http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html Imanuel Geiss GESCHICHTE IM ÜBERBLICK Originally published under the t itle… [610461]

ISTORIA LUMII
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

Imanuel Geiss
GESCHICHTE IM ÜBERBLICK
Originally published under the t itle „Geschichte im überblick“
Copyright © 1986, 1995, 2000, 2006 by Rowholt T aschenbuch Verlag, Reinbek bei Hamburg
Imanuel Geiss
ISTORIA LUMII : DIN PREISTORIE PÂNĂ ASTĂZI
Copyright © 2012 Editura ALL EDUCATIONAL
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
GEISS, IMANUEL
Istoria lumii : din preistorie până astăzi / Imanuel Geiss ; trad. :
Dragoș Dinulescu, Matei Iagher. – Ed. a 3-a, rev. – București: ALL
Educational, 2012 Index ISBN 978-973-684-742-4
I. Dinulescu, Dragoș (trad.)
II. Iagher, Matei (trad.)
94(100)
T oate drepturile rezervate Editurii ALL EDUCATIONAL .
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă
a Editurii ALL EDUCATIONAL .
Drepturile de distribuție în străinătate aparțin în exclusivitate editurii.
All rights reserved.
Th e distribution of this book outside Romania, without the writt en
permission of ALL EDUCATIONAL , is strictly prohibited.
Copyright © 2012 Editura ALL EDUCATIONAL
Editura ALL Bd. Constructorilor nr. 20A, sector 6,
cod 060512, București
T el. : 021 402.26.00
Fax : 021 402.26.10
Difuzare : T el. : 021 402.26.30, 021 402.26.33
Comenzi : [anonimizat]
www.all.ro
Redactare : Ana-Maria Datcu, Irina Balotescu
T ehnoredactare : Liviu StoicaCorectură : Elena GeorgescuDesign copertă : Alexandru Novac
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

IMANUEL GEISS
ISTORIALUMII
DIN PREISTORIE
PÂNÃ ASTÃZI
Traducere de
Dragoș Dinulescu și Matei Iagher
Ediție revizuitã și adãugitã
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

Imanuel Geiss (n. 1931, Frankfurt/Main) a studiat istoria și
politica în universitățile din Munchen și Hamburg. Din 1973 și până
în 1996 a susținut cursuri de istorie contemporană la Universitatea din Bremen, cu o atenție specială acordată spațiului Lumii a T reia. A publicat numeroase lucrări de isto rie a Germaniei, a Europei și a lu-
mii. Domeniile sale de interes se întind de la evenimentele din Primul
Război Mondial până la istoria Africii, de la studierea rasismelor și a revoluțiilor până la analizarea Războiului din Iugoslavia din anii 1990. Deopotrivă istoric și teoretician al istoriei, Geiss se situează uneori polemic față de istoriografi ile recente părtinitoare ori ideologizante. Expunerile sale sunt, în aceeași măsură, riguroase și provocatoare, în-temeiate pe un discurs fundamental științifi c și cu un meta-mesaj pro-fund umanist.
Printre cele mai importante titluri : Panafr icanismul. Despre istoria
decolonizării (1968), Lungul drum către catastrofă. Preistoria Primului
Război Mondial, 1815-1914 (1991), Istoria rasismului (1993), Războiul
din Iugoslavia (1995), Prăbușirea Uniunii Sovietice (1995), Viitorul ca is-
torie. Analize și prognoze cronologice, 1980-1992 (1998), Istoria din am-
von (1999), Istoria pe înțelesul tuturor (6 volume, ediția a III-a, 2002).
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

Dedicată celor trei zei protectori ai mei
din punct de vedere istoric:Alexis de T ocqueville, Henri P . Pirenne și Franz Schnabel
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

Cuprins
Cuvânt înainte …………………………………………………………………………………………………. ……………… 15
Introducere ……………………………………………………………………………………………………………… ……. 19
Materiale și categorii ……………………………………………………………………………………………….. 19
Mecanisme istorice : unitatea procesului istoric ……………………………………………………… 21Periodizare : Vechiul Orient – Noul Occident ………………………………………………………… 22Indicații de utilizare ………………………………………………………………………………………….. ……. 25
Preistoria : de la apariția omului până la începutul civilizației
de acum aproximativ 2 milioane de ani până în preajma anului 3100 î.H . …. 29
1. Marea istorie a evoluției : de la Big Bang la om ………………………………………………….. 30
2. Mecanisme istorice …………………………………………………………………………………………… .3 4
3. Epoca veche a pietrei (paleoliticul) : începuturile omenirii, cu vânătorii și culegătorii, până în preajma anului 8000 î.H. ………………………………….. 404. Religia ca explicație a lumii înconjurătoare și concepție despre lume : modelul teocratic …………………………………………………………………………………………………….. 435. Homo sapiens sapiens și transformările sale între cca 35000 și 2000 î.H. ……….. 50
6. Epoca nouă a pietrei ( neoliticul ) : producția agricolă timpurie și trecerea
către primele culturi superioare, între cca 8000 și 3100 î.H. ………………………………….. 53
Dominația Vechiului Orient, a sistemului eurasiatic
între cca 3100 î.H. și 1500 d.H. ………………………………………………………………………………. 58
I. Vechiul Orient eurasiatic, între cca 3100 și cca 500 î.H . ……………………………………… 59
7. Culturi superioare timpurii : agricultura intensivă și prima statalitate,
de la 3100 până la 1650 î.H. ……………………………………………………………………………………. 62
8. Marile imperii ca centre de civilizație și de putere …………………………………………….. 659. Popoarele nomade ale Eurasiei : nomazii din nord, nomazii din sud ………………… 7010. Continentele izolate : Australia, Vechea Americă, Africa neagră …………………….. 7511. Vechiul Orient în Epoca bronzului I : Mesopotamia, din jurul anului 3100 până la 1200 î.H. ……………………………………………………………………………………………………… 79
12. Vechiul Orient în Epoca bronzului II : vechiul Egipt, din jurul anului 3100 până la 1200 î.H. ……………………………………………………………………………………………………… 8313. Noi centre ale culturii superioare I : India, din jurul anului 2600 până la 540 î.H. ……………………………………………………………………………………………………….. 8514. Noi centre ale culturii superioare II : China, din anul 1523 până în jurul anului 500 î.H. ………………………………………………… 89
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

8 Cuprins
15. Culturile periferice din Eurasia …………………………………………………………………………. 92
16. Culturi periferice ale vechiului Orient : Asia Mică, Egeea, din jurul anului 2600 până la 1400 î.H……………………………………………………………………. 9517. Levantul în Epoca fi erului : arameenii, fenicienii și fi listenii (din jurul anului 1200 până în 332 î.H.) …………………………………………………………………. 9718. Începuturile iudeilor în Vechiul Orient, din jurul anului 1800 până în jurul anului 538 î.H. ……………………………………………….10219. Migrația doriană și colonizarea greacă, începând din jurul anului 1200 până în 535 î.H. ……………………………………………………10520. Migrațiile italice, etruscii, începuturile Romei, din jurul anului 1200 până în 510 î.H. …………………………………………………………………..10821. Imperiile Vechiului Orient : Babilon, Aššur, Egipt, din 1125 până în 525 î.H. ………………………………………………………………………………………11 0
22. Grecia arhaică : polis și demos în Atena și Sparta, din 776 până în 508 î.H. …..113
23. Mezii și perșii, de la 625 până la 330 î.H. : concentrarea vechiului Orient Apropiat dinspre est, din anul 550 până în 330 î.H. ………………………………………………117
II. Antichitatea eurasiatică, de la 500 î.H. până la 500 d.H. …………………………………..121
24. „Timpul axial“ către 500 î.H. …………………………………………………………………………..123
25. Grecia clasică, între 500 și 336 î.H. : originile Europei …………………………………..12626. Confl ictele interne și externe ale Greciei clasice : Războaiele medice și Războiul peloponesiac, din 490 până în 404 î.H. ……………………………………………….12927. De la hegemonia Spartei la hegemonia Macedoniei, din anul 404 până în 337 î.H. ………………………………………………………………………………………………………13228. Apogeul Greciei clasice – campania lui Alexandru și imperiul său : unifi carea dinspre vest a vechiului Orient Apropiat, din 334 până în 323 î.H. ……..13529. Elenismul și statele diadohice elen istice, din 323 până în 30 î.H. ………………….138
30. Republica romană timpurie : luptele dintre clase și cucerirea Italiei,
din 510 până în 272 î.H. ………………………………………………………………………………………… 142
31. Ascensiunea Romei la statutul de imperiu : războaiele punice
și expansiunea în jurul Mării Mediterane, din 264 până în 30 î.H. ………………………..14632. Războaiele civile și reorganizarea imperiului, din 133 până în 27 î.H. …………..14933. Epoca imperială : apogeul și epoca de strălucire a Imperiului Roman, din 27 î.H. până în 192 d.H. …………………………………………………………………………………..15234. Iudeii în Antichitate : de la Cyrus până la Bar Kochba și urmașii săi, din anul 538 î.H. până în 425 d.H. …………………………………………………………………………15535. Ascensiunea creștinismului ca reli gie de stat în Roma târzie,
din anul 30 până în 391 …………………………………………………………………………………………. 160
36. Criza existențială și noua stabilitate în statul autoritarist
al Antichității târzii, din 192 până în 375 ………………………………………………………………16337. Divizarea defi nitivă a imperiului și decăderea Imperiului Roman de Apus, din anul 395 până în 476 ………………………………………………………………………………………..1 66
38. Marile imperii clasice și comerțul intercontinental………………………………………..170
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

9 Cuprins
39. Alte centre ale culturii superioare antice I : India, din anul 540 î.H.
până în 480 d.H. …………………………………………………………………………………………………….17440. Alte centre ale culturii superioare antice II : China între haos și prima fază imperială, din anul 481 î.H. până în 439 d.H. ………………………………………………………..17741. Africa în cadrul Antichității eurasiatice, din anul 671 î.H. până în jurul anului 400 d.H. …………………………………………………………………………………181
III. Evul Mediu eurasiatic, din jurul anului 500 până în jurul anului 1500 …………..185
42. Valurile expansioniste turco-mongole, din anul 250 î.H. până în 1644 …………187
43. Persia : dualism, teritoriu de tranzit al comerțului la mare distanță, din anii 224/227 până în 1514 ………………………………………………………………………………19144. China : Imperiul de Mijloc – de la criza existenței sale până la hegemonia în Asia de Est, din anul 589 până în 1644 ……………………………….19545. Bizanțul : punte între Orient și Occident, din anul 330 până în 1453 ……………20046. India : hinduism, Islam, comerț la mare distanță, din anul 527 până în 1526 ……………………………………………………………………………………..20347. Asia de Sud-Est : medierea comerțului la mare distanță dintre India și China, din jurul anului 600 până în 1511 ……………………………………….20748. Coreea, Japonia : culturi periferice, în umbra Chinei, din 327/552 până în 1603 ……………………………………………………………………………………..21049. Islamul (I) : arabii și Califatul, din anul 622 până în 1258 ……………………………..21450. Islamul (II) : turcii în cadrul centrelor de cultură asiatice, din 998 până în 1243 ……………………………………………………………………………………………..218
51. Invazia mongolă și Imperiul Mongol : de la Ginghis Han la Timur Lenk, din anul 1206 până în 1405 ……………………………………………………………………………………22252. Islamul (III) : ascensiunea și expansiunea Imperiului Otoman,
din 1290/1300 până în 1571 …………………………………………………………………………………22653. Africa neagră în timpul Evului Mediu eurasiatic, din jurul anului 550 până în 1485 …………………………………………………………………………………………………………..230
54. Vechea Americă, până în 1492………………………………………………………………………..234
IV . Evul Mediu european, din anul 476 până în 1492/1498 …………………………………..239
55. Granițele de structură și diferențele de civilizație ale Europei,
din jurul anului 100 până în 1522 ………………………………………………………………………….24356. Situația inițială a Europei medievale : „migrația popoarelor“ și căderea Imperiului Roman (de Apus), din anul 375 până în 680 ………………………24857. Primele semne ale reconsolidării : papalitatea și Regatul Francilor, din 440 până în 800 ………………………………………………………………………………………………..25258. Europa latină în fața unui nou început : sarazinii, normanzii, ungarii ; destrămarea Imperiului Carolingian, din 787 până în 955 ……………………………………25659. Noua consolidare din Apus (955/962) și din Răsărit (China, 960) : marea cumpănă a anului 1000 ……………………………………………………………………………….25960. Italia în Evul Mediu, din 401/476 până în 1494 : vidul de putere și dominația culturală …………………………………………………………………………………………….264
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

10 Cuprins
61. Axa Marea Nordului–Marea Baltică în Evul Mediu,
din anul 787 până în 1494 ……………………………………………………………………………………..26862. Regat și Imperium Romanum la germani, ca nou centru de putere,
din 962 până în 1198 ……………………………………………………………………………………………..27263. Împărat și papă : reformarea Bisericii și disputa legată de învestitură, din 1059/1075 până în 1122 …………………………………………………………………………………27664. Reconquista : fundamentele medievale ale Portugaliei și Spaniei, din anul 1064 până în 1492 ……………………………………………………………………………………27965. Cucerirea normandă : fundamentele medievale ale Angliei, din 1066 până în 1265 ……………………………………………………………………………………………28266. Cruciadele și statele cruciate, din 1096 până în 1291 …………………………………….28467. Schimbarea centrelor de putere : decăderea imperiului, ascensiunea Franței la poziția de primă mare putere a Europei, din 1180 până în 1214 ……………………….28968. Scandinavia : vikingii și statalitatea medievală, din 787 până în 1523 ……………29269. Polonia, între germani și ruși, din anul 960 până în 1466 ………………………………29670. Rusia medievală : de la Kiev la Moscova, din 860 până în 1480……………………..29971. Balcanii, între latinitate, ortodoxie și Islam, din 395 până în 1483 ………………..30272. Criza Europei medievale (I) : orașe și stări sociale, din anul 1015 până în 1449 …………………………………………………………………………………………………………..30673. Criza Europei medievale (II) : Războiul de O Sută de Ani, din 1339 până în 1453 ……………………………………………………………………………………………30974. Criza Europei medievale (III) : eretici și concilii, din 1143 până în 1459 ……..31375. Evreii în Evul Mediu, din 535 până în 1492 ……………………………………………………31676. Pregătirea expansiunii peste mări, din 1415 până în 1492/1498 …………………..321
Epoca Modernă globalizată : dominația Noului Occident
începând cu 1492/1498 …………………………………………………………………………………………..325
77. Situația lumii de peste ocean : viduri de putere, vechi centre de cultură
și de putere, din jurul anului 1500 până în jurul anului 1850 ………………………………..32678. Africa la începutul Epocii Moderne, din jurul anului 1500 până în 1787 ………33079. Europa ca nou centru de putere și de cultură, până în anul 1945 …………………..334
I. De la expansiunea Europei peste ocean până în pragul Revoluției Franceze, din 1492/1498 până în 1789 ………………………………………………………………………………………338
80. Imperiile coloniale timpurii – Portugalia, Spania, Franța, Anglia,
Țările de Jos (Olanda), din 1492 până în 1815 ……………………………………………………..33981. „Acumularea primitivă“ de capital – capitalismul timpuriu
și mercantilismul ………………………………………………………………………………………………. …..343
82. Europa în jurul anului 1500 : relațiile internaționale, din anul 1453 până în 1526 …………………………………………………………………………………………………………..348
83. Reforma (I) : Luther și Germania, din 1517 până în 1555 …………………………….35284. Reforma (II) : Calvin și Europa, din1527/1536 până în 1566 ………………………35585. Europa sub hegemonia spaniolă, din 1519 până în 1659 ……………………………….358
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

11 Cuprins
86. Contrareforma, din 1563 până în 1685 ………………………………………………………….362
87. Războaiele religioase europene, de la 1529 până în 1598 ………………………………36588. Europa între Stări Sociale și absolutism, din 1564 până în 1689 ……………………36889. Independența și ascensiunea Ola ndei la statutul de putere maritimă
și comercială, din 1572 până în 1648 …………………………………………………………………….37290. Revoluțiile moderne, din 1572 până în 1949 …………………………………………………37591. Revoluția Engleză 1640-1660, 1688/1689 : prima revoluție autentică din Europa ……………………………………………………………………………………………………………..37892. Războiul de T reizeci de Ani și Pacea din Westfalia, din 1618 până în 1648 …..38293. Prima fază hegemonică a Franței sub Ludovic al XIV-lea : absolutism și expansiune, din 1667 până în 1714 ………………………………………………….38694. Pentarhia europeană : ascensiunea unor noi mari puteri (I) : Austria și Prusia, din 1683 până în 1763 ……………………………………………………………….38995. Ascensiunea unor noi mari puteri (II) : Anglia și Rusia, din 1689 până în 1713/1721 ……………………………………………………………………………………………………… ……..392
96. Hegemonie și echilibru de forțe : marile războaie pentru hegemonie, din 1700/1701 până în 1763 ……………………………………………………………………………………….39597. Revoluția industrială : progres și modernizare, Prometeu eliberat, din jurul anului 1760 până în 1886 ………………………………………………………………………..39998. Împărțirile Poloniei, din 1772 până în 1795 …………………………………………………..40399. Problema orientală : Europa în labirintul crizei de durată, din 1774 până în 1923 ……………………………………………………………………………………………407100. Noua Europă (I) : America Latină, din 1492 până în 1789 ………………………….411101. Noua Europă (II) : originile Statelor Unite ale Americii, din 1607 până în 1787 ……………………………………………………………………………………………415102. Ancien Régime /Vechiul Regim și Revoluția Franceză,
din 1715 până în 1789 …………………………………………………………………………………………..419103. Protorasismele …………………………………………………………………………………………….. .422
104. Între ghetouri și Mesia : evreii în Epoca Modernă timpurie,
din 1492 până în 1789 ……………………………………………………………………………………………426
II. De la Revoluția Franceză până în ajunul Primului Război Mondial,
din 1789 până în 1914 …………………………………………………………………………………………………432
105. Revoluția Franceză : începuturile și Prima Republică, din 1789 până în 1799 ……………………………………………………………………………………………434106. Consulatul și Primul Imperiu, din 1799 până în 1814/1815 ……………………….437107. Revoluția Franceză și Europa, din 1790 până în 1830………………………………….440108. Revoluția Franceză și situația din colonii (Haiti, Egipt, America Latină) din 1791 până în 1826 ……………………………………………………………………………………………443109. America Latină din 1789 ………………………………………………………………………………446110. Congresul de la Viena, 1814-1815 : Noua ordine europeană – între restaurație și reacțiune …………………………………………………………………………………..449111. Problemele naționale și naționalismele, din 1795 până în 1871 ………………….451
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

12 Cuprins
112. Europa între Sfânta Alianță și revoluțiile succesive,
din 1815 până în 1847 ……………………………………………………………………………………………454113. Mișcarea muncitorească și socialismul ; crize economice, din perioada 1825-1847 până în anul 1914 ………………………………………………………………………………..457114. Aboliționismul – interzicerea sclaviei și a comerțului cu sclavi. Din 1807/1834 până în 1888 ………………………………………………………………………………..460115. Anglia – evoluția unei puteri mondiale : industrie, reformă și imperiu, din 1825/1832 până în 1914 …………………………………………………………………………………463116. Rusia, putere mondială subdezvoltată : expansiunea între autocrație și revoluție, din 1825/1861 până în 1905 ………………………………………………………………..466117. Revoluția europeană din 1848/1849 : revoluție socială și națională ……………470118. Al Doilea Imperiu și mișcările naționale : Războiul Crimeii, Risorgimento, revolta poloneză din ianuarie, din 1852 până în 1870 …………………..473119. Criza vechilor centre de putere și de cultură : China, India, din 1850/1857 până în 1911 …………………………………………………………………………………476120. Ascensiunea noilor Mari Puteri – Japonia și SUA, din 1853/1854 până în 1914 …………………………………………………………………………………479121. Agonia Imperiului Otoman și sfârșitul Austro-Ungariei : esența problemei slavilor de sud, din 1856/1867 până în 1914 ……………………………482122. Unifi carea germană și cel de-al Doilea Reich, din 1871 până în 1914 …………485123. Între emancipare și antisemitism : evreii în Epoca Modernă, din 1790 până în 1914 ……………………………………………………………………………………………488124. Africa în Epoca Modernă (II), din 1787 până în 1914…………………………………492125. Sistemul mondial european, din 1871 până în 1914 ……………………………………497126. Dominația colectivă a Europei asupra lumii – imperialism și colonialism, din 1882/1884 până în 1914 …………………………………………………………………………………500127. Drumul către Primul Război Mondial : crize și alianțe, din 1875 până în 1914 ……………………………………………………………………………………………503
III. Epoca Modernă, din 1914 până în 1989/1991 ………………………………………………….507
128. Explozia centrului de putere german (I) : Primul Război Mondial, 1914-1918 : catastrofa originar ă a secolului XX…………………………………………………………………………508
129. Revoluția rusă și URSS, din 1917 până în 1922 ; revoluțiile ulterioare, 1918/1919 …………………………………………………………………………..511130. Confl icte care au urmat Primului Război Mondial și ordinea de la Versailles, din 1919 până în 1923 ……………………………………………………………………………………………514131. Pace la cerere : zdruncinarea hegemoniei Europei în perioada interbelică, din 1918 până în 1939 ……………………………………………………………………………………………517132. Reacția centrului de putere german față de Primul Război Mondial : Republica de la Weimar și cel de-al T reilea Reich, din 1919/1933 până în 1945 …520133. Drumul către cel de-al Doilea Război Mondial : criza economică mondială și cel de-al T reilea Reich : din 1929 până în 1939 ………………………………………………….523134. Explozia centrului german (II) : al Doilea Război Mondial, 1939-1945 ……..526
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

13 Cuprins
135. Comunism și național-socialism : cele două mari sisteme totalitare ale
secolului XX …………………………………………………………………………………………………………..530136. Evreii între 1914 și 2001 : emancipare-asimilare-antisemitism-Shoah-statul Israel …………………………………………………………………………………………………. …………534
137. Lumea împărțită : Războiul Rece (Est-Vest) și decolonizarea (Nord-Sud), în perioada 1945-1990 …………………………………………………………………………………………..5 38
138. Africa în Epoca Modernă (III), din 1914 până în 1945 ……………………………….542
139. Confl icte post-coloniale, după 1946 ……………………………………………………………544140. Prăbușirea Uniunii Sovietice, din 1945 până în 1991 …………………………………..548
IV . Istoria globală contemporană, începând cu 1989/1991 ……………………………………553
141. Naționalisme neo-imperiale și epurări etnice ………………………………………………553142. Rasisme moderne …………………………………………………………………………………………558143. Globalizarea și noua dezordine mondială …………………………………………………….562144. Războaie asimetrice – de sus și de jos, începând cu 11 septembrie 2001 ……568
Anexe ……………………………………………………………………………………………………………… ……………573
Date cheie ale istoriei universale ……………………………………………………………………………574
Perspective asupra istoriei statelor …………………………………………………………………………586Suverani și oameni de stat ai celor mai importante state/regate/imperii ;papi (selecție) …………………………………………………………………………………………………………594
Scheme ……………………………………………………………………………………………………………… …………607
1. Diviziunile speciei umane …………………………………………………………………………………608
2. Familia limbilor indo-europene (I) ………………………………………………………………….6103. Familia limbilor indoeuropene (II) ………………………………………………………………….6124. Evoluția celor mai importante sisteme de scriere și alfabete, cca 3100 î.H.-cca 1000 d.H. …………………………………………………………………………………..6145. Culturile superioare eurasiatice și contribuțiile lor la cultura mondială, cca 3200 î.H.-cca 1500 d.H. ………………………………………………………………………………………………….616
6. Sistemul periodic cronologic al Vechiului Orient/Antichitatea clasică,
cca 3500 î.H.-cca 300 d.H. (Michael Sommer) …………………………………………………….618
7. Religiile universale …………………………………………………………………………………………. ..620
8. Dualismul …………………………………………………………………………………………………… …….622
9. Catastrofele traversate de evrei : deportări, izgoniri, refugieri în masă,
masacre, genociduri, 722 î.H.-1945 ……………………………………………………………………….62610. Nomazii de sud ai Eurasiei : de la akkadieni până la arabi, cca 2600 î.H.-1258 d.H. …………………………………………………………………………………………6 28
11. Nomazii de nord ai Eurasiei : de la sciți până la turcii otomani,
cca 800 î.H.-1924 d.H. ………………………………………………………………………………………….. 630
12. Ciclurile imperiale dinastice în China – regi (wang) și împărați (huang-ti),
cca 1523 î.H.-1911 d.H. …………………………………………………………………………………………6 34
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

14 Cuprins
13. Paralele/Analogii temporale/structurale și deosebiri
între Orientul Îndepărtat chinezesc și Occidentul Îndepărtat latin ………………………636
14. Mari concilii și schisme bisericești, 325-1965 ………………………………………………..63815. Migrația popoarelor germanice și statele succesoare de pe teritoriul Imperiului Roman de Apus, 375-888 …………………………………………..64216. Formarea națiunilor europene, 409-1991 ………………………………………………………64417. Vikingii/normanzii, 787-1066 ……………………………………………………………………….64618. Cruciadele și acțiunile similare, 1064-1444 ……………………………………………………64819. Ordinele militaro-călugărești, după 1070 ………………………………………………………65020. Istoria Epocii moderne, 1492/1498-1991 ……………………………………………………..65421. Imperiile coloniale (I), 1415-1815 …………………………………………………………………65822. Marile puteri și puterile mondiale moderne, 1214-2006 ……………………………….66023. Marile congrese internaționale de pace, tratatele de pace și conferințele, 1648-1946 ……………………………………………………………………………………………………… ………664
24. Războaiele austro-turce, 1526-1791 ………………………………………………………………66625. Războaiele ruso-turce, 1710-1878 ………………………………………………………………….66826. Împărțirile Poloniei și revoltele poloneze, 1772-1980 …………………………………..67227. Crizele economice mondiale moderne și cele mai importante urmări politice ale lor, 1788-1991 ………………………………………………………………………….67428. Problemele naționale ale Europei după 1789 …………………………………………………67629. Imperiile coloniale (II) și decolonizarea, 1815-1976 …………………………………….67830. Marile crize diplomatice premergătoare declanșării războaielor, 1875-1914 ….68231. Marile totalitarisme ale secolului XX, 1917-1991 ………………………………………….68432. Crizele, agonia și destrămarea Uniunii Sovietice, 1953-1991 ………………………..68633. Națiunile și imperiile ………………………………………………………………………………………688
Index ……………………………………………………………………………………………………………… …………….693
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

Cuvânt înainte
Cine, după trei milenii,
T ot nu știe-a da socoata,
Crud, în beznă să rămâie,
Din zi în zi să-și ție soarta.
( Goethe)
La început, a fost dublul șoc de după 1968 cu privire la ignoranța galopantă
manifestată de studenții la istorie în privința relevanței datelor și a faptelor în cadrul învă-
țământului universitar. În plus, în aceeași peri oadă a devenit evident și începutul alunecării
pe o pantă greșită a sistemului PISA ( Programme for International Students Assessment ),
conform căruia însuși principiul învățării o luase deja razna, ca urmare a revoluției cultu-
rale „progresiste“ . Prima reacție a fost o autocritică spășită, potrivit căreia totul ar fi fost pricinuit de „reformatoarea“ Universitate din Br emen, fondată cu des tulă ușurință, tipică
tinereții academice. Mai apoi s-au făcut auzi te și mesaje de îmbărbătare, sosite din partea
unor colegi din țară și din străinătate, care dădeau de înțeles că, în realitate, ceea ce se pe-
trecea la Bremen se petrecea pretutindeni.
În locul nesfârșitelor văicăreli, ar fi tre buit ca o elementarizare introductivă a istoriei,
văzută de aici înainte ca istorie a lumii, să aducă remedii constructive, după mott oul lui
Heinrich Böll : Ceva trebuie să se petreacă ! Pe parcursul a două elanuri creatoare, numi-
te „Istoria pe înțelesul tuturor“ (Geschichte griffb ereit, 6 volume, 1979-1983 ; ed. a III-a,
2002), respectiv „Istoria lumii“ ( Geschichte im Überblick, 1986), autorului avea să-i reu-
șească o efi cientă autovindecare prin muncă. O primă privire de ansamblu aruncată asupra
proporțiilor materialului ar trebui să reducă orice pretext la nivelul unei stări avansate de
ignoranță.
Până și lucrarea „Istoria lumii“avea să sporească pe de o parte în volumul informației
oferite, iar pe de altă parte în dimensiunile fi zice ale cărții. Generozitatea editurii a permis
ca la fi ecare apariție a unei noi ediț ii să se lase loc pentru acumulările științifi ce rezultate în
urma cercetărilor personale în domeniul istoriei lumi i, dar și acelora provenite din scurge-
rea fi rească a timpului de-a lungul istoriei contemporane trăite, mai cu seamă a celui trecut de la destrămarea Uniunii Sovietice, 1989/1991 ; cititorii inteligenți și plini de interes, fi e ei începători – asemenea elevilor și studenți lor –, fi e profesori sau profani însetați de cu-
noaștere, sunt îndreptățiți să afl e din timp ce le mai importante date, fără să fi e nevoiți să
devină profesori de istorie (pensionați între timp). Până și agitația stârnită în legătură cu
trecerea într-un nou mileniu, al treilea, a deve nit o provocare intelectuală : în anul declarat
al lui Goethe, 1999, s-a continuat obiceiul de a se contura și justifi ca un eveniment și o
personalitate pe seama a 1000, 2000 și chiar 3000 de ani, fi e și numai ca un simplu exer-
cițiu de panoramare și privire de asamblu. Specialiștii ar putea expedia toate acestea sub denumirea de „atacuri de masă“ : „s-ar lua de unii singuri peste picior, dar nu știu cum s-o facă“ (din nou Goethe).
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

16 Cuvânt înainte
Lucrarea de față a ajuns între timp să fi e împărțită într-un număr de 144 de capitole,
cele mai multe dintre ele cuprinzând nuclee de date care apar și în alte corelații. La toate
acestea se adaugă, sub titulaturi cvasiformale, priviri de ansamblu (asupra istoriei statelor, a
conducătorilor acestora) și schițe schematice pentru descifrarea unor situații istorice deose-
bit de complicate, ordonate aproximativ cronologic.
De ajutor în vederea unei mai bune înțelegeri a complexității realităților istorice se
dovedește a fi încercarea de a stăpâni in telectual abundența de evenimente istorice prin
generalizări progresive, cu sprijinul conceptual izării intitulate „mecanisme istorice“ , ale că-
rei categorii au fost împrumutate din domeniul – mult mai organizat – al științelor naturii.
Acestea nu sunt în niciun caz într-atât de „mecanice“ pe cât susțin criticile răuvoitoare, deformând realitatea, cu toate că nici nu se arată în stare a lămuri pe deplin chiar totul sub soare. Chiar și așa, împrumuturile cate goriale din registrul nomenclaturii științelor
naturii oferă în primul rând șansa de maximă apropiere – posibilă omenește – de idealul obiectivității și, pe această cale, de evitare, într-o oarecare măsură, a capcanei generate de
dihotomia subiectivitate-obiectivitate : constrângerile subiective și eroarea umană lasă, oricum, sufi ciente reziduuri strâmbe și nelimpez ite, un câmp larg deschis discuțiilor și
criticilor științifi ce legitime. Sperăm, însă, ca secțiunea extinsă a Mecanismelor istorice din
cadrul Introducerii să contribuie treptat la o depășire a prejudecăților germane tradiționale,
sancționate dogmatic de separarea arbitrară realizată de Wilhelm Dilthey între științele
naturale și cele sociale.
Plină de încurajare se arată, în această direcție, până și cea mai recentă concepție, sosi-
tă din Australia și Olanda (Fred Spier), a așa-numitei Big History („Marea istorie“), repre-
zentând inserarea istoriei omenirii în cadrul evoluției generale, de la Big Bang până la pre-
zentul nostru planetar. De acee a, am destinat un capitol nou, primul, informării cititorilor
și stârnirii curiozității acestora asupra ce lor mai dramatice lărgiri de orizonturi din cadrul
celei mai noi faze a extraordinarului fenomen al globalizării, ca și asupra cunoștințelor ce
țin de istoria evenimentelor naturale.
În vederea unei orientări primordiale a fost gâ ndită și secțiunea care tratează peri odi-
zarea și împărțirea acestor intervale istorice în mari blocuri temporale, de dimensiuni re-zonabile ; istoria este, totuși, și o știință de ori entare, pragmatică, fără obsesii teoretice sau
ideologice și chiar fără a fi deloc „dătătoare de sens“ , după cum susțin, polemic, unii istorici
(lucru susținut, la rândul său, de alți istorici). În ac est sens, ar fi utilă o înțelegere pragmatică
a istoriei lumii, a trecutului cunoscut al omului pe în treaga planetă, fără o fi xare mântuitoare
de natură religioasă, venită dinspre fondul iudeo- creștin al Occidentului sau din seculariză-
rile moderne de natură totalitară – de stânga sa u de dreapta – sau de natură național-mesia-
nică, în viziunea căreia mântuirea omenirii ar depinde de câte o unică națiune.
Categoriile abstracte, și totuși comprehensibile, permit înțelegerea și învățarea prag-
matică a istoriei cu adevărat globale a lumii, cel puțin în cazul schițării unei priviri de an-samblu ; adevărul este că nimeni nu mai poate c unoaște și nici nu mai dorește să cunoască
toate detaliile istorice. De aceea, pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor istorice, în
capitolul corespunzător am expus și clarifi cat cele mai importante mecanisme istorice, cu precădere relația cantitate-calitate (a lui Aristotel) și legea pătratului invers (a lui Newton),
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

17 Cuvânt înainte
care guvernează chiar și preluarea puterii și a infl uenței civilizației. La acestea se adaugă re-
lația dialectică dintre centru și periferie, centru de putere și golul de putere, dar și relația în-frângere-criză și, în încheiere, universalitatea așa-numitei pleonexii (susținute de Aristotel),
a acelei „dorințe de-a avea tot mai multă puter e și tot mai multe avuții“ ca forță motrice a
expansiunii, cu efectele retroactive autodistr uctive. Împletirea intenționată a categoriilor
abstracte cu materia istorică reală, în vederea unei mai bune înțelegeri, mobilizează ambele dimensiuni necesare ale asimilării : abstractizarea răsfrântă asupra materiei și, invers, con-cretizarea categoriilor și a defi nițiilor abstracte.
Volumul a avut de câștigat de pe urma unei șederi prelungite a autorului în SUA (1985-
1986), ca profesor Fulbright , acestei perioade datorându-i-se, în primul rând, o globalizare și
mai accentuată a perspectivelor asupra istor iei lumii, rod al infl uenței exercitate de William
H. McNeill, reprezentantul de frunte al istoriografi ei universale din SUA, cu deosebire con-ceptul, extins la dimensiuni continentale, de Antichitate eurasiatică , precum și de cel de Ev
Mediu eurasiatic. Mai presus, însă, de asemenea mulțumiri cu caracter general și paușal adu-se lui William H. McNeill, este oportună preciz area faptului că, deși cart ea evită deliberat
notele, am considerat că este de datoria mea să furnizez în locurile esențiale cel puțin sursa informațiilor respective, între paranteze rotunde, fără menționarea altor amănunte legate de
titlul lucrării sau numărul paginii ( McNeill). Nu există încă, din păcate, traduceri în limba
germană ale celor două volume de istorie universală afl ate sub semnătura lui McNeill (lu-crări de întinderi diferite) : Th e Rise of the West (1963) și A World History (1967).
Datorez mulțumiri deosebite mai multor colegi, care au verifi cat critic părți ale ma-
nuscrisului, venind și cu valoroase propuneri de îmbunătățire a acestuia : prof. dr. Horst
Gründer, din Münster, pentru secțiuni ale Epocii Moderne ; prof. dr. Peter Segl, din Bayreuth,
pentru Evul Mediu , cu deosebire în privința problematicii ereziilor ; Th ilo Hobelmann, de
la Biblioteca orășenească și Biblioteca univ ersitară din Bremen, pentru cele două scheme
reprezentând Familiile de limbi indo-europene din cadrul Schițelor schematice ale Anexelor .
De asemenea, adresez mulțumiri dr. Gerhard Gr anier, din Freiburg, pentru importantele
sale indicații de corectură.
Dr. Michael Sommer, din Freiburg/Bremen, a fost cel care a preluat controlul asupra
lucrării corespunzător domeniului său de competență ( Orientul Vechi , Antichitatea gre-
co-romană), aducând cunoștințele refl ectate în paginile cărții la cel mai recent nivel atins
de cercetare, prin adaptări, eliminări și modifi cările de rigoare. La aceste intervenții se adaugă unele contribuții ale domniei sale (extensii ale noului capitol Arameenii, fenicienii
și fi listenii , schema înfățișând Regatele Orientului Vechi ), ca și o privire de ansamblu asupra
regatelor Orientului Vechi . În plus, domnia sa a realizat citirea șpaltului corectat al întregului
volum. Îi datorez nenumărate mulțumiri pentru efortul depus.
T ranscrierea diferitelor ediții a fost pre luată, succesiv, de Renate Brock, din Bremen,
și de Angelika Kuhn, din Oyten. Corectura a fost asigurată de lecturile multora dintre aceia care se afl au la studii în Bremen, printre care s-a numărat Gabriele Intemann – cea care în-
deplinit și o parte importantă a sarcinilor legate de lucrul la cea de-a doua și cea de-a treia
ediție a voluminoasei lucrări „Istoria pe înțelesul tuturor“ (6 volume) –, precum și, chiar dacă la acea vreme afl ați doar pe băncile școlii, dar cu însărcinarea deosebită de a veghea
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

18 Cuvânt înainte
asupra lizibilității textelor, Christine Wendt-Hansen, fi ica vecinei din strada Mommsen,
Eva Kogel și fi ul meu, Dieter. Ultimele erori ră mase a fost înlăturate, cu mare acribie, de
către Matt hias Krämer, din Bremen.
Tuturor celor amintiți le mulțumesc pentru prețioasa colaborare.
Bremen, august 2005
Imanuel Geiss
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

Introducere
Experiența confi rmă, în mod recurent, săracia de-a dreptul deprimantă a cunoș-
tințelor istorice, atât a acelora de bază, cât și a acelora de ansamblu , sărăcie dovedită de un
număr mult prea mare de studenți la istorie, mai cu seamă atunci când aceștia sosesc direct
de pe băncile școlii. Există chiar anumiți factor i care, în zilele noastre, pun la grea încer-
care dobândirea cunoștințelor elementare gene rale : renunțarea la o a doua parcurgere a
materialului reprezentat de istoria lumii, utilizarea abuzivă, neglijentă și excesivă a surselor ,
excesul de teoretizări pripite, limitarea, de asemenea pripită, la unele teme particulare, cum ar fi revoluțiile moderne, imperialismul sa u fascismul. Însă, fără o consolidare temeinică
a cunoștințelor de istorie generală, atât cele m ai atrăgătoare teorii, cât și interdependența
contextelor istorice rămân pur și simplu în aer.
Încercarea autorului de a întinde o mână de ajutor prin intermediul lucrării „Istoria
lumii pe înțelesul tuturor“ avea să se dovedească, pentru cei mai mulți dintre studenții în-cepători, încă o dată, mult prea cuprinzătoare și pretențioasă. De aceea și volumul de față re-prezintă o urmare sintetică a volumelor 1 ( Date ) până la 6 ( Epoci ) ale lucrării citate mai sus.
Nici în lucrarea de față datele nu reprezintă un scop intrinsec, servind clasifi cării în
structuri și procese cuprinzătoare. T ot atât de adevărat este, însă, faptul că, pentru nuanțe și alte detalii, cititorul interesat trebuie să apeleze totuși, de unul singur, la lecturi suplimen-tare : lipsa de culoare prin absența deta liilor reprezintă prețul conciziei întregului.
Materiale și categoriiDifi cultățile pot fi pricinuite aici de prezența unui număr copleșitor de războaie și alte
confruntări. Însă ele aparțin fără tăgadă istoriei universale, căci, cu cât mai tare ne vedem siliți să ne limităm la esență, cu atât mai importante devin, fi e și numai pentru o înțelegere elementară, atât de hulitele „acțiuni fundamentale și statale“ . Exercitarea puterii, în diferitele
ei forme, instituie condițiile-cadru grosiere și generale ale unei istorii economice, sociale și spirituale infi nit mai complexe, cu mult mai greu de prezentat pe scurt decât relativ „simpla“ istorie politică. Cum ar putea fi , însă, în țelese evenimente ca Războiul de independență al
Americii sau Revoluția Franceză fără o limpez ire a cunoștințelor despre războaiele europene
pentru hegemonie (de la Războiul spaniol pentru succesiune până la Războiul de Șapte ani) sau cum ar putea fi lămurite victoria co munismului și a fascismului/naț ionalismului fără do-
bândirea unor cunoștințe despre Războiul ruso-japonez și despre Primul Război Mondial ?
De aceea, vom și acorda aici, altfel decât de obicei, o mai mare atenție emergenței și
decăderii marilor imperii și a statelor națion ale, menționând în treacăt și situația econo-
mică, socială și istorico-spirituală acolo unde, pe parcursul unor expuneri concise, aces-tea ar putea servi la limpezirea întregului co ntext. Comerțul internațional, continuitatea
și fl uctuațiile marilor culturi, ale centrelor și vidurilor de putere, ale marilor imperii și ale religiilor universale, ale sclaviei și comerțului cu sclavi, elementul de dualism, gândirea în
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html

20 Introducere
categorii apocaliptice și soluția milenaristă se regăsesc de-a lungul procesului istoric ca
elemente ale unei continuități întrerupte în nenumărate rânduri.
Un tablou adecvat unei analize istorico-politice nuanțate este spectrul a cărui ampli-
tudine se mai poate încă schimba (de cel mai multe ori prelungindu-se), de exemplu pe parcursul unei revoluții. Pozițiile extreme din cadrul acestui spectru desemnează, cel mai adesea, și o adversitate extremă, însă fără să excludă defi nitiv coalițiile tactice împotriva adversarului comun, „ de mijloc“ (les extrêmes se touchent ). Deseori vecinii (ideologici sau
geografi ci) sunt dușmani încrâncenați, iar războaiele civile sunt, de cele mai multe ori, mai
sângeroase și mai crunte decât războaiele purtate împotriva unor dușmani din afara hota-relor.
Confl ictul dintre civilizațiile sedentare, care au dezvoltat culturi rurale și urbane, și po-
pulațiile nomade pastorale, care au creat mari imperii, cu precădere prin cuceriri, se întinde
de-a lungul a mii și mii de ani. La sfârșitul Antichității chineze și romane, concomitent cu marile evenimente istorice care au avut o infl uență geografi că extinsă și un efect îndelungat, poate fi observată evoluția popoarelor turco- mongole, seminții care, relativ în aceeași peri-
oadă, au exercitat puternice infl uențe, resimțite atât în est, cât și în vest.
Ceea ce rămâne este alternanța dintre persistență și schimbare (rapidă sau lentă), din-
tre legături și continuități prăbușite în ele înse le, ca o continuare inovatoare a unui exis-
tențe plină de învățăminte, dar și a unei relați i tensionate între schimbare și forță : toate
marile schimbări ale istoriei s-au petrecut până acum prin folosirea forței ori au dezlănțuit folosirea forței în interior (revolte, revoluții) sau în exterior (războaie), cel mai adesea după un angrenaj mai complicat între „intern“ și „extern“ . Cu cât mai profundă a fost schimbarea (urmărită sau rezultată) și cu cât mai mulți oameni au fost atinși de aceasta, cu atât mai
profund a fost confl ictul : de la certuri locale în neolitic, trecând prin zguduiri interne și războaie internaționale, până la revoluțiile moderne, cele două războaie mondiale și con-fl ictele postcoloniale pentru succesiune de după 1945. Îndeosebi creșterea (economică și/sau demografi că) creează diferențe le care pot duce la tensiuni și confl icte.
Așa se face că istoria nu se lasă pur și simplu țintuită cu forța și măsurată pe un pat al
lui Procust, al „primatului politicii externe“ sau al „primatului al politicii interne“ : factorii „interni“ și cei „externi“ țin în mod constant uni i de ceilalți ; deseori, în cadrul realității
istorice aceștia nici nu pot fi separați tocmai fi indcă, de cele mai multe ori, ei înșiși sunt
alcătuiți din subfactori „interni“ și „externi“ . Diferențierea lor este, în orice caz, numai una relativă, raportată la un sistem conjunctural, iar, începând cu secolul al XIX-lea, raportată cu deosebire la cel de națiune. De aceea și disputa asupra primatului politicii externe sau al celei interne, cu diversele accidente ideologice, atât pozitive, cât și negative, refl ectă exclu-siv o gândire structurată în limitele unor categorii naționale.
Așadar, dacă pe parcursul celor înfățișate în continuare vom începe, adesea, prin ex-
punerea factorilor „interni“ , aceasta se va întâmpla din motive practice, pentru că nici nu poate fi expus chiar totul concomitent : înainte ca un subiect istoric să poată acționa înspre exterior, acesta trebuie, mai întâi, să se cons tituie. După cum și istoricul trebuie mai întâi să
schițeze, să-și limpezească fundamentul și structura subiectului, care, la rândul lor, sunt in-fl uențate și de factori „externi“ . Cu astfel de categorii, ca și cu altele, asemănătoare, urmează
http://www.all.ro/istoria-lumii-din-preistorie-pana-astazi.html