I. Alcatuirea Corpului Uman [622449]

1
ALCATUIREA CORPULUI UMAN

TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE

1. Organele sunt:
a. grupari de tesuturi identice;
b. grupari de tesuturi diferite;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functi a de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutriti e;
e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere.

2. Sistemele de organe sunt:
a. formate din organe care indeplinesc functii similare;
b. grupari de tesuturi;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere;
e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive.

3. Functiile “pentru sine” ale organismului:
a. sunt realizate de functia d e reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura supravietuirea individului in mediul de viata;
d. sunt realizate de functia de nutritive;
e. sunt realizate de functia de relatie.

4. Functiile “pentru specie” ale organismului:
a.sunt realizate de functia de reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura perpetuarea specie;
d. sunt realizate de functia de relatie;
e. sunt realizate de functia de nutritive.

5. Se folosește termenul de "viscer" pentru:
a. stomac;
b. ficat;
c. intestin;
d. vezica urinară. ;
e. sistem limfatic.

6. Exemple de sisteme:
a. digestiv;
b. nervos;
c. cardiovascular;
d. endocrin;
e. limfatic.

7. Exemple de siste me:
a. muscular;
b. excretor;
c. digestiv;
d. limfatic;
e. osos.

2
8. Segmentele corpului uman sunt:
a. capul;
b. gâtul;
c. membrele;
d. abdomenul;
e. pelvisul.

9. Capul este alcătuit din:
a. cutia craniană;
b. neurocraniu;
c. viscerocraniu;
d. față ;
e. regiunea cervicala.

10.G âtul este alcatuit din:
a. cutia craniana;
b. regiunea cervicala posterioara;
c. fata;
d. gâtul propriu -zis;
e. viscerocraniu.

11. G âtul este format din urmatoarele elemente somatice:
a. muschi;
b. esofag;
c. articul atii;
d. laringe;
e. oase.

12. G âtul este format din urmatoarele viscere:
a. trahee;
b. muschi;
c. tiroida;
d. paratiroide;
e. laringe.

13. Trunchiul este format din:
a. cap;
b. torace;
c. membre;
d. pelvis;
e. abdomen.

14. Trunchiul conține următoarele cavități:
a. toracică;
b. abdominală;
c. pelvină;
d. cervicală ;
e. cavitatea bucala.

15. Diafragma perineala limiteaza inferior urmatoarea cavitate cu EXCEPTIA:
a. abdominala;
b. toracica ;
c. pelvina;
d. bucala;
e. cervicala.

3
16. Despre diafragma se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. este o membrana;
b. este un muschi;
c. separa cavitatea abdominala de cavitatea pelvina;
d. separa cavitarea toracica de cavitatea a bdominala;
e. este situate la limita dintre g at si trunchi.

17. Subdiviziunile cavitatii abdominale sunt:
a. epigastrul;
b. hipogastrul;
c. regiunea costala;
d. hipocondrul drept;
e. hipocondrul sting.

18. Membrele superioare se c aracterizează prin:
a. se leagă de trunchi prin centura scapulară;
b. prezintă trei segmente;
c. prezinta un antebraț;
d. prezinta un brat;
e. se leaga de trunchi prin centura pelviana.

19. Membrul superior liber es te format din:
a. brat (segment distal );
b. mina (segment distal);
c. antebrat;
d. brat (segment proximal) ;
e. mina (segment proximal) .

20.Membrele inferioare sunt formate din:
a. centura pelviana;
b. centura scapulara;
c. membrul inferior liber;
d. brat;
e. antebrat.

21. Membrul inferior liber este format din:
a. centura pelviana;
b. picior (segment distal);
c. picior (segment proximal);
d. gamba;
e. coapsa (segment distal).

22. Corpul omenesc:
a. este simetric;
b. este un corp tri dimensional;
c. are trei planuri;
d. are trei axe;
e. are doar doua axe .

23. Axele corpului uman:
a. corespund dimensiunilor spatiului;
b. se intretaie in unghi ascutit;
c. exista un ax transversal;
d. exista un ax longitudinal;
e. exista un ax sagital.

4
24. Planurile corpului omenesc :
a. exista un plan sagital;
b. exista un plan frontal;
c. exista un plan transversal;
d. trec printr -o singura axa a corpului;
e. trec prin cite doua din axele corpului.

25. Axul longitudinal:
a. este axul lungimii corpului;
b. este orizontal la om;
c. are un pol superior (caudal);
d. are un pol inferior (cranial);
e. are un pol superior (cranial).

26. Axul sagital:
a. este axul grosimii corpului;
b. are un pol s ting;
c. are un pol drept;
d. este axul antero -posterior;
e. pleaca din crestetul capului.

27. Axul transversal:
a. este vertical;
b. este orizontal;
c. este antero -posterior;
d. corespunde lungimii corpului;
e. corespunde latimii corpului.

28. Axul transversal are un pol:
a. sting;
b. inferior;
c drept;
d. anterior;
e. posterior.

29. Planul care trece prin mijlocul corpului:
a. împarte c orpul în doua jumătăți simetrice;
b. este un plan median;
c. este planul simetriei bilaterale;
d. se numeș te plan medio -sagital;
e. imparte corpul intr -o parte anterioara si alta posterioara.

30. Planul frontal:
a. merge paralel cu fruntea;
b. împarte corpul într -o parte anterioară;
c. împarte corpul într -o parte ventrală;
d. împarte corpul într -o parte posterioară ;
e.imparte corpul intr -o parte dreapta .

31. Planul transversal împarte corpul într -o parte:
a. superioară;
b. cranială;
c. infe rioară;
d. stinga; .
e. dreapta.

5
32. Planul metameriei corpului este planul:
a. sagital;
b frontal;
c. orizontal;
d. transversal;
e. antero -posterior.

33. Pentru membrele corpului se folosesc și termenii:
a. proximal, mai depărtat de centură;
b. superficial ;
c. distal, mai apropiat de centură;
d. profund;
e. distal, mai departat de centura.

34. La mână se folosesc termenii:
a. volar;
b. plantar ;
c. superficial;
d. palmar ;
e. dorsal .

35.La planta se folosesc termenii:
a. palmar;
b. dorsal;
c. volar;
d. plantar;
e. profund.

36. Capul:
a. se mai numeste si regiune cervicala;
b. este format din craniu (regiune faciala);
c. este format din fata (regiune facial)
d. este format din craniu (regiune craniana);
e. se mai numeste si regiune cefalica.

37. La nivelul regiunii faciale se disting:
a. barbia sau regiunea orala;
b. nasul sau regiunea nazala;
c. gura sau regiunea otica;
d. gura sau regiunea orala;
e. gu ra sau regiunea orbital.

38. Dintre regiunile dorsale ale corpului fac parte:
a. regiunea lombara;
b. regiunea mamara;
c. regiunea inghinala;
d. regiunea fesiera;
e. regiunea pubiana.

39. Dintre regiunile ventrale ale corpului fac parte:
a. regiunea inghinala;
b. ceafa;
c. regiunea dorsala;
d. regiunea mamara;
e. regiunea fesiera.

6
40. Coapsa se mai numeste si regiunea…………cu EXCEPTIA:
a. regiunea brahiala;
b. police;
c. regiunea axilara;
d. regiunea femurala;
e. hallux.

CELULA

1. Celula este unitatea organismelor vii:
a. morfologică;
b. funcțională;
c. genetică;
d. fundamentala;
e. care nu se diferentiaza.

2. Despre celula se poate afirma:
a. este capabila de autoreproducere ;
b. nu se reprodu ce;
c. este capabila de autoreglare;
d. nu se diferentiaza;
e. este excitabila.

3. Celulele:
a. pot exista singure;
b. nu pot exista singure;
c. pot exista in grup;
d. pot suferi procese de diferentiere;
e. pot suferi procese de specializare.

4. Despre celulele organismului se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. provin din celula -ou;
b. provin din zigot;
c. forma acestora nu este legata de functia lor;
d. forma acestora se diversifica in concordanta cu functia lor;
e. initial toate au forma fusiforma.

5. Celulele pot prezenta următoarele forme:
a. stelată;
b. fusiformă;
c. cubică;
d. cilindrica;
e. triunghiulara.

6. Au forma globuloasa urmatoarele celule :
a, adipoase;
b. fibrele musculare striate;
c. ovulele;
d. celulele cartilaginoase;
e. celulele sangvine.

7. Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni:
a. media se consideră 30 -50 µ;
b. ovulul: 150 – 200 µ;
c. hematia: 3,5 µ.
d.fibra musculara striată: 5 -15 cm;
e.fibra musculara striata: 5 -15 mm.

7
8. Prelungirile celulare sunt reprezentate de către:
a. pseudopode;
b. cili;
c. microvili;
d. ribozomi.
e. desmozomi.

9. Componentele fundamentale ale celulei sunt:
a. membrana ;
b. citoplasma;
c. nucleul;
d. lichidul interstițial.
e. plasmalema.

10. Membrana celulară se caracterizează prin următoarele:
a. se mai numește membrană plasmatică;
b. se mai numește plasmalemă;
c. înconjoară celula;
d. separă str ucturile interne ale celulei de mediul înconjurător;
e. se mai numeste hialoplasma.

11. Membrana celulara este alcatuita din:
a. glicoproteine;
b. polizaharide;
c. fosfolipide;
d. glicolipide;
e. proteine.

12. Fosfolipidele membrana re:
a. prezinta o portiune hidrofila;
b, portiunea hidrofila formeaza un singur strat;
c. prezinta o portiune hidrofoba;
d. portiunea hidrofoba formeaza un bistrat;
e. portiunea hidrofila formeaza un bistrat.

13. Proteinele membranare:
a. sunt dispus e transmembranar;
b. sunt dispuse pe fata externa a membranei;
c. sunt dispuse pe fata interna a membrane i;
d. restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor;
e. restrictioneaza pasajul transmembranar al ionilor.

14. “Modelul mozaic fluid” este:
a. un model structural;
b. determinat de distributia uniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
c. determinat de distributia uniforma a lipidelor in cadrul structurii proteice;
d. determinat de distributia neuniforma a proteinelor in ca drul structurii lipidice;
e. determinat de glicoproteine si glicolipide.

15. Pseudopodele sunt prelungiri citoplasmatice:
a. permanente;
b. temporare;
c. neordonate;
d. ce apartin leucocitelor;
e. ce apartin celulelor epiteliul ui tubilor renali.

8
16. Prelungirile citoplasmatice permanente sunt reprezentate de:
a. dezmozomi;
b. dictiozomi;
c. ribozomi;
d. microvilli;
e. lizozomi.

17. Microvilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. ce apartin leucocitelor;
b. ce apartin epiteliului mucoasei intestinale;
c. temporare;
d. ce apartin epiteluilui mucoasei traheale;
e. ce apartin epiteluilui tubilor renali.

18. Cilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. acoperite de plasmalema;
b. se mai numesc si dictio zomi;
c. se mai numesc si desmozomi;
d. temporare;
e. permanente.

19. Desmozomii:
a. sunt organite celulare comune;
b. sunt organite celulare specifice;
c. sunt corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale;
d sunt p relungiri citoplasmatice permanente;
e. sunt prelungiri citoplasmatice temporare.

20. Despre prelungirile citoplasmatice se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt reprezentate de microvilli (prelungiri permanente);
b. sunt reprezentate de cili (p relungiri temporare);
c. nu sunt acoperite de membrana plasmatica;
d. sunt reprezentate de pseudopode (prelungiri permanente);
e. sunt reprezentate de desmozomi.

21. Citoplasma:
a. este mediul în care se desfășoară principal ele functii vitale ;
b. este masa celulară extramembranară;
c. este formată din hialoplasmă ;
d. are ca fază de dispersie ansamblul de micelii coloidale;
e. are o structura complexa.

22. Citoplasma:
a. se mai numeste si plasmalema;
b. este un sistem coloi dal;
c. faza de dispersie este apa.
d. faza dispersata este apa;
e. faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale.

23. Functional, citoplasma prezinta o parte:
a. structurata, hialoplasma;
b. structurata, organitele celulare comune;
c. structurata, organitele celulare specifice;
d. nestructurata, organitele celulare comune;
e. nestructurata, hialoplasma ..

9
24. Dintre organitele celulare comune fac parte:
a. ribozomii;
b. dictiozomii;
c. desmozomii;
d. lizozomii;
e. centrozomu l.

25. Dintre organitele celulare comune fac parte:
a. reticulul endoplasmatic neted;
b. hialoplasma;
c. ergastoplasma;
d. corpusculii lui Palade;
e. corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale.

26. Dintre organitele celula re comune fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, aparatul Golgi;
b. corpii tigroizi;
c, corpii Nissl;
d. miofibrilele;
e. mitocondriile.

27. Dintre organitele celulare specifice fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, neurofibrilele;
b. centrozomul ;
c. miofibrilele;
d. ribozomii;
e. lizozomii.

28. Reticulul endoplasmatic neted este un sistem :
a. circulator intracitoplasmatic;
b, membranar format din microvezicule situat in apropierea nucleului;
c. membranar format din macrovezicule situat in apropirea nucleului;
d. membranar format din cisterne alungite situt in apropierea nucleului ;
e. canalicular, care leaga plasmalema de stratul extern al membrane nucleare.

29. Reticulul endoplasmatic rugos este:
a. forma nediferentiata a RE;
b. forma diferentiata a RE;
c. organita celulara comuna;
d. organita celulara specifica;
e. pe suprafata externa a peretelui membranos prezinta ribozomi.

30. In celula , reticulul endoplasmatic indeplineste urmatoarele functii:
a. in metaboli smul proteic;
b. in diviziunea celulara;
c. in fosforilarea oxidativa;
d. in metabolismul glicogenului;
e. in excretia unor substante celulare

31. Ribozomii:
a. sunt bogati in fosfolipide ;
b,sunt bogati in ribonucleoproteine;
c, sunt numiti si corpusculii lui Palade;
d. exista ribozomi liberi, care formeaza ergastoplasma;
e. sunt sediul sintezei proteice.

10
32. Aparatul Golgi:
a. se mai numesc si dictiozomi;
b. sunt un sistem membranar situat in apropierea nucleului;
c, sunt un sstem membranar situate la periferia celulei;
d. au rol in digestia particulelor ce patrund in celula;
e. au rol in excretia unor substante celulare.

33. Mitocondriile:
a. sunt organite celulare;
b. prezinta un perete cu structura trilaminata, g licoproteica;
c. prezinta un perete cu srtuctura trilaminata , lipoproteica;
d. sunt sediul fosforilarii oxidative ( degradarea AD N);
e. sunt sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie.

34. Mitocondriile:
a. prezinta o membrana externa cu creste mitocondriale:
b. prezinta o membrana interna cu creste mitocondriale;
c. intre cele doua membrane se gaseste un interspatiu ce contine sistemele enzimatice;
d. prezinta la interior matricea mitocondriala;
e. matricea mitocondriala contine sistemele enzimatice.

35. Mitocondriile prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
a. contin sistemele enzimatice, care realizeaza fosforilarea oxidativa;
b au forma unor granule ovale sau rotunde bogate in ribonucleoproteine;
c. sunt sediul sin tezei proteice;
d. au rol in diviziunea celulara;
e. au rol in digestia fragmentelor de celule.

36. Lizozomii:
a. sunt organite celulare specifice:
b. sunt corpusculi sferici;
c. contin enzime hidrolitice;
d. contin enzime oxido -reducatoare;
e. au rol in eliberarea de energie.

37. Centrozomul :
a. este o organita celulara specifica;
b. este situat in apropierea membranei;
c. este situat in apropirea nucleului;
d. are rol in diviziunea celulara;
e. se gases te si in neuroni.

38. Centrozomul :
a. este format din doi nucleoli;
b. este format din doi centrioli cilindrici;
c. centriolii sunt inconjurati de carioplasma;
d. centriolii sunt inconjurati de centrosfera;
e, se manifesta in timpul diviz iunii celulare.

39.Organitele specifice sunt;
a. neurofibrilele;
b. corpii tigroizi;
c. neurofibrilele;
d. corpii Nissl;
e. corpusculii lui Palade.

11
40. Neurofibrilele:
a. se gasesc in citoplasma neuronului;
b. nu se gasesc in dendrite;
c. se g asesc in dendrite;
d. se gasesc in axoplasma;
e. nu se gasesc in axoplasma.

41. Despre miofibrile se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA :
a. sunt elemente contractile;
b. se gasesc in axoplasma;
c. se gasesc in sarcoplasma fibrelor musculare;
d. se gasesc in citoplasma neuronului;
e. se gasesc in citoplasma nucleului.

42, Despre corpii Nissl se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. se mai numesc si corpii tigroizi;
b. sunt schivalentii RE neted in celula nervoasa;
c. sunt echivalentii ribo zomilor in celula nervoasa;
d. sunt echivalentii ergastoplasmei in celula nervoasa;
e. sunt echivalentii RE rugos in celula nervoasa.

43. Incluziunile citoplasmatice:
a. au caracter permanent;
b. au caracter temporar;
c. sunt granule de substante de rezerva;
d. sunt pigmenti;
e. sunt produsi de secretie.

44. Nucleul:
a. este o parte constitutiva principala a celulei;
b. are rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale;
c. nu contine materialul genetic;
d. controleaza metabolism ul celular:
e. nu transmite informatia genetica.

45. Nucleul:
a. are, de obicei, forma celulei;
b. poate fi dispus central;
c. poate fi dispus excentric.
d. contine mai multi nucleoli;
e. contine mai multi centrioli .

46. Numărul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
b. hepatocitele sunt binucleate;
c. fibra musculară striată este polinucleată;
d. hematia adulta este polinucleată.
e. hematia adulta este anucleata.

47. Structural, nucleul prezintă:
a. membrană;
b. citoplasmă celulară;
c. unul sau mai mulți nucleoli;
d. centrozom.
e. carioplasma.

12
48. Membrana nucleara:
a. este poroasa;
b. este dubla;
c. este constituita din doua foite;
d. are structura bilaminata;
e. are structura trilaminata.

49. Foitele membrane nucleare sunt:
a. interna, spre matricea citoplasmatica;
b. externa, aderenta miezului nuclear;
c. externa , ce prezinta ribozomi;
d. externa ce se continua cu citomembranele RE;
e. interna, aderenta miezului nuclear.

50. Despre spatiu l perinu clear se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. este situate sub membrana nucleara;
b. este inconjurat de plasmalema;
c. este situat intre cele doua foite ale membranei nucleare;
d. este situate intre membranele mitocondriale externa si interna;
e. este inconjurat de o zona de citoplasma viscoasa (centrosfera).

51. Carioplasma se caracterizează prin:
a. este dispusă în jurul centrozomului;
b. are un aspect omogen;
c. prezinta o rețea de filamente groase;
d. este o solutie coloidala;
e. prezinta o retea de filament subtiri.

52. Cromozomii:
a. se formeaza din granulatiile fine de cromatina;
b. se formeaza la sfirsitul diviziunii celulare;
c. se formeaza la inceputul diviziunii celulare;
d. contin ADN;
e. contin ARN cr omozomal.

53. Cromozomii contin:
a. ioni de Ca si Mg;
b. proteine nonhistonice;
c. ATP;
d. proteine histonice;
e. cantitati mici de lipide.

54. Celula asigură desfășurarea unor procese de importanță vitală:
a. sinteza proteica ;
b. metabolismul celular ;
c. reproducerea celulara ;
d. formarea senzațiilor;
e. transportul transmembranar.

55. Permeabilitatea selectiva permite un:
a. schimb bidirect ional de substante nutritive;
b. schimb unidirectional de substanta nutritive;
c. schimb unidirectional de produsi ai catabolismului celular;
d. transfer ionic;
e. schimb bidirectional de produsi ai catabolismului celular

13
56. Transportul transmemb ranar se realizeaza prin mecanisme:
a. care nu necesita prezenta unor carausi;
b. numai prin mecanisme pasive;
c. numai prin mecanisme active;
d. prin mecanisme active si pasive;
e. care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare.

57. Transportul transmembranar care nu necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. cotransport;
e. transport activ.

58. Transportul transm embranar care necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. transport pasiv;
e. transport activ.

59. Transportul activ se realizeaza prin urmatoarele, cu EXCE PTIA:
a. consum energetic (furnizat de ATP)
b. consum enegetic (furnizat de ADN);
c. difuziunea;
d. osmoza;
e. difuziunea facilitata

60. Pot difuza prin membrana celulara:
a. glucoza;
b. hormonii steroizi:
c. etanolul;
d. ureea;
e. mole culele liposolubile.

61. Canalele ionice:
a. sunt situate la nivelul plasmalemei;
b. nu permit pasajul ionilor;
c. sunt formatiuni cu structura proteica;
d. sunt formatiuni cu dimensiuni foarte mici;
e. permit pasajul ionilor.

62. Difuziunea facil itata:
a. este difuziunea apei dintr -o solutie;
b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;
c. se realizeaza cu consum energetic;
d. se realizeaza fara consum energetic;
e. se realizeaza prin fagocitoza.

63. Transportul activ asigura deplasarea:
a. moleculelor, conform gradientului de concentratie;
b. ionilor, conform gradientului de concentratie;
c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie;
d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie;
e. se desfasoara cu c onsum de energie.

14
64. Transportul activ poate fi:
a. primar;
b. secundar;
c. cotransport;
e. exocitoza;
d. endocitoza.

65. Transportul vezicular:
a. este o categorie speciala de transport;
b. se realizeaza prin osmoza;
c. este reprezentat de endocit oza;
d. este reprezentat de pinocitoza;
e. este reprezentat de fagocitoza.

66. Despre exocitoza se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. este o forma de transport vezicular;
b. este reprezentata de fagocitoza;
c. este reprezentata d e pinocitoza;
d. materialul intraceluler este captat in vezicule, al caror continut va fi eliminat in exteriorul
celulei;
e. materialul extracelular este captat in vezicule si transferat intracelular.

67. Potentialul membranar de repaos:
a. depinde de per meabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni;
b. este un potential de membrana atunci cind la nivelul acesteia nu se produc impulsuri
electrice;
c. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de Na;
d. valoarea acestui potenti al se datoreaza numai cationilor de K;
e. valoarea acestui potential se datoreaza pompei Na/K.

68. Pompele ionice:
a. se gasesc la nivelul membrane i celulare;
b. se gase c la nivelul citoplasmei ;
c. expulzeaza Na;
d. introduc K;
e. sunt pompe active.

69. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. este modificarea permanenta a potentialului de membrana;
b. este modificarea temporara a potentialului de membrana;
c. este produs de stimuli electrici;
d. meca nismul de producere depinde de tipul de celula;
e. mecanismul de producere este acelasi pentru toate tipurile de celule.

70. Mecanismul de producere al potentialului de actiune:
a. se datoreaza unor curenti electrici;
b. se datoreaza trecerii ionilor pr in canalele membranare specifice;
c. canalele membranare specifice sunt inchise permanent;
d. canalele membranare specific sunt deschise permanent;
e. este in functie de tipul de celula.

71. Fazele potentialului de actiune sunt:
a. pragul;
b. panta ascendenta (depolarizarea);
c. panta ascendenta (repolalarizarea);
d. panta descendenta (repolarizarea);
e. panta descendenta (depolarizarea).

15

72. Potentialul de actiune cu valoare prag produce:
a. depolarizarea rapida a celulei;
b. celula nu se depolarizeaza;
c. depolarizarea spontana a celulei;
d. repolarizarea celulei;
e. contractilitatea.

73. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. stimulii subliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
b. stimulii sublimina li nu provoaca depolarizarea;
c. stimuli i supraliminali determina o reacti e mai ampla decit stimulul prag;
d.stimulii supraliminali nu determina o resctie mai ampla decit stimulul prag.
e. este un raspuns de tip “totul sau nimic”.

74. Panta ascendent a:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. apare dupa atingerea potentialului prag;
d. se datoreaza iesirii K din celula;
e. se datoreaza cresterii permeabilitatii membrane i pentru Na.

75. Panta descend enta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. potentialul revine la valoarea de repaos;
d. se datoreaza intrarii ionilor de Na in celula prin canalele speciale;
e. se datoreaza iesirii ionilor de K din celula prin canalele specia le.

76. Perioada refractara:
a. este o proprietate speciala a celulei;
b. este intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune;
c. este intervalul de timp pe parcursul caruia este foarte usor de obtinut un potential de
actiune;
d. exista perioada refractara absoluta;
e. exista perioada refractara relativa.

77. Perioada refractara absoluta:
a. pe parcursul acesteia nu se poate obtine un nou potential de actiune, indiferent de
intensitatea stimulului;
b. cuprinde panta ascendenta;
c. cuprinde toata panta descendenta;
d. se datoreaza inactivarii canalelor pentru Na;
e. se datoreaza deschiderii canalelor pentru Na.

78. Perioada refractara relativa:
a. pe parcursul acesteia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este
suficient de puternic;
b. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente;
c. al doilea potential are o viteza de aparitie mai mica a pantei ascendenta;
d. al doilea potential are o amplitudine mai redusa;
e. al doile a potential are o amplitudine mai mare.

16
79. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. poate fi generat in orice punct al unei membrane excitabile;
b. odata generat, stimuleaza zonele adiacente;
c. se propaga intr -un singur sens;
d. se propaga in ambele sensuri;
e. se realizeaza completa depolarizare a membranei.

80. Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
a. activitatea secretorie;
b. sinteza proteica;
c. reproducerea celulara;
d. contractilitatea;
e. meta bolismul celular.

81. Celulele sintetizeaza:
a. substante proteice proprii;
b. substante lipidi ce proprii;
c. substante necesare pentru refacerea structurilor;
d. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul intern (secretie
exocrina);
e. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul extern (secretie
endocrina).

TESUTURILE

1.Tesutul este o grupare de celule :
a. care au structuri diferite;
b. diferentiate;
c. interdependente;
d. care au aceeasi structura;
e. care indeplinesc aceeasi functie.

2. Histogeneza este procesul :
a. ce consta in ansamblarea tesuturilor in organe;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. ce duce la apari tia organelor;
e. ce duce la aparitia tesuturilor.

3. Cele patru tipuri fundamentale de tesuturi sunt:
a. epitelial;
b. conjunctiv;
c. limfatic;
d. muscular;
e. nervos.

4. Organogeneza este procesul de…………, cu EXCEPTIA:
a. crestere a numarului de celule;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. de ansamblare al tesuturilor in organe;
e. de diviziune haotica a celulelor.

17
5. Dupa capacitatea de regenerare, tesuturile pot fi:
a. slab specializate, capabile de regenerare;
b. slab specializate, care nu se regenereaza;
c. puternic specializate, care nu se regenereaza;
d. puternic specializate, capabile de regenerare ;
e. puternic specializate (tesutul nervos).

6. Tesuturile s lab specializate sunt tesuturile :
a. capabile de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.

7. Tesuturile puternic specializate sunt tesuturi le:
a. fara capacitate de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.

8. Substanta intercelulara:
a. uneste celulele intre ele;
b. poate fi in cantitate mica si se numeste “substanta de ciment” .
c. poate fi in cantitate mare si se numeste “substanta de ciment” ;
d. poate fi in cantitate mica si se num este “substanta fundamentala” ;
e. po ate fi in cantitate mare si se numeste “substanta fundamental a”.

9. Celulele nematurizate:
a. se mai numesc si celule embrionare;
b. sunt capabile de diferentiere;
c. nu sunt capabile de diferentiere;
d. se pot divide haotic;
e. pot determina aparitia de tumori maligne.

10. Tesutul epitelial este:
a. de acoperire;
b. sensorial;
c. nervos;
d. secretor;
e. glandular.

11. Tesutul epitelial de acoperire este:
a. unistratificat;
b. pluristratificat;
c. simplu;
d. adipos;
e. pseudostratificat.

12. Tesutul epitelial de acoperire unistratificat poate fi:
a. pavimentos;
b. cubic;
c. de tranzitie:
d. cilindric ciliat;
e. cilindric neciliat.

18
13. Tesutul epitelia l simplu pavimentos formeaza:
a. mucoasa bronhiolelor;
b. tunica interna a vaselor sanguine;
c. mucoasa tubului digestiv;
d. epiteliul tracheal;
e. tunica interna a vaselor limfatice.

14. Mucoasa tubului digestiv este formata de tesut epitelial:
a. simplu cubic;
b. simplu cilindric ciliat;
c. pseudostratificat cilindric ciliat;
d. simplu cilindric neciliat:
e. pseudostratificat cilindric neciliat.

15. Tesutul epitelial pluristratificat este:
a. cubic ciliat si cilin dric ciliat;
b. cubic si cilindric;
c. de tranzitie;
d. pavimentos keratinizat;
e. pavimentos nekeratinizat.

16. Tesutul epitelial pavimentos poate fi:
a. pavimentos simplu (epiderma);
b. pavimentos keratinizat (epiderma);
c. pav imentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale);
d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor sanguine);
e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine).

17. Tesutul epitelial glandular este:
a. tip mixt;
b. tip exocrin;
c. tip endocrin;
d. secretor;
e. sensorial.

18. Tesutul epitelial glandular endocrin poate fi:
a. simplu, tubular;
b tipul in cordoane celulare;
c. tipul folicular;
d. compus, tubulo -acinos;
e. pluricelular.

19. Tesutul glandular endocrin tipul in cordoane celulare se gaseste la nivelul:
a. ovarului;
b. adenohipofizei;
c. tiroidei;
d.paratiroidelor;
e. pancreasului.

20. Tesutul epitelial glandular mixt se gaseste la nivelul:
a. tiroidei;
b. testicolului;
c. panc reasului;
d. paratiroidelor;
e. ovarului.

19
21. Tesutul epitelial sensorial intra in alcatuirea urmatoarelor organe, cu EXCEPTIA:
a. pancreasul;
b. adenohipofiza;
c. ovarul;
d. organele de simt;
e. tiroida.

22. Tesutul conjunctiv este de tip:
a. moale;
b. mixt;
c. semidur;
d. dur;
e. fluid.

23. Tesutul conjunctiv moale poate fi:
a. lax;
b. adipos;
c. fibros;
d. cartilaginos;
e. reticulat.

24. Tesutul adipos:
a. este dispus in jurul rinichilor;
b. leaga unele organe;
c. este dispus subcutanat;
d. insoteste alte tesuturi;
e. este dispus in jurul ochilor.

25. Tesutul conjunctiv moale fibros formeaza:
a. aponevrozele;
b. splina;
c. tendoanele;
d. ligamentele;
e. ganglionii limfatici.

26. Tesutul conjunctiv semidur poate fi:
a. hialin;
b. striat;
c. elastic;
d. osos;
e. fibros;

27. Tesutul cartilaginos hialin se gaseste in:
a. cartilajele laringelui;
b. epiglota;
c. cartilajele costale;
d. cartilajele traheale;
e. ligament e

28. Tesutul s emidur fibros se gaseste in:
a. ligamente;
b. discurile intervertebrale;
c. aponevroze;
d. meniscurile articulare;
e. tendoane.

20
29. Tesutul cartilaginos elastic formeaza:
a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.

30. Tesutul osos:
a. este tesut conjunctiv dur;
b. este tesut conjunctiv semidur;
c. este de tip compact;
d. este de tip haversian;
e. este de tip trabecular.

31. Despre tesutul osos compact se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. se numeste si tesut osos trabecular;
b. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
c. se gaseste in interiorul oaselor scurte;
d. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
e. se numeste si tesut osos haversian.

32. Tesutul osos spongios:
a. se numeste si compact;
b. se gaseste in interiorul oaselor late;
c. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
d. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
e. se gaseste in interiorul oaselor scurte.

33. Tesutul muscular este de t ip:
a. neted visceral (in iris);
b. neted multiunitar (in iris);
c. striat in muschii somatici;
d. striat de tip cardiac in muschii scheletici;
e. striat de tip cardiac in miocard.

34. Tesutul nervos :
a. se mai numeste si tesut epitelial senz orial;
b. este format din neuroni;
c. este format din nevroglii;
d. este format din celule gliale;
e. este format din celule nervoase.