Hunedoara Licenta S90 [306506]

[anonimizat],CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA:[anonimizat]: [anonimizat]. univ. dr. [anonimizat]-NAPOCA

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Prin prezenta lucrare de licență “Potențialul turistic al județului Hunedoara și analiza teritoriala”,am realizat o cercetare a [anonimizat].

Am ales această deoarece în anul 2013 [anonimizat].

Un alt motiv care m-a făcut să aleg această temă a fost și faptul că am găsit și am dispus de o [anonimizat],referitoare la acest subiect.

Structura lucrări…

Metodologia folosită în realizării lucrării este un complexă.Aceasta fiind conpusa din cercetarea terenului prorpiu zis dar și din sursele de informare scrise și electronice.Am ajuns la concluzia că lângă acestea s-ar plia foarte bine și metoda chestionarului care ajuta la strângerea de informații de la diferite persoane în scopul realizării unui studiu de caz.

Obiectivele generale…

1.1. [anonimizat] o importanță deosebită revine elementelor geografice fizice care asigura o pondere importantă din resursele atractive.

[anonimizat]-o [anonimizat]-psihica în condițiile unui mediu solicitant.

[anonimizat] i-au dat cuvântului înțeles asemănător și anume de cerc sau mișcare în jurul unei axe.

Prin turist se înțelege că orice persoană care se deplasează în afară domiciliului sau pentru o perioadă de timp nedeterminată și are ca scop recreerea sau refacerea poate fi numită turist.

Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor attractive cu posibilități de valorificare turistică ale unui teritoriu fie că acestea sunt naturale sau antropice.

Atracția turistică atrage mai mult latura afectica a [anonimizat],[anonimizat] o intensitate de natura estetică.[anonimizat].

Consumul turistic al unui teritoriu și în speță al Hunedoarei depinde și de fondul turistic care este compus din două obiective dacă îi putem spune așa și anume obiectivul cadrului natural și obiectivul de proveniența antropică.Infrastrucatura turistică e la rândul lui un factor essential în dezvoltarea și promovarea unei zone sau a unui obiectiv turistic.

Produsul turistic definește ansamblul de bunuri și servicii care ajuta la formarea și desfășurarea în bune condiții a consumului turistic. Oferata turistică în schimb,include întregul ansamblu de component care motivează și susțin activitatie de profil cum ar fi infrastructura,patrimonial turistic natural și antropic.

Fluxul turistic este definit de mișcarea în teritoriu a turiștilor dinspre ariile de proveniența spre cele receptoare.

Piața turistică reprezintă locul în care se ciocnește produsul turistic cu consumatorii.

Aceasta este structurata din două component esențiale și anume: – cererea turistică;

: – oferta turistică;

Dezvoltarea,promovarea și desfășurarea turismului în condiții bune are nevoie de cei cinci factori genetici esențiali :

1. Factorii demografici;

2. Factorii economici;

3. Factorii politici;

4. Factorii sociali;

5. Factorii psihologici;

Turismul def caract forme(specificul pt hunedoara

1.2. Conceperea și promovarea produsului turistic

Propunerea și conceperea produselor turistice în cadrul strategiilor de piață ale touroperatorilor,atunci când sunt realizate corespunzător,reprezintă decizii de finețe în cadrul unor strategii de marketing pe termen mediu și lung,apanajul unei cunoașteri superioare a mediului în care se operează dar și a evoluției propriului portofoliu de produse al turoperatorilor.

Bineînțeles că există și o serie de situații în care se impune conceperea de noi produse turistice de la modificarea tendințelor în industria turistică,apariția tehnologiei,consacrarea unor destinații noi sau decăderea altora.

Cele mai pragmatice decizii de introducere a unor produse turistice noi în portofoliul touroperatorilor sunt impuse însă de dinamică pieței pe care operează,analiza mezo și micro-scara ,dinamică competitorilor și modul în care se prezintă performanta financiară a produselor din portofoliul propriu.

Analiza performanței produselor deținute în portofoliul propriu devine crucială în gândirea unor strategii pe termen mediu și lung și de aceste decizii strategice depinde strabilizarea performanței financiare a portofoliului.

Pentru o mai bună desfășurare a activităților este nevoie de centre de expertiză care ajuta în mod direct clienții.Acestea scutesc clientul de timpul consumat pentru a căuta singur informația detaliată,oferă garanția informației acurate,devine centru-suport pentru turismu de aventură,sau alte forme de turism de nișa pentru care informațiile electronice nu sunt foarte bine integrate încă și de asemenea mai poate oferii călătorii și servicii înalte pe nevoile individualizate ale clienților.

De asemenea agențiile de turism dispun de abilități în a oferii informații mult mai specifice și flexibile despre o destinație comparativ cu internetul.Sunt persoane care preferă să se lase pe minile profesioniștilor activitatea de planificare și organizare a unui concediu.Tehnologia are un rol semnificativ în asta deoarece majoritatea persoanelor folosesc internetul și aparatură modernă pentru rezervarea biletelor de avion,pentru rezervări,călătorii și chiar pentru a se ghida pot apela la GPS.

Orice destinație turistică are un ciclu de viață și anume pentru început este faza de explorare a produsului turistic,urmat de faza dezvoltării unde de obicei turiștii se informează și doresc să viziteze destinația.În faza dezvoltării se poate observa și potențialul zonei referitor la numărul de sosiri.Practic și logic chiar urmează o așa zisa faza de stagnare care poate fi comparată cu un anume declin dar cu un plan bine pus la punct se poate apela la o așa zisa reîntinerire care necesită o imbunatarire a infrastructurii și o bună dezvoltare a tehnologiei.

Piața turistică este marcată în prezent printr-o ofertă supra-abundenta în care firmele inceaca să se poziționeze foarte clar în raport cu concurența prin game de produse din ce în ce mai rafinate și luxoase.Marile mărci din domeniu își dezvoltă notorietatea cultivand-și diferențele dintre ele și specifictatea prin inovarea calității.

Un produs este compus dacă putem spune așa din destinație care este și unul dintre factorii primordiali prin peisaje,climă,relief,trsnaportul și infrastructura acestuia,cazarea și restaurația,aici depinde de fiecare zonă ce de tip ,mai avem factori de ambianța și nu în ultimul de serviciile puse la dispoziția turiștilor.

Putem avea de a face cu mai multe tipuri de turiști și aici amintim turiștii psihocentrici care prefera excursiile organizate,folosesc echipamente clasice,prefera un mediu apropiat celui de acasă și de cele mai multe ori sunt retrași și mai închiși socializări cu alte culturi.Turiștii semi-psihocentrici sunt ceva mai deschiși la ideea de nefamiliar decât cei psihocentrici dar în mare parte sunt foarte apropiați ca și gusturi și dorințe ca și cei din exemplul anterior.Turiștii mid-centrici sunt turiștii contemporari dornici de aventură și distracție.Turiștii semialoncetrici sunt cei aventuroși și exploratori dar în ceea ce privește destinația o aleg doar după ce aceasta a fost testată înainte.În cele din urmă avem turiștii aloncetrici sunt cei care prefera călătoriile pe cont prorpiu și sunt dornici de a vizita și descoperi clturi și locuri noi dar și aventuri pe măsură.

1.3. Promovarea turismului în județul Hunedoara

Principalele mijloace de promovare în turism sunt următoarele:

Publicitatea prin presa;

Promovarea vânzărilor;

Relațiile publice;

Târgurile de turism;

Vânzările personale;

Sponsorizările;

Publicitatea este o metodă mai eficientă de a informa un număr mare de persoane la un nivel scăzut al costurilor.Aceasta reprezintă orice formă de comunicare non-personală realizată prin intermediul mass-media și care prezintă detaliat un produs. Ca elemente ale mass-media pot fi considerate: ghidurile de călătorie, ziarele, revistele, radioul, TV, e-mailul.

Rolul publicități este următorul:

Informarea clienților;

de a face cunoscut produsul;

convingerea clientelei și crearea unei opinii favorabile produsului turistic comercializat;

stimularea vânzărilor și atragerea de noi clienți dispuși să achiziționeze produsele.

1. Forma scrisă a publicității este utilizată primordial în industria turistică.

Aceasta poate fi promovată prin: prospecte, pliante, broșuri, cataloage, ghiduri, hărți, afișe, presă, panouri, anunțuri, scrisori.

2.Cinematograful combină efectele vizuale care au mare impact asupra consumatorului, cu cele auditive și de mișcare.

3.Radioul este un canal de largă audiență pentru transmiterea mesajelor scurte, știri, comentarii, mesaje, asociate cu efecte sonore.

4.Televiziunea are avantajul că mesajul este recepționat direct la locuință.

5.Târgurile și expozițiile pentru prezentarea ofertei diferiților agenți economici.

6.Cadourile publicitare cum ar fi sacosele,tricourile,agende sau calendare oferite gratis de către vânzători.

Analiza satisfacției chestioanar

Def satisfy importanta

2.3. Analiza satisfacției

Chestionar privind gradul de cunoaștere și valorificare al județului Hunedoara

Studiul are în vedere interesul locuitorilor din Cluj-Napoca față de județul Hunedoara.Studiul de mai jos a fost aplicat pe un eșantion de 40 de persoane.

STUDIU DE CAZ : HUNEDOARA

2.1. Localizare

Județul Hunedoara este localizat în regiunea Transilvania și face parte din Regiunea de Dezvoltare de Vest ,acesta având reședința la Deva.

Hunedoara este așezata pe cursul mijlociu al râului Mureș,în vecinătatea Munților Apuseni situați la nord,Orăștie și Sureanu la sud-est,Retezat-Godeanu,Vâlcan și Parâng în sud și Poiana Rusca în sud-vest. Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș,Strei,Raul Mare,Crisul Alb și Jiu.Pe teritoriul Hunedoarei se mai află și regiunile întinse ale Hategului și Zarandului.

2.2. Istoric

Hunedoara a fost atestata documentar în anul 1265 fiind cunoscută sub numele de Hungnod.În anii ce urmează aceasta va avea un rol important în istoria României și bineînțeles va avea parte de evenimente care o să marcheze această așezare.

Arheologii au descoperit în împrejurimile Hunedoarei urme de locuire care datează din epoca de piatră ,ceea ce rezulta că vechimea acestei așezări de la poalele dealului Sânpetru este mult mai adâncă decât atestarea documentara.

La poalele dealului Sânpetru se afla material din epoca de bronz și fier,iar la poalele cetății au fost găsite lupe mari de fier și un atelier metallurgic care avea opt cuptoare și acesta data din vremea daco-getilor.Pe lângă marasitele arheologice enumerate mai sus au mai fost găsite aici și tezaure monetare din vremea dacilor precum și monede romane de tip republican care datează din anul 183 i.Hr și sec.III. d.Hr,ceea ce dovedește că în trecut au fost contacte economie și nu numai între daco-geti și cetatea eternal Roma.

După cucerirea Daciei de către marele Imperiu Roman,Hunedoara atrage toate privire prin frumusețea și bogăția să,un exemplu ar fi fierul care era un important bun pentru romani.Urme din perioada romanilor se mai găsesc și la Teliuc unde se afla o villa rustica specifică romanilor și un castru roman a Legiunii-a XIII Gemina care a fost localizat pe dealul Sânpetru.

Hunedoara cunoaște o nouă etapa de dezvoltare din istoria atunci când în anul 1409 la data de 18 octombrie,Sigismund de Luxemburg,regale Ungariei din acea vreme îi răsplătește pe cneazul Voicu ,pe fiul sau Ioan și pe alții membrii ai familiei cu scaunul cetății și a Hunedoarei drept răsplată pentru faptele militare.castelul este amenajata pentru locuit,se contruieste sala cavalerilor,sala dietei care este în stil neogotic,aripa Matia și turnul castelului.

În data de 11 august anul 1465,după moartea lui Ioan de Hunedoara,au loc conflicte în Ungaria și învingător este fiul lui Ioan,Matia Corvinul care preia puterea.Aceștia vor continua lucrările de modernizare și amenajare a castelului.

În timpul domniei Corvinestilor,Hunedoara are parte de o dezvoltare semificativa,aceasta devine târg al fierului pe care sătenii îl valorifica pentru alte produse.În sec XVII datorită acestei perioade faste pe care o traversează Hunedoara,sătenii săi sunt scutiți de orice dare la stat,lucru care va persistă și e viitor.Acest lucru a fost făcut la cererea regelui Matia Corvinul în anul 1480 lucru care ajuta și la creșterea numărului de locuitori acesta ajungând de la 784 de locuitori în anul 1512 la aproape 900 de locuitori în secolul XVII.

După moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se stinge de tânăr. Soția să Beatrice de Frangepan, se va recăsători cu Georg de Hohenzolen, marchiz de Brandenburg în 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili în Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gherghe Stolcz.

În 1524 a izbucnit răscoala țărănească ce a fost condusă de Gheorghe Doja. Cu acest prilej, mulți țărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închiși în cetate drept pedeapsă. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya a înăbușit răscoala.

Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de conștiința de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cincis-Cerna, Plosca, Prislop, Nadastie, Manerau sau Zlasti.

În jurul anului 1870, este ales primar al orașului Hunedoara George Dănilă. „În acea perioadă, Hunedoara se număra printre orașele cu o populație majoritar românească, conform recensământului din anii 1869 – 1870, alături de Brașov, Abrud, Sebeș, Alba Iulia, Orăștie, Ocna Sibiului și Hațeg. Dintre orașele enumerate mai sus, singurele localități urbane cu conducere românească sunt Hunedoara și Hațegul.

George Dănilă a dezvoltat și zona industrial a orașului,acesta construind și Uzinele de Fier iar castelul a fost instaurat integral.Pentru lucrurile realizate acesta a fost decorat Cavaler al Ordinului Franz Joseph I și trebuie menționat ca acesta era un luptător pentru unirea Transilvaniei cu România.

2.3. Economie

Conform statisticilor fata de anul trecut și fata de ultimele luni, în present s-a înregistrat o creștere a producției cu 6 %.Spre deosebire de anul trecut , anul acesta creșterea producției industrial a fost de 7,5% în județ.Aceasta comparație fiind făcută cu trecut vedem că ,creșterile s-au înregistrat în următoarele domenii de activitate cum ar fi : fabricarea de mobilă,  fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, industria metalurgică, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastic, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier și prelucrarea lemnului.

Județul Hunedoara a înregistrat și scăderi ale producției industrial în următoarele domenii: fabricarea produselor textile, extracția cărbunelui, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, producția și furnizarea de energie electrică și termică, fabricarea substanțelor și a produselor chimice și fabricarea încălțămintei, articolelor de voiaj și marochinăriei.

Veniturile medii nete ale hunedorenilor, de 1.491 de lei, sunt mult sub cele înregistrate la nivel național, care au o valoare, la rândul ei scăzută în comparație cu prețurile de pe piață, de 1.806 lei.

Trebuie precizat, însă, că, în raportul dintre lunile aprilie și mai ale acestui an, s-au înregistrat și creșteri de stocuri, de 7,9%, acestea fiind regăsite în industria metalurgică, industria altor produse din minerale nemetalice, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea echipamentelor electrice, industria de prelucrare a lemnului, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria extractivă și industria alimentară.

Turismul este principala direcție în strategia de dezvoltare economică și socială a județului Hunedoara până în 2020.

Municipalitățile au în vedere punerea în valoare a cetăților dacice din Munții Orăștiei, dar și a stațiunilor montane din zonele Straja și Parâng, care ar putea beneficia de finanțări de la Consiliul Județean Hunedoara pentru investiții.

O componentă importantă este și turismul ecumenic, care a înregistrat anul trecut o creștere de 11 la sută, datorită numărului mare de pelerini care au mers la mormântul părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop.

În ultimii 20 de ani, populația județului Hunedoara a scăzut cu aproape 140.000 de locuitori.

Din cauza scăderii populației, județul Hunedoara putea fi retrogradat de la rangul 1 la rangul 2, fapt ce ar fi atras o scădere a salariilor tuturor funcționarilor publici precum și a celor care activează în cadrul instituțiilor statului din teritoriu. Pe de altă parte, municipiile cu mai puțin de 40.000 de locuitori puteau fi retrogradate la categoria orașe. Aici ar fi vorba despre Brad, Lupeni, Orăștie, Petroșani și Vulcan. Potrivit datelor ultimului recensământ, municipiul Petroșani ar avea 35.239 de locuitori, Vulcanul – 25.036 și Lupeniul – 23.039.

2.4. Potențialul turistic al reliefului

Județul Hunedoara deține un potențial touristic remarcabil,datorită cadrului natural precum și a elementele cu caracter cultural.

Obiectivele sunt grupate în 5 zone principale: – Tara Zarandului

: – Valea Mureșului

: – Ținutul Pădurenilor

: – Tara Hategului

: – Valea Jiului

Situată în partea Nordică a județului Hunedoara,Tara Zarandului cuprinde depresiunea Brad,delimitate de Munții Metaliferi și străbătută de Crisul Alb.

Țara Hategului este înconjurată de munți,este străbătută de o vastă rețea hifrografica.Este menționată încă din secolul XIII ca un vechi comitat românesc.

Ținutul Pădurenilor este un platou inailt,așezat între Depresiunea Tara Hategului,la sud,și Valea Mureșului la nord iar la apus fiind înălțimile nelocuite ale Munților Poiana Rusca.

Valea Jiului este situată în zona Parâng și beneficiază de o frumoasă vedere spre munții Retezat.Aici găsim și câteva vârfuri cum ar fi Parângul Mic cu 2073 m sau vârful Bobea cu 1850 m , iar la poalele Munților Parâng se afla vârful Rusu cu 1168 m .

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Orașul Hunedoara este cel mai mare oraș din județul Hunedoara, situat în partea centrală a acestuia și se întinde pe o suprafață de 9.743 ha, respectiv 97 Km, ocupând circa 2% din suprafața județului cu același nume. Relieful, element fundamental în definirea potențialului de atractivitate al unui teritoriu, se impune prin valențele predominant peisagistice. Din punct de vedere geologic, teritoriul județului Hunedoara se suprapune pe două mari unități tectono-structurale structurale: autohtonul danubian și pânza getică. Rezultatul al tectogenezei active, au fost delimitate două zone: zona cristalino-mezozoică aparținând Carpaților Meridionali și Munților Banatului și zona sedimentar vulcanică a Carpaților.

Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în masivele Vâlcan, Parâng, Retezat, Țarcu, iar pânza getică în Munții Godeanu, Șureanu și Poiana Ruscă. Prima zonă este alcătuită din șisturi cristaline, peste care se suprapun formațiuni sedimentar – mezozoice, în special calcare jurasice. Formațiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) și mezozoice (gresii, șisturi argiloase, călcare), constituie învelișul sedimentar al cristalinului. Șisturile cristaline ce constituie pânza getică, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales în vestul Munților Șureanu și în Poiana Ruscă. Zona sedimentaro-eruptivă a Carpaților Apuseni este alcătuită din formațiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, șisturi argiloase, conglomerate, greșii) și magmatite (gabrouri, bazalturi), precum și din formațiuni neogene (bazalturi, andezite, piroclastite). Relieful județului Hunedoara cuprinde unități de relief distincte, între acestea regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane și colinare, zonele depresionare și defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul județului. Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi și fragmentat, dar extrem de variat sub aspect geomorfologic. Carpaților Meridionali le aparțin masivele înalte și mijlocii din sudul și sud-estul județului, în timp ce Carpații Occidentali, cuprind masivele mici și mijlocii din vest și nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele alpin (zone întinse din Munții Retezat, Godeanu, Parâng și parțial Țarcu) și cel de pădure (zonele medii și joase din Munții Retezat, Godeanu, Țarcu, Parâng, așa-numitul Podiș dacic din Munții Șureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi și Masivul Găina). Județul Hunedoara dispune și de un relief carstic diversificat (endocarst și exocarst), marea majoritate a acestor forme dezvoltându-se în roci calcaroase, excepție făcând așanumitul speudocarst (forme carstice dezvoltate în alte roci decât cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare etc.). Depresiunile intramontane din județul Hunedoara (Petroșani, Hațeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă, acestea având aspectul unor golfuri. Zona depresionară Hațeg-Mureș cuprinde depresiunile Hațegului, Strei-Cerna (Hunedoara) și culoarul Orăștiei. Depresiunea Hațegului are ca limite Munții Șureanu, pasul Merișor, Munții Retezat și Țarcu și Munții Poiana Ruscă. Această unitate geo-morfologică, alcătuită dintr-un relief deluros (zona nordică) și munți și dealuri (zona sudică), se prezintă ca și un golf depresionar. Depresiunea Strei-Cerna (a Hunedoarei), este delimitată de Munții Poiana Ruscă și Șurianu, Valea Mureșului și sectorul ocupat de localitatea Subcetate. Această unitate reprezintă o depresiune colinară cu o serie de piemonturi de eroziune spre bordura montană și de acumulare spre interiorul depresiunii. Pe această structură s-au individualizat terase – propice habitatului uman și în același timp importante căi de comunicație – în marginile depresiunii și în zonele de contact cu structurile montane, apărând bazinete de eroziune, chei.

Harta fizică a județului Hunedoara Culoarul Orăștiei este mărginit de Munții Metaliferi și Șureanu și are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terasă și lunci. Defileul Mureșului este cuprins, pe teritoriul județului, între localitățile Deva și Zam, și reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri și bazine. Munții Poiana Ruscă, unitate fizico-geografică, componentă a sistemului Occidental al Carpaților, dețin resurse turistice naturale concentrate în areale de dezvoltare turistică, dar și resurse antropice de o deosebită semnificație.

Alături de resursele generate de substratul geologic și al reliefului, precum și cele hidrografice, clima și vegetația vin să întregească peisajul și ambientul dezvoltării activităților turistice. Sudul extrem al Munților Apuseni, definit de lanțul montan de mică altitudine Zarand-Metaliferi, găzduiește o multitudine de obiective turistice locale, foarte puțin cunoscute la nivelul țării, cu atât mai puțin pe plan mondial. Unicitatea lor, prin multitudinea de coline mici împădurite, îi face mult mai spectaculoși decât dacă s-ar afla într-o zonă montană mai consacrată. Muntele Vulcan (1263 m), cel mai spectaculos și căutat obiectiv montan din Munții Metaliferi, este un rest dintr-o klippă calcaroasă, un masiv izolat alcătuit din calcare jurasice care domină cu peste 500 de metri zona înconjurătoare. Există trasee turistice care urcă pe brânele de la baza pereților de stâncă, dar accesul până sus este deosebit de greu și periculos. Localizați la nord de Valea Mureșului, Munții Zarandului aparțin Munților Apuseni fiind situați în partea de SV a acestora dominând Câmpia Aradului cu care vine în contact. În cadrul Munților Zărand predomină rocile cristaline de tipul șisturilor metamorfice și graniturilor, care se înscriu în peisaj prin forme masive, rotunjite. Secundar apar și călcare, dar în care nu s-a dezvoltat un relief carstic impresionant. Munții Zarandului nu prezintă un relief semeț datorită altitudinilor mici, de regulă sub 600 m, vârful Drocea fiind cel mai înalt cu cei 836 m ai săi. Văile s-au adâncit cu circa 200-300 m, sunt mai abrupte în partea inferioară și prezintă cursuri de apă cu debit mic, nu rare fiind situațiile în care pârâurile seacă în timpul verii. Majoritatea văilor sunt străbătute de drumuri forestiere accesibile chiar și autoturismelor. Creasta principală a masivului este sinuoasă și fragmentată de numeroasele înșeuări aflate la obârșia pârâurilor. Din această creastă se desprind crește secundare înspre Valea Mureșului (S) și Valea Crișului Alb (N), cele sudice fiind mult Figura 3.20. Munții Zarandului Capitolul 3. Dezvoltarea economică a Municipiului Hunedoara 188 Strategia de dezvoltare a Municipiului Hunedoara 2014 – 2020 mai lungi. În general Munții Zarandului sunt acoperiți de păduri de foioase formate din fag, carpen, stejar etc., care umbresc potecile ce parcurg masivul. În partea de E poienile sunt mai numeroase oferind călătorilor locuri de popas care invită la odihnă. De asemenea se mai găsesc sălașe țărănești răspândite pe crestele masivului, sălașe arhaice populate mai mult vara. Datorită configurației reliefului, în Munții Zarandului se poate practica cu ușurință cicloturismul.

2.4.1 Resurse naturale

Hunedoara dispune de resurse naturale regenerabile și neregenerabile.Mai jos voi enumera câteva resurse neregenerabile cum ar fi:

1.Huila care se găsește în Depresiunea Petroșani;

2.Cărbunele brun în Depresiunea Brad;

3.Piritele în partea sud-est a Munților Metaliferi ,Deva;

4.Minereurile complexe neferoase în Munții Metaliferi,Munții Poiana Rusca și Munții Zărand;

5.Minereurile auro-argintifere în Brad,Gurabarza;

6.Zăcăminte de fier în Ghelari,Teliuc și vadu Dobrîi;

7.Ravertinul în Geoagiu ,Cărpiniș și Bompotoc;

8.Calcarul în Craciunesti,Zlasti și Banita;

9.Bauxita în Ogaba și Ponor;

10.Talcul în Lelese și Cerisor;

11.Dolomita în Telic și Zlasti;

12.Gipsul în Calanu Mic;

13.Nisipurile cuarțoase în Baru Mare și Uricani;

14.Marmură în Alun și Bunila;

15.Andezitele și dacitele în Deva,Băița și Valea Arsului.

16.Apele geotermale în Geoagiu-Bai și Calan-Bai;

17.Apele minerale în Boholt,Bâcâia,Bampotoc și Chimindia;

18.Dioxidul de carbon în Ocolisu Mare;

Pe teritoriul Hunedoarei găsim diverse categorii de resurse naturale regenerabile cum ar fi apa,solul,flora și fauna sălbatică. Solurile de tip aluvisoluri, gleiosoluri, stagnosoluri și cernoziomuri se regăsesc pe văile râurilor, în luncile Mureșului, Streiului și ale Crișului. În depresiuni, pe terase și pe dealurile piemontane se întâlnesc cernoziomuri, luvosoluri, pelisoluri și preluvosoluri roșcate.Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor și dealurilor este fertil și utilizat în agricultură.

Potențialul turistic biogeografic este relevat prin aportul celor două componente ale învelișului biogeografic: componenta vegetală și componenta faunistică. Relieful din zona municipiului Hunedoara favorizează o largă dezvoltare a vegetației naturale. Vegetația naturală este dispusă sub forma unor etaje altitudinale, fiecare etaj având aplicații în dezvoltarea unui anumit tip de turism. Etajul pădurilor amestecate de gorun și fag se dezvoltă între 600 – 800 metri altitudine, în toate zonele județului. Fagul se instalează pe pantele nordice și estice mai umbrite, iar gorunul pe cele vestice și sudice. Tot aici mai cresc paltinul, carpenul, teiul, etc. Etajul fagului (Fagus Silvatica) are o dezvoltare largă între 600 – 850 metri altitudine, fiind caracterizat prin predominarea pădurilor de fag, sau de amestec cu ulm, carpen și jugastru. Trecerea la etajul coniferelor se face prin păduri amestecate de fag și rășinoase. Aceste păduri se dezvoltă pe suprafețe mai mici, începând de la 700 – 1000 – 1300 metri altitudine. De o deosebită atracție se bucură vegetația zonelor calcaroase din zonele mai joase, care asigură locuri de refugiu unei flori termofile, reprezentată prin tufișuri de liliac (Seringa Vulgaris), care în perioada de înflorire atrage mulți turiști.

În afara vegetației alpine și subalpine din etajele montane înalte, există o bogată vegetație forestieră cum ar fi pădurile de conifere, păduri de foioase (făgete, păduri amestecate de fag și gorun, cer, gârniță), precum și zăvoaie în pâlcuri întrerupte cu sălcii, răchite, arin, plop.

Fauna cuprinde principalele specii de mare interes cinegetic existente pe teritoriul României: mamifere (capra neagră, cerbul, mistrețul, vulpea, lupul, iepurele) și păsări. La acestea se adaugă o mare diversitate de reptile și amfibieni, iar în lacuri și râuri abundă speciile piscicole.

Hunedoara dispune și de câteva specii de fauna sălbatică de interes național și aici voi enumera câteva dintre acestea cum ar fi : Arctia caja, Arctia villica, Catocala electa, Catocala fraxini, Sphenoptera antiqua, Zygaena carniolica sau Lacon punctatus.

Județul Hunedoara dispune de o rețea hidrografică vasta și complexă cu râuri care în total au peste 500 de km lungime și peste 80 de lacuri de origine glaciară.

Muresul este principalul rău care străbate județul.Acesta are câțiva afluenți important cum ar fi Streiul,Raul Mare și Cerna.Apele Jiului de Est și de Vest străbat partea sudică a județului,iar partea de nord este străbătută de apele Crisului Alb.

După cum am spus și mai sus ,aici găsim o mulțime de lacuri glaciare aflate în Munții Parâng,Retezat și Sureanu.

În Munții Parâng cele mai importante lacuri de origine glaciare sunt Zăvoaiele , Mandra , Denes,Roșiile și Galcescu.

În Munții Retezat regăsim lacurile Bucură,Zănoaga,Tăul Negru,Tăul Mare, Stânișoara și Galeșul.

În Munții Sureanu regăsim cele două lacuri și anume Iezerul Mare și Iezerul Mic.

Lacurile antropice Cincis și Valea de Pești alături celelalte lacuri natural enumerate și cu ajutorul pantelor accentuate în zonele muntoasa oferă Hunedoarei un bogat potențial hidroenergetic.

La potențialul hidroenergetic mai participa și apele minerale și termale de la Geoagiu,Bobâlna,Călan,Vată de Jos și Chimindia.

Muresul este principalul și cel mai important rău care străbate Hunedoara pe o lungime de 105 km. Acesta străbate România și Ungaria și este cel mai mare rău al țării după Dunăre.Muresul a creat o vale cu o lungime de 715 km pe nume Valea Mureșului care dispune de un spațiu geografic și cultural aparte.

Bazinul hidrografic al Mureșului de pe teritoriul României măsoară 29.767 km2 iar din aceștia 6.591 km2 se afla pe teritoriul Hunedoarei. Malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului poate fi amenajat pentru susținerea activităților turistice și poate fi amenajat pentru practicarea sporturilor nautice,pescuit și pentru recreere datorită valentelor peisagistice de care dispune.

Umiditatea accentuată a acestei zone a creat o biodiversitate ce poate fi admirată în parcuri naturale și rezervații.

Răul Cerna are un rol important în rețeaua hidrografică a Hunedoarei.Acesta dispune de câțiva afluneti,unul dintre aceștia find paraul Runc. Valea Runcului este foarte sălbatică, strâmtă și plină de chei, ceea ce oferă turiștilor peisaje rar întâlnite în țară. La circa 300 de metri amonte de confluența cu pârâul Runc și la o distanță de circa 7 km de Hunedoara, s-a construit Lacul de acumulare Cinciș-Cerna. Lacul ocupă o suprafață de 260 ha, fiind cel mai mare dintre lacurile județului, având un bazin de recepție de 466,7 km pătrați și o capacitate de 27 milioane m3 . Pe malul lacului se găsesc plaje întinse ceea ce oferă o bază de agrement, turistică și sportivă.

Clima este una de tip temperat continental dar în unele zone se poate vorbi de o climă cu nuanțe banatice.Aceasta se încadrează în clima părții din Bazinul Mureșului și este cuprinsă între cele 3 puncte importante din județ și anume Orăștie – Deva – Hunedoara.Temperatura medie anuală este de 10 grade Celsius la Deva și 9,6 grade Celsius la Hunedoara.Temperatura cea mai scăzută are loc în luna ianuarie și este de 2,8 grade la Hunedoara iar la Deva se regăsesc 2,2 grade Celsius.La polul celălalt,cea mai caldă luna din an este luna iulie când sunt 20,2 grade Celsius la Hunedoara ,respective 20,5 grade Celsius la Deva.Amplitudinea medie este de 23 de grade Celsius la Hunedoara și 22,7 grade Celsius la Deva.

2.4.2. Căile de transport și comunicații

Județul Hunedoara este străbătut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 și calea ferată) care face legătura între vestul României și București. La Simeria (lângă Deva-reședința județului) există cel mai important nod de cale ferată din zonă.

Rețeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km:

drumuri naționale 383 km

drumuri județene 1.415 km (cea mai lungă rețea de drumuri județene din România)

Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt Timișoara (150 km) și Sibiu (120 km).

2.5. Obiective turistice naturale și antropice ale județului Hunedoara

Județul hunedoara este unul dintre cel mai valoros teritoriu istoric și etnografic al României, cu o mulțime de biserici,cetăți,castele și vestigii care datează din perioada romană dar care are și o uimitoare panoramă a munților Tarcu și Retezat.

Castelul Huniazilor este unul dintre cele mai importante obiective turistice din județul Hunedoara.Acesta datează din secolul XIV-XV,unul dintre propietari fiind Iancu de Hunedoara.Are o suprafață de 7000 m2 fiind compus din 42 de încăperi,2 terase și 2 poduri.Castelul are în compoziție câteva turnuri cum ar fi Turnul Nou de Poartă,Turnul

Toboșarilor,Palatul Administrativ.

CasteluCas

Deva este una dintre cele mai vechi așezări din țara noastră, atestata documentar din 1269, sub numele de “Castrum Deva”.

După provinciile istorice românești, municipiul Deva este situat în zona de interferență a Transilvaniei cu Banatul, în partea centrală a județului Hunedoara, pe cursul mijlociu al răului Mureș și la poalele ultimilor ramificații  ale Munților Poiana Rusca la o altitudine cuprinsă între 187-220 m față de nivelul mării. La vest este înconjurată de Munții Poiana Rusca și Munții Zarandului, la nord de Munții Apuseni, la est de Dealul Uroi și Munții Sebesului iar la sud  de Munții Parângului și Masivul Retezat.

În zilele noastre orașul ocupa un prim loc ca importantă dintre cele cinci municipii ale județului Hunedoara, fiind un important centru administrativ, economic, cultural, politic precum și localitatea de reședință a județului.

Cetatea Deva ( sec. XIII) este situată pe un deal vulcanic la 371 m altitudine care domină întreaga regiune. Cetatea Deva este considerată una din cele mai importante fortificații medievale din Transilvania.

Poziția strategică deosebită a înălțimii ce domina Deva a făcut ca aceasta să fie locuită încă din preistorie.Astfel aici s-au descoperit urme de locuire din neolitic și epoca bronzului.

Cetatea medievală, numită pe drept cuvânt "cheia Mureșului", a păzit secole de-a rândul, ieșirea și intrarea în Transilvania pe Valea Mureșului, a uneia din cele mai importante artere de circulație spre centrul și vestul Europei. Cetatea a devenit fortificație puternică în secolul al XV-lea, suferind transformări succesive, mai ales prin lucrările realizate de Habsburgi în sec. al XVIII-lea.

În anul 2013 au început procesele de restaurare iar în acest an,după 3 ani cetatea s-a redeschis.

Complexul de agrement Aqualand Deva, este situat la poalele Cetății Deva, lângă telecabina și stadionul municipal Cetate.

Aqualand este un loc de agrement și relaxare la standarde mari de calitate și la cele mai bune prețuri;

Complexul Aqualand Deva pune la dispoziția vizitatorilor săi un număr de 7 bazine de agrement cu diferite suprafețe și adâncimi și o suprafață de 1500 mp cu șezlonguri și pardoseala încălzită pentru a crea efectul unei plaje. Temperatura din cadrul complexului este de 35° C iar temperatura apei este între 32 și 35° C.

Poate că nicăieri în județul Hunedoara încărcătura istorică nu este atât de pregnantă ca în municipiul Orăștie. Vechea cetate a Orastiei, muzeul de etnografie și bisericile monument din secolul al XIII-lea sau cetățile dacice din munții Orastiei, sunt câteva din opțiunile turistului însetat de istorie. Dar tot pentru turist, în Orastia de astăzi exista cea mai diversă paleta de opțiuni de divertisment și relaxare, unele dintre ele unicat în România, cum sunt cele de instrucție militară, airsoft și paintball, plimbare cu blindatele, muzeu militar în aer liber, ATV, buggy, golfcar, biciclete, segway, jeep offroad, cicloturism, tir cu arcul, cu arbaleta și cu BB gun, minigolf, minifotbal, handbal și multe alte activități de divertisment și relaxare cum sunt: treasure hunt, drezina, kidspark, piscina, cinema în aer liber, sala de jocuri, foc de tabără, fitness park, centru spa, sat dacic.

Obiective Turistice

Cetatea Orăștie

Bisericile medievale din cetate

Izvorul de aur al Dacilor

Statuile lui Burebista si Decebal

Monumentul Paliei

Muzeul de Etnografie și Arta populară

Muzeu militar în aer liber

Monumentul "Semn Dacic"

Biserică din Bozes este o construcție din piatră din sec XVI.Pictura maosului și altarului au fost realizate în sec XVIII,scenele ilustrate fiind imagini din viața oamenilor din popor.

Rotonda de la Geoagiu este o biserică în stil romanic din secolul XIII.Legenda spune că a fost construită în memoria cruciaților întorși din Ierusalim.

Castrul Roman este situat în partea de vest a satului Cigmau pe drumul județean Simeria-Geoagiu și avea o importanță strategică în perioada romanilor.Drumul duce la Apulum străbătând Munții Apuseni pe ruta Roșia Montana-Zlatna-Geoagiu-Sacaram.Castrul a fost unul din sediile legiunii a 13-a Germisara.

Drumul Roman este un obiectiv istoric pavat cu dale de piatră și duce de la Geoagiu la Geoagiu Bai.

Sarmizegetusa Regia este situată în satul Grădiștea Muncelui și este cea mai mare dintre fortificațiile dacice ,este aflată la 1200 m înălțime.Fortăreața a fost un centru strategic defensiv.Are forma unui patrulater din blocuri masive de piatră,fiind savilita pe 5 terase pe o suprafață de 30000 m2.Zidul cetății are 3 metri grosime și o înălțime de aproximativ 4-5 metri.La 100 metri spre est,în dreptul porții cetății,se afa sanctuare de diferite forme și mărimi.Capitala Daciei a atins apogeul sub domnia lui Decebal.După înfrângerea sa,au dărâmat cetatea punând o garnizoană militară.

În rezervația de Zimbrii de la Hațeg au fost aduși zimbrii din anul 1368.În prezent fiind 8.Are o suprafață de aproximativ 50 ha aflat la 3 km de oraș.Rezervația din pădurea….este primul loc din țară în care și-a făcut loc apariția zimbrului.

Castelul Kendeffy este situat între satele Rău de Moți și Santamarie Orlea.Castelul a fost construit în anul 1702 în stilul baroc.clădirea are un plan dreptunghiular fiind compusă din trei unități.

Măgura Uroiului este un fenomen geologic apaete încărcat cu simbolistica,plin de legende și este declarat monument al naturii.Fiind într-o zonă plină de istorie și legende,Măgura Uroiuliu este dealul care seamănă cu o cușmă de dac pe care se găsesc urme din neolitic.

Peștera Bolii este situată în nordul orașului Petroșani la 6 km de acesta pe drumul ce leagă Valea Jiului cu Tara Hategului.Galeria principală este în general de mari dimensiuni având o străpungere naturală accesibilă aproape în întregime.

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România,având cel mai înalt punct în Pasul Urdele la 2145 m altitudine.DN 67C face legătura între orașele Novaci și Sebeș .Acesta fiind un drum alpin este închis pe perioada iernii pentru a prevenii orice evenimente neplăcute.Transalpina străbate 4 judetete Gorj,Vâlcea ,Sibiu și Alba traversând Munții Parâng de la sud la nord.cea mai mare altitudine o are în județul Vâlcea pe o porțiune de 20 de km.

Cheile Băniței sunt un obiectiv turistic aflat pe ruta Hațeg-Petrosani,la circa 8 km de Petroșani pe culoarul Bănita-Merisor-Baru.Cheile sunt scurte de aproximativ 200 de metri și sunt sculptate în călcare mezozoice de paraul Jupâneasa.Cel mai ușor mod de a vizita cheile sunt prin apă. În jurul cheilor, cât și pe înălțimile calcaroase din jur, se dezvolta o floră bogată care include numeroase endemisme și specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Asperula capitate, Doronicum columnae.

Pe dealul care se înălța la aprox. 200 m desupra cheilor, se găsește cetatea dacică Banita care făcea parte din sistemul de apărare dacic din Munții Sureanu, ce deservea Sarmizegetusa Regia.

Biserica Sânpetru este un monument istoric al sec XIV,o construcție medievală cu o formă simplă,și foarte puține detalii decorative.Zidurile biserici au fost prinse ,bucăți din ruinele romane din apropiere iar cea mai deosebită piatra romană este altarul din marmură de la intrarea în biserică.

Munții Tarcu ocupa regiunea de nord-vest a Carpaților Meridionali. Suprafața este asemenea unui triunghi dreptunghic.

Limita acestui masiv, către culoarele depresionare, poate fi urmărită aproximativ de aliniamentul localităților Rusca, Fenes, Ilova, Varciorova, Borlova, Văr, Măgura, Marga și Clopotiva. În partea de sud-est , munții Tarcu se opresc la Raul Rece, Raul Șes și Raul Mare, care îi despart de munții Cernei, Godeanu și Retezat.

Masivul Tarcu, cuprins între cursul superior al Răului Rece, Scheiu și Suculetu, Sucu superior și Raul Lung. Cele mai mari înălțimi sunt proeminentele platformei ce nivelează masivul, și anume vf.Tarcu-2190m, vf.Bodea-2169m, vf.Caleanu-2190m. În jurul platoului sunt căldările glaciare Groapa Caleanului și Căldarea Suculetului, în nord, Seiul și Căldarea Izvorului, la sud-est, Mutatoarea,  Groapa, Oboroace și Gropița, în vest.

De pe platourile Muntelui Tarcu se poate admira în întregime Tara Hategului și culmile Retezatului.

Munții Retezat – Lacul Bucura

Munții Retezat sunt numiți și "Bijuteria Carpaților". Odată ce ai ajuns aici, la peste 2000 m altitudine, cu siguranță vei avea acel sentiment că nu mai vrei să pleci niciodată acolo jos, în forfota lumii cu poluarea și grijile zilnice. Vârfurile semețe, plantele, animalele, păsările, salbele de lacuri ca niște ochi albaștrii.

Mlaștina de la Pesteana este rezervație botanică, areal protejat de categoria a IV-a, în suprafața de 2 ha, amplasată pe teritoriul satului Pesteana, reprezintă o colmatare subrecanta prin sfagmatizare a unui lac preistocenic. Este una din cele mai sudice mlaștini oligotrofe din țara noastră, în flora căreia se remarcă populațiile de Drosera rotundifolia (roua cerului), un adevărat relict glaciar. Această mlaștină numită de localnici și "Lacul fără fund" despre care  spun  legendele populare că ar fi un lac fără fund, iar în trecut când animalele intrau să se adape erau pur și simplu înghițite de acesta.

Puțin în afara limitelor geografice ale Țării Hategului, în localitatea Strei, găsim o altă biserică medievală unică. Pe baza unei analogii cu Biserica de la Santamarie Orlea s-a făcut încadrarea cronologică pentru începutul sec. XIV, însă cele mai vechi morminte databile provin abia de la sfârșitul sec. XV.

Mănăstirea Prislop este situată într-una din regiunile cele mai pitorești din țara noastră. De la Hațeg spre miazăzi se deschide minunată depresiune a Hategului sau " Tara Hategului" leagănul poporului român, care se întinde până la poalele Munților Retezat.

Așezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop este înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale până aproape de monument.

Traseu

Ziua 1:Plecare din Cluj-Napoca de la Sala Polivalenta la ora 8:00,prima oprire este la Alba Iulia unde turiștii vor avea pauză de masă după care se va vizita Cetatea Alba Carolina,Castrul Roman Apulum,Cetatea medieval Bălgrad,Monumentul de pe dealul Furcilor,Palatul Apor.După 3 ore petrecute în Alba Iulia se pleacă spre Orastie-Deva.În Orăștie putem vedea Monumentul lui Decebal,Muzeul de Etnografie și Arta Populară dar și Centrul istoric al orașului.Înainte de a ajunge la Deva vom face un mic popas la Simeria unde vom vedea Parcul Dendrologic și lăsarea serii se ajunge la Deva unde ne vom și odihnii peste noapte dar și pentru a vedea cetatea și pentru a vedea o imagine a Devei de pe cetate.

Ziua 2:Facem o mică vizită prin Centrul vechi al Devei,vizităm Muzeul Civilizației Dacice și Romane și Statuia Împăratului Traian.Acum ne vom îndrepta spre Hunedoara unde vom vedea minunatul castel al huniazilor unde vom petrece 1h. Ne vom intoare înapoi spre Sebeș de unde vom avea următoarea destinație și anume Sibiu.În Sibiu vom vizita bineînțeles centrul orașului,Parcul Astra,Turnul Sfatului,Catedrala Evanghelică,Zidurile de apărare ale cetății vechi,muzeul civilizație tradiționale Astra.În a doua zumatate a zilei ne vom inderpta spre Mediaș unde vom înnopta dar nu înainte de a vizita mediasul,centrul vechi,cele 8 turnuri ale cetății medieval,Biserica fortificată Sf. Margareta,Muzeul Gazului, Casa Memoriala Stephen Ludwig Roth,Casa Schuller și complexul architectural Franciscan.

Ziua 3: Plecăm din Mediaș spre Biserică Fortificată Biertan pe care o vom vizita, iar după aceea ne vom îndrepta spre Sighișoara.Aici vom vedea orașul în sine,piața cetății,turnul cu ceas,turnul fierarilor,cizmarilor,croitorilor,cojocarilor și al măcelarilor,biserica ortodoxă sfânta treime.Următoarea destinație este Târgul Mureș unde vom vizita orașul iar apoi mai spre seară vom ajunge la Cluj-Napoca.

Cluj-Alba Iulia-Deva-Hunedoara-Sebes-Sibiu-Medias-Sighisoara-Târgul Mureș.

ANEXE

Anexa 1. CHESTIONAR

Bună ziua,

Acest chestionar este realizat pentru a afla opinia dumneavoastră despre județul Hunedoara si potențialul său turistic.

Sunteti familiarizați cu județul Hunedoara?

Da

Nu

Dacă rasnpunsul intrebarii anterioare a fost Da,de câte ori?

O singură data

De două ori

Mai mult de două ori

Cum ati aflat de acest județ sau cine v-a recomandat să-l vizitați?

Prietenii

Școala/Facultatea

TV/Internet

Altele

Care este tipul de turism pe care dumneavoastră il preferați?

Turism de agrement

Turism de aventură

Turism cultural/istoric

Turism speologic

Altul

Care este tipul de cazare pe care dumneavoastră il preferați?

Hotel/Pensiune

Camping

Cabana

Motel

Pe o scală de la 1 la 10 cât de importante sunt pentru dumneavoastră urmatoarele atracții turistice?

Munții ①②③④⑤⑥⑦⑧⑨⑩

Pădurile ①②③④⑤⑥⑦⑧⑨⑩

Râurile ①②③④⑤⑥⑦⑧⑨⑩

Monumetele istorice ①②③④⑤⑥⑦⑧⑨⑩

Peșterile ①②③④⑤⑥⑦⑧⑨⑩

Dacă ati mai vizitat județul Hunedoara,o să-l mai vizitați si a doua oară?

Da

Nu

Care obiectiv credeti ca reprezintă cel mai bine județul Hunedoara?

Castelul Huniazilor

Cetatea Devei

Parcul Natural Retezat

Cheile Băniței

Castrul Roman

Parcul Dendrologic de la Simeria

Câte nopți durează sejurul dumneavoastră?

1-3 nopți

3-5 nopți

5-7 nopți

Peste 7 nopți

Care este vârsta dumneavoastră?

18-25 de ani

25-35 de ani

35-45 de ani

45-60 de an

CONCLUZII