HRHRConstituția [610476]

HRHRConstituția
Republicii Croația

HRConstituția Republicii Croația
Prezentare generală
Prof. univ. dr. Elena Simina TĂNĂSESCU
1. Scurt istoric
Statul croat este situat pe țărmul Mării Adriatice, în nord-vestul Peninsulei
Balcanice. În secolele V – VII, „croații albi” , o ramură a slavilor sudici, s-au stabilit
pe teritoriul actualei Croații; până la sfârșitul secolului al IX-lea aceș tia au fost
organizați în ducate, iar mai apoi în regat sau bănii până în Evul Mediu târziu.
Subliniind caracterul profund național al statului și al Constituției Croației,
preambulul actualei Legi fundamentale enumeră o lungă listă de evenimente
istorice care au contribuit la formarea națiunii croate din zilele noastre, dintre
care reținem: hotărârea independentă și suverană a Saborului (Parlamentul croat)
din 1527 cu privire la alegerea unui rege din dinastia habsburgică; Concluziile
Parlamentului croat din 1848 cu privire la refacerea Regatului Trinitarian al
Croației sub autoritatea Banului, în baza dreptului istoric, național și natural al
națiunii croate; și Hotărârea Parlamentului Croat din 1918 de rupere a relațiilor
de stat dintre Croația și Austro-Ungaria și, simultan, afilierea Croației – devenită
astfel independentă – la statul național al slavilor din sud-vestul Balcanilor,
creat de sloveni, croați și sârbi și proclamat pe teritoriul ce aparținuse monarhiei
habsburgice, fără însă a adera la Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (la
1 decembrie 1918) ce avea mai târziu să se transforme în Regatul Iugoslavia
(3 octombrie 1929). Este astfel justificată declararea statului croat contemporan
ca stat național al croaților, precum și al membrilor minorităților naționale
autohtone cum ar fi sârbi, cehi, slovaci, italieni, unguri, evrei, nemți, austrieci,
ucraineni, ruteni.
Croația și-a declarat independența față de Republica Socialistă Federativă
Iugoslavia în plan intern în iunie 1991 și oficial, la nivel internațional, pe
8 octombrie 1991, a fost recunoscută de state membre ale Uniunii Europene și de
Organizația Națiunilor Unite în ianuarie 1992, stabilindu-și granițele actuale în
urma unui război de secesiune ce a durat patru ani. În fapt, ceea ce a determinat
aceste schimbări a fost renunțarea la partidul unic comunist în cadrul RSF
Iugoslavia, organizarea primelor alegeri libere, cu participarea mai multor partide
politice la competiția electorală și adoptarea unei noi Constituții de către Croația
încă din 1990. Aspectele importante din perspectiva noului stat independent croat,

390
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
atât granițele țării (art. 8), cât mai ales chestiunile referitoare la apărare (art. 7)
sunt minuțios și pe larg reglementate în Constituție.
Constituția adoptată în 1990 a fost ulterior amendată de mai multe ori; cele
mai importante modificări vizează reducerea atribuțiilor șefului de stat (2000),
transformarea Parlamentului din bicameral în monocameral (2001), precum și
pregătirea aderării Croației la Uniunea Europeană (2010). Ulterior aderării la UE,
Parlamentul croat a inițiat un nou proces de revizuire a Constituției prin înființarea
unei Comisii Parlamentare de Revizuire; în paralel, a fost instituită și o Comisie
Prezidențială cu același scop. În prezent, deși comisia parlamentară a redactat
un document, iar cea prezidențială a avansat propunerile sale și ambele vizează,
în principal, aspecte legate de regionalizare – pentru o mai bună integrare în
Uniunea Europeană – și organizarea referendumului, nu se întrevede posibilitatea
finalizării procesului de revizuire a Constituției Croației până la alegerile generale
prevăzute a avea loc la finele anului 2015.
2. Raporturile dintre principalele autorități statale
Croația este un stat democratic, unitar și social, astfel cum este precizat în
art. 1 din Constituție. Suveranitatea sa este declarată inalienabilă, indivizibilă și
netransmisibilă (art. 2).
Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul monocameral, ai cărui
membri sunt aleși prin vot universal, egal și secret pentru un mandat reprezentativ
de patru ani. Membrii Parlamentului se bucură de imunitate, nu pot fi urmăriți
în justiție, reținuți sau pedepsiți pentru vreo opinie ori vreun vot exprimate în
Parlament, cu excepția cazului în care sunt prinși în flagrant delict și săvârșesc o
infracțiune care este sancționată cu o pedeapsă mai mare de cinci ani.
Parlamentul poate fi convocat la cererea Guvernului, a Președintelui Republicii
sau a majorității membrilor săi. Atribuțiile sale sunt expres prevăzute de art. 81
din Constituție și includ legiferarea și controlul asupra Guvernului și asupra altor
deținători ai autorității publice. Inițiativa legislativă aparține Guvernului, fiecărui
parlamentar, partidelor parlamentare și organelor de lucru ale Parlamentului. Le –
gile sunt promulgate de Președinte în termen de opt zile de la data la care au fost
adoptate de Parlament. Președintele poate declanșa controlul constituționalității
legilor în fața Curții Constituționale înainte de promulgare. Membrii Parlamen –
tului au dreptul să pună întrebări membrilor Guvernului. Pentru inițierea unei
interpelări cu privire la funcționarea Guvernului sau a membrilor indivi duali ai
acestuia este nevoie de cel puțin o zecime din parlamentari.
Parlamentul poate convoca referendum cu privire la o propunere de modificare
a Constituției, un proiect de lege sau orice alt aspect care intră în sfera sa de
competență. Referendumul poate fi convocat și de către Președintele Republicii la
propunerea Guvernului și pe baza contrasemnăturii Prim-ministrului.
Parlamentul poate fi dizolvat de către Președinte, la propunerea Guvernului
și pe baza contrasemnăturii Prim-ministrului, după consultarea reprezentanților

HR391
Constituția Republicii Croația. Prezentare generală
partidelor parlamentare în cazul în care, după învestirea Guvernului, Parlamentul
adoptă o moțiune de cenzură împotriva Guvernului ori în cazul în care nu aprobă
bugetul de stat într-un termen de 120 de zile de la data propunerii acestuia
(art. 104). Parlamentul nu poate fi dizolvat de către Președinte dacă acesta a fost
pus sub acuzare pentru încălcarea Constituției.
Președintele este ales direct de către cetățeni, cu majoritatea voturilor ale –
gătorilor care participă la sufragiu, pentru un mandat de 5 ani care poate fi
înnoit o singură dată. Dacă niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută
a voturilor în primul tur de scrutin, se organizează noi alegeri în termen de
14 zile doar cu primii doi candidați. Imunitatea Președintelui este asemănătoare
celei acordate membrilor Parlamentului. Interimatul funcției de șef al statului
este asigurat de Președintele Parlamentului. Atribuțiile șefului de stat croat vi –
zează în principal apărarea și relațiile internaționale ale statului, dar includ și
aspecte referitoare la formarea Guvernului, convocarea de referendumuri, in –
teracțiunea cu alte autorități statale. Astfel, șeful statului poate dispune orga –
nizarea de alegeri anticipate pentru Parlament și convocarea primei sesiuni a
acestuia și încredințează mandatul cu privire la formarea Guvernului persoanei
care, după distribuirea locurilor în Parlament și după consultările cu partidele
politice reprezentate în Parlament, se bucură de încrederea majorității membri –
lor acestuia.
Punerea sub acuzare a Președintelui poate fi inițiată de Parlament, cu o majo –
ritate de două treimi. Decizia cu privire la punerea sub acuzare revine Curții Con –
stituționale, cu o majoritate de două treimi din numărul judecătorilor și ea trebuie
adoptată în termen de 30 de zile de la sesizare. În cazul în care se decide punerea
sub acuzare a șefului statului, mandatul acestuia încetează de drept.
Puterea executivă este exercitată de Guvern, care este compus din Prim-minis –
tru (desemnat de șeful statului după consultarea partidelor reprezentate în Par –
lament și obținerea contrasemnăturii din partea Preș edintelui Parlamentului) și
miniștri; el se formează în urma unui vot de învestitură acordat de majoritatea
absolută a membrilor Parlamentului. În cazul în care Prim-ministrul desemnat
nu reu șește să formeze un Guvern în termen de 30 de zile de la acordarea manda –
tului, Președintele poate prelungi termenul cu încă 30 de zile; la expirarea acestui
din urmă termen Președintele va numi un guvern interimar de tehnocrați și va
declanșa alegeri anticipate.
Atribuțiile Guvernului includ inițiativa legislativă, punerea în aplicare a legilor
și a altor decizii ale Parlamentului, adoptarea de decrete prin care se exercită
delegarea legislativă. Guvernul răspunde în fața Parlamentului în solidar pentru
deciziile luate de Guvern (art. 115), iar Prim-ministrul și membrii Guvernului
răspund și personal cu privire la competențele proprii.
Parlamentul croat poate autoriza Guvernul, pentru o perioadă de maximum
un an, să reglementeze prin decrete anumite aspecte care sunt de competența sa,
cu excepția celor referitoare la drepturile și libertățile fundamentale ale omului,

392
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
a drepturilor minorităților naționale și a sistemului electoral, a modului de or ga-
nizare, atribuțiilor și funcționării organelor guvernamentale și locale.
Raporturile dintre Guvern și Președinte vizează în principal cooperarea în
vederea formulării și punerii în aplicare a politicii externe și a politicii de apăra –
re a statului. La propunerea Guvernului și pe baza contrasemnăturii din partea
Prim-ministrului, Președintele Republicii decide cu privire la înființarea misiu –
nilor diplomatice și a birourilor consulare ale Republicii Croația în străinătate și
numește și recheamă reprezentanții diplomatici. Președintele poate propune Gu –
vernului să organizeze o ședință pentru a analiza diverse aspecte și poate asista la
ședința Guvernului luând parte la deliberări. De asemenea, Președintele coope –
rează cu Guvernul în vederea coordonării operațiunilor serviciilor de securitate.
În baza unui aviz prealabil al comisiei competente din Parlament, numirea șefilor
serviciilor de securitate este contrasemnată de către Președintele Republicii și de
către Prim-ministru.
Avocatul Poporului este ales de Parlament și își desfășoară activitatea ca man –
datar al Parlamentului. El este autonom și independent în activitatea sa. Orice
persoană poate depune o plângere la Avocatul Poporului dacă consideră că drep –
turile sale constituționale au fost încălcate.
3. Puterea judecătorească
Puterea judecătorească este autonomă și independentă. Ea se exercită prin
intermediul instanțelor judecătorești, organizate ierarhic și aflate sub coordonarea
Curții Supreme, organ însărcinat să vegheze la aplicarea uniformă a legilor și la
respectarea egalității. Președintele Curții Supreme este numit și eliberat din
funcție de Parlament la propunerea Președintelui Republicii și pe baza avizului
prealabil al plenului Curții Supreme și al comisiei competente a Parlamentului.
Mandatul său este de patru ani.
Consiliul Național Judiciar este un organ autonom și independent care asigură
autonomia și independența puterii judecătorești (art. 124). Printre atribuțiile sale
se numără promovarea, transferul și eliberarea din funcție a judecătorilor, precum
și aspectele referitoare la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Consiliul Na –
țional Judiciar este compus din 11 membri aleși de Parlament, pentru un mandat
de patru ani ce nu poate fi înnoit decât o singură dată, dintre care șapte sunt ju –
decători, doi sunt membri ai Parlamentului (dintre care unul din opoziție) și doi
sunt profesori universitari.
Parchetul este un organism judiciar autonom și independent, autorizat și în –
sărcinat cu urmărirea în justiție a persoanelor care săvârșesc infracțiuni. Procu –
rorul-șef este numit în funcție de Parlament pentru un mandat de patru ani, la
propunerea Guvernului și pe baza avizului prealabil al comisiei competente a Par –
lamentului. Constituția înființează și un Consiliu Național al Procurorilor Publici,
cu compunere și atribuții asemănătoare celor ale Consiliului Național Judiciar,
dar distinct de acesta, și precizează că doar Consiliul Național al Procurorilor va
avea atribuții în privința statutului juridic al procurorilor.

HR393
Constituția Republicii Croația. Prezentare generală
4. Administrația publică locală și organizarea administrativ-teritorială
Croația este stat unitar, ce include unități administrativ-teritoriale de bază
(municipalități și orașe) și de coordonare (cantoane).
Dreptul la autonomie locală și regională este garantat tuturor cetățenilor croați
și este exercitat prin intermediul organelor reprezentative locale, respectiv regio-
nale (cantonale). Aceste organe sunt formate din membri aleși prin vot direct,
egal, secret, universal și liber exprimat. În î ndeplinirea atribuțiilor aflate în sfe –
ra lor de competență, autoritățile locale și regionale sunt autonome, fiind supuse
numai controlului de constituționalitate și legalitate efectuat de organele centrale
competente.
Unitățile administrativ-teritoriale locale și regionale au dreptul la venituri
proprii și dispun de acestea în vederea desfășurării activităților care intră în sfera
lor de competență.
5. Drepturile fundamentale
Capitolul III al Constituției Croației este în întregime dedicat consacrării și pro –
tejării drepturilor fundamentale. Imediat după garantarea egalității tuturor cetățe –
nilor în fața legii sunt consacrate drepturile speciale acordate persoanelor aparți –
nând minorităților naționale, care includ libertatea de exprimare și folosirea limbii
și a alfabetului propriu, precum și dreptul special al membrilor minorităților națio-
nale de a-și alege reprezentanții în Parlament, ce poate fi prevăzut prin lege. Este
prevăzută posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți în caz de
stare de război sau amenințare imediată la adresa independenței și unității statului
sau în cazul unor dezastre naturale grave doar prin lege adoptată de Parlament
cu majoritate de două treimi. În genere, drepturile și libertățile fundamentale pot
fi restrânse doar prin lege în vederea protejării drepturilor și libertăților altora, a
ordinii publice, a moralității publice și a sănătății și numai proporțional cu cauza și
pe durată determinată. Accesul la justiție și la căile de atac este garantat.
Constituția Croației consacră drepturi și libertăți civile și personale, de primă
generație, cum sunt: dreptul la viață și interzicerea pedepsei capitale; inviolabilitatea
și libertatea persoanei; inviolabilitatea domiciliului; protecția vieții personale și de
familie, a demnității, reputației și onoarei; siguranța și confidențialitatea datelor
personale; libertatea și confidențialitatea corespondenței; libertatea conștiinței și
a practicării unei religii; libertatea de exprimare, precum și dreptul de a protesta;
libertatea de asociere și libertatea întrunirilor; dreptul de a lua parte la gestionarea
treburilor publice, dreptul de petiționare și dreptul de acces la serviciile publice;
dreptul de azil.
Constituția grupează distinct drepturi economice, sociale și culturale precum
dreptul de proprietate și limitele ce pot fi aduse acestuia; dreptul la moștenire;
libertatea de a munci și interdicția muncii forțate; dreptul la remunerație; dreptul
la protecție și asistență socială; dreptul la grevă; dreptul la educație și autonomia
universitară; dreptul la un mediu înconjurător sănătos și la o viață sănătoasă.

394
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
6. Raportul dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene
Conform Constituției Croației, tratatele internaționale pot fi încheiate, în
funcție de natura și conținutul lor, de Parlament, Președintele Republicii sau Gu –
vern (art. 139). Parlamentul ratifică tratatele internaționale care implică modifi –
cări legislative, tratatele de natură militară și politică, precum și pe cele care pre –
supun angajamente financiare pentru Republica croată. Tratatele internaționale
prin care se acordă unei organizații sau alianțe internaționale competențe derivate
din Constituție trebuie ratificate de Parlament cu o majoritate de două treimi din
numărul deputaților. Tratatele care nu sunt supuse ratificării de Parlament sunt
încheiate de Președinte la propunerea Guvernului sau de Guvern.
Toate tratatele încheiate cu respectarea condițiilor prevăzute de Constituție fac
parte din dreptul intern și sunt mai presus de lege din punctul de vedere al efecte –
lor juridice. Dispozițiile acestora pot fi modificate ori abrogate doar în condițiile și
în modul specificat în cuprinsul lor ori respectând normele generale ale dreptului
internațional.
Conform art. 142 din Constituție, asocierea sau secesiunea Republicii Croația
în și față de diverse alianțe cu alte state poate fi inițiată de cel puțin o treime din
numărul parlamentarilor, de Preș edinte sau de Guvern și se poate adopta doar
prin referendum, pe baza majorității voturilor tuturor alegătorilor. Orice astfel de
inițiativă care ar duce la reînnoirea comunității statelor slave din sud sau la orice
altă formă de stat balcanic de orice fel este interzisă.
În baza art. 145 din Constituția Croației, dreptul Uniunii Europene se bucură
de aplicare directă și de efecte directe în dreptul intern croat.
Guvernul și Președintele reprezintă statul croat la Consiliu și în Consiliul
Europei potrivit competențelor ce le revin în baza Constituției.
Cetățenii croați sunt cetățeni europeni și beneficiază de drepturile garantate
acestora la nivel european și în special de libertatea de circulație și dreptul de
ședere pe teritoriul altor state membre, de dreptul de a alege și de a fi ales în alegerile
pentru Parlamentul European și în cele locale dintr-un stat membru, de dreptul la
protecție diplomatică și consulară, de dreptul de a depune petiții la Parlamentul
European, de a formula plângeri adresate Ombudsmanului European etc.
7. Controlul de constituționalitate
Curtea Constituțională a Croației este formată din 13 judecători, aleși cu o
majoritate de două treimi de Parlament din rândul juri știlor remarcabili, în spe –
cial judecători, procurori, avocați și profesori universitari de drept. Mandatul
judecătorilor constituționali este de opt ani, el putând fi prelungit cu cel mult
șase luni în cazuri excepționale. Funcția de judecător al Curții Constituționale
este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau profesională și se bucu –
ră de imunitate asemănătoare cu cea a membrilor Parlamentului. Președintele
Curții Constituționale este ales de membrii Curții, dintre ei, pentru un mandat
de patru ani.

HR395
Constituția Republicii Croația. Prezentare generală
HRAtribuțiile Curții Constituționale includ verificarea conformității legilor și a
altor reglementări cu Constituția, soluționarea plângerilor constituționale împo –
triva hotărârilor individuale ale organelor guvernamentale, ale organelor locale
și regionale și ale persoanelor juridice cu autoritate publică atunci când aceste
hotărâri încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului ori dreptul la
autonomie locală și regională. Curtea mai poate decide asupra conflictelor de
competență apărute între autoritățile statului și cu privire la punerea sub acuzare
a Președintelui Republicii.
Deciziile prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea
sau ilegalitatea unui act normativ au ca efect abrogarea legii sau anularea regle –
mentărilor; în cazul în care Curtea Constituțională stabileș te că un organ nu a
adoptat o normă necesară pentru aplicarea Constituției, a unei legi sau a altei
reglementări, deși era obligat să adopte o astfel de normă, ea notifică Guvernul în
acest sens și informează Parlamentul pentru a ști ce reglementări este obligat să
adopte Guvernul.

Constituția Republicii CroațiaHRConstituția Republicii Croația1
CAPITOLUL I
Fundamente istorice
Identitatea milenară a națiunii croate și continuitatea statalității sale, confir –
mate de întreaga sa evoluție istorică în cadrul diferitelor forme de stat și de păs –
trarea și dezvoltarea conceptului de stat național, fondat pe baza dreptului istoric
al națiunii croate la suveranitate deplină, s-a manifestatat prin:
– formarea principatelor croate în secolul al ș aptelea;
– Statul medieval independent al Croației, înființat în secolul al nouălea;
– Regatul Croaților, înființat în secolul al X-lea;
– păstrarea identității statului croat în cadrul uniunii croato-ungare;
– Hotărârea independentă și suverană a Parlamentului croat (Sabor)
din 1527 cu privire la alegerea unui rege din dinastia Habsburgică;
– Hotărârea independentă și suverană a Parlamentului croat cu privire
la Pragmatica Sancțiune din 1712;
– Concluziile Parlamentului croat din 1848 cu privire la refacerea Re –
gatului Trinitarian al Croației sub autoritatea Banului, în baza drep –
tului istoric, național și natural al națiunii croate;
– Compromisul croato-ungar din 1868 cu privire la relațiile dintre Regatul
Dalmației, Croației și Sloveniei și Regatul Ungariei, bazat pe tradițiile
juridice ale ambelor state și pe Pragmatica Sancțiune din 1712;
– Hotărârea Parlamentului croat, din 29 octombrie 1918, de rupere a
relațiilor de stat dintre Croația și Austro-Ungaria și afilierea simultană
a Croației independente, pe baza invocării dreptului natural și istoric
al acesteia ca națiune, cu Statul Slovenilor, Croaților și Sârbilor,
proclamat pe fostul teritoriu al Monarhiei Habsburgice;
– faptul că Parlamentul croat nu a sancționat niciodată hotărârea
Consiliului Național al Statului Slovenilor, Croaților și Sârbilor de a
se uni cu Serbia și Muntenegru în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților
și Slovenilor (1 decembrie 1918), proclamat ulterior (3 octombrie
1929) ca Regatul Iugoslavia;
1 Adoptată în anul 1990 și republicată în Jurnalul Oficial al Republicii Croația nr. 76/2010 cu modificările
survenite în urma revizuirii din 1997, 1998, 2000, 2001 și 2010

398
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
– stabilirea Guvernului local (Banovina) al Croației în 1939, prin care
iden titatea statului croat a fost restabilită în cadrul Regatului Iugoslavia;
– punerea bazelor suveranității statului în timpul celui de-al Doilea Răz –
boi Mondial, prin hotărârile Consiliului Antifascist de Eliberare Nați –
onală a Croației (1943), care este diferită de proclamarea statului inde –
pendent Croația (1941) și, ulterior, prin Constituția Republicii Popu –
lare Croația (1947) și prin toate consti tu țiile ulterioare ale Republicii
Socialiste Croația (1963–1990), în pragul marilor schimbări istorice,
marcate de prăbu șirea regimului comunist și de schimbările interve –
nite în ceea ce priveș te ordinea internațională la nivelul continentului
european, națiunea croată, prin voința sa liber exprimată la primele
alegeri democratice (1990), reafirmându-și statalitatea sa milenară.
– Noua Constituție a Republicii Croația (1990) și victoria în Războiul
Patriotic (1991–1995), națiunea croată demonstrându-și voința
și hotărârea de a constitui și apăra Republica Croația ca stat liber,
independent, suveran și democratic.
Având în vedere datele istorice prezentate și principiile universal acceptate ale
lumii moderne, precum și dreptul inalienabil, indivizibil, netransferabil și inepui –
zabil al națiunii croate la auto-determinare și suveranitate statală, inclusiv dreptul
său păstrat integral la sece siune și asociere, ca premise de bază ale păcii și stabilită –
ții ordinii internaționale, Republica Croația a fost constituită ca stat național al na –
țiunii croate și ca stat al membrilor minorităților naționale autohtone: sârbi, cehi,
slovaci, italieni, unguri, evrei, nemți, austrieci, ucraineni ruteni și cetățeni croați
de alte naționalități, cărora li se garantează egalitatea cu cetățenii de naționalitate
croată și punerea în aplicare a drepturilor lor naționale în conformitate cu normele
democratice al Organizației Națiunilor Unite și ale țărilor din lumea liberă.
Prin respectarea voinței națiunii croate și a tuturor cetățenilor acesteia, expri –
mată ferm la alegerile libere, Republica Croată este înființată prin prezentul act și
se va dezvolta ca stat suveran și democratic în care egalitatea, libertățile și drep –
turile omului sunt asigurate și garantate și este promovat progresul economic și
cultural și bunăstarea economică.
CAPITOLUL II
Dispoziții fundamentale
Art. 1
Republica Croația este un stat social unitar, indivizibil și democratic.
În Republica Croația, puterea provine de la popor și aparține poporului ca o
comunitate de cetățeni liberi și egali.

399
Constituția Republicii Croația
HRPoporul își exercită această putere prin alegerea de reprezentanți și prin
luarea de decizii în mod direct.
Art. 2
Suveranitatea Republicii Croația este inalienabilă, indivizibilă și netransferabilă.
Suveranitatea Republicii Croația cuprinde teritoriul său terestru, râurile,
la cu rile, canalele, apele maritime interne, apele maritime teritoriale și spațiul
aerian de deasupra acestora.
În conformitate cu dreptul internațional, Republica Croația î și exercită
drepturile sale suverane și jurisdicția asupra zonelor maritime, asupra fundului
mării și asupra subsolului Mării Adriatice, situată în afara teritoriului său statal,
până la granițele cu teritoriile învecinate.
Parlamentul croat ( Sabor ) și poporul, în mod direct, hotărăsc în mod inde-
pen dent și în conformitate cu Constituția și cu legile:
– cu privire la reglementarea raporturilor economice, juridice și politi –
ce din Republica Croația;
– cu privire la păstrarea patrimoniului cultural și natural și la utilizarea
acestuia;
– cu privire la asocierea prin încheierea de alianțe cu alte state.
Republica Croația poate încheia alianțe cu alte state, păstrându-și dreptul său
suveran de a decide cu privire la competențele care pot fi delegate și la dreptul de
a se retrage în mod liber din astfel de asocieri.
Art. 3
Libertatea, drepturile egale, egalitatea cetățenilor de diverse naționalități,
egalitatea sexelor, promovarea păcii, justiția socială, respectul pentru drepturile
omului, inviolabilitatea dreptului de proprietate, conservarea naturii și mediu –
lui, statul de drept și un regim democratic pluripartit reprezintă cele mai înalte
valori ale ordinii constituționale din Republica Croația.
Art. 4
În Republica Croația, guvernământul este organizat pe principiul separării
puterilor în stat în puterea legislativă, executivă și judecătorească, în limitele
dreptului la autoguvernare locală și regională garantat prin prezenta Constituție.
Principiul separării puterilor în stat include modalitățile de cooperare reci-
procă și mecanismele de control reciproc prevăzute prin Constituție și prin lege.
Art. 5
În Republica Croația, legile trebuie să fie conforme cu Constituția, iar celelalte
norme și reglementări trebuie să fie conforme cu Constituția și cu legile.

400
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Orice persoană trebuie să respecte Constituția și legea, precum și ordinea
juridică a Republicii Croația.
Art. 6
Constituirea partidelor politice este liberă.
Organizarea internă a partidelor politice se face în conformitate cu principiile
democratice constituționale fundamentale.
Partidele trebuie să facă publice sursele de finanțare și ale proprietăților pe
care le dețin.
Partidele politice care, prin programele sau activitățile lor violente, au ca scop
distrugerea ordinii democratice libere sau pun în pericol existența Republicii
Croația sunt neconstituționale. Curtea Constituțională a Republicii Croația va
decide cu privire la astfel de situații de neconstituționalitate.
Statutul și finanțarea partidelor politice sunt reglementate prin lege.
Art. 7
Forțele armate ale Republicii Croația protejează suveranitatea și independența
acesteia și apără integritatea teritorială a țării.
Republica Croația poate primi asistența statelor aliate, ca urmare a tratatelor
internaționale ratificate, în privința protejării suveranității și independenței și
apărării integrității sale teritoriale.
Forțele armate ale statelor aliate pot trece frontierele Republicii Croația și
pătrunde pe teritoriul Republicii Croația sau opera în interiorul frontierelor
naționale conform tratatelor internaționale ratificate ca urmare a unei hotărâri
a Guvernului Republicii Croația, cu acordul prealabil al Președintelui Republicii
Croația.
Republica Croația poate acorda asistență statelor aliate în caz de agresiune
armată asupra unuia sau mai multora dintre ele conform prevederilor tratatelor
internaționale, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului croat, la propunerea
Guvernului Republicii Croația, cu acordul prealabil al Președintelui Republicii
Croația.
Forțele armate ale Republicii Croația pot trece frontierele acesteia sau pot
acționa la frontieră ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului croat, la propunerea
Guvernului Republicii Croația, cu acordul prealabil al Președintelui Republicii
Croația.
Hotărârile menționate la alineatele 3, 4 și 5 ale prezentului articol vor fi
adoptate de Parlamentul croat cu majoritatea a două treimi din membrii săi.
Forțele armate ale Republicii Croația pot trece frontierele acesteia în vederea
desfă șurării de exerciții și antrenamente în cadrul organizațiilor internaționale
de apărare din care Republica Croația, face parte sau la care se află în curs de
aderare, precum și în vederea oferirii de ajutoare umanitare ca urmare a unei

HR401
Constituția Republicii Croația
hotărâri a Guvernului Republicii Croația, cu acordul prealabil al Președintelui
Republicii Croația.
Forțele armate ale statelor aliate pot trece frontierele Republicii Croația în
vederea desfă șurării de exerciții și antrenamente în cadrul organizațiilor interna –
ționale de apărare din care Republica Croația face parte sau la care se află în curs
de aderare, precum și în vederea oferirii de ajutoare umanitare ca urmare a unei
hotărâri a Guvernului Republicii Croația cu acordul prealabil al Președintelui
Republicii Croația.
În situațiile prevăzute la articolele 17 și 101 din Constituție, forțele armate
pot fi folosite în vederea sprijinirii forțelor polițieneș ti și a altor organisme
guvernamentale, dacă natura pericolului o impune.
Forțele armate ale Republicii Croația pot, de asemenea, fi desfășurate pentru
a sprijini lupta împotriva incendiilor și operațiuni de salvare și supraveghere și
protecție a drepturilor Republicii Croația pe mare.
Organizarea apărării, ierarhiei, administrării și controlului democratic al
forțelor armate ale Republicii Croate este reglementată prin prezenta Constituție
și prin lege.
Art. 8
Granițele Republicii Croația pot fi modificate numai pe baza unei hotărâri a
Parlamentului croat.
Art. 9
Cetățenia croată, dobândirea și pierderea acesteia sunt reglementate prin lege.
Niciun cetățean croat nu poate fi exilat din Republica Croația sau deposedat
de cetățenie ori extrădat în alt stat, cu excepția cazurilor de punere în executare a
unei decizii de extrădare sau de predare la frontieră realizate în conformitate cu
tratate internaționale sau cu acquis-ul Uniunii Europene.
Art. 10
Republica Croația protejează drepturile și interesele cetățenilor săi care
locuiesc sau care î și au reș edința în străinătate și promovează relațiile acestora
cu țara natală.
Republica Croația garantează asigurarea unei protecții și griji deosebite
pentru cetățenii croați din alte state.
Art. 11
Stema Republicii Croația este stema tradițională croată formată din 25 de
pătră țele roșii și albe, aranjate alternativ (argint).
Drapelul Republicii Croația are trei culori: roș u, alb și albastru, cu stema
istorică a Croației în centru.
Imnul Republicii Croația este „Frumoasa noastră țară” ( Lijepa naša domovino ).

402
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Descrierea stemei istorice și a drapelului croat, textul imnului și folosirea
acestora și a altor simboluri ale statului sunt reglementate prin lege.
Art. 12
În Republica Croația se vorbeș te oficial limba croată, care este scrisă cu
caractere latine.
La nivelul anumitor unităților teritoriale locale pot fi folosite oficial și alte
limbi, precum și caracterele chirilice sau alte tipuri de caractere, alături de limba
croată și de caracterele latine, în condițiile prevăzute prin lege.
Art. 13
Capitala Republicii Croația este Zagreb.
Statutul, competența și modul de organizare al capitalei Zagreb sunt regle-
men tate prin lege.
CAPITOLUL III
Protecția drepturilor ș i libertăților fundamentale ale omului
Secțiunea 1: Dispoziții generale
Art. 14
Orice persoană din Republica Croația se bucură de drepturi și libertăți,
indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, convingeri politice sau de altă
natură, naționalitate sau origine socială, proprietate, na ștere, educație, statut
social sau alte caracteristici.
Toți cetățenii sunt egali în fața legii.
Art. 15
Membrii tuturor minorităților naționale se bucură de drepturi egale în
Republica Croația.
Egalitatea și protecția drepturilor minorităților naționale sunt reglementate
prin lege constituțională, care trebuie adoptată prin procedura prevăzută pentru
legea organică.
Pe lângă dreptul general de vot, dreptul special al membrilor minorităților
naționale de a-și alege reprezentanții în Parlamentul croat poate fi prevăzut
prin lege.
Membrilor tuturor minorităților naționale li se garantează libertatea de
exprimare a naționalității respective, libertatea de folosire a limbii și alfabetului
propriu, precum și autonomia culturală.

HR403
Constituția Republicii Croația
Art. 16
Drepturile și libertățile pot fi restrânse numai prin lege, în vederea protejării
drepturilor și libertăților altora, a ordinii publice, a moralității publice și a sănătății.
Fiecare restrângere a drepturilor sau a libertăților trebuie să fie proporțională
cu natura necesității de restrângere, specifică fiecărui caz în parte.
Art. 17
În cazul în care se declară stare de război sau există o amenințare imediată la
adresa independenței și unității statului sau în cazul unor dezastre naturale grave
libertățile și drepturile individuale garantate de Constituție pot fi restrânse. O
astfel de restrângere este impusă de către Parlamentul croat cu o majoritate de
două treimi din numărul membrilor săi ori, în cazul în care Parlamentul croat
nu se poate întruni, la propunerea Guvernului și pe baza contrasemnăturii
Prim-ministrului, de către Preș edintele Republicii.
Amploarea acestor restrângeri trebuie să fie adecvată naturii pericolului și
nu poate duce la inegalitatea persoanelor pe criterii de rasă, culoare, sex, limbă,
religie, naționalitate sau origine socială.
Nici în cazul unei amenințări imediate la adresa existenței statului nu se pot
impune restricții cu privire la aplicarea prevederilor Constituției care vizează
dreptul la viață, interzicerea torturii, tratamentele sau pedepsele crude ori
degradante, cu privire la definiția legală a infracțiunilor și a pedepselor penale,
la libertatea de gândire, de con știință și de religie.
Art. 18
Dreptul de a ataca hotărârile pronunțate în primă instanță de instanțele jude-
cătorești sau de alte autorități este garantat.
Dreptul de a ataca hotărârile poate fi anulat în mod excepțional în cazurile
prevăzute prin lege dacă sunt asigurate alte forme de protecție juridică.
Art. 19
Deciziile individuale ale agențiilor administrative și ale altor organisme
înves tite cu autoritate publică sunt întemeiate pe lege.
Controlul jurisdicțional al deciziilor adoptate de agențiile administrative și
de alte organisme învestite cu autoritate publică este garantat.
Art. 20
Orice persoană care încalcă prevederile Constituției privind drepturile omului
și libertățile fundamentale este personal responsabilă și nu poate fi exonerată de
răspundere prin invocarea unui ordin superior.

404
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Secțiunea a 2-a: Drepturi și libertăți politice și personale
Art. 21
Orice persoană are dreptul la viață.
În Republica Croația nu se aplică pedeapsa capitală.
Art. 22
Libertatea și personalitatea fiecăruia sunt inviolabile.
Nicio persoană nu poate fi privată de libertate și libertatea acesteia nu poate fi
restrânsă decât în baza unei hotărâri judecătoreș ti, conform legii.
Art. 23
Nicio persoană nu poate supusă niciunei forme de maltratare, fără consimță-
mântul acesteia, sau experimentelor medicale sau ș tiințifice.
Munca forțată sau obligatorie este interzisă.
Art. 24
Nicio persoană nu poate fi arestată sau reținută fără un mandat judecătoresc.
Un astfel de mandat trebuie citit și înmânat persoanei care este arestată, la
momentul arestării.
Poliția poate aresta o persoană fără a avea un mandat atunci când se suspec-
tează în mod rezonabil că persoana în cauză a săvâr șit o infracțiune gravă, a șa
cum este aceasta definită prin lege. Persoana arestată trebuie prompt informată,
în termeni pe care să îi poată înțelege, cu privire la motivul arestării și la drepturile
pe care le are prin lege.
Persoana arestată sau reținută are dreptul să introducă o acțiune în fața unei
instanțe, care va decide, fără întârziere, cu privire la caracterul legal al unei astfel
de arestări.
Art. 25
Toate persoanele arestate și condamnate trebuie tratate în mod uman, cu
respectarea demnității acestora.
Orice persoană care este reținută și acuzată de săvâr șirea unei infracțiuni are
dreptul să se prezinte în instanță, în cel mai scurt timp posibil precizat prin lege,
și să fie achitată sau condamnată în termenul legal.
Un deținut poate fi eliberat pe cauțiune pentru a se putea apăra.
Orice persoană care a fost privată de libertate sau condamnată în mod ilegal
este îndreptățită, conform legii, la daune și la scuze publice.
Art. 26
Toți cetățenii Republicii Croația și străinii sunt egali în fața instanțelor, în fața
organismelor guvernamentale și a altor organisme învestite cu autoritate publică.

HR405
Constituția Republicii Croația
Art. 27
Baroul, în calitate de serviciu autonom și independent, trebuie să acorde ori –
cărei persoane asistență juridică gratuită, conform legii.
Art. 28
Orice persoană este presupusă a fi nevinovată și nu poate fi considerată ca
fiind vinovată de săvâr șirea unei infracțiuni până când vinovăția acesteia este
dovedită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Art. 29
Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, în fața unei instanțe stabilite
în mod legal, independente și imparțiale, care va decide, într-un termen rezonabil,
cu privire la drepturile și obligațiile persoanei sau cu privire la suspiciunea ori
acuzarea pentru săvâr șirea unei infracțiuni.
În cazul unei suspiciuni sau acuzații pentru săvâr șirea unei infracțiuni, per –
soana suspectată, acuzată sau condamnată în justiție are dreptul:
– să fie informată cu promptitudine și în detaliu, într-o limbă pe care o
înțelege, cu privire la natura și la motivele care stau la baza acuzațiilor
care îi sunt aduse și la probele care o incriminează;
– să aibă suficient timp și mijloace pentru pregătirea apărării;
– la un avocat al apărării și la libera comunicare cu acesta, precum și să
fie informată cu privire la acest drept;
– să se apere singură sau să i se asigure asistența de către avocatul pe
care îl alege și, dacă nu dispune de resursele necesare pentru a angaja
un avocat, să beneficieze de un avocat din oficiu în condițiile prevă –
zute de lege;
– să fie judecată în prezența sa dacă se află la dispoziția instanței;
– să interogheze sau să ceară interogarea martorilor acuzării și să soli –
cite participarea și audierea martorilor apărării în acelea și condiții ca
și martorii acuzării;
– să fie asistată în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege limba
folosită de instanță.
Persoana suspectată, acuzată sau urmărită în justiție nu poate fi obligată să î și
recunoască vinovăția.
Probele obținute ilegal nu pot fi admise în cadrul procedurilor judiciare.
Procedura penală poate fi inițiată în fața instanței judecătorești numai la soli –
citarea unui procuror autorizat.
Art. 30
Conform prevederilor legale, sentința pentru o infracțiune gravă sau extrem
de dezonorantă poate avea drept consecință pierderea drepturilor dobândite sau
interzicerea dobândirii, pentru o perioadă specifică de timp, a anumitor drepturi

406
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
legate de desfă șurarea unor activități specifice, dacă acest lucru este necesar în
vederea protejării ordinii juridice.
Art. 31
Nicio persoană nu poate fi pedepsită pentru un act care, înainte de săvâr șirea
acestuia, nu a fost definit ca fiind o infracțiune sancționabilă prin lege sau prin
dreptul internațional și nu poate fi condamnată la o pedeapsă care nu a fost
prevăzută prin lege. În cazul în care, după săvâr șirea unui act, legea prevede o
pedeapsă mai puțin severă, pedeapsa respectivă va fi aplicată.
Nicio persoană nu poate fi judecată din nou sau pedepsită în cadrul unei
proceduri penale pentru un act pentru care a fost deja achitată sau condamnată
printr-o hotărâre judecătorească definitivă, conform legii.
Cazurile și motivele care pot sta la baza reinițierii procedurilor judiciare con –
form alineatului 2 al prezentului articol pot fi prevăzute numai prin lege, con –
form Constituției și tratatelor internaționale.
Prescripția nu se aplică infracțiunilor de speculă de război sau infracțiuni –
lor săvârșite în timpul transformărilor economice și privatizărilor și celor să –
vârșite în timpul războiului pentru patrie și al reintegrării pașnice, în timpul
războiului și pe durata unei stări clare și iminente de pericol asupra indepen –
denței și integrității teritoriale a statului, conform celor prevăzute de lege,
sau celor care nu pot beneficia de prescripție în baza tratatelor internațio –
nale. Orice câștiguri obținute prin astfel de fapte ori în legătură cu ele vor fi
confiscate.
Art. 32
Orice persoană aflată legal pe teritoriul Republicii Croația se bucură de liber –
tatea de circulație și de libertatea de a-și alege reș edința.
Orice cetățean al Republicii Croația are dreptul de a părăsi teritoriul statului
în orice moment și de a se stabili în străinătate, permanent sau temporar, precum
și de a se întoarce în țara natală în orice moment.
Libertatea de circulație pe teritoriul Republicii Croația și dreptul de a intra
în țară sau de a o părăsi pot fi restrânse, în mod excepțional, prin lege, dacă
acest lucru este necesar în vederea protejării ordinii juridice sau a sănătății și a
drepturilor și libertăților altora.
Art. 33
Cetățenii străini și apatrizii pot obține azil în Republica Croația, cu excepția
cazului în care sunt urmăriți în justiție pentru săvâr șirea unor infracțiuni non-
politice sau pentru desfă șurarea de activități care contravin principiilor de bază
ale dreptului internațional.
Niciun străin aflat în mod legal pe teritoriul Republicii Croația nu poate fi
expulzat sau extrădat într-un alt stat, decât în baza unei hotărâri luate în confor –
mitate cu un tratat internațional sau conform legii.

HR407
Constituția Republicii Croația
Art. 34
Domiciliul este inviolabil.
Numai instanța poate dispune percheziția unei locuințe sau a altor incinte, prin
emiterea unui mandat care va include o motivare, conform prevederilor legale.
Locatarul sau reprezentantul acestuia are dreptul să fie prezent pe durata
percheziției locuinței sau a altor incinte, în prezența obligatorie a doi martori.
În anumite condiții prevăzute prin lege, autoritățile polițieneș ti pot pă trun-
de în locuința sau în incinta unei persoane și pot desfă șura o percheziție în
absența martorilor, chiar fără mandat de percheziție sau fără consimțămân –
tul locatarului, dacă acest lucru este indispensabil pentru punerea în aplicare
a unui mandat de arestare sau pentru prinderea unui delincvent ori pentru
prevenirea punerii grave în pericol a vieții și sănătății persoanelor sau a unor
pierderi materiale importante.
O percheziție menită să identifice sau să asigure probele, cu privire la care
există o probabilitate întemeiată de a fi găsite în locuința autorului unei infracți –
uni, poate fi efectuată numai în prezența martorilor.
Art. 35
Tuturor persoanelor li se garantează respectul și protecția legală a vieții perso-
nale și de familie, a demnității, reputației și onoarei.
Art. 36
Libertatea și confidențialitatea corespondenței și a tuturor celorlalte mijloace
de comunicare sunt garantate și inviolabile.
Restricțiile necesare pentru protecția securității statului și desfă șurarea
procedurilor penale pot fi prevăzute numai prin lege.
Art. 37
Tuturor persoanelor le este garantată siguranța și confidențialitatea datelor
personale. Fără consimțământul persoanei respective datele personale pot fi
colectate, procesate și folosite numai în condițiile specificate prin lege.
Protecția datelor și supravegherea lucrărilor sistemelor informatice de pe
teritoriul statului sunt reglementate prin lege.
Folosirea datelor personale în alt scop decât cel în care au fost colectate este
interzisă.
Art. 38
Este garantată libertatea de gândire și de exprimare.
Libertatea de exprimare include, în mod specific, libertatea presei și a altor
mijloace de comunicare, libertatea cuvântului și exprimării publice și libera
înființare a tuturor instituțiilor de comunicare publică.

408
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Cenzura este interzisă. Jurnali știi au dreptul la libertatea presei și la accesul
la informații.
Liberul acces la informațiile deținute de orice autoritate publică este garantat.
Restrângerile dreptului de acces la informațiile publice trebuie să fie proporțio –
nale cu natura cauzei unei astfel de restrângeri în fiecare caz individual și nece –
sare într-o societate liberă și democratică, în conformitate cu legea.
Dreptul la replică este garantat tuturor persoanelor ale căror drepturi consti –
tuționale și legale au fost încălcate prin informarea publicului.
Art. 39
Orice instigare sau provocare la război sau recurgere la violență, la ură pe
motiv de rasă, religie sau naționalitate și orice formă de intoleranță sunt interzise
și pedepsite prin lege.
Art. 40
Libertatea con științei, libertatea religioasă și libertatea de a practica religia și
alte convingeri sunt garantate.
Art. 41
Toate comunitățile religioase sunt egale în fața legii și sunt separate de stat.
Comunitățile religioase sunt libere, conform legii, să desfă șoare servicii reli –
gioase în mod public, să deschidă ș coli, instituții de învățământ și de altă natură,
instituții sociale și caritabile, să le gestioneze și să se bucure de protecția și spri –
jinul statului în desfă șurarea activităților lor.
Art. 42
Tuturor persoanelor li se garantează dreptul la organizarea de întruniri
publice și de proteste pa șnice, în conformitate cu legea.
Art. 43
Tuturor persoanelor li se garantează dreptul la libertatea de asociere în scopul
protejării intereselor lor sau al promovării convingerilor și obiectivelor lor
sociale, economice, politice, naționale, culturale și de altă natură. În acest scop,
toate persoanele pot forma în mod liber sindicate și alte asociații, se pot alătura
acestora sau pot renunța la calitatea de membru, în conformitate cu legea.
Exercitarea acestui drept este restrânsă prin interzicerea oricărei amenințări
violente aduse ordinii democratice constituționale și independenței, unității și
integrității teritoriale ale Republicii Croația.
Art. 44
Fiecare cetățean al Republicii Croația are dreptul, în condiții egale, să ia parte
la gestionarea treburilor publice și să aibă acces la serviciile publice.
Art. 45
Toți cetățenii croați care au împlinit vârsta de optsprezece ani au drept de
vot universal și egal în alegerile pentru Parlamentul croat, pentru Președintele

HR409
Constituția Republicii Croația
Republicii Croația și pentru Parlamentul european și în cadrul procedurilor
decizionale exprimate prin referendum național, în conformitate cu legea.
În cadrul alegerilor pentru Parlamentul croat alegătorii care nu au domiciliul
în Republica Croația pot alege trei reprezentanți în conformitate cu legea.
În cadrul alegerilor pentru Parlamentul croat, pentru Președintele Republicii
Croația și pentru Parlamentul european și în cadrul procedurilor decizionale
exprimate prin referendum național sufragiul va fi exercitat prin alegeri directe
și vot secret, iar alegătorii care nu au domiciliul în Republica Croația vor vota la
secții de vot în cadrul reprezentanțelor diplomatice și consulare ale Republicii
Croația în țările în care se află acești cetățeni.
În cadrul alegerilor pentru Parlamentul croat, pentru Președintele Republi –
cii Croația și pentru Parlamentul european, precum și în cadrul procedurilor
deci zio nale exprimate prin referendum național Republica Croația va asigura
exercitarea votului de către cetățenii săi cu domiciliul în Republica Croația care
se găsesc în afara granițelor în ziua alegerilor astfel încât aceștia să poată vota în
cadrul reprezentanțelor diplomatice și consulare ale Republicii Croația în țările
în care se află sau în orice alt mod prevăzut de lege.
Art. 46
Toate persoanele au dreptul să depună petiții și reclamații, să facă propuneri
către Guvern și alte organisme publice și să primească răspunsuri la acestea.
Art. 47
Serviciul militar și apărarea Republicii Croația sunt responsabilitatea fiecărui
cetățean capabil al Republicii Croația.
Dreptul la obiecție pe motive de con știință este recunoscut tuturor celor care,
din motive religioase sau morale, nu vor să participe la exercitarea serviciului
militar în cadrul forțelor armate. Persoanele respective sunt obligate să îndepli –
nească alte îndatoriri prevăzute prin lege.
Secțiunea a 3-a: Drepturi economice, sociale și culturale
Art. 48
Dreptul de proprietate este garantat.
Dreptul de proprietate presupune obligații. Proprietarii și utilizatorii proprie-
tăților contribuie la nivelul general de bunăstare.
Un străin poate achiziționa proprietăți în condițiile prevăzute prin lege.
Dreptul la moș tenire este garantat.
Art. 49
Libertatea antreprenorială și a pieței constituie baza sistemului economic al
Republicii Croația.

410
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Statul trebuie să asigure tuturor antreprenorilor un statut egal pe piață.
Abuzul poziției de monopol, a șa cum este acesta definit prin lege, este interzis.
Statul stimulează progresul economic și bunăstarea socială și se îngrijeș te de
dezvoltarea economică a tuturor regiunilor.
Drepturile dobândite prin investirea capitalului nu pot fi reduse prin lege sau
prin orice alt act juridic.
Investitorilor străini li se garantează transferul liber și repatrierea profitului
și a capitalului investit.
Art. 50
Proprietățile pot fi limitate sau expropriate prin lege, în interesul Republicii
Croația, prin plata unei compensații egale cu valoarea de piață a acestora.
Exercitarea libertății antreprenoriale și a drepturilor de proprietate pot fi
restrânse, în mod excepțional, prin lege, în scopul protejării intereselor și secu ri-
tății Republicii Croația, a naturii, a mediului și a sănătății publice.
Art. 51
Toate persoanele participă la acoperirea cheltuielilor publice, în funcție de
capacitățile lor economice.
Sistemul de impozitare se bazează pe principiul egalității și echității.
Art. 52
Marea, țărmul mării și insulele, apa, spațiul aerian, resursele minerale și alte
resurse naturale, precum și pământul, pădurile, fauna și flora, alte părți ale naturii,
proprietățile imobiliare și bunurile cu o valoare culturală, istorică, economică
sau ecologică, prevăzute prin lege ca fiind de interes pentru Republica Croația se
bucură de protecția specială a statului.
Modul în care bunurile de interes pentru Republica Croația pot fi folosite
și exploatate de deținătorii drepturilor asupra acestora și de către proprietarii
lor, precum și compensația pentru restricțiile impuse cu privire la acestea sunt
reglementate prin lege.
Art. 53
Banca Națională a Croației este banca centrală a Republicii Croația.
Banca Națională a Croației este independentă în activitatea sa și răspunde în
fața Parlamentului croat.
Banca Națională a Croației este condusă și operațiunile sale sunt efectuate de
Guvernatorul Băncii Naționale.
Statutul, scopul, atribuțiile și misiunea Băncii Naționale a Croației sunt
reglementate prin lege.
Art. 54
Biroul Național de Audit este instituția supremă de audit în Republica Croația
și este autonom și independent în activitatea sa.

HR411
Constituția Republicii Croația
Biroul Național de Audit este condus de Auditorul General, care răspunde în
fața Parlamentului croat.
Înființarea, organizarea, competența și funcționarea Biroului Național de
Audit sunt reglementate de lege.
Art. 55
Orice persoană are dreptul să muncească și să se bucure de libertatea de a munci.
Oricine este liber să î și aleagă profesia și ocupația și toate locurile de muncă și
îndatoririle sunt accesibile tuturor persoanelor, în acelea și condiții.
Art. 56
Toți angajații au dreptul la o remunerație care să asigure un nivel de trai liber
și decent pentru aceș tia și familiile lor.
Numărul maxim de ore de muncă este reglementat prin lege.
Fiecare angajat are dreptul la odihnă săptămânală și la concediu anual plătit,
iar la aceste drepturi nu se poate renunța.
Conform legii, angajații pot participa în procesul de luare a deciziilor la nivel
de întreprindere.
Art. 57
Dreptul angajaților și al membrilor familiilor acestora la securitate socială și
asigurări sociale este reglementat prin lege și prin contracte colective.
Drepturile legate de na ștere, de maternitate și de îngrijirea copilului sunt re –
glementate prin lege.
Art. 58
Statul asigură dreptul la asistență pentru persoanele slăbite, neajutorate și
pentru alte categorii de persoane care nu î și pot satisface nevoile de bază datorită
șomajului sau incapacității de muncă.
Statul acordă atenție specială protecției persoanelor cu dizabilități și integrării
acestora în viața socială.
Statul acordă atenție specială protecției veteranilor de război croați și vete ra-
nilor de război croați cu dizabilități, precum și văduvelor, părinților și copiilor
celor căzuți în război pentru Croația.
Primirea de ajutoare umanitare din străinătate nu poate fi interzisă.
Art. 59
Tuturor persoanelor li se garantează dreptul la îngrijirea sănătății, în confor –
mitate cu legea.
Art. 60
În vederea protejării intereselor lor economice și sociale, toți angajații au
dreptul să formeze sindicate și sunt liberi să se afilieze sau să renunțe la calitatea
de membru al acestora.

412
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Sindicatele pot forma federații și se pot afilia organizațiilor sindicale internaționale.
Constituirea de sindicate în cadrul forțelor armate și a serviciilor polițieneș ti
poate fi restricționată prin lege.
Angajatorii au dreptul să înființeze asociații și sunt liberi să se afilieze sau să
renunțe la calitatea de membru al acestora.
Art. 61
Dreptul la grevă este garantat.
Dreptul la grevă poate fi restrâns în cazul forțelor armate, al poliției, adminis-
trației publice sau al serviciilor publice, a șa cum se prevede prin lege.
Art. 62
Familia se bucură de protecția specială a statului.
Căsătoria și raporturile juridice din cadrul căsătoriei, uniunile consensuale și
familia sunt reglementate prin lege.
Art. 63
Statul protejează maternitatea, copiii și tinerii și creează condițiile sociale,
culturale, educaționale, materiale și de altă natură, necesare pentru promovarea
dreptului la o viață decentă.
Art. 64
Părinții au îndatorirea de a creș te, a sprijini și a-și educa copiii și dispun de
dreptul și libertatea de a decide în mod independent cu privire la modul de
creștere a acestora.
Părinții sunt responsabili de asigurarea dreptului copiilor lor la o dezvoltare
completă și armonioasă a personalității acestora.
Copiii cu dizabilități fizice și mentale sau care au fost neglijați din punct de
vedere social au dreptul la îngrijiri speciale, educație și bunăstare.
Copiii au obligația de a avea grijă de părinți atunci când aceș tia sunt bătrâni
și neajutorați.
Statul se îngrijeș te în mod special de minorii fără părinți sau de copiii neglijați
de părinți.
Art. 65
Toate persoanele au datoria de a proteja copiii și persoanele neajutorate.
Copiii nu pot fi angajați înainte de a ajunge la vârsta prevăzută de lege și nu
pot fi obligați sau nu li se poate permite să îndeplinească munci care sunt dăună –
toare pentru sănătatea sau conduita lor morală.
Tinerii, mamele și persoanele cu dizabilități au dreptul la măsuri speciale de
protecție la locul de muncă.
Art. 66
În Republica Croația orice persoană are acces la educație în condiții de egali –
tate și în conformitate cu aptitudinile sale.

HR413
Constituția Republicii Croația
Învățământul obligatoriu este gratuit, în conformitate cu legea.
Art. 67
În condițiile prevăzute de lege, pot fi înființate ș coli și instituții de învățământ
private.
Art. 68
Autonomia universitară este garantată.
Universitățile decid în mod independent cu privire la organizarea și activitatea
proprie, în conformitate cu legea.
Art. 69
Libertatea de creație ș tiințifică, culturală și artistică este garantată.
Statul stimulează și sprijină dezvoltarea ș tiinței, culturii și artelor.
Statul protejează bunurile cu valoare ș tiințifică, culturală sau artistică ca
valori spirituale naționale.
Protecția drepturilor morale și materiale rezultate în urma unor activități ș tiin-
țifice, culturale, artistice, intelectuale și a altor activități creative este garantată.
Statul promovează și sprijină educația fizică și sportul.
Art. 70
Orice persoană are dreptul la o viață sănătoasă.
Statul asigură condițiile necesare pentru un mediu înconjurător sănătos.
Orice persoană este obligată să acorde o atenție specială protejării sănătății
publice, a naturii și a mediului, în cadrul activităților desfă șurate și în limitele
competențelor sale.
CAPITOLUL IV
Organizarea guvernământului
Secțiunea 1: Parlamentul croat
Art. 71
Parlamentul croat este organul reprezentativ al poporului și este învestit cu
putere legislativă în Republica Croația.
Art. 72
Parlamentul croat are cel puțin 100 și cel mult 160 de membri, aleși în baza
sufragiului direct, universal și egal, prin vot secret.
Art. 73
Membrii Parlamentului croat sunt aleși pentru un mandat de patru ani.

414
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Numărul membrilor Parlamentului croat, precum și condițiile și procedurile
aplicabile pentru alegerea acestora sunt reglementate prin lege.
Art. 74
Alegerea membrilor Parlamentului croat are loc nu mai târziu de 60 de zile de
la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului croat.
Prima sesiune a Parlamentului croat are loc nu mai târziu de 20 de zile de la
încheierea alegerilor.
Parlamentul croat este constituit la prima sa sesiune prin alegerea Preș edintelui
acestuia de către majoritatea membrilor prezenți.
Art. 75
Membrii Parlamentului croat nu au mandat imperativ.
Membrii Parlamentului croat primesc o remunerație pecuniară periodică și
dispun și de alte drepturi prevăzute prin lege.
Art. 76
Membrii Parlamentului croat se bucură de imunitate.
Niciun reprezentant nu poate fi urmărit în justiție, reținut sau pedepsit pentru
o opinie sau pentru un vot exprimat în Parlamentul croat.
Niciun reprezentant nu poate fi reținut și nu se poate iniția nicio procedură
penală împotriva acestuia fără consimțământul Parlamentului croat.
Un reprezentant poate fi reținut fără consimțământul Parlamentului croat
numai dacă a fost prins în flagrant delict, atunci când a săvâr șit o infracțiune
care este sancționată cu o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani. În acest
caz, Preș edintele Parlamentului croat trebuie notificat în acest sens.
În cazul în care Parlamentul croat nu este reunit în sesiune, reținerea unui
reprezentant sau continuarea procedurii penale declanșate împotriva acestuia
trebuie aprobată, iar dreptul la imunitate al acestuia va fi stabilit de către comisia
pentru prerogative și imunitate, o astfel de decizie fiind ulterior confirmată de
către Parlamentul croat.
Art. 77
Mandatul membrilor Parlamentului croat poate fi prelungit, prin lege, numai
în caz de război sau în situațiile prevăzute de articolele 17 și 101 din Constituție.
Art. 78
Parlamentul croat poate fi dizolvat în vederea organizării de alegeri anticipate
dacă acest lucru este decis de majoritatea membrilor săi.
Conform articolului 104 Președintele Republicii poate dizolva Parlamentul croat.
Art. 79
Parlamentul croat este reunit în sesiune ordinară de două ori pe an: prima
perioadă este cuprinsă între 15 ianuarie și 15 iulie, iar cea de-a doua între 15 sep-
tem brie și 15 decembrie.

HR415
Constituția Republicii Croația
Parlamentul croat convoacă sesiuni de urgență la solicitarea Preș edintelui
Republicii, a Guvernului sau a majorității membrilor săi.
Preș edintele Parlamentului croat poate convoca o sesiune de urgență pe baza
consultării prealabile a partidelor parlamentare.
Art. 80
Parlamentul croat are un Preș edinte și unul sau mai mulți vicepreș edinți.
Organizarea internă și procedura de lucru a Parlamentului croat sunt regle-
men tate prin Regulamentul acestuia.
Regulamentul este adoptat cu majoritatea tuturor membrilor.
Art. 81
Parlamentul croat:
– decide cu privire la adoptarea și la modificarea Constituției;
– adoptă legi;
– adoptă bugetul de stat;
– decide cu privire la declararea stării de război sau de pace;
– adoptă documente care exprimă politica Parlamentului croat;
– adoptă Strategia de securitate națională și Strategia de apărare a Re –
publicii Croația;
– efectuează controlul civil al forțelor armate și al serviciilor de securi –
tate ale Republicii Croația;
– decide cu privire la modificarea granițelor Republicii Croația;
– convoacă referendumuri;
– organizează alegeri, numește și eliberează din funcție, în conformita –
te cu Constituția și cu legea;
– supraveghează activitatea Guvernului Republicii Croația și a altor de –
ținători ai autorității publice care răspund în fața Parlamentului croat,
în conformitate cu Constituția și cu prevederile legale;
– acordă amnistie pentru infracțiuni;
– desfă șoară alte activități, conform prevederilor Constituției.
Art. 82
Cu excepția cazului în care Constituția prevede altceva, Parlamentul croat ia
decizii pe baza majorității voturilor, cu condiția ca majoritatea reprezentanților
acestuia să fie prezenți în sesiunea respectivă.
Reprezentanții votează personal.
Art. 83
Legile (legile organice) care reglementează drepturile minorităților naționale
sunt adoptate de către Parlamentul croat cu o majoritate de două treimi dintre
voturile exprimate de către toți reprezentanții.
Legile (legile organice) care detaliază drepturile omului și libertățile fun –
damentale definite prin Constituție, sistemul electoral, modul de organizare,

416
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
competența și modul de funcționare al organismelor guvernamentale, precum
și modul de organizare și competența organelor locale și regionale prin care se
exercită autonomia locală sunt adoptate de Parlamentul croat cu majoritatea vo –
turilor tuturor reprezentanților.
Decizia prevăzută la articolul 8 din Constituție este adoptată de către Parla –
mentul croat cu majoritatea a două treimi din voturile exprimate de către toți
reprezentanții.
Art. 84
Sesiunile Parlamentului croat sunt publice.
Art. 85
Fiecare reprezentant al Parlamentului croat, partidele parlamentare și orga –
nele de lucru ale Parlamentului croat, precum și Guvernul Republicii Croația au
dreptul de a propune legi.
Art. 86
Membrii Parlamentului croat au dreptul să pună întrebări membrilor Guver –
nului Republicii Croația, precum și mini ștrilor individuali.
Cel puțin o zecime dintre reprezentanții Parlamentului croat pot depune
o interpelare cu privire la funcționarea Guvernului Republicii Croația sau a
membrilor individuali ai acestuia.
Regulamentul parlamentar reglementează detaliat procedura întrebărilor și
interpelărilor.
Art. 87
Parlamentul croat poate convoca un referendum cu privire la o propunere de
modificare a Constituției, la un proiect de lege sau la orice alt aspect care intră în
sfera sa de competență.
La propunerea Guvernului și pe baza contrasemnăturii Prim-ministrului,
Preș edintele Republicii poate convoca un referendum cu privire la o propunere
de modificare a Constituției și la orice alt aspect pe care acesta îl consideră
important pentru independența, unitatea și existența Republicii Croația.
Parlamentul croat convoacă un referendum cu privire la aspectele menționate
în alineatele 1 și 2 ale prezentului articol, atunci când i se solicită acest lucru de
către zece la sută dintre toți cetățenii cu drept de vot din Republica Croația.
La un astfel de referendum, deciziile vor fi luate pe baza majorității voturilor
persoanelor care au votat.
Deciziile luate prin referendum sunt obligatorii.
Se va adopta o lege privind referendumurile. O astfel de lege poate preciza și
condițiile pentru organizarea de referendumuri consultative.
Art. 88
Parlamentul croat poate autoriza Guvernul Republicii Croația, pe o perioadă
maximă de un an, să reglementeze prin decrete anumite aspecte care sunt de

HR417
Constituția Republicii Croația
competența sa, cu excepția celor privind detalierea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, definite prin Constituție, a drepturilor naționale, a
sistemului electoral, a modului de organizare, a competenței și a modului de
funcționare al organelor guvernamentale și al organelor locale prin care se
exercită autonomia locală.
Decretele bazate pe lege nu au efect retroactiv.
Decretele adoptate pe baza legii nu mai sunt valabile după expirarea perioadei
de un an de la data acordării respectivei autorizații, cu excepția cazului în care
Parlamentul croat decide altceva.
Art. 89
Legile sunt promulgate de către Preș edinte Republicii în termen de opt zile de
la data la care au fost adoptate de către Parlamentul croat.
În cazul în care Președintele Republicii consideră că legea promulgată nu este
în conformitate cu Constituția, acesta poate iniția procedurile de examinare a
constituționalității legii respective în fața Curții Constituționale a Republicii Croația.
Art. 90
Înainte de a intra în vigoare, legile și alte norme și reglementări ale organelor
guvernamentale trebuie publicate în „Narodne Novine” , Monitorul Oficial al
Republicii Croația.
Înainte de a intra în vigoare, normele și reglementările organelor învestite
cu autoritate publică trebuie publicate într-un mod accesibil, în conformitate
cu legea.
O lege intră în vigoare cel devreme în cea de-a opta zi de la publicarea sa, cu
excepția cazului în care legea prevede altceva în mod excepțional, din motive
justificate.
Legile și alte reglementări ale organismului sau organelor guvernamentale
învestite cu autoritate publică nu au efect retroactiv.
Numai prevederile individuale ale unei legi pot avea efect retroactiv în mod
excepțional, din motive justificate.
Art. 91
Veniturile și cheltuielile de stat sunt stabilite prin bugetul de stat.
Parlamentul croat adoptă legea bugetului de stat cu majoritatea membrilor săi.
O lege a cărei punere în aplicare necesită resurse financiare trebuie să specifice
sursele unor astfel de resurse.
Art. 92
Parlamentul croat poate forma comisii de anchetă cu privire la orice problemă
de interes public.
Structura, competența și puterile acestor comisii de anchetă sunt stabilite în
conformitate cu legea.

418
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Preș edintele unei comisii de anchetă este ales de majoritatea reprezentanților
opoziției parlamentare.
Art. 93
Avocatul Poporului este un mandatar al Parlamentului croat responsabil pentru
protecția și promovarea drepturilor omului și libertăților înscrise în Constituție,
legi și tratatele internaționale referitoare la drepturile omului și libertăți ratificate
de Republica Croația.
Orice persoană poate depune o plângere la Avocatul Poporului dacă se apre –
ciază că drepturile sale constituționale sau legale au fost amenințate ori încălcate
ca rezultat al unui act ilegal sau ilicit al autorităților centrale ori al funcționarilor
publici, al autorităților locale sau regionale autonome ori al organelor învestite
cu autoritate publică.
Avocatul Poporului este ales de Parlamentul croat pentru un mandat de opt
ani. Avocatul Poporului este autonom și independent în activitatea sa.
Condițiile pentru alegerea și eliberarea din funcție a Avocatului Poporului și
a adjuncților acestuia, precum și sfera de competență și modul lor de lucru sunt
reglementate prin lege. Avocatul Poporului poate fi, de asemenea, învestit prin
lege cu atribuții referitoare la persoanele fizice și juridice, pentru a le proteja
drepturile fundamentale constituționale.
Avocatul Poporului și alți mandatari ai Parlamentului croat responsabili
pentru promovarea și protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale
se bucură de aceeași imunitate ca și reprezentanții în Parlamentul croat.
Secțiunea a 2-a: Pre ședintele Republicii Croația
Art. 94
Președintele Republicii Croația reprezintă Republica Croația în țară și în
străinătate.
Președintele Republicii asigură funcționarea normală și echilibrată și stabili –
tatea administrației publice.
Președintele Republicii este responsabil de apărarea independenței și integri –
tății teritoriale a Republicii Croația.
Art. 95
Președintele Republicii este ales în mod direct prin vot secret, pe baza sufra –
giului universal și egal, pentru un mandat de cinci ani.
Nicio persoană nu poate fi aleasă în funcția de Preș edinte al Republicii mai
mult de două ori.
Președintele Republicii este ales cu majoritatea voturilor alegătorilor care
participă la vot. Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut o astfel de majoritate,
se organizează noi alegeri după 14 zile.

HR419
Constituția Republicii Croația
La noile alegeri au dreptul să se prezinte primii doi candidați care au obținut
cel mai mare număr de voturi în primul tur. Dacă unul dintre aceș ti doi candidați
se retrage, următorul candidat care a obținut cel mai mare număr de voturi are
dreptul de a candida la noile alegeri.
Alegerile pentru desemnarea Preș edintelui Republicii se organizează cu cel
puțin 30 de zile și cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului Preș edintelui
în exercițiu.
Înainte de ocuparea funcției, Preș edintele Republicii depune un jurământ so –
lemn în fața Preș edintelui Curții Constituționale, prin care î și declară loialitatea
față de Constituție.
Alegerea Președintelui Republicii, jurământul și depunerea acestuia sunt re –
glementate prin lege.
Art. 96
Președintele Republicii nu poate îndeplini nicio altă îndatorire profesională
sau publică.
După alegere, Președintele Republicii renunță la calitatea de membru al unui
partid politic, notificând în acest sens Parlamentul croat.
Art. 97
În cazul în care Președintele Republicii este temporar împiedicat să î și exercite
îndatoririle care îi revin din cauza absenței, îmbolnăvirii sau concediului anual
de odihnă, acesta își poate încredința atribuțiile Președintelui Parlamentului
croat. Președintele Republicii decide cu privire la reluarea îndatoririlor sale.
În cazul în care Președintele Republicii este împiedicat să î și exercite îndato –
ririle pe o perioadă mai lungă, din cauza îmbolnăvirii sau incapacității și, în spe –
cial, dacă acesta nu poate lua o decizie cu privire la încredințarea îndatoririlor
sale unui substitut interimar, Președintele Parlamentului croat î și asumă tempo –
rar îndatoririle Preș edintelui Republicii, pe baza deciziei Curții Constituționale.
Curtea Constituțională decide în acest sens, la propunerea Guvernului.
În cazul decesului sau demisiei, care trebuie depusă la Președintele Curții Con –
stituționale a Republicii Croația, cu notificarea Președintelui Parlamentului croat,
sau în cazul în care Curtea Constituțională stabileș te motivele pentru încetarea
mandatului Preș edintelui Republicii, îndatoririle Preș edintelui interimar al Repu –
blicii sunt preluate de către Președintele Parlamentului croat, în baza Constituției.
Atunci când Preș edintele Parlamentului croat emite un act de promulgare a
unei legi în calitate de Preș edinte interimar, actul respectiv trebuie contrasemnat
de către Prim-ministrul Republicii Croația.
Alegerile pentru președinția Republicii trebuie să se desfă șoare în termen de
60 de zile de la data la care Preș edintele interimar al Republicii a preluat îndato –
ririle respective, conform alineatului 3 al prezentului articol.

420
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Art. 98
Președintele Republicii:
– dispune organizarea de alegeri pentru Parlamentul croat și convoacă
prima sesiune a acestuia;
– convoacă referendumuri, în conformitate cu Constituția;
– încredințează mandatul cu privire la formarea Guvernului persoanei
care, după distribuirea locurilor în Parlamentul croat și după consul-
tațiile organizate, se bucură de încrederea majorității membrilor
acestuia;
– acordă grațierea;
– acordă decorații și alte distincții prevăzute prin lege;
– îndeplineș te alte îndatoriri prevăzute prin Constituție.
Art. 99
Președintele Republicii și Guvernul Republicii Croația cooperează în vederea
formulării și punerii în aplicare a politicii externe.
La propunerea Guvernului și pe baza contrasemnăturii Prim-ministrului,
Președintele Republicii decide cu privire la înființarea misiunilor diplomatice și
a birourilor consulare ale Republicii Croația în străinătate.
Pe baza contrasemnăturii prealabile a Prim-ministrului Republicii Croația,
Preș edintele Republicii numeș te și recheamă reprezentanții diplomatici ai Repu-
blicii Croația la propunerea Guvernului și pe baza avizului comisiei competente
a Parlamentului croat.
Președintele Republicii primeș te scrisorile de acreditare și scrisorile de reche-
mare ale reprezentanților diplomatici străini.
Art. 100
Președintele Republicii este Comandantul Forțelor Armate ale Republicii Croația.
Președintele Republicii numeș te și eliberează din funcție comandanții mili –
tari, conform legii.
Pe baza deciziei Parlamentului croat, Președintele Republicii poate declara
război sau încheia pacea.
În cazul unei amenințări imediate la independența, unitatea și existența sta-
tului, pe baza contrasemnăturii Prim-ministrului, Președintele Republicii poate
dispune angajarea de forțe armate, chiar dacă nu a fost declarată starea de război.
Art. 101
În timpul stării de război, Președintele Republicii poate emite decrete cu forță
de lege, în baza motivelor și în limitele autorității obținute de la Parlamentul
croat. Dacă Parlamentul croat nu se află în sesiune, Președintele Republicii este
autorizat să reglementeze toate problemele impuse de starea de război prin
decrete cu forță de lege.

HR421
Constituția Republicii Croația
În cazul unei amenințări imediate la independența, unitatea și existența
statului sau în cazul în care organismele guvernamentale sunt împiedicate să
își exercite în mod regulat îndatoririle lor constituționale, la propunerea Prim-
ministrului și pe baza contrasemnăturii acestuia, Președintele Republicii emite
decrete cu forță de lege.
Președintele Republicii supune aprobării Parlamentului croat decretele cu
forță de lege, imediat ce acesta se poate întruni.
În cazul în care Președintele Republicii nu supune un decret spre aprobarea
Parlamentului croat, a șa cum se prevede la secțiunea 3 a prezentului articol, sau
în cazul în care Parlamentul croat nu îl aprobă, respectivul decret cu forță de lege
încetează să fie în vigoare.
În cazul indicat la alineatele 1 și 2 ale acestui articol, Preș edintele Republicii
poate convoca o sesiune a Guvernului, pe care o poate prezida.
Art. 102
Președintele Republicii poate propune Guvernului să organizeze o ședință
pentru a analiza anumite aspecte.
Președintele Republicii poate asista la ședința Guvernului și poate lua parte
la deliberări.
Art. 103
În conformitate cu legea și cu Constituția, Președintele Republicii și Guvernul
Republicii Croația cooperează în vederea coordonării operațiunilor serviciilor
de securitate.
În baza avizului prealabil al comisiei competente a Parlamentului croat,
numirea șefilor serviciilor de securitate este contrasemnată de către Președintele
Republicii și de către Prim-ministrul Republicii Croația.
Art. 104
La propunerea Guvernului și pe baza contrasemnăturii Prim-ministrului, după
consultarea cu reprezentanții partidelor parlamentare, Preș edintele Repu blicii
poate dizolva Parlamentul croat dacă, după învestirea Guvernului, Parlamentul a
adoptat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului sau dacă nu a aprobat bugetul
de stat în termen de 120 de zile de la data la care acesta a fost propus.
Președintele Republicii nu poate dizolva Parlamentul croat la propunerea
Guvernului dacă au fost declanșate proceduri de punere sub acuzare împotriva
acestuia pentru încălcarea Constituției.
Art. 105
Președintele Republicii poate fi pus sub acuzare pentru orice încălcare a
Constituției pe care a comis-o în timpul exercitării îndatoririlor sale.
Procedurile de punere sub acuzare a Preș edintelui Republicii pot fi inițiate de
către Parlamentul croat cu o majoritate de două treimi dintre toți reprezentanții.

422
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Punerea sub acuzare a Preș edintelui Republicii este decisă de Curtea Consti-
tuțională a Republicii Croația cu o majoritate de două treimi dintre toți judecătorii.
Curtea Constituțională decide punerea sub acuzare a Președintelui Republicii
în termen de 30 de zile de la data depunerii propunerii de punere sub acuzare a
acestuia, pentru încălcarea Constituției.
În cazul în care Curtea Constituțională a Republicii Croația adoptă o decizie
de punerea sub acuzare, mandatul Preș edintelui Republicii încetează în virtutea
Constituției.
Art. 106
Președintele Republicii se bucură de imunitate.
Președintele Republicii nu poate fi reținut, iar procedura penală nu poate fi
declanșată față de acesta, fără consimțământul prealabil al Curții Constituționale.
Președintele Republicii poate fi reținut fără consimțământul prealabil al Curții
Constituționale numai dacă a fost prins în flagrant delict în timp ce săvâr șea o
infracțiune care este sancționată cu o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci
ani. Într-un astfel de caz, organul de stat care l-a reținut pe Președintele Republicii
trebuie să îl notifice imediat în acest sens pe Președintele Curții Constituționale.
Art. 107
În îndeplinirea îndatoririlor sale, Președintele Republicii este asistat de către
organe consultative.
Membrii acestor organe sunt numiți și eliberați din funcție de către Preș edin-
tele Republicii. Numirile care nu respectă principiul separării puterilor în stat nu
sunt permise.
Activitățile de consiliere, expertiză și alte sarcini sunt îndeplinite de către
Preș edinția Republicii. Preș edinția Republicii și serviciile guvernului Republicii
Croația cooperează pentru îndeplinirea sarcinilor de interes comun. Resursele
financiare necesare pentru funcționarea Preș edinției Republicii vor fi asigurate
din bugetul Republicii Croația.
Secțiunea a 3-a: Guvernul Republicii Croația
Art. 108
Guvernul Republicii Croația exercită competențe executive, în conformitate
cu Constituția și cu prevederile legale.
Art. 109
Guvernul Republicii Croația este format din Prim-ministru, unul sau mai
mulți viceprim-miniștri și mini ștri.
Prim-ministrul și alți membri ai Guvernului nu pot îndeplini nicio altă înda –
torire profesională sau publică fără consimțământul Guvernului.

HR423
Constituția Republicii Croația
Art. 110
Persoana căreia Preș edintele Republicii îi încredințează mandatul cu privire
la formarea Guvernului propune membrii acestuia.
Imediat după formarea Guvernului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la ac –
ceptarea mandatului, mandatarul prezintă Guvernul și programul său de lucru
în fața Parlamentului croat și solicită un vot de încredere.
Guvernul î și asumă răspunderea dacă votul de încredere este adoptat cu ma –
joritatea voturilor tuturor membrilor Parlamentului croat.
Prim-ministrul și membrii Guvernului depun un jurământ solemn în fața
Parlamentului croat. Textul jurământului este stabilit prin lege.
Pe baza hotărârii Parlamentului croat de exprimare a încrederii în Guvernul
Republicii Croația, decizia de numire a Prim-ministrului este luată de Președin –
tele Republicii, cu contrasemnătura Președintelui Parlamentului croat, iar de –
cizia de numire a membrilor Guvernului este luată de către Prim-ministru, cu
contrasemnătura Preș edintelui Parlamentului croat.
Art. 111
În cazul în care mandatarul nu reu șește să formeze Guvernul în termen de 30
de zile de la data acceptării acestui mandat, Preș edintele Republicii poate decide
să extindă acest termen, dar nu cu mai mult de 30 de zile suplimentare.
Dacă mandatarul nu reu șește să formeze Guvernul în perioada suplimentară
acordată sau dacă Guvernul propus nu obține votul de încredere al Parlamentului
croat, Preș edintele Republicii încredințează mandatul de formare a Guvernului
unei alte persoane.
Art. 112
În cazul în care Guvernul nu este format în conformitate cu articolele 110 și 111
din Constituție, Preș edintele Republicii numeș te un Guvern interimar nonpartizan
(apolitic) și convoacă simultan alegeri anticipate pentru Parlamentul croat.
Art. 113
Guvernul Republicii Croația:
– propune proiecte de legi și alte acte Parlamentului croat;
– propune bugetul de stat și execuția bugetară anuală;
– pune în aplicare legi și alte decizii ale Parlamentului croat;
– adoptă decrete pentru punerea în aplicare a legilor;
– conduce politica internă și externă;
– furnizează îndrumări cu privire la politicile interne și externe;
– dirijează și controlează modul de funcționare al administrației publice;
– se ocupă de dezvoltarea economică a țării;
– dirijează activitatea și dezvoltarea serviciilor publice;
– îndeplineș te alte îndatoriri prevăzute prin Constituție și prin lege.

424
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Art. 114
Organizarea, modul de funcționare și de luare a deciziilor la nivel de Guvern
sunt reglementate prin lege și prin regulamentul intern al acestuia.
Art. 115
Guvernul răspunde în fața Parlamentului croat.
Prim-ministrul și membrii Guvernului răspund în solidar pentru deciziile
luate de Guvern și personal cu privire la competențele proprii.
Art. 116
La propunerea a cel puțin o cincime dintre membrii Parlamentul croat se
poate organiza un vot de încredere în Prim-ministru, în membrii individuali ai
Guvernului sau în Guvern ca întreg.
Un vot de încredere în Guvern poate fi, de asemenea, solicitat de către
Prim-ministru.
Până la expirarea termenului de ș apte zile de la data depunerii moțiunii în fața
Parlamentul croat nu poate fi organizată nicio dezbatere sau niciun vot de încredere.
Dezbaterea sau votul de încredere trebuie încheiate în maximum 30 de zile de
la data depunerii moțiunii în fața Parlamentul croat.
Moțiunea de cenzură este acceptată dacă a fost adoptată cu majoritatea
numărului total de membri ai Parlamentului croat.
În cazul în care Parlamentul croat respinge propunerea de adoptare a unei
moțiuni de cenzură, reprezentanții care au depus-o nu pot face o astfel de pro –
punere din nou mai devreme de ș ase luni.
În cazul în care a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Prim-minis –
trului sau a Guvernului ca întreg, Prim-ministrul și Guvernul î și dau demisia.
Dacă votul de încredere pentru un nou mandatar și pentru membrii propu și de
acesta în vederea constituirii Guvernului nu este adoptat în termen de 30 de zile,
Preș edintele Parlamentului croat trebuie să notifice acest aspect Președintelui
Republicii Croația. După primirea notificării, Preș edintele Republicii emite ime –
diat o decizie de dizolvare a Parlamentului croat și dispune, simultan, organiza –
rea de alegeri pentru Parlamentul croat.
În cazul în care a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva unui membru
al Guvernului, Prim-ministrul poate propune Parlamentului croat un alt mem –
bru, în vederea obținerii unui vot de încredere, sau Prim-ministrul și Guvernul
în întregime î și pot da demisia.
În toate cazurile de demisie a Prim-ministrului sau a Guvernului se aplică
alineatul 7 din prezentul articol.
Art. 117
Modul de organizare și responsabilitățile, precum și modul de funcționare a
administrației publice sunt reglementate prin lege.

HR425
Constituția Republicii Croația
Anumite responsabilități ale administrației publice pot fi încredințate prin
lege organelor locale sau regionale prin intermediul cărora se realizează autono –
mia locală și organismelor legale învestite cu autoritate publică.
Statutul funcționarilor publici și statutul juridic al angajaților guvernamentali
este prevăzut prin lege și prin alte reglementări.
Secțiunea a 4-a: Puterea judecătorească
Art. 118
Puterea judecătorească este exercitată de instanțe.
Puterea judecătorească este autonomă și independentă.
Instanțele administrează justiția conform Constituției, legilor, tratatelor
inter naționale și altor izvoare de drept valide.
Art. 119
Curtea Supremă a Republicii Croația, în calitate de cea mai înaltă instanță,
asigură aplicarea uniformă a legilor și egalitatea tuturor în fața legilor.
Preș edintele Curții Supreme a Republicii Croația este numit și eliberat din
funcție de Parlamentul croat, la propunerea Preș edintelui Republicii, pe baza
avizului prealabil al plenului Curții Supreme a Republicii Croația și a comisi –
ei competente a Parlamentului croat. Președintele Curții Supreme a Republicii
Croația este numit pentru un mandat de patru ani.
Înființarea, competența, structura și organizarea instanțelor și a procedurilor
în instanță sunt reglementate prin lege.
Art. 120
Ședințele instanțelor sunt deschise publicului, iar hotărârile judecătoreș ti
sunt pronunțate în mod public, în numele Republicii Croația.
Accesul publicului la o ședință sau la o parte din aceasta poate fi interzis din
motive necesare într-o societate democratică, în interesul bunelor moravuri, al
ordinii publice sau al securității de stat, în special în cazul în care sunt judecați
minori, sau în scopul protejării vieții private a părților sau în cazul disputelor
conjugale și al procedurilor legate de tutelă și adopție ori în scopul protejării
secretelor militare, oficiale ori de afaceri, precum și pentru protecția securității
și apărarea Republicii Croația, dar numai în măsura în care, în opinia instanței,
acest lucru este absolut necesar în circumstanțele respective specifice în care
publicul poate dăuna intereselor justiției.
Art. 121
Judecătorii sunt învestiți personal cu sarcina înfăptuirii justiției.
La administrarea justiției participă și asesori populari, în conformitate cu legea.

426
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Art. 122
Conform legii, judecătorii se bucură de imunitate.
Judecătorii și asesorii populari care iau parte la administrarea justiției nu
pot fi tra și la răspundere pentru o opinie sau un vot exprimat în procesul de
luare a deciziilor judiciare, cu excepția cazului în care încălcarea legii de către un
judecător constituie o infracțiune.
Un judecător nu poate fi reținut în cadrul procedurilor penale inițiate pentru
o infracțiune săvâr șită în cursul îndeplinirii îndatoririlor sale judiciare fără
consimțământul prealabil al Consiliului Național Judiciar.
Art. 123
Funcțiile judiciare sunt permanente.
Un judecător poate fi eliberat din funcție:
– la solicitarea sa;
– dacă acesta se află în incapacitate permanentă de a îndeplini funcția
respectivă;
– dacă a fost condamnat pentru săvâr șirea unei infracțiuni care îl face
nedemn de a deține o funcție judecătorească;
– dacă, conform legii, aceasta este decizia Consiliului Național Judiciar
ca urmare a săvâr șirii unui act de încălcare gravă a disciplinei;
– la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Împotriva hotărârii de eliberare din funcție, judecătorul are dreptul de a face
recurs la Curtea Constituțională în termen de 15 zile de la data comunicării
hotărârii respective, asupra căruia Curtea Constituțională trebuie să ia o decizie în
conformitate cu procedura și în componența stabilite prin Legea constituțională
privind Curtea Constituțională a Republicii Croația.
Împotriva hotărârii Consiliului Național Judiciar privind răspunderea disci –
plinară judecătorul are dreptul de a face recurs la Curtea Constituțională a Re –
publicii Croația în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii respective.
Curtea Constituțională decide cu privire la un astfel de recurs în conformitate cu
modul și procedura stabilite prin Legea constituțională privind Curtea Constitu –
țională a Republicii Croația.
În cazurile prevăzute la alineatele 4 și 5 ale prezentului articol, Curtea Con –
stituțională trebuie să ia o decizie în termen de cel mult 30 de zile de la data
introducerii recursului. Hotărârea Curții Constituționale exclude dreptul la o
plângere constituțională.
Un judecător nu poate fi transferat împotriva voinței sale, cu excepția cazului
în care instanța respectivă este desființată sau reorganizată conform legii.
Un judecător nu poate deține o funcție sau desfă șura o activitate care, potrivit
legii, este incompatibilă cu funcția judecătorească.

HR427
Constituția Republicii Croația
Art. 124
Consiliul Național Judiciar este un organ autonom și independent care asigu –
ră autonomia și independența puterii judecătorești în Republica Croația.
Conform legii și Constituției, judecătorii sunt numiți, promovați, transferați
și eliberați din funcție de Consiliul Național Judiciar, care va decide, de asemenea,
cu privire la toate aspectele legate de răspunderea disciplinară a judecătorilor și
președinților de instanțe și complete, cu excepția Președintelui Curții Supreme a
Republicii Croația.
Deciziile menționate la alineatul 2 ale prezentului articol sunt adoptate de
Consiliu în mod imparțial și pe baza criteriilor prevăzute de lege.
Consiliul Național Judiciar participă la formarea și dezvoltarea carierei profe –
sionale a judecătorilor și a personalului instanțelor judecătorești.
Consiliul Național Judiciar este alcătuit din 11 membri aleși de Parlamentul
croat, dintre care șapte sunt judecători, doi profesori universitari și doi membri
ai Parlamentului, unul dintre aceștia fiind din rândurile opoziției.
Preș edintele Consiliului Național Judiciar este ales dintre membrii săi.
Membrii Consiliului Național Judiciar sunt aleși pentru un mandat de patru
ani. Nimeni nu poate fi membru al Consiliului Național Judiciar pentru mai
mult de două mandate.
Competența, organizarea, modul de alegere și modul de funcționare al Con –
siliului Național Judiciar sunt reglementate prin lege.
Secțiunea a 5-a: Parchetul
Art. 125
Parchetul este un organism judiciar autonom și independent, autorizat și
însărcinat cu urmărirea în justiție a persoanelor care săvâr șesc infracțiuni și
alte abateri penale, cu luarea de măsuri legale în vederea protejării proprietății
Republicii Croația și cu furnizarea de căi de atac pentru protejarea Constituției
și a legii.
Procurorul-ș ef al Republicii Croația este numit în funcție de Parlamentul
croat pentru un mandat de patru ani, la propunerea Guvernului Republicii
Croația, pe baza avizului prealabil al comisiei competente a Parlamentului croat.
Procurorii adjuncți sunt numiți și eliberați din funcție de către Consiliul Na –
țional al Procurorilor Publici, care decide și cu privire la răspunderea discipli –
nară a acestora.
Procurorii adjuncți sunt numiți pe viață.
Consiliul Național al Procurorilor Publici este alcătuit din 11 membri, dintre
care șapte sunt procurori adjuncți, doi profesori universitari și doi membri ai
Parlamentului, dintre care unul din rândurile opoziției.

428
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Membrii Consiliului Național al Procurorilor Publici sunt aleși pentru un
mandat de patru ani. Nimeni nu poate fi membru al Consiliului Național Judiciar
pentru mai mult de două mandate.
Conducerea Parchetului General nu poate fi aleasă de Consiliul Național
Judiciar.
Funcționarii din conducerea parchetelor nu pot fi aleși ca membri ai Consi –
liului Național al Procurorilor Publici.
Competența, organizarea, modul de alegere și modul de funcționare al Con –
siliului Național al Procurorilor Publici sunt reglementate prin lege.
Înființarea, modul de organizare, atribuțiile și competența Parchetului sunt
reglementate prin lege.
Secțiunea a 6-a: Curtea Constituțională a Republicii Croația
Art. 126
Curtea Constituțională a Republicii Croația este formată din 13 judecători,
aleși cu majoritate de două treimi de Parlamentul croat din rândul juri știlor
remarcabili, în special judecători, procurori, avocați și profesori universitari în
domeniul dreptului, după procedura și metoda stabilite de o lege constituțională.
Durata mandatului judecătorilor Curții Constituționale este de opt ani și ea
poate fi prelungită cu până la ș ase luni, în cazuri excepționale, dacă la expirarea
mandatului unui judecător altul nu a fost încă ales sau nu și-a preluat funcția.
Procedurile legate de candidaturi și propunerea de judecători ai Curții Con –
stituționale a Republicii Croația către Parlamentul croat se efectuează de către
comisia Parlamentului croat însărcinată cu probleme constituționale.
Curtea Constituțională a Republicii Croația î și alege Preș edintele pentru un
mandat de patru ani.
Art. 127
Niciun judecător al Curții Constituționale a Republicii Croația nu poate în –
deplini nicio altă funcție publică sau profesională.
Judecătorii Curții Constituționale a Republicii Croația se bucură de aceea și
imunitate ca și membrii Parlamentului croat.
Art. 128
Un judecător al Curții Constituționale a Republicii Croația poate fi eliberat
din funcție înainte de expirarea mandatului pentru care a fost ales dacă solicită
să fie eliberat din funcție, dacă este condamnat la închisoare sau dacă se află
în incapacitate permanentă de a-și îndeplini îndatoririle care îi revin, conform
celor stabilite de Curtea Constituțională.

HR429
Constituția Republicii Croația
Art. 129
Curtea Constituțională a Republicii Croația:
– decide cu privire la conformitatea legilor cu Constituția;
– decide cu privire la conformitatea altor reglementări cu Constituția și
cu legile;
– poate decide cu privire la constituționalitatea legilor, precum și cu
privire la constituționalitatea legilor și a altor reglementări care și-au
pierdut forța juridică, cu condiția ca, din momentul pierderii forței
juridice și până la depunerea unei solicitări sau propuneri de inițiere
a procedurilor, să nu fi trecut mai mult de un an;
– decide cu privire la plângerile constituționale împotriva hotărârilor
individuale ale organelor guvernamentale, ale organelor locale și re –
gionale prin intermediul cărora se exercită autonomia locală și ale
persoanelor juridice cu autoritate publică, atunci când aceste hotă –
râri încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum
și dreptul la autonomie locală și regională garantat de Constituția
Republicii Croația;
– supraveghează respectarea constituționalității și legalității și notifică
Parlamentul croat cu privire la situațiile de neconstituționalitate și
ilegalitate constatate;
– decide cu privire la conflictele de competență apărute între autorită –
țile legislative, executive și judiciare;
– decide, în conformitate cu Constituția, cu privire la punerea sub acu –
zare a Președintelui Republicii;
– supervizează constituționalitatea programelor și activității partidelor
politice și poate, conform Constituției, să le interzică;
– supervizează caracterul constituțional și legal al alegerilor și al refe-
rendumurilor naționale și decide cu privire la disputele electorale
care nu intră în competența instanțelor;
– îndeplineș te alte îndatoriri prevăzute prin Constituție.
Art. 130
În cazul în care Curtea Constituțională stabileș te că un organ nu a adoptat o
normă sau o reglementare necesară pentru aplicarea Constituției, a unei legi sau
a altei reglementări, deși era obligată să adopte o astfel de reglementare, aceasta
notifică Guvernul în acest sens, în timp ce Parlamentul croat este notificat cu
privire la reglementările pe care Guvernul este obligat să le adopte.
Art. 131
Curtea Constituțională a Republicii Croația abrogă legile constatate a fi
neconstituționale.

430
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Curtea Constituțională a Republicii Croația abrogă sau anulează orice altă
reglementare constatată a fi neconstituțională sau ilegală.
În cazurile prevăzute la articolul 129, alineatul 1, a 3-a liniuță din Constituție,
în cazul în care Curtea Constituțională a Republicii Croația constată că o lege
nu este în conformitate cu Constituția sau că o altă reglementare nu este în con –
formitate cu Constituția și cu legea, aceasta adoptă o hotărâre prin care constată
caracterul neconstituțional sau ilegal al acesteia.
Art. 132
Procedura și condițiile aplicabile pentru alegerea judecătorilor Curții Con-
stitu ționale a Republicii Croația și pentru încheierea mandatului acestora, con –
dițiile și termenele de inițiere a procedurilor de evaluare a caracterului consti –
tuțional și legal, procedura și efectele juridice ale hotărârilor acestei instanțe,
protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, garantate prin
Constituție, și alte aspecte importante pentru îndeplinirea atribuțiilor și desfă –
șurarea activității Curții Constituționale a Republicii Croația sunt reglementate
prin Legea constituțională.
Legea Constituțională este adoptată în conformitate cu procedura stabilită
pentru modificarea Constituției.
Organizarea internă a Curții Constituționale a Republicii Croația este regle-
mentată prin regulamentul său intern.
Secțiunea a 7-a: Autonomia locală și regională
Art. 133
Cetățenilor le este garantat dreptul la autonomie locală și regională.
Dreptul la autonomie locală și regională este exercitat prin intermediul or –
ganelor reprezentative locale și, respectiv, regionale, formate din membrii aleși
prin vot secret, în cadrul unor alegeri libere, pe baza exprimării sufragiului ge –
neral, direct și egal.
Cetățenii pot participa în mod direct la administrarea treburilor locale, prin
organizarea de întâlniri, referendumuri și alte forme de luare a deciziilor în mod
direct, în conformitate cu legea și cu statutul acestora.
Drepturile menționate în prezentul articol sunt exercitate de cetățenii
Uniunii Europene în conformitate cu dreptul Uniunii Europene și cu acquis-ul
comunitar.
Art. 134
Localitățile rurale și urbane sunt unități cu autonomie locală, iar teritoriul
acestora este stabilit în modul prevăzut prin lege. Alte unități cu autonomie
locală pot fi prevăzute prin lege.

HR431
Constituția Republicii Croația
Cantoanele sunt unități cu autonomie regională. Teritoriul unui canton este
stabilit în modul prevăzut prin lege.
Prin lege, ora șul capitală Zagreb poate avea statutul de canton. Ora șele mai
mari din Republica Croația pot primi, prin lege, autoritatea specifică cantoanelor.
În conformitate cu legea, formele de autonomie locală pot include localități
sau părți ale acestora.
Art. 135
Unitățile locale prin intermediul cărora se exercită autonomia locală desfă –
șoară activitățile care intră în sfera lor de competență, prin care nevoile cetățe –
nilor sunt satisfăcute în mod direct, și, în special, desfășoară activitățile legate de
organizarea localităților și a locuințelor, amenajarea teritoriului și planificarea
urbană, serviciile publice, îngrijirea copilului, bunăstare socială, servicii primare
de îngrijire a sănătății, învățământ și ș coli generale, cultură, educație fizică și
sport, protecția consumatorului, protecția și îmbunătățirea mediului, protecția
anti-incendiu și apărarea civilă.
Unitățile regionale prin intermediul cărora se exercită autonomia locală se
ocupă de activități de importanță regională, și, în special, de activitățile legate
de învățământ, serviciile de îngrijire a sănătății, amenajarea teritoriului și plani –
ficarea urbană, dezvoltarea economică, trafic și infrastructura rutieră, precum
și de dezvoltarea rețelei de instituții din domeniul învățământului, sănătății, a
instituțiilor sociale și culturale.
Atribuțiile care intră în sfera de competență a autorităților regionale și locale
sunt prevăzute prin lege. La delegarea acestora, se acordă prioritate organelor
care sunt cel mai aproape de cetățeni.
La stabilirea competenței autorităților locale și regionale prin intermediul că –
rora se exercită autonomia locală trebuie avute în vedere domeniul de aplicare și
natura activităților respective, precum și cerințele legate de eficiență și economie
de mijloace.
Art. 136
Unitățile locale și regionale prin intermediul cărora se exercită autonomia lo –
cală au dreptul, în limitele prevăzute prin lege, de a reglementa în mod autonom,
prin statutele lor, organizarea internă și competența organelor proprii și de a le
adapta la nevoile și potențialul local.
Art. 137
În îndeplinirea treburilor aflate în sfera lor de competență, unitățile locale și
regionale prin intermediul cărora se exercită autonomia locală sunt autonome,
fiind supuse numai controlului de constituționalitate și legalitate efectuat de
organele guvernamentale competente.

432
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Art. 138
Unitățile locale și regionale prin intermediul cărora se exercită autonomia
locală au dreptul la venituri proprii și dispun de acestea în vederea desfă șurării
activităților care intră în sfera lor de competență.
Veniturile unităților locale și regionale prin intermediul cărora se exercită
autonomia locală sunt proporționale cu competențele prevăzute prin Constituție
și prin lege.
Statul acordă asistență unităților locale și regionale prin intermediul cărora
se exercită autonomia locală, cu o situație financiară mai dificilă, conform
prevederilor legale.
Secțiunea a 8-a: Relații internaționale
1. Tratate internaționale
Art. 139
Acordurile internaționale sunt încheiate, conform Constituției, prevederilor
legale și normelor de drept internațional, în funcție de natura și conținutul aces –
tora, de Parlamentul croat, de Președintele Republicii sau de Guvernul Republi –
cii Croația.
Art. 140
Tratatele internaționale care implică adoptarea de amendamente la legi, trata –
tele internaționale de natură militară sau politică și tratatele internaționale care
creează obligații financiare Republicii Croația sunt supuse ratificării de către
Parlamentul croat.
Tratatele internaționale care acordă organizațiilor sau alianțelor internațio –
nale puteri derivate din Constituția Republicii Croația sunt supuse ratificării de
Parlamentul croat cu o majoritate de două treimi din totalul reprezentanților.
Preș edintele Republicii semnează documentele de ratificare, aderare, apro –
bare sau acceptare a tratatelor internaționale ratificate de Parlamentul croat în
conformitate cu alineatele 1 și 2 ale prezentului articol.
Tratatele internaționale care nu sunt supuse ratificării de Parlamentul croat
sunt încheiate de Președintele Republicii, la propunerea Guvernului, sau de
Guvernul Republicii Croația.
Art. 141
Tratatele internaționale încheiate și ratificate în conformitate cu Constituția,
făcute publice și care sunt în vigoare fac parte din ordinea juridică internă a
Republicii Croația și sunt mai presus de lege din punctul de vedere al efectelor

HR433
Constituția Republicii Croația
juridice. Prevederile lor pot fi modificate sau abrogate numai în condițiile și în
modul specificat în acestea sau în conformitate cu normele generale de drept
internațional.
2. Asocierea și secesiunea
Art. 142
Procedura pentru asocierea Republicii Croația în diverse alianțe cu alte state
poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre reprezentanții Parlamentului croat,
de Preș edintele Republicii și de Guvernul Republicii Croația.
Este interzisă inițierea oricărei proceduri de asociere a Republicii Croația în
cadrul unor alianțe cu alte state, dacă o astfel de asociere duce sau ar putea duce
la o reînnoire a unei comunități a statelor slave din sud sau la orice altă formă de
stat balcanic.
Orice asociere a Republicii Croația trebuie hotărâtă mai întâi de către Parla –
mentul croat cu o majoritate de două treimi din totalul reprezentanților.
Orice hotărâre privind asocierea Republicii Croația se va lua prin referendum,
pe baza majorității voturilor tuturor electorilor din stat.
Un astfel de referendum se organizează în termen de 30 de zile de la data la
care hotărârea în cauză a fost luată de Parlamentul croat.
Prevederile prezentului articol cu privire la asociere se referă, de asemenea,
la condițiile și procedura prevăzute pentru părăsirea asocierii de către Republica
Croația.
CAPITOLUL VIII
Uniunea Europeană
Secțiunea 1: Bazele juridice ale aderării ș i transferul competențelor
constituționale
Art. 143
În temeiul articolului 142 din Constituție, Republica Croația participă, în
calitate de stat membru al Uniunii Europene, la crearea unității la nivel european
în vederea asigurării, împreună cu alte state europene, a unei păci durabile, a
libertății, securității și prosperității, precum și în vederea atingerii altor obiective
comune, pe baza principiilor fondatoare și a valorilor Uniunii Europene.

434
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
În temeiul articolelor 140 și 141 din Constituție, Republica Croația conferă
instituțiilor Uniunii Europene competențele necesare în vederea exercitării
drepturilor și a îndeplinirii obligațiilor care decurg din calitatea de membru.
Secțiunea a 2-a: Participarea în cadrul instituțiilor Uniunii Europene
Art. 144
Cetățenii Republicii Croația sunt reprezentați în mod direct în Parlamentul
European, unde, prin reprezentanții lor aleși, iau decizii cu privire la aspecte care
intră în sfera lor de competență. Parlamentul croat participă la procesul legislativ
european, așa cum este acesta reglementat prin tratatele fondatoare ale Uniunii
Europene.
Guvernul Republicii Croația raportează către Parlamentul croat cu privire
la proiectele de reglementări și hotărâri la adoptarea cărora participă în cadrul
instituțiilor Uniunii Europene. Referitor la astfel de proiecte de reglementări și
hotărâri, Parlamentul croat poate adopta concluzii care stau la baza măsurilor
luate de guvern în cadrul instituțiilor Uniunii Europene.
Controlul parlamentar exercitat de către Parlamentul croat asupra măsurilor
luate de Guvernul Republicii Croația în cadrul instituțiilor Uniunii Europene
este reglementat prin lege.
Republica Croația este reprezentată în Consiliu și în Consiliul Europei de
către guvern și de către Președintele Republicii Croația potrivit competențelor
constituționale ale acestora.
Secțiunea a 3-a: Dreptul Uniunii Europene
Art. 145
Exercitarea drepturilor rezultate în baza acquis-ului comunitar al Uniunii
Europene are același statut ca și exercitarea drepturilor rezultate în baza legislației
croate.
Toate actele și hotărârile juridice acceptate de Republica Croația în cadrul
instituțiilor Uniunii Europene sunt aplicate în Republica Croația potrivit
acquis-ului comunitar al Uniunii Europene.
Instanțele judecătorești din Croația protejează drepturile subiective bazate pe
acquis-ul comunitar al Uniunii Europene.
Agențiile guvernamentale, organele cu autonomie locală și regională și
persoanele juridice învestite cu autoritate publică aplică direct legislația Uniunii
Europene.

HR435
Constituția Republicii Croația
Secțiunea a 4-a: Drepturile cetățenilor Uniunii Europene
Art. 146
Cetățenii Republicii Croația sunt cetățeni ai Uniunii Europene și se bucură
de drepturile garantate de acquis-ul comunitar al Uniunii Europene, și în
special de:
– libertatea de circulație și de rezidență pe teritoriul tuturor statelor
membre;
– drepturi de vot activ și pasiv la alegerile parlamentare europene și la
alegerile locale dintr-un alt stat membru, în conformitate cu legislația
statului membru respectiv;
– dreptul la protecția diplomatică și consulară a oricărui stat membru,
care este egală cu protecția oferită propriilor cetățeni, atunci când
aceștia se află într-o terță țară unde Republica Croația nu are niciun
reprezentant consular sau diplomatic;
– dreptul de a depune petiții către Parlamentul European, reclamații
către Avocatul European al Poporului și dreptul de a depune cereri
către instituțiile Uniunii Europene și către organele de consiliere în
limba croată, precum și în toate celelalte limbi oficiale ale Uniunii
Europene și dreptul de a primi răspuns în aceeași limbă.
Toate drepturile sunt exercitate în conformitate cu condițiile și limitările
stipulate în tratatele fondatoare ale Uniunii Europene și cu măsurile întreprinse
în baza unor astfel de tratate.
În Republica Croația, toți cetățenii Uniunii Europene se bucură de drepturile
garantate de către acquis-ul comunitar al Uniunii Europene.
CAPITOLUL IX
Modificarea Constituției
Art. 147
Amendamentele aduse Constituției Republicii Croația pot fi propuse de cel
puțin o cincime dintre membrii Parlamentului croat, de Preș edintele Republicii
și de Guvernul Republicii Croația.
Art. 148
Parlamentul croat decide, pe baza majorității voturilor tuturor reprezentanților,
dacă va declanșa sau nu procedurile pentru modificarea Constituției.
Proiectele de amendamente aduse Constituției sunt stabilite pe baza votului
majoritar al tuturor membrilor Parlamentului croat.

436
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene
Art. 149
Hotărârea de modificare a Constituției se adoptă pe baza votului majoritar a
două treimi dintre numărul total de membri ai Parlamentului croat.
Art. 150
Modificarea Constituției este promulgată de Parlamentul croat.
CAPITOLUL X
Dispoziții finale
Art. 151
Parlamentul croat adoptă Legea constituțională de punere în aplicare a Con –
stituției Republicii Croația în termen de șase luni de la data de 16 iunie 2010,
data promulgării amendamentelor la Constituția Republicii Croația.
Art. 152
Amendamentele la Constituție intră în vigoare la data promulgării lor, res-
pectiv 16 iunie 2010, cu excepția articolului 9 alineatul 2, referitor la executarea
deciziilor de extrădare sau predare la frontieră în conformitate cu acquis-ul co –
munitar, a articolului 133, alineatul 4, și a articolelor 144 – 146 din Constituția
Republicii Croația, care vor intra în vigoare la data aderării Republicii Croația la
Uniunea Europeană.