I. ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI. MOTIVATIA [613104]

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
CUPRINS
I. ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI. MOTIVATIA
II. PREZENTAREA GENERALA A LUCRARII DE DIZERTATIE. PLAN DE IDEI
III. DEFINIREA TERMENILOR IMPORTANTI
3.1. CENTURA VERDE
3.1. CENTURA ALBASTRA
3.2. CENTURA GALBENA
3.3. DEZVOLTARE DURABILA
3.4. CENTURA DE FORTIFICATIE. FORT. BATERIE
IV. CENTURA VERDE A BUCURESTIULUI IN CONTEXTUL DEZVOLTARII DURABILE
4.1. CONCEPTUL DE CENTURA VERDE PE TERITORIUL ROMANIEI SI TEORIILE CARE AU
STAT LA BAZA REALIZARII PLANURILOR DE SISTEMATIZARE
V. ANALIZA / SELECTIA SITULUI
5.1. ZONA METROPOLITANA A BUCURESTIULUI SI ELEMENTE DE MEZZOPEISAJ
5.1.1. STUDIU PE PALIERE:
ISTORIC
FUNCTIONAL
NATURAL
CULTURAL
5.1.2. ANALIZA SWOT A CENTURII VERZI A BUCURESTIULUI
Student: [anonimizat]: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
5.2. CONCLUZII. PEISAJUL PERIFERIILOR BUCURESTIULUI, CA INTERFATA A ORASULUI IN
CONTEXTUL TERITORIAL, TRATAT CA ELEMENT DE ARTICULARE CREATIVA A IMAGINII SI
SCENOGRAFIEI URBANE
5.3. PROPUNEREA PROGRAMULUI LA NIVEL MACROTERITORIAL
VI. EXEMPLE CU APLICĂRI CONCRETE ALE PRINCIPIILOR ENUNȚATE
6.1. LEGISLATIE: Marea Britanie
6.2. PEISAJ CULTURAL: Ringul Vienez
6.3. CONVERSIE FUNCTIONALA: Refacerea centurii verzi a Cracoviei
6.4. PROGRAM DE ARHITECTURA:
6.5. MOTIVAREA ALEGERII STUDIILOR DE CAZ. CONCLUZII
VII. PREZENTAREA TEMEI: PROIECT PREDIPLOMA
7.1. MOTIVAREA ALEGERII OBIECTULUI DE ARHITECTURA. FORT I CHITILA
7.2. CONCEPT
7.3. FUNCTIUNI SI SPATII
VIII. BIBLIOGRAFIE. INDEX IMAGINI
Student: [anonimizat]: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
I. Argumentarea alegerii temei. Motivatia
Desi este, ca marime, a sasea capitala europeana, Bucurestiul inregistreaza destule
decalaje fata de orasele europene dezvoltate, cauza principala fiind modul in care (nu) a fost
planificata si coordonata evolutia orasului in ultimii 20 de ani. Politizarea excesiva a activitatii
decizionale, bugetarea insuficienta, nerecunoasterea autoritatii administrative locale, lipsa
unei politici patrimoniale, sunt doar cateva aspecte ale unei stari dezastruoase de lucruri care
este mentinuta de factorul politic corupt, preocupat de orice altceva in afara promovarii
binelui comun. In aceste conditii, consider ca prioritatea numarul 1 a zilelor noastre este o
reorganizare administrativ-teritoriala a municipiului Bucuresti si crearea unei unitati de
planificare si urmarire a actiunilor pentru managementul urban. 1
In contextul cerintelor formulate de catre Uniunea Europeana care cer un caracter
strategic si sustenabil al dezvoltarii Capitalei, este imperios necesara in primul rand stoparea
dezvoltarii haotice a periferiilor, pe care eu o vad realizabila prin construirea unei centuri
verzi-galbene-albastre , pe coloana vertebrala constituita de fortificatiile vechii cetati a
Bucurestiului , dispuse de-a lungul actualei sosele de centura. Tema lucrarii mele de diploma
este, in consecinta, reconversia unui fort care intra in compinenta respectivului ansamblu
arhitectural, Fortul nr.1 Chitila.
Dupa transformarile provocate de criza economica, Bucurestiul, cea mai importanta
zona metropolitana a tarii , a cunoscut o dinamica a dezvoltarii necontrolata, mai ales in
perioada 2000 – 2010. Preturile ridicate ale locuintelor din metropola si programele
rezidentiale inadecvate au obligat oamenii sa se mute in zone periferice, mai ieftine dar
1 “Mesajul transmis de OAR prin diagnosticul complex formulat în RAPORTUL PENTRU BUCUREȘTI 2016 este
acela că în prezent capitala se află într-o situație de normalitate impusă și de democrație simulată, suferind în
urma agresiunilor mai vechi sau recente, legitimate de marile proiecte și de „urbanismul de srl” . Acest lucru
poate fi schimbat prin câteva măsuri concrete urgente: amendarea legislației cu scopul elaborării unei Legi
pentru București și al creării unui Centru de Planificare Urbană Metropolitană, în paralel cu respectarea
codurilor profesionale de bune practici și cu cenzura morală. Doar în acest fel arhitecții își pot juca rolul
determinant în planul interesului public și al deciziei urbanistice, prin consultare reală și concursuri de soluții
pentru oraș.” Extras din articolul: Un Bucuresti in care democratia este simulata iar normalitatea impusa;
-conferința de presă a Ordinului Arhitecților dedicată Raportului pentru Bucuresti 2016, la Casa Mincu.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
lipsite de planificare urbana. Aceste zone s-au confruntat apoi cu fenomenul de utilizare
inadecvata a terenului, datorita abuzurilor grave ale autoritatilor locale, ale speculatiilor cu
terenuri, practici facilitate de legi care au permis fragmentarea in parcele mici, fara nici o
preocupare pentru conceptia urbanistica de ansamblu sau de imaginea arhitecturala a noilor
constructii. Migratia, si mai nou retro-migratia, ca expresie spatiala a mobilitatii sociale, nu
este doar un proces fizic, care presupune o schimbare a cadrului natural, ci unul complex, cu
adanci cauze si efecte sociale. Principalul efect nociv al migratiei este "urban sprawl" sau
"suburbanizarea" – o extindere necontrolata a zonelor urbane in dauna cadrului natural
inconjurator, prin desfiintarea terenurilor agricole si a spatiilor verzi.
La nivel european, acest tip de fenomene a aparut acum cateva zeci de ani, si solutia
gasita de urbanisti pentru a le contracara a fost cea a centurilor verzi, care au fost folosite
pentru a controla extinderea urbana si pentru a asigura conservarea zonelor verzi adiacente
oraselor. Problema care in vestul Europei s-a rezolvat printr-o simpla prevedere legislativa
respectata cu sfintenie, in Romania nu poate fi rezolvata in acelasi fel, pentru simplul fapt ca
interminabilele interese financiare si mentalitatea oamenilor duc la gasirea a nenumarate
subterfugii si modalitati de ocolire sau incalcare a legii si a regulamentelor de amenajare
teritoriala. In consecinta, este clar ca singura abordare judicioasa a problemei este dezvoltarea
integrata atat la nivel european cat si la nivel national si regional; in acest context , crearea
unei strategii de revitalizare a periferiei si de realizare a unei centuri verzi si culturale a
Capitalei mi se pare un element esential in ansamblul mai larg al dezvoltarii sustenabile si al
cresterii inteligente, pe baza principiilor coeziunii teritoriale.
Aceasta strategie implica incurajarea dezvoltarii integrate a localitatilor invecinate,
pentru a se obtine zone urbane compacte si durabile, separate net de zonele rurale cu care se
invecineaza. De asemenea se impune stringent diminuarea gradului de segregare a spatiului
metropolitan, stoparea evolutiei tentaculare, definirea limitelor geografice si a zonei de
influenta metropolitana a orasului. Revitalizarea periferiei prin valorizarea potentialului
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
teritorial implica identificarea unui suport economic si social, cum ar fi de exemp lu cearea
unor trasee turistice (atat de loisir cat si culturale/sociale) : cel major care urmareste
perimetrul de forma circulara al orasului si cele secundare care urmaresc principalele axe
structurante din interior – Dambovita, salba de lacuri a raului Colentina, etc.
Este de asemenea necesara o corecta gestionare a valorilor peisagistice, culturale si
ecologice ale zonei, prin interventii sustenabile care sa urmareasca restaurarea si conversia
functionala a monumentelor si imobilelor neutilizate , parasite, sau pur si simplu uitate, dar
si de crearea unei retele de conectare a acestora , pentru a inlesni accesibilitatea si a le
eficientiza si rentabiliza functionarea ca obiective culturale. Aceasta implica o abila activitate
de management al bunurilor de patrimoniu natural si cultural, inclusiv prin reducerea
nivelului ridicat de poluare al micro si macro-peisajului zonei metropolitane.
II. Prezentarea generala a lucrarii de dizertatie. Plan de idei
Lucrarea isi propune sa justifice rolul centurii verzi in controlul extinderii urbane si sa
prezinte propuneri pentru implementarea unei centuri verzi contemporane. Lucrarea se
imparte in cinci parti principale. In prima parte voi prezenta punctul meu de vedere cu privire
la importanta acestui subiect si motivarea alegerii lui. Voi vorbi despre necesitatea stringenta
a revitalizarii zonelor periferice ale Capitalei si diminuarea gradului de segregare a spatiului
metropolitan. Voi evidentia necesitatea realizarii unei centuri verzi-galbene-albastre, ca
element structurant si de identitate al Bucurestiului.
Pentru a evidentia beneficiile obtinute prin implementarea acestei strategii de
dezvoltare, a doua parte a lucrarii va prezenta centura verde in contextul european al
dezvoltarii durabile, prin evidentierea elementelor sale structurante : infrastructura, spatiul
mineral, spatiul vegetal, etc. si voi face un rapel istoric, prezentand primele proiecte
romanesti de sistematizare teritoriala, teoriile si oamenii care au stat la baza acestora.
A treia parte contine analize sectoriale la nivel mezzoteritorial pentru orasul
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Bucuresti. Prin aceste studii, pe palierele istoric, functional, natural, cultural, se pot trage
concluzii care sa duca la fundamentarea realizarii centurii verzi-galbene-albastre si
elaborarea unui proiect de fundamentare de peisaj integrat in P U G Bucuresti. In acest
context voi prezenta exemple cu aplicari concrete ale principiilor enuntate. Astfel, am ales
studiile de caz care sa prezinte solutii pentru mai multe paliere : legislativ ; cultural ; de
conversie functionala si de detaliu arhitectural.
In a patra parte voi prezenta concluziile si recomandarile privind strategia de
revitalizare a periferiei si de realizare a centurii verzi si culturale a Capitalei. Iar i n ultima
parte voi prezenta programul arhitectural ales, care se afla in stransa legatura su sistemul
verde/cultural analizat.
III. Definirea termenilor importanti
Rezilienta
Rezilienta urbana, conform prof. T.Wilbanks (Univ. Colorado) – este capacitatea unei
zone urbane de a se pregati pentru, de a raspunde si de a-si reveni in fata unor amenintari
semnificative si pericole exterioare, cu minimum de daune pentru economia, siguranta
publica, sanatatea si securitatea acesteia.
Teoria rezilientei urbane priveste orasele ca sisteme adaptative extrem de complexe,
care trebuie sa se adapteze in masura mai mica sau mai mare, schimbarilor survenite in
existenta lor. Intarirea rezilientei oraselor depinde in mare masura de politicile urbane, de
deciziile privind investitiile care se fac, importante fiind cheltuielile pentru activitati care
ofera alternative, care dau rezultate bune in mai multe scenarii diferite. Aceste decizii trebuie
sa ia in considerare riscurile viitoare si incertitudinile, care neputand fi eliminate complet,
implica si o planificare pentru eventuale dezastre viitoare. Gestionarea riscului de dezastru
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
este o componanta importanta pentru sporirea rezilientei.2 O mica istorie a dezastrelor a fost
facuta de Ion Ghica intr-una din scrisorile sale (1879) in care spune ca "daca peste Bucuresti
nu ar fi trecut, iarasi si iarasi, sabia, focul, apa, cutremurele, turcii, ungurii, rusii, austriecii, si
mai ales conducatorii cei rai, acest oras nu ar fi astazi cu nimic mai prejos decat Viena sau
Berlinul ".3
Rezilienta Bucurestiului a fost sesizata insa cel mai bine de catre francezul Paul
Morand, care scria in lucrarea sa "Bucarest" (1938) "lectia pe care ne-o ofera Bucurestiul nu
este una artistica, ci o lectie de viata ; el ne invata ca trebuie sa ne adaptam la tot, chiar si la
imposibil (…) Capitala a unui pamant tragic, unde deseori totul se termina in comic,
Bucurestiul a intampinat diferitele evenimente din istoria sa fara rigiditatea, si deci, fara
fragilitatea care produc mânia. Bucurestiul a ramas vesel. "4
Centura verde
Centura verde este un concept dar si o politica de planificare teritoriala care prevede
pastrarea nealterata a unor suprafete considerabile de terenuri agricole, forestiere, salbatice,
sau terenuri neutilizate, situate in jurul aglomerarilor urbane. Concepte asemanatoare sunt
drumurile verzi , palniile sau culoarele verzi, care au un caracter liniar si traverseaza zonele
urbane in loc sa le ocoleasca.
În esenta, o centura verde este o linie invizibila care desemnează o anumita zona,
impiedicand urbanizarea acesteia si permitand printre altele prezenta sau reintoarcerea
faunei salbatice. Centura verde protejeaza ambientele naturale si semi-naturale,
imbunatateste calitatea aerului in zonele urbane, garanteaza accesul locuitorilor orasului la
2Wilbanks, T The Resesch Component of the Community and Regional Resilience Initiative (CARRI) .
Presentation at the Natural Hazards Center, University of Colorado-Boulder. 2007
3Ion Ghica Scrisori catre Vasile Alecsandri , Humanitas 2014
4Paul Morand Bucarest 1938
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
zonele recreationale si educationale din cadrul ei si protejeaza zonele rurale, impiedicand
alterarea si absorbirea acestora de catre suburbiile in vesnica expansiune. Unul din rolurile
majore ale centurii verzi este acela de a creste densitatea oraselor deoarece le limiteaza
extinderea pe orizontala, fortand dezvoltarea pe verticala. Acest lucru ajuta revitalizarea
centrului si cresterea valorii imobiliare a locuintelor din interiorul perimetrului.5
Centura albastra
Realizarea centurii albastre ca o componenta a centurii verzi a Capitalei este un
element strategic al dezvoltarii Capitalei in contextul dezvoltarii integrate la nivel european.
Spun asta pentru ca Bucurestiul dispune de doua elemente extrem de valoroase pentru
realizarea unui parcurs cultural continuu la periferia sa, si anume : "centura spirituala" a
manastirilor si "centura istorica" reprezentata de ruinele fortificatiilor "Cetatii Bucuresti".
Putine orase din lume se pot lauda cu o salba de lacasuri de cult cum este cea a
Bucurestiului . O "centura spirituala" care a fost construita in decursul veacurilor, pentru
mentinerea fiintei nationale si a identitatii crestin-ortodoxe a poporului nostru. In cele sapte
secole de existenta a statului, capitala a trebuit sa fie mutata pe rand, sub presiunea
ocupantilor turci, mai spre campie, de la Campulung la Curtea de Arges, apoi la Targoviste si
in cele din urma la Bucuresti, un loc usor accesibil invadatorilor pagani si greu de aparat de
cei atacati.
A mai ramas doar aceasta sublima varianta de protejare spirituala a Capitalei, prin
construirea unor lacasuri de cult sfintite de moastele mucenicilor, manastirile : Cernica,
Pasarea, Caldarusani, Sitaru, Snagov, Tiganesti, Samurcasesti-Ciorogarla, Chiajna, Vidra,
5Conceptul de Centura verde a luat nastere in Anglia, in anul 1898, cand Ebenezer Howard a propus un oras cu o
forma noua: “Orasul gradina”. El a propus ca orasele gradina sa se poata autosustine orin industie care sa ofere
locuri de munca si centuri agricole care sa produca hrana. Pentru a asigura accesul la elementele naturale,
dimensiunea orasului era restrictionata prin centura verde.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
fortarete spirituale care ocrotesc Bucurestiul, acest centru al romanitatii orientale ortodoxe,
capitala voievozilor valahi care si-au implinit in sud-estul Europei vocatia de continuatori ai
Bizantului.
Daca acceptam schema radial- concentrica de amplasare a edificiilor de cult in jurul
centrului situat la sf. Gheorghe Nou (teoria arh. Dana Harhoiu) atunci aceasta salba de
manastiri este ultimul si cel mai indepartat cerc din aceasta retea6
Centura istorica a zacut in uitare in toata perioada postbelica si abia acum incepe sa fie
privita si evaluata cu atentie. Dupa cucerirea independentei, avand in vedere fragilitatea
pozitiei strategice a Capitalei, s-a dorit realizarea unei centuri materiale de aparare, prin
construirea "Cetatei Bucuresci" o succesiune de 17 forturi si 18 baterii intermediare, dispuse
in mod circular la o distanta de 20 km de centrul orasului. Cele 36 de constructii se afla in
imediata vecinatate a actualei sosele de centura, proiectata, de altfel, o data cu cetatea,
impreuna cu calea ferata ce inconjoara si acum Bucurestiul.
Pentru proiectarea lor, regele Carol I a apelat la o somitate in materie, generalul
belgian Henri Brialmont. Lucrarile au fost finalizate in 1895 dar cetatea nu a fost niciodata
operationala. Refacerea acestor constructii (multe aflate intr-o stare surprinzator de buna,
altele, putine, avariate din cauza folosirii lor ca depozite de munitie) ar duce la crearea unui
itinerariu cultural-istoric de valoare europeana.
Centura galbena
Centura galbena este compusa din zonele agricole si terenurile neutilizate adiacente zonelor
urbane. In acest caz, ca o componenta a centurii verzi a orasului, putem numi centura galbena,
agricultura urbana. Acest concept castiga tot mai mult teren in tarile occidentale, avantajele
6Sursa: Dana Harhoiu Bucuresti, un oras intre Orient si Occident 1997
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
producerii hranei pe plan local fiind din ce in ce mai apreciate. Agricultura apropiata de locul in
care traim elimina nevoia transportului pe distante lungi, reducand astfel costurile si minimizand
impactul nociv asupra mediului.
Dezvoltare durabila
"Dezvoltarea durabila este acel proces de dezvoltare care raspunde nevoilor actuale fara
a periclita capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor lor nevoi. […..]Pentru ca
dezideratul dezvoltarii durabile sa poata fi atins, protectia mediului va constitui parte
integrata a procesului de dezvoltare si nu poate fi abordata indepedent de acesta." 7
Dezvoltarea este durabila atunci cand are la baza atat obiective economice cat si
obiective sociale si de mediu.
Dezvoltarea durabila este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene. Scopul
abordarii este imbunatatirea continua a calitatii vietii si a bunastarii generatiilor prezente si
viitoare, printr-o abordare integrata intre dezvoltarea economica, protectia mediului si
justitie sociala.
La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea durabila a devenit obiectiv asumat incepand
cu 1997, cand a fost inclus in Tratatul de la Maastricht. In anul 2001 a fost adoptata Strategia
de Dezvoltare Durabila la Gotheborg, careia i-a fost adaugata dimensiunea externa in 2002 la
Barcelona, iar in 2006 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene
revizuita.
Cateva etape sunt esentiale in construirea unei strategii pentru dezvoltare durabila:
-identificarea provocarilor specifice dezvoltarii durabile
-Elaborarea unui set de masuri raspuns la problemele identificate
-Stabilirea unor indicatori de evaluare
7
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
-Evaluarea si ajustarea periodica a politicilor
Cele 7 axe prioritare ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila revizuite in
2006 sunt:
-schimbari climatice si energie
-transport durabil
-conservarea si managementul resurseslor naturale
-consum si productie durabile
-sanatate publica
-incluziune sociala, demografie si migratie
-saracie globala si provocarile dezvoltarii durabile 8
Centura de fortificatie. Fort. Baterie
Inelul de fortificații ale Cetății București a fost conceput cu un diametru care variază
între 21 și 28 de kilometri, iar distanța medie față de Bucureștiul anului 1884 era de opt
kilometri. Cele 36 de forturi au fost construite, oficial, în doar 10 ani, din 1884, până în 1894,
însă unele finisaje și adaptări ulterioare au mai fost făcute până în anul 1903. La nouă ani de la
demararea ambițiosului proiect, era finalizată numai partea de nord a centurii, compusă din
zece forturi, însă din acel moment lucrările reintră în lista de priorități ale administrației și cu
toate că fondurile sunt tăiate drastic de către Parlament, se finalizează și restul de 26 de
puncte în numai doi ani.Totuși datorită evoluției tehnologiei, planurile inițiale nu mai puteau
fi urmate cu strictețe deoarece forturile nu ar fi corespuns nevoilor Armatei Române. Apariția
obuzelor torpilă, a tancurilor tot mai performante dar și din cauza reducerii bugetului, mai
multe baterii și forturi au fost reconcepute, mult mai simplist, mai mici și fără reduit.
Astfel, numai forturile Chitila, Mogoșoaia, Otopeni și Jilava au fost finalizate după
8
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
planurile originale, cu reduit central și număr maxim de depozite, spații de cazare și alte
camere. Restul obiectivelor au fost redimensionate și simplificate. În 1890 Direcția Generală a
Lucrărilor de Fortificațiune, comandată de generalul Anton Berindei, care avea în
administrare întregul inel de fortificații ale Capitalei afirmă oficial încheierea lucrărilor la
cele 36 de puncte strategice, construite după mai multe modele – tipuri.
Forturi de tip 1 (Fortul 1 Chitila, Fortul 3 Otopeni), tip 2 (Fortul 2 Mogoșoaia și Fortul
13 Jilava), tip 3 (Fortul 4 Tunari – tip 3 modificat, Fortul 7 Pantelimon, Fortul 8 Cernica,
Fortul 9 Cățelu, Fortul 10 Leurdeni, Fortul 11 Popești, Fortul 12 Berceni, Fortul 14 Broscărei,
Fortul 15 Măgurele, Fortul 16 Bragadiru, Fortul 17 Domnești, Fortul 18 Chiajna), tip 4 (Fortul 5
Ștefănești– acvatic), tip 5 (Fortul 6 Afumați – numit și tip 2 modificat).
Bateriile au fost clasate astfel:
Tip 1 (Bateria 1-2 Chitila, Bateria 4-5 Tunari, Bateria 5-6 Ștefănești, Bateria 6-7
Afumați, Bateria 7-8 Pantelimon), tip 2 (Bateria 13-14 Jilava și Bateria 14-15 Broscărei), tip 3
(Bateria 2-3 Mogoșoaia, Bateria 8-9 Cernica, Bateria 9-10 Cățelu, Bateria 15-16 Măgurele,
Bateria 16-17 Bragadiru, Bateria 17-18 Domnești, Bateria 18-1 Chiajna), tip 4 (Bateria 3-4
Otopeni) și tip mixt (Bateria 10-11 Leurdeni, Bateria 11-12 Berceni, Bateria 12-13 Berceni).9
IV. Centura verde a Bucurestiului in contextul dezvoltarii durabile
In context european, sistemele de spatii verzi au diferite forme, de la clasica centura
verde a oraselor Londra si Manchester, la sistemele de palnii verzi care separa zonele de
dezvoltare din Stockholm. Exista sisteme de spatii verzi localizate in interiorul oraselor
(Berlin, Viena) retele ecologica ca la Roma sau Frankfurt , sau un sistem policentric in
interiorul orasului (Ranstad – Olanda)
9 Sursa: Vlad Ignat, articol: Centura de fortificatii din jurul Capitalei. Istoria celei mai negre zile a Bucurestiului.
Adevarul.ro 2016
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Bucurestiul este un nod intermodal important situat la intersectia coridoarelor
paneuropene IV, IX, care fac legatura intre V Europei si zona Levantului, respectiv intre
Europa SE si Rusia centrala.
Intr-un context european, conceptul de centura verde este unul tot mai intalnit si
dezvoltat, Romania aflandu-se in strategia Europeana de dezvoltare a unui sistem verde care
sa uneasca ecosistemele majore din continent.
Initiativa European Green Belt este o miscare care urmareste conservarea naturii si
dezvoltarea durabila in zona fostei Cortine de fier. Termenul se refera la o initiativa de mediu
si de interventie in zona. Initiativa se desfasoara sub patronajul Uniunii internationale pentru
Conservarea naturii si Mihail Gorbaciov.
Scopul principal este de a crea coloana vertebrala a unei retele ecologice care ruleaza
de la Barents la Marea Neagra si Marea Adriatica. Centura Varde Europeana urmeaza traseul
fostei Cortine de Fier si conecteaza parcuri naturale, rezervatii ale biosferei si zonele protejate
transfrontaliere, precum si habitatele neprotejate valoroase de-a lungul sau peste (forta)
frontiera.
Fig. 4. Schema: Centura verde Europeana
Elementele structurante esentiale ale acestei centuri se pot imparti in trei categorii ,
care pot fi privite la randul lor trei “centuri “ ale Bucurestiului , in raport cu functionalitatea
lor.
Prima categorie este centura verde propriu-zisa, cadrul natural reprezentat de zonele
impadurite situate mai ales in zona de nord , de salba de lacuri si de numeroasele ape
curgatoare. A doua componenta este centura galbena, reprezentata de terenurile arabile
valoroase situate mai ales in partea de sud . A treia componenta , cea “albastra” , este centura
cultural-istorica , reprezentata pe de o parte de salba de manastiri (unele in stare buna, altele
susceptibile de largi operatiuni de refacere si conservare) iar pe de alta parte de resturile
fortificatiilor “Cetatii Bucuresti” construite la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Eficientizarea și abordarea din perspectiva dezvoltarii durabile a realizarii acestei
centuri verzi-galben-albastre implica gasirea unor modalitati de autofinantare , de utilizare
eficienta a resurselor existente si a cadrului natural si cultural pentru crearea de entitati care
sa creeze noi locuri de munca si sa fie rentabile din punct de vedere economic.
Avand in vedere ca centura verde serveste drept cadru natural si asigura mediul
propice dezvoltarii activitatilor, iar centura galbena are o capacitata limitata (desi nu
neglijabila) de a sustine dezvoltarea economico-sociala a localitatilor , consider ca centura
culturala ar trebui sa fie coloana vertebrala pe care sa se construiasca acest organism de sine-
statator .
Strategia de dezvoltare durabila , care este chintesenta recomandarilor Comisiei
Europene stabileste ca orasul viitorului trebuie sa fie unul inteligent (,,SMART City’’), a carui
dezvoltare sa aiba la baza exploatarea capitalului intelectual spre educare / autoeducare,
inovare si dezvoltare economic în randul sectoarelor de activitate prietenoase cu mediul.
4.1. Conceptul de Centura Verde pe teritoriul Romaniei. Teoriile care au stat la
baza realizarii planurilor de sistematizare
Analizand istoricul conceptului de centura verde pe teritoriul Romaniei, constatam ca
primele principii privind gestionarea spatiilor verzi in cadrul unui plan de sistematizare a
Bucurestiului au fost enuntate de Cincinat Sfintescu , cel care a reusit sa alinieze tara noastra
la practica urbanistica europeana si internationala si a fost promotorul primului Plan de
Sistematizare al Bucurestiului, aprobat in anul 1921. Cele mai importante idei ale sale, care au
fost expuse si in lucrarea "Pentru Bucuresti" erau urmatoarele :
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
•limita planului urbanistic cuprindea orașul si comunele vecine pană in linia ferata a forturilor
de centura;
•centru mixt, intens construit si care continea și constructii cu chirie ieftina, cartiere
specializate in jur (locuinte ieftine, vile, cazarmi pentru lucratori) si comune satelit,
•patru inele de circulație și mai multe artere radiale, dintre care cateva erau si diametrale;
•7 piete de circulatie;
•rețea densa de parcuri în oraș, pe terenuri disponibile si pe terenuri cu anumite caracteristici
care impiedicau construirea (terenuri joase si balti);
•contracararea construirii in periferie prin intensificarea realizarii construcțiilor ieftine in
centru.
In anul 1930, in lucrarea Delimitari in regiunea municipiului Bucuresti (zone de
constructii si zone de verdeata ) Sfintescu propunea realizarea unei "centuri de verdeata".
Aceasta trebuia sa inconjoare complet orasul, pentru a evita extinderea comunelor suburbane
pana la limita administrativa a Capitalei, intra pe alocuri in interiorul zonei urbane pentru a
asigura accesul la verdeata al locuitorilor orasului, si chiar inconjura comunele suburbane
pentru a le bloca extinderea. Ideea de baza era de a pastra in interiorul centurii de fortificatii
circa 28.000 ha de spatiu neconstruit si neconstruibil, pentru a bloca extinderea intensiva a
spatiului construit si a forta dezvoltarea pe verticala.
Planul de sistematizare din 1935 a stabilit un mod foarte clar de organizare a
teritoriului urban si a modului de construire. Zonificarea functionala imparte teritoriul
administrativ in : zona rurala (non edificandi), rezidentiala, protejata, mixta, comerciala,
industriala, speciala, spatii verzi. De asemenea, circulatia orasului este strict ierarhizata in
patru categorii: artere, principale, secundare si de acces.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Conceptul de centura verde a fost reluat, sub o alta forma, dupa 1990, cand Institutul
de Cercetari și Amenajari Silvice (ICAS) a realizat un studiu de prefezabilitate prin care se
propuneau solutii de amplificare a functiilor suprafetelor forestiere din proximitatea
municipiului București.
Actualmente se poate aprecia ca realizabila o centura verde-galbena sub forma unei
benzi continue in jurul municipiului Bucuresti, cu latime de cca. 20-30 km, care sa cuprinda
padurile situate la distante de pana cca. 30 km de Capitala , lacurile Caldarusani, salba de
lacuri de pe raul Colentina, acumularea Mihailesti, tronsoane ale cursurilor de apa Ialomita,
Dambovita, Arges, Mostistea, Sabar , terenuri agricole de mare valoare, care fac parte din
categoria I-a și a I-a de fertilitate, zone traditionale de agrement si sport precum Snagov,
Caldarusani, Cernica, Branesti, Mogosoaia, Buftea etc.
V. Analiza: Zona metropolitana a Bucurestiului si elemente de Mezzopeisaj
La nivel macroteritorial, situl ales este reprezentat de sona adiacenta centurii
Bucurestiului cu polii culturali, naturali si de infrastructura pe care ii cuprinde.
Din punct de vedere al macropeisajului, zona periferica se imparte in doua , partea de
NV, N si E, care se caracterizeaza printr-o textura predominant forestiera, care are ca poli
principali padurile Baneasa si Cernica, si partea de S si V, cu pattern de gradini private cu
terenuri agricole mici. Polii de infrastructura sunt actuala sosea de centura a Bucurestiului,
care, in conditiile realizarii in viitor a centurii cu profil de autostrada, va putea deservi in
conditii bune intreaga zona periferica a Capitalei, si calea ferata adiacenta, care va trebui
modernizata , avand eventual si un profil partial subteran. Principalii poli culturali sunt
parcul cu complexul muzeal de la Mogosoaia si complexul manastiresc Cernica. Exista si un
"pol stiintific" si anume platforma Institutului de Fizica Atomica de la Magurele, care ar putea
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
face parte cu usurinta din orice itinerar cultural-didactic. La acesti doi poli existenti s-ar
putea adauga viitoarea coloana vertebrala a centurii culturale a Capitalei, si anume vechea
centura de fortificatii a "Cetatii Bucuresti" cu multe forturi si baterii aflate in stare destul de
buna de conservare, avand in vedere ca sunt constructii subterane. Dintre acestea am ales ca
obiect al studiului meu, din considerente aratate in capitolele precedente, fortul Chitila 1.
5.1.1. Studiu pe paliere
ISTORIC
Analizand planurile care releva dezvoltarea istorica a orasului Bucuresti se poate sesiza
caracterul radial-concentric al extinderii teritoriale, avand ca nucleu zona centrala
urbanizata, existenta in 1831, anul decretarii Regulamentului Organic. In jurul acestui nucleu
au aparut in timp, zonde de productie si depozitare, spatii publice de agrement (parcuri,
gradini si zone sportive) precum si zonele de locuire. La sfarsitul secolului al XIX-lea si
inceputul celui urmator orasul a inceput sa se dezvolte tentacular, pe axe radiale reprezentate
de vechile drumuri de legatura cu localitatile din teritoriu : Calea Mosilor, Calea Plevnei,
Calea Dudesti, Calea Rahovei.
De-a lungul unor asemenea axe s-au dezvoltat cartiere de locuit si zone industriale
(Colentina, Pantelimon, Dudesti, Rahova) iar iesirea spre nord, soseaua Kiseleff, a concentrat
de-a lungul ei spatii verzi insemnate , care au facut din aceasta artera axul verde al Capitalei.
Aparitia cailor ferate, dupa 1870, a generat axe noi de dezvoltare teritoriala si a determinat
prima segregare functionala in teritoriul urban, de-a lungul acestora fiind grupate
intreprinderi de productie si cartiere muncitoresti .
Cel mai puternic ax de acest fel este cel de la Gara de Nord spre Chitila. Datorita
legaturii de cale ferata intre Gara Filaret si gara Targovistei (actuala Gara de Nord) s-au
urbanizat de asemenea, zonele periferice dinspre vest. Au urmat apoi interventii de
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
sistematizare complexa care au dus la aparitia unui sistem de spatii publice (bulevarde si
cateva piete) gandite sub influenta scolii franceze, si realizarea de ample spatii verzi
(parcurile Herastrau si Tineretului, hipodromul Baneasa) in partea de nord a orasului.
Perioada postbelica a insemnat cresterea masiva a numarului de locuitori in urma
industrializarii si construirea de mari cartiere-dormitor situate la oarecare distanta de centru,
care a fost neglijat si redus la trei sferturi din suprafata initiala. S-au realizat mari fronturi
construite la toate arterele principale, pentru mascarea vechilor cartiere cu regim redus de
inaltime. In acest moment, principalele directii de dezvoltare ale orasului raman arterele
majore trasate in perioada anterioara , iar planurile de sistematizare prevad fluidizarea
traficului prin inelele de circulatie, care sustin forma radial-concentrica.
FUNCTIONAL
Bucurestiul are un numar de zece intrari principale (3 autostrazi), dispuse radial-
concentric, urmand structura urbana a orasului. Peisajul adiacent penetratiilor rutiere este
intr-o stare deplorabila, in special in zona periferiilor apropiate, unde lipseste orice
preocupare pentru amenajarea spatiilor publice, pentru realizarea de tablouri peisagere
secventiale si tratamentul vegetatiei in general.
Peisajul din zona periferica nu intra in preocuparile administratiilor locale, calitatea
elementelor de peisaj este slab valorificata, iar peisajele valoroase, cu precadere cele
forestiere, sunt alterate si chiar in pericol de a fi distruse, pentru a face loc zonelor
rezidentiale.
Se constata o fractura structurala si spatiala intre orasul propriu-zis si teritoriul
periurban, datorita lipsei polilor teritoriali care sa poata prelua unele functii descentralizate
ale orasului, desi exista cateva centre urbane, si anume Magurele, Adunatii Copaceni,
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Mihailesti, Popesti Leordeni, Pantelimon, Otopeni, Buftea, Bolintin Vale, aflate la distante de
20 – 30 km care ar putea sa contribuie la eficientizarea functionarii teritoriului si a relatiei
acestuia cu Capitala.
Aceste centre trebuie luate in considerare pentru transformarea zonei metropolitane
Bucuresti intr-o structura multi-polara, cu poli centrali, sustinuti la randul lor de poli
periferici, asigurandu-se o dezvoltare caracteristica a fiecaruia, pentru a se asigura o
dezvoltare teritoriala echilibrata.
NATURAL
Bucureștiul este amplasat intr-o zona de campie cu altitudini cuprinse între 100–115 m,
în partea nord-vestică, și 50–60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis
se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune
de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud. In
consecinta, vegetatia zonei periurbane este cea campie si lunca. Vegetatia spontana se mai
pastreaza in lungul vailor, in jurul lacurilor si baltilor, avand o deosebita valoare pentru
peisajul natural, cautat pentru recreere si agrement.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Principala componenta a vegetatiei spontane sunt padurile, care sunt concentrate
indeosebi in partea de nord-est a zonei periferice metropolitane si sunt reprezentate prin
specii de silvostepa (stejarul brumariu, artar tataresc, stejar pufos), dar mai ales prin specii
din zona padurilor de foioase (stejar, cer, garnita, ulm, jugastru, etc. Zonarea functionala a
padurilor pune in evidenta faptul ca toate padurile sunt incluse in grupa I, respectiv paduri cu
functie speciala de protectie, care conditioneaza pastrarea echilibrului ecologic, ceea ce
impune pastrarea lor si dezvoltarea unor obiective de interes economic, social, stiintific fara a
se afecta zonele impadurite.
Terenurile agricole sunt mai intinse in zona de sud, neatractiva pentru investitii in
ansambluri rezidentialr sau industriale. Cele mai multe terenuri agricole din zona de nord au
fost scoase din circuitul agricol pentru a fi folosite in scop rezidential sau pentru construirea
de spatii comerciale, industriale sau de depozitare. Structura exploatatiilor agricole pe tipuri
de proprietate si categorii de folosinta releva faptul ca cea mai mare parte a suprafetei agricole
apartine producatorilor individuali, dar din pacate forta de munca tanara este plecata in
strainatate, iar cea mai mare parte a populatiei care lucreaza in agricultura este in varsta si isi
desfasoara activitatea in gospodariile proprii, iar acest lucru ingreuneaza foarte mult
restructurarea sectorului agricol.
CULTURAL
Principalele elemente ale potentialului turistic metropolitan sunt date de prezenta
unor ramasite din fostii Codri ai Vlasiei, de suprafetele lacustre naturale sau antropice situate
in imediata apropiere a orasului sau mai indepartate, si de obiectivele turistice antropice.
O serie de areale din spatiul metropolitan au atras populatia Bucurestiului prin
activitati turistice inca dupa cel de-al doilea razboi mondial. Arealul turistic Baneasa-Cernica
situat pe valea Pasarea si valea inferioara a Colentinei , dispune de suprafete forestiere
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
consistente, dar si de doua complexe turistice (Baneasa-Tunari si Cernica-Pustnicu) . Padurile
sunt vizitate la sfarsit de saptamana in perioada verii, dar turismul practicat este unul
dezorganizat, cu gratare si aruncarea resturilor de la masa in padure. Manastirile Cernica si
Plumbuita sunt pilonii de baza ai turismului cultural in acest areal. Arealul turistic Mogosoaia
are ca element reprezentativ palatul cu acelasi nume situat in mijlocul padurii-parc, iar la
Buftea se afla palatul domnitorului Barbu Stirbei. Principalele elemente de atractie turistica
sunt reprezentate de lacuri, care alaturi de paduri atrag populatia mai ales in week-end
pentru practicarea unui turism de familie, fara cheltuieli notabile care sa contribuie la
dezvoltarea economiei locale.
Total nevalorificate din punct de vedere turistic sunt bisericile si manastirile
nerenovate (manastirea Chiajna, schitul Barbu-Bellu din Gostinari) conacele abandonate
(conacul Hagi Tudorache din Gradistea si cel din Petrachioaia) si desigur, elementul major al
unui posibil traseu turistic circular continuu, centura de fortificatii , care ar putea avea
functiuni multiple : element de legatura intre oras si periferie ; semnal de intrare in oras din
toate directiile ; traseu turistic de sine statator, etc.
5.1.1. Analiza S.W.O.T a centurii verzi a Bucurestiului
Puncte tari
– importante resurse naturale și de patrimoniu care se pretează la activități turistice și
de agrement;
– prezenta unor poli culturali de mare atractivitate – reteaua de forturi , platforma
stiintifica de la Magurele, manastirile si bisericile existente sau in curs de renovare;
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
– interes ridicat din partea investitorilor, mai ales in domeniul rezidential. Grad de
atractivitate crescut pentru noii rezidenți (sold migrator constant pozitiv);
– accesibilitate ridicată, în special în ceea ce privește transportul rutier și aerian;
– acces la un bazin de forță de muncă extins.
Puncte slabe
– soseaua de centura cu profil subdimensionat, un singur fir pe sens pe mai mult de
jumatate din lungime, nu poate face fata nici macar circulatiei actuale;
– echiparea edilitara scazuta a zonei, lipsa canalizarii si a apei curente;
– management defectuos al terenurilor (lipsa cadastrului si a unei evidențe clare a
situatiei juridice a terenurilor);
– neutilizarea la potențial maxim a rețelei de transport feroviar;
– dotari turistice (hoteluri, hanuri, moteluri, restaurante, spații destinate organizării
de evenimente de afaceri etc.) de foarte slaba calitate, imposibil de luat in considerare
la nivel european;
– slaba dezvoltare a amenajărilor și serviciilor care să permită obtinerea de venituri
directe pentru comunitățile locale si prin aceasta sa se asigure sustenabilitatea zonei
– slaba accesibilitate prin mijloace de transport alternative (transport in comun, piste
de biciclete etc.);
– capacitate redusă de atenuare și prevenire a impactului negativ al turismului asupra
mediului (proliferarea deșeurilor, pescuit agresiv, ambarcațiuni cu motor ce perturbă
habitatele);
– slaba punere in valoare a potențialului cultural existent;
– Aglomeratia Urbana Bucuresti nu are un statut administrativ clar stabilit si acopera
un teritoriu ale carui limite nu coincid cu hotarele stabilite prin lege ale nici unei
unitati teritorial-administrative de baza sau judetene. In lipsa unui cadru institutional
legal stabilit, prevederile oricarui document strategic de planificare a Bucurestiului nu
pot fi mandatorii decat pe teritoriul acestuia, fiind inoperante pe teritoriul localitatilor
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
limitrofe.
Oportunitati
– noi surse de finanțare pentru susținerea proiectelor de dezvoltare locală, atât în
mediul urban cât și în mediul rural (ex. finanțare nerambursabilă prin Fondul
European pentru Dezvoltare Regională)
– oportunitatea poziționării ca axă alternativă de trafic (de turism, agrement,evitare a
congestiei de pe axele adiacente);
– finalizarea iesirilor spre autostrăzi vor duce la accesibilitatea crescută a acestei zone,
care ar putea capta interesul bucureștenilor pentru activități de week-end
– creșterea segmentului de rezidenți din capitală cu venituri medii –cei mai interesați
de activități sportive și de agrement;
Amenintari
– presiunea imobiliara : extinderea continua de tip "sprawl" a zonei urbane Bucuresti
catre exterior, in detrimentul si prin distrugerea spatiilor verzi existente
– lipsa totala de cooperare a comunitatilor locale, ale caror conduceri corupte, manate
de interese financiare, refuza orice fel de cooperare pentru realizarea unei zone
metropolitane extinse si a unei strategii coerente de dezvoltare a zonei
– risc crescut de degradare a mediului natural prin intensificarea fluxurilor de turiști și
a activităților de agrement;
– abandonarea monumentelor sau obiectivelor patrimoniului cultural de către
autorități, proprietari/administratori (persoane fizice sau juridice)
– dezvoltarea autostrăzilor duce la accesibilitatea crescută a unor zone turistice din
afara județului Ilfov, ce ar putea capta interesul bucureștenilor pentru activități de
week-end;
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
– lipsa fondurilor pentru investiții consistente în infrastructura turistică.
5.2. Concluzii. Peisajul periferiilor Bucurestiului, ca interfata a orasului in contextul
teritorial, tratat ca element de articulare creativa a imaginii si scenografiei urbane
Principalele probleme pe care le ridica punerea in practica a proiectului centurii verzi
-galbene – albastre sunt legate de presiunea antropica exercitata asupra spatiilor verzi
existente, spatii care ar trebui destinate extinderii suprafetelor forestiere si zonelor salbatice.
Exista interese imobiliare ce sustin cresterea suprafetelor construite, cu cointeresarea
factorilor politici de decizie la nivel local.
Pentru a rezolva aceste piedici , credem ca in locul proiectelor actuale care propun
formule autoritariste sau de concentrare a puterii, este necesara crearea unor institutii si
impartirea competentelor la nivel local , in scopul cooperarii pentru realizarea obiectivelor
comune. Realizarea efectiva a acestui proiect nu se va putea face decat (conform atator
exemple europene) printr- o coordonare tehnica intre municipalitatile din jurul Bucurestiului
( Buftea , Chitila, Otopeni, Voluntari, Pantelimon, Popesti Leordeni, Jilava, Bragadiru,
Domnesti, Rosu, Mogosoaia) , cu o activitate sustinuta care va avea in vedere masuri
punctuale (aplicate de regula unor zone sau bunuri considerate valoroase) cat si la nivel
teritorial prin reconsiderarea valorilor intrinseci detinute de peisajul comun, ca martor al
unei deveniri istorice si pastrator de identitate si specificitate, astfel fiind necesara extinderea
preocuparilor de protectie si valorificare asupra unui teritoriu mai vast.
Practic, pe o suprafata de circa 3.300 kmp apartinand a 66 de unitati teritoriale din 4
judete se propune reglementarea regimului suprafetelor construite (stoparea extinderii
intravilanelor, limitarea POT-ului la 35 % in zonele urbane si 20 % in cele rurale, regim de
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
inaltime de maxim P+2), restrangerea functiunilor permise (agricultura, unitati economice
nepoluante, unitati turistice etc.), reglementarea statutului suprafetelor oxigenante (cresterea
ponderii suprafetelor forestiere si a zonelor protejate,imbunatatirea calitatii mediului prin
managementul deseurilor si al apelor uzate, controlul utilizarii substantelor chimice in
agricultura, managementul riscurilor naturale etc.
Primariile si populatia respectivelor asezari din jurul Bucurestiului pot fi cointeresate
prin incurajarea investitiilor in sectorul turistic, care vor fi strans legate de punerea in
practica a unor proiecte de reconversie functionala si reabilitare a fortificatiilor de pe soseaua
de centura a capitalei, care pot fi transformate in muzee, diferite dotari pentru loisir ,
alimentatie publica, spitale, etc. pentru a contribui la crearea unei centuri culturale care sa se
constituie intr-un punct de atractie al metropolei.
Toate acestea ar trebui sa se materializeze, in cazul Bucurestiului, printr-o periferie
urbana de tip “mozaic” (“puzzle”) constand intr-o desfasurare urbana “in petice” , cu
inglobarea recenta a unor nuclee rurale, densitate slaba sau in crestere, concentrare in poli si
mici nuclee de interes, strans si bine interconectate, conform celor trei principii ale coeziunii
teritoriale : CONECTIVITATE – CONCENTRARE – COOPERARE. Obiectivul coeziunii
teritoriale poate fi interpretat ca fiind dimensiunea teritoriala a drepturilor omului si
democratiei din cadrul proceselor de dezvoltare teritoriala durabila a continentului european,
care să asigure echilibrul dintre principiile de demnitatea umană, imbunătățirea calitatea
vietii, echitate si siguranță, mediu cultural si natural protejate si dinamica transformarilor
sistemului de productie care atrag după sine disparitatile intra și interregionale .
5.3. Propunerea programului la nivel macroteritorial
In cadrul strategiei generale de reabilitare a periferiilor Capitalei, eu vad aceasta
centura culturala a metropolei Bucuresti ca pe un mare traseu cultural istoric si de loisir
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
cu o lungime de circa 70 km , format dintr-o multitudine de puncte de interes create in
principal prin refacerea si reconversia forturilor si bateriilor Cetatii Bucuresti. Se poate
astfel realiza un circuit cu specific istoric , format din muzee , sali pentru expozitii , ateliere
pentru artisti si studiouri multimedia, care sa atraga un mare numar de vizitatori si de
asemenea sa fie usor accesibile de pe actuala centura rutiera a Capitalei. Realizarea in viitor a
unui inel de circulatie cu profil de autostrada va degreva acest inel “cultural” de poluarea
inerenta reprezentata de transporturile de marfa si de calatori, fiind posibil a se adauga in
acest fel si benzi pentru biciclisti care sa incurajeze modul de deplasare nepoluant. Vad
intercalate in acest circuit si manastirile si bisericile , o adevarata “centura spirituala” care si
in momentul de fata atrage mase mari de oameni din intreaga tara. Pentru a rentabiliza acest
circuit spiritual se vor intercala intre punctele de interes cultural si dotari cu caracter de
loisir , parcuri urbane si de distractii , spatii pentru spectacole in aer liber si dotari sportive,
restaurante si hoteluri care sa asigure un sejur prelungit in zona respectiva si sa asigure
sustenabilitatea demersului.
Fiecare din aceste zone polarizatoare in care vor fi transformate forturile si bateriile
refacute va trebui sa aiba o functie principala , facand din respectivul obiect si terenul din
jurul sau o zona specifica in cadrul centurii verzi-galbene-albastre. Dau mai jos cateva
exemple de asemenea zone specializate :
• Zone – punti intre urban si rural , cu rețele de parcuri noi si imbunatatite, păduri și
alte spații verzi legate de centrul urban dar și de zona rurala mai indepartata, poteci si piste
de biciclete
• Zone – porti de intrare in oras, amenajate ca peisaje reprezentative pentru calitatea
orasului – capitala a tarii si a zonei sale de influenta
• Zone – oază de sănătate, cu spatii verzi strict protejate de poluare, care sa fie un
antidot neprețuit pentru stressul vieții urbane
• Zone – spatiu de invatamant, in care sa se poata efectua iesiri in scop didactic cu
elevii scolilor din Capitala, doarece se vor oferi o multime de posibilitati de a deschide "sali de
clasa in aer liber"
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
• Zone – centru de reciclare, care vor aduce o importanta contributie la reciclarea si
prelucrarea durabilă a deșeurilor, gestionarea deșeurilor și controlul poluării
• Zone – sursa de energie, in care se pot combina productia de energie regenerabila
(curata) cu consumul redus de energie
• Zone de productie si comerciale – continand spatii destinate productiei agricole
(cresterea ciupercilor, de exemplu) si spatii comerciale – piete de desfacere pentru fermierii
din comunele limitrofe.
• Zone rezidentiale de locuire durabila – se pot realiza mici ansambluri rezidentiale in
care se poate trăi durabil, in locuinte cu consum redus de energie produsa in mod ecologic,
sustenabil
• Zone – rezervație naturală , care pot contine zone salbatice noi sau refacute zone de
pădure regenerate, zone umede, de luncă cu o gamă largă de alte habitate naturale
VI. Exemple cu aplicari concrete ale principiilor enuntate
Conceptul de centura verde periurbana a luat nastere in Germania, in anii 1920, in
contextul proiectarii zonelor rezidentiale din regiunea miniera Ruhr, dupa care a fost repede
insusit si dezvoltat in tarile europene si apoi in toata lumea. Indiferent de modul de abordare
a relatiei cu spatiul construit existent, incepand de la simple prevederi legislative (Marea
Britanie) trecand prin demolarea fondului construit mostenit din epoca medievala (Viena),
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
sau, dimpotriva, prin preluarea acestui fond si reconversia lui pentru atingerea scopului
propus (Cracovia) acest concept a ajuns sa fie utilizat in urbanism ca un mijloc esential de
favorizare a dezvoltarii durabile a oraselor.
6.1. LEGISLATIE: Marea Britanie
In perioada moderna, politica pentru centura verde a fost adoptata si implementata
pentru prima oara in Marea Britanie, incepand oficial in anii 1930. Astfel, in momentul de
fata exista 14 areale de tip centura verde, acoperind cca. 13% din suprafata Angliei.
Centura verde este definita ca o politica urbana care are ca obiectiv sa restrictioneze
extinderea de tip “sprawl” a zonelor urbane si protejarea spatiilor verzi. De asemenea, are
rolul de a “restructura” spatiul urban la nivel regional si sub-regional.
Obiectivele centurii verzi sunt urmatoarele:
•asigurarea regenerarii urbane prin incurajarea “reciclarii” spatiilor abandonate/periferice;
•conservarea caracterului specific al oraselor istorice;
•restrictionarea extinderii de tip “sprawl” a regiunilor urbane aglomerate;
•prevenirea contopirii oraselor vecine;
•prevenirea “inglobarii” in orase a zonelor rurale;
•accesarea zonelor libere rurale de catre populatia urbana;
•oportunitati pentru organizarea activitatilor/sporturilor in aer liber, in apropierea zonei
urbane;
•crearea peisajelor naturale atractive langa locuintele oamenilor;
•revigorarea periferiilor orasului;
•conservarea elementelor naturale majore/protejate;
•relationarea activitatilor forestiere, agricole, culturale, etc.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Caracteristici agricole: suprafata agricola a centurii verzi este in proportie de 82%,
rezultand un mare numar de ferme si o buna relationare intre zona rurala si functiile agricole.
Caracteristici naturale: centura este formata din masive de arbori si paduri;
amenajarea bazinelor si raurilor majore din spatiul centurii verzi; amenajarea zonelor
inundabile si dezvoltarea zonelor aride in scopul impaduririi sau utilizarii terenului in scop
agricol.
Guvernare: Initial institutia London and home counties (Green Belt) Act, 1938, pune in
aplicare politica centurii verzi, adoptata ulterior de Greater London Regional Planning
Committee in 1935. Principalele amenintari cu care se confrunta acest program:
•cererea pentru dezvoltarea imobiliara;
•extinderea infrastructurii, in special constructia autostradelor;
•extragerea resurselor din subsol;
•ferme neglijate si lupta pentru a proteja zonele agricole.
In plus fata de amenintarile existente din partea extinderii intravilanului si alte
presiuni de dezvoltare, Centura Verde din Londra se confrunta cu provocari similare cu alte
centuri verzi din Marea Britanie, cum ar fi: adaptarea la schimbarea climatica; evaluarea
adecvata a serviciilor ecosistemice si introducerea "infrastructurii verzi".
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Fig. 13. Harta Marea Britanie: evidentierea centurilor verzi existente
6.2. PEISAJ CULTURAL : Ring-ul Vienez
Crearea Ring-ului vienez este un tip de interventie care urmareste aceleasi obiective
mentionate mai sus, dar care are un mod de realizare complet diferit fata de cel propus de
mine. Arhitectura Vienei a reflectat extrem de fidel istoria orasului, iar zidurile si bastioanele
cetatii care inconjura vechiul oras medieval aminteau tuturor de marea victorie din 1683 cand
batranele fortificatii rezistasera asediului turcesc si salvasera crestinatatea apuseana. Insa
orasul se extinsese intre timp dincolo de aceste ziduri, care ii impiedicau dezvoltarea
ulterioara, ingreunand mult circulatia intre diferitele cartiere, si din ratiuni urbanistice
Kaiser-ul Franz Josef a comis sacrilegiul de a le demola, pentru a face loc unei artere largi
circulare flancate pe ambele laturi de largi spatii plantate si mobilate cu cele mai
reprezentative cladiri ale statului si ale orasului : parlamentul, primaria, bursa, universitatea,
opera, teatrul orasenesc, ministere, o biserica, muzee, hoteluri si diferite palate ale
protipendadei. Ansamblul rezultat este de o rara frumusete, a fost inclus in patrimoniul
mondial UNESCO si a devenit un simbol universal cunoscut, fiind pentru Viena ceea ce este
Tour Eiffel pentru Paris sau Colosseum-ul pentru Roma.
Fig.14. Planul vechii centuri de fortificatie a Vienei
Acest tip de interventie reprezinta opusul propunerii mele, deoarece in acest caz se
ignora si se elimina un obiect valoros din punct de vedere istoric si arhitectural, pentru a fi
inlocuit de un altul, nou, ce-i drept, extrem de bine realizat, care a devenit un ansamblu
emblematic al orasului.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Incepand cu anii 1990 Viena s-a confruntat cu o crestere demografica masiva, fapt ce a
determinat o dezvoltare a pietei imobiliare. Orasul s-a extins, centura verde creata
reprezentand un inel interior verde, un sistem de parcuri culturale si de agrement. Astfel a
fost necesara modificarea Planului vienez de dezvoltare urbană (STEP) datând din anul 1984,
care punea in prim plan innoirea si cresterea calitatii vietii in cartierele dens populate ale
orasului.
Obiectivevele proiectului au fost:
•Reconfigurarea urbana in zonele dens populate ale Vienei. Pe langa aceasta, se urmarea
satisfacerea cererii de locuinte prin proiecte de inalta calitate in zonele de extindere a
orasului, care prevedeau dezvoltarea corespunzatoare a infrastructurii, inclusiv a
legaturilor la liniile de transport în comun.
•Crearea unui climat economic favorabil investitiilor prin asigurarea spatiilor, a
infrastructurii si a unor constructii inovative si asigurarea aprovizionarii la nivel local.
•Diversitatea si calitatea mediului de viata din regiunea Vienei prin asigurarea si
dezvoltarea unei centuri verzi si a peisajului dunarean, în colaborare cu landul
federal Austria Inferioara.
•Concentrarea proiectelor locative în jurul retelei de transport în comun, economisirea
suprafetelor de teren, impunerea utilizarilor multiple si împiedicarea disolutiilor sociale și
functionale.
•Cresterea importantei mijloacelor de transport promovate de Uniunea pentru Protejarea
Mediului (bicicleta, mersul pe jos, transportul public) si reducerea utilizarii transportului
individual motorizat.
•Cresterea nivelului calitatii vietii în Viena prin asigurarea accesului egal la activitatile
culturale, precum si la serviciile sociale, educative, de sanatate si de consiliere, la spatiile
locative cu suprafete corespunzatoare necesitatilor si la spatiile naturale si de recreere.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
•Nu în ultimul rand, contributia la satisfacerea necesitatilor "societatii cunoasterii" printr-
o promovare adecvata a cercetarii si sistemului educational si intarirea, in acest mod, a
renumelui Vienei, ca "metropola a stiintei" .
Fig. 15. Planul de amenajare al actualei centuri verzi/culturale a Vienei
6.3. CONVERSIE FUNCTIONALA: Refacerea centurii verzi a Cracoviei
Centura este sustinuta prin reteaua de fortificatii: se propune conversia functionala a
fiecarui fort in parte. Astfel este realizata centura verde-albastra a orasului. Inca de la sfarsitul
sec. XVIII, dezvoltarea Cracoviei a avut la baza planificari urbane succesive. Caracteristiva
principala era integrarea zonei construite intr-un sistem verde special amenajat. Astfel, s-a
creat conceptul de oras-gradina, reprezentat in planul care continea centura de fortificatii.
Conceptul ulterior pentru centura verde urmareste anumite valori:
continuarea dezvoltarii care se bazeaza pe forma traditionala radial-concentrica a
orasului, fapt ce permite conservarea patrimoniului construit;
dezvoltarea si intretinerea sistemului verde existent.
Obiectivele elaborate de scoala de Arhitectura:
Revenirea la sistemul functional initial: astfel se creeaza doua "cartiere-inele" majore,
cel intern functional si cel exterior destinat serviciilor
aceste interventii permit valorificarea vechiului sistem de fortificatii si
decongestionarea centrului ->functiunile se indreapta catre inelul exterior;
Sistemul radial se va dezvolta pe o baza existenta, constituita din centura verde difuza
existenta, sustinuta de sistemul centurii de fortificatii.
La nivel microteritorial, sistemul existent al infrastructurii, parcurilor, pietelor si
cadrului construit, trebuie conservat.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Sistemul verde. Principii:
s-a creat o amenajare specifica pentru fiecare fort in parte, care are ca obiective
spatialitatea, speciile folosite, forma, dimensiunea, etc.
Camuflaj: include arbori si arbusti plantati in functie de planuri de amenajare, care
aveau ca obiectiv camuflarea fata de inamici;
Obstacol: benzi de verdeata formate din specii de plante care impiedicau avansarea
armatei adverse;
Tehnic: anumite specii folosite pentru a sustine formele de teren create pentru
realizarea constructiei;
Decorativ: specii de plante folosite in zona baracilor militarilor si a cimitirelor; de
asemenea, gradinile vegetale, livezile, etc. Erau amenajate in interiorul forturilor.
Concluzii:
Toate aceste principii de constructie a centurii de fortificatie si implicit a centurii verzi
sunt dezvoltate si conservate.
Acest exemplu este extrem de important in elaborarea proiectului de revitalizare a
centurii de fortificatii a Bucurestiului intrucat ofera informatii cu privire la organizarea
vegetala si spatiala originala a forturilor si bateriilor.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Fig. 16.Scheme de concept pentru amenajarea forturilor in cadrul amenajarii centurii verzi in Cracovia
6.4. PROGRAM DE ARHITECTURA: Muzeul Waterlinie, Jonathan Penne Architects +
Rapp+Rapp + West 8
Fortul studian are o vechime de doua sute de ani si face parte din linia de apa Nieuwe
Hollandse, o centura fortificata care are o lungime de 85 km si care a fost nominalizata in 1995
pe lista UNESCO.
Am ales acest exemplu din cauza asemanarii dintre el si estetica forturilor propuse de
Brialmont in cazul Bucurestiului. De asemenea, modul de interventie asupra fortului este
delicat, minimal, dar in acelasi timp, in anumite locuri, este conturat si modificat pentru a
satisface necesitatile actuale ale functiunii nou propuse.
Din cauza dimensiunii mari a fortului, interventia s-a facut pe o “banda” lunga de 450
m. In acest caz amenajarea peisagera este aproape la fel de importanta ca cea arhitecturala.
Accesul in fort se face cu ajutorul unui pod deasupra canalului inundat. Spatiile verzi din
jurul si deasupra fortului sunt integrate intr-un sistem protejat si amenajate pentru a crea o
scenografie interesanta pentru vizitatori.
Fig. 17.Imagine aeriana a fortului
Fig. 17.Plan: Amenajarea fortului pe o portiune de 450 m
In momentul de fata, principala functiune a fortului este cea de muzeu, insa aceasta
functiune este sustinuta prin constructii minimale noi care adapostesc diferite activitati
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
culturale: pavilion in care se pot organiza diverse activitati; restaurant; spatii de cazare, etc.
6.5. Motivarea alegerii studiilor de caz. Concluzii
Am prezentat aceste studii de caz pentru a scoate in relief problematica si obiectivele
care trebuie indeplinite pentru realizarea centurii verzi-galbene-albastre a Bucurestiului.
Importanta prevederilor legislativ-urbanistice (si mai ales a respectarii lor) si intreaga
problematica ce cuprinde avantajele si dezavantajele implementarii centurilor verzi este
infatisata in paragraful care descrie sistemul de centuri verzi din Marea Britanie.
Varianta opusa celei pe care o am in vedere, si anume desfiintarea completa fondului
construit existent si crearea centurii verzi ca un suport pentru un ansamblu grandios de
cladiri monumentale , este prezentata in partea care descrie Ring-ul Vienez. Acest exemplu
este imposibil de aplicat in cazul Bucurestiului, in primul rand din lipsa fondurilor. In plus,
avand in vedere numarul redus al cladirilor cu valoare istorica sau arhitecturala ale Capitalei,
consider ca este imperios necesara punerea in valoare a acestui ansamblu atat de intersant.
Cazul centurii verzi a Cracoviei releva o politica identica cu cea pe care doresc sa o
promovez, si anume interventia pe o anumita tipologie specifica a centurii de fortificatii.
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
VII. Prezentarea temei: Proiect prediploma
Fig. 21.Imagine: fatada Fort I Chitila
7.1. Motivarea alegerii obiectivului de arhitectura. Fort I Chitila
Principalul motiv pentru care am ales sa studiez reconversia Fortului I – Chitila este
unul sentimental-istoric, deoarece Chitila a fost primul fort dat in folosinta si o constructie
executata integral conform planurilor initiale.
Al doilea motiv este legat de programul de arhitectura. Consider ca in fata provocarilor
strategice, militare si politice care stau in fata tarii noastre in viitorul apropiat, este necesara o
atentie sporita acordata dotarii si intretinerii capacitatilor de lupta ale fortelor armate. In
acest context, este evidenta si necesitatea reintegrarii in societate a cadrelor militare afectate
sau cu probleme de sanatate, a tratarii bolilor capatate de militarii aflati in misiune pe
teatrele de razboi din afara tarii, militari susceptibili de a fi supusi atacurilor cu agenti
chimici/toxicologici, bacteriologici, radiologici si nucleari (CBRN)
Este imperios necesara revitalizarea activitatii de cercetare medico-militara si de
promovarea schimburilor de informatii la nivel international, prin conferinte, intalniri si
congrese. Apare deci, evidenta, necesitatea construirii unei dotari moderne de tip centru de
cercetare si recuperare clinico-medicala .
O dotare medicala si de cercetare pentru o armata care face parte din NATO , trebuie
sa fie usor accesibila si din afara tarii. Fortul Chitila este cel mai indicat , deoarece se afla la o
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
distanta rezonabila de aeroporturile civil si militar de la Otopeni iar soseaua de centura este
in regim de autostrada pana acolo.
Am facut aceasta alegere si pentru faptul ca Fortul I Chitila se numara printre putinele
(3 forturi si 3 baterii) care se afla oficial pe teritoriul adinistrativ al Municipiului Bucuresti,
restul constructiilor fortificate aflandu-se pe teritoriile unitatilor administrative limitrofe.
Situl studiat se afla in zona de NV a Bucurestiului, cu deschidere si acces din Soseaua de
centura.
7.2. Concept
Pentru a face fata multiplelor pericole profesionale sau naturale carora trebuie sa le
faca fata fortele armate, acest centru va promova programe fundamentate teoretic si aplicate
in conformitate cu cererile venite de la Statul Major, in conditiile unei participari permanente
la activitatea de combatere a amenintarilor teroriste.
Zonele de competenta sunt, printre altele, pericolele : nuclear, radiologic, biologic si
chimic (NRBC) prevenirea si tratamentul bolilor transmisibile, problemele de adaptare a
combatantilor la mediul inconjurator, dar si studierea noilor tehnici curative, cum ar fi
terapia celulara. In consecinta, principalele domenii de studiu vor fi :
Prevenirea, diagnosticarea si tratarea atacurilor biologice
Biologia agentilor transmisibili, combaterea agentilor patogeni periculosi utilizati ca
arme biologice.
Combaterea infectiilor din teritoriu, lupta impotriva celor trei mari tipuri de riscuri
infectioase (virusi, paraziti si bacterii) si combaterea transmiterii lor.
Prevenirea, diagnosticarea si tratarea bolilor nucleare, radiologice si chimice
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu

Rezilienta centurii verzi a Bucurestiului Octombrie 2016
Studierea efectelor biologice ale razelor ionizante, non-ionizante si termice.
Toxicologie si risc chimic, lupta contra efectelor biologice ale armelor chimice si
biologice : neurotoxice, organofosfatice si cu iperita (gaz-mustar)
Protejarea factorului uman : favorizarea adaptarii la mediu, prevenirea accidentelor
Studiul ambientelor din teatrele de operatiuni, evaluarea capacitatii de adaptare
fiziologica a omului la un mediu agresiv si ostil (oboseala, stress-ul emotional, conditii
extreme de clima si mediu, toleranta la conditiile specifice activitatii in mediul
subacvatic sau aerian.
Adaptarea la sistemele operationale militare, studiul componentei umane a acestor
sisteme, in conditiile binomului om/masina.
Suportul medico-chirurgical acordat fortelor din teatrele de operatiuni, gasirea de
antidoturi pentru patologiile traumatice din teritoriu (studiul efectului exploziilor, al
traumatismelor sonore, aparatura bio-mecanica, refacerea tesuturilor afectate de rani
de razboi)
Cadrele centrului vor trebui sa intervina in calitate de experti pe langa serviciile
sanitare ale armatei, ale NATO precum si ale institutiilor internationale , ca
Organizatia Mondiala a Sanatatii si ONU. De asemenea vor evalua programele de
antrenament fizic ale combatantilor, dar vor trebui sa faca fata si situatiilor
exceptionale care implica securitatea populatiei civile (NRBC, boli tropicale, etc)
Student: FURCIC DIANA IOANA Indrumator: Conf.dr.arh. Gheorghe Rosu