Hotel pentru cercetă tori [618890]

Universitatea de Arhitectură ș i Urbanism “Ion Mincu”
Bucureș ti

Hotel pentru cercetă tori
ELI(Extreme Light Infrastructure)
Măgurele – Româ nia

Lucrare de disertaț ie
Aprilie 2017

Întocmit: Stud. Arh. Ștefan -Eusebiu Potorac
Îndrumă tor: Conf. Dr. Ar h. Gabriel Negoescu

2
Hotelpentru cercetatori

3
Hotelpentru cercetatori
CUPRINS

Plan de idei …..………………………………………………………………………………… …4
Argument ……………… …… ..………………………………………………………………… ..4
Scop ș i obiectiv ………………………………………………………………………………… …5
Terminologie specifică ș i cuvinte cheie ….…………….………… ………………………… ……5
Explicarea termenilor ….…………………………………………………………………… .…..5
1.Programul hotelier – istoric și evoluț ie
1.1. Geneza programului hotelier… ……………………… ..………………………………x
1.2. Momente importante in e voluț ia programului hotelier………. ………………………x
2. Tipologii de hoteluri actuale
2.1 Clasificarea hotelurilor ………………………… ..……………………………………..x
2.2 Tendințe ale dezvoltă rii hotelurilor in viitor …..………………………………………x
2.3 Influenta asupra contextului urban………… ….……………………………………….x
3. Considerente in p roiectare a hotelurilor
3.1 Amplasament și master planning in cadrul hotelurilor urbane si suburban e…………..x
3.2 Spatiul public. Lobby -ul vazut ca living… ……………………………………………. x
3.3 Etaj curent.Camera de hotel… ..…… …..……..……………………………………….x
4.Studii de caz
4.1 Studii de caz internaț ionale
4.1.1 JW Marriot t and Ritz -Carlton, Los Angeles …….. ……………………………. ..x
4.1.2 Andaz Shanghai Hotel and The Langham Xintiandi Hotel, Shanghai, China …..x

4
Hotelpentru cercetatori
4.2 Studii de caz din Româ nia
4.2.1 Athenee Palace Hilton Bucuresti …………………………………………………x
4.2.2 Novotel Bucuresti ……………… ………. ………………………………………..x
5. Factori care favorizează dezvoltarea orașului Mă gurele
5.1 ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics )….…………………………x
5.2 Efectul Matei (The Matthew Effect). ………………………………………………….x
5.3 Smart City……………………………………………………………………………..x
5.4 Turismul stiinti fic………………………………………………………………………x
6. Aplicare a in proiectul de diploma
6.1 Oportunitatea programului ho telier in cadrul proiectului ELI -NP.……………………x
6.2 Tema de proiectare …………………………………………………………………….x
Concluzii …………………………………… …………………………………………………….. ………………………… …x
Bibliografi e……………………………………………………………………………………….x
Surse we b…………………………………………………………………………………………x
Sursa ilustraț iilor…………………………………………………………………………………x
Anexe ……………………………………………………………………………………………..x

5
Hotelpentru cercetatori

Plan de idei
Argument

Tema “Hotel pentru cercetă tori – ELI ( Extreme Light Infrastructure) Măgurele,
Româ nia” s-a născut in urma oportunităț ii Româ niei de a face parter dintr -un proiec t European
de cercetare nu cleară, ce va furniza soluții ecologice cu privire la distrugerea deș eurilor
radioactive . Acest proiect poate dezvolta și oportunități cu specific medical ce pot avea o mare
implicatie in dezvolt area modalităților de tartare a cancerului.
Centrul de Cercetare de la Măgurele, Ilfov, este astă zi un pol important in dezvoltarea
științifică pe plan mondial, cât ș i un viitor generator de fonduri p entru Romania. In urma
intervenț iei Comisiei Europene in v ederea instalarii de laseri perfomanti la Magurele, Guve rnul
impreuna cu administratia p ublica vor implementa un proiect de modernizare al orașului până in
anul 2020, principalul aspect fiind infrastruct ura si cai de acces.1
ELI (Extreme Light Infrastructu re) va fi functional incepand cu anul 2018 si va o atracție
pentru cercetatori i din toată lumea . In prezent, institutia adapostind peste 1000 de per soane ce
participa si supervizeaza constructia celui mai puternic laser din lume.
Un asemenea proiect va adu ce vizibilitate Romaniei pe plan științific și inovativ. Efectul
Matei – Matthew effect2 este un concept folosit în varii domenii. Ultimele cercetări unde a fost
folosit acest concept au concentrate pe explicarea acestuia in contextual cercetării . Spre ex emplu,
in cercetarea derulată de Marian -Gabriel Hâncean și Matjaz Perc, efectul Matei este folosit
pentru explicarea numarului de citări in contextul coautoratelor. Concluzia acestui studiu o
vizibilitate in spațiul academic coautoratului. Extrapoland acea sta explicație într -o perspectivă
multinivel putem asuma ca daca un hotel folosit intr -un plan științific are vizibilitate pe această

1 http://www.eli -np.ro/documents/consortiul -de-livrare.pdf
2 http://www.garfield.library.upenn.edu/merton/matthew1.pdf

6
Hotelpentru cercetatori
filierăva acest fenomen va avea efecte pozitive la nivelul administrației publice a orașului,
implicit va aduce atenție si fonduri spațiului national.
Potentialul locului este remarcabil dar și de amploare întrucât, pe axa timpului, orașul se
situează la punctul 0 orientat c ătre dezvoltare. Aici apare o vastă ofertă de posibilități datorită
momentului în care prin prezența l aserului ELI, s -a autoconcretizat o cerere.
Cercetarea programului hotelier este sustinuta de mai multi factori atat economici cat si
sociali , insa motivul principal care a generat tema prezentei lucrari de disertatie este programul
ELI, program ce a ofer it posibilitatea orasului Magurele de a fi primul Smart City din R omania .
Un al doile motiv este numarul mare de cercetatori ce urmeaza sa fie implicat incepand cu anul
2018, cand laserul va deveni functional. Amplasarea unui hotel in apropiere a laserului destinat
exclusiv cercetarilor va realiza o simbioza intre cercetatorii din toata lumea. Hotelul va avea
rolul spatiului intim, un spatiu in care cercetatorii vor socializa si se vor relaxa in acelasi timp,
dar va dispune si de spatii comune, s ali de conferinta, sali de presa, destinate mediului de
contact .

7
Hotelpentru cercetatori
Scop si o biectiv
Scop

Etapele prezentei lucrari de disertatie se concentreaza in trei parti dupa cum urmeaza: in
prima parte in parcurgerea istoriei si evolutiei arhitecturii h oteliere d in antichitate pana in
prezent , urmand ca in a doua parte sa se studieze partea de proiectare a programului hotelier cu
analiza unor hoteluri reprezentative pentru acest tip de func țiune . A treia parte a disertatie este
dedicata sustinerii proiec tului de diploma in care se propune realizarea unui hotel destinat
exclusiv cercetatorilor. Tema propusa este sustinuta in pricipal de factori economici dar si
sociali. Factorii economici fiind generati de proiectul ELI, proiect ce va aduce fonduri
substan tiale pentru dezvoltarea zonei. Factor ii sociali s unt reprezentati necesitatea crearii unui
mediu intim, un mediu in care cercetatorii vor schimba idei.
Scopul tezei de disertatie este de a intelege principiile care au stat la baza conceptului de
hotel si de a prezenta potentialul zonei generat de un obiectiv de interes international.

Obiectiv

Obiectivul temei “Hotel pentru cercetaori – ELI (Extreme Light Infrastructure) Magurele
– Romania ” este de a realiza un demers theoretic, concret si coerent care s a sprijine
fundamentarea proiectului de diploma. Marea provocare in ceea ce priveste propunerea unui
hotel in apropierea laserului ELI este realizarea unui ansamblu care sa creeze o ambianta placuta
ce inglobeaza necesitatile de zi cu zi, si care sa faca l egatura intre mediul intern al hotelului
reprezentat de comunitatea oamenilor de stiinta si mediul de contact, reprezentat de diferitele
oraganizatii, companii, etc. .

8
Hotelpentru cercetatori
Terminologie specifica si cuvinte cheie
Hotel, Turism, Turism stiintific, Smart city, High Tech Cluster, Science Park, Fizica Nucleara,
Revoluția industrială

Explicarea termenilor
Hotel – “o cladire sau un ansamblu de cladiri care asigura, contra cost, cazara turistilor si a
calatorilor pe un interval de timp, in camer e special amenajate, corespunzantor mobilate”3.

3 Lazarescu Cezar, Constructi i Hoteliere , Editura Tehnica, Bucuresti, 2003, p.11

2
Hotelpentru cercetatori
1.Programul hote lier – istoric si evolutie

1.1 Geneza programului hotelier

Necesitatea constructiilor pentru adapostirea calatorilor a aparut inca din antichitate, oamenii
calatorind la inceput din necesitati practice, apoi din dorinta de a descoperi alte traditii, de a fac e
schimb de informatii si de a-si imbogati cunostintele4. In satele din Grecia antica apar primele
constructii pentru adapostirea calatorilor cu caracter de odihna si recuperare in apropierea bailor
minerale si termale. Calatorul era vazut ca un “xenos” , un prieten caruia i se datora ajutor si
adapost5, traditia acordarii ospitalitatii fiind raspandita ulterior in multe alte tari . Ceva mai tarziu,
in Imperiul Roman erau amplasate de-alungul drumurilor vile si hanuri pentru calatorii din
serviciul de posta utilizat de reprezentantii statului. Romanii au fost primii ce au raspandit baile
termale in Anglia, Elvetia si Orientul Mijlociu6.

1.2 Momente importante in e volutia programului hotelier

La incep utul secolului XV este introdusă in Franț a, legea păstră rii unui registru al hotelului
iar in Anglia se impu n reguli pentru hanuri. In aceeaș i perioadă sunt construite aproximativ 1500
de bai termale in Carlsbad si Marienbad si peste 600 de hanuri sunt inr egistrate in Anglia7.
Hanurile erau compuse in jurul unei curti interioare pavate, cu camerele de locuit dispuse pe
laturile laterale, pe latura din spate erau amplasate grajdurile si depoz tările iar pe latura din fata
erau amplasate camerele publice si bu cătaria, accesul in han făcându -se printr -un portic.

4 Lazarescu Cezar, Constructii Hoteliere , Editura Tehnica, Bucuresti, 2003, p.7
5 Ibidem, p.7
6 http://www.hospitalitynet.org/news/4017990.h tml
7 Ibidem

3
Hotelpentru cercetatori
In secolul XIX programul hotelier își face simțită prezența in marile orașe. Revoluția
industrială din anii 1760 generata de inventia motorului rotativ cu aburi si evolutia tehnologiei
metalurgice si de țesere8 a facilitat construirea hotelurilor in toată lumea . Ca urmare a Expozției
Universale de la Paris, unde se astepta un număr mare de viz itatori, compania din Rue de Rivoli,
condus ă de fratii Pereire , decide construirea hotelului Le Grand Hotel de Lo uvre, inaugurat pe
16 octombrie 18559, fiind primul hotel ce oferea o gama de servicii dedicate oaspetilor : săli de
recepție, g alerii, sala de restaurant. Șase ani mai târziu, în data de 5 Mai 1862, are loc
inaugurarea hotelului Le Grand Hôtel Paris , proiectat de arhitectul Alfred Armand10.
Pana la inceputul secolului XX, dezvoltarea infrastructurii cailor ferate a fost factorul
generator al dezvoltarii constructiilor hoteliere. Cresterea numarului de turisti se reflecta in
cresterea numarului de hoteluri de mari dimensiuni, cat si a hotelurilor de dimensiuni mai mici in
apropierea traseelor feroviare11.
De-alungul evolutiei programului hotelier , in secolul XX au existat trei momente
culminante ce au facilitat dezvoltarea industriei hoteliere . In anii 1920 c resterea pe piata hoteliera
a fost generata de prosperitatea economica ce a constat in evolutia tehnologiei si a industriei de
productie ce a generat o crestere a productivitatii, consumului si salariilor rezultand astfel o
crestere a profiturilor pentru c orporatii. Evolutia in domeniul automobilelor a fost un alt factor
important, impunand extinderea si evolutia infrastructurii transporturilor, a indus o crestere
semnificativa si in domeniul constructiilor12. Perioada de dupa cel De -al Doilea Razboi mondial ,
din jurul anilor 1950, a reprezentat cel de -al doilea moment de prosperitate in evolutia
programului hotelier, fiind indus a de extinderea educatiei si a calatoriilor in masa13, cât și de

8 Pat Hudson, The Industrial Revolution , Editura Bloomsbury Publishing Plc, 2014
9 Hariton Ana Maria, Hotelul urban contemporan, O propunere pentru Bucuresti – utilizarea spatiului construit, Teza
de doctorat, Universtitea de Arhitectura si U rbanism Ion Mincu, Bucuresti, 2007
10 http://www.hospitalitynet.org/news/4017990.html
11 Hariton Ana Maria, Hotelul urban contemporan, O propunere pentru Bucuresti – utilizarea spatiului construi t, Teza
de doctorat, Universtitea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Bucuresti, 2007
12 http://www.american -historama.org/1913 -1928 -ww1 -prohibition -era/economic -boom -1920s.htm
13 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and London, 2013

4
Hotelpentru cercetatori
starea de pace si prosperitate14. In aceasta perioada, se infiinteaza in 1954 la Memphis, lantul
hotelier Holiday Inn, dedicat turismului familial, reprezentat printr -un complex de moteluri
amplasat in proximitatea soselelor15.
La inceputul anilor 1980 se instaleaza cea de -a treia perioada de prosperitate in industria
hoteli era, generata de tehnici le inovative de marketing si de dezvoltarea mai multor categorii de
hoteluri dedicate diferitelor forme de turism, dar si de tendinta de a face o legatura intre hoteluri
si complexurile comerciale cum ar fi Copley Place si Lafayette Place din Boston16. Inceputul
anilor 1990 pe de alta parte au reprezentat o perioada de regres in istoria hotelurilor datorita
Războiul ui din Golf.
Incepand cu anul 2010 se introduc aplicatiile pentru smartphone -uri, pentru check -in/out,
acestea putand fi de asemenea folosite in locul cheilor traditionale pentru accesul in camera. Mai
mult de atat, companiile hoteliere pun accentul atat pe o amenajare mai buna a camerelor cat si
pe dotare a cu tehnologii de ultima ora17.

14 http://www.history.com/topics/1950s
15 Hariton Ana Maria, Hotelul urban contemporan, O propunere pentru Bucuresti – utilizarea spatiului construit, Teza
de doctorat, Universtitea de Arhitectura si Ur banism Ion Mincu, Bucuresti, 2007
16 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and London, 2013
17 Ibidem

5
Hotelpentru cercetatori
2. Tipologii de hoteluri actua le

Hotelurile si statiunile de afaceri concureaza in zilele noastre pentru a satisface nevoile
cele mai sofisticate ale calatorilor.

2.1 Clasificarea hotelurilor
Hotelurile sunt in general clasificate dupa locatie, functiune si alte caracteristici s peciale,
insa este posibil ca un hotel sa se incadreze in mai multe categorii. Spre exemplu hotelurile din
apropierea aeroporturilor pot fi considerate de asemenea si centre de conferință sau centre pentru
seminarii.
Evolutia din ultimii ani a programului hotelier defineste urmatoarele categorii de hoteluri :
hoteluri urbane , hoteluri scenografice (design hotels) , hoteluri suburbane, hoteluri multi –
brand, hoteluri cu utilizare mixta (mixed -use hotels) , hoteluri in statiuni (resort hotels) ,
hoteluri casino, hoteluri pentru seminarii (co nvention hotels), centre de conferint a, hoteluri
rezidentiale si restaurari , fiecare avand particularitati diverse inglobând una sau mai multe
caracteristici
Hotelul urban , dupa cum il recomanda si denumirea, este de obicei amplasat in
interiorul orasului.

2.2 Tendinte ale dezvoltarii hotelurilor in viitor

Secolul XXI a inceput cu o puternica expansiune a dezvoltari i hotelurilor in intreaga
lume , demonstrand faptul ca banalul nu mai poat e fi acceptat . Noile hoteluri din spati ul urban si
din statiunile de lux trebuie sa fie “dramatice, nesfarsite si unice ”18, in timp ce proprietatile

18 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and London, 2013

6
Hotelpentru cercetatori
umile trebuie sa reflecte tehnologii avansate pentru a satisf ace asteptarile tot mai mari ale
turistilor.
2.3 Influenta asupra contextului urban

“Dacă discutăm în context despre un spațiu public – dacă acesta este curat, interesant,
atrăgător, confortabil sau nu, acest lucru se relevă ca pa rte a peisajului cultural doar dacă prin
elementele sale reflectă o anume mentalitate a locuirii; de aceea, eu leg referirea la peisajul
cultural de conceptul modern de locuire, căci a vorbi astăzi despre locuire înseamnă a lua în
considerație tot ceea ce reprezintă spațiul amenajat pentru existență, a discuta despre un întreg
complex de date și influențe care ne înconjoară. De aceea, privind conceptul de peisaj cultural,
raportul / relația dintre natură și cultură nu este exclusivă, ci incluzivă. Pragmatis m în loc de
metafizică. ”19

3. Considerente in p roiectarea hotelurilor

În zilele noastre hotelurile nu mai reprezintă doar o destinatie ci si o convergență a unei
multitudini de experiențe. Din clipa in care oaspetii sosesc, aceștia devin parte a unui
microcosmos, un mediu atent meșteșugit care oferă atât o evadare din rutina obișnuită cât și
confortul cu care individul este obisnuit. Pe când agenda de evenimente a hotelului se poate
schimba in funcție de anotimp, prețul pus pe activitățile de zi cu zi est e constant. Acesta este
profilul hotelului contemporan: abilitatea acestuia de a fi in trend cu ultimele tendințe, avand
capacitatea de a se adapta fiecarei categorii de oaspeti20.
Hotelul in sine reprezintă un hibrid făcând legatura între confortul de aca să și specificul
destinației temporar e. În ceea ce priveste design -ul, aceasta idee este cel mai bine reprezentată de

19 Sandu M. Alexandru, Samburele care face sa creasca, vol. II, Editura Fundati ei Arhitext design Bucuresti,
Bucuresti
20 David Rockwell în Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition,
Editura Routledge, New York and London, 2013

7
Hotelpentru cercetatori
intrarea hotelului, care devine punctul de interes al spatiului de relaxare. Chiar daca hotelul in
sine reprezintă un mediu dinamic, acest a este de asemenea situat la intersectia unei varietati de
atractii turistice si ambianta culturala. Mediile ospitaliere contemporane reflectă contextul local
creând o relație de simbioză cu regiunea geografică in care se afla, în afara zidurilor acestuia.
Luând parte la serbarea festivalurilor locale, precum si asimilarea ingredientelor regionale in arta
culinară, …. . Un hotel situat in Estul Asiei poate de asemenea oferi ca serviciu un ceai
traditional, sau, de asemenea uniformele staff -ului administrati v pot fi cre ate de un designer
vestimentar local, invaluind oaspetii intr -un puternic simț al locului, dând naștere unor experiente
memorabile21.
Sistemele integrate de ultima generatie, pot transforma șederea oaspeților din clipa sosirii
acestora. Camerel e hotelului sunt echipate cu o varietate de caracteristici necesare in
personalizarea mediului ambient: prin atingerea unui singur buton, oaspetii pot controla
intensitatea luminii, schimband astfel atmosfera intregii camere; aceștia pot opta de asemenea
pentru sisteme sanitare cu infuzii terapeutice pentru o usoara adaptare la noul fus orar22.
Aceasta flexibilitate a serviciilor se traduce intr -o deschidere spre nevoile personale care
definesc caracterul distinct al hotelurilor. Fiecare oaspete aduce cu si ne propriile obiceiuri de
rutina, de aceea hotelurile au o multitudine de servicii ce sunt in masura sa satisfaca fiecare
individ.

3.1 Amplasament și master planning in cadrul hotelurilor urbane si suburbane

Din moment ce fiecare tipologie de hotel se adreseaza unor anumite categorii de turisti ,
conditiile de planificare vor varia dupa mai multe criteri i: locatie, dimensiune, circulatii, nivelul
calitatii, etc. . In timp ce hotelurile pentru seminarii si centrele de conferinta necesita un
amplasament cu acces facil la caile de transport (cum ar f i aerpopor turile, etc.), hanurile de la

21 David Rockwell , fondatorul si CEO Rockwell Group în Rutes, W. A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig
and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New York and London, 2013
22 Ibidem

8
Hotelpentru cercetatori
tara, sa tele de vacanta si hotelurile dedicate ecoturismului sunt amplasate in zone mai retra se;
hotelurile cu un nivel de ca litate ridicat ar trebui sa aib a dimensiuni reduse pentru a oferi o
atmosfera intim a spre deosebire de hotelurile de mari dimensiuni ce sunt justificate de numarul
de restaurant e, zone le de relaxare , salile pentru evenimente , indeplinind standardele international
ale hotelurilor de prim a clasa , sau a celor de cinci stele23.

3.2 Spațiul public . Lobby -ul văzut ca living

3.3 Etaj curent. Camera de hotel

Planificarea etajului curent reprezintă una din cele mai mari provocări in proiectarea
hotelurilor , fiind un factor important ce influențează conformarea camer elor de locuit . O buna
optimizare a unui singur nivel este multiplicată direct proportional cu numarul de niveluri ,
intrucât camerele si apartamentele reprezintă intre 65 % si 85% din suprafata totală a hotelului.
Prin urmare, obiectivul principal in planif icarea etajului curent al unităților de cazare ar trebui sa

23 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and L ondon, 2013

9
Hotelpentru cercetatori
fie reducerea suprafetelor aferente circulatiilor verticale, orizontale si a spatiilor tehnice, in
favoarea suprafetelor alocate camerelor de locuit24.

24 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and L ondon, 2013

2
Hotelpentru cercetatori

3
Hotelpentru cercetatori
4.Studii de caz

4.1 Studii de caz internaționale

4.1.1 JW Marriott and Ritz -Carlton, Los Angeles

Fiind piesa de rezistenta a unui cartier residential de divertisment din Los Angeles,
valorand aproximativ 2.5 miliarde de dolari, Hotelul detinut de cele doua branduri e xclusiviste

4
Hotelpentru cercetatori
JW Marriott si Ritz -Carlton, inalt de 54 de etaje, este prima constructi e de tip zgarie -nori care a
fost construita in centrul orasului in aproape doua decenii. Acest complex, include o suprafata de
aproximativ 500.000mp de divertisment, spatii de birouri dar si servicii ospitaliere care impreuna
atrag aproximativ 600 de sporturi live, concerte, evenimente din mass -media si corporatiste in
campusul de 14 hectare25.
Chiar daca distributia masei in forma de L a turnnului dar si sigla reprezentativ a a
brandului, dau impresia ca JW Marriott ocupa volumul scurt iar Ritz -Carlton volumul mai inalt,
compartimentarea cladirii ofera cele 879 de camera ale hotelului JW Marriott pe etajele 4 -21 iar
cele 123 de camera ale Hotelulu Rity -Carlton intre etajele 2 2-26. Etajele intermediare 27 -52
detin cele 224 de apartamente de lux ale hotelului Ritz -Carlton. Arhitectii de la Gensler au creat
modulul standard de 9.4m adancime pentru camerele si apartamentele hotelului JW Marriott
asezandu -le la etajele inferioare ale cladirii . Muchiile turnului diverg o data cu inaltimea incepand
de la etajele hotelului Ritz -Carlton care contin camerele spatioase, pastrând dimensiunea traveii.
Marirea amprentei turnului ofera de asemenea etajele cu cea mai mare suprafata utilă
apart amentelor Ritz -Carlton localizate in partea superioara a turnului. Pentru a crea acest profil,
arhitectii au amplasat stalpi metalici curbati in apropierea varfului turnului, facilitand instalarea
peretelui cortina gigantic. Structura rezistenta la cutremu r a fost proiectata ca avand ca sistem
structural principal o retea de pereti metalici rezistenti la forta taietoare fiind compusi din placi
metalice componente foarte subtiri. Acest sistem a fost preferat ca alternativa a sistemului de
structura cu peret i din beton pentru a reduce greutatea totala a structurii cu aproximativ 35 de
procente. Pe langa economia rezultata din costul constructiei, adoptarea acestui sistem va avea ca
rezultat, economii pe plan energetic, prin reducerea cantitatii materialelor p entru suprastructura
si fundatii26.
Design -ul echipei de arhitecti Gensler a obtinut prestigiosul certificat LEED( asa numitul,
“Leardership in Energy and Envinronmental Design”) prin adoptarea unei serii de caracteristici
sustenabile printre care putem en umera: pardoseala in culori deschise, materiale izolatoare termic
pentru acoperis, gradini exterioare rezistente la secetă si echipamente sanitare care necesita un

25 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and London, 2013
26 Ibidem

5
Hotelpentru cercetatori
consum redus de apa. Cererile energetice ale codului din California – Title 24 – impune o
transparenta maxima de 60 de procente pe fatadele cladirilor. Arhitectii au folosit m odelarea
computerizata pentru a dezvolta un sistem de reducere a transparentei la nivelurile inferioare ale
cladirii, dar oferind o crestere graduala in trasnparenta pentru etajale superiaore ca raspuns la
cererile pietei pentru un ac ces facil la privelist i la nivelul apartamentelor rezidentiale. Acest
process a fost obtinut utilizand diferite tipuri de lustru, in functie de transparenta si reflectivitatea
acestuia27.
Ansamblul ofera atat servicii destinate turistilor din mediu de afaceri cat si o multitudin e
de facilitati de relaxare si socializare a acestora. Pe cand vizitatorii hotelului JW Marriott au
acces la un centru de fitness de aproximativ 370mp dar si la o piscina care pot acomoda 1000 de
persoane , cei de la Ritz -Carlton au drepturi exclusiviste l a cluburi de noapte, centre de fitness
private si restaurante cu specific international care ofera privelisti exceptionale asupra orasului
Los Angeles28.
Acest complex este ideal localizat pentru o posibila conexiune in viitor cu centrul de
conventie al ora sului Los Angeles.

27 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Ro utledge, New
York and London, 2013
28 Ibidem

6
Hotelpentru cercetatori

4.1.2 Andaz Shanghai Hotel and The Langham Xintiandi Hotel, Shanghai, China

Imaginea 5
Poate că nu exista in două hoteluri in lume care demonstrează perfectiunea in design si
servicii pentru turistul în căut are de ambient luxuriant si medii de afaceri decât Hotelul Andaz
Shanghai Hotel și The Langham Xintiandi. Hotelul Andaz care contine 309 camere se adreseaza
turistului in cautare de medii de relaxare prin serviciile sale de tip resort(resort style), precum

7
Hotelpentru cercetatori
capela dedicate nuntilor localizata pe acoperis si cluburi de noapte. Pe de alta parte, Hotelul
Langham cu ale sale 357 de camere ofera servicii de cazare oamenilor din medii de afaceri,
posibilitatea organizării conferintelor in săli special amenajate, p recum si o zona de relaxare in
atrium, împreuna cu optiuni culinare internationale29.
Localizat in cartierul rezidential de succes denumit Xiantiandi, hotelurile Andaz
Shanghai si Langham Xintiandi, orientate catre mediul de relaxare respectiv cel de busin ess sunt
legate printr -un pod pietonal curbat care traversează bulevardul Huangpi ce separă cele doua
turnuri. Proiectul reprezentâ nd piesa de rezistenta a unui proiect masiv de redezvoltare in centrul
Shanghai -ului, dezvoltatorii turnului Nordic au reusit sa implementeze tradiția orasului, dar prin
interventii tehnologice modern, realizând de asemenea introducerea conceptelor comerciale ale
trailui urban contemporan. Recunoscand valoarea caracterului istoric al districtului, dezvoltatorii
complexului Xinti andi au realizat o revigorare a unei comunitati in declin, cu ale sale 1920
greybricks townhouses si porti sculptate in piatra in colaborare cu guvernul districtului local Lu
Wan și un consorțiu de bănci pentru a inspira o noua tendință in cartier30.
Primul devoltator imobiliar al proiectului de hoteluri a cerut aprobari administratiei locale
pentru a realiza constructia podului pietonal conectând cele doua hoteluri. Motivul cheie al
acestui program indraznet a fost constructia celor doua hoteluri sub suprav egherea unei singure
companii manageriale, astfel permițând impartirea facilitatilor si a serviciilor. Oficialii orasului
au aprobat acest proiect și cu atat mai mult, acestia au incurajat constructia mai multor poduri
deoarece urbaniștii au cautat sa extinda reteaua subterena de zvoltata din centrul orasului la un alt
nivel de conectivitate pietonala. De asemenea existau planuri pentru constructia unui pod
pietonal intre hotelul Andaz si un complex comercial din partea de Sud. Ideea acestui concept a
fost de a creea o retea pieton ala complexa deta șând circulatia pietonala de cea a autovehiculelor
rivalizand in acest fel cu reteaua pietonala din centrul orașului Hong Kong, care acopera o
distanta de aproximativ 7km si face legatura intre aproximativ 40 de cladiri. Intr -un final s -a
decis ca circulat ia de la nivelul solului in cadrul districtului Xintiandi s -a dovedit a fi mult mai
importanta, aceasta decizie avand ca rezultat anularea constructiei retelei de poduri. Cu toate că

29 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and London, 2013
30 Ibidem

8
Hotelpentru cercetatori
cele doua hoteluri vor fi administrate de doua companii hoteliere rivale, dezvoltatorul imobiliar a
decis pastrarea proiectului constructiei podului datorită deținerii autorizatiei de constructie. Cu
toate acestea, acest concept(conexiunea dintre cele doua hoteluri prin intermediului podului)
realiza un parteneriat dinamic de c are beneficiau ambele hoteluri, unind spatiile publice de
detașare ale mediului urban, al hotelului Andaz cu spatiile destinate mediului de afaceri din
hotelul Langham31.

4.2 Studii de caz din Româ nia

4.2.1 Athenee Palace Hilton Bucuresti
Imaginea 5
Situat pe Calea Victoriei, in vecinătatea Ateneului Rom ân, Hotelul Athenee Palace Hilton
a suferit modificări sucesive de -alungul timpului. Asemenea altor clădiri reprezentative ale

31 Rutes, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Deve lopment , 2nd Edition, Editura Routledge, New
York and London, 2013

9
Hotelpentru cercetatori
Bucu reștiului, Athenee Palace a fost construit in locul unui han si anu me Hanul Gherasi, situat
pe terenurile ce apartineau la aceea vreme (1870) , marelui proprietar funciar Nicolae
Neculescu32. Dupa demolarea hanului, intre anii 1912 -1914 isi face simtita prezenta Hotelul
Athenee Palace, construit dupa planurile arhitectului francez Theophille Bradeau33.
Athenee Palace a fost considerat a fi prima constructie din Bucuresti in care s -a folosit o
structura de rezistenta din beton armat. In urmatoarele doua decenii, intre 1935 -1937, arhitectul
Duiliu Marcu isi pune amprenta asupr a hotelului, transformandu -l si modernizandu -l atat la
interior cat si la exterior. Personalitati precum, contesa Rosie Waldeck si francezul Paul Morand
au fost gazduite in aceasta noua forma a hotelului, parerile fiind impartite. “… holul imens se
vedea i n perspectiva prin canaturile usilor deschise. Stalpi grei de marmura galbena imparteau
holul in trei abside si lumea sedea adunata in grupuri mari de -alungul peretilor de marmura de
culoare ruginie, in care erau incastrate oglinzi inguste cu rame aurite.” , aceasta este descrierea pe
care contesa Rosie Waldeck o face in anul 1940, in memorabilia sa carte intitulata Athenee
Palace34. Pe de alta parte, francezul Paul Morand descrie hotelul Athenee Palace ca fiind un “for
bucurestean in care localnicul vine sa -i repreze pe straini indata dupa sosirea lor, in care
indiscretia romaneasca este in toi, in care ocaziile sunt dibuite, in care prechile se potrivesc, in
care rasetele izbucnesc, in care secretele se volatizeaza in urechile devenite microfoane, in care
relatiile sociale se leaga ca peste tot dar cu mai putine strambaturi, in care cinismul si
fraternitatea sunt impinse la culme”35.
Dupa bombardamentele germane din 1944, Hotelul Athenee Palace este partial distrus,
fiind renovat abia in 1945, sub conducerea aceluiasi architect, Duiliu Marcu. In 1954, la mai
putin de un deceniu dupa renovare, se impune necesitatea unei noi restaurari, iar in 1963 se
construieste un nou corp de cladire36. In urma evenimentelor din 1989 hotelul este complet

32 Narcis Dorin Ion, Bucuresti – In cautarea Micului Paris, Editura Tritonic, 2003
33 Ibidem
34 Ibidem
35 Ibidem
36 Ibidem

10
Hotelpentru cercetatori
reamnejat si moderniza t la standardele occidentale, urmand ca in 1990 sa primeasca numele de
Hilton.

4.2.2 Novotel Bucuresti
Imaginea 5
Aflat la intersectia strazii Ion Campineanu cu Calea Victoriei, poate una din tre cele mai
importante artere ale Bucureștiului, Hotelul Novotel se remarca prin prezenta porticului de
intrare ce reproduce fatada fostului Teatru National37. Vechiul Teatru National nu reprezenta
doar un reper cultural, ci un reper al Bucurestiului, fiind inconjurat de gradina Otetelesanu, hanul

37 Revista Construcțiilor, Nr. 33, Decembrie, 2007

11
Hotelpentru cercetatori
Campineanu, Hotel ul Continental si Palatul Telefoanelor38. Desi da impresia separarii i ntre vechi
si nou, ecranul de sticla prezent in spatele porticului are cu totul alt rol. Fiind fascinat de
fotografiile de epoca de la acea vreme, arhitectul Romeo Belea propune ecranul c a fiind o
oglinda ce pune in valoare atmosfera de pe Calea Victoriei dar si arhitectura de vis -à-vis, Hotelul
Continental39.
Amplasamentul a avut un rol important in proiectarea hotelului, avand valoare atat
comerciala cat si istorica, dar si anumie partic ularitati ce au influentat proiectarea la nivelul
structurii. Pe langa prezenta retelelor cu diverse destinatii, terenul prezinta particularitati si in
manifestarile cutremurelor, subliniind faptul ca in urma cutremurului din 4 partie 1977, cladiri
din ime diata vecinatate , precum blocul Dunarea sau Palatul Telefoanelor, au fost puternic
avariate ori distruse complet40. Distributia si dimensiunea elementelor de mare rigiditate si
rezistenta s -a stabilit in urma unui process laborious realizat de catre prof. d r. ing. Dan Lungu, in
care s -au utilizat instrumente de calcul performante, la nivelul structurii, pentru a obtine un
raspuns favorabil in cazul unui seism puternic41.
Corpul inalt al hotelului, in forma de “L”, are o structura cu cadre pe contru, pereti de
beton armat intre camere si patru tuburi de rigiditate si rezistenta, pozitionate la cele doua capete
si la intersectia celor doua bare. Tubul pozitionat la intersecita interioara a celor doua bare a fost
proiectat ca avand pereti mai grosi fata de celela lte pentru a evita posibilitatea despicarii din
cauza golului de scara. De asemenea, la nivelul palnseelor peretii tubului au fost armati cu
centura cu armatura consistenta ancorata in placa. Fiind conceput ca dublu tract, la nivelul
planseului s -au folos it dale cu deschideri de 7.5×7.65m, cuprinzand doua camere42. In cazul
corpului “sala” au existat doua provocari: realizarea unui spatiu liber cu dimensiuni de 25x18m,
cu o inaltime impusa de corpul alaturat, fiind rezolvat prin rezemarea pe doua ansambluri de cate

38 Interviu cu arhitec tul Romeo Stefan Belea
http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/2006 -10-17/novotel -un-hotel -modern -cu-fatada -retro.html
39 Ibidem
40 Revista Construcțiilor, Nr. 33, Decembrie, 2007
41 Ibidem
42 Ibidem

12
Hotelpentru cercetatori
patru stalpi a planseului dintre sala si spatiile comerciale de la subsol, si sustinut cu grinzi
transversale din beton cu inima metalica rigida43. La nivelul porticului, o parte din structura
verticala descarca pe grinzile planseului peste primul subsol, din considerente de amenajare a
parcarii si circulatiilor.
Influenta configuratiei terenului s -a resimtit si la nivelul subsolului, hotelul avand trei
subsulori spre Calea Victoriei iar in partea opusa doar doua44.
Hotelul Novotel este privit ca un hotel scenografic, deoarece atat prin intermediul
porticului ce marcheaza existenta fostului Teatru National, cat si prin panoul de sticla prezent in
spatele porticului ce are rolul de a oglindi atmosfera de pe Calea Victoriei devine un reper al
zonei.

43 Revista Construcțiilor, Nr. 33, Decembrie, 2007
44 Vezi Ane xa 1

13
Hotelpentru cercetatori
5. Factori care fav orizează dezvoltarea orașului Mă gurele

Orasul Măgurele a fost atestat documentar pentru prima data in anul 1852 iar in 1853 o
mare parte a mosiei Măgurele ajunge in posesia boier ului româ n Ioan Oteteleșanu45. Datând incă
din s ecolul XIX, Conacul Oteteleșanu a avut mai multe funcțiuni, fiind donat mai întâi
Academiei Române spre a fi utilizat ca școală de fete46. După cel de -al doilea Război Mondial,
Institutul de fete este desfiintat, cedând locul Institutului de Fizică , acesta din urma fiind
reabilitat fără a se păstra insă elementele decorative. Între anii 1950 -1997, comuna Măgurele este
trecută mai intai in raionul V.I. Lenin al orașului republican București, comuna Vârteju Nefliu
este desfiintata si inclusă in intregime in co muna Măgurele, urmand ca in 1981 sa devină comuna
suburbană.
In anul 1957 Institutul de Fizică Atomică inaugurează primul reactor nuclear WRS, un
reactor de fisiune, si primul reactor ciclotron U120 din Europa de Est47. Urmare a hotărârii
nr.418 din 25 apr ilie 2002 , se decide oprirea definitiva “în vederea dezafectării a Reactorului
nuclear (RN) WR -S de cercetare si producție de radioizotopi din cadrul Institutului Național de
Cercetare -Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”(IFIN -HH), București,
Măgurele”48.
Întrunind toate conditiile economico -urbanistice, in anul 2004 Măgurele este declarat
oraș, alăturându -se grupului de așezări urbane ilfovene, alaturi de alte foste comune cum ar fi
Voluntari, Chitila, Pantelimon, Bragadiru si Pop esti-Leordeni. In același an orașul Măgurele
incorporează satele Aluniș, Dumitrana, Pruni, Vârteju si Nefliu49.

45 http://primariamagurele.ro/orasul -magurele/istorie
46 http://primariamagurele.ro/orasul -magurele/istorie
47 Ibidem
48 Ibidem
49 Ibidem

14
Hotelpentru cercetatori
5.1 ELI -NP (Extreme Light Infrastructure -Nuclear Physics )
Imaginea 5
România face parte dintr -un proiect de infrastructură de interes atât național cât si
mondial in domeniul cercetării, împreun ă cu Replublica Cehă si Ungaria, fiind țările gazdă
pentru implementarea proiectul ui ELI (Extreme Light Infrastructure).
Laser Valley reprezintă un pas important spre de zvoltare si un proiect ce va a duce
vizibilitate României in toată lumea . Potrivit perspectivei multinivel efectele benefice aduse
zonei Măgurele se vor rasfrange si asupra instutiilor responsabile de manageriere a fondurilor din
România.
Proiectului ELI(Extreme Light Infrastructure) initiat in anul 2005 și inclus in Foaia de
parcurs a Forumului Strategic European privind Infrastructurile de Cercetare50 (ESFRI) în 2006 ,

50 http://www.research.gov.ro/ro/articol/2502/programe -internationale -programul -cadru -7-capacitati -esfri –
forumul -strategic -european -pentru -infrastructuri -de-cercetare

15
Hotelpentru cercetatori
are ca scop “investigarea diversității de aplicații științifice și de cercetare a pulsurilor laser ultra –
intense și ul tra-scurte”51. Scopul stiintific al ELI a fost stabilit in urma unei faze pregatitoare,
initiate in 2007, in cadrul careia au participat 40 de institutii de cercetare si academice provenind
din 13 state membre UE. Faza pregatitroare a durat 36 de luni si a avut drept obiectiv stabilirea
factorilor juridici, organizationali, financiari si stiintifici . Comunitatea stiintifica implicata in
aceasta faza a stabilit patru ramuri de cercetare si aplicatii care au corespuns scopului stiintific al
ELI: Attosecond La ser Science, High Energy Beam Science, Laser Induced Photonuclear
Physics si Ultra High Field Science 52.
La sfarsitul anului 2009, in urma intrunirii Comitetul ui director al Consortiului pentru
Faza pregatitoare ELI , s-a decis ca Romania, Republica Ceha si Ungaria sa implementeze
primele trei infrastructuri mentionate anterior, urmand ca decizia asupra infrastructurii Ultra
High Field Science53 sa fie luata mai tarziu, in baza unei analize mai detaliate a solutiilor
tehnologice aflate in prezent in curs de d ezvoltare54.
ELI-Hu Kft. , o societate non -profit, reprezentata de autoritatea municipala a Szeged
impreuna cu Universitatea Szeged , va fi responsabila de implementarea infrastructurii
Attosecond Laser Science55 pe teritoriul Ungariei in cadrul proiectului “ Attosecond Light Pulse
Source” (“sursa pulsurilor de lumina la nivel de atosecunde”) . Aceasta ramura va avea ca scop
“investigatia temporala a dinamicii electronilor in atomi, molecule, plasme si solide cu masurare
in domeniul atosecundelor (10-18 sec.)”56.

50“ESFRI, Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare, este un instrument strategic pentru a
dezvolta integrarea științifică a Europei și a întări cooperarea internațională”
51 http://www.eli -np.ro/documents/consortiul -de-livrare.pdf
52 Ibidem
53 “Ultra High Field Sci ence – infrastructura emblematica de intensitate foarte ridicata” – Comisia de selectie a
Consortiului de Livrare ELI
54 http://www.eli -np.ro/documents/consortiul -de-livrare.pdf
55 Attosecond Laser Science – stiinta laser la nivel de atosecunde – Comisia de s electie a Consortiului de Livrare ELI
56 http://www.eli -np.ro/documents/consortiul -de-livrare.pdf

16
Hotelpentru cercetatori
High Energy Beam Science57, infrastructura ce va avea ca scop stiintific “dezvoltarea si
utilizarea fasciculelor dedicate cu pulsuri ultra scurte de radiatie cu energie inalta si particule
accelerate aproape de viteza luminii”58, va fi implementata pe ter itoriul Republicii Cehe.
Entitatea r esponsabil a in dezvoltarea acest ui proiect va fi Institutul de Fizica al Academiei de
Stiinta a Republicii Cehe.
Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia –
Hulubei”, unul di n cele mai importante centre de cercetare stiintifica din Romania este entitatea
responsabila pentru implementarea infrastructurii Laser Induced Photonuclear Physics59,
dezvoltata in cadrul proiectului ELI -NP(Extreme Light Infrastructure -Nuclear Physisc) .
Infrastructura se va baza pe doua componente: un sistem laser de putere ultra inalta si un
fascicul de radiatie γ foarte intens si stralucitor si va avea un rol important in domenii
stiintifice precum fizica fundamentala de frontiera, fizica nucleara si astrofizica dar si in
“domeniul materialelor nucleare, gestionarea deseurilor radioactive, stiinta materialelor si
stiintele vietii”60.
Lansat la inceputul anului 2015, incubator ul de afaceri “ Magurele Science Park61”
(MSP), este o platforma socio -economica ce are ca scop principal oferirea unor oportunitati de
dezvoltare a mediului antreprenorial pe teritoriul judetul ui Judetului Ilfov62. Proiectul inglobeaza
industria de inalta tehnologie si urmeaza sa fie implementat pe un teren de aproximativ 40 de ha,
donat de Consiliul Judetean Ilfovsi Primaria Orasului Magurele, aflat in proximitatea institutelor
de cercetare de l a Magurele si a ELI -NP.

57 High Energy Beam Science – fizica fasciculelor cu energie inalta – Comisia de Selectie a Consortiului de Livrare ELI
58 http://www.eli -np.ro/documents/consorti ul-de-livrare.pdf
59 Laser Induced Photonuclear Physics – fizica nucleara indusa laser – Comisia de Selectie a Consortiului de Livrare
ELI
60 http://www.eli -np.ro/ro/eli -pe-scurt.php
61 Science Park – o zona care este dezvoltata sau sustinuta de o universitate sau colegiu, unde organizatiile implicate
in domeniul stiintific si tehnologic isi desfasoara activitatea
http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/science -park
62 https://primariamagurele.ro/orasul -magurele/industrie

17
Hotelpentru cercetatori
Magurele High Tech Cluster este un proiect menit sa vina in sprijinul dezvoltarii rapide
si sustenabile a sectorului privat, valorificand rezultatele cercetarilor stiintifice din cadrul ELI –
NP. High tech cluster este un grup format din institutii si companii ce ofera oportu nitatea noilor
inovatii de a indeplini cerintele de pe piata. Rolul critic al educatiei cat si dezvoltarea resurselor
umane prin intermediul instruirii, sunt factori cheie in acest concept63.

5.2 Efectul Matei ( The Matthew Effect )

Efectul Matei (The Matthew EffecT)64 se concentrează în jurul ideii de homofilie și
atașament preferențial. Domeniul principal unde acesta este folosit este domeniul rețelelor
sociale. Homifilia ilustrează probabilitatea unui individ de a crea o conexiune sau legatura cu un
alt individ cu care impartaseste caracteristici socio -demografice similare. Spre exemplu, indivizii
tind să formeze un grup cu alti indivizi care prezintă aspecte similare (sex, vârstă, clasă socială,
educație, ș.a.m. d) cu acesta.
Figura nr. 1
Culoarea nodurilor reprezintă sexul
indivizilor iar mărimea acestora este direct
proporțională cu anii de școală terminați.
Această figură ilustrează faptul că indivizii
de același sex și cu nivel educational
asemănător form ează un grup.

63 https://itlaw.wikia.com/wiki /High_tech_cluster
64 Merton Robert K., The Matthew Effect in Science , Science, New Series, Vol. 159, No. 3810. (Jan. 5, 1968),
pp. 56 -63

18
Hotelpentru cercetatori
Efectul Matei ilustrează fenomenul precum căruia indivizii care se află în posesia unui
anumit tip de resursă își mențin și își maximizează acest avantaj.
O cercetare ce arată implicațiile acestui efect este cercetarea derulată de Marian -Gabriel
Hâncean si Matjaz Perc . Autorii arată implicațiile acestui efect asupra lumii academice prin
analizarea rețelei de citări în contextual coautoratului. Concluziile cercetării arată faptul că un
cercetător cu un număr de citări încadrat ca fiind mar e, va avea coautori cu aproximativ același
număr de citări65.
Perspectiva multinivel oferă posibilitatea unei extrapolări a acestei concluzii. Intrarea în
posesia fondurilor și granturilor pentru cercetare are ca element important , instrumentele ce
măsoar ă notorietatea si vizibilitatea unui cercetător în spațiul academic. Dacă asumăm că un
cercetător va primi finanțare pentru o ipotetică cercetar e, asumăm implicit că acesta dă dovadă
de o vizibilitate înaltă. Dacă cercetătorul primește finanțarea, rezultatele cercetării aduc această
vizibilitate și instituției din care acesta face par te, spre exemplu un institute de c ercetare, iar
instituția ad uce notorietate și vizibilitate spațiului național66.
Acest fenomen creează o relație circulară în spațiul academic prin faptul că șansele în
vederea primirii finanțării sunt în favoarea celor care deja o posedă. În acest fel se creează
segregarea deoarece cer cetătorilor care nu beneficiază de acest avantaj le este mult mai greu să
acceseze astfel de fonduri și sa contribuie la imbunătățirea și inovarea spațiului academic.
În cazul laserului ELI, efectul Matei se poate materializa întocmai prin crearea de
vizib ilitate asupra cercetătorilor români implicați în acest proiect și asupra Institutul National de
Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia -Hulubei” . Dacă această
condiție este îndeplinită, atunci notorietatea si vizibilitatea se va răsfrânge și asupra institutiilor
publice naționale. Acest lucru crează un sistem de dezvoltare ascendent ce pornește de la
cercetător, dar efectele sunt resimțite de instituțiile publice de cel mai înalt rang.

65 Hâncean Marian -Gabriel, Matjaz Perc, Homophily in coauthorship networks of East European sociologists,
Scientific Reports, 27 Octomber 2016
66 Hâncean Marian -Gabriel, Matjaz Perc, Homophily in coauthorship networks of East European sociologists,
Scientific Reports, 27 Octomber 2016

19
Hotelpentru cercetatori
Potrivit efectului Matei, dacă activitatea de cercetare din cadrul proiectului laserului ELI
este un success, șansele sunt favorabile zonei pentru următoare implementări de proiecte cu
specific similar.
Acest tip efecte pe care acest proiect le are nu se dedică stric t spațiului academic, ci au
consecințe pozitive și în spațiul social. Spre exemplu, o dezvoltare pe care această traiectorie o
poate aduce se re feră la locuitorii zonei. Este probabilă și dezira bilă o rată mai mică a șomajului,
un grad mai mare de educație al populației domiciliate în z onă sau o probabilă estetizare a zonei
urbane.

5.3 Smart City

Titlul de “primul smart city din Romania” a fost atribuit orașului Măgurele in urma
implementarii infrastructurii de cercetare ELI -NP (Extreme Light Infrastructure -Nuclear
Physics). In ulti mii cinci ani “eticheta” Smart City ( Orasul Inteligent ) s-a raspandit in mod
progresiv in intreaga lume , avand impact atat la nivelul oraselor mari cat si la nivelul oraselor
mici. Conceptul de oras inteligent a fost introdus recent ca o noua strategie ce cuprinde factorii
moderni de productie urbana intr -un cadru comun, si in special pentru a evidentia importanta
tehnologiilor de informatie si comunicatie in ultimii douazeci de ani in dezvoltarea orasului67.
Pentru a face fata problemelor aparute in zonele urbane, administratiile publice locale,
companiile, organizatiile non -profit impreuna cu locuitorii orasului au imbratisat ideea orasului
intelligent, prin folosirea tehnologiei, creand conditii de viata mai bune si de protectie a
mediului. “Conceptul mer ge dincolo de relationarea dintre cetatean si furnizorii de servicii
pulbice si ofera instrumentele ce incurajeaza cetatenii sa fie mai activi si mai participativi in
viata comunitatii. De exemplu sa ofere un feedback despre starea soselelor, sa adopte un stil de

67Apud Renata Paola Dameri, Smart City Implementation – Creating Economic and P ublic Value in Innovative Urban
Systems , Springer International Publishing AG 2017, 2016

20
Hotelpentru cercetatori
viata mai sanatos sau sa participle, ca voluntari, la diverse activitati sociale. In felul acesta, un
Smart City va fi un loc mai atractiv pentru a locui, a munci si a ne recrea”68.
Desi pare a fi un concept aparut relativ recent, un document scris in anul 199369 arata ca
investitiile facute in infrastructura telecomunicatiilor in Singapore, cat si rolul infrastructurii de
informatii in procesul de productie si distributie au contribuit la cresterea produsului intern brut,
definind Singapore ca fiind un “oras inteligent”70.

5.4 Turismul stiintific

Termenul de “turism stiintific” a aparut pentru prima data in literatura, in anul 1980 in
lucrarea “Tropical Science and Tourism”71. Definirea acestui tip de turism nu este insa foarte
clara, avand diferite interpretari chiar si in randul profesionistilor din domeniul turismului.
In prezent, cat mai multi oameni de stiinta cunoscuti pe intreg mapamondul isi exprima
interesul din ce in ce mai mult in domeniul turismului stiintific, scopul acestora reprezentan d
centrele stiintifice moderne axate pe domenii de activitate complementare. In acest fel oamenii
dedicati domeniului fizicii pot deveni biologi pentru scurt timp, precum medicii imbratiseaza
tainele paleontologiei si astrologiei.Turistii din mediul stiint ific utilizeaza infrastructura turistica
( hoteluri, servicii de cathering , centre de relaxare ) cat si cele mai moderne tehnologii din mediu
audio -video pentru experimentele si seminariile acestora. In zilele noastre turismul stiintific este
supus unei evo lutii substantiale si este considerat domeniul cu cel mai rapid nivel de dezvoltare
alaturi de turismul negru. Superlative precum: “cel mai maret”, “cel mai rapid”, etc.
caracterizeaza cele mai populare destinatii stiintifice din zilele noastre . Printre ac estea putem
enumera cel mai mare laborator – Oraganizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara din Geneva

68 https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=7840
69 Heng, T., & Low, L. (1993). The intelligent city: Singapore achieving the next lap: Practitoners forum. Technology
Analysis & Strategic Management, 5 (2), 187 –202.
70 Apud Renata Paola Dameri, Smart City Implementation – Creating Economic and Public Value in Innovative
Urban Systems , Springer International Publishing AG 2017, 2016
71 http://www.tourism -review.com/scientific -tourism -growing -in-popularity -news2970

21
Hotelpentru cercetatori
(CERN) reprezinta cel mai mare laborator dedicat fizicii cunatice72. Fondat in anul 1954,
laboratorul CERN aflat in apropierea orasului Geneva, la granit a dintre Elvetia si Franta, are la
activ 22 de state membre73 si are in componenta sa un colectiv de aproximativ 10.000 de
perso ane printre care fizicieni, tehnicieni, personal, etc. .
Asemenea laboratorului CERN, ELI-NP poate deveni pentru Romania un ad evarat pol
de atractie pentru cercetatorii din toata lumea.

6. Aplicarea in proiectul de diploma

6.1 Oportunitatea programului hotelier in cadrul proiectului ELI -NP

6.2 Tema de proiectare

Concluzii

72 LUCIA MOLOKÁČOVÁ and ŠTEFAN MOLOKÁČ, Scientific tourism – Tourism in Science or Science in Tourism?, Acta
Geoturistica, vol. 2, nr. 1, p. 41 -45, 2011
73 https://home.cern/about

22
Hotelpentru cercetatori

Bibliografie

Cărți
Ali Madanipour, Desi gn of Urban Space – An Inquiry into a Social -spatial Process , John Wiley & Sons,
1996
Lazarescu Cezar , Constructii Hoteliere , Editura Tehnica, Bucuresti, 1971
Triscu Aurelian, Arhitectura obiectiv si cadru pentru turism, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000
Gehl Jan, Orase pentru oameni , Igloomedia, Bucuresti, 2012
Gehl Jan, Viata intre cladiri, Igloomedia, Bucuresti, 2011
Narcis Dorin Ion , Bucuresti – In cautarea Micului Paris, Editura Tritonic, 2003
Marina Novelli, Niche Tourism: Contemporary Issues, Trend s and Cases, Editura Routledge ,
2006
Renata Paola Dameri, Smart City Implementation – Creating Economic and Public Value in
Innovative Urban Systems , Springer International Publishing AG 2017, 2016
Rute s, W.A.; Penner R.H.; Adams L., Hotel Design, Plannig and Development , 2nd Edition,
Editura Routledge, New York and London, 2013

Doctorate
Constantin Liviu NEAGA -IONESCU, Comunicare si Morfogeneza in Arhitectura, Editura
Universitara Ion Mincu, Bucuresti, 2012

23
Hotelpentru cercetatori
Hariton Ana Maria, Hotelul urban contemporan, O propunere pentru Bucuresti – utilizarea
spatiului construit, Teza de doctorat , Universtitea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu,
Bucuresti, 2007

Disertații
Chicioroaga Dragos , Hotelul, o tema mereu actuala, Lucrare de disertatie
Macsim Daniela, Hotelul ur ban intre specific si universal , Lucrare de disertatie
Roxane Braun, The Lobby as a Living Room: What Interior Design Innovations and Products do
Luxury Hotels Implement to Attract Guests to their Lobby?, Bachelor Thesis for Obtaining the
Degree Bachelor o f Business Administration Tourism and Hospitality Management, Vienna,
April 15th, 2011

Articole
Walter A Rutes, Richard H Penner, Lawrence Adams, Challenges in hotel design: Planning the
guest room floor , The Cornell Hotel and Restaurant Administration Qu arterly, Volume 42, Issue
4, 2001, Pages 77 -88
Washburn, D., Sindhu, U., Balaouras, S., Dines, R. A., Hayes, N. M., & Nelson, L. E. , Helping
CIOs Understand “Smart City” Initiatives: Defining the Smart City, Its Drivers, and the Role of
the CIO . Cambridge, MA: Forrester Research, Inc. , 2010
Hâncean Marian -Gabriel, Matjaz Perc, Homophily in coauthorship networks of East European
sociologists, Scientific Reports, 27 Octomber 2016
LUCIA MOLOKÁČOVÁ and ŠTEFAN MOLOKÁČ , Scientific tourism – Tourism in Science or
Science in Tourism?, Acta Geoturistica, vol. 2, nr. 1, p. 41 -45, 2011
Merton Robert K., The Matthew Effect in Science , Science, New Series, Vol. 159, No. 3810.
(Jan. 5, 1968), pp. 56 -63

24
Hotelpentru cercetatori
West Page, Current Anthropology – Tourism as Science and Science as Tou rism: Environment,
Society, Self, and Other in Papua New Guinea, vol 49, nr 4, pp. 597 -626, august 2008

Reviste
Revista de opinie si analiză economico -sociala Economistul, Nr. 18 -19 (268 -269), Octombrie,
2016
Revista Construcțiilor, Nr. 33, Decembrie, 200 7

Alte documente
Lect. Arh. Mariana Fetti, Lect. Dr. arh. Alina Voiculet, Modul Tematic1Ș Adapostirea – spațiu
destinat relaxării, siguranței și sănătății – element definitoriu in evoluția omenirii, Universitatea
de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, De partamentul Sinteza de Proiectare, Bucuresti, 2010

Webografie
http://www.tourism -review.com/scientific -tourism -growing -in-popularity -news2970
https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism#Forme_de _turism 01-02-2017
http://www.mdrl.ro/_documente/turism/legislatie/Ordin_1296_2010.pdf 25-02-2017
http://www.garfield.library.upenn.edu/merton/matthew1.pdf 03-03-2017
http://www.tourism -review.com/scientific -tourism -growing -in-popularity -news2970 18-03-2017
https://labexitem.hypotheses.org/177 18-03-2017
http://www.unc.edu/~fbaum/teachi ng/PLSC541_Fall06/Merton_Science_1968.pdf 18-03-2017
http://rsif.royalsocietypublishing.org/content/11/98/20140378 18-03-2017
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0010880401800483 18-03-2017

25
Hotelpentru cercetatori
https://en.wikipedia.org/wiki/Xenia_(Greek) 19-03-2017
http://www.american -historama.org/1913 -1928 -ww1 -prohibition -era/economic -boom -1920s.htm
20-03-2017
http://www.hospitalitynet.org/news/4017990.html 21-03-2017
http://www.eli -np.ro/documents/consortiul -de-livrare.pdf 04.03.2017
http://primariamagurele.ro/orasul -magurele/istorie 22 -03-2017
http://www.research.gov.ro/ro/articol/2502/programe -internationale -programul -cadru -7-
capacitati -esfri-forumul -strategic -european -pentru -infrastructuri -de-cercetare 24-03-2017
https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=7840 25.03.2017
http://public.dhe.ibm.com/partnerworld/pub/smb/smarterpla
net/f orr_help_cios_und_smart_city_initiatives.pdf 25-03-2017
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/12/02/revista -constructi ilor-decembrie –
2007/#.WNgh2FV96Uk 27-03-2017
Interviu cu arhitectul Romeo Stefan Belea http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/2006 -10-
17/novotel -un-hotel -modern -cu-fatada -retro.html 28-03-2017
http://www.eli -np.ro/ro/eli -pe-scurt.php 28 -03-2017
https://home.cern/about 29-03-2017
https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=7840 29-03-2017
https://primariamagurele.ro/orasul -magurele/industrie 29 -03-2017
https://itlaw.wikia.com/wiki/High_tech_cluster 29 -03-2017
http://www.american -histor ama.org/1913 -1928 -ww1 -prohibition -era/economic -boom -1920s.htm
20-02-2017

26
Hotelpentru cercetatori
Surse ilustrații

Img. 1 http://www.eli -np.ro/civil -construction/photos/2016_07_04.jpg 25-03-2017
Img. 2 http://img.wall -street.ro/article_pictures/199705_articol.jpg 26-03-2017
Img. 3 https://r o.pinterest.com/pin/204702745532304284/ 26-03-2017
Img. 4 https://ro.pinterest.com/pin/454582156111213232/ 26-03-2017
Img. 5 http://www.novotel.com/gb/hotel -5558 -novotel -bucharest -city-centre/index.shtml 27-03-
2017

27
Hotelpentru cercetatori
Anexe
Anexa 1
Imaginea 5
Sectiunea reprezinta modul in care a fost configurat subsolul Hotelului Novotel din
consideren te de configuratie a terenului, avand cota +0.00 a accesului in hotel pe latura dinspre
Calea Victoriei