registrul partidelor politice. Legea nouă cu
privire la p artidele politice (№ 294 din 21.12.2007) exclude samavolnicia încercărilor de dizolvare a
unui partid politic, care poate fi întreprinsă exclusiv în baza unei hotărâri a instanței judecătorești
competente. (articolul 9). Totuși, adoptarea legii din 2007 a precedat și a continuat practica de rea
inspirație de utilizare a legislației într -o formă abuzivă și care nu ar corespunde practicilor
internaționale , rezultând astfel în acțiuni înțelese ca fiind concentrate cu scopul împiedicării

46 IPN, 3 februarie 2010 .
47 Adoptată la Roma pe 4 n oiembrie 1950.A intrat în vigoare la 3 septembrie 1953.În vigoare pentru Republica
Moldova din 12 septembrie 1997.
48 Legea nr. 220 din 19.10. 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali .

28
oponenților politici din cadrul partidului aflat la guvernare (Partidul Comuniștilor în acea perioadă)
, de a „intra” în politică sub forma de partide, c are ar corespunde în totalitate voinței simpatizanților
săi. În baza unor asemenea acțiuni întreprinse ,anumite partide poli tice au atacat în instanțele de
judecată Ministerul Justiției (care în acea perioadă ,2008 – 2009, reprezenta autoritatea unică din
Republica Moldova, desemnată cu com petență de a înregistra partidele politice) învinuindu -l de
interesul său de amânare repet ată sau de respingere a unor cereri de înregistrare sau reînregistrare ,
din motive diferite, motivând acest fapt ca fiind o „politică de hărțuire a opoziției din partea
partidului de guvernământ”49. Condițiile noi impuse partidelor politice în momentul înre gistrării în
anul 2008 a stârnit reacții contradictorii din partea actorilor politici existenți pe atunci. O parte din
partide au susținut aceste reglementări, în mod special au tratat modalitatea cu privire la
„reglementarea domeniului de finanțare publ ică a partidelor politice”, cât și pentru introducerea în
uz a unor mijloace mai precise referitor la procedurile de administrare, raportare și înregistrare a
partidelor politice. Un alt grup de partide și -au expus opiniile referitor la noile reglementări pr ecum
acestea „lasă nesoluționate prea multe părți importante cu privire la activitate internă de partid,
afectând drepturile și garanțiile unui membru individual împotriva comportamentului abuziv al
conducerii partidului”. În același timp cu adoptarea legii noi, Ministerul Justiției a îndemnat
partidele să înceapă realizarea procedurii de reînregisrare , neacceptând înregistrarea unor
modificări la actele sale de partid, amânând decizia de înregistrare a schimbărilor conducerii de
partid sau a modificărilor statutare, cauzând prejudicii iremediabile în ajunul cursei electorale” cum
au susținut aceste partide. Câteva cazuri au ajuns să fie examinate în instanța de judecată, procesele
fiind inițiate între Mișcarea „Acțiunea Europeană” versus Ministerul Justiți ei, Mișcarea „Acțiunea
Populară” versus Ministerul Justiției, Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova versus
Ministerul Justiției, Partidul Popular Republican și „Ravnopravie” versus Ministerul Justiției”50,
liderii cărora susțineau ideea că noile p revederi legislative cu privire la partidele politice au avut
aplicabilitate într -o formă selectivă și parțială51. Totuși, un număr de 12 partide politice în intervalul
de timp oferit au efectuat procedura de reînregistrare52 : Partidul Comuniștilor (Decizia №22 din
04.04.2008 ),Partidul Social -Democrat (Decizia №27 din 21.04.2008), Partidul Național -Liberal
(Decizia №44 din 07.07.2008 , Partidul Democrat (Decizia №49 din 15.07.2008), Alianța „Moldova
Noastră” (Decizia № 55 din 28.07.2008), Partidul Liberal (Dec izia №71 din 03.11.2008), Mișcarea
Social -Politică „Ravnopravie” (Decizia №72 din 03.11.2008) , Partidul „Uniunea Centristă”
(Decizia №7 din 18.11.2008), Partidul Liberal -Democrat (Decizia №80 din 21.11.2008), Partidul
Socialist „Patria -Rodina” (Decizia №85 din 16.12.2008), Partidul Democrat -Agrar (Decizia №93

49 Mișcarea „Acțiunea Europeană” continuă să protesteze împotriva deciziei Ministerului Justiției, 3 octombrie 2008,
http://ae.md/index.php?cstart=66& (Ultima actualizare din 05.04.2010). A se vedea și: http://www.e -democracy.
md/parties/mae/
50 Ministerul Justiției a refuzat s ă înregistreze alegerea noului Președinte al Uniunii Centriste, susținând că au fost
ignorate proceduri de ordin intern, impunând astfel restricții și presiuni asupra acestui partid în preajma alegerilor;
a se vedea: Contextul electoral 2009, Adept, Chișin ău, 2009, p.16 -17.
51 Contextul electoral 2009, Adept, publicat cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova, Chișinău, 2009, p.18.
52 Notă informativă a Ministerului Justiției, publicată în Monitorul Oficial (nr.10 -11/28 din 23.01.2009).

29
din 26 decembrie 2008). În anul 2008 , Ministerul Justiției a radiat din Registrul său două partide
politice : Partidul Democrației Sociale (Decizia №27 din 21.04.2008) și Partidul Social -Liberal
(Decizia №49 din 15.07.2008). Ca urmare, peste 28 partide politice au fost active în pragul
aleger ilor parlamentare din 2009, având o dorință evidențiată de a participa la alegeri pentru a evita
riscul de a fi radiați din Registrul partidelor politice , prin urmare al aplicării legislației noi.
Ministerul Justiției , prin intermediul Agenției de Servici i Publice ține evidența Registrului
partidelor politice, luând în considerație evidența bazată pe registru ca o informație de interes
public. Informația cu privire la înregistrarea / dizolvarea partidelor poltiice sau unele modificări
efectuate în Registru l partidelor politice, se aduce la cunoștintă prin intermediul Monitorului Oficial
precum și pe site -ul oficial al Ministerului Justiției ( www.justice.gov.md ). Chiar dacă în ultimii ani
a fost supus unei critici du re, sistemul judecătoresc din Republica Moldova a reușit să s tabilească un
număr anumit de precedente de profil înalt , în momentul aplicării legilor existente în cazuri
particulare de înregistrare și supraveghere a partidelor politice. Un exemplu îl putem aduce drept
introducerea unui „principiu de reprezentare”, condiționat de procedura de înregistrare a partidelor
politice, care în luna septembrie 1998 a devenit un subiect de litigiu la Curtea Constituțională.
Curtea Constituțională a expus următoarele: „principiul de reprezentare nu contravine dreptului
constituțional la libera asociere, dar ar putea deveni neconstituțional dacă,prin efectele sale, va
conduce la suprimarea dreptului la libera asociere sau la efecte similare celor cauzate de suprimare”
(Decizia Curții Constituționale №37 din 10 decembrie 1998 cu privire la interpretarea articolului 41
aliniatul 1 din Constituția Republicii Moldova). Poziția dată a fost confirmată de Decizia Curții
Constituționale №3 din 29 ianuarie 1999, când Curtea Consti tuțională a repetat că stabilirea unui
criteriu bazat pe număr de membri într -un partid politic ține de competența legii organice, altfel
spus , depinde de puterea de discreție a Parlamentului și nu poate constitui subiectul examinării al
Curții Constituți onală în cazul în care efectele sale nu duc la suprimarea unui alt principiu, și anume
al pluralismului politic. Concomitent , Curtea Constituțională decide că prevederile ce se referă la
numărul minim de membri al unui partid în unitățile teritorial -admin istrative de nivelul doi sunt
conforme normelor constituționale (Decizia №11 din 3 iunie 2003). Totuși, experții Comisiei
Venețiene au supus criticii prevederile date ale proiectului Legii cu privire la partidele politice,
menționând faptul că prevederile date nu sunt conforme practicii și standardelor europene din
domeniul dat53. Un alt subiect cu o însemnătate sporită este hotărîrea Curții Europene a Drepturilor
Omului referitor cazului Partidului Popular Creștin Democrat versus Republica Moldova (cererea
№28793/02) din 14 februarie 2006. Curtea Constituțională a stabilit încălcarea articolului 11 ai
Convenției Europene a Drepturilor Omului, susținând în caz particular, că suspendarea temporară a
activităților Partidului Popular Creștin Democrat nu a avut necesitate într -o societate democratică și
că această suspendare ar fi putut avea un „efect de răcire” asupra libertății partidului de a -și exercita

53 Comentarii la proiectul Legii cu privire la partidele politice în R. Moldova de dl Hans -Heinrich Vogel, aprobate
de Comisia de la Veneția la cea de -a 71-a sesiune; Veneția, 1 –2 iunie 2007), http://www.venice.coe.int/docs/2007/
CDL%282007%29013 -e.asp

30
libera exprimare și de a urmări propriile scopuri politicie , cu atât mai mult cu cât a fost impusă în
pragul alegerilor locale. Cu toate că unele puncte critice au fost luate în considerare prin adoptarea
legii și anume „excluderea probării unui sprijin din partea a cel puțin 5.000 de membri de partid la
momentul înregistrării, și nu mai puțin de 150 m embri domiciliați în minim 50 % din cele 32 unități
teritorial -administrative existente în Republica Moldova” , prevederile stabilite de noua legislație la
înregistrarea unui partid politic nou au rămas destul de înalte. Experții europeni consideră că
limitele date crează prejudiciu în mod direct unor grupuri politice , care ar avea interes să
desfășoare activitate sau să fie reprezentate într -o oarecare regiune a țării , și care sunt în asemenea
mod , restrânse în acțiunile sale, afectând în mod direct pr evederile articolului 9 aliniatul 1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în același timp cu producerea unor noi dificultăți pentru
cetățeni, care au dorința de a -și exercita drepturile, protejate de articolul 11 al Convenției Europene
a Drepturilo r Omului .
2.5. Sancțiuni disciplinare aplicate partidelor politice
Obligația principală în desfășurarea activității sale a partidelor politice este de a respecta în totalitate
prevederile legislației în vigoare din Republica Moldova, organizând astfel s tatutele și programele
sale politice în strictă conformitate cu normele existente în plan legal.(articolul 18 aliniatul 2). În
cazul în care se identifică unele încălcări, partidele politice vor fi notificate în scurt timp de
organele competente ( Minister ul Justiției), pentru a lichida lacunele constatate și a se conforma
procedurilor existente. În același timp, legislația actuală în Republica Moldova oferă exemple
concrete care ar putea genera la dizolvarea sau autodizolvarea partidelor politice. Articolu l 22 din
legea cu privire la partidele politice enumeră următoarele situații:
 reorganizarea, care poate duce, în consecință la pierderea statutului juridic;
 autodizolvare, prin decizia organului său suprem;
 dizolvarea prin hotărâre definitivă a judecători ei, la cererea Ministerului Justiției
 declarare a neconstituționalității partidului printr -o hotărâre a Curții Constituționale.
Ministerul Justiției va înainta judecătoriei o acțiune prin care va cere dizolvarea partidului politic
dacă există cel puțin unu l din următoarele temeiuri:
 partidul activează în baza statutului și programului său cu modificări și completări care nu
au fost înregistrate în modul stabilit de lege;
 pe parcursul unui an, care începe să curgă din data când a devenit definitivă hotărârea Curții
de Apel Chișinău cu privire la limitarea activității partidului, acesta a comis acțiuni similare
celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;
 activitatea partidului se desfășoară pe căi sau mijloace ilegale sau prin săvârșirea unor act e
de violență;
 partidul a fost declarat neconstituțional prin hotărâre a Curții Constituționale.
Hotărârea definitivă a judecătoriei cu privire la dizolvare partidului politic se remite Ministerului
Justiției, care va solicita Agenției Servicii Publice să consemneze în Registrul de Stat al persoanelor

31
juridice demararea procedurii de lichidare a acestuia. Pentru dizolvarea unui partid politic,
Ministerul Justiției, în scopul executării hotărârii definitive a judecătoriei creează o comisie de
lichidare a pa rtidului. Existența partidului politic încetează după finalizarea procedurii de lichidare
și radierea partidului din Registrul de Stat al persoanelor juridice. Toate proprietățile care aparțin
partidului politic lichidat vor fi transferate în proprietatea statului pentru a fi utilizate în scopuri de
caritate. Partidele politice au obligația de a răspunde în totalitate obligațiilor contractuale, dar în
același timp, nici un partid politic nu poartă răspundere pentru obligațiile membrilor săi, precum și
mem brii partidelor nu răspund pentru obligațiile partidelor respective. Partidelor politice li se pot
aplica diferite sancțiuni în raport cu gravitatea infracțiunilor comise, conform legislației actuale.
Limitarea activității partidelor politice are loc prin decizii ale autorităților competente (Ministerul
Justiției) care pot suspenda unele activități de partid (articolul 21), în cazul în care se demonstrează
că prin acțiunile acestuia s -au adus prejudicii grave „pluralismului politic” sau „principiilor
democr atice fundamentale”. În perioada acestei suspendări , partidele politice nu mai au dreptul de
a „înființa noi mijloace de presă, de a organiza întruniri publice, reuniuni sau orice alte acțiuni cu
caracter politic”. Nu interzice nimeni partidelor politice de a refuza să urmeze indicațiile din
scrisoarea primită din partea Ministerului Justiției pentru a elimina laculenele identificate sau care
au adus atingere pluralismului politic cât și altor valori fundamentale democratice garantate de
Constituție cât și de legislația specifică în vigoare, doar că în acest caz, Ministerul Justiției poate
înainta o contestare la Curtea de Apel Chișinău, în care să solicite suspendarea provizorie a
activităților partidului respectiv. În cazul în care, Ministerul Justiției obține un aviz pozitiv asupra
solicitării sale către Curtea de Apel Chișinău, partidele supuse sancționării prin intermediul unui
mandat de limitare temporară, vor pierde dreptul de a beneficia de donații financiare, având
conturile bancare „înghețate” pe o perioadă de 6 luni, excepție fiind plata unor salarii minime
personalului recturat , sau sancțiuni pentru prejudiciile cauzate de activitățile partidului dat , de
eschivarea plății impozitelor și altor taxe către bugetul de stat , conform legislației di n domeniul
fiscal. Decizia dată poate fi atacată cu recurs către Curtea Supremă de Justiției în termen de 10 zile,
cu dreptul de a fi supusă contestației în următoarele 15 zile. În cazul în care, lacunele pentru care
activitatea partidului a fost supusă li mitării prin lege vor fi rezolvate, partidul politic va informa
Ministerul Justiției despre situația dată, iar acesta, prin intermediul unei analize satisfăcătoare
referitor acțiunilor raportate , în termen de 5 zile va autoriza restabilirea activității pa rtidului. În
situația în care, ulterior, se vor depista noi nereguli cauzate de activitatea și acțiunile interzise de
legislație, Ministerul Justiției poate socilita Curții de Apel dizolvarea partidului dat. Legea cu
privire la partidele politice stabileșt e și anumite garanții contra folosirii abuzive a prevederilor
legale împotriva partidelor politice. Deci, activitățile partidelor politice nu pot fi supuse limitării cu
o lună înainte de alegerile în Parlament sau de alegerile locale generale, precum și p e parcursul
perioadei desfășurării acestor alegeri. Partidele politice pot fi dizolvate în cazul în care Curtea
Constituțională le -a declarat „neconstituționale”. În acest sens, în Republica Moldova nu a fost

32
aplicată niciodată această prevedere, din mot iv că nu există precedent în care Curtea Constituțională
ar fi calificat un partid politic drept „neconstituțional” deoarece dispozițiile stabilite în lege reduc la
minim posibilitatea de creare a unor partide ce ar intra în contradicție cu ordinea consti tuțională sau
de drept (exemplu fiind ,partide separatiste). Este de menționat faptul că Ministerul Justiției încă nu
a realizat obligația, înscrisă în articolul 34 al legii cu privire la partidele politice №294 din
21.12.2007, care prevedea ca acesta să adopte un act ce ar reglementa cazurile speciale în care
partidele politice pot fi considerate „neconstituționale”. În data de 3 aprilie 2010, Ministerul
Justiției a suspendat procedura înregistrării unei asociații noi denumită „Noua Dreaptă” din motiv
că cererea de înregistrare depusă de către fondatori era incompletă, iar organizația avea legături
incontestabile cu organizații extremiste și xenofobe în afara limitelor țării54. Un termen de 30 zile
este prevăzut în legislație pentru alte partide în care acestea pot prezenta creanțele către partidul în
curs de dizolvare, din data în care dizolvarea partidului este anunțată public în Monitorul Oficial
(articolul 23 aliniatul 2). Dizolvarea partidului, prin lege, presupune în mod automat că toate
bunurile, a ctivele cât și alte forme de valori trec în proprietatea statului pentru utilizarea ulterioară
în scopuri filantropice sau de caritate. Articolul 23 din lege indică cu exactitate procedura și
termenul în care se efectuează lichidarea partidul politic, mod în care se acționează normele legale
ce țin de dizolvarea partidului, anularea împrumuturilor cât și altor forme de obligații financiare ale
partidului, conform anunțului oficial postat. Partidele politice pot intra în incapacități de plată sau
chiar fali ment, motivul fiind simplu, desfășurarea unor activități nerentabile. Articolul 24 din legea
privind partidele politice le oferă dreptul partidelor de a desfășura activități de editare, activități ce
țin nemijlocit de gestionarea proprietății lor , cât și alte forme de activități economice ce sunt
prevăzute în propriul statut dar care nu ar cădea sub incidența altor norme legale. Folosința dreptul
de proprietate asupra bunurilor patrimoniale ale partidului politic este reglementată de dreptul civil,
excepți ile fiind prevăzute în legislația cu privire la partidele politice. Prin urmare, legea privind
partidele politice nu oferă o definiție clară care va fi situația unui partid politic în cazul unui
faliment neașteptat sau al unei insolvabilități. Procedura de insolvabilitate este reglementată de
Legea insolvabilității № 149 din 29.06.2012, de Codul de procedură civilă cât și alte acte
normative, adoptate pentru elaborarea principiilor Legii insolvabilității. În mod general, Legea
insolvabilității este aplicat ă în cazurile ce implică diverse persoane juridice, indiferent de tipul de
proprietate și forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de
patentă de întreprinzător, societăților de asigurări, organismelor de plasament colectiv în valori
mobiliare , companii fiduciare, organizații necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în
modul stabilit, precum și maselor succesorale lăsate de persoane fizice, indiferent de faptul dacă
desfășurau sau nu activitate de antreprinză tor.
Această leg e nu se aplică băncilor.Statul , unitățile teritorial -administrative și persoanele juridice de

54 Radio Europa Liberă: Ministe rul Justiției a respins înregistrarea organizației „Noua Dreaptă” în Moldova http://
www.europalibera.org/archive/news/20100315/445/445.html?id=1983623

33
drept public nu sînt subiecte ale insolvabilității.55 Legea nu oferă o definiție clară în mod particular
cum se desfășoară procedura în cazul part idelor politice care nu pot fi trecute prin procedura
convențională de insolvabilitate: lichidare, reorganizare sau reorganizare ca unități comerciale de
drept privat. Este cert faptul că gestionarea activelor debitorului în desfășurarea procedurii de
insolvabilitate se pe supune unei decizii luate de instanța judecătorească, care va stabili în mod
temporar un administrator, investit cu funcția de a acționa în calitate de intermediar în ședințele cu
creditorul și va urma deciziile judiciare privind aceste p robleme. Până în prezent, Republica
Moldova nu a înregistrat nici un precedent car ar fi solicitat o clarificare juridică conform gravității
unui asemenea caz.
2.6. Dizolv area/ reînregistr area partidelor politi ce
În raport cu legislația în vigoare în Rep ublica Moldova, partidele politice au mai multe modalități
de reorganizare: prin absorbție, divizare/separație și transformare (articolul 20 din Legea cu privire
la partidele politice №294 din 21.12.2007), hotărârea dată aparținând autorităților oficiale a le
respectivelor partide politice. În cazul în care un partid politic produce oarecare daune pluralismului
politic, cât și principiilor democratice fundamentale, activitatea acestuia poate fi limitată sau chiar
suspendată. Modalitățile oficiale de informar e cu privire la cazuri le de încălcăre sunt simple și clare ,
dar nu pot fi realizate în lipsa unei decizii a Curții de Apel (Chișinău), la solicitarea Ministerului
Justiției. Ministerul Justiției va notifica în formă scrisă un anume Partid Politic pentru ca acesta să
sisteze sau să oprească definitiv acțiunile sale sau activități în derulare care în viziunea Ministerului
Justiției contravin legislației, ulterior acest partid po litic să-și aducă activitățile în strictă
conformitatea cu cererea în scris a Ministerului Justiției , oferind informații în termen de o lună
privind rezultatele obținute. (articolul 21 aliniatul 2). Articolul 20 al Legii cu privire la partidele
politice precizează condițiile în care are loc reorganizarea activității acestor partide. Partidul politic
respectiv , dacă nu se va adapta cerințelor exprese ale Minister ului Justiției, poate deveni obiectul
unei cereri în instanța de judecată, ce poate fi depusă î n termen de 5 zile după expirarea perioadei de
30 zile care a fost acordată partidului politic ,suspectat de comiterea unor acțiuni ce contravin
legislației, de către Ministerul Justiției. În situația în care instanța de judecată va considera că
„anumite ac tivități ale unui partid politic au adus atingere pluralismului politic, acestui partid i se va
aplica o sancțiune limitare temporară a unor activități de bază într -o perioadă de 6 luni” prin
hotărâre definitivă. Această hotărâre poate fi atacată cu apel î n termen de 10 zile . Apelul este supus
examinării în termen de 15 zile. Înainte de a solicita unei instanțe judecătorești acțiunea de a
interzice sau a dizolva un partid, autoritățile guvernamentale trebuie să evalueze cu atenție , în baza
situației specifice țării, cazul în care respectivul partid într -adevăr reprezintă un pericol iminent
pentru ordinea democratică a statului sau dacă acțiunile supuse contestării în instanță creează în
mod direct prejudicii reale drepturilor fundamentale a cetățenilo r și dacă alte măsuri mai puțin
„radicale” nu ar putea remedia sau preveni dauna pricinuită. În asemenea modalitate, măsurile

55 Legea insolvabilității №149 din 29.06.2012

34
legale ce țin de interzicerea sau dizolvarea legală a partidelor politice trebuie să reprezinte o
consecință a unei deliberări jud iciare ori a unei hotărâri judecătorești de necorespundere
constituțională, aplicabilitatea acesteia fiind necesară doar în cazuri de graviditate excepțională,
orientându -se de principiul proporționalității . Orice acțiune de asemenea manieră trebuie să fie
întemeiată în baza unor suficiente probe și dovezi că partidul respectiv și nu câțiva membri ai
acestuia, urmăresc obiective politice întemeiate pe utilizarea sau pregătirea pentru utilizare a unor
mijloace neconstituționale. Asupra acestui caz și -a expus părerea și Comisia de la Veneția care
menționa clar că „suspendarea ori interzicerea unui partid politic trebuie să fie rezervată Curții
Constituționale sau altei instanțe superioare judecătorești în cadrul unei proceduri care ar oferi
garanțiile necesare unui proces judiciar veritabil, descris prin obiectivitate, transparență și
profesionalism ”56. Aplicarea acestor recomandări în practică ar face mult mai dificilă suspendarea
sau interzicerea unui partid politic , astfel fixând puterii judecătorești un rol mai important și
restricționând acțiunile executivului.
2.7. Finanțarea partidelor politice și patrimoniul acestora
Legea cu privire la partidele politice oferă posibilitate acestora de a deține diverse proprietăți,
automobile cât și alte forme de bunuri ce nu cad sub in terdicția legii . Articolul 24 din prezenta lege
stabilește destinația acestor bunuri care urmează a fi utilizate „în conformitate cu scopurile
prevăzute în statutul acestor organizații” . Această condiție ne arată în mod direct dreptu l partidelor
politice de a avea în posesie și opera cu diverse facilități și imobile ,de a iniția și desfășura activități
editoriale cât și alte forme de activități ce țin de utilizarea corespunzătoare a proprietăților, cât și
activități economice, stipula te în Statutul lor. Partidele politice nu pot avea în posesie, folosință sau
dispoziție arme, substanțe explozive și alte materiale ce prezintă pericol (articolul 24 aliniatul 4).
Proprietățile deținute de partidele politice, cât și veniturile generate din utilizarea acestora nu pot fi
răspândite între membrii partidului. Drepturile de proprietate ale partidelor sunt protejate de Codul
civil, excepțiile fiind prevăzute în legislație. Partidele politice au dreptul de a efectua diferite
activități editoriale, cât și alte forme de activitate ce țin de folosirea proprietăților ce le au în posesie
în mod legal, activități de gen economic, în strictă corespundere statutului și legislației în vigoare.
Bunurile din posesia partidelor politice, sau altfel spus, venit urile obținute prin folosirea resurselor
active sau a bunurilor ce le aparțin, nu pot fi împărțite între membrii partidului. În acest sens ,
resursele financiare obținute de partidele politice pot beneficia de o scutire de taxe (Taxă pe valoare
adăugată) sau vor fi supuse taxării conform procedurii stabilite în Codul fiscal (salarii). Finanțarea
de ordin public sau privat al partidelor politice nu poate stabili limite asupra deciziilor
independente ale partidelor (articolul 25 aliniatul 6). Cu toate acestea, partidele politice nu pot
desfășura activități ce ar veni în contradicție legislației în vigoare. Articolul 25 din legea № 294 din

56 Opinie asupra amendamentelor propuse prin Legea cu privire la partidele politice și alte organizații social -politice
a Republicii Moldova. Adoptată de Comisia de la Veneția la Sesiunea Plenară din 14 –15 martie 2003, Veneția, pe
baza comentariilor lui James HAMILT ON (Substitute member, Ireland) http://www.ve nice.coe.int/docs/2003/CDLAD%
282003%29008 -e.asp

35
21.12.2007 cu privire la partidele politice descrie formele principale de finanțare ale partidelor
politice : cotiza țiile de membru, donațiile, inclusiv cele colectate de la diverse evenimente culturale,
sportive, recreative, activități de masă organizate de către partid, subvențiile obținute din bugetul de
stat, în strictă corespundere cu prevederile legii în vigoare c ât și legii bugetare anuale, alte venituri
legale ,stabilite în articolul 24 aliniatul 3 al legii, cum sunt : activități editoriale ce corespund
cerințelor programului de activitate ale partidului. Legislația nu permite folosirea unor altor forme
de finanț are ale partidelor politice, dar oferă partidelor politice libertatea de „a stabili prin statut
mărimea cotizației de membru de partid”, care deobicei reprezintă o sumă simbolică comparativ
costurilor de întreținere și deșfășurarea a activității de partid. Partidele politice pot primi sume
bănești sub formă de donații („transmise cu titlu gratuit și necondiționat partidului politic” – articolul
26 din lege) , dar în același timp veniturile anuale obținute din această formă de finanțare de către
fiecare partid „nu pot depăși echivalentul de 0,3 % din suma tuturor veniturilor obținute pentru acest
an în bugetul de stat” . Legislația nu prevede restricții referitor numărului de partide politice ce pot
beneficia de donații din partea persoanelor fizice, doar stabile ște faptul că „suma tuturor donațiilor
primite de un partide nu va depăși 200 salarii m edii lunare, conform estimărilor oficiale pentru anul
respectiv pe economia națională ”. Persoanele juridice pot dona într -un an bugetar o sumă de maxim
400 salarii medii lunare stabilite pe anul respectiv sau prin aproximație 2,79 milioane lei (143823
de euro) . Legea nu permite sub nici o formă finanțarea partidelor politice atât direct cât și indirect
dintr -o sursă externă, după cum specifică norma legală „din partea unor state sau organizații
internaționale , entități private, instituții străine finanțate de guvernele altor state, companii private
cu capital străin , organizații necomerciale, sindicate, organizații filantropice sau biserici”.
Interdicția necondiți onată și explicită de acceptare a susținerii financiare din afara limitelor țării ,
argumentată în articolul 25, trebuie înțeleasă ca „o interdicție a oricărui tip de susținere pentru
partidele politice, în general, dar și prin restricționarea contribuțiilor pe care cetățenii Republicii
Moldova, aflați la muncă în străinătate, le -ar putea transmite partidelor politice” , dacă acestora li se
permite în mod formal să participe la alegerile parlamentare. În același timp legea cu privire la
partidele politice conține și interdicția unor donații oferite partidelor politice de către cetățenii
Republicii Moldova , aflați provizoriu în străinătate. Această restricție se răsfrânge și asupra unor
cetățeni străini , persoane anonime sau persoane terțe, cum ar fi : întreprind erile private sau de stat.
În situația în care se demonstrează faptul că valoarea totală a donațiilor primite de către partidele
politice a depășit limitele stabilite oficial sau dacă organele de control vor stabili primirea donațiilor
cu încălcarea artico lul 5 din lege, partidele politice suspectate vor fi supuse să transfere în mod
obligatoriu donațiile aflate în litigiu către bugetul de stat, în baza unei hotărâri judecătorești
definitive. Pe lângă acest fapt, în legea cu privire la partidele politice e ste stabilită obligația fiecărui
partid politic de păstra un registru de donații, care să includă în sine nume, reședința donatorilor și
cuantumul donațiil or primite . (articolul 2 6). Potrivit articolului 27 din aceeași lege „alocările anuale
de buget pentr u finanțare partidelor politice reprezintă 0,2% din veniturile bugetului de stat și vor fi

36
distribuite : 40% partidelor politice în raport cu rezultatele obținute în alegerile parlamentare, 40%
partidelor politice în raport cu rezultatele obținute în alegerile locale generale, 10% partidelor
politice care respectă cota de cel puțin 40% de candidați femei din numărul total al candidaților
înaintați în toate circumscripțiile uninominale în alegerile parlamentare, această majorare
stabilindu -se din suma alocată pentru anul bugetar respectivului partid, 5% partidelor politice în
raport cu numărul de femei alese efectiv în funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe
circumscripții uninominale, 5% partidelor politice în raport cu num ărul de tineri aleși efectiv în
cadrul alegerilor parlamentare și al celor locale generale. ” Cu toate acestea , beneficiari al finanțării
din partea statului pot fi partidele care întrunesc anumite condiții stabilite clar în legislație. Partidele
politice a r putea beneficia de finanțare publică din partea statului în cazul în care :
 activitățile sale au fost restricționate printr -o hotărâre a instanței de judecată;
 și-au pierdut statutul său juridi c;
 au săvârșit încălcări în mod repetat la capitolul finanțăr ii partidelor ;
 sunt în proces de dizolvare;
 au depășit limitele maxime de cheltuieli impuse de către legislație în timpul alegerilor .
În mod general, finanțările publice din partea statului pot fi utilizate în următoarele destinații:
 întreținerea și /sau lo cațiunea sediilor ;
 salarii pentru personal ;
 editarea și menținerea unor publicații în sursele mass -media ;
 acoperirea unor costuri de călătorii interne și internaționale ;
 achitarea costurilor pentru comunicații/telecomunicații;
 alte forme de muncă de organizarea a activităților politice;
 achitarea cotizației de membru în diverse organizații internaționale;
 investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității de partid;
 cheltuieli pentru programe pentru tineret și femei;
 cheltuieli de audit (ext ern/obligatoriu);
 cheltuieli de birotică;
 cheltuieli legate de costurile campaniei electorale etc.
Efectuarea cheltuielilor are loc sub respon sabilitatea organelor de conducere autorizate a partidelor
politice . În situația în care, subvențiile primite de l a stat se utilizează necorespunzător , fapt
confirmat printr -o decizie a instanței judecătorești, partidele politice sunt atrase la răspundere
conform Codului contravențional. Legislația Republicii Moldova cere partidelor politice
prezentarea periodică a unor raporturi de cheltuieli ce au avut loc pe durata unor campanii electorale
(articolul 31). Toți candidații la alegerile electorale raportează cheltuielile după cum urmează:
un raport preliminar prezentat către Comisia Electorală Centrală cu două săptămâni înainte de ziua
alegerilor , de către candidații înregistrați în alegeri, și un raport final ca re se va prezenta în termen

37
de o lună din data publicării rezultatelor finale ale scrutinului electoral. În momentul în care
Comisia Electorală Centrală identifică anumite încălcări, ea se poate adresa Curții Supreme de
Justiție , care poate decide asupra opririi înregistrării candidatului respectiv în cursa electorală.
Comisia Elec torală Centrală poate solicita informații adiționale din partea fiecărui concurent, în
cazul în care aceasta consider ă că informațiile oferite inițial sunt ca fiind insuficiente și irelevante
în ceea ce privește sursele de finanțare și mărimea donațiilor pentru campania electorală.