I. Bazele psiho -pedagogice ale predării învățării activităților matematice în [610973]

Capitolul I
I. Bazele psiho -pedagogice ale predării învățării activităților matematice în
învățămantul preșcolar.

1.1 Caracteristicile vârstei preș colare.

Preșcolaritatea este stadiul cuprins între 3 -6/7ani ,etapă în care capacitățile psihice și fizice ale
copilului cresc semnificativ. Anca Munteanu descrie această perioadă preșcolară ca fiind
˶vârsta de aur ̋ a copilăriei. (Anca Munteanu,Psihologia copilului și a
adoleșcentului,Eurobit,Timișoara,2007).
Ursula Schipu împarte p erioada preșcolară în următoarele etape:
– a preșcolarului mic (3 -4 ani);
– a preșcolarului mijlociu (4 ani);
-a preșcolarului mare (5 -6/7 ani);
In perioada preșcolară copilul își dezvoltă percepțiile și senzațiile.La această vârstă percepțiile
au o mare încărcătură emoțională,sunt mai ușor percepute culorile și formele decat volumul,
pot exista dificultăți în perceperea relației dintre întreg și parte.De asemenea se îmbunătățește
capacitatea de -a verbaliza anumite îns ușiri în ceea ce privește percepțiile spațiale(departe,
sus,jos,aproape ,etc)și temporale(atunci,acum, încet,repede,etc). Ursula Schipu diferențiază
nouă categorii de însușiri perceptive ale obiectelor:mărimea,temperatura,caracterul
corporal,forma suprafeței ,distanța,apăsarea,direcția,mișcarea,greutatea.
Contactul cu diverse obiecte îmbogățește experiența senzorială, a copiilor,ajută la
dezvoltarea senzațiilor și percepțiilor,perfecționarea organelor de simț dar și la formarea
reprezentărilor.Reprezentările prezintă modificări din punct de vedere calitativ,acestea
contribuind la dezvoltarea gândirii.Limbajul are un rol pozitiv asupra structurării și
restructurării reprezentărilor.
Memoria este mecanică și predominant involuntară,după 4 -5 ani apare și memoria
voluntară.Preșcolarul reține mai ales ceea ce l -a emoționat ,fie pozitiv,fie negativ,memoria
având caracter afectogen.Memoria acestuia este de asemenea intuitiv -concretă ,copilul
memorează mult mai ușor informațiile ce sunt ilustrate cu ajutorul imaginil or.
Limbajul preșcolarului este în primă fază caracterizat printr -un lim baj situativ,format din
propoziții simple,însoțite de exclamații,onomatopee,interjecții,treptat intervine și limbajul
contextual.Astfel ca la vârsta de 3 ani vocabularul este format di n aproximativ 1000 de
cuvinte,ajungând la 6 ani la cel mult 2500 de cuvinte.
Gândirea este înțeleasă ca o ˶succesiune de operații care duc la dezvăluirea unor aspecte
importante ale realității și la rezolvarea anumitor probleme ̋ (Constantin
Petrovici,apud ,Cosmovici ,2005,p.178)

La preșcolari gândirea este într -o strânsă relație cu dezvoltarea limbajului și al
reprezentărilor.In această perioadă de vârstă copilul nu înțelege sensul figurat ci doar pe cel
direct.
Gândirea copilului la vârsta preșcolară se af lă din perspectiva scolii piagetiene în stadiul
preoperatoriu având următoarele două etape:
1.până la 4 ani ,gândirea este preconceptual -simbolică,caracterizată de :
-egocentrism(totul este filtrat doar prin punctul de vedere al copilului)
-sincretism(înțel egerea globală a fenomenelor)
-animism(însuflețirea întregii realități înconjurătoare)
-realism nominal(copilul consideră numele obiectelor ca pe o însușire intrinsecă a lor)
-caracter practic -situațional(judecățile individului sunt dependente de experienț a concretă pe
care o posedă)
2.între 4 -7/8 ani gândirea este intuitivă:
-se formează sub influența investigațiilor practice ale copilului;
-este destinată rezolvării de probleme imediate dar și achiziționării unor cunoștințe elementare
de viață;
-raționamentul transductiv (de la particular la particular)este înlocuit, mai ales,după 5 ani cu
cel intuitiv,care apelează masiv la reprezentări.
Atenția preșcolarului prezintă ameliorări semnificative astfel ca nivelul de concentrare al
preșcolarului mic este de 5 -7 minute ,al preșcolarului mijlociu de 20 -25 de minute iar al
preșcolarului mare de 45 -50 minute. Bineînțeles că această capacitatea de concentrare este
proporțională cu interesul acestuia față de activitățile desfășurate.
Activitatea fundamanta lă în perioada preșcolară este jocul,acesta reprezintă un mod
extraordinar de -a exersa toate dimensiunile sale de personalitate.La vârsta de 4 ani ,copilul
simte dorin ța unui partener de joacă ,dacă acesta lipsește ,copilul iși creează unul
imag inar.Jocul are multiple funcții:de relaxare,de umanizare,de educație socială și morală.

1.2Curriculum na țional pentru disciplina matematic ă în învățământul
preșcolar.

Cuvântul curriculum provine din limba latin ă veche și are din punct de vedere etimologic
sensul de curs ă,alergare,parcurgere.
Curriculum este „un sistem complex de procese decizionale, manageriale sau de monitorizare
care preced, însoțesc și urmează proiectarea, elaborarea și implementarea, evaluarea și
revizuirea permanentă și dinamică a setului de experienț e de învățare oferite în școală .”(A.
Crișan, 1998) .

Curriculum pentru învățământul pre școlar din anul 2008 stabile ște : „Curriculumul pentru
învățământul preșcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării:
• continuității în interiorul aceluiași ciclu cu rricular;
• interdependenței dintre disciplinele școlare (clasele I -II) și tipurile de activități de învățare
din învățământul preșcolar;
• deschiderii spre module de instruire opționale. Totodată, prezentul curriculum se remarcă
prin:
• extensie – angrene ază preșcolarii, prin experiențe de învățare, în cât mai multe domenii
experiențiale (Domeniul lingvistic și literar, Domeniul științelor, Domeniul socio -uman,
Domeniul psiho -motric, Domeniul estetic și creativ), din perspectiva tuturor tipurilor
semnifica tive de rezultate de învățare;
• echilibru – asigură abordarea fiecărui domeniu experiențial atât în relație cu celelalte, cât și
cu curriculum -ul ca întreg;
• relevanță – este adecvat atât nevoilor prezente, cât și celor de perspectivă ale copiilor
preșcolari, contribuind la optimizarea înțelegerii de către aceștia a lumii în care trăiesc și a
propriei persoane, la ridicarea competenței în controlul evenimentelor și în confruntarea cu o
largă varietate de cerințe și așteptări, la echiparea lor progresivă cu concepte, cunoștințe
atitudini și abilități necesare în viață;
• diferențiere – permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la
copii preșcolari de aceeași vârstă (vezi ponderea jocurilor și a activităților alese și a
activităților de dezvoltare personală);
• progresie și continuitate – permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul și de la un
ciclu de învățământ la altul sau de la o instituție de învățământ la alta (consistența concepției
generale, asigurarea s uportului individual pentru copii etc.). ”(MECT 2008)

„D’Hainaut atrăgea atenția asupra faptului că “punctul central al curricumurilor trebuie sa fie
elevul, nu materia…. și că atunci când se vorbește de conținutul curricumului trebuie să
înțelegem ca nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri exprimate în
termeni de competențe, moduri de a acționa sau de a ști în general ale elevului”.

Curriculum prezint ă următoarele componente: finalitățile, conținuturile, timpul de instruire și
sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3 -5 ani și
5-6/7 ani).
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate și exprimă competențele care trebuie
dezvoltate pe durata învățământului preșcolar .Obiectivele cadru ale activit ăților matematice
sunt:

„OBIECTIVE CADRU
Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice;
Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură, întrebuințând un
vocabular adecvat;
Dezvoltarea capacității de recunoaștere, denumire, construire și utilizare a formelor geometrice;
Stimularea curiozității privind explicarea și î nțelegerea lumii înconjurătoare;
Dezvoltarea capacității de rezolvare de situații problematice, prin achiziția de strategii adecvate;
Dezvoltar ea capacității de observare și stabilire de relaț ii cauzale, spațiale, temporale ;
Obiectivele de referință, precum și exemplele de comportament, ca exprimări explicite
rezultat elor învățării (conceptelor, cunoștințelor, abilităților și atitudinilor, dar și ale
competențelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare temă și fiecare domeniu experiențial în
parte.
În formularea acestora s -a ținut cont de:
• posibilitățile, interesele ș i nevoile copilului preșcolar, precum și respectarea ritmului propriu
al acestuia;
• corelarea fiecărei noi experiențe de învățare cu precedentele;
• încurajarea inițiativei și participarea copilului preșcolar la stabilirea obiectivelor, selecția
conținutu rilor și a modalităților de evaluare;
• încurajarea învățării independente prin oferirea de ocazii pentru a -și construi cunoașterea (atât
în instituția de învățământ cât și în afara acesteia), precum și a lucrului în grupuri mici pe centre
de activitate (a rii de stimulare) și, pe cât posibil, în grupuri cu o componență eterogenă ;
• stimularea autoreflecției, autoevaluării, autoreglării comportamentului de învățare ;
Obiectivele de referin ță ale activit ăților matematice în învățământul preșcolar sunt:
OBIECTIVE DE REFERINT Ă:
„Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan;
Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criter ii date ori găsite
de el însuși: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantități i
prin punere în corespondență ;
Să înțeleagă și să numească relațiile spațiale relative, să plaseze obiecte într -un spațiu dat ori să
se plas eze corect el în suși în raport cu un reper dat ;
Să înțeleagă raporturi cauzale între acțiuni, fenomene (dacă…atunci) prin observ are și realizare
de experimente ;
Să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri ;

Să efectueze operații și deducții logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice ;
Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1 -10 obie cte și cifrele corespunzătoare ; Să
efectueze operații de adunare și scădere cu 1 -2 unități, în limitele 1 -10;
Să identifice poziția unui obiect într -un șir utilizând numeralul ordina l; Să realizeze serieri de
obiecte pe baza unor criteri i date ori găsite de el însuși ;
Să compună și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea î n limitele 1 -10;
Să găsească soluții diverse pentru situații problematice reale sau imaginare întîlnite în viața de
zi cu zi sau în povești, povestiri ;
CONTINUTURI: Diferen țieri ale obiectelor dup ă form ă,mărime,culoare,lungime ; constituirea
de grupe de obiecte dup ă diferite criterii ; poziții spa țiale:sus,jos,deaspura etc ; forme
geometrice:cerc,p ătrat,triunghi,dreptunghi ; jocuri logico -matematice pentru perceperea
caracteristicilor de form ă,culoare,m ărime și grosime ; compararea grupelor de obiecte pentru
perceper ea și sesizarea raporturilor cantitative dintre acestea prin punerea în
coresponden ță(perechi) în limitele 1 -10(sunt tot at âtea,mai multe ,mai pu ține…) ;numerele
naturale și num ăratul în intervalul 1 -10; numeralul ordinal ; opera ții de adunare cu 1 unitate în
intervalul 1 -10; etc.Con ținuturile trebuie structurate în func ție de nivelul de v ârstă.
Domeniile experen țiale din cadrul curriculumului pentru învățământul pre școlar
sunt: domeniul estetic și creativ ; domeniul om și societate ; domeniul limbă și comunicare ;
domeniul științe ; domeniul psihomotric.Exist ă șase teme mari :Cine sunt/suntem? ; Când,cum
și de ce se întâmplă? ;Cum este ,a fost și va fi aici,pe P ământ? ; Cum planific ăm/organiz ăm o
activitate? ; Cu ce și cum exprim ăm ceea ce sim țim? ; Ce și cum vreau s ă fiu?
Domeniul științe cuprinde at ât abordarea domeniului matematic prin experien țe practice cât și
înțelegerea naturii .Este neces ar ca pre școlarul s ă utilizeze în activit ățile matematice jocuri în
care s ă foloseasc ă materi ale precum nispul ,apa, simularea unor cump ărături,etc. In acest mod
vor putea fi dezvoltate reprezent ările copiilor în ceea ce prive ște unele conc epte precum :
număr,mas ă,clasific ări ,descrieri cantitative. Domeniul trebuie s ă îi pună la dispozi ție șansa
de-a explora și diverse contexte ale altor componente curric ulare,cum ar fi reali zarea de
desene a unor forme geometrice ,scheme,cuantificarea unor rezultate,estimarea de costuri,etc.
Preșcolarii pot fi stimula ți să realizeze experimente ,s ă rezolve probleme,s ă caute solu ții,etc.