Hutu Doina Mirabela Grupa1 Anul2 Psihologie Id [613449]

1
UNIVERSITATEA AL. I. CUZA, IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE
ANUL II, ID
GRUPA 1

GENETICA COMPORTAMENTULUI UMAN

STUDENTA: HUȚU DOINA MIRABELA

2
TEMA NR. 1. Căutați (independent) și citiți analitic două articole științifice
în care sunt prezentate studii empirice diferite realizate din perspectiva geneticii
comportamentale (studii pe gemeni și/ sau pe adopții), pe un singur aspect, la
alegere, legat fie de abi litatea cognitivă generală, fie de abilități cognitive
specifice, fie de dizabilitatea cognitivă generală sau specifică. După lecturare,
realizați o minisinteză teoretică (2 -3 pagini) în care să prezentați succint și să
discutați comparativ cele două studi i, integrând rezultatele și concluziile la care
au ajuns. Atenți e: aceste studii trebuie să fie altele decât cele menționate în curs.
Articolul 1 , denumit ”Early Child Language Mediates the Relation Between Home
Environment and School Readiness” , a apărut în 2009 și a fost scris de : Nadine Forget –
Dubois, Ginette Dionne , Daniel Pe´russe , Richard E. Tremblay , Jean-Pascal Lemelin Michel
Boivin . Articolul prezintă studiul „The Quebec Newborn Twin Study” (QNTS), realizat pe
un eșantion mare de gemeni între 6 și 63 de luni. Studiul a testat 2 ipoteze: 1. Limbajul timpuriu
al copilului mediază asocierea dintre caracteristicile mediului familial și pregătirea școlară și 2.
Factorii genetici explică parțial asocierea dintre limbaj și pregătirea școlară. Rezultatele au
arătat faptul că mediul familial are efecte directe asupra pregătirii școlare și indirecte asupra
limbajului copilului. Nu a fost găsită nicio corelație genetică între limbaj și pregătirea școlară ,
ci, mai degrabă, una enviromentală. Cei care au realizat studiul au considerat statutul socio –
economic ca fiind un indicator asupra calității mediului familial, iar expunerea la ci tit ca o
caracteristică specifică mediululi familial. Limbajul timpuriu al copiululi a fost asociat cu
mediul socio -economic al părințlor, dar și cu calitatea discursului matern. Așadar, mediul
familial sensibil, receptivitatea maternă, dar și feedback -ul primit de copii în intercațiunile lor
cu adulții, au fost prezentate ca infuențând apariția și dezvoltarea abilităților limbajului timpuriu
la copil.
Articolul 2 denumit ”Why does parental language input style predict child
language development? A twin s tudy of gene –environment correlation” a apărut în 2015
și a fost scris de Philip S. Dale, Maria Grazia Tosto , Marianna E. Hayiou -Thomas , Robert
Plomin . Articolul prezintă studiul „The Twins Early Development Study” (TEDS), care s -a
efectuat pe un eșantion mare de gemeni, pe când aceștia aveau 3, 4 și 4,5 ani. Acest studiu a
încercat să răspundă la întrebarea legată de măsura în care stilul parental influențează limbajul
copilului și de măsura în care există dovezi privind corelația gene -mediu în ce ea ce privește
influența genetică a măsurilor parentale asupra copilului. Studiul de față a măsurat tendința

3
părinților de a introduce vorbitul cu copiii ca rutină zilnică și oferirea feedback -ului corectiv
propriilor copii. În acest sens, s -a observat că majoritatea caractersiticilor vorbirii dirijate la
copil sunt intercorelate cu statutul socio -economic și educația părinților.
În continuare prezint analiza comparată a celor două articole științifice:

4

Variabile
comparate Articolul 1 Articolul 2
Participanți – gemeni născuți în perioada
aprilie 1995 – decembrie 1998, în
Montreal, Canada;
– familiile participante au fost
evaluate anual, începând cu
momentul în care copiii aveau 5
luni;
– familiile au fost preponderent
europene (84 %), africane (3 %),
asiatice (2 %), alte naționalități
(sub 2 %);
– limba maternă a părinților a fost
franceza (72%) și engleza (9,9 %) ;
– în ceea ce privește nivelul de
educație al părinților, 11% dintre
tați și 14% dintre mame nu și -au
terminat liceul; 28% dintre mame
și 34% dintre tați aveau liceul;
48% dintre mame și 39% dintre
tați aveau colegiul;
– în prima rundă au fost evaluați
662 perechi de gemeni, după
aceea, până la sfârșitul celor 63 de
luni de studiu , au fost evaluate 446
perechi de gemeni;
– datele au fost colectate atunci
când gemenii aveau 6, 19, 32 și 63
de luni. – gemeni născuți între 1994 -1996,
în Anglia și Țara Galilo r;
– familiile au fost contactate când
copiii aveau un an;
– din totalul de 1 6810 familii care
și-au manifestat interesul pentru a
participa la studiu, doar 12000 de
familii au fost implicate încă de la
început;
– la studiu au participat doar
familiile care aveau limba
maternă engleza;
– după multe criterii eliminatorii,
de natură medicală în special, a
rezultat un șantion de 8395 de
perechi – 2819 monozigoți, 2842
dizigoți de același sex și 2734
dizigoți de sex opus;
– evaluarea a fost făcută la vârstele
de 3 și 4 ani, iar un eșation mai
mic a fost evaluat ș la vârsta de 4,5
ani, referitor la abilitățile verbale
și nonverbale.
Asemănări și
deosebiri Asemănări : ambele articole studiază gemeni, în ceea ce privește
abilitatea limbajului.
Deosebiri : numărul anilor pe care s -a întins studiul pe gemeni – 3
ani la articolul 1 (A1)și 2 ani la articolul 2 (A2); anii copiilor la care
au fost contactate familiile participante – 5 luni la A1 și 1 an la A2;
limba maternă a părinților – Franceză și engleză la A1 și doar
engleză la A2; maximum vârstei de testare a copiilor – 5,5 ani la A1
și 4,5 ani la A2.
Metoda și
instrumentele
folosite – s-a folosit ca metodă raportul dat
de mamele gemenilor privind
frecvența citirii din cărți propriilor
copii și frecvența cu care copiii s –
au uitat singuri pe cărți , pe durata
interviului;
– raportarea făcută de mame a fost
făcută pentru amb ii gemeni
împreună ; – s-a folosit ca metodă raportul
părinților atunci când copii i aveau
3 și 4 ani;
– primul instrument a fost o
adapatare a CDI -III, care inc lude
un checklist cu 100 de itemi
privind vocabularul expresiv și o
scală gramaticală ce conținea 12
propoziții pe care copi ii le

5
– limbajul cop iilor a fost măsurat
prin intermediul instrument ului
MacArthur Bates CDI, folosin d un
checklist privind vocabularul
expresiv;
– măsurătoarea s -a realizat atunci
când gemeni aveau 19 și 32 de
luni;
– părinții au indicat o listă de
cuvinte pe care le -au auzit la copiii
lor, prima dată completând pe ntru
primul geamăn și la un interval de
2 săptămâni pentru celălalt
geamăn;
– în ceea ce privește pregătirea
școlară, aceasta a fost evaluată în
cadrul unei vizite la lab orator,
atunci când gemenii aveau 63 de
luni, instrumentele folosite f iind
testul Lollipop (pentru testarea
cunoștințelor despre cu lori, forme,
numere etc) și subtestul Block
Design. foloseau cel mai des în limbajul
lor;
– al doile a instrument folo sit de
părinți a fost să indice pe o scală
de la 1 la 6 scorul complexității
limbajului copiilor lor;
– la vârsta de 4,5 ani a fost făcută
o pretestare la domiciliu, unde s –
au utilizat baterii de teste ce
prevedeau vocabularul oral
(McCarthy Scales of Children ′s
Abilities Work), vorbirea fluentă
– folosind ca instrument MCSA
Verbal Fluency etc;
– părinții au completat un
chestionar despre interacțiunile
verbale pe care le -au avut cu
fiecare geamăn la vârsta de 3 și 4
ani; ei au răspuns pentru geamănul
mai mare și apoi pentru geamănul
mai mic;
– din întrebările chestionarului s –
au măsurat gradul de stimular e a
limbajului informal al copiului de
către părinte și s -a obținut o
înclinație de -.6 (la 3 ani) și -.8 (la
4 ani) și gradul de oferire a
feedback -ului corectiv și s -a
obținut o înclinație mică de .00 (la
3 ani) și .24 (la 4 ani);

Asemănări și
deosebir i Asemănări :metoda folosită a fost raportarea părinților, în ambele
studii s -au utilizat instrumente specifice de te stare și evaluare.
Deosebiri : la A1 s -a utilizat doar raportarea făcută de mamă, pe
când la A2 s -a utilizat raportarea făcută de ambii părinți;
măsurătoarea s -a realizat când copiii aveau între 1 și 2,8 ani la A1,
respectiv 3 și 4 ani la A2; instrumentele folosite diferite – checklis t-
uri, teste și o evaluare la laborator la A1 și chestionare, baterii de
teste, scale de măsurare la A2; perioada de testare a celor doi
gemeni: diferență de 2 săptămâni între gemenii testați la A1 și
amândoi gemenii au fost testați în același timp la A2.
Analiza datelor – prima dată s -a testat ipoteza
privind predicția folosir ii
modelului clasic de analiză;
– s-a analizat măsura ocntribuției
mediului socio -economic și
expunerea la citit asupra pregătirii
școlare. Datele complete au fost
disponibile pentru 351 de copii în
setul 1; – s-au raporta t corelații intraclass,
ce au fost folosite pent ru a face
estimări asupra rolului genelor și
influența mediului;
– s-a folosit modelul ecuației
standard univariată, utilizându -se
un software special: OpenMx;
– apoi s -au realizat analize
bivariate ale corelației

6
– apoi s -a examinat etiologia
limbajului comun al genelor și al
mediului și pregătirea școlară după
modelul clasic;
– s-a comparat covarianța dintre
monozigoți și dizigoți, corelația
genetică fiind de 1 la monozi goți și
.5 la dizigoți;
– datele complete au fost valabile
pentru 344 de copii în setul 2;
– pentru partajarea măsurătorilor
dintre surselel genetice și
enviromentale, s -a utilizat
pachetul Mx; longitudinale dintre stilul parental
și limbajul copilului.
Asemănări și
deosebiri Asemănări : ambele studii au pornit în cercetare prin tersatrea unor
ipoteze de lucru și ambele studii au făcut o introducere preliminară
în care au prezentat studii făcute în acel domeniu până la ei.
Deosebiri : măsurătoarea s -a reaizat în 2 seturi în cadrul A1, separat
pe monozigoți și dizigoți; s -a folosit software -ul OpenMx pentru
ecuația standard univariată la A2.
Rezultate – s-au observat efecte ale calității
mediului socio -economic și
calitatea expunerii la citit asupra
pregătirii școlare;
– factorul socio -economic a fost
predictorul enviromental;
– au exista diferențe de corelație
între monozigoți și dizigoți . – limbajul informal și feedback -ul
corectiv sunt stabile de la 3 la 4
ani, cu corelații de .52, respectiv
.49;
– factorii de stimulare a limbajului
au fost aproximativ 30% ereditari,
atât la 3ani, cât și la 4 ani, iar
feedback -ul corectiv de
aproximativ 40% ereditar .
Asemănări și
deosebiri Asemănări : Ambele studii au ajuns la anumite rezultate pe baza
măsurătorilor specifice geneticii comportamentale .
Deosebiri : factorul socio -economic și expunerea la citit influențează
calitatea limbajului copilului și pregătirea școlară la A1, și
Limbajul informal și feedback -ul corectiv influențează calitatea
limbajului copilului la A2.
Limitări – nu au fost găsite corelații între
gene și mediu, poate și datorită
faptului că s -a folosit un singur
informat or (mama);
– s-a măsurat frecvența expunerii
la citit, dar nu și calitatea
intercațiunii dintre copil și părinte;
– este posibil ca factorul socio –
economic să se fi schimbat pe
parcursul studiului. – raportare exclusiv parentală;
– diferen țele dintre gemeni au
existat pentru că părinții au fost
întrebați de geamănul mai mare și
apoi de geamănul mai mic;
Asemănări și
deosebiri Asemănări : ambele articole au identificat propriile limitări
pertinente.

7
Deosebiri : raportarea exclusiv maternă la A1 și raportarea a mbilor
părinți la A2; distanța de 2 săptămâni între testarea celor 2 gemeni
la A1 și testarea mai întâi a geamănului mai mare la A2.
Concluzie – competențele limbajului
timpuriu sunt influențate de
mediul socio -economic și
expunerea la citit;
– mediul familial stimulativ are
influențe pozitive atât asupra
limbajului timpuriu, cât și a
pregătirii școlare. – corelațiile dintre limbajul
părinților și limbajul copiilor nu
sunt în raport de cauzalitate;
– corelația genotip -mediu nu se
opune eficacității intervenției
părinților asupra copiilor.

BIBLIOGRAFIE:
Nadine Forget -Dubois , Ginette Dionne , Jean-Pascal Lemelin , Daniel Pérusse , Richar d E
Tremblay , Michel Boivin – Early Child Language Mediates the Relation Between Home
Environment and School Readiness ; DOI: 10.1111/j.1467 -8624.2009.01294.x
Philip S. Dale , Maria Grazia Tosto ,Marianna E. Hayio u-Thomas și Robert Plomin – Why does
parental language input style predict child language development? A twin study of gene –
environment corre lation ; doi: 10.1016/j.jcomdis.2015.07.004

TEMA NR. 2. Căutați (independent) și citiți analitic două articole științifice
în care sunt prezentate studii empirice diferite realizate din perspectiva geneticii
comportamentale (studii pe gemeni și/ sau pe adopții), pe o caracteristică
psihologică, la alegere (dar să nu fie din sfera abilităților cognitive). După
lecturare, realizați o minisinteză teoretică (2 -3 pagini) în care să prezentați succint
și să discutați comparativ cele două studii, integrând rezultatele și concluziile la
care au ajuns. Atenți e: aceste studii trebuie să fie altele decât cele menționate în
curs.
Articolul 1 , denumit ”Relationships between cognitive abilities and prosocial
behavior are entirely explained by shared genetic influences: A Nigerian twin study ”, a
apărut în 2020 și a fost scris de Yoon -Mi Hur .
Acest studiu a explorat implicațiile genetice și enviromentale în relația dintre
comportamentul prosocial și abilitățile verbale și nonverbale. Pentru a măsura comportamentul
prosocial s -au utilizat diverse instrumente: scala comportamentului prosocial prin chestionarul

8
de identi ficare a punctelor tari și dificultăților; setul B al testului de vocabular Mill -Hill
Vocabulary (MHV) și matricea standard progresivă (SPM), pentru a se măsura abilitățile
verbale și nonverbale. Corelația dintre cele 2 teste a fost de 0,29 și 0,19, indicâ nd că
comportamentul prosocial estee mai puternic infuențat de abilitatea verbală decât cea
nonverbală la nivel fenotipic. Heritabilitatea bivariată a fost estimată la 1,0, indicând că relația
dintre comportamentul prosocial și abilitățile cognitive au fos t mediate de gene comune.
Articolul 2 denumit ” The prosocial personality and its facets: genetic and
environmental architecture of mother -reported behavior of 7 -year -old twins ” a apărut în
2015 și a fost scris de Ariel Knafo -Noam1, Florina Uzefovsky, S alomon Israel, Maayan
Davidov și Caroyln Zahn -Waxler .
În acest studiu au fost implicați gemeni în vârstă de 7 ani și s -a testat personalitatea
prosocială a copiilor, prin rapoartele realizate de mamele gemenilor, folosindu -se chestionare
de măsurare a empa tiei, bunătății, altruismului etc. Corelațiile au indicat contribuții genetice
pentru fiecare aspect prosocial mai mult la monozigoți decât la dizigoți. S -a observat că factorii
genetici și enviromentali contribuie sub diferite aspecte la comportamentul pr osocial.
Acest studiu si -a propus să analizeze un set atitudinal, comportamental și afectiv al
caracteristicii prosociale a copiilor. Au fost obținute dovezi care susțin ereditatea
comportamentelor prosociale și a empatiei.
În continuare prezint analiza comparată a celor două articole științifice:

9

Variabile comparate Articolul 1 Articolul 2
Participanți – 3179 de perechi de gemeni , dintre care 156
monozigoți masculi, 307 dizigoți masculi, 223
monozigoți fete și 383 dizigoți fete, 513 dizigoți de
sex diferit și 15 – co-gemeni, perechea lor lipsind,
pentru că nu a completat cele 5 scale ale matricii
standard progresive (SPM);
– gemenii au fost selectați din 272 de școli publice
din L agos, Nigeria, în perioada 2013 -2014;
– vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, cu media de vârstă
de 14 ani, fiind mai mulți dizigoți decât monozigoți. – au participat familii vorbitoare de ebraică, născute
în Israel, având ca perioadă de evaluare anii 2004 –
2005, părinții completând chestionare când gemenii
aveau vârsta de 3 ani;
– la 7 ani recrutarea a fost făcută doar pentru vizita la
laborator, reducân d numărul familiilor participante
și concentrându -se asupra familiilor din Ierusalim;
– eșantionul a inclus 57 de monozigoți, 108 dizigoți
de același sex și 18 dizigoți de sex diferit.
Asemănări și
deosebiri Asemănări : ambele studii au fost făcute pe gemeni; ambele studii au fost realizate pe durata a doi ani.
Deosebiri : Eșantionul de participanți diferă considerabil la studiul prezentat în articolul 2 (A2) în
comparație cu cel prezentat în articolul 1 (A1); vârsta participanților din A1 este considerabil mai
mare decât a celor din A2.
Proceduri , metode și
insrumente – în fiecare din cele 272 de școli, ge menii au primit
chestionarul care includea matricea standard
progresivă (SPM), setul B al testului Mill -Hill
Vocabulary (MHV) și chestionarul punctelor tari și
dificultăților (SDQ);
– gemenii au fost testați în grupuri mici, în biblioteca
școlii sau în săl ile de curs;
– gemenii nu aveau voie să treacă la scala
comportamentului prosocial, decât dacă terminau
SPM și MHV; nu au avut un timp limită, dar media
a fost de 2 ore și jumătate;
– 15 gemeni au refuzat să termine SPM, pe motiv că
întrebările erau foarte grele și au fost excluși dn
testare; – când gemenii au a vut 3 și 5 ani, mamele au
completat chestionare care includeau întrebări
referitoare la comportamentul și dezvoltarea
gemenilor, la detalii demografice și la zigozitatea
gemenilor;
– la 7 ani, familiile care trăiau aproape de Ierusalim
au fost invitate pe ntru evaluare la laborator. Acolo,
mamele au completat chestionare despre dezvoltarea
propriilor copii care au inclus scale ce măsurau
prosociabilitatea acestora;
– s-au folosit scala comportamentului prosocial cu 5
itemi din chestionarul SDQ , itemi din ch estionarul
comportamentului prosocial (PBQ), 4 itemi de la
coeficientul de empatie Baron -Cohen (EQ);

10
– SPM conține 5 teste care devin progresiv mai grele,
având în total 60 de întrebări;
– MHV cuprinde 44 de cuvinte în limba engleză,
gemenii trebuind să găsească sinonimul din 6
variante date. – mamele au evaluat comportamentul copiilor cu
scala SDQ.
Asemănări și
deosebiri Asemănări : s-au folosit aproximativ aceleași instrumente de testare și evaluare (SDQ)
Deosebiri : instrumentele folosite în studiul din A1 au fost numeroase și s -au aplicat o singură dată,
direct gemenilor, pe când instrumentele utilizate în studiul din A2 s -au bazat și pe raportarea făcută
de mamele gemenilor la 3, 5 și 7 ani. Ultima testare realizată la studiul din A2 a fost realizată în cadrul
unui laborator de specialitate.
Analiza datelor și
rezultatele – s-a folosit corelația Pearson, pentru a arăta că
comportamentul prosocial este fenotipic asociat cu
MHV și SPM ;
– analizele geneticii bivariate au condus la o corelație
genetică și de mediu între comportamentul prosocial
și cele două abilități cognitive măsurate ;
– s-a observat că monozigoții care au împărtășit toate
alelele sunt gen etic identici, iar dizigoții care
împărtășit 50% din alele au 50% asemănare genetică;
– corelația fenotipică dintre comportamentul
prosocial și MHV a fost de 0,29;
– corelația fenotipică dintre comportamentul
prosocial și SPM a fost de 0,19;
– din aceste date, rezultă că comportamentul
prosocial este mai puternic în relația cu abilitatea
verbală (MHV) decât cu cea nonverbală (SPM) . – s-a realizat identificarea aspectelor
prosociabilității, iar analizele au arătat că fetele au
obținut scoruri mai ma ri decât băieții în toate
aspectele expuse;
– pentru a examina influențele genetice și
enviromentale asupra comportamentului prosocial,
s-au comparat corelaț iile dintre monozigoți și
dizigoți, pentru fiecare aspect al prosociablității;
– corelațiile monozi goților au fost mai mari decât 1,0,
indicând influențe ale mediului necomun și erori de
măsurători;
– pentru examinarea efectelor genetice și
enviromentale, s -a folosit software -ul Mx.
Asemănări și
deosebiri Asemănări : ambele au obținut anumite rezultate notabile.
Deosebiri : rezultatele din studiul prezentat în A1 nu au fost realizate având în vedere și sexul
participanților, pe când studiul prezentat în A2 a prezentat rezultatele ținându -se cont de sexul
gemenilor.
Limitări – s-a folosit propria raportare a măsurătorii
comportamentului prosocial; – eșantion mic;

11
– folosirea limbii engleze;
– SPM și MHV au fost utilizate pentru măsurarea
cognitivă. – folosirea raportului mamei, care poate identifica
doar anumite aspecte ale pro sociabilității copilului.
Asemănări și
deosebiri Asemănări : ambele articole au prezentat limitările studiilor prezentate.
Deosebiri : folosirea limbii engleze în cadrul studiului prezentat în A1 a fost principala limitare, iar
eșantionul prea mic, a reprezentat principala limitare a studiului prezentat în A2.
Concluzie – este primul studiu pe gemeni care analizază
asocierea dintre comportamentul prosocial și
abilitățile cognitive;
– la nivel fenotipic, comportamentul prosocial este
mai puternic asociat cu abilitatea verbală decât cu
cea nonverbală,
– relația fenotipică dintre comportamentul prosocial
și abilitățile verbale și nonverbale este mediată de
gene comune. – cercetarea a identificat efecte enviromentale slabe
sau absente la vârs ta de 3 ani, folosind raportul
părinților;
– asocierea părinți -comportament prosocial poate
reflecta situații în care comportamentul parental
intervine în reacția comportamentului copiilor
influențat genetic;
– în designul monozigoților, diferențele
comportament ale sunt atribuite mai mult mediului
decât diferențelor genetice dintre gemeni.

BIBLIOGRAFIE:
Yoon -Mi Hur – Relationships between cognitive abilities and prosocial behavior are entirely explained by shared genetic influences: A Nigerian
twin study , DOI: 10.1016/j.intell.2020.101483
Ariel Knafo -Noam1, Florina Uzefovsky, Salomon Israel, Maayan Davidov și Caroyln Zahn -Waxler – The prosocial personality and its facets:
genetic and environmental architecture of mother -reported behavior of 7 -year-old twins , DOI: 10.3389/fpsyg.2015.00112