I. ASPECTELE TEORETICO -METODOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ … 10 [629714]
CUPRINS
ADNOTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
ANNOTATION ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
I. ASPECTELE TEORETICO -METODOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ …………………. 10
1.1 Abordări conceptuale cu privire la dezvoltarea regională ………………………….. ………………………….. 10
1.2 Consolidarea capacităților naționale în vederea dezvoltării regionale ………………………….. ………… 15
1.3 Dimensiunile dezvoltării regionale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 21
II. EXPERIENȚA DE IMPLEMENTARE A POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA MOLDOVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 29
2.1 Instrumente europene în domeniul dezvoltării destinate țărilor membre Uniunii Eur opene ……. 29
2.2 Oportunități de dezvoltare regională destinate statelor partenere ale Uniunii Europene …………. 35
2.3 Politica de dezvoltare regională în Republica Moldova ………………………….. ………………………….. …. 40
III. ROLUL RESURSELOR FINANCIAR E ÎN REALIZAREA PROIECTELOR DE DEZVOLTARE
REGIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 49
3.1 Proiectele de dezvoltare regională finanțate din surse naționale ………………………….. ………………… 49
3.2 Specificul realizării proiectelor din surse externe ………………………….. ………………………….. ………….. 55
3.3 Indicatori de succes realizați în urma implementării proiectelor din Regiunea de Dezvoltare
Nord ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 58
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 67
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 71
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 74
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII ………………………….. ………………………….. …………………… 91
3 ADNOTARE
la teza de master ”Eficientizarea utilizării resurselor de finanțare a proiectelor de dezvoltare
regională în Republica Moldova”, elaborată de masteranda Tatiana Gamarț, Chișinău, 2017
Teza este structurată din adnotare în limba română și limba engleză, l ista abrevierilor,
introducere, tr ei capitole, șase subcapitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe . Conținutul
lucrării este expus pe pagini de text de bază. Teza conține: 88 de pagini, 6 figuri, 1 diagramă , 5 tabele, 8
anexe. Bibliografia include 53 de titluri
Cuvintele cheie: dezvoltare regională, proiecte de dezvoltare regiona lă, politici regionale,
instrumente de dezvoltare, resurse de finanțare, fonduri, dezvoltare durabilă, Ministerul Dezvoltării
Regionale și Construcțiilor, Agenții de dezvoltare regională, parteneri de dezvoltare.
Domeniul de studiu al prezentei teze îl constituie resursele de finanțare a proiectelor de
dezvoltare regională în Republica Moldova.
Scopul și obiectivele cercetării constă în de a prezenta și de a analiza situația proiectele de
dezvoltarea regională impl ementate și de a scoate în evidență impactul resurselor financiare asupra
proiectelor de dezvoltare regională din sursele naționale și externe în Republica Moldova prin
identificarea indicatorilor de produs și rezultat atinși.
Realizarea scopului propus a impus rezolvarea următoarelor obiective sistematizarea informației
cu referire la multitudinea aspectelor teoretico -metodologice privind conceptul de dezvoltarea regională;
selectarea și prezentarea bunelor practici din U niunea Europeană privind politica d e dezvoltare regională
în scopul conștientizării necesității stringente de prioritizare a domeniului respectiv; identificarea
proiectele de dezvoltare regională implementate în regiunile de dezvoltare, cît și indicatorii de produs și
rezultat atinși la niv el de regiune.
Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în: selectarea și prezentarea bunelor
practici din UE privind politica de dezvoltare regională în scopul conștientizării necesității stringente de
prioritizare a domeniului respectiv; identificarea surselor de finanțarea a proiectelor de dezvoltare
regională;
Importanța teoretică a lucrării și valoarea aplicativă. Principalele concluzii ale tezei
contribuie atât la dezvoltarea percepției privind abordarea integrată în implementarea pol iticii de
dezvoltare regională pe tot teritoriul R epublicii Moldova , cât și la diversificarea orientărilor strategice în
acest domeniu.
Concluziile și recomandările elaborate pot fi folosite pentru optimizarea cadrului normativ, în
special pentru strategii , planuri și programe operaționale regionale
4 ANNOTATION
the master's thesis "Efficient use of resources for financing regional development projects in
Moldova" , prepared by the master Tatiana Gamart, Chisinau, 2017
The structure of the thesis: annotation s, list of abbreviations, introduction, three chapters, six
chapters, conclusions and recommendations, bibliography and appendices. The thesis is presented on
pages of main text. The thesis contains: 88 pages, 6 figures, 5 tables, 1 diagram, 8 appendic es. The
bibliog raphy includes 53 titles.
Keywords: regional development, regional development projects, regional policy, development
tools, financial resources, funds, Sustainable Development, Ministry of Regional Development and
Construction, Regional Development Agencie s, Development Partners.
Area of research of this thesis is the s the resources for financing regional development projects
in Moldova.
The purpose and objectives of the research is to present and analyze the situation of regional
development projects imp lemented and highlights the impact of financial resources on regional
development projects from national sources and foreign Moldova by identifying indicators of product and
result reached.
Achieve the proposed objective imposed solving the following obje ctives: systematization of
information with respect to various aspects of theoretical and methodological on the concept of regional
development; selection and presentation of best practices in EU regional development policy in order
awareness of the urgent need to prioritize the area in question; identify regional development projects
implemented in developing regions, as well as indicators of product and result achieved at regional level.
The novelty and scientific originality is the selection and presenta tion of the good practices in
EU of regional development policy in order to raise awareness of the urgent need to prioritize these areas;
identifying sources of funding for regional development projects; the importance of the paper and applied
value.
Theo retical significance and practical value of the work. The main conclusions of the thesis
will contribute to the development of perceptions on the integrated approach of the regional development
and implementing the regional development policy throughout th e country and diversifying the strategic
guidelines in this area.
Conclusions and recommendations developed can be used to optimize the regulatory framework,
especially for strategies, plans and regional operational programs.
5 LISTA ABREVIERILOR
ADR – Agenție de Dezvoltare Regională
ANRMAP – Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
APL – Autoritate Publică Locală
BNS – Biroul Național de Statistică
BS – Bugetul de Stat
CIPS – Comitetului Interministerial de Plan ificare Strategică
CNCDR – Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale
CRD – Consiliul Regional pentru Dezvoltare
DR – Dezvoltare Regională
DUP – Documentul Unic de Program
EI – Evaluare Intermediară
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
FNDR – Fondul Național de Dezvoltare Regională
GIZ – Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei
MDRC – Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor
ME – Ministerul Economiei
PDI – Planul de Dezvoltare Instituțională
POR – Plan Operațional Regional
PRS – Programul Regional Sectorial
RDN – Regiunea de Dezvoltare Nord
SDR – Strategia de Dezvoltare Regională
SDRN – Strategia de Dezvoltare Regională Nord
SND – Strategia Națională de Dezvoltare
SNDR – Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională
UE – Uniunea Europeană
6 INTRODUCERE
Actualitatea temei cercetate este asigurată prin prisma problematicilor abordate, dat fiind nivelul de
dezvoltare a politicii regionale, precum și a provocărilor cărora sunt supuși actori de toa te nivelele
implicați în implementarea politicilor de dezvoltare regională ale Guvernului R epublicii Moldova .
În momentul de față, conceptul de știința regională devine un subiect de maximă actualitate care se
dezvoltă accelerat. Dezvoltarea politicii regi onale este una din cerințele de bază ale integrării europene,
întrucât aceasta reprezintă o politică cheie a Uniunii Europene. Politica regională constituie unul dintre
capitolele de negociere a aderării statelor candidate la UE, iar concluderea cu succes a negocierilor în
acest domeniu rezultă în accesul la fonduri structurale impunătoare.
Astfel, politica de dezvoltare regională în ultimele decenii ocupă o poziție tot mai importantă pe lista
factorilor dezvoltării economice și sociale a spațiului european , regăsindu -se pe agendele guvernelor, ale
autorităților centrale și locale, ale partidelor politice și ale societății civile.
Dezvoltarea regională în Republica Moldova se articulează în contextul instituționalizării relațiilor cu
Uniunea Europeană. Proce sul de extindere al Uniunii Europene spre țările din Europa Centrală și de Est
constituie o mare provocare atît în ceea ce privește procesul decizional al Uniunii.
Cel mai important argument în favoarea unei politici regionale a UE este necesitatea de a a vea un
instrument prin intermediul căruia beneficiile rezultate din integrarea economică să fie resimțite pe tot
cuprinsul Uniunii Europene.
Procesul de dezvoltare regională în Republica Moldova, a fost pus în aplicare în anul 2010, și
reprezintă o nouă po litică de soluționare a problemelor, accentul fiind pus pe abordarea regională a
problemelor menționate.
Gradul de investigare a temei. Deși politica de dezvoltare regională este un domeniu relativ recent
de reglementare și implementare în Republica Moldov a, analiza literaturii din domeniul dezvoltării
regionale ne -a demonstrat faptul că problematica dezvoltării regionale nu reprezintă obiectul studiilor
științifice ale cercetătorilor autohtoni, astfel încît cercetătorii străini sunt mult mai interesați de subiectul
respectiv.
Lucrarea de față se fundamentează pe o largă consultare a literaturii de specialitate în domeniu,
începând cu tratatele, documentelor oficiale și publicațiilor instituțiilor, agențiilor și organismelor UE,
Jurnal Oficial al Uniunii Eur opene, EUR -Lex – baza de date care permite consultarea on -line a tratatelor,
legislației în vigoare, seriile de documente ale Comisiei Europene, alte site -uri legislative al e UE și ale
statelor membre, culegerile documentele oficiale și publicațiilor insti tuțiilor, agențiilor de stat. O
categorie aparte care a făcut obiectul recomandării o reprezintă site -urile dedicate politicii de dezvoltarea
regională a UE și cele naționale, cele mai importante în acest sens fiind:
7 http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/ , http://epp.eurostat.ec.europa.eu/ ,
http://www.consilium.europa.eu/ , http://mdrc.gov.md/ , http://adrnord.md/ , http://adrcentru.md/ ,
http://adrsud.md/ .
Totuși, există o serie de experți din Republica Moldova care au elaborat o serie de studii relevante în
procesul de cercetare a tematicii dezvoltării regionale. Astfel putem menționa studiul dlui Mihail
Roșcovan „Dezvoltarea regională: Republica Moldova vi s-a-vis de Europa” în care sunt elucidate
aspectele specifice ale politicii de dezvoltare regională și ale instituțiilor care fac posibilă implementarea
acestei politici în statele Uniunii Europene.
Sunt relevate în acest sens și studiile elaborate de Ion Osoianu, „Rolurile instituțiilor de dezvoltare
regională și relațiile dintre ele” și Natalia Catrinescu, „Rolul ministerelor și altor autorități administrative
centrale în implementarea politicilor de dezvoltare regională”.
Cele menționate mai sus au dete rminat alegerea acestei teme de cercetare.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta și de a analiza situația proiectele de dezvoltarea regională
implementate și de a scoate în evidență impactul resurselor financiare asupra proiectelor de dezvoltare
region ală din sursele naționale și externe în Republica Moldova prin identificarea indicatorilor de produs
și rezultat atinși.
Pentru realizarea scopului, ne -am propus un șir de obiective generale și specifice – dintre care, mai
importante, menționăm următoarele :
– cercetarea și precizarea abordări conceptuale și teorii ale dezvoltării regionale;
– identificarea recomandărilor în scopul dezvolării capacităților în dezvoltarea regională;
– prezentarea dimensiunile dezvoltării regionale;
– analiza experienței Uniunii Europ ene în domeniul politicilor de dezvoltare regională;
– identificarea instrumentelor europene în domeniul dezvoltării regionale destinate țărilor membri UE;
– examinarea oportunităților de dezvoltare regională destinate statelor partenere ale UE;
– evidențierea p oliticii de dezvoltare regională în RM;
– evaluarea cadrului legal și instituțional al dezvoltării regionale în U uniun ia Europeană și Republica
Moldova ;
– identificarea principiilor, obiectivelor și instrumentelor politicii de dezvoltare regională în Republica
Moldova și Uniunea Europeană;
– scoaterea în evidență a proiectelor de dezvoltare regională în cele 3 Regiuni de Dezvoltare din RM,
în special cele implementate în RDN finanțate atît din sursele FNDR cît și alte surse externe;
– identificarea indicatorilor de succes realizați în urma implementării proiectelor din RDN.
8 Baza metodologică a tezei. În procesul de elaborare a tezei au fost folosite metode calitative, studiul
de caz, metoda observației, metoda statistică (tabelară și grafică și comparației), meto da de cercetare
exploratorie, analiza documentelor, consultarea surselor oficiale (a surselor bibliografice, a Legislației în
domeniu) , lucrările experților străini, materialele organizațiilor internaționale .
Metoda exploratorie a fost utilizată în veder ea obținerii unor date în ceea ce privește conceptul de
proiect și cel al procesului dezvoltării regionale. În acest sens, au fost analizate principalele documente,
publicații care au avut ca obiect de referință dezvoltarea regională prin implementarea pro iectelor
investiționale.
Prezentarea procesului dezvoltării regionale, a rolului autorităților locale în crearea și funcționarea
unui cadru al dezvol tării locale s -au realizat apelâ nd la metoda descriptivă.
Metoda studiului de caz și metoda analizei comp arative au fost folosite în cazul analizei proiectelor
de dezvoltare implementate în cele 3 regiuni din RM și identificarea indicatorilor de produs și rezultat
obținuți în urma implementării acestora, avînd ca punct de plecare similitudinea existentă între
obiectivele dezvoltării regionale și obiectivele cooperării internaționale.
Noutatea științifică a rezultatelor obținute. Analiza eficientizării utilizării resurselor de finanțare
aproiectelor de dezvoltare regională în Republlica Moldova. În aportul știi nțific al studiului nostru pot fi
încadrate următoarele puncte:
Sistematizarea informației cu referire la multitudinea aspectelor teoretico -metodologi ce privind
conceptul de dezvoltarea regională ;
Selectarea și prezentarea bunelor practici din UE privind p olitica de dezvoltare regională în scopul
conștientizării necesității stringente de prioritizare a domeniului respectiv;
Identifica rea proiectele de dezvoltare regională implementate în regiunile de dezvoltare, cît și
indicatorii de produs și rezultat atin și la nivel de regiune.
Concluziile și recomandările elaborate pot fi folosite pentru optimizarea cadrului normativ, în special
pentru strategii, planuri și programe operaționale regionale.
Volumul și structura tezei. Structură lucră rii dată include: Adnot are în limba română și limba
engleză, l ista abrevierilor, introducere, trei capitole, șase subcapitole, concluzii și recomandări,
bibliografie și anexe. Conținutul lucrării este expus pe pagini de text de bază.
În capitol I ”Aspectele teoretico -metodologi ce privind dezvoltarea regională” se examinează diferite
abordări conceptuale și delimitări naționale cu privire la dezvoltare regională. De asemenea, se analizează
dimensiunile dezvoltării regionale.
În cel de -al doilea capitol ”Experiența de implementare a politicilor de dezvoltare regională în
Uniunea Europeană și Republica Moldova” se axează pe o analiză amplă a cadrului legal -normativ și
instituțional, precum și aspecte legate de experiența țărilor Uniunii Europene și oportunitățile în parcursul
dezvol tării regionale destinate statelor partenere.
9 În capitolul III ”Rolul resurselor financiare în realizarea proiectelor de dezvoltare regională în
Republica Moldova” sunt prezentate mecanisme și instrumente pentru atingerea obiectivelor stabilite în
documente le de planificare strategică, precum și rezultat realizați în urma implementării proiectelor de
dezvoltare regională în Republica Moldova și în special în Regiunea de Dezvoltare Nord .
În Concluzii și Recomandări sunt sistematizate concluziile și recomandăr ile practice elaborate în
baza rezultatelor investigațiilor efectuate, care au drept scop îmbunătățirea procesului implementării
politicii de dezvoltare regională în Republica Moldova prin consolidarea capacităților actorilor implicați
în acest proces.
10 I. ASPECTELE TEORETICO -METODOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ
1.1 Abordări conceptuale cu privire la dezvoltarea regională
Diferențele mari între state membre și regiuni au existat de la începutul procesului de integrare
europeană și s -au agravat cu fiec are extindere. Conceptul dezvoltării regionale a apărut în cadrul UE
fiind indisolubil legat de crearea Pieței Unice. Funcționarea acesteia în condiții de maximă
competitivitate nu putea avea loc în condițiile unor dezechilibre pronunțate între diversele r egiuni ale
spațiului integrat. Așadar, procesul de adîncire a integrării prin desăvîrșirea pieței unice, a uniunii
monetare și economice, a determinat un răspuns la nivel comunitar pentru a face posibilă adaptarea
tuturor regiunilor la noile provocări econ omice și, implicit, la noile condiții socio -economice.
Denumirea conceptului de regiune vine de la cuvântul „regere” care înseamnă a stăpâni, a diviza. E.
Reclus îl definea ca un spațiu care servește ca bază pentru divizarea administrativa a statelor -națiuni.
Plecând de la regiunile naturale, la regiunile omogene, istorice, culturale, s -a ajuns la regiunea
funcțională, inclusă ulterior în teoria spațială și în dezvoltarea regională, inclusiv creșterea economică.
Conceptul de regiune implică două aspecte ma jore: primul poate fi definirea și delimitarea unui teritoriu
după anumite criterii, iar al doilea un anumit nivel administrativ sub -statal.
În textele internaționale oficiale ale Uniunii Europene și ale Organizației pentru Cooperare și
Dezvoltare Economic ă, referitor la politica regională se folosește, pentru înlăturarea echivocului,
termenul general de “dezvoltare regională”, apreciindu -se că acesta “acoperă” în sens larg coordonatele
politicii regionale.
Politica de dezvoltare regională se transpune în practica economico -socială prin intermediul
planificării regionale. Activitatea de planificare regională se concretizează în planurile și programele de
dezvoltare economico -socială regională la nivelul național care include și profilul regional, precum și la
nivelul fiecărei regiuni în parte.
Prin regiune se poate înțelege și un anumit teritoriu care nu se suprapune cu zona delimitată după
criterii administrative, în delimitarea ei intervenind alte criterii precum: gradul de dezvoltare socio –
economică, int eresul pe care -l prezintă pentru ansamblul socio -economic un anumit tip de activitate
economică sau socială, criterii de ordin geografic, cultural, social, etnografic. Alături de regiune, în
știința regională se folosesc și termeni, precum „arie” și „zonă” .
Pentru prima dată, conceptul de politică regională apare în Tratatul de la Roma, semnat în 1957, care
enunța în art.235: ”preocuparea țărilor membre de a întări unitatea economiilor lor și de a asigura o
dezvoltare armonioasă, reducând decalajele dintre regiuni și întârzierile din partea celor mai puțin
favorizate”.
Așa dar, cercetările în domeniu sunt indentificate cinci perioade ale evoluției conceptului de
dezvoltare regională în europa. Perioadele respective diferă unele de altele datorită obiectivelo r formulate
de către instituțiile responsabile de coordonare și prin instrumentele și măsurile de realizare a acestora.
11 În prima perioadă, care a început cu odată cu semnarea Tratatului de la Roma (1957), când cele 6
țări semnatare (Belgia, Franța, Germani a, Italia, Luxemburg, Olanda) au căzut de acord asupra nevoii
reducerii diferențelor existente între diferitele regiuni și sprijinirii celor mai puțin favorizate, în scopul
realizării unei economii comunitare solide și unitare.
Această nevoie a fost concr etizată în 1958 [53], prin înființarea Fondului Social European (FSE) ca
principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe îmbunătățirea modului în care
funcționează piața muncii în diferite țări și pe re -integrarea șomerilor pe piața m uncii.
În 1962 a fost înființat Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), în scopul
finanțării politicii agricole comune și pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale și îmbunătățirea
structurilor agricole.
Începutul celei de -a doua perioade anul (1975) în are este creat unui al treilea fond – Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu scopul de a redistribui o parte a contribuțiilor bugetare ale
Statelor Membre către regiunile cele mai sărace ale comunității, în vederea sprijinirii dezvoltării lor
economice. Astfel, FEDR redistribuie bugetul comunitar în investiții productive (pentru crearea și
menținerea unor locuri de muncă durabile) și în investiții în infrastructură. La începutul anilor `80,
politicile naționale cent ralizarte au începtu să -și piardă din popularitate, cauzele principale fiind:
– creșterea nivelului comerțului între state;
– eficiența slabă a programelor naționale de dezvoltare;
– dezvoltarea unei politici de dezvoltare regională europeană și
– finanțarea prog ramelor de dezvoltare regională din Fondurile Structurale Europene.
Deasemeanea, în acestă perioadă se observă o schimbare fundamentală și în instrumentele folosite
prin trecerea de la stimulente fiscale la stimulente financiare. Unde obiectivul principal al dezvoltării
regionale era asigurarea competitivității firmelor și sectoarelor. Elaborarea și implementarea unei politici
dd devoltare regională la nivel europen, era condiționată de nevoia de coordonare a eforturilor de
dezvoltare a regiunilor slab dezv oltate din Comunitatea Europeană.
A treia perioadă demarează cu un moment important în dezvoltarea politicii regionale este
reprezentat de adoptarea Adoptarea Actului Unic, în 1986, a declanșat un proces definire mai clară a
obiectivelor, instrumentelor și principiilor de dezvoltare regională. Aceste modificări au restabilit
discuțiile legate de asigurarea coeziunii sociale și economice din Comuintate. Prin Actul Unic European,
se introduce conceptul de coeziune economică – adică a eliminării diferențelor e conomice existente la
nivelul diferitelor regiuni – și se crează premisele unei politici de coeziune economică și socială ca
politică de sine stătătoare și avînd drept scop facilitarea aderării la piața unică europeană a țărilor din
sudul Europei. În acela și an, aderă la Comunitatea Europeană Spania și Portugalia.
În februarie 1988, Consiliul European de la Bruxelles extinde operațiunea fondurilor de solidaritate,
reprezentate de fondurile menționate anterior și numite acum Fonduri structurale – mai precis crește
12 considerabil alocațiile acestora din bugetul comunitar, ca urmare au fost reviziunite organizarea și
prioritățile Fondurilor Structurale Europene. Unul dintre principalele rezultate a fost acela de susținere
politică a principiului de coeziune, Rezu ltatul acestei schimbări a fost o dublare, în șase ani, a bugetului
destinat finanțării programelor de dezvoltare regională din sursele Fondurilor Structurale. În urma
reformei din 1988 au fost stabilite șase obiective specifice, și anume: dezvoltarea și a justarea obiectivelor
rămase în urmă; reconversia regiunilor grav afctate de declinul industrial; combaterea șomajului de lungă
drată; adaptarea forței de muncă la evoluția mutațiilor industriale; dezvoltarea zonelor rurale; dezvoltarea
și ajustarea struct urală a regiunilor cu o densitate a populației reduse. Astfel, este recunoscută și declarată
oficial importanța acestor instrumente pentru reducerea disparităților regionale la nivel comunitar.
A patra perioadă este remarcată de introducerea, prin ratific area Tratatului de la Maastricht în 1993,
unde s -a procedat la o nouă reformă a politicii regionale care viza creiterile de eligibilitate a proiectelor
pentru a beneficia de finanțarea europeană. Totodată, problema coeziunii economice și sociale apare din
nou în agenda comunitară și devine unul dintre principalele obiective ale Uniunii, alături de uniunea
economică și monetară și de piața unică europeană. De asemenea, duce și la crearea unui nou fond –
Fondul de coeziune, ca parte a Fondului European de Dez voltare Regională, ce are drept scop sprijinirea
proiectelor din domeniului protecției mediului și infrastructurii de transport, de a întări coeziunea
economică și socială a regiunilor Comunității Europene prin asistarea țărilor membre mai puțin dezoltate
în participarea la uniinea economică și monetară. Asistența alocată din fond a permis Spaniei, Portugaliei,
Greciei și Irlandei să îndeplinească criteriul de convergență pentru participarea la uniunea economică și
monetară. În anul 1994 este înființat un n ou fond structural, al patrulea – Instrumentul Financiar de
Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind
pescuitul existente la acel moment. IFOP a fost creat în perspectiva extinderii UE către nor d, odată cu
aderarea Finlandei și Suediei în 1995. În același an devine activ și Comitetul Regiunilor – organ
consultativ înființat prin Tratatul de la Maastricht, cu rolul de a emite opinii în procesul de decizie și de a
sprijini Comisia Europeană în acti vitățile sale din sectorul dezvoltării regionale. Tratatul de la Amsterdam
(1997) confirmă importanța politicii de coeziune economică și socială și a reducerii diferențelor dintre
standardele de viață ale populației din diferite regiuni europene, accentuân d nevoia unei acțiuni
coroborate de reducere a șomajului.
În concordanță cu introducerea stimulentelor financiare, principalele instrumente de politici regionale
europene au devenit Fondurile Structurale europene. Domeniile care au fost stabilite în cadru l tratatului
suunt: coeziunea economică și socială, rețele transeuropene de infrastrucutră, sănătate, educație și cultură.
În aceeași direcție se desfășoară și procesul de reformă a fondurilor structurale, început în 1999 care
viza: ameliorarea eficienței instrumentelor structurale prin concentrarea pe un număr mai mic de
obiective; clarificarea partajării responsabilitărților între părțile participante; menținerea nivelului bugetar
al coeziunii economice și sociale; extinderea eforturilor privind coeziunea regională în rîndul viitoarelor
13 tări membre. În urma summit -ului de la Berlin ”Agenda 2000”, din martie 1999 constituie începutul celei
de-a cincea perioadă din eveluția dezvoltării regionale europene, prin care sunt stabilite noile reguli de
funcționare a acestora. ”Agenda 2000” cuprinde principiile de referință ale politicilor europene pentru
perioada 2000 -2006. Reforma prevede creșterea concentrării asistenței comunitare prin aceste fonduri,
odată cu simplificarea și descentralizarea managementului lor. Cota maximă petru cheltuileli din
Fondurile Structurale a fost fixată la 0,46% din produsul intern brut al Uniunii Europne, suma din care se
susțin atât costurile pentru țările membre, cât și pentru cele în curs de aderare.
Un element de noutate adus de reformă îl reprezintă complementarea programului Phare cu alte două
instrumente de pre -aderare – ISPA (Instrumentul Structural pentru Pre -aderare) și SAPARD (Programul
Special pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), ce promovează dezvoltarea economică și socială a
țărilor candidate din Europa Centrală și de Est. Un nou (și ultim) instrument de solidaritate a fost creat în
2002, în urma inundațiilor majore suferite de țările Europei Centrale, cu scopul de a interveni în cazul
dezastrelor naturale majore și cu repercusiuni puternice asupra condițiilor de viață în regiunile afectate,
asupra mediului sau economiei acestora.
Ca să concluzionăm, politica de dezvoltare regională a devenit una din politicile cele mai importante
și cele mai complexe ale Uniunii Eur opene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de
reducere a disparităților economice și sociale existente între diferitele regiuni ale statelor membre,
Uniunea Europeană acționează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum c reșterea
economică și sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), transporturile, agricultura, dezvoltarea
urbană, protecția mediului, ocuparea și formarea profesională, educația.
O distribuire echitabilă sau existența unei percepții de distribuire echitabilă este unul din factorii
importanți de natură să motiveze și să justifice participarea statelor la scheme integraționiste, în caz
contrar, funcționalitatea structurii având puține șanse de reușită. Una dintre cele mai importante
consecințe ale dis funcționalităților generate de procesul repartiției se manifestă pe plan teritorial sub
forma dezechilibrelor regionale. Existența unor inegalități în dezvoltarea economică a diferitelor țări sau
în cadrul aceleiași țări, între diferitele sale regiuni, rep rezintă o realitate acceptată, explicată și pe cale de
a fi, cel puțin parțial, remediată. În ceea ce privește dezvoltarea regională, strict conceptual, în teoria
economic contemporană a existat de multe ori tendința unei separații nete între micro și macr oeconomie.
Problemele comportamentului consumatorilor individuali sau al firmelor și interacțiunea lor pe piață au
fost deseori tratate izolat de comportamentul agregatelor macroeconomice și de funcționarea economică
ca întreg. Obiectivul propus a fost ace la de a înțelege și de a caracteriza procesele de creștere la nivelul
regiunilor
În cadrul primelor modele de investiții regionale, resursele erau orientate spre proiecte majore de
infrastructură, cum ar fi rețelele de transport și facilitățile comunitare. Angajamentul Uniunii Europene
14 reprezenta finanțarea proiectelor la niveluri mai înalte decât regiunile denotă o demonstrație practică a
solidarității în construirea Uniunii Europene.
Aceste proiecte au fost finanțate preponderent într -un cadru național și nu a existat o viziune la nivel
de comunitate cu referire la problemele regionale și, de aceea, nu a existat de fapt nici o politică
regională.
După aceasta, a început să se recunoască faptul că politicile trebuie să fie de o natură mai
cuprinzătoare pent ru a promova creșterea economică și oportunități de angajare durabile în regiunile mai
puțin dezvoltate. Infrastructura a rămas importantă în continuare, însă a existat și necesitatea de a investi
în cercetări, inovații, instruire, dezvoltarea marketingulu i etc.
Mai multe programe inovaționale au fost inițiate în acea perioadă. Aceasta a confirmat și
angajamentul UE de a investi în resurse umane prin instruiri și înțelegerea schimbării cerințelor pe piața
muncii în lumina dezvoltării tehnologice.
Pe parcurs ul anilor se conștientize tot mai mult necesitatea de a combate consecințele ecologice ale
creșterii economice. Politica de coeziune a trebuit să asigure coeziunea dintre generațiile prezente și
viitoare. Politicile regionale trebuiau să asigure compatibil itatea creșterii producției și oportunităților de
angajare cu protecția mediului ambiant și responsabilizarea directă a agenților economici și altor actori
economici pentru daunele cauzate. Astfel, principiul “poluatorul plătește” a fost inclus în legislaț ie și în
condițiile care reglementează oferirea sprijinului fi nanciar în cadrul programelor regionale ale UE.
Aceste perioade au reprezentat când, după o perioadă lungă de restructurări economice, disparitățile
sociale între diferite grupuri de populație au devenit și mai evidente, cu efecte negative în special asupra
grupurilor marginalizate. Pentru a nu submina obiectivul coeziunii a apărut necesitatea de a aborda
problema excluderii sociale. Drept rezultat, politica regională a fost ajustată pentru a re cunoaște faptul că
accesul neomogen la oportunități riscă să submineze procesul de creștere. Factorii europeni de decizie
politică au adoptat legislație menită să soluționeze problemele economice și sociale, cu scopul de a
asigura o utilizare mai efi cient ă a resurselor fi nanciare și a ajuta UE să facă față diversității largi de
circumstanțe economice și sociale după extindere.
Programele integrate au generat creșterea și dezvoltarea unor abilități noi, încercând în același timp
să implice comunitățile, să le protejeze și să le îmbunătățească mediul de rai.
15 1.2 Consolidarea capacităților naționale în vederea dezvoltării regionale
Politica regională are un rol tot mai important în susținerea Europei, aceasta reprezintă principala
politică de investiții a U E și pune serios accentul pe sectoarele și priopritățile care vor contribui la
restabilirea creșterii economice, sociale și competitivității în statele membre. Dezvoltarea regională este
un imperativ asumat al RM, iar Guvernul Republicii Moldova și -a confi rmat angajamentul ferm pentru
distribuirea echitabilă a șanselor de dezvoltare pe întreg teritoriul țării. Acest lucru este confirmat atît la
nivel legislativ, prin Legea nr. 438 -XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în RM, cît și la
nivelul pla nificării strategice.
Necesitatea introducerii unei dimensiuni manageriale, a profesionalismului în domeniu dezvoltării
regionale este motivată și de dorința țării noastre de a se alinia standardelor europene, în vederea
integrării în U.E.
Pornind de la p remiza că o integrare a regiunilor este mai eficientă și mai realistă decât integrarea la
nivel național, Republica Moldova trebuie să valorifice această oportunitate, adaptându -și capacitățile
instituționale, mobilizând factorii politici, coordonând nivel ele de decizie, și nu în ultimul rând încurajând
participarea și implicarea civică.
Dezvoltarea regională, depinde astfel direct de acești factori. Experiența U.E. în domeniul politic ilor
de dezvoltare regională este destul de vastă, începând încă de la c rearea Comunității Europene în 1957. În
ceea ce ne privește, suntem abia la patru ani din momentul inițierii implementării Legii privind
dezvoltarea regională.
Valorificarea experienței UE ale RM poate fi realizată în două direcții:
1. îmbunătățirea procesul ui de elaborare și implementare a politicii de dezvoltare regională prin
preluarea și ajustarea unor instrumente și mecanisme de planificare și implementare a dezvoltării
regionale (lecții învățate din experiența UE, care poate fi o inspirație pentru RM);
2. accesarea resurselor financiare oferite de Programele Operaționale în cadrul cărora RM este
eligibilă.
Regionalizarea în vederea aderării la UE reprezintă un subiect corect politic, fiind una din condițiile
obligatorii. Pentru țările candidate la UE, reorg anizarea teritorială în regiuni reprezintă unul dintre
standardele europene care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la fondurile structurale. O treime din
fondurile UE sunt alocate politicii regionale, prin aceasta UE sprijină regiunile care se încadr ează în
anumite standarde statistice. Politicile regionale reprezintă un proces sau un ansamblu de procese în care
teritoriile, provinciile și comunitățile locale se definesc în raport cu puterile centrale ale statului. În cazul
unei evoluții pozitive a R epublicii Moldova în sensul integrării europene, examenul final de aderare poate
fi susținut cu succes doar cu condiția existenței unor regiuni puternice, astfel încît acestea vor trebui să -și
demonstreze viabilitatea.
16 În Europa de azi, conceptul de bază p e care se construiește teoria dezvoltării teritoriale este
coeziunea economică și socială a dezvoltării. Acesta se traduce, în conținutul strategiilor de amenajare a
teritoriului, într -un principiu fundamental, și anume dezvoltarea economică și socială tre buie să se bazeze
pe o structură spațială echilibrată.
Pașii mărunți pe care i -a întreprins Republica Moldova în acest domeniu se poate ușor de caracterizat
cu expresia clasică „un pas înainte doi înapoi”. La finele anului 1998, este legiferat un nou sis tem de
organizare administrativ -teritorială – 9 județe, mun. Chișinău, Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia și
localitățile din stînga Nistrului. Pînă la această dată nu se poate vorbi de o dezvoltare regională deoarece,
raioanele, fiind unități administr ativ-teritoriale situate la un nivel imediat inferior statului erau prea mici
pentru a fi considerate regiuni. Ele de fapt nici nu fuseseră concepute ca regiuni, ci mai degrabă ca centre
decizionale concentrate a vechiului sistem de conducere. Din momentul adoptării acestei legi (în prezent
abrogată ), se înregistra un vizibil progres în vederea sporirii atribuțiilor acordate autorităților publice
locale și regionale, creșterea numărului de populație aplicat fiecărei unități teritorial -administrative
convenț ionale și scăderii numărului de colectivități calificate de a reprezenta un anumit nivel public
regional de administrare.
În contextul transformărilor actuale la nivel de regionalizare în RM, lucrurile sunt orientate spre
consolidarea capacităților instit uționale. Acest fapt în special este orientat spre întemeierea și facilitarea
bunei funcționalități a Agențiilor de Dezvoltare Regională create în conformitate cu prevederile legii
privind dezvoltarea regională . Tot prin aceasta teritoriul ță rii este împăr țit în șase regiuni – Regiunea de
Dezvoltare Nord, Regiunea de Dezvoltare Centru, Regiunea de Dezvoltare Sud, Unitatea Teritorială
Autonomă Găgăuzia, Municipiul Chișinău, Unitatea Administrativ -teritorială din Stînga Nistrului
(Transnistria) (vezi anexa 5).
Luând în considerație pașii mărunți pe care i -a făcut Republica Moldova în acest sens mai întâi de
toate definirea regiunilor și apoi determinarea obiectivelor de dezvoltare regională, impune necesitatea
efectuării unor studii în complex a abordării regi onale și cooperării transfrontaliere.
Politica de dezvoltare regională în RM a fost elaborată în conformitate cu tendințele și prevederile
directivelor europene care au ca obiectiv reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale majore
dintre re giunile Europei. În acest context, Uniunea Europeană a susținut această abordare a dezvoltării
regionale începînd cu 1999. Politica dezvoltării regionale s -a bazat în mare parte pe preocupările interne,
cum ar fi disparitățile în mod special (între municip iul Chișinău și municipiul Bălți și restul țării; între
zonele urbane și cele rurale, precum și zonele sau localitățile marginalizate ).
În acest context, se impune dezvoltarea și consol idarea întregului ansamblu de activități în domeniul
dezvoltării regio nale.
Potrivit principiului autonomiei locale, regiunile, prin autoritățile administrației publice organizate la
nivelul acestora, au dreptul și capacitatea efectivă de a rezolva și gestiona, în nume propriu și sub
17 responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în interesul colectivităților regionale pe care
le reprezintă.
Autonomia regională este administrativă și se exercită numai în cadrul constituțional și legal din
fiecare stat. Prin urmare, autonomia regională bazată pe alte criterii , cum ar fi cele etnice, rasiale,
confes ionale, politice, etc, este exclusă. Autonomia regională nu trebuie să aducă atingere suveranității
statului și integrității teritoriale a acestuia.
Raporturile dintre stat și regiune trebuie să se bazeze pe loialita te, cooperare și solidaritate. Statul nu
trebuie să prejudicieze sau să limiteze autonomia regională, dar nici regiunii nu -i este îngăduit să
știrbească autoritatea statului. În exercitarea competențelor conferite de lege, regiunile și autoritățile
adminis trației locale trebuie să asigure condițiile pentru o cooperare eficientă și reciproc avantajoasă.
În același timp, dezvoltarea regională și descentralizarea sunt politici inter -relaționale. Pe de o parte,
politicile de dezvoltare regională vor beneficia direct în urma procesului de descentralizare realizat cu
succes, deoarece va fi facilitată participarea autorităților locale la planificarea regională, elaborarea
proiectelor, cofinanțarea lor, asigurînd un management eficient al fondur ilor utilizate. Pe d e altă parte,
autoritățile locale și cetățenii pot beneficia de politicile regionale, dacă ele reflectă prioritățile lor și
conduc la îmbunătățirea serviciilor și creșterea calității vieții.
Abilitatea autorităților publice locale de a participa efectiv l a dezvoltarea și implementarea
proie ctelor regionale necesită creșterea capacităților lor și acordarea autonomiei în adoptarea deciziilor la
nivel regional.
Strategia Europa 2020 a UE stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la nivelul UE
pentru perioada 2014 -2020. Europa 2020 are ca obiectiv dezvoltarea unei economii inteligente, durabile
și favorabile incluziunii la nivelul UE, prin stabilirea de priorități care să încurajeze Statele Membre să
atingă niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune economică și socială.
Pentru a atinge aceste ținte, UE a stabilit cinci obiective ambițioase, după cum urmează:
ocuparea forței de muncă;
cercetare, dezvoltare și inovare;
schimbările climatice și energie;
educație;
sărăcie și excluziune socială.
Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre și -au stabilit propriile ținte la nivel național și
au definit direcțiile și măsurile strategice necesare pentru atingerea acestora.
Politica dezvoltării regionale este core lată cu politica de extindere a UE. Caracterul complex al
politicii de dezvoltare regională este subliniat și de modul în care acesta integrează trei dintre obiectivele
prioritare ale UE: coeziunea economică și socială, extinderea aplicării principiului su bsidiarității și
dezvoltarea durabilă.
18 Politica regională a UE este o politică de investiții, care își propune să susțină competitivitatea și
creșterea economică, îmbunătățirea calității vieții, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea durabilă, care
contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
În acest context, în proiectul SNDR 20 16-2020 sunt prevăzute activități de fortificare a capacităților
autor itățile locale ca ele să devină parteneri efectivi atît în procesul de planificare stra tegică, cît și în
exercitarea atribuțiilor de implementare a proiectelor finanțate din fondurile naționale și internaționale.
De asemenea, Strategia prevede consolidarea capacităților Agenției de Dezvoltare Regională, în special,
în ceea ce se referă la ro lul de facilitator de programare, monitorizare și evaluare a implementării
planurilor operați onale regionale.
Astfel autorității de implementare a politicii de dezvoltare regională îi revine rolul de coordonare
a interacțiunii organelor centrale de specia litate ale administrației publice și autorităților administrației
publice locale în vederea consolidării oportunităților financiare, instituționale și umane pentru
dezvoltarea social -economică a regiunilor.
Multe acțiuni ale guvernului, au un anumit impac t la nivel local și regional. În multe țări, probl emele
privind dezvoltarea regională au obținut un profil instituționalizat și de programare multi -anuală atunci
când guvernele au recunoscut că politicile din trecut nu au reușit să reducă semnificativ disc repanțele
regionale.
Referirea la aspectele problematice ale politicii de dezvoltare regională trebuie să se facă ținând cont
de dinamismul accentuat al politicilor comunitare în ultimii ani și de provocarea fără precedent a aderării
unui grup larg de țări candidate.
Pînă în prezent, politica de dezvoltare regională nu a fost percepută ca o politică de coeziune social –
economică pentru RM. Totuși aceasta transpune obiectivele, practicile și modalitățile politicii europene
de coeziune economică și socială și a dezvoltării regionale ajustate necesităților țării. Pe parcursul
implementării Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (2010 -2012) acest aspect s -a reflectat în
planificarea Programelor Pilot ale Dezvoltării Regionale Europene (PPDRE), lansate în 20 11 și care au
fost inițiate în toate țările din cadrul Programului de Vecinătate al UE, inclusiv Republica Moldova.
În scopul implementării reformelor și a aprofundării relațiilor dintre UE și RM, beneficiem de
Politica Europeană de Vecinătate și Partener iat. În același timp, Instrumentul European de Vecinătate și
Parteneriat (IEVP) are ca scop susținerea țărilor partenere în procesul de implementare a reformelor
pentru domeniile: dezvoltarea regională, dezvoltarea rurală și agricultură.
Cadrul strategic al Dezvoltării regionale este determinat de o serie de politici care stabilesc direcțiile
strategice:
Strategia Națională de Dezvoltare (SND) pentru anii 2012 -2020 identifică dezvoltarea regională
drept unul din cele cinci priorități naționale și exprimă r esponsabilitatea asumată de Guvern la
implementarea politicilor de stat în domeniul dezvoltării regionale.
19 Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR) este principalul document sectorial de
planificare a politicii regionale administrate de către Min isterul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.
Strategia de Dezvoltare Regională NORD (SDRN) reprezintă un document de politici publice care
are în vizor etapa de dezvoltare pe termen mediu a regiunii .
Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare reg ionala sunt următoarele:
Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării echilibrate, prin
recuperarea accelerată a întîrzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor condiții
istorice, geografice, economice, soc iale, politice, și preîntîmpinarea producerii de noi dezechilibre;
Corelarea politicilor și activităților sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor, prin stimularea
inițiativelor și prin valorificarea resurselor locale și regionale, în scopul dezvolt ării economico -sociale
durabile și al dezvoltării culturale a acestora;
Stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, a celei transfrontaliere, inclusiv în
cadrul euroregiunilor, precum și participarea regiunilor de dezvoltare la structu rile și organizațiile
europene care promovează dezvoltarea economică și instituțională a acestora, în scopul realizării unor
proiecte de interes comun.
Strategiile de dezvoltare regională în RM au fost elaborate de către experți în d omeniu în baza unui
model unic , care a permis analiza particularităților de dezvoltare a fiecărei regiuni și identificarea
priorităților și mecanismelor de suport a dezvoltării regiunii .
În perspectiva de integrare europeană a țării, dezvoltarea regională se regăsește în Planul de Acțiuni
RM-UE la compartimentul „Dezvoltarea rurală și regională”.
De asemenea, în 2010 au fost lansate negocierile pentru semnarea Acordului de Asociere, titlul 6 al
căruia prevede stabilirea relațiilor în următoarele domenii: dezvoltare regională, co operare
transfrontalieră și regională. O atenție sporită este acordată dezvoltării zonelor defavorizate și cooperării
teritoriale cu scopul intensificării comunicării, schimbului de informații și a experienței între autoritățile
naționale, locale și societ atea civilă. Acordul conține prevederi conform cărora părțile vor intensifica și
asigura o coordonare și cooperare mai eficientă între țările și regiunile în cadrul Strategiei UE pentru
regiunea Dunării. În acest sens, eforturile sunt concentrate pe rețele de comunicații (infrastructură de
transport și rețele de energie), protecția mediului, a resurselor de apă, managementul riscurilor,
dezvoltarea social -economică (cultură, educație, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piața internă) și
îmbunătățirea sis temului de guvernare (capacitate instituțională și securitate internă).
În conformitate cu prevederile legale, proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea SNDR
2013 -2015, a fost examinat în cadrul ședinței Consiliului Național de Coordonare a D ezvoltării Regionale
din 29 octombrie 2012 și aprobat prin decizia nr.11/12. SNDR a fost elaborată în plină concordanță cu
scopurile și obiectivele Strategiei Naționale de Dezvoltare, precum și cu prevederile definite de alte
politici naționale și sectoria le. Strategia pune accentul pe încurajarea actorilor regionali și locali de a se
20 concentra asupra creării condițiilor pentru dezvoltarea economică în diferite sectoare, evitînd
concomitent, dispersarea exagerată a resurselor financiare și administrative.
Peisajul Europei actuale, privit separat de cadrul confruntărilor ideologice specific războiului rece, se
caracterizează prin schimbări de anvergură ce vizează construirea arhitecturii europene a mileniului trei.
O componentă importantă a strategiei integr ative a continentului o constituie intensificarea cooperării
transfrontaliere prin întărirea conceptelor de regionalizare și autonomie locală. In prezent, cooperarea
transfrontalieră reprezintă o pîrghie eficientă pentru rezolvarea problemelor de dezvoltar e social –
economică a regiunilor frontaliere ale țărilor limitrofe.
Republica Moldova, fiind un stat de dimensiuni relativ mici, are o bună parte din teritoriul său
amplasată in zone unde impactul transfrontalier este resimțit la nivelul vieții cotidiene, a l proiectelor de
dezvoltare locală și regională sau deciziilor po litice.
Totodată, cele mai multe decizii comune sunt luate prin consens și reflectă unghiurile de vedere ale
tuturor părților implicate. Mai mult, colaborarea și lucrul in grupuri comune la t oate fazele in elabor area
documentelor strategice transfrontaliere oferă o bază solidă pentru viitoarele eforturi in vederea definirii,
implementării și monitorizării programelor și proiectelor comune cu caracter vădit transfrontal ier și
rezultate concrete pentru partenerii implicați.
Cooperarea in interes comun favorizează dezvoltarea la un alt nivel a relațiilor de bună vecinătate,
culturale, științifice, economico -sociale etc. Acest fapt este apreciat la hotarele externe ale UE ca o
platformă pentru prom ovarea valorilor europene, principiilor pragmatismului in cadrul parteneriatelor și
furnizarea de stabilitate in tranziția spre o democrație autentică. UE susține prin programe și instrumente
de finanțare cooperarea transfrontalieră dintre regiuni amplasat e in vecinătate și determină un cadru
pragmatic de promovare a proiectelor cu impact in regiunile de frontieră (ex: îmbunătățirea
competitivit ății economice in regiunile de frontieră, rezolvarea in comun a problemelor de mediu,
încurajarea turism ului trans frontalier, promovarea dialogului intercultural etc.). De remarcat că
majoritatea necesităților comune ale comunităților din regiunile transfrontaliere pot fi acoperite cu aceste
instrumente europene de susținere financiară, care însă sunt oferite intr -o competiție deschisă a
proiectelor și doar dacă sunt realizate de parteneri de pe ambele părți ale frontierei.
Capacitățile de inițiere, elaborare, promovare și implementare a proiectelor de cooperare
transfrontalie ră sunt foarte slab dezvoltate î n Moldova. O altă cauză este insuficiența resurselor financiare
de la bugetele locale pentru finanțarea activităților de cooperare, accesul și posibilitățile r eduse la sursele
financiare externe.
21 1.3 Dimensiunile dezvoltării regionale
Există în prezent un cadru juri dic internațional pentru aplicarea în practică a preceptelor dezvoltării
durabile, de către statele Lumii. Convențiile internaționale stabilesc “obligații precise din partea statelor
și termene stricte de implementare privind schimbările climatice, conserv area biodiversității, protejarea
fondului forestier și zonelor umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informații
privind starea mediului și altele”
Știința regională identifică și expune principiile simple ale organizării spațiale, principii care
guvernează echilibrul și structurile organizatorice și care asigură eficiență, egalitate și bunăstare social
fiind singura care își propune să: „coreleze configurațiile spațiale cu proprietățile formale ale altor aspecte
ale vieții sociale” . Abordările din știința regională se caracterizează prin adoptarea unor metode și tehnici
riguroase, sistematice în analiza fenomenelor și proceselor în care spațiul, distanța, localizarea joacă un
rol important.
Pentru asigurarea unei dezvoltări regiona le durabile a țărilor membre, Uniunea Europeană a elaborat
Strategia Europa 2020, care cuprinde indicatori pentru o creștere înțeleaptă, durabilă și favorabilă
incluziunii sociale.
Dezvoltarea regională se bazează pe identificarea metodelor eficiente de ut ilizare a resurselor la nivel
local și regional, în vederea dezvoltării capacității de utilizare a factorilor de producție și asigurării unui
standard de viață cât mai ridicat al locuitorilor din arealul respectiv.
Realizarea dezvoltării economice la nivel ul regiunilor de dezvoltare înseamnă a ridica
competitivitatea economică în scopul îmbunătățirii viitorului economic al acestora. Dezvoltarea
economiei regionale și îmbunătățirea competitivității sunt cruciale, deoarece succesul regiunilor depinde
de adapt area lor la schimbările care au loc în mediul extern. Pornind de la această exemplificare putem să
dezvoltăm propria concepție în ceea ce privește dimensiunile dezvoltării regionale, care vor contribui la
exemplificarea complexității dezvoltării regionale.
Obiectivele și țintele de atins sunt monitorizate de Eurostat, prin indicatori specifici, publicați într -un
raport al Uniunii Europene, la fiecare doi ani. RM are propria sa Strategie Națională de Dezvoltare
Regională elaborată pentru anii 2016 -2020, pe b aza obiectivelor stabilite de Strategia Europa 2020.
Institutul Național de Statistică calculează indicatorii dezvoltării regionale durabile în Republica Moldova
atât la nivel național, cât și teritorial, pe baza metodologiilor armonizate cu cele ale Uniun ii Europene.
Indicatorii dezvoltării durabile la nivel național sunt calculați începând cu anul 2009, după angajamentul
politic de a respecta termenele stabilite pentru raportarea la Eurostat, din doi în doi ani. Indicatorii
dezvoltării durabile teritorial e sunt calculați începând din anul 2005. Acești indicatori sunt structurați pe
teme și subteme, respectând cerințele Eurostat. Indicatori specifici caracterizează durabilitatea dezvoltării
vizând dimensiunile economice, sociale, demografice și de mediu. Te mele exprimate în indicatorii
cantitativi ai dezvoltării durabile se referă la aspecte ale dezvoltării economice și sociale, conservarea și
22 gestiunea resurselor naturale, schimbări demografice, sănătatea publică, nivelul de trai al populației,
coeziunea so cială și teritorială. Buna guvernare este considerată o temă distinctă, dar reprezintă defapt o
condiție a asigurării îndeplinirii temelor enumerate. Datoria guvernanților de a asigura un trai decent
pentru populația țării pe care o conduc reprezintă angaj amentul lor de a respecta nu numai raportarea în
termenele stabilite, dar și progresul indicatorilor dezvoltării regionale durabile. Asigurarea continuității
unui trai decent pentru toți cetățenii țării reprezintă o sarcină complexă și responsabilă. Proces ul de
management al utilizării resurselor țării trebuie să fie responsabil pentru a asigura continuitatea lor și
pentru generațiile viitoare. Asigurarea de locuri de muncă nu numai populației prezente, dar și
generațiilor viitoare reprezintă succesul unei bune guvernări. Caracterul durabil al unei națiuni înseamnă
asigurarea pentru toți cetățenii săi a unui nivel de trai ridicat, locuri de muncă, salarii mai mari la nivelul
Uniunii Europene, accesul în mod echitabil și nediscriminatoriu la educație, sănătat e, la infrastructură,
locuințe decente, apă, un mediu înconjurător curat, protejat. Poluarea mediului este reglementă prin legi
specifice diferitelor activități economice.
În contextul creșterii populației și al consumului de resurse naturale, dezvoltarea durabilă este un
model de dezvoltare ce vizează echilibrul între creșterea economică, calitatea vieții și prezervarea
mediului pe termen mediu și lung, fără creșterea consumului de resurse naturale dincolo de capacitatea de
suportabilitate a Pământului. Ce a mai mai cunoscută și mai citată definiție generală a conceptului de
dezvoltare durabilă este cuprinsă în așa -numitul Raport Brundtland [5] al Comisiei Mondiale pentru
Mediu și Dezvoltare: “dezvoltarea durabilă este dezvoltarea ce satisface nevoile prezen tului, fără a
compromite capacitatea generațiilor viitoare de a -și satisface propriile nevoi. ”Termenul ‘capacitate’
înseamnă menținerea opțiunilor legate de producție și consum și se referă la tipurile generale de capital:
a) capital economic;
b) capital uman – cunoaștere, sănatate, securitate;
c) capital ecologic – resurse naturale regenerabile și neregenerabile;
d) capital social – cultură, instituții, norme sociale etc.
Cât privește termenul ‘nevoi’, acestea au o natură normativă și fac necesară stabil irea nevoilor de
bază ale umanității, relevante din punct de vedere uman și ecologic [5]. Caracteristicile esențiale ale
dezvoltării regionale durabile sunt: a) echitate, b) abordare pe termen lung și c) gândire sistemică [52].
Dezvoltarea regională durab ilă vizează eliminarea disparităților în accesul la resurse, atât pentru
comunitățile sărace ori marginalizate, cât și pentru generațiile viitoare, încercând să asigure fiecărei
națiuni oportunitatea de a se dezvolta conform propriilor valori sociale și cu lturale, făra a nega altor
națiuni ori generațiilor viitoare acest drept [17, p.8 ]. Echitatea implică așadar o distribuție justă a
costurilor și beneficiilor dezvoltării, atât între bogați și săraci, cât și între generații și națiuni. Abordarea
pe termen l ung înseamnă luarea în considerație a nevoilor generațiilor următoare și conceperea de
scenarii de dezvoltare echitabile, ce au ca bază resursele naturale limitate ale planetei. Gândirea sistemică
23 cheamă la înțelegerea interacțiunilor complexe dintre subsi stemele planetei, a efectelor de propagare
dintre local și global și a multiplelor interdependențe dintre mediu, economie și societate. Elementele
luate în considerare de modelul de dezvoltare durabilă sunt: a) interdependența globală a problemelor
ecologi ce, b) perspectiva pe termen lung privind consecințele poluării și diminuării resurselor naturale și
c) distincția între formele de capital și posibilitatea de a realiza substituiri între acestea [3].
Din punct de vedere economic, punctele -cheie ale dezvolt ării durabile sunt reprezentate de reducerea
poluării mediului și productivitatea resurselor naturale, adică mai multe bunuri și servicii pe unitatea de
natură consumată. Dimensiunea economică a problemelor de mediu are la origine două probleme -cheie a)
faptul că diferența dintre costurile sociale și cele private ale activităților economice în utilizarea resurselor
naturale nu se poate realiza în condiții de laissez -faire; și b) existența legăturilor dintre creșterea
economică și mediu [35], care prin natura conflictuala a efectelor trebuie rezolvată prin compromis de
cele mai multe ori. Regulile care leagă conceptele ecologice și economice în contextul dezvoltării
durabile sunt [4, p.22 -36]: – rata de explotare a resurselor regenerabile trebuie să fie egală c u cea a
regenerării acestora; – rata de generare a deșeurilor trebuie să egaleze capacitatea de absorbție a
ecosistemului în care deșeurile sunt depozitate; – resursele neregenerabile trebuie exploatate în mod
durabil, adică rata lor de consum nu trebuie să depășească rata de de substituție a lor prin resurse
regenerabile. Obiectivul central al dimensiunii sociale a dezvoltării durabile este distribuția justă a
oportunităților între generații. Un nivel ridicat al ocupării și locuri de muncă de calitate rep rezintă
legătura dintre dimensiunea economică și socială a dezvoltării durabile și se poate cuantifica prin PIB și
nivelul ocupării, ca indicatori macroeconomici primari, dar și prin indicele stării de sănătate a populației –
privită ca rezervor de forță d e muncă pe termen lung. Fluxurile -cheie între economie, societate și mediu
sunt (Figura X):
Figura X. Interacțiuni între factori economici, sociali și de mediu
Sursa: OECD, Sustainable Development: Critical Issues, OECD, 2001
A. Dinspre mediu către econom ie: (1) funcțiile de producție ecologice (funcții ale resurse naturale și
ale emisiilor poluante); costurile economice ale protecției mediului.
24 B. Dinspre economie către mediu: (2) presiunea exercitată de activitățile productive asupra resurselor
ecologice; investiții în protecția mediului; drepturile de proprietate asupra resurselor naturale și de mediu.
C. Dinspre mediu către societate: (3) amenități de mediu pentru bunăstarea umană; pericole pentru
sănătatea și securitatea umană provocate de degradarea mediu lui.
D. Dinspre societate către mediu: (4) presiunea exercitată de modelele de consum asupra resurselor
de mediu; responsabilitatea ecologică a cetățenilor.
E. Dinspre societate către economie: (5) cantitatea și calitatea fortei de muncă; planuri sociale pentr u
tranzacțiile de piață.
F. F. Dinspre economie către societate: (6) oportunitățile de angajare și nivelul de trai; distribuția
veniturilor; resurse pentru finanțarea programelor de securitate socială; presiunea asupra sistemelor
sociale și culturale, ce are ca efect disfuncții și migrație.
În literatura de specialitate, sunt prezentate șase dimensiuni ale dezvoltării regionale, care contribuie
la exemplificarea complexității dezvoltării regionale ca: dimensiunea economică, dimensiunea socială,
dimensiunea ad ministrativă, dimensiunea urbană, dimensiunea serviciilor publice, dimensiunea durabilă
(ecologică).
Ținând cont de aspectele prezentate până în acest moment în cadrul lucrării, de importanța
elementelor economice, administrative, sociale, de necesitatea u nei dezvoltării teritoriale echilibrate,
dimensiunile dezvoltării regionale vor fi formulate în strictă legătură cu aceste aspecte.
Prin urmare pot fi identificate într -o primă etapă în cadrul capitolului, un număr de șase dimensiuni
ale dezvoltării region ale care vor fi supuse prezentării și analizei în cadrul acestui capitol după cum
urmează: dimensiunea economică, dimensiunea socială, dimensiunea administrativă, dimensiunea urbană,
dimensiunea serviciilor publice, dimensiunea ecologică.
În ceea ce priveș te tipologiile dezvoltării regionale vor fi analizate și prezentate o serie de elemente
ce țin de dezvoltarea locală, dezvoltarea urbană, metropolitană, durabilă pentru ca în final, pornind de la
elementele prezentate să fie formulat un nou concept acela a l dezvoltării omogene integrate.
Dimensiunea economică grupează o serie de activități economice productive, servicii productive
precum și elemente de infrastructură. Obiectivul de bază al dimensiunii economice îl reprezintă
înlăturarea obstacolelor din cal ea dezvoltării economiei și îmbunătățirea mecanismelor de funcționare
eficientă a pieței. Alte obiective se referă la orientarea eforturilor spre dezvoltarea asistenței sectorului de
afaceri existent, încurajarea deschiderii de noi afaceri prin identificar ea noilor nevoi ale oamenilor,
atragerea investițiilor la nivel local și ridicarea nivelului de dezvoltare a infrastructurii. Pentru realizarea
acestor obiective și atingerea obiectivului final este nevoie să se acționeze strict în direcțiile de dezvoltare
economică a colectivității locale respective, având ca perspectivă creșterea economică și îmbunătățirea
calității vieții locuitorilor teritoriului dat.
25 Dimensiunea socială a dezvoltării are în vedere dezvoltarea unui climat de echitate, prin lupta
împotri va sărăciei și promovarea identității individuale într -o mare diversitate. De asemenea, dezvoltarea
are în vedere, eliminarea discriminărilor dintre generații, îndeosebi prin atenția acordată categoriilor
defavorizate. În România au fost adoptate acte norm ative menite să dezvolte un sistem de asistență
socială capabil să ofere sprijin persoanelor care au nevoie. A fost elaborat și implementat Programul
național anti -sărăcie și promovare a incluziunii sociale, ceea ce a reprezentat un pas important în
determ inarea dimensiunilor reale ale fenomenului sărăciei și stabilirea principalelor domenii în care
trebuie acționat pentru a utiliza eficient resursele umane și financiare existente în vederea prevenirii și
combaterii sărăciei.
Dimensiunea urbană . A doua jumă tate a secolului XX a fost marcată de o creștere accentuată a
urbanizării [1], fenomen ce a generat numeroase conflicte mai ales datorită neconcordanței dintre
creșterea demografică și spațiul fizic limitat. Această tendință este un proces continuu de trans formare a
mediului urban. Amenajarea teritoriului reprezintă expresia spațială a politicilor economice, sociale,
culturale și ecologice ale societății. Ea este în același timp o disciplină științifică, o tehnică administrativă
și o politică condusă ca o ab ordare interdisciplinară și cuprinzătoare îndreptată spre o dezvoltare
teritorială echilibrată și spre o organizare fizică a spațiului realizată în interesul colectivităților care îl
folosesc, în concordanță cu valorile și aspirațiile societății și cu ceri nțele integrării în spațiul european.
Dimensiunea urbană a dezvoltării regionale este astfel necesară, pentru a se asigura o dezvoltare
echilibrată și optimă a teritoriului regional în încercarea de a se evita o suprapopulare și supra
dimensionare a unei a numite zone regionale în detrimentul unei alte zone. O astfel de situație provoacă o
serie de dezechilibre structurale care contribuie la adâncirea discrepanțelor regionale.
Dimensiunea administrativă . În ultimii ani, etapele necesare realizării dezvoltări i regionale au
demonstrat importanța cadrului instituțional precum și a celui decizional adecvat, care să asigure o
guvernare eficientă la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre, menite să dezvolte interesele
diverșilor actori implicați în procesul dezvoltării regionale. Devenită una dintre marile mize ale
construcției democratice în estul Europei, acțiunea la nivel regional trebuie să favorizeze implicarea
fiecărui teritoriu în a -și conduce propriul destin, prin asigurarea un ității și a coeziunii n aționale [45].
Din perspectiva tipologiei instituționale pot fi identificate cel puțin trei forme de instituții teritoriale:
Autonomia administrativă, subordonată puterii centrale, care poate fi și cea a unui stat federalizat;
O adunare și un executiv, ales e;
Colectivitatea teritorială, având autonomie politică constituțională exprimată prin competențe
definite de constituție;
Prin combinarea tipologiilor mai sus menționate pot fi identificate din perspectiva dimensiunii
administrative cel puțin cinci tipuri de dezvoltare regională:
26 1. Dezvoltarea administrativă – este vorba de implementarea de către stat a autorităților subordonate
guvernului sau a organismelor care se constituie în instrumente ale acțiunii sale, controlul său și ale căror
funcții vizează promo varea dezvoltării economice la nivel regional și local.
2. Dezvoltarea fără crearea unei colectivități locale – include instituțiile existente și, în special,
colectivitățile teritoriale regionalizate;
3. Dezvoltarea regională – crearea sau substituirea unei no i colectivități locale la nivel de regiune.
Dezvoltarea regională capătă o expresie instituțională specifică, dar nu afectează structura de stat,
înscriindu -se într -un cadru unitar.
4. Autonomia regională – se axează pe recunoașterea particularităților de ord in etnic, cultural și
lingvistic, în numele cărora se acordă regiunilor o mai largă autonomie;
5. Dezvoltarea regională în statul federal – statul federal nu reprezintă o formă accentuată a
descentralizării sau regionalizării, ci un mod de construire a statul ui. El se bazează pe dorința de uniune și
pe egalitatea drept urilor între membrii Federației[50, p.81].
Dimensiunea serviciilor . Dezvoltarea regională trebuie analizată datorită complexității fenomenului
alături de celelalte dimensiuni care implică mediul economic, social, urban și din perspectiva serviciilor
[43] și a gradului de satisfacție al clienților.
Dimensiunea serviciilor publice în contextul dezvoltării regionale trebuie analizată și din perspectiva
dezvoltării metropolitane. Apariția și dezvoltar ea zonelor metropolitane are ca principal scop dezvoltarea
unor servicii publice cu impact direct asupra dezvoltării regionale după cum urmează: servicii de
infrastructură locuință și transport, artă cultură educație, asistență socială și sănăta te, ordine și siguranță
publică[41].
Dezvoltarea zonelor metropolitane în cadrul regiunilor de dezvoltare contribuie astfel la evidențierea
importanței dimensiunii serviciilor în contextul dezvoltării regionale.
Dimensiunea durabilă a dezvoltării regionale trebuie re laționată cu dimensiunea administrativă din
perspectiva guvernării, în încercarea de a evidenția rolul administrațiilor regionale sau locale într -un
proces al dezvoltării regionale durabile.
Un accent deosebit se pune pe integrarea politicilor sociale, ec ologice și economice în dezvoltarea
social -economică a țărilor, pe acțiunile întreprinse, ca și pe rezultatele obținute. Sunt analize și o serie de
alte aspecte precum cadrul instituțional și eficiența acestuia, mecanismele politicii ecologice și sociale. Se
poate constata că ne aflăm intr -o perioadă de tranziție spre o guvernare reală a Dezvoltării Durabile și că
mai sunt multe lucruri de făcut pentru asigurarea acestei tranziții.
Dezvoltarea regională, indiferent de dimensiunea supusă analizei, trebuie să se realizeze cu
respectarea deplină a criteriilor și condițiilor care presupun atingerea unui nivel optim al dezvoltării
durabile.
27 Analizând procesul dezvoltării regionale trebuie însă să constatăm că, deși în ultimul timp se
manifestă orientarea spre li beralizare în promovarea politicilor de dezvoltare, în special în domeniul
economic, guvernele în speță factorii decidenți, indiferent dacă se află la nivel central, regional sau local
rămân și vor rămâne unii dintre cei mai importanți actori ai dezvoltări i durabile, care trebuie să
reglementeze și să administreze activitățile în toate dimensiunile dezvoltării durabile și ale integrării
acestora.
În ceea ce privește determinările dintre dezvoltarea regională și dimensiunile acesteia, pentru o mai
bună evide nțiere a interconexiunilor existente este supusă spre analiză figura nr 2.
Figura nr. 2. Dimensiunile dezvoltării regionale
Sursa: DUMITRICĂ, C.D., Aplicarea principiilor dezvoltării regionale în România, Teză de doctor (rezumat), Școala
Națională de St udii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică, București, 2012, [14p.38]
Actualmente, dimensiunile dezvoltării regionale nu au fost cercetate suficient, cu metode de analiză
sofisticate, cu argumente obiective și nu au beneficiat de un sprijin public larg necesar în influiențarea
procesului de luare a deciziilor și în dezvoltarea de soluții reale.
Conform SNDR pentru anii 2016 -2020, prezenta politica de dezvoltare regională în Republica
Moldova ține cont de prevederile Politicii de Co eziune al UE, precum și cele ale Acordului de Asociere
UE și Planul de Acțiuni al acestuia. Totodată, RM la momentul dat nu este stat membru al Uniunii
Europene, respectiv nu are acces la fondurile structurale ale UE. Din aceste motive, asigurarea
implemen tării SNDR 2016 -2020 depinde semnificativ de contextul și posibilitățile existente de
dezvoltare a țării, precum și de fondurile disponibile/accesibile. Cu toate acestea, concordanța cu
standardele UE și aspirațiile de asigurare a unei coeziuni economice, sociale și teritoriale – trei dimensiuni
esențiale întru asigurarea unei dezvoltări regionale durabile – vor sta la baza promovării și implementării
prezentei strategii.
28 Ca să concluzionăm, c omplexitatea dezvoltării regionale este prezentată din perspectiv a a șase
dimensiuni: dimensiunea economică, dimensiunea socială, dimensiunea administrativă, dimensiunea
urbană, dimensiunea serviciilor publice, dimensiunea durabilă.
Reeșind din cele menționate mai sus, delimitările regiunilor oricare ar fi criteriul apl icat, și
deocamdată nu există metodologii întru totul satisfăcătoare.
Politica regională a Uiunii Europene încearcă să reducă decalajele structurale dintre regiunile UE, să
promoveze o dezvoltare susținută și echilibrată pe întreg teritoriul UE, promovând oportunități reale
pentru toți.
29 II. EXPERIENȚA DE IMPLEMENTARE A POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA MOLDOVA
2.1 Instrumente europene în domeniul dezvoltării destinate țărilor membre Uniunii Europene
Uniunea Europeană cupr inde 28 de state membre care formează o comunitate și o piață internă de
503 de milioane de cetățeni. Cu toate acestea, diferențele sociale și economice dintre aceste țări și din
cele 268 de regiuni ale lor sunt foarte mari. Deși Uniunea Europeană este una dintre cele mai bogate
regiuni ale lumii, există aceste diferențe interne, izbitoare, între venituri și oportunități în regiunile sale.
După 2004 aceste diferențe s -au adâncit, odată cu aderarea celor 12 noi state membre ale căror venituri
sunt cu mult in ferioare celor din UE. Se pot observa diferențe mari ale nivelelor de prosperitate atât între,
cît și în statele membre.
Politica regională a Uniunii Europene este o politică de investiții, care își propune să susțină
competitivitatea și creșterea economic ă, îmbunătățirea calității vieții, crearea de locuri de muncă și
dezvoltarea durabilă.
Politica regională are un rol tot mai important în sprijinirea Europei în vederea găsirii unei ieșiri din
actuala criză economică. Aceasta reprezintă principala politică de investiții a UE și pune serios accentul
pe sectoarele și prioritățile care vor contribui la restabilirea creșterii și competitivității.
Politica regională stimulează regiunile să își valorifice atuurile și, beneficiind de sprijin din partea
UE, să dema reze strategii de „specializare inteligentă” destinate creșteri [16].
Fondurile politicii de dezvoltare regională se concentrează în zone și sectoare în care rezultatele pot
fi semnificative, fiind astfel și expresia solidarității UE cu țări și regiuni mai puțin dezvoltate.
Instrumentele financiare a Uniunii Europene vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor și
îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020.
Acțiunile pentru implementarea Strategiei Europa 2020 vor fi finanțate din :
Fondul europea n de dezvoltare regională ;
Fondul social e uropean ;
Fondul de coeziune ;
Fondul european a gricol pentru dezvoltare rurală;
Fondul european pentru pescu it și afaceri maritime.
Fondurile UE sunt completate cu resurse financiare ce provin din taxele de import pe p rodusele
agricole, taxe vamale, TVA, contribuții procentuale ale fiecărui stat membru, în funcție de Produsul
Național Brut și împrumuturile acordate de Banca Europeană pentru Investiții și Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare.
Fondul de Coez iune ajută stat ele membre cu un PNB (produs naț ional brut) pe cap de locuitor de mai
puțin de 90% din media comunitară UE-28 pentru realizarea de investiții în rețelele de transport TEN -T și
30 în domeniul mediului, astfel să-și reducă diferenț ele dintre nive lurile de dezvoltare economică și socială
și să-și stabilizeze economiile.
Pentru perioada 2007 -2013, Fondul de Coez iune se adresează următoarelor ț ări: Bulgaria, Cipru,
Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Român ia, Slovacia,
Slovenia și Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB -ul său pe cap de locuitor
este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.
Fondul de Coeziune finanțează acț iuni care fac pa rte din ur mătoarele domenii: reț ele transeuropene
de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană; mediu (în
acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al
transporturilor, atâta vreme cât acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică,
utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului fero viar, sprijinirea inter modalității ,
consolidarea transporturilor publice etc.)
În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini investițiile în adaptarea la schimbările climatice
și prevenirea riscurilor, investițiile în sectoarele apei și deșeurilor, precum și în mediul urban. În
conformitate cu propunerile Comisiei privind cadru l financiar multianual, investițiile în energie sunt, de
asemenea, eligibile pentru a beneficia de contribuție, cu condiția ca acestea să aibă efecte pozitive asupra
mediului. Prin urmare, investițiile în eficiența energetică și energia regenerabilă sunt, de asemenea,
sprijinite. În domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investițiile în rețeaua
transeuropeană de transport, precum și la cele în sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid de
carbon și în transportul urban.
Suspendare a asistenț ei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin
decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată), în cazul în care un stat membru care înregistrează
un deficit publ ic excesiv nu a pus capăt situației sau acț iunile întreprinse se dovedesc a fi
necorespunzătoare.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică și
socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale.
Pe scurt, FEDR sprijină dezvoltarea regio nală și locală pentru a contribui la toate obiectivele
tematice, prin stabilirea unor priorități detaliate în vederea u nui mai mare accent pus pe:
– cercetare și dezvoltare, precum și inovare;
– îmbunătățirea accesului la informații și a calității acestora, pr ecum și la tehnologiile comunicațiilor;
– schimbările climatice și trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;
– sprijinul comercial acordat IMM -urilor;
– serviciile de interes economic general;
– infrastructurile de telecomunicații, energie și tr ansport;
– consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă;
31 – infrastructurile de sănătate, educație și sociale; și
– dezvoltarea urbană durabilă.
FEDR poate interveni în sprijinul a trei obiective d e politică regională: convergenț ă; competitiv itate
regională și ocuparea forț ei de muncă; cooperare teritorială europeană.
Fondul Social European (FSE) reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene destinat
investirii în oameni. Acesta conferă cetățenilor europeni oportunități mai mari de angajare, promovează o
educație mai bună și îmbunătățește situația persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul
de sărăcie.
FSE sprijină ac țiunile statelor în următoarele domenii: adaptarea lucrătorilor și a întreprinderilor;
sisteme de învă țare pe toată durata vie ții, conceperea și diseminarea unor forme inovatoare de organizare
a muncii; îmbunătă țirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de muncă, a
persoanelor inactive, a femeilor și a emigran ților; i ntegrarea socială a persoanelor defavorizate și
combaterea tuturor formelor de discriminare pe pia ța muncii; consolidarea capitalului uman prin aplicarea
unor reforme ale sistemelor de învă țământ și prin activită țile de conectare în re țea a unită ților de
învățământ.
Pentru perioada 2014 -2020 FSE va viza patru obiective t ematice în întreaga Uniune:
– promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;
– promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
– efectuarea de investiții în do meniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot
parcursul vieții; și
– consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.
Din totalul fondurilor structurale (FEDR și FSE), FSE va reprezenta:
25 % în regiunile m ai puțin dezvoltate
40 % în regiunile de tranziție
52 % în regiunile mai dezvoltate
Fondul de Solidaritate al U niunii Europene . Statele membre și Țările aflate în procesul de negociere
a aderării pot solicita ajutor din partea acestui fond în cazul unei c alamită ți naturale majore. FSUE nu a
fost creat pentru a acoperi toate costurile legate de dezastrele naturale. EUSF nu compensează pierderile
private, spre exemplu.
De asemenea, ac țiuni pe termen lung, cum ar fi reconstruc ție, refacere economică, prevenir e, pot face
obiectul ajutoarelor financiare în cadrul altor instrumente, cel mai sigur, al fondurilor structurale. EUSF
este mai degrabă creat pentru a acorda în mod rapid, eficient și flexibil ajutor financiar de urgen ță pentru
măsuri cum ar fi: oferirea de locuin țe temporare sau repara ții provizorii ale infrastructurii vitale care să
permită continuarea activită ților zilnice.
32 Condi ții. Un dezastru natural este considerat major în cazul în care costurile pagubelor directe se
ridică la mai mult de 3 miliard e de euro (pre țuri din 2002) sau de 0.6% din PIB -ul statului în cauză. Prin
mijloace de excep ție, un stat membru vecin sau o Țară în curs de aderare afectate de același dezastru pot
primi, de asemenea, ajutor financiar, chiar dacă pagubele din acel stat nu ating pragul stabilit.
EUSF are un buget anual de un miliard de euro. Un sfert din această sumă trebuie să rămână
disponibilă până la data de 1 octombrie a fiecărui an pentru a preîntâmpina eventualele nevoi apărute
până la sfârșitul anului. În cazuri ex cepționale și dacă resursele pentru restul anului sunt insuficiente,
deficitul poate fi acoperit din bugetul pe anul următor.
Alte instrumente. În plus fa ță de ajutorul financiar imediat de la EUSF există și alte modalită ți prin
care se pot organiza ac țiuni de combatere a efectelor calamită ților: programe de dezvoltare regională
cofinan țate prin fondurile structurale, programe de dezvoltare rurală, politica comuna de agricultură,
centrul Comisiei Europene de informare și control pentru protec ția civililor, ajutoare de stat, informa ții
geografice.
Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială este destinată să faciliteze și să promoveze
cooperarea transfrontalieră, transna țională și interregională. Spre deosebire de structurile care gestionau
acest tip de coope rare până în anul 2007, GECT are personalitate și capacitate juridică. Prin urmare, poate
dobândi și vinde bunuri sau angaja personal. Pot fi membri ai unui GECT: statele membre; colectivită țile
regionale sau locale; asocia țiile; orice alt organism de drep t public. Gruparea Europeană de Cooperare
Teritorială (GECT) este o „premieră” în sensul că facilitează existen ța unei grupări între colectivită țile
din diferite state membre fără semnarea prealabilă a unui acord interna țional ratificat de către
parlamente le na ționale. Cu toate acestea, statele membre trebuie să -și exprime acordul în ceea ce privește
participarea membrilor GECT pe teritoriile lor. Oricum, statele membre trebuie să își dea acordul în ceea
ce privește participarea membri poten țiali în zonele respective. Legisla ția aplicabilă pentru interpretarea
și aplicarea conven ției unei GECT este cea a statului membru în care GECT își are sediul.
Instrumentul pentru Asisten ță de Preaderare (IAP) . Începând din ianuarie 2007, Instrumentul pentru
Asisten ță de Preaderare (IAP) înlocuiește o serie de programe și instrumente financiare comunitare
destinate țărilor candidate sau țărilor poten țial candidate la aderare. Domeniile de interven ție ale
Instrumentului pentru Asisten ță de Preaderare (IAP) cuprind cinci co mponente: ajutor pentru tranzi ție și
consolidarea institu țiilor; cooperare transfrontalieră (cu statele membre ale UE și celelalte țări eligibile
pentru IPA); dezvoltare regională (transport, mediu și dezvoltare economică); dezvoltarea resurselor
umane (consolidarea capitalului uman și combaterea excluziunii); dezvoltare rurală.
Țările beneficiare IPA sunt repartizate în două categorii: țările candidate la aderare (Croa ția, Turcia,
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) care sunt eligibile pentru cele cinci componente ale IPA; țările
poten țial candidate din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia, inclusiv
Kosovo), care sunt eligibile numai pentru primele două componente.
33 Resursele financiare ale IPA sunt alocate pe țară bene ficiară și pe componentă. Interven ția IPA
pentru componentele 3, 4 și 5 este organizată prin intermediul programelor multianuale. IPA pregătește
astfel țările candidate pentru gestionarea fondurilor europene care acoperă aceleași domenii: Fondul
European d e Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune, Fondul Social European (FSE), Fondul
European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).
Asisten ța financiară se poate suspenda prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în
cazul î n care o țară nu respectă angajamentele cuprinse în acordul de parteneriat pentru aderare sau în
acordul de parteneriat european (în special, în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și ale
minorită ților).
Jasper -Jeremie -Jessica . În contextul pol iticii de coeziune, cooperarea strânsă în ceea ce privește
mecanismul financiar dintre Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Investi ții și alte institu ții
financiare interna ționale este de o importan ță majoră. Participarea activă a institu țiilor internaționale
financiare și a sistemului financiar european aduce un plus de expertiză financiară și tehnică, resurse
umane și energie pentru implementarea de proiecte mai bune și mai numeroase, investi ții mai bune și mai
numeroase, parteneriate public privat e și proiecte de dezvoltare urbană sus ținută. Mai mult, aduce capital
suplimentar de împrumut de la institu țiile financiare interna ționale, precum și capital privat de la bănci și
investitori europeni pentru a completa resursele publice insuficiente, europ ene sau na ționale pentru mai
multe investi ții, creștere economică și locuri de muncă.
Cele trei ini țiative JASPER, JEREMIE și JESSICA sunt rezultatul parteneriatului dintre Comisia
Europeană, Banca Europeană pentru Investi ții și a altor institu ții financia re interna ționale. Statele membre
trebuie să își exprime interesul de a participa la aceste inițiative. JASPERS (Asisten ță Comună pentru
Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) este inițiativa Comisiei Europene (departamentul general
pentru politica de coeziune) în colaborare cu Banca Europeană de Investi ții și cu Banca Europeană pentru
Reconstruc ție și Dezvoltare de a oferi expertiză și resurse pentru a ajuta statele membre să implementeze
politica de coeziune. Scopul JASPERS este de a se pune în ser viciul statelor membre și a regiunilor
acoperite de obiectivul Convergen ță în perioada 2007 -2013.
JEREMIE (Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Micro și Mijlocii) este inițiativa Comisiei
Europene în colaborare cu Banca Europeană de Investi ții și c u Fondul European de Investi ții. Obiectiv:
îmbunătă țirea accesului microîntreprinderilor și IMM -urilor din regiunile UE la resursele financiare
pentru dezvoltare. Îmbunătă țirea accesului la finan țare reprezintă o zonă prioritară a noii agende Lisabona
pentru creștere economică și locuri de muncă, în vederea creșterii capitalului disponibil în Europa, pentru
crearea și dezvoltarea de noi afaceri. Experien țele anterioare au arătat că în această zonă autorită țile
programului vor să facă mai mult, dar le lipseș te atât experien ța, cât și accesul la capitalul de risc.
JEREMIE, este destinat să ajute la depășirea acestor dificultă ți prin crearea unui cadru pentru cooperarea
cu institu țiile financiare specializate.
34 JESSICA (Asisten ță Comună pentru Investi ții Durabil e în Zonele Urbane) a fost creat la inițiativa
Comisiei Europene în colaborare cu Banca Europeană de Investi ții și cu Banca pentru Dezvoltare a
Consiliului Europei. Obiectiv: promovarea investi țiilor durabile, a creșterii economice și a numărului de
locuri de muncă în zonele urbane.
Ca concluzie, putem menționa faptul că solidaritatea și coeziunea reprezintă valorile pe care se
bazează politica regională în UE. Solidaritatea urmărește ca de această politică să beneficieze cetățenii și
regiunile care sunt d ezavantajate față de media UE din punct de vedere social și economic. Coeziune
implică beneficii pentru toți, astfel încît diferențele existente între venituri și nivelul de prosperitate din
țările mai sărace și regiuni să fie diminuate.
Cunoașterea și res pectarea principiilor, obiectivelor și a procedurilor comunitare ce reglementează
planificarea, coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordată de UE sunt
probleme esențiale pentru a realiza strategii regionale viabile.
Integrarea în Uniunea Europeană trebuie percepută ca un proces continuu și alert, iar un rol esențial
în acest proces revine politicii de dezvoltare regională, prin instrumentele sale.
Experiența UE în domeniul dezvoltării regionale integrate, poate fi o sursă de in spirație și pentru
Republica Moldova. În pofida faptului, că diferă foarte mult nivelul de dezvoltare a regiunilor UE și a
regiunilor Republicii Moldova, pot fi formulate niște lecții ce urmează a fi însușite.
35 2.2 Oportunități de dezvoltare regională de stinate statelor partenere ale Uniunii Europene
Politicile regionale și ca rezultat al acestora cooperarea regională, reprezintă un instrument de
solidaritate financiară și integrare economică. Solidaritatea este un principiu indispensabil prin
intermediul căruia se subînțeleg beneficii tangibile și suport acordat cetățenilor și regiunilor mai puțin
dezvoltate. Diferențele dintre regiuni pot avea cauze diverse fie că este vorba de condițiile geografice sau
de recente schimbări sociale și economice.
UE este una dintre cele mai prospere și dezvoltate părți ale lumii. Însă chiar și în interiorul ei există
mari diferențe și discrepanțe în nivelul veniturilor și oportunităților între regiunile sale. Prin intermediul
politicii regionale, UE transferă resurse din z onele prospere către cele mai puțin dezvoltate. Scopul final
fiind modernizarea regiunilor cu un grad mai redus de dezvoltare, întru diminuarea diferențelor și
asigurarea unei dezvoltări social -economice echilibrate.
În cadrul UE conceptul de redistribuire între zonele bogate și sărace a apărut în anul 1975, an în care
a fost creat Fondul European de Dezvoltare. Unul dintre obiectivele principale ale UE, pe lângă
înființarea pieței interne și a Uniunii Economice și Monetare este consolidarea coeziunii econo mice și
sociale care ar reduce din diferențele existente între regiunile Comunității.
Politicile de dezvoltare regională a UE au un spectru larg de instrumente de implementare atât pentru
statele membre, statele candidate sau țările din vecinătate. Odată cu venirea la Guvernare a Alianței
pentru Integrare Europeană și expunerea clară a cursului european al țării, Moldova a reușit să se implice
mult mai activ în inițiativele propuse de UE pentru susținerea dezvoltării regionale și lichidarea treptată a
disparităților existente între nivelele de dezvoltare a regiunilor. Astfel, în prezent Republica Moldova este
considerată drept un exemplu în cadrul Parteneriatului Estic în ceia ce privește implementarea reformelor
și dezvoltarea relațiilor cu UE.
Îmbunătățir ea legăturilor economice și sociale reprezintă un obiectiv comun al tuturor politicilor UE
și completează politicile economice și structurale ale propriilor state membre. Instrumentele majore ale
politicii sunt îndreptate, în special, spre reducerea difere nțelor.
În acest sens, la nivelul UE s -au creat patru fonduri structurale, un fond de tip structural:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), creat în 1975, vizează să consolideze
potențialul economic al regiunilor asistate, să susțină ajustarea s tructurală și să contribuie la promovarea
creșterii utilizării durabile a forței de muncă. Acest fond susține inițiativa productivă, proiectele de
infrastructură și acțiunile de dezvoltare a potențialului economic propriu al regiunilor, prin intermediul
unei cofinanțări a programelor operaționale, a unui ajutor pentru marile proiecte, a subvențiilor globale, a
unei asistențe tehnice și a studiilor pregătitoare;
Fondul Social European (FSE), creat în 1958 prin Tratatul de la Roma, dar reformat în 1988, are
ca principal obiectiv combaterea șomajului de lungă durată și ameliorarea capacității tinerilor de a obține
locuri de muncă. Din 1993, acest fond a sprijinit încurajarea adaptării la mutațiile industriale, contribuind
36 la finanțarea formării profesionale și a măsurilor de susținere a utilizării forței de muncă, ca și a celor de
ameliorare a sistemului educativ. În conformitate cu angajamentul UE față de creșterea favorabilă
incluziunii, cel puțin 20% din sumele alocate de FSE ar trebui să fie utilizate pentr u promovarea
incluziunii sociale și combaterea sărăciei.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul de tip structural,
parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a
competiti vității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și
diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până
la zonele rurale periurbane aflate în declin su b presiunea centrelor urbane. FEADR înlocuiește Fondul
European de Orientare și Garantare pentru Agricultură (FEOGA), creat în 1962 prin Politica Agricolă
Comună, are ca obiectiv încurajarea ajustării structurale în agricultură, pe seama măsurilor moderniz ării
producției și dezvoltării regiunilor rurale (secția orientare), instrument activ în perioada 2000 -2006;
Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii
Comune de Pescuit, creat în 1984 pentru a înlocui dif eritele instrumente financiare separate, aflate în
vigoare din 1976, servește la adaptarea structurilor din acest sector. Care se concentrează asupra
continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvol tării de
intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele
dependente de pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), care a
fost lansat în anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013.
Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte
în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii
protecției mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban și
transport public ecologic). Este un fond special al comunității europene care ajută statele membre cu un
produs național brut (PNB) p e cap de locuitor de mai puțin de 90% din media comunitară să -și reducă
diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică și socială și să -și stabilizeze economiile.
Alte instrumente financiare accesibile pentru dezvoltarea regională: împrumuturi sau g aranții
acordate de Banca Europeană de Investiții, ca sprijin financiar pentru țările în tranziție, în special pentru
proiecte de infrastructură, care pot fi combinate cu alocații de la alte fonduri; alte instrumente financiare
comunitare menite să acorde anumite facilități pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii; alte
instrumente financiare care se alocă programelor de dezvoltare integrată.
Menționăm că, fondurile structurale sunt destinate țărilor membre ale Uniunii Europene; țările
aderente beneficiază de fonduri de tip structural.
Aceste fonduri vor fi alocate în urma dezvoltării unor proiecte de dezvoltare regională, care, pentru a
fi mai eficiente, trebuie să pornească de la o analiză socio -economică a zonei/regiunii, de la strategii și
propuneri de finanțare (respectiv cât la sută din valoarea proiectelor respective va fi acoperită din fonduri
37 structurale și cât la sută va fi aco perită din resurse proprii), de la durata de aplicare, și, nu în ultimul rând,
de la ceea ce s -a considerat că este cel mai important – efectul realizat din punctul de vedere al ridicării
nivelului de dezvoltare în zonele/regiunile respective, prin impleme ntarea acestor proiecte.
După cum s -a menționat în subcapitolul anterior, în perioada 2007 -2013, bugetul alocat politicii
regionale este de 36% din bugetul UE. Aceasta reprezintă cheltuieli pe parcursul a 7 ani de aproximativ
350 mld euro, adică câte 50 ml d euro pe an. Efortul se focusează pe 3 obiective: convergență,
competitivitate și cooperare.
În mare parte sprijinul acordat regiunilor se efectuează prin intermediul programelor de dezvoltare
regională. De regulă aceste programe cuprind toate regiunile, cu excepția capitalelor și a periferiilor lor.
Dislocarea fondurilor se realizează de către organele centrale din Fondurile de Dezvoltare Regională prin
intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, sau organelor locale responsabile de dezvoltarea
regio nală. Programele cuprind un spectru larg de probleme axate pe crearea noilor locuri de muncă,
dezvoltarea infrastructurii, crearea infrastructurii sociale, dezvoltarea businessului, turismului, etc.
Experiența UE a scos în evidenta faptul că instrumentul cel mai important care poate ajuta la
realizarea programelor regionale este crearea unui Fond pentru Dezvoltare Regională. Astfel de Fonduri
au fost create, fie la nivel național și/sau la nivel regional (de exemplu, în România, RM) în toate statele
europe ne. Principiul de creare constă în cofinanțare, însemnând participarea la implementarea acestuia a
mijloacelor guvernamentale, particulare și internaționale. Din acest punct de vedere, principalele surse
posibile care contribuie la formarea unui Fond pentr u Dezvoltare Regională sunt următoarele:
• Finanțare de la Guvernul central;
• Bugetele locale ale municipalităților și comunelor din cadrul diferitelor regiuni;
• Sectorul privat;
• Structuri și instituții finanțatoare internaționale.
De regulă prin Fond pentru D ezvoltare Regională nu se acordă subvenții directe unora sau altora
dintre activități, ci prin metode specifice și pe baza unor criterii bine definite se finanțează programe și
proiecte concrete. Pentru a se asigura implementarea celor mai bune proiecte, a locarea de fonduri se face
printr -un sistem deschis de primire a solicitărilor. Criteriile cuprind reglementari privitoare la tipul
costurilor care pot fi acoperite, proporția și tipul de autofinanțare solicitate și tipul de contribuție privind
asistența f inanciară care poate fi oferit, etc.
Procesul de extindere a UE a generat continuu provocări la adresa coeziunii interne, acestea
provenind de la deficiențele structurale în domeniile cheie. Drept răspuns la problematica dată a fost
stabilită politica comu nitară de dezvoltare regională care are drept scop primordial impulsionarea și
diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor in sectorul privat, reducerea șomajului prin
crearea locurilor de muncă sau reprofilare, îmbunătățirea nivelului de trai care, în cele din urmă, ar
contribui la reducerea disparităților existente între nivelele de dezvoltare a regiunilor.
38 Pentru perioada viitoare de programare 2014 -2020, RM va fi eligilbilă pentru următoarele programe
europene:
1. Program Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre, finanțat din Instrumentul European de
Vecinătate (IEV). Programul va susține atît proiecte soft cît și de infrastructură. Aria de implementare a
programului: RM, Armenia, Azerbaijan, Georgia – întreg teritoriul. Bulgaria ( regiuni NUTS II), Grecia
(regiuni NUTS II), România (regiunea NUTS II Sud -Est), Rusia (oblastea Rostov, Krasnodar Krai),
Turcia (echivalentul NUTS II regiunea Istanbul, Samsun, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu și Trabzon),
Ucraina (Regiunile Odeska, Mykolaev, Kherson și Donetsk, Republica autonomă Crimea și or.
Sevastopol). Pentru acest program UE va oferi aproximativ 80 mln. Euro.
2. Program Operațional Comun Rom ânia – Moldova, finanțat din Instrumentul European de
Vecinătate. Programul va susține în special proiecte investiționale cu impact transfrontalier. Aria de
implementare a programului: România: județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, inclusiv regiunile
adiacente: județele Neamț și Bacău; RM tot teritoriul. Pentru acest program UE va oferi aproximativ 60 –
70 mln Euro.
3. Programul Dunărea pentru Cooperare Transfrontalieră, finanțat din Instrumentul European de
Vecinătate. Proiectul va susține proiecte de dezvo ltare cu impact transnațional, avînd ca obiective
tematice următoarele domenii: cercetare, dezvoltarea tehnologiilor, inovare, protecția mediului, eficiența
utilizării resurselor, promovarea transportului și infrsatructurii durabile, sporirea capacităților
instituționale și administrare publică eficientă. Aria de implementare a programului: Austria, Bosnia și
Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania (regiunile Baden -Wurtemberg și Bavaria),
Ungaria, RM, Montenegro, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina (nu cu întreg teritoriul).
4. Program pentru Cooperarea Teritorială Republica Moldova, finanțat din Instrumentul
Parteneriatului Estic (IPE). Programul va susține proiecte soft cu impact transfrontalier. Aria de
implementare a programului: RM tot teritoriul; Ucraina – regiunile Cernăuți. Vinnița, Odessa. Bugetul
programului va constutui aproximativ 4 mln Euro.Pentru RM oportunitățile de atragere a investițiilor
necesită a fi valorificate prin reforme și proiecte bine argumentate, prin integr area lor într -un Plan
național de dezvoltare coerent și angajarea participării cu fonduri proprii.
Solidaritatea și coeziunea reprezintă valorile pe care se bazează politica regională în UE.
Solidaritatea urmărește ca de această politică să beneficieze cet ățenii și regiunile care sunt dezavantajate
față de media UE din punct de vedere social și economic. Coeziune implică beneficii pentru toți, astfel Nivel Minim Maxim
NUTS 1 3 milioane 7 milioane
NUTS 2 800 000 3 milioane
NUTS 3 150 000 800 000
39 încît diferențele existente între venituri și nivelul de prosperitate din țările mai sărace și r egiuni să fi e
diminuate.
Trebuie subliniat că buna cooperare dintre Fondurile Europene și autoritățile locale și regionale din
RM reprezintă un element esențial pentru asigurarea succesului utilizăr ii instrumentelor financiare în
dezvoltarea regională și în întreaga p olitică de dezvoltare regională.
În scopul promovării folosirii instrumentelor financiare – și nu numai în ce privește implementarea
fondurilor Comisiei Europeană și altele, ar trebui să le garanteze regiunilor posibilitatea unui sprijin
adecvat și substan țial. Acest sprijin ar trebui să permită abordări individuale în fiecare regiune, însă
necesită totodată existența unei consilieri cuprinzătoare cu privire la modalitățile prin care autoritățile
locale și regionale pot solicita instrumente financiare, pent ru a se asigura faptul că acestea pot lua decizii
informate cu privire la instrumentul financiar care este cel mai relevant pentru ele ca dimensiune .
40 2.3 Politica de dezvoltare regională în Republica Moldova
Cadrul legal al dezvoltării regionale din Repu blica Moldova a fost aprobat începînd cu anul 2006. La
momentul elaborării cadrului normativ al dezvoltării regionale în RM, observăm că s -a ținut cont de
experiența europeană și în special a României, în acest context au fost parcurși aceeași pași atît la crearea
cadrului normtiv cît și instituțional.
Dezvoltarea regională, în RM reprezintă un concept nou de politici publice, care urmărește
îmbunătățirea nivelului de trai și a calității vieții cetățenilor într -o regiune/teritoriu anume, precum și a
țării în general.
Cadrul legal al dezvoltării regionale a fost aprobat și testat parțial pe parcursul anului 2010. Legea
nr.438 privind dezvoltarea regională, adoptată pe data de 28 decembrie 2006, și publicată în Monitorul
Oficial nr.21 -24 la februarie 2007 a fost elaborată pe parcursul unei perioade de doi -trei ani, preponderent
cu sprijinul unui proiect de asistență tehnică a UE, acesta fiind cel mai mare și al treilea asemenea proiect
în domeniul dezvoltării regionale în Republica Moldova. În cadrul altor pr oiecte ale UE, a fost elaborată
o mare parte a legislației secundare, care, după unele amendamente, a fost adoptată în anul 2011.
Scopul principal al promovării politicii de dezvoltare regională este asigurarea și promovarea
dezvoltării social -economice e chilibrate și viabile a întregului teritoriu al țării, îmbunătățirea
performanțelor economice ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare, diminuarea
decalajelor în dezvoltarea regiunilor, preîntîmpinarea apariției zonelor defavorizate, p ăstrarea și
dezvoltarea potențialului natural și cultural al fiecărei regiuni în parte.
În Moldova, cadrul instituțional privind dezvoltarea regională, crearea căruia a fost finalizată la
începutul anului 2010, este destul de similar celuia care operează în statele membre ale UE, în special au
fost preluate o parte din bunele practici utilizate în România.
Figura următoare reprezintă un model ideal -tipic pentru o structură instituțională care să conducă la
dezvoltarea regională, și care pune accentul pe caracteristicile orizontale și verticale ale relațiilor inter –
instituționale.
41 Figura nr 3. Model ideal -tipic pentru o structură instituțională
Sursa: „Strategii de dezvoltare regională”, Îndrumar metodologic”, GFA Consulting group, noiembrie 2012.
În conformi tate cu prevederile legale privind dezvoltarea regionala în RM, pentru atingerea scopului
politicii de dezvoltare regională este necesară realizarea și ajustarea permanentă a următoarelor obiective
de bază:
Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, p rin stimularea dezvoltării echilibrate, prin
recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor condiții
istorice, geografice, economice, sociale, politice, și preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
Corelar ea politicilor și activităților sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor, prin stimularea
inițiativelor și prin valorificarea resurselor locale și regionale, în scopul dezvoltării economico -sociale
durabile și al dezvoltării culturale a acestora;
Stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, a celei transfrontaliere, inclusiv în
cadrul euroregiunilor, precum și participarea regiunilor de dezvoltare la structurile și organizațiile
europene care promovează dezvoltarea economică și in stituțională a acestora, în scopul realizării unor
proiecte de interes comun.
Promovarea politicii privind dezvoltarea regională se realizează în conformitate cu următoarele 10
principii:
42 1. Principiul unității spațiului economic al republicii în perimetrul c ăruia să fie asigurate libertatea
circulației mărfurilor, serviciilor și a forței de muncă.
2. Principiul autonomiei locale și al descentralizării care presupune în acest caz definitivarea
delimitării competențelor între diferite nivele ale administrației pu blice și asigurarea concordanței dintre
resurse și împuterniciri.
3. Principiul auto -organizării regionale prin intermediul căruia se va asigura dreptul regiunilor de a -și
organiza propriile structuri și funcționarea lor în limitele stabilite de legislație.
4. Principiul concentrării – concentrarea sprijinului financiar către regiunile (zonele) cele mai slab
dezvoltate și spre activitățile cu impact maxim la nivel regional.
5. Principiul planificării – activitățile de dezvoltare regională se implementează în baza do cumentelor
de planificare elaborate la nivel național, regional, județean și local.
6. Principiul parteneriatului – dezvoltarea regională se realizează în strânsă cooperare între guvernul
central, consiliile regionale, autoritățile publice locale, organizați ile neguvernamentale, agenții economici
și populația comunităților locale.
7. Principiul co -finanțării – prioritățile determinate de politica de dezvoltare regională sunt finanțate
din diferite surse – publice, internaționale și particulare care se completeaz ă reciproc și nu se substituie
una pe alta.
8. Principiul transparenței – procesul de planificare și de luare a deciziilor este transparent și
societatea trebuie să aibă asigurat accesul la informațiile privind programele de finanțare, mijloacele de
realizare și rezultatele lor.
9. Principiul subsidiarității – atribuțiile autorităților publice sunt realizate de către autoritatea cea mai
apropiată de cetățeni care poate asigura realizarea efectivă a scopurilor și sarcinilor la cel mai jos nivel de
administrare.
10. Principiul sustenabilității – va asigura ocrotirea mediului înconjurător, dezvoltarea economică
echilibrată și durabilă, utilizarea efectivă a resurselor naturale, materiale și umane, precum și păstrarea
patrimoniului natural și cultural pentru generațiile a ctuale și viitoare.
Politica regională constituie unul dintre capitolele de negociere a aderării statelor candidate la UE, iar
concluderea cu succes a negocierilor în acest domeniu rezultă în accesul la fonduri structurale
impunătoare. Avînd în vedere că i nstrumentele Politicii Europene de Vecinătate sunt modelate după cele
caracteristice procesului de extindere al UE, necesitatea de a crea un cadru teritorial armonizat cu cel al
statelor membre ale UE a determinat includerea compartimentului “Dezvoltare ru rală și regională” în
Planul de Acțiuni UE – Moldov a. Însă, progresele obținute în acest domeniu sunt într -o măsură mai mică
reflectate în rapoartele oficiale și cele ale societăți i civile privind implementarea Planul de Acțiuni UE –
Moldova .
43 Implementare a politicii de dezvoltarea regională în Republica Moldova a luat amploare deosebită în
anul 2010. Obiectivele activităților întreprinse în domeniul dezvoltării regionale au reieșit din prevederile
Legii privind dezvoltarea regională, SNDR a RM, Programul d e activitate a Guvernului Republicii
Moldova.
Acest proces a derulat în conformitate cu direcțiile fundamentale de dezvoltarea regională a țării
stabilite:
Obținerea unei dezvoltări social -economice echilibrate și durabile pe întreg teritoriul Republicii
Moldova;
Reducerea dezechilibrului nivelurilor de dezvoltare social -economică dintre regiuni și din interiorul
lor;
Consolidarea oportunităților financiare, instituționale și umane pentru dezvoltarea social -economică a
regiunilor
Susținerea activității A PL și a colectivităților locale, orientate spre dezvoltarea social -economică a
localităților și coordonarea interacțiunii lor cu strategiile și programele naționale, de sector și regionale
de dezvoltare.
Politica de dezvoltare regională vizează întreg ter itoriul RM și va fi implementată în două etape. Pe
parcursul etapei inițiale (2010 -2012) eforturile Guvernului sunt îndreptate spre consolidarea capacităților
și condițiilor de dezvoltare în cadrul a trei regiuni de dezvoltare – Nord, Centru și Sud. La o e tapă
ulterioară (2012 -2019), activitățile de dezvoltare regională vor fi întreprinse în regiunile de dezvoltare –
Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, municipiul Chișinău și unitățile administrativ -teritoriale din
stînga Nistrului (Transnistria).
44 Tabel ul nr 1 Regiunile de dezvoltare
Regiunile de
dezvoltare Unitățile administrativ -teritoriale Locuitorii din
regiune, mii (conform
datelor BNS, pentru
anul 2013)
Nord Municipiul Bălți, raioanele Briceni, Dondușeni,
Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița,
Rîșcani, Sîngerei, Soroca 994,8
Centru Raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari,
Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni,
Șoldănești, Telenești, Ungheni 1060,4
Sud Raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni,
Cimișli a, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia 536,0
Unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia 161,9
Municipiul Chișinău 804,5
Transnistria Unitățile administrativ -teritoriale din stînga Nistrului,
inclusiv municipiile Tiraspol și Bender –
Sursa: Legea Nr.438 din 28.1 2.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Publicat în Monitorul Oficial
la data 16.02.2007, Nr. 21 -24.;
În prezent cadrul legal al politicii și dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea nr.438 –
XVI privind dezvoltarea regi onală, care stabilește obiectivele, cadrul instituțional, competențele și
instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în RM. Această lege corespunde
aspirațiilor RM de integrare europeană și prevede crearea a două regiuni de nivel European NUTS II
(Nord, Centru), precum și a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea
transnistreană și municipiul Chișinău), luându -se în considerație numărul locuitorilor din regiune.
Unul din criteriile de bază la deli mitarea regiunilor de dezvoltare trebuie să -l constituie încadrarea
acestora în criteriile europene ale Eurostat, definite prin Nomenclatorul Unităților Teritoriale Statistice
(NUTS) și crearea premiselor pentru eligibilitatea Republicii Moldova pentru alo carea fondurilor de
dezvoltare regională din partea UE. Regiunile convenționale de dezvoltare, create prin liberul
consimțămînt al autorităților publice locale, trebuie să corespundă nivelului optim al structurilor
teritoriale pentru planificarea și implem entarea măsurilor de politică regională din UE (nivelul NUTS II).
Regiunile de tip NUTS II vor constitui cadrul de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu
reglementările comunitare în vigoare.
Orice politică regională de stat va lua în calcul, în mod obligatoriu, cele 5 raioane din stînga Nistrului
care constituie circa 12% din teritoriul național. Regiunile de dezvoltare constituite prin Legea privind
dezvoltarea regională: două regiuni (Centru și Nord) s -ar atribui nivelului NUTS II, două regiuni care ar
cădea sub incidența nivelului NUTS III (Chișinău și Sud) și două regiuni (UTA Găgăuzia și Transnistria)
care ar avea o clasificare discutabilă. Clasificarea finală depinde de negocierile cu UE și poate fi discutată
după încheierea Acor dului de Asociere RM -UE.
45 Deși clasificarea teritorială statistică încă nu a constituit subiectul discuțiilor dintre Eurostat și Biroul
Național de Statistică, putem defini pentru moment, în linii generale, în cadrul unui exercițiu de simulare,
structura t eritorială a Republicii Moldova corespunzătoare NUTS [42]:
Nivelul NUTS I: Republica Moldova
Nivelul NUTS II: Șase regiuni, inclusiv Chișinău (capitala)
Nivelul NUTS III: 40 de raioane (3 raioane interne ale UTA Găgăuzia, 5 raioane din stînga Nistrului
și 32 raioane din restul teritoriului național)
Nivelul NUTS IV: Nu există asocieri instituționalizate de unități teritoriale
Nivelul NUTS V: 4 municipii: Bălți, Bender, Comrat și Tiraspol 59 orașe cu 39 de sate incluse în
componența orașelor 839 sate (com une) cu 1567 sate incluse în componența lor
Pentru moment, cea mai mare problemă sub aspectul asimilării regiunilor de dezvoltare clasificării
NUTS pare să fie discrepanța dintre regiunile de culegere a datelor statistice
trasate de Biroul Național de St atistică și limitele regiunilor de dezvoltare.
În scopul executării Legii nr.438 -XVI din 28.12.2006 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.127
din 08.02.2008, prin care s -a decis crearea cadrului instituțional și s -au aprobat Regulamentele de
funcționare a respectivelor instituții.
În Republica Moldova la nivel de Guvern, funcțiile de coordonare, implementare, monitorizare și
evaluare a politicii de dezvoltare regională sunt atribuite Ministerului Dezvoltării Regionale și
Construcțiilor (MDRC).
De la crea rea ministerului din 10.11.2009, au fost întreprinse un șir de măsuri în vederea
implementării Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova și în special ajustarea cadrului
normativ existent în domeniul dezvoltării regionale.
La acest capitol, au fost operate un șir de modificări de ordin redacțional și conceptual la Legea
privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Modificările respective au avut drept scop
excluderea din textul Legii a unor deficiențe, precum și substituirea mecanismu lui de finanțare a
Agențiilor de Dezvoltare Regională. Astfel, finanțarea cheltuielilor de organizare și funcționare a
Agențiilor, în primii ani de activitate, se va efectua din FNDR și nu din contul bugetelor unităților
administrativ -teritoriale de nivelu l al doilea, precum era stabilit anterior.
În conformitate cu prevederile Legii nr.438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în
Republica Moldova, cap. III, principalele documente ce stau la baza planificării dezvoltării regionale
sunt:
Strategia N ațională de Dezvoltare Regională pentru anii 2013 -2015 aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr. 685 din 04.09.2013 – documentul principal de planificare a dezvoltării regionale, care
reflectă politica națională și introduce mecanismele naționale în acest dom eniu. Strategia constituie un
document cadru pentru instituirea cadrului instituțional de dezvoltare regională, iar scopul ei este de a
46 crea și menține un cadru de gestiune, implementare, monitorizare și evaluare a dezvoltării regionale, fără
a detalia con ținutul strategiilor regionale de dezvoltare sau modalitatea în care regiunile își vor concepe
dezvoltarea. Acest document schițează perspectivele dezvoltării regionale în RM, precum și
instrumentele de realizare a obiectivelor strategice. SNDR a fost elab orată în vederea realizării unor
priorități concrete de dezvoltare, prevăzute în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”.
Amintim precum că, proiectul de lege cu privire la SNDR pentru anii 2016 -2020 a fost aprobat de
cabinetul de miniștri în ședi nța de Guvern, aprobată la ședința în Plen al Parlamentului și urmează a fi
puvlicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Strategia națională de descentralizare contribuie la atingerea obiectivului strategic de integrare
europeană a RM, precum și l a realizarea prevederilor Planul de Acțiuni UE – Moldova ; are în vedere că
începînd cu 2010, în Republica Moldova a demarat procesul de implementare a proiectelor regionale în
conformitate cu prioritățile prevăzute în strategiile de dezvoltare regională No rd, Centru și Sud.
Strategia promovează „guvernarea integrată” și sinergia dintre programele naționale abordate pe linie
verticală și programele regionale cărora le este specifică o abordare pe orizontală. Mecanismul în cauză
va asigura desfășurarea activi tăților de planificare în RM în conformitate cu practicile europene.
Realizarea obiectivelor specifice se bazează pe utilizarea unor mecanisme clar definite, implementarea
cărora se reflectă și este prezentă în următoarele obiective privind implementarea S trategiei, Documentul
Unic de Program (DUP), Planurile Operaționale Regionale (POR).
Implementarea obiectivelor va contribui la ameliorarea situației în următoarele domenii prioritare:
dezvoltarea urbană echilibrată;
apă și canalizare;
deșeuri menajere so lide;
infrastructura drumurilor;
businessul mic și mijlociu;
atractivitatea turistică;
eficiență energetică.
Documentul unic de program este elaborat de MDRC pentru o perioadă de 3 ani și este aprobat de
Guvern. Acesta reprezintă sinteza planurilor operaț ionale regionale și prevede programele/proiectele
prioritare de dezvoltare regională care urmează a fi implementate în următorii 3 ani. DUP pentru perioada
2013 -2015 a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 933 din 18.12.2012.
Strategiile de dezvoltare regională sînt documentele principale de planificare a dezvoltării echilibrate
și durabile a regiunilor și sînt elaborate în conformitate cu prioritățile Strategiei naționale. Acestea
încorporează planurile operaționale. Planul operational, care este prev ăzut pe 3 ani este unul de
implementare a strategiei de dezvoltare regională și include programele, proiectele și activitățile
prioritare.
47 Strategiile de dezvoltare regională și planurile operaționale sînt elaborate de Agenții potrivit unei
metodologii și structuri tipice elaborate de MDRC.
În acest context și reieșind din angajamentul de a asigura continuitatea paradigmei prin valorificarea
potențialului social, economic și teritorial la nivel național și regional Obiectivul general al SNDR 2016 –
2020 este : Dezvoltarea echilibrată și durabilă asigurată în toate regiunile de dezvoltare ale Republicii
Moldova
Obiectivul general va fi atins prin măsuri structurate sub următoarele obiective specifice :
1. Accesul asigurat la servicii și utilități publice calitative ;
2. Creștere economică sustenabilă în regiuni;
3. Guvernanță îmbunătățită în domeniul dezvoltării regionale.
Pentru finanțarea programelor și proiectelor definite ca prioritare în DUP și aprobate de CNCDR, s -a
constituit Fondul Național pentru Dezvoltare Region ală (FNDR).
Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, conform prevederilor Legii privind dezvoltarea
regională, este sursa principală de finanțare a programelor și proiectelor orientate spre atingerea
obiectivelor de dezvoltare regională. Acest fond se creează din alocațiile anuale din bugetul de stat, care
reprezintă 1% din veniturile aprobate.
Întru elaborarea mecanismului de finanțare al dezvoltării regionale, a fost lansat procesul de creare a
cadrului regulator în acest domeniu. Astfel, au fost ela borate Manualul Operațional al FNDR și
Manualele Operaționale ale Agențiilor de dezvoltare regională. În aceste manuale, sunt expuse exact
mecanismele de accesare a Fondului național pentru dezvoltare regională privind finanțarea programelor
și proiectelor în regiuni. Totodată, au fost aprobate următoarele documente: Regulamentul comisiei de
evaluare a propunerilor de proiect; Ghidul Aplicantului; Ghidul de Comunicare.
Modul de finanțare și utilizare a mijloacelor Fondului este stabilit de către Guvern. În acest context,
prin HG nr.127 din 08.02.2008 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.438 – XVI din 28 decembrie
2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova a fost aprobat regulamentul de formare și
utilizare a mijloacelor FNDR.
Sarcinile și responsabilitățile specifice privind gestionarea FNDR sînt stipulate în Manualul
operațional al Fondului, care este aprobat de către Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale.
Mijloacele Fondului sunt alocate doar pentru proiectele inclu se în Documentul Unic de Program,
aprobat prin Hotărîre de Guvern.
Astfel, anual, la propunerea consiliilor regionale pentru dezvoltare, Consiliul Național stabilește
volumul alocațiilor financiare pentru fiecare proiect de dezvoltare regională. La stabili rea nivelului de
finanțare, membrii Consiliului Național se ghidează de conceptele proiectelor, de impactul regional în
48 urma implementării lor, de existența dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor (localităților), existența
zonelor defavorizate, precum ș i de principiul finanțării echivalente a fiecărei regiuni.
Sursele financiare destinate implementării proiectelor se aprobă a fi realizate prin intermediul
MDRC, ordonatorul principal de credite care ulterior le disburseză agențiilor de dezvoltare regional ă
pentru desfășurarea licitațiilor de achiziție a bunurilor și serviciilor în cadrul fiecărui proiect.
Finanțarea cheltuielilor pe proiectele din contul FNDR se efetuează în strictă conformitate cu
metodologiile aprobate pentru finanțarea proiectelor inves tiționale.
Conform legislației în vigoare, resursele financiare care nu au fost utilizate în anul de gestiune nu
mai pot fi utilizate pentru anul următor.
49 III. ROLUL RESURSELOR FINANCIARE ÎN REALIZAREA PROIECTELOR DE
DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN REPUBLICA MOL DOVA
3.1 Proiecte le de dezvoltare regională finanțate din surse naționale
Necesitățile de finanțare a politicii de dezvoltare regională sînt majore, iar resursele publice
disponibile pentru implementarea ei sînt limitate. Conștientizînd acest fapt, Strateg ia prevede un număr
restrîns de priorități, dar care au un impact maxim asupra dezvoltării socio -economice a regiunilor în
urma implementării lor. Promovarea politicilor de dezvoltare regională și accentul Guvernului asupra
descentralizării deschide noi pe rspective pentru dezvoltarea regiunii. În acest context, prioritățile definite
de SNDR pentru anii 2016 -2020 sînt:
Accesul asigurat la servicii și utilități publice calitative;
Creștere economică sustenabilă în regiuni;
Guvernanță îmbunătățită în domen iul dezvoltării regionale .
Prioritățile menționate sînt completate cu măsuri privind sporirea eficienței energetice și utilizarea
surselor regenerabile de energie, în scopul implementării politicilor naționale de dezvoltare, stipulate în
SNDR a RM 201 6-2020. În acest context, necesitățile de finanțare pe priorități și sursele de finanțare
preconizate se calculează odată cu identificarea proiectelor care se includ în Documentul Unic de
Program (DUP).
Una din metodele de atragere a resurselor pentru finanțar ea proiectelor în regiunile de dezvoltare o
constituie susținerea aplicanților, prin acordarea suportului financiar din FNDR, astfel soluționînd
problema cofinanțării proiectelor atrase din surse europene. Repartizarea mijloacelor Fondului se bazează
pe pr incipiile alocării prioritare a surselor în zonele defavorizate și în localitățile cu potențial de creștere
economică. Totodată, alocarea resurselor depinde de conformitatea și calitatea programelor și proiectelor
prezentate.
Cuantumul Fondului național pe ntru dezvoltare regională este de 1% din veniturile Bugetului de stat,
aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul respectiv. Conform datelor din rapoartele statistice
prezentate de către MDRC, putem observa evoluția surselor din FNDR pentru o perioad ă de 4 ani în
diagrama ce urmează . (Diagrama 1)
50 Diagrama nr.1: Alocarea resurselor financiaree din FNDR în perioada 2013 -2016, mln. lei.
Sursa: MDRC, Raportul privind implementarea Documentului Unic de program pentru anii 2013 -2015, cu datele
estimate pentru 2016.
În urma efectuării unei analize a proiectelor implementate de către Agențiile de Dezvoltare Regională
pînă la momentul de față, s -a constatat că în urma evaluării proiectelor depuse în cadrul A pel de
Propuneri de Proiect I și Apel de Pro puneri de Proiect II, lansate de către MDRC au fost aprobate:
în DUP 2010 -2012 – 56 proiecte din care au fost aprobate spre finanțare din FNDR în anul 2010 – 14
propuneri de proiecte: RDN – 5 proiecte; RDC – 6 proiecte; RDS – 3 proiecte.
În conformitate cu prioritățile de dezvoltare regională, aprobate prin SNDR pentru anii 2010 -2013,
alocațiile prevăzute pentru implementarea a 33 proiecte investiționale în sumă de 460 015,27 mii lei.
în DUP 2013 -2015 – 61 proiecte din care au fost aprobate spre finanțare din FNDR în anul 2014
doar 42 proiecte (inclusiv 29 proiecte noi) cu valoare totală de 303 522,17 mii lei: RDN – 14 proiecte;
RDC – 17 proiecte; RDS – 11 proiecte. Alocațiile pentru implementarea proiectelor de dezvoltare
regională (42 proiecte) în anul 2014 constitui e 312 560,30 mii lei, inclusiv: FNDR – 33 proiecte în sumă
de 194 900,00 mii lei
GIZ – 9 proiecte în sumă de 111 826,7 mii lei
USAID – 1 proiect în sumă de 5 833,5 mii lei
– în DUP 2017 -2020 – 51 de propuneri de proiecte no și aprobată continuarea f inanțării pentru 10
proiecte lansate anterior, dintre care: în regiunea Centru – 26, Nord – 19, Sud – 12 și în UTA Găgăuzia – 5.
Pentru implementarea acestora, din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională vor fi alocați peste 1,46
miliarde lei.
191,25; 21%
194,9; 21%
249,9; 28% 269,3; 30%
2013 2014 2015 2016
51 Tabelul 2 Proiecte incluse în DUP 2013 -2015 pe domenii de intervenție
Nr Domeniul de
intervenție Total Nord Centru Sud
Nr.
pr. Suma
(mil.lei) Nr.
pr. Suma
(mil.lei) Nr.
pr. Suma
(mil.lei) Nr.
pr. Suma
(mil.lei)
1 Aprovizionare
cu apă și
canalizare 13 340,23 6 158,16 5 125,41 2 56,66
2 Drumuri și căi
de acces 18 593,96 3 83,04 8 316,54 7 194,38
3 Susținerea
dezvoltării
sectorului privat 7 102,84 4 61,27 1 14,97 2 26,60
4 Protecție a
mediului 13 120,05 3 55,88 8 42,68 2 21,49
5 Turism 11 98,28 2 28,31 6 58,97 3 11,00
Total 62 1255,36 18 386,66 28 558,57 16 310,13
Sursa: Programă de instruire pentru Autoritățile Administrației Publice Locale din Republica Moldova, Suport de curs
pentru participanți, publicat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusa mmenarbeit (GIZ) GmbH;
Proiectele de dezvoltare regională implementate au fost orientate spre sporirea calității vieții
cetățenilor din regiuni și crearea condițiilor de accelerare a creșterii economice. E de remarcat că
proiectele de dezvoltare regională sunt complexe și pentru implementarea lor este necesară o perioadă
mai îndelungată de timp, ajungînd uneori pînă la 36 luni.
În scopul identificării posibilităților de cofinanțare a unor proiecte, MDRC a adresat mai multe
scrisori către ministerelor secto riale. De exemplu, pentru un proiect de aprovizionare cu apă ș i canalizare,
activitățile au fost divizate în do uă părți: din FNDR au fost suportate cheltuielile pentru construcția
apeductului, iar pentru pa rtea de canalizare, APL -urile sa aplic at la Fondul Ecologic Național (FEN). O
altă modalitate de cofinanțare este în sectorul drumuri, unde din sursele FN DR s -a construit drumul din
satul Vărzărești în „vari antă albă”, iar ulterior, MTID a realiza t asfaltarea acestuia. La fel în procesul de
implementare a proiectelor de dezvoltare au fost identificate surse financiare din FISM în mărime de 1
293,2 mii lei pentru proiestul: „Intersecții culturale” din s. Băhrinești, r -ul Florești din RDN; din Fondul
Ecologic Național pentru implementarea parțială a lucrăril or de construcții în cadrul proiectului:
„Finisarea construcției poligonului pentru acumularea, sortarea și valorificarea deșeurilor menajere pentru
3 primării (7 localități) din or. Biruința, r -ul Sîngerei în mărime de 120, 00 mii lei și proiectul:
„Alime ntarea orașului Fălești cu apă din râul Prut”din or. Fălești – 5 400,00 mii lei. Din FR au fost
valorificate 41 161,90 mii lei pentru construcția a 4,5 km de drum în r -ul Soroca.
52 Politica de finanțare a programelor și proiectelor din mijloacele FNDR consti tuie una din cele mai
importante care trebuie revăzută pentru realizarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională. Este
vorba, de FNDR destinat diminuării disparităților locale, inter și intra -regionale care constituie doar 1%
anual din bugetul de st at, cu excepția veniturilor cu destinație specială (Fondul Rutier, Fondul pentru
Eficiență Energetică, Fondul Ecologic Național). Datele problemei arată că această cifră ar trebui să
crească la 2 -3% anual pentru soluționarea multelor problem e cu care se co nfruntă regiunile din Moldova.
Astfel, pentru implementarea DUP pentru 2013 -2015 a fost luată decizia de finanțare a 63 de pr oiecte de
dezvoltare regională î n suma de 1 255,36 mil. lei. Logica stabilirii mijloacelor financiare pentru
implementarea proiecte lor de dezvoltare regională scoate în evidență mai multe carențe care trebuie
eliminate pentru eficientizarea î ntregului proces. Astfel, în primul râ nd observăm discrepanța vădită î ntre
suma de 625 de milioane din FNDR stabilită de Planul de Acțiuni privin d implementarea Strategiei
naționale de dezvoltare regională pentru anii 2013 -2015 și suma totală de 1 255,36 mil. lei prevăzută de
HG nr. 933 din 18.12.2012 pentru finanțarea celor 62 de proiecte de dezvoltare regională din DUP. Suma
prevăzută pentru fina nțarea proiectelor din DU P este de două ori mai mare decî t mijloacele financiare
disponibile din FNDR.
Conform date lor acestei diagrame , observăm că î n perioada 2013 -2015 au fost alocați doar 556,05
milioane lei din FNDR pentru implementarea proiectelor DU P pentru 2013 -2015, dintre care au fost
valorificați 537,35 milioane lei. În 2015 au fost alocate mai puține mijloace financiare decît î n anii
precede nți. Oricum, resursele alocate î n 2015 au fos t valorificate î n proporție de 8 9%. Este o contradicție
vădit ă între suma de resurse financiare prevăzută și alocată. Din cauza suspendării efectuării unor
cheltuieli din bugetul de stat de către Ministerul Finanțelor în legătură cu evoluțiile macroeconomice
nefavorabile și insuficiența surselor interne și externe d e finanțare a deficitului bugetar aprobat pe anul
2015 [49], suma de 625 milioane lei, stabilită de Planul de Acțiuni privind implementarea SNDR pe ntru
anii 2013 -2015, nu a fost î ntru totul alocată. Lipsa corelării î ntre suma stabilită pentru finanțarea
proiectelor și capacitatea FNDR demonstrează ideea că autoritățile au contat pe sprijinul partenerilor de
dezvoltare. Lipsa identificării donatorilor externi și a sumelor financiare pe care le -ar aloca pentru
finanțarea proie ctelor de dezvoltare regională î n DUP pentru anii 2013 -2015 sugerează ideea că
autoritățile statului s -au bazat mai degrabă pe unele prognoze sau așteptări de finanțare decî t pe acorduri
certe de finanțare a proiectelor de dezvoltare regională din partea partenerilor de dezvoltare. Continu вnd
ideea, оnțelegem că autoritățile statului au contat, de asemenea, și pe un sprijin financiar din partea
partenerilor locali pentru cofinanțarea proiectelor. O altă problemă este că оn DUP pentru anii 2013 -2015
nu sunt evaluate mijloacele necesare pentr u implementarea fiecărui proiect î n parte, ceea ce ar permite
beneficiarilor de proiecte să identifice din timp surse suplimentare de la po tențiali donatori, în cazurile î n
care mijloacele alocate d e la bugetul de stat nu sunt î ndeajuns pentru realizarea i ntegrală a acestor
proiecte. Din cauza acestor probleme, dar și a altor identificate de MDRC [49], mai multe proiecte
53 stabilite pentru finanțare оn DUP 201 3-2015 au fost implementate cu întî rziere sau nu au fost finanțate
din diferite motive.
O scurtă radio grafiere a proiectelor care au fost prevăzute spre implementare оn DUP pentru 2013 –
2015 evidențiază problema lipsei mijloacelor proprii pentru co -finanțarea proiec telor de dezvoltare
regională. Î n acest sens, ne vom referi la fiecare regiune de dezvoltare în parte din perspectiva
implementării proiectelor. Amintim doar că practica europeană de alocare a fondurilor structurale
prevede că 80% -85% din fonduri sunt alocate din bugetul UE, 10% -15% din bugetele statelor și 5% -10%
este cofinanțare din partea autor ităților locale.
Din cele 17 p roiecte propuse spre finanțare î n regiunea de dezvoltare Sud, 9 au fost finalizate fiind
finanțate din FNDR, altele 6 sunt î n derulare, și doar 2 nefiind finanțate din motive tehnice.
În total, din FNDR au fost alocați 208,795 mii lei. Î n acest caz ne ref erim la proiectele finalizate pî nă
la 1 august 2016. Vorbind despre contribuția financiară a administrației publice, remarcăm că APL din
regiunea de dezvoltare Sud au contribuit doar cu suma de 13,428 mii lei pentru implementar ea a 3
proiecte din cel e 9 care au fost finalizate. Î n plan procentual, contribuția administrației publice locale
constituie circa 6.4% din suma totală alocată pentru implementarea proiectelor.
Situația este similară și оn privința proiectelor propuse spre finanțare în regiunea de dezvoltare Nord.
Drept urmare, nici un proiect nu a fost implementat cu alocarea contribuție i din partea APL. Menționăm
că în cadrul proiectelor finanțate din FNDR, APL -le au contractat din surse proprii managerul de proiect
și au torul de proiect. Astfel, din DUP pentru 2013 -2015, aprobat prin HG nr. 933 din 18.12. 2012, pînă la
momentul de față î n proces de implementare s -au aflat 18 proiecte de dezvoltare regională din care 6 au
fost f inalizate, 2 proiecte inițiate î n 201 4-2015 și nefinalizate, 6 sunt î n derulare оn 2016, iar altele 4 au
fost depuse repetat la Concursul de proiecte 2016.
În privința ADR Centru evidențiem că din Documentul unic de program 2013 -2015, aprobat prin HG
nr. 933 din 18.12.2012, până la momentul de față în proces de implementare s -au aflat 7 proiecte de
dezvoltare regională. Au fost finalizate 11 proiecte investiționale din domeniile de intervenție:
infrastructura drumurilor regionale și locale; aprovizionare cu apă și sanitație; managementul deșeurilor
solide; dezvoltarea infrastructurii de afaceri; sporirea atractivității turistice; eficiența energetică a
clădirilor publice.
54 Tabelul 3 Situația proiectelor adoptate în DUP 2013 -2015 spre finanțare la 1 august 2016
Regiune de
dezvoltare Proiecte
aprobate s pre
finanțare din
FNRD în DUP
2013 -2015 Proiecte
fianlizare din
FNDR Proiecte
finanțate din alte
surse sau în
proces de
delurare inclusiv
din FNDR Proiecte
nefinanțate
ADR Nord 18 6 6 6
ADR Centru 28 11 7 10
ADR Sud 17 9 6 2
Total 63 26 19 18
Date: ADR Nord, Centru și Sud.
Conform deciziei CNCDR nr. 3/16 din 10 martie 2016, î n Regiunea de dezvoltare Centru sunt în
proces de implementare 7 proiecte inve stiționale. Proiectele incluse î n DUP pentru anii 2013 -2015 care se
află în curs de implem entare, vor fi incluse automat î n DUP -ul următor, iar pentru cele neinițiate au fost
expediate scrisori de soli citare de a le retrage, pentru î mbunătățirea și depunerea lor conform condițiilor
noului Concurs de propuneri de proiecte pentru anii 2016 -2020.
Pentru peri oada viitoare de programare 2014 -2020, Republica Moldova va fi eligibila pentru
următoarele programe europene: [34 , p.15]
1. Program Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre, finanțat din Instrumentul European de
Vecinătate. Programul va susține proiecte de infrastructură în cadrul cărora este eligibil tot teritoriul
Republicii Moldova.
2. Program Operațional Comun România – Moldova, finanțat din Instrumentul European de
Vecinătate. Aria de implementare a programului: România: județele Botoșani, Iași, Vaslui , Galați;
Republica Moldova: – tot teritoriu. Arii adiționale: județele Neamț și Bacău. Programul va susține
proiecte investiționale și cooperarea transfrontalieră.
3. Programul Dunărean pentru Cooperare Transnațională, finanțat din Instrumentul European de
Vecinătate. Obiective tematice: cercetare, dezvoltarea tehnologiilor, inovare, protecția mediului, eficiența
utilizării resurselor, promovarea transportului și infrastructurii durabile, sporirea capacităților
instituționale și administrare publice eficientă .
4. Program pentru Cooperarea Teritorială Republica Moldova – Ucraina, finanțat din Instrumentul
Partenerialului Estic. Condiții de eligibilitate: Moldova – tot teritoriul; Ucraina – regiunile Cernăuți,
Vinnița, Odessa.
55 3.2 Specificul realizării proiectel or din surse externe
Conform estimărilor, sursele din FNDR de circa 1% din bugetul de stat nu permit acoperirea
costurilor pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională depuse în cadrul Apel de Propuneri
de Proiect de către APL I și II. Pentru a identifica restul banilor, se lucrează foarte mult cu partenerii de
dezvoltare. La nivel național, MDRC a semnat Acoduri de parteneriat/ Memorandumuri de înțelegere cu
alte Ministere din UE. Astfel, în FNDR pot fi atrase și alte mijloace financiare din s ectorul public și cel
privat la nivel local, regional, național și internațional, inclusiv mijloacele oferite prin programele de
asistență ale Uniunii Europene.
Acorduri de parteneriat sunt semnate și la nivel de regiuni de dezvoltare. Acest fapt permite
intensificarea cooperării transfrontaliere și transnaționale în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare
regională prin dezvoltarea și implementarea, în comun a proiectelor pentru accesarea fondurilor UE.
În perioada 2010 – 2013 Agențiile de dezvoltare au avut în gestiune proiecte finanțate din surse
externe, după cum urmează:
– 5 proiecte finanțate din sursele Guvernului German prin intermediul GIZ implementate în baza
Acordului de finanțare dintre MDRC și GIZ, în valoare de 51 390,00 mii lei, care spri jină extinderea și
modernizarea serviciilor publice locale pe trei domenii de referință: apă și sanitație; eficiența energetică;
gestionarea deșeurilor solide.
În perioada anului 2014 a fost semnat Suplimentul 2 la Acordul de finanțare pentru implementarea a
încă 8 proiecte din sursele Guvernului German prin intermediul GIZ în valoare de 6 495,2 Euro
(estimativ 115 614,56mii lei/rata de schimb 17,8 MDL după cum urmează: RDN – 3 proiecte cu valoarea
totală de 18 253,05 mii lei; RDC – 2 proiecte cu valoarea t otală de 32 328,36 mii lei și RDS – 3 proiecte
cu valoarea totală de 65 033,15 mii lei. În perioada de investigare, proiectele în cauză sunt la etapa de
pregătire a documentației necesare pentru implementarea acestora.
56 Figura nr. 4 Proiectele în impleme ntare finanțate din sursele Guvernului German prin
intermediul GIZ în RM.
Sursa : MDRC
Un alt partener de dezvoltare este și Republica Cehă, care a oferit surse financiare pentru
implementarea a 3 proiecte în RDN în valoare de 382,75 mii lei. Pe lîngă sem inarele de instruire
organizate pentru APL I și II din RDN, în cadrul implementării acestor proiecte au fost elaborate și
editate trei broșuri, după cum urmează:
1. „Esența Studiului de Fezabilitate”;
2. „Analiza cost beneficiu -instrument necesar pentru implementarea proiectelor de anvergură”;
3. „Managementul proiectelor. Monitorizarea și evaluarea proiectelor”.
Broșurile sus menționate au fost diseminate tuturor APL I și II din toate Regiunile de Dezvoltare ale
RM.
Totodată a fost semnat un acord de par teneriat cu Agenția SUA pentru dezvoltare internațională
(USAID), prin care ei vor contribui cu 50% la construcția Stației de epurare a apelor reziduale din orașul
Telenești.
În perioada 2013 – 2014, de sursele financiare alocate de către Guvernul SUA pri n intermediul
Corpul Păcii SUA în R. Moldova a fost implementat, în RDN proiectul: „Facilitarea promovării
potențialului Regiunii de Dezvoltare Nord” în valoare de 57,16 mii lei, inclusiv 13,82 mii lei cofinanțare
57 din partea Consiliilor Raionale și mun. Bă lți din RDN. Unul din obiectivele majore din cadrul proiectului
a fost și elaborarea site -ului www.regio.md.
Pe lîngă proiectele sus -menționate, implementate de către Agențiile de Dezvoltare Regională, în
urma investigației s -a constatat implementarea, în cele 3 regiunia altor proiecte din sursele UE, conform
tabelelor prezentate în anexei 5.
În perioada 2017 -2018, Polonia a continuat să ofere asistență țării noastre în domeniul dezvoltării
regionale prin intermediul proiectului consolidare a capacită ților administrației publice din Republica
Moldova realizat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării din al Poloniei. Proiectul „ Sprijinul
administrației publice în Republica Moldova în implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare
Regională a Moldo vei pentru anii 2016 -2020 ", este realizat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării din
Polonia în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) din țara noastră.
În cadrul acestui proiect, experții polonezi au elaborate conc eptul proiectului de colaborare moldo –
polon în domeniul dezvoltării regionale și politicii urbane pentru perioada 2017 – 2018. Scopul
proiectului este de a dezvolta noi instrumente de politică urbană, stimularea dezvoltării orașelor și a
zonelor urbane.
Politica regională a UE încearcă să reducă decalajele structurale dintre regiunile UE, să promoveze o
dezvoltare susținută și echilibrată pe întreg teritoriul UE, promovând oportunități reale pentru toți.
Cunoașterea și respectarea principiilor, obiectivel or și a procedurilor comunitare ce reglementează
planificarea, coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordată de UE sunt
probleme esențiale pentru a realiza strategii regionale viabile.
Integrarea în Uniunea Europeană trebuie perc epută ca un proces continuu și alert, iar un rol esențial
în acest proces revine politicii de dezvoltare regională, prin instrumentele sale.
Experiența UE în domeniul dezvoltării regionale integrate poate fi o sursă de inspirație și pentru
Republica Moldo va. În pofida faptului, că diferă foarte mult nivelul de dezvoltare a regiunilor UE și a
regiunilor Republicii Moldova, pot fi formulate niște lecții ce urmează a fi însușite.
58 3.3 Indicatori de succes realizați în urma implementării proiectelor din Regi unea de Dezvoltare
Nord
Regiunea de Dezvoltare Nord este o regiune de dezvoltare care include municipiul Bălți și 11
raioane: Briceni, Edineț, Dondușeni, Drochia, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și
Soroca, cu o suprafață de circa 10, 014 km2, ceea ce reprezintă aproximativ 29,6% din suprafața totală a
Republicii Moldova. Populația regiunii este de 1.025.000 persoane (28,6 % din populația țării). Populația
urbană (357.000 persoane) reprezintă aproximativ 34,8 % din totalul pe regiune. T otodată aici sunt
amplasate 571 localități: 20 orașe și 551 localități rurale, din totalul de 1679 de localități ale Republicii
Moldova.
Dezvoltarea RDN, ca și dezvoltarea altor regiuni, este afectată puternic de politicile implementate la
nivel național. Acestea au influență atît asupra performanței economice, cît și asupra nivelului serviciilor
publice prestate la nivel local.
Dezvoltarea RDN implică devenirea acesteia într -o regiune dinamică, competitivă și unificată, unde
generațiile din prezent și vii tor vor avea o calitate mai bună a vieții, securizată prin activități economice
diversificate, o atitudine deschisă față de inovațiile tehnologice, un mediu ambiant sănătos și o cultură
regională distinctă.
În urma efectuării unui Studiu de caz pe RDN, s -a constatat că pentru perioada 2010 – 2014, ADR
Nord a avut în gestiune 27 proiecte:
– 21 proiecte finanțate din sursele FNDR din care 11 proiecte finalizate și 10 proiecte în curs de
implementare (valoaretală -228 907,00 mii lei);
– 6 proiecte finanțate din sursele Guvernului German prin intermediul GIZ (valoarea totală –
30 892,97mii lei, inclusiv 120,00 mii lei cofinanțare APL com una Costești, raionul Rîșcani);
– 3 proiecte finanțate din sursele Guvernului Republicii Cehe prin intermediul Ambasadei R. Cehe în
RM (valoarea totală -382,754 mii lei).
– 1 proiect finanțat din sursele Guvernului SUA prin intermediul Corpul Păcii SUA în R. Moldova
(valoarea totală -57,16 mii lei).
Valoarea totală a proiectelor de dezvoltare regională din RDN pentru perioada 2010 – 2014, finanțate
atît din sursele FNDR cît și alte surse, constituie 318 926,08 mii lei , inclusiv:
FNDR – 228 907,00 mii lei;
APL I și II – 7 549,44 mii lei;
ZEL Bălți – 2 362,53 mii lei;
GIZ – 30 892,97 mii lei;
FEN – 6 600,00 mii lei
FR – 41 161,90 mii lei;
Corpul Păcii SUA în RM – 57,16 mii lei;
59 Ambasada R. Cehe în RM – 155, 09 mii lei.
În tabela nr. X sînt expuși indicatorii de rezultat realizați în urma implementării proiectelor de
dezvoltare regională din RDN pentru perioada 2010 -2013 [6].
Tabelul nr. 4 Indicatorii de produs și rezultat realizați în urma implementării, de către ADR
Nord, a proiectelor de dezvoltare regională din RDN pentru perioada 2010 -2014.
Domenii Nr.
proiecte Valoarea
totală /
mii lei Surse de
finanțare/
cofinanțare Indicatori realizaț i / planificați
Proiecte finalizate
Apă și
canalizare 4 86 238,78 FNDR/
FEN/CR/GIZ
/Comunitatea 14,7 km apeduct
7,63 km canalizare
Drumuri 3 121 717,30 FNDR/FR/ 18,12 km de drum construit
Deșeuri 2 13 028,68 FNDR/FEN/
GIZ 5 autospeciale, 2 buldozere, tra ctorului MTZ
269 eurocontainere, 8 574 pubele pentru
colectarea deșeurilor , 51 de containere din
plasă metalică procurate, 1 pres de balotat
procurat și instalat, tehnică de calcul pentu
prestatorii de servicii, 16 banere informative,
75 platforme de colec tare a deșeurilor, 1
poligon de deșeuri menajere construit,
Groapa Bekkari, destinată pentru arderea
animalelor și păsărilor moarte construită, 6
gunoiști neautorizate lichidate.
Dezvoltarea
sectorului
privat 4 27 965,18 FNDR/FISM/
ZEL/APL Terenul adiacent edificiului și scuarul
Centrului Cultural Intercomunitar (CCI) din
s. Băhrinești, r -ul Florești amenajate. CCI
dotat cu mobilier, exhipament tehnic și
tehnică de calcul.
Eficiența
Energetică 1 4 404,57 GIZ 22,79 km rețele de iluminat stradal construit,
359 unit. de corpuri de iluminare stradală de
tip „LED instalate, 13 dulapuri de evidență a
energiei electrice și dirijare instalate, 143m2
suprafața sediului renovată și ÎM
”TĂTĂRĂUCA -SERVICE” echipată cu
60 tehnică specială;echipamenti de măsurare a
calități i EE achiziționat pentru Inspectoratul
Energetic de Stat; echipamentului pentru
efectuarea auditului energetic achiziționat
pentru AEE; specialiștii AEE și IES cu
capacități dezvoltate, privind utilizarea
aparatajului achiziționat; campanie de
informare ș i conștientizare. Desfășurată.
Dezvoltare
capacități 3 382,75 Guvernul
Republicii
Cehe/GIZ 1500 exemplare ale broșurii "Esența Studiului
de Fezabilitate", editată și diseminată, 1000
de exemplare ale broșurii „Totul despre un
Studiu de fezabilitate” edit ate și diseminate;
1500 de exemplare a broșurii
„Managementul proiectelor. Monitorizarea și
evaluarea proiectelor” editate și diseminate;
215 reprezentanți ai APL și ONG instruiți în
cadrul trainingurilor
Proiecte în curs de implementare
Apă și
canalizar e 5 20 447,04 FNDR/GIZ 24,55 km de rețele exterioare de apeduct;
2,16 km de rețele interioare de apeduct; 1,19
km de rețele interioare de canalizare; 3 stații
de tratare a apei potabile;452 conexiuni la
rețeaua de canalizare;
Drumuri 2 12 000,00 FNDR 9,59 km de drum;
Dezvoltarea
sectorului
privat 3 17 000,00 FNDR/ZEL Construcția edificiului Parcului Industrial din
or. Edineț;Finalizarea construcției Centrului
Creativ – Inovativ PRO -Cariera din or. Otaci;
Deșeuri 1 8 293,16 GIZ 534 de containere cu capacit ate de 1100 l;
215 de platforme construite; 3 unități de
transport și utilaj achiziționate pentru
serviciul de salubrizare.
Turism 2 12 997,30 FNDR 0,397 km de gard istoric reconstruit și 2 porți
montate; 2,984 km de eurogard din plasă
metalică; clădire a administrativă a fostului
muzeu din Țaul renovată;
61 IT 1 57,16 Program de
Granturi
Mici/Corpul
Păcii/APL II website -ul RDN: www.regio.md elaborat,
specialiștii din cadrul APL II competenți în
gestionarea website -ului.
Sursa : http://adrnord.md/
CRD Nord este principala instituție care reprezintă necesitățile, interesele și resursele regionale în
politica de dezvoltare regională, conform legislației Republicii Moldova. CRD Nord a fost institut sub
coordonarea MDRC și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare și a reprezentat aceste elemente ale
dezvoltării, devenind treptat o instituție funcțională, dar contextul de instituire și funcționare a CRD Nord
nu au permis deocamdată acestuia să devină instituția centrală a dezvoltării în RD Nord. MDRC și ADR
Nord sunt instituțiile care au instituționalizat dezvoltarea regională și care mobilizează resursele prin
FNDR.
CRD Nord a adoptat SDR Nord în martie 2010, identificând obiectivele și priorit ățile strategice de
dezvoltare a RD Nord [7], a participat la 2 Apeluri de Propuneri de Proiecte (APP), organizate în anul
2010 și 2012, prin selectarea proiectelor și adoptarea POR 2010 -2012 și POR 2013 -2015, după care au
promovat proiectele incluse în POR la nivelul CNCDR și includerea acestora în DUP 2010 -2012 și DUP
2013 -2015.
Figura 5 Ciclul de selectare a proiectelor pentru includerea în Documentul unic de program.
Sursa: MO FNDR
După ce proiectele au fost incluse spre finanțare de la FNDR, CRD Nor d și-a redus activitatea în
mod special la adoptarea deciziilor și documentelor elaborate de către ADR Nord, în cadrul ședințelor Campania de
informare publică
Elaborarea PP de
către solicitanți
Recepționarea PP
Verificarea administrativă și
examinarea preliminară a
PP și includerea lor în POR
Aprobarea POR
de către CDR Evaluarea PP din
POR de către
Comisia de evaluare
a MDRC și și
elaborarea DUP Aprobarea DUP
de către CNCDR Aprobarea DUP
prin Hotărâre de
Guvern Aprobarea
oficială a
achizițiilor
publice
62 trimestriale. Fiind o instituție deliberativă fără personalitate juridică și fără un buget propriu, CRD Nord a
fost mai puțin activ la realizarea obiectivelor SDR Nord. În mod particular, CRD Nord nu a reușit să
mobilizeze toate resursele regionale în scopul dezvoltării stabile și durabile a RD Nord, conform
atribuțiilor stabilite în Regulamentul -cadru. Reprezentanții APL I și AP L II, sectorului privat și sectorului
asociativ, au contribuit prin proiectele proprii la dezvoltarea RD Nord , dar nu au respectat neapărat o
planificare strategică integrată regională, gândită de către CRD Nord în conformitate cu SDR Nord și
implementată sub coordonarea CRD Nord.
Reprezentanții APL I și APL II sunt înlocuiți de ciclurile electorale din anul 2011 și 2015, resursele
financiare disponibile și capacitățile administrative de a atrage resurse prin proiecte internaționale sunt
limitate, în mod sp ecial în cazul primăriilor din mediul rural, în timp ce parteneriatele strategice
intercomunitare se instituie dificil în Republica Moldova. Conform datelor analizei socio -economice, RD
Nord este dependentă de transferuri de la bugetul de stat în proporție medie comparativ cu celelalte RD,
dar oricum transferurile de la bugetul de stat reprezintă 63% din veniturile regiunii per locuitor, respectiv
cca 25% din venituri reprezintă defalcările (Tabelul 5).
Tabelul nr 5. Evoluția veniturilor totale per locuitor în RD Nord și structura acestora.
Regiune Venituri totale per
locuitor, lei din care,
Venituri
proprii, % Defalcări, % Transferuri, %
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
RD Nord 2118 2352 2876 10% 10% 9% 27% 25% 23% 63% 61% 64%
Sursa: Adaptat conform datelor Analizei socio -economice.
Parteneriatele strategice și cooperarea intercomunitară se dezvoltă lent în Republica Moldova,
inclusiv în RD Nord. În perioada ultimilor 3 -5 ani, grație suportului acordat de partenerii externi d e
dezvoltare, (GIZ, PNUD Moldova, Guvernelor Germaniei, României, Suedi ei și Uniunii Europene), au
fost lansate 15 inițiative de cooperare intercomunală, 6 dintre acestea sunt în RD Nord. Scopul
inițiativelor de cooperare intercomunitară este asigurarea cr eării și furnizării eficiente din punct de vedere
economic și financiar de servicii calitative cetățenilor.
Mediul de afaceri a reușit să promoveze o serie de proiecte spre finanțare în DUP 2010 -2012 și DUP
2013 -2015, proiecte care au stimulat creșterea ș i crearea locurilor de muncă, după care agenții economici
membri CRD Nord au revenit la activitățile de bază, în mod particular la maximizarea profitului. Nu
există deocamdată mecanisme sustenabile de antrenare plenară a sectorului privat în politica de
dezvoltare regională, deși prin activitățile curente agenții economici contribuie direct sau indirect la
dezvoltarea RD Nord.
Sectorul asociativ este de fiecare dată prezent mai mult la etapa de identificare a problemelor și
elaborarea politicilor publice în Republica Moldova, după care participă mai puțin la implementarea
63 politicilor și la realizarea documentelor strategice. ONG -urile din cadrul CRD Nord și alte asociații
obștești din RD Nord au fost parțial antrenate la realizarea unor proiecte și activităț i ”soft” relevante
pentru dezvoltarea regională, dar nu au reușit deocamdată să devină actori importanți în guvernanța
regională și în realizarea SDR Nord. ONG -urile nu pot fi parteneri în proiectele tripartite finanțate prin
FNDR, doar asociați.
Nu doar c oordonarea implementării SDR Nord a fost pusă în sarcina ADR Nord, în conformitate cu
legislația Republicii Moldova, dar implementarea ca atare și toate activitățile conexe. ADR Nord, care
avea inițial 5 unități de personal, devenea responsabilă de impleme ntarea unei mega -strategii de
dezvoltare regională cu resurse financiare limitate, care se rezumă în mod special la FNDR.
În urma Apelului Propunerilor de Proiect 1, au fost colectate 39 propuneri proiecte (dintre care 37
eligibile și 2 neeligibile, aprec iate de grupul de verificare administrativă). Acestea au fost evaluate și
selectate conform criteriilor de selectare stabilite, după care incluse în POR [44]. POR Nord 2013 -2015
include 30 de proiecte regionale, selectate în cadrul Apelului Propunerilor de Proiecte 2[12]. Dintre
acestea, 18 au fost incluse în DUP 2013 -2015. Propunerile de proiecte au fost grupate în POR pe
programe, racordate la prioritățile și măsurile SDR Nord.
Primul DUP a fost aprobat doar la 26.08.2010, finanțările efective încep doar în anul 2011, dar
proiectele incluse în DUP 2010 -2012 în valoare de cca 1,2 miliarde MDL au depășit capacitățile
financiare ale FNDR. DUP 2013 -2015 a inclus proiecte în valoare de cca 1,3 miliarde MDL, din nou mai
mult decât resurse financiare ale FNDR. Co stul proiectelor incluse în Documentul unic de program
pentru anii 2010 -2012, precum și a celor incluse pentru anii 2013 -2015 nu este corelat cu capacitatea de
finanțare a FNDR, fiind de 2 ori mai mare față de resursele disponibile ale acestuia. Drept cons ecință,
doar 19 proiecte din POR 2010 -2012 RD Nord au fost incluse în DUP 2010 -2012, dintre care doar 11
proiecte au primit finanțare. În DUP 2013 -2015 au fost incluse 18 proiecte, dintre care doar 10 au primit
finanțare de la FNDR ( Figura 6).
Figura nr 6. Repartizarea mijloacelor financiare ale FNDR pentru RD Nord.
Notă: Datele nu includ cheltuielile operaționale ale ADR Nord.
Sursa: Calculat în baza Deciziilor CNCDR cu privire la repartizarea mijloacelor financiare ale FNDR. 39423,7 54916 65075
49523,61 45159,21
010000200003000040000500006000070000
2011 2012 2013 2014 2015mii MDL
64 Fiind în subordinea MDRC, ADR Nord reprezintă înainte de toate autoritatea publică centrală în
teritoriu, cu posibilități reduse de a mobiliza alte resurse financiare. Legea privind dezvoltarea regională
prevede doar posibilitatea atragerii altor surse nebugetare [36], nu există corelar e cu alte fonduri publice
(Fondul Rutier, FEN, FEE), în timp ce insuficiența unităților de personal al ADR și constrângerile legale
privind remunerarea și/sau co -finanțarea au obstrucționat atragerea de resurse externe.
Drept consecință, ADR Nord a implem entat mai curând DUP 2010 -2012 și DUP 2013 -2015, implicit
proiectele finanțate prin FNDR, decât SDR Nord. Dificultăți au fost identificate și în cadrul implementării
proiectelor din mijloacele FNDR, în special în relația cu APL. Două mari probleme au apăru t în
implementare, constatate și de către Raportul de audit al Curții de Conturi din 26 februarie 2013 [11], și
anume: finanțarea și/sau cofinanțarea proiectelor din bugetele APL și; dreptul de proprietate asupra
activelor obținute în procesul de implementa re a proiectelor finanțate din sursele FNDR .
APL nu au co -finanțat proiectele implementate de către ADR Nord, doar 0,2 milioane MDL în anul
2012, și nu au implementat prin alte surse financiare proiecte incluse în POR 2010 -2012 și POR 2013 –
2015. APL au im plementat proiecte împreună cu partenerii eterni de dezvoltare care nu au fost neapărat
conforme proiectelor incluse în aceste programe regionale.
ADR Nord nu poate fi beneficiarul patrimoniului creat în urma implementării politicii de dezvoltare
regional ă, care d upă ce este creat urmează a fi transmis în proprietatea publică a APL beneficiare. Deși
contractele de implementare a proiectelor sunt tripartite (ADR, APL și companiile de construcții), iar
managerul de proiect este delegat de la APL, la transmit erea bunurilor formate din sursele FNDR, unii
beneficiarii au invocat necesitatea transmiterii bunurilor prin Hotărîre de Guvern. Aceasta în contextul în
care includerea proiectului în DUP constituie temei juridic suficient pentru ca autoritățile administr ației
publice locale să formeze și să obțină dreptul de proprietate asupra investițiilor fizice realizate din sursele
statului alocate prin FNDR. Este cazul Consiliului municipal Bălți care a refuzat inițial recepționarea
lucrărilor, fapt ce a tergiversat procesul de predare -primire a bunurilor formate din FNDR.
În cele din urmă, ADR Nord nu a reușit să Raporteze despre realizările în implementarea SDR Nord,
deși este responsabilă de monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei. O bună parte din act ivitatea
Agenției este dedicată elaborării de Rapoarte, dar contextul de implementare a politicii de dezvoltare
regională nu permite elaborarea Rapoartelor anuale de progres privind implementarea SDR Nord. ADR
Nord are indicatorii operaționali ai proiectel or implementate de către Agenție, în timp ce cadrul legal din
Republica Moldova nu obligă ministerele și fondurile publice pe care acestea le gestionează sau APL să
transmită informații către ADR despre proiectele pe care le implementează în RD Nord. Totod ată, nu
există date agregate despre proiectele pe care donatorii externi le implementează direct cu APL sau
împreună cu alte ministere de resort, în timp ce Biroul Național de Statistică nu măsoară (toți) indicatorii
de impact relevanți pe ntru dezvoltarea regională.
65 La nivel național, de asemenea, infrastructura fizică și programele incluse în Apelul Propunerilor de
Proiecte 1 beneficiază de cele mai mari investiții publice. Fondul Rutier, Fondul Ecologic Național,
Fondul de Eficiență Energetică sau proiect ele realizate de către partenerii de dezvoltare împreună cu
APL, mobilizează resurse financiare în reabilitarea infrastructurii fizice care depășesc de multe ori
bugetele ADR Nord.
ADR Nord colectează datele doar de la proiectele pe care le implementează din FNDR și nu există
proiecte co -finanțate din alte fonduri publice. Fondul Rutier finanțează proiecte în conformitate cu
Strategia de transport și logistică pe anii 2013 -2022, care prevede investiții de cca 2,4 miliarde Euro [24],
și are angajamente inter naționale cu partenerii de dezvoltare privind veniturile și cheltuielile din fond, în
mod particular angajamente stipulate în contractul de finanțare semnat cu BERD în anul 2013, privind
realizarea lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor în R epublica Moldova [2].
FEN are un mecanism propriu de finanțare și vizează finanțarea măsurilor din Strategia de
alimentare cu apă și sanitație (2014 – 2028) . Raportul privind activitatea Fondului Ecologic Național
pentru anii 2010 -2014, stipulează că în ac eastă perioadă au fost aprobate spre finanțare (din FEN ) 720
proiecte la secțiunea s isteme de apeduct, canalizare și epurare, î n valoare totală de cca 1 miliard
MDL [48]. Dar Raportul nu precizează câte dintre aceste proiecte au fost realmente finanțate, ca re este
etapa de realizare a proiectelor și, cel mai important, nu conține indicatori de produs, de rezultat sau de
impact.
FEE urmează să devină un instrument financiar eficient și transparent. Deocamdată, Legea energiei
regenerabile nr. 160 -XVI din 12 i ulie 2007 prin care FEE a fost creat, stimulează mai mult deschiderea
depozitelor bancare ale Fondului în vederea creșterii resurselor acumulate, decât investiții ale
acestuia [8]. Rectificările la Legea cu privire la Bugetul de Stat au transferat soldul F EE de 150 milioane
MDL la acoperirea deficitului bugetar, cel mai probabil pentru cheltuielile curente, dar nu s -a finanțat
niciun proiect inclus în POR sau cel puțin acest proiect nu este cuantificat în cadrul ADR. Agenția pentru
Eficiența Energetică nu p ublică informații referitoare la proiectele de eficiență energetică în teritoriu.
Proiectele finanțate cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, cum este programul Energie și Biomasă
finanțat de Uniunea Europeană nu sunt cuantificate de către ADR Nord.
Meca nismul de selectare a proiectelor, stabilite în MO FNDR, capacitățile de implementare ale ADR
Nord, calitativ diferite comparativ cu capacitățile APL și/sau fondurilor care nu au asemenea structuri
regionale, au făcut ca FNDR să devină unul dintre cele mai eficiente fonduri publice. Realizarea
proiectelor finanțate prin FNDR a fost obstrucționată doar de către înghețarea finanțării sau de
implementarea unor proiecte complexe, a căror (ne)realizare nu a fost de competența ADR Nord.
Totodată, Acordul între Gu vernul României și Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de
frontieră sau liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în
66 Uniunea Europeană, au stimulat cu certitudine activitățile transfrontaliere, dar ace stea nu sunt
cuantificabile.
Singurele date agregate pe RD Nord relevante, publicate de către Biroul Național de Statistică, sunt
cele incluse în Statistica Teritorială care măsoară dinamica dotării locuințelor cu sisteme de AAC, la care
au contribuit inc lusiv proiectele realizate de către ADR Nord.
Pentru infrastructura drumurilor regionale, datele transportului rutier de pasageri realizat cu
autovehiculele din posesia persoanelor juridice și cele închiriate arată o dinamică negativă, care poate fi
determinată de procurarea de autovehicule personale. Mult mai relevante pentru impactul SDR Nord sunt
datele privind transportul rutier de mărfuri realizat cu autovehiculele din posesia persoanelor juridice și
cele închiriate, care au crescut până la 10314,5 mii tone în anul 2014.
Lideri printre raioanele în transportarea de mărfuri în RD Nord sunt raioanele Soroca, Drochia,
Edineț, Briceni, Sîngerei, Florești.
Dezvoltarea regională în Republica Moldova și FNDR nu a reușit deocamdată să devină principalul
mecanism de investiții publice care să stimuleze creșterea economică, după modelul politicii de coeziune
a Uniunii Europene. SNDR 2010 -2012, fiind prima programare națională a dezvoltării regionale, s -a axat
în linii mari pe instituționalizarea dezvoltării regionale în Republica Moldova și consolidarea arhitecturii
instituționale relevante. Pentru anii 2011 -2012, când se realizau primele Programe Operaționale
Regionale (POR), alocațiile din FNDR au fost executate în mărime de 283,6 mil.lei, inclusiv pentru
întreținerea ADR – 11,4 mil.lei și pe domeniile de intervenție – 272,2 mil.lei. Dintre care pentru
Prioritatea ”Susținerea sectorului privat și a pieței forței de muncă” s-au repartizat fonduri care reprezintă
4,0% – în anul 2011 și 6,6% – în anul 2012 [47].
SNDR 2013 -2015 conține un obiectiv specific (Obiectivul 2) care urma să definească paradigma de
creștere economică în regiunile de dezvoltare, articulată pe centrele urbane de creștere. Nerealizarea
politicii publice – Dezvoltarea urbană echilibrată în Re publica Moldova – a lipsit obiectivul eficiență
economică de programare strategică teritorializată [13], în timp ce resursele limitate ale FNDR au orientat
în continuare majoritatea investițiilor spre obiectivul de echitate.
Necesitățile imediate de infras tructură fizică și socială exprimate prin intermediul membrilor CRD
Nord și resursele limitate au făcut ca Prioritatea 2 să fie cea mai puțin finanțată în RD Nord. Totuși,
sectorul privat împreună cu ADR Nord au reușit să promoveze o serie de proiecte inve stiționale în RD
Nord dovadă că singurele proiecte incluse în DUP 2010 -2012 pentru Prioritatea 2 au fost implementate în
RD Nord, inaugurarea incubatorului de afaceri din c omuna Larga și conectarea la utilități publice a ZEL
,,Bălți” [47].
67 CONCLUZII ȘI REC OMANDĂRI
Cercetarea realizată în domeniul politicii de dezvoltare regională a Republica Moldova conturează
următoarelor concluzii :
1. Politica de dezvoltare regională reprezintî o politică sectorială cu necesitate sporită pentru
conjugarea comune necesare implem entării proiectelor de dezvoltare regională;
2. În procesul de implement are a politicii regionale consolidarea capacităților actorilor naționali și
regionali constituie un obiectiv vital în vederea r ealizării cu succes a politicii de dezvoltare
regională. Realizarea obiectivului dat a fost asigurată inclusiv cu asistența partenerilor de
dezvoltare internaționali prin impl ementarea unor proiecte c omune ;
3. Realizarea prevederilor Legii privind derzoltarea regională s -a realizat tardiv, inclusiv la nivel
regional. Instituțiile re gionale au fost create în anul 2009, SDR au fost adoptate în anul 2010, iar
finanțările d in FNDR au început în anul 2011 ;
4. Impactul instituirii dezvoltării regionale în raioanele de Nord ale țării și investituțiilor financiare
conexe politicii de dezv oltare regională solicită date agregate pe RD Nord și urmează să fie evaluat
în perspectivă de termen mediu și lung. Lispa unor rezultate scontate și indicatori cuantificabili fac
didificil evaluarea impactului fiecărei priorități și SDR Nord as upra dezvoltării echilibrate a RD
Nord;
5. Singurele date agregate pe RD Nord relevante, publicate de către Biroul Naționale de Statistic,
confirmă impactul poziti v al pol iticii de dezvoltare regională, fie grație contribuției directe a
proiectelo realizte, fie ca ăsuri externe sau indirecte asupra realizrii țintelor impactului.
6. Politica de dezvoltare regională a devenit o politică publică eficientă, c u mecanisme și instrumente
financiare noi, inclusiv datorită susținerii din partea partenerilor de dezvoltare a RM;
7. Experiența UE în domeniul dezvoltării regionale integrate, poate fi o sursă de inspirație și pentru
Republica Moldova. În pofida faptului, că diferă foarte mult nivelul de dezvoltare a regiunilor UE
și a regiunilor Republicii Moldova, pot fi formulate niște lecții ce urme ază a fi însușite.
8. Politicile de dezvoltare regională au trăsături caracteristice de promovare la diferite paliere de
adoptare a deciziilor. În țările UE politicile sunt orientate spre crearea condițiilor necesare care ar
permite regiunilor să -și realizeze potențialul său și să dețină o pondere max imală în economiile
naționale. Pentru țările candidate la aderare, dezvoltarea regională este orientată spre dezvoltarea
efectivă a relațiilor economiei de piață, diminuarea dezechilibrelor între regiuni din punct de vedere
al ratei șomajului, nivelului veniturilor și infrastructurii existente.
9. Cadrul instituțional al dezvoltării regionale europene se divizează în trei nivele: european, național
și regional. La nivel european implicații directe o au instituțiile superioare europene secundate de
Comitetu l Regiunilor. În țările UE existența instituțiilor de dezvoltare regională este stabilită în
dependență de organizarea statală și de gradul de descentralizare al sistemului de organizare
68 administrativă. Țările ECE dispun în mare parte de structuri omogen e de dezvoltare regională care
sunt amplasate la toate nivelele de administrare. La nivel național acestea sunt ministerele
împuternicite cu responsabilități în domeniul dezvoltării regionale și consiliile naționale cu caracter
de structuri interministeriale. La nivel regional responsabilitatea pentru implementarea programelor
de dezvoltare regională este asigurată de consilii de dezvoltare regională care au ca structuri
executive agențiile de dezvoltare regională.
10. În Regiunea de Dezvoltare Nord responsabiltatea privind gestiunea proiectelor de dezvoltare
regională și principalul implementator a politicii de dezvoltare regionale la nivel de regiune este
ADR Nord, responsabilă față de MDRC pentru buna utilizare a resurselor bugetului de stat în
cadrul proiectelor și investițiilor concrete, care au fost acceptate în DUP.
11. Dezvoltarea regională se realizează prin intermediul programel or de dezvoltare în elaborarea
cărora sunt implicați mai mulți actori și care de regulă sunt finanțate prin intermediul Fondurilor
structurale europene. Totodată la nivelul statelor naționale sunt utilizate un șir de instrumente de
dezvoltare regională cum ar fi crearea fondurilor de dezvoltare, stimularea financiară a investițiilor
sau aplicarea unor stimulente fiscale pentru antreprenorii ce activează în zonele defavorizate.
12. În RM spre deosebire de țările membre UE, responsabilă de etapa din cadrul managementului
ciclului de proiectcu referire la Implementare se face Agenția de Dezvoltare Regională. Această
situație a fost creată din cauza nivelului slab de pregătire a Admin istrațiilor Publice Locale din
Republica Moldova în vederea implementării fondurilor naționale și europene. În acest context este
necesar de a constitui un nou model de dezvoltare regională precum și consolidarea și îmbunătățirea
cadrului normativ și in stituțional în Republica Moldova.
13. Având în vedere specificul Republicii Moldova de dezvoltare teritorială, posibilitățile de atragere
a resurselor financiare suplimentare și oportunitățile de colaborare externă la nivel regional
principalele instrumente d e promovare a politicii de dezvoltare regională sunt: elaborarea și
adoptarea la nivel național și regional a unor documente de planificare a dezvoltării regionale,
crearea fondului de dezvoltare regională, identificarea și implementarea în cadrul zonelo r
defavorizate a unor programe pilot, intensificarea cooperării transfrontaliere în cadrul
euroregiunilor actuale cît și în cadrul regiunilor de dezvoltare.
14. În urma efectuării studiului de caz privind identificarea indicatorilor de succes realizați în urm a
implementării proiectelor de dezvoltare din RDNpentru perioada 2010 – 2016, s-a constatat
obținerea unor rezultate îmbucurătoare ce demonstrează un impact pozitiv al politicii de coeziune a
UE asupra proiectelor de dezvoltare regională în RM. Reieșind din experiența de lucru în domeniul
dat, consider oportun să menționez că obiectivele MDRC și ale ADR -urilor sunt ambițioase și
realizabile dar pentru realizarea cu succes a lor este necesară formarea ex pertizei naționale și
regionale a angajaților din sistemul de dezvoltare regională.
69 15. Pentru țările din UE dezvoltarea regională este realiza tă în dependență de gradul de
descentralizare. Din punct de vedere instituțional se manifestă o tendință generală de impl icare tot
mai intensă a autorităților regionale în elaborarea și implementarea programelor de dezvoltare
regională. Din aceste consider ente rolul structurilor centrale se limitează la adoptarea politicii și
coordonarea a cțiunilor de dezvoltare regională.
16. Obiec tivele politicii de dezvoltare regională sunt realizate în practică prin adoptarea de măsuri și
strategii, finanțare de proiecte și prin diverse programe, toate acestea însă fiind dezvoltate pe baza
unui set de principii generale care stau la baza elaborăr ii și aplicării lor .
17. În Republica Moldova, cadrul instituțional privind dezvoltarea regională, a fost finalizat în anul
2010 și este destul de similar celuia care operează în statele membre ale UE, în special au fost
preluate o parte din bunele practici ut ilizate în România și Polonia.
18. Partea forte a cadrului instituțional al politicii de dezvoltare regională în RM, are avant ajul de a fi
flexibil la adaptare în funcție de evoluția implementării politicilor de DR. Comparativ cu situația
din alte țări, cadrul instituți onal de dezvoltare regională din Mo ldova nu este legat de careva
prevederi constituționale sau juridice care ar fi dificil de m odificat.
19. Întrucât dezvoltarea regională este o politică nouă pentru Moldova, a fost o decizie înț eleaptă de a
atribui responsa bilitățile privind politic a respectivă în cadrul unui minister. Acest lucru a dat
autoritate mai înaltă formulării și implementării politicii de dezvo ltare regională, ceea ce este foarte
important, dat fiind faptul că dezvoltarea regională nece sită o abordare multe -sectorială s olicitantă.
20. Modelul de DR selectat pentru Moldova este unul care oferă administrației publice locale
posibil itatea de a conlucra pe teritoriul regiunii și de a planifica intervenții strategice întru
susținerea de zvoltării r egionale, care vor fi finanțate , în condiții specifice, din mijloacele bugetului
de stat, astfel concluzionăm că dezvoltarea regională și descen tralizarea sunt politici inter –
relaționale.
21. Dezvoltarea regională în Republica Moldova se bazează în general pe o abordare de pr ogram,
Strategiile de Dezvoltare Regională fiind programele de bază și POR fiind planur ile de
implementare. Detaliile operațion ale și de program sunt în mare parte definite în prioritățile și
măsurile SDR.
22. Cooperarea Comunitară și regionalizarea serviciilor va constitui în viitorul apropriat un aspect
principal al politicii de dezvoltare regională a Republicii Moldo va. Cooperarea i ntercomunitară
poate conduce la îmbunătățirea performanțelor din sector printr -un man agement mai bun și mai
profesional, precum și prin beneficierea de economii de scară.
Pentru ajustarea politicii de dezvoltare regională a Moldovei la cerințele UE și pentru î mbunătăț irea
gestionării eficiente a procesului de dezvoltare regională, se propun următoarele recomandări :
70 1. Majorarea ponderii Fondului Naționale al Dezvoltării Regionale din bugetul statului, de la 1% la 2-
3 % pentru realizarea obiectivele politi cii de de zvoltare regional ă;
2. Dezvoltarea unui mecanism național pen tru a sprijini autotitățile locale în depășirea problemei
majore ce ține de capacitățile financiare necesare pentru a contribui la co -finanțarea proiectelor de
dezvoltare regională;
3. Reactualizarea criterilor de selectare a proiectelor finanțate , care să fie diferite pentru proiectele din
obiectivul echitate și obiectivul eficiență;
4. MDRC în calitate de autoritate de management ce asigură realizarea politicilor într -un domeniu
complex și t ransversal precum este dezvoltarea regională , trebuie conștientizat atît la nivel de
elaborare a politicilor, cît și la implementare a acestora, prin mecanisme de coordonare și
parteneriat între autoritățile centrale și actorii regionali.
5. Politica de dezvoltare regională a Moldovei este pregătită pentru instrumentele financiare în
domeniul dezvoltării regionale precum sunt fondurile structur ale – instrumente financiare prin care
Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităț ilor economice și sociale între regiuni, în
scopul realizării coeziunii economice și sociale.
6. În cadrul procesului de planificare integr ată a dezvoltării regionale, este necesar să fie implementate
modele de cooperare inter -municipală și interregională, luîndu -se în co nsiderare principiile
nondiscriminatorii și de gender.
7. Participanți la dezvoltarea regională (raioanele, autoritățile publice locale, alte instituții de
dezvoltare) necesită mai multă instruire și consolidare a capacităților în ceea ce pr ivește –
compone ntele unui bun proiect regional sau local de dezvoltare.
8. Propunem ca autoritatea națională de management a dezvoltării regionale, să ajusteze sistemul
financiar și să înainteze propuneri privind introducerea unei scheme de grant pentru susținerea
participării primăriilor și ONG -urilor la programe și proiecte internaț ionale. Trebuie de efectuat un
studiu, în care s -ar calcula cofinanțarea necesară, astfel încît ministerul să poată rezerva fonduri
necesare în bugetul FNDR. Această soluționare ar aduce și beneficii proiectelor de coope rare
transfrontaliere care solicită contribuții f inanciare.
71 BIBLIOGRAFIE
1. A doua jumătate a secolului XX a fost marcată de o creștere accentuată a urbanizării, fenomen ce a
generat numeroase conflicte mai ales datorită neconcordanței dintre creșterea demografică și spațiul
fizic limitat. Această tendință este un proces continuu d e transformare a mediului urban;
2. Acordul semnat la 28 iunie 2013 este în s umă totală de 150 milioane euro;
3. Cf. F. Bran, ”Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economică ”, Editura ASE, 2002;
4. Cf. H. E. Daly, ”Towards some o perational principles of sustainable development ”, Ecological
Economics, 2/1990, pp 1 -6 și K. Rennings, H. Wiggering, Steps towards indictors of sustainable
development: linking economic and ecological concepts, Ecologica l Economics, 20/1997, p. 25 -36;
5. Cf. Isabella Pierantoni, ”A few remarks on methodological aspects related to sustainable
development, în Measuring sustainable development integrated economic, environmental and
social frameworks ”, OECD, Paris, 2004;
6. Codreanu R., Smic A. ”Dezvoltarea regional ă – O șansă pentru creșterea competivității
Moldovei. ” Centrul pentru Dezvoltarea Strategică a Teritoriului;
7. Conform Hotărîrii Guvernului nr. 127 din 8 februarie 2008 „Cu privire la măsurile de realizare a
Legii nr. 438 -XVI din 28 decembrie 2006 privind de zvoltarea regională în Republica Moldova”
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 34 -36, art. 200. A rt. 15(c) și art.16 (1)a), CRD
Identifică obiectivele și prioritățile strategice ale RD;
8. Conform Legii energiei regenerabile nr. 160 -XVI din 12 iulie 2007, una dintre sursele FEE este
venituri financiare constând din dobânzile la conturile curente sau la depozitele bancare ale
Fondului;
9. Constituția Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.1 din 18.0 8.1994;
10. Culegere de articole, Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte
pentru finanțarea din Fondul naționale pentru dezvoltare regională , din cadrul proiectului
”Modernizarea Serviciilor publice Locale în Republice Mold ova”, Agenția de Cooperare
Internațională a Germaniei, Chișinău, Elan Poligraf, 2013;
11. Curte a de Conturi. Raportul de audit;
12. Decizia Consiliului Regional pentru Dezvoltare Nord nr.3 din 17.08.2012;
13. Documentul a fost elaborat. PROCES -VERBAL nr. 2505 -03 al șe dinței Comitetului
Interministerial pentru Planifica re Strategică din 01 iulie 2013;
14. Dumitrică, C.D, Aplicarea principiilor dezvoltării regionle în România, autoreferatul tezei de
doctorat (rezumat), p.34
15. Ediție periodică. Investiții în viitorul Europei, R aport de coeziune economică, socială și teritorială,
Publicații al Uniunii Europene, 2010 ;
72 16. Fistung D., Miroiu R., Popescu T., Antonescu D .,”Dezvoltarea regională durabilă, un concept sau
o necesitate?” Institutul de Prognoză Economică București;
17. Friends of the Earth Olanda, ”Sustainable consumption: A global perspective ”, Amsterdam,
Friends of th e Earth Netherlands, 1996, p. 8;
18. Ghid practic de elaborare a strategiilor raionale de dezvoltare socio -economică din cadrul
proiectului ”Modernizarea Serviciilor pu blice Locale în Republice Moldova”, Agenția de
Cooperare Internațională a Germaniei, Chișinău, 2014;
19. Hotărârea Guvernului nr 33 din 11.01.2007, cu privire la regulile de elaborare și cerințele unificare
față de documentele de politici, publicată la 19.01.2 007 în Monitorul Oficial nr. 006, art.44;
20. Hotărârea Guvernului nr. 457 din 21.04.2008, privind cadrul instituționale de coordonare și de
gestionare a instrumentelor structurale, publicată la 13.05.2008 în Monitorul Oficial nr.364;
21. Hotărârea Guvernului nr. 685 din 04.09.2013, cu privire la aprobarea Strategie naționale de
dezvoltare regională pentru anii 2013 -2015, publicată la 13.09.2009 în Monitorul Oficial nr. 198 –
204, art.792;
22. Hotărârea Guvernului nr.127 din 08.02.2008, cu privire la măsurile de realizar e a Legii nr. 438 -XVI
din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, publicată la 19.02.2008 în
Monitorul Oficial nr. 34 -36, art. 200;
23. Hotărârea Guvernului nr.933 din 18.12.2012, cu privire la aprobarea Documentului unic de
program pen tru anii 2013 -2015, publicată la 25.12.2012 în Monitorul Oficial nr. 270 -272, art.1015;
24. Hotărîrea Guvernului nr. 827 din 28.10.2013 cu privire la aprobarea Strategiei de transport și
logistică pe anii 2013 -2022, publicată la 01.11.2013 î n Monitorul Oficial nr. 243-247;
25. http://adrcentru.md/ ultima accesare la data de 23.01.2017, ora 18:27;
26. http://adrnord.md/ ultima accesare la data de 23.01.2017, ora 18:17;
27. http://adrsud.md/ ultima accesare la data de 23.01.2017, ora 18:37;
28. http://app.gov.md/, ultima accesar e la data de 23.01.2017, ora 19:03;
29. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/, ultima accesare la data de 10.01.2017, ora 12:15;
30. http://ghid.eufinantare.info/cap1 -politica -dezvoltare.html/ ultima accesare l a data de 17.01.2017;
31. http://mdrc.gov.md/, ultima accesar e la data de 23.01.2017, ora 18:07;
32. http://www.consilium.europa.eu/, ultima accesare la data de 10.01.2017, ora 15:19;
33. http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/ ultima accesare la data de 17.01.2017, ora 15:45;
34. Investiții în viitorul Europei, Raport d e coeziune economică, socială și teritorială , Publicații al
Uniunii Europene, 2010 ;
35. J. Nicolaisen, P. Hoeller, Economics and the Environment: A Survey of Issues and Policy Options ,
OECD Economics Department Working Papers, 82/199 0, OECD Publishing;
73 36. Legea n r. 438 din 28.12.2006, privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, publicată la
16.02.2007 în Monitorul Oficial nr. 021, art. 14;
37. Legea nr. 96 -XVI din 13.04.2007, privind achizițiile publice, publicată la 27.07.2007 în Monitorul
Oficial nr. 107 -111 art. 470;
38. Legea nr.317 -XV din 18.07.2003, privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale
administrației publice centrale și locale, publicată la 03.10.2003 în Monitorul Oficial nr. 208 -210,
art. 783;
39. Manualul operațional al Agenției de Dezvoltare Regională Nord, aprobat prin Ordinul Ministerului
dezvoltări regionale și construcțiilor nr. 161 din 21.11.2013;
40. Manualul operațional privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului național de dezvoltare
regională aprobat prin decizia CNCD R nr. 4/12 din 23.02.2013;
41. Matei, L., Romania Public Management Reform – Theoretical and empirical Studies, Volumul 1:
Administration and Public Services, Editura Economică, București, (2009), p.122;
42. Nicolae V., D. L. ”Constantin Bazele Economiei Regionale și Urbane ”, Editura Oscar Print ,(1998) ;
43. Noțiunea de serviciu public a apărut și s -a dezvoltat treptat, pe fondul multiplicării și diversificării
nevoilor generale ale societății umane, concomitent cu dezvoltarea din ce în ce mai accentuată a
funcțiilor sta tului, în vederea asigurării bunăstării generale a oamenilor pe care îi reprezintă.
Principiul de serviciu a apărut la sfârșitul secolului al XIX -lea, atunci când intervențiile statului s -au
accentuat în domenii ca transporturi, să nătate, educație;
44. Planul Operațional Regional Nord 2010 -2012;
45. Potel, J.Y., Les enjeux de l’action regionale en Europe centrale , CNRS/CERAT, Mutations
democratiques en Europe, Cahier no.3 ,(1996);
46. Proiect de Lege cu privire la aprobarea Strategie naționale de dezvoltare regională pe ntru anii 2016 –
2020;
47. Raport de realizare Documentului Un ic de program pentru 2011, 2012;
48. Raport privind activitatea Fondului Ecologic N ațional în perioada 2010 – 2014;
49. Raport privind implementarea Documentului Unic de program pentru anii 2013 -2015 ;
50. Ștefan, M.C., Dezvoltare Regională și locală , Editura Economică, București, ( 2008), p. 81;
51. Suport de curs: ”Dezvoltare Regională” din cadrul proiectului ”Modernizarea Serviciilor publice
Locale în Republice Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, prefață/Chișin ău ianuarie 2014;
52. Sustainable Development Gateway, Introduction to Sustainab le Development;
53. Unele documente menționează anul 1960 ca moment în care a fost înființat FSE; crearea fondului a
fost prevăzută încă din Tratatul de la Roma, anul 1960 fiind anul l a care FSE a intrat efectiv în
vigoare. Atragem atenția asupra faptului că ambele variante sunt justificate și nu e ste vorba de date
inconsecvente;
74 ANEXE
Anexa 1
Repartizarea mijloacelor financiare ale Fondul Național pentru Dezvoltare Regională pe anu l 2014
mii lei
n
r Denumirea
proiectului Regi
une Tip
proiect Cost total
al proiect Suma
totală
alocată în
2011 –
2013 Alocat în
2014 (mii
lei) Inclusiv din contul:
FNDR GIZ USAI
D
1 Reparația
drumului L –
37 Lipcani –
Balasinești –
Corjeuți –
Tîrnova,
sectorul din
s.Corjeuți și
s.Trinca
(prima etapă) Nord Drum 51 270,10 47 043,90 4 226,20 4 226,20
2 Susținerea
dezvoltării
sectorului
privat și
procesului de
atragere a
investițiilor
în Regiunea
de Dezvoltare
Nord prin
construcția
rețelelor de
apă și
canalizare
pentru
subzona nr.3
a Zonei
Economice
Libere (ZEL)
Bălți Nord Sector
privat 14 820,00 2 919,92 11 851,50 11 851,50
75 3 Reabiltarea
monumentulu
i istorico –
arhitectural
"Conacul
pommer" și
drumului de
acces la
parcul
dentologic
din s. Țaul, r –
nul
Dondușeni Nord Turism 23 793,30 5 473,42 9 000,00 9 000,00
4 Amenajarea
traseului eco –
turistic
Pădurea
Domnească
(Glodeni) Nord Turism 4 716,70 719,42 3 997,30 3 997,30
5 Susținerea
dezvoltării
sectorului
industrial în
RDN prin
reabilitarea și
modernizarea
și
infrastructura
de apă și
canalizare
pentru Parcul
Industrial pe
teritoriul S.A.
"Răut" mun.
Bălți Nord Sector
privat 14 440,00 Proiect
nou 4 000,00 4 000,00
6 Reabilitarea
infrastructurii
rutiere spre
punctele
Vamale
Internaționale
Briceni și
Larga, r -ul
Briceni Nord Drum 22 908,20 Proiect
nou 5 000,00 5 000,00
7 Renovarea
sectorului de
drum L -20
Briceni –
Grimancăuți,
frontiera cu
Ucraina Nord Drum 34 015,63 Proiect
nou 7 000,00 7 000,00
76 8 Conectarea
parcului
Industrial
Edineț la
infrastructura
de acces și
utilitățile
publice Nord Sector
privat 9 791,38 Proiect
nou 8 000,00 8 000,00
9 Aprovizionar
ea cu apă
potabilă și
canalizare a
locuitorilor
satelor
Risipeni și
Bocșa și a
instituțiilor
de menire
socia l-
culturală
(Fălești) Nord AAC 30 513,49 Proiect
nou 3 000,00 3 000,00
10 Finalizarea
apeductului
Prut Fălești
premise
pentru
asigurarea cu
apă potabilă a
75 de
localități din
Regiunea
Nord
(Fălești) Nord AAC 14 585,00 Proiect
nou 4 000,00 4 000,00
11 Centru
Creativ –
Inovativ PRO
Cariera
(Otaci) Nord Sector
privat 22 222,87 Proiect
nou 5 000,00 5 000,00
12 Construcția
sistemului de
canalizare în
satul
Duruitoarea
Veche
(Rîșcani) Nord AAC 2 189,40 Proiect
nou 2 189,40 2 189,40
13 Renovar ea
stației de
tratare a apei
din or.
Costești
(Rîșcani) Nord AAC 5 304,40 Proiect
nou 5 304,40 5 304,40
77 14 Extinderea
rețelelor de
canalizare in
or. Costești
(Rîșcani) Nord AAC 5 953,24 Proiect
nou 5 953,24 5 953,24
Total ADR
Nord
228 256, 67 56 156,66 78 522,04 65 075,00 13
447,04 0,00
15 12000
cetățeni
aprovizionați
cu apă
potabilă în 12
localități (s.
Mănoilești,
r.Ungheni) Cent
ru AAC 24 522,00 16 956,03 7 000,00 7 000,00
16 Construcția
complexului
turistic
sportiv
(Vălcineț,
Călăra și) Cent
ru Turism 3 400,00 1 903,71 1 496,30 1 496,30
17 Deschiderea
traseului
turistic
(Vama Veche
Lăpușna) prin
restaurarea
obiectelor de
patrimoniu
istoric,
Conacul
„Manuc -Bey”
din
or.Hîncești,
Locația geto –
dacică din s.
Stolniceni Cent
ru Turism 23 500,00 530,84 4 000,00 4 000,00
18 Dezvoltarea
infrastructurii
de transport
pentru
valorificarea
potențialului
turistic a
Regiunii de
Dezvoltare
Centru
(Nisporeni) Cent
ru Drum 28 699,10 6 000,61 10 000,00 10 000,00
78 19 Acces
asigurat la
viață p ublică
(Pîrlița,
Ungheni) Cent
ru Drum 8 242,10 1 704,63 6 537,50 6 537,50
20 ”Reabilitarea
și
modernizarea
drumului
regional L –
452 (G -452)
or.Strășeni –
s. Scoreni (r –
nul Strășeni)
– s. Malcoci
(r-nul
Ialoveni)”
(Scoreni, r –
nul Strășeni) Cent
ru Drum 27 702,64 12 546,77 11 199,89 11 199,89
21 Eliberarea
izvoarelor
rîului Bîc în
s. Temeleuți
(r. Călărași) Cent
ru Mediu 4 999,90 Proiect
nou 2 000,00 2 000,00
22 Grup de
producători și
casă de
ambalare
pentru
servicii
moderne de
marketing la
export
(Costești,
Ialoveni) Cent
ru Sector
privat 14 970,40 Proiect
nou 7 000,00 7 000,00
23 Îmbunătățirea
calității vieții
populației
rurale prin
construcția
sistemelor de
apă potabilă
și de
canalizare,
regionalizare
a serviciilor
comunale în
satele din
lunca r.
Lapușnița,
raionul
Hîncești Cent
ru AAC 24 156,00 Proiect
nou 5 000,00 5 000,00
79 24 Dezvoltarea
activității
economice în
sectorul cu
potențial
industrial
regional a
orașului
Hîncești prin
construcția
capitală a
drumului de
ocolire Cent
ru Drum 28 517,16 Proiect
nou 5 000,00 5 000,00
25 Reabilitarea
infrastructurii
de transport
spre
obiectivele de
importanță
majoră
(Nisporeni) Cent
ru Drum 3 014,82 Proiect
nou 3 014,82 3 014,82
26 Sporirea
atractivității
turistice a
zonei centru
prin
consol idarea
patrimoniului
existent
(Donici,
Orhei) Cent
ru Turism 4 969,49 Proiect
nou 4 000,00 4 000,00
27 Construcția
poligonului
modern de
depozitare a
deșeurilor
solide
(Cojușna,
Strășeni) Cent
ru Mediu 4 056,52 Proiect
nou 4 056,52 4 056,52
28 Îmbu nătățirea
serviciilor
municipale
privind
extinderea
sistemului de
colectare a
deșeurilor
solide,
eliminarea
controlată și
măsurile de
reducere a
deșeurilor în Cent
ru mediu 10 000, 00 Proiect
nou 2 000,00 2 000,00
80 raionul
Șoldănești si
alte localități
din bazinul
râului Ciorna
(Șoldănești)
29 Construcția
stației
raionale de
epurare și
dezvoltarea
sistemului
public de
canalizare și
epurare a
apelor uzate
la nivel
intercomunita
r (Telenești) Cent
ru AAC 23 432,42 Proiect
nou 10 833,54 5 000,00 5
833,54
30 Imbunătățirea
eficientei
energetice la
spitalului
regional
Nisporeni Cent
ru Eficiență
Energetic
ă 22 801,80 Proiect
nou 22 801,80 22
801,80
31 Imbunătățirea
eficientei
energetice la
spitalului
regional
Orhei Cent
ru Eficiență
Energetic
ă 9 526,56 Proiect
nou 9 526,56 9 526,56
Total ADR
Centru 234 182,55 39 642,59 115
466,93 77 305,03 32
328,36 5
833,54
32 Reabilitatea
zonei de
odihnă și
agrement
"Lacul Sarat"
or. Cahul Sud Turism 12 119,40 4 978,42 3 000,00 3 000,00
33 Impulsionare
a dezvoltării
social –
economice a
localităților
după cursul
inferior a
rîului Nistru
cît a celor din
zona de stepă
și încurajarea
turismului în
zona de Sud Drum 41 849,80 18 889,30 14 000,00 14 000,00
81 frontieră prin
renovarea
drumului L –
510 R -30
Ștefan Vodă
– Talmaza
34 Reconstrucția
drumului
Sagaidac –
Porumbrei
M3 (variantă
asfaltată) Sud Drum 16 041,40 2 000,00 10 000,00 10 000,00
35 Reabilitarea
și
modernizarea
drumului de
importanță
regională –
str. V. Spirin
din or. Cahul Sud Drum 46 821,50 Proiect
nou 3 000,00 3 000,00
36 Construcția
apeductului
magistral
Leova –
Hănăseni
Noi-Filipeni –
Romanovca Sud AAC 9 983,11 Proiect
nou 4 500,00 4 500,00
37 Construcția
drumului
local Sărățica
Nouă –
Tomaiul Nou,
raionul Leova Sud Drum 10 476,85 Proiec t
nou 3 000,00 3 000,00
38 Reabilitarea
infrastructurii
drumului în s.
Carahasani –
oportunități
sporite pentru
dezvoltarea
economică
pentru zona
de sud a
Republicii
Moldova
(Ștefan
Vodă) Sud Drum 8 550,46 Proiect
nou 3 000,00 3 000,00
39 Îmbunăt ățirea
drumului
L654 prin
intermediul
reparației
capitale Sud Drum 43 657,97 Proiect
nou 4 000,00 4 000,00
82 (Taraclia)
40 Sistemului de
canalizare оn
satul Roșu,
r.Cahul Sud AAC 12 816,00 Proiect
nou 12 816,00 12
816,00
41 Construcția
apeductului
central Leova
– Iargara Sud AAC 44 296,15 Proiect
nou 44 296,15 44
296,15
42 Reabilitarea
stației de
tratare a apei
din Cahul Sud AAC 7 921,00 Proiect
nou 7 921,00 7 921,00
Total ADR
Sud
189 500,49 25 867,72 109
533,15 44 500,00 65
033,15 0,00
Total 651 939,71 121
666,97 303
522,12 186880,0
3 110808,5
5 5
833,54
Sursa: Anexa nr.1 la decizia Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr. 13/13 din decembrie,
2013
83 Anexa 2
Parteneri de dezvoltare la nivel național
• Agenți a de Dezvoltare Austriacă (ADA)
• Biroul de Cooperare al Elveției în Moldova
• Biroul de Cooperare Internațională al Germaniei GIZ
• Agenția Suedeză de Dezvoltare Internatională (Asdi) / (SIDA)
• Agenția Suedeză pentru Creștere Economică și Regională
• Agenția S UA pentru Dezvoltare Internațională (USAID)
• Departamentul SUA pentru Energie
• Departamentul SUA pentru Apărare
• Ambasada SUA în Republica Moldova
• Corporația Provocările Mileniului
• Departamentul de Stat al SUA
• Agenția Turcă de Cooperare Internațională (TICA)
• Uniunea Europeană
• Guvernul Letoniei
• Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
• Banca Europeană pentru Investiții (BEI)
• Banca Mondială
• Guvernul Slovaciei
• Guvernul României
• Guvernul Chinei
• Agentia Japoneză de Cooperare și Asistență
• Estonia
• Agenții ale Organizației Națiunilor Unite:
• Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)
• Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP)
• Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA)
• Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
• Organizația Națiu nilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO)
• Comisia Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNCHR)
• Organizația Internațională pentru Migrație (OIM)
• Organizația Internațională a Sănătății (OMS)
• Organizația Internațională a Muncii
• Programul Națiu nilor Unite privind HIV/SIDA, (UNAIDS)
• Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE).
84 Anexa nr. 3
Nr. Parteneri de dezvoltare
2010
1. ODIMM
2. Centrul Regional CONTACT – Bălți
3. ZEL Bălți
4. NGO Bukvista – Ucraina
5. Chernivtsi Region al Association of Adult Education Ucraina
6. Regional Center for Interetnic Relations, Conflictologie, Ucraina
7. DGS PROF SRL. Post de radio, Megapolis
8. State Regional Development Agency of the Rep. Of Latvia
2011
9. Asociația obștească ” Pro – Business Nord” Bălți RM
10. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord -Est România
11. Agenția pentru Eficiență Energetică Chișinău RM
12. Universitatea de Stat ”Alecu Russo” Bălți
13. Business Gate
14. Regiunea Vest -România, Agenția pentru dezvoltare regi onală
2012
15. Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic (AITT) a Academiei de Științe a
Moldovei.
2013
16. Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei
17. Ministerul Mediului și Dezvoltării Regionale din Republica Let onă
18. Consiliul Raional Soroca
19. Clubul muicipal al aomenilor de afaceri „MANAGER CLUB”
20. Camera de Comerț și Industrie a RM, filiala Bălți
21. Portalul ȘtiriLocale.md, parte a grupului News Media Online
85 Anexa 4
Cadrul legislativ european adop tat pentru perioada 2014 -2020.
Documente strategice 2014 – 2020
Nr Document Stadiu document
1. REGULAMENTUL (UE, EURATOM) NR. 1311/2013 AL
CONSILIULUI din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului
financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020 Publicat î n Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
2. REGULAMENTUL (UE) NR. 1299/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 17
decembrie 2013 privind dispoziț ii specifice pentru sprijinul din
partea Fondului european de dezvoltare regională pentru
obiectivu l de cooperare t eritoriala europeană Publicat în Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
3. REGULAMENTUL (UE) NR. 1300/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 17
decembrie 2 013 privind Fondul de coeziune ș i de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 Publi cat î n Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
4. REGULAMENTUL (UE) NR. 1301/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 17
decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională
și dispoziț iile specifice aplicabile obiectivu lui referitor l a
investițiile pentru creș tere economic ă și locuri de munc ă și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 Publicat în Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
5. REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI d in 17
decembrie 2 013 de stabilire a unor dispoziț ii comune privind
Fondul european de dezvoltare regională , Fondul social european,
Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare
rural ă și Fondul european pentru pescuit ș i afaceri maritime,
precum și de st abilire a unor dispoziț ii generale privind Fondul
european de dezvoltare regională , Fondul socia l european, Fondul
de coeziune ș i Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al
Consil iului Publicat în Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
6. REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 17
decembrie 2013 privind Fondul social european ș i de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului Publicat î n Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
10. REGULAMENTUL (UE) NR. 1310/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 17
decembrie 2013 de stabilire a anumitor dispozi ții tranzitorii
privind sp rijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fo ndul
european a gricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de
modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/ 2013 al
Parlamentului European și al Consiliului î n ceea ce priveste
resursele și repartiz area acestora pentru anul 2014 ș i de Publicat î n Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12. 2013
86 modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului și a
Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 ș i (UE)
nr. 1308/2013 ale Parlamentul ui European și ale Consiliului în
ceea ce privește aplicarea acestora î n anul 2014.
12. REGULAMENTUL (UE) NR. 1291/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 11
decembrie 2013de instituire a Prog ramului -cadru pentru cercetare
și inov are (2014 -2020) – Orizont 2020 ș i de abrogare a Deciziei
nr. 1982/2006/CE Publicat î n Jurna lul
Oficial al UE pe
20.12.2013
13. REGULAMENTUL (UE) NR. 1290/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 11
decembrie 2013 de stabi lire a normelor de participare ș i
diseminare pentru „Pr ogramul -cadru pentru cercetare ș i inovar e
(2014 -2020) – „Orizont 2020” ș i de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1906/2006 Publicat î n Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
14. REGULAMENTUL (UE) NR. 1293/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 11
decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și
politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE)
nr. 614/2007 Publicat î n Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
18. REGULAMENTUL (UE) NR. 1287/2013 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I AL CONSILIULUI din 11
decembrie 2013 de instituire a unu i program pentru
competitivitatea intreprinderilor și a întreprinderilor mici ș i
mijlocii (COSME) (2014 – 2020) ș i de abrogare a Deciziei nr.
1639/2006/CE Publicat î n Jurnalul
Oficial al UE pe
20.12.2013
87 Anexa 5
Zonele de dezvoltare regională a Republi cii Moldova
Sursa: Planurile operaționale 2008 -2010 pentru regiunile de dezvoltare Nord, Centru și Sud,
elaborate cu suportul financiar al proiectului UE ”Suport pentru Organele de Implementare a
Dezvoltării Regionale”;
88 Anexa 6
Simularea eligibilității pentru 2014 –2020
Sursa: Planurile operaționale 2008 -2010 pentru regiunile de dezvoltare Nord, Centru și Sud,
elaborate cu suportul financiar al proiectului UE ”Suport pentru Organele de Implementare a
Dezvoltării Re gionale”
89 Anexa 7
Bugetul politicii de coeziune 2014 -2020.
Propuneri ale Comisiei Europene
Sursa: http://www.fonduri -structurale.ro/detaliu.aspx?eID=10117&
90 Anexa 8
Arhitectura politicii de coeziune a Uniunii Europene
Sursa: http://www.fonduri -structurale.ro/detaliu.aspx?eID=10117&
91 DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
Subsemnata, Tatiana Gamarț , declar pe propria răspundere că materialele prezentate în teza de
master sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că în caz contrar,
urmează să suport consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.
Tatiana Gamarț_________________
25.01.2017
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: I. ASPECTELE TEORETICO -METODOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ … 10 [629714] (ID: 629714)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.