Hotel Central – Piatra Neamt
Introducere
Turismul reprezintă o activitate economico-socială specifică civilizației moderne, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolului al XX-lea și în special celei de-a doua jumătăți a acestuia.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost defint în variante dinte cele mai felurite:
„Arta de a călători pentru propria plăcere.“ (M. Peyromarre Debord)
„Activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturiii, datorită cunoașteri unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute.“ (Jan Medecin)
„Fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumusețile naturii ca rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și al perfecționarii mijloacelor de transport.“ (Guy Freuler)
„Turismul este văzut, în primul rând, ca acțiune de deplasare a persoanelor de la domiciliul lor permanent în alte localități sau țări pentru diverse motive cum ar fi: vizite, studii, afaceri, sănătate, curiozități, iar în al doilea rând, ca ansamblul activităților de natură economică ce pun la dispoziția turiștilor bunuri și servicii destinate satisfacerii nevoilor acestora, pe durata călătoriei sau legate de aceasta, la un înalt nivel calitativ, în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător în general.“ (Adam Fleșeriu)
Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural, antropic – diferențiat de la țară la țară, pe regiuni, zone, centre turistice, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului sunt: turismul balnear maritim, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau avand alte motivații terapeutice; turismul montan și de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeție, cura climaterică și practicarea sporturilor de iarnă; turismul de cură balneară prin care se valorifică însușirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale și minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural-religios, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură, religie și a altor realizări ale activitații umane; turismul de afaceri (conferințe, simpozioane, reuniuni, sesiuni științifice) cu o dezvoltare de amploare în ultimii ani; turismul comercial expozițional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziții) ce atrag numeroși vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări artistice (etnografice, folclorice) naționale sau internaționale; turismul sportiv care cunoaște o mare extindere pe plan național și internațional, având ca motivație diferite competiții pe discipline sportive, interne și internaționale, până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiții sportive regionale, campionate mondiale); turism cinegetic, ecoturism, etc.
Tipurile de turism se diferențiază în funcție de potențialul turistic asigurând varietatea și, prin aceasta, atracția asupra turiștilor autohtoni și străini. În funcție de elementele regionale se organizează activități turistice tipice anumitor zone și se pun in evidență posibilitățile de amenajare complexă a acestora pentru a veni cât mai aproape de interesele, dorințele și necesitățile turistului.
Capitolul I. Ținutul Neamțului
Cu rezonanță deosebită în inima și mintea oricărui român, cu istoria ce pare că singură se scrie, cu bogăția spirituală și culturală ce farmecă neîncetat orice trecător, Neamțul ascunde încă nenumărate frumuseți, minuni naturale sau iscodite de rațiunea și mâna omului. O singură călătorie, o simplă vizită nu este de ajuns pentru a epuiza tot ceea ce ținutul Neamțului oferă, mai ales că, la fiecare pas, turistul este pus în situația de a alege într-o direcție sau alta, între un obiectiv sau altul. Chiar dacă, atunci când se vorbește despre Moldova, Suceava și splendidele ei biserici se află în prim plan, Neamțul este ținutul cu cea mai mare densitate a mănăstirilor și schiturilor din țară. Nu este munte în care să nu fie pitit cel puțin un schit ori o mănăstire. Perimetrul în care se află Mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia, Văratec constituie un adevărat centru spiritual al zonei. Pe drumul de la o mănăstire la alta, turistul este ispitit să își abandoneze traseul și să urmeze săgețile indicatoare spre unul din schiturile care împânzesc locurile. În aceste discrete lăcașuri de închinăciune descoperă oaza de liniște și pace interioară de care are nevoie. Numai că farmecele acestui ținut nu se limitează numai la cele enumerate. Sunt mult mai multe de văzut… Neamțul înseamnă Ceahlăul, Valea Bistriței, Cheile Bicazului, Lacul Izvorul Muntelui, Târgu-Neamț, Hanul Ancuței, Roman, etc.
Un ideal punct de pornire în exploatarea ținutului Neamțului este municipiul Piatra-Neamț, unul dintre acele orașe pitorești ale țării ce farmecă de la prima vedere, supranumit „Perla Moldovei“. Nu numai centru administrativ al județului ci și capitala istorică a străvechiului ținut al Neamțului, este amintit încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea printre alte târguri ale Moldovei și este locul unde Ștefan cel Mare a ales să-și ridice – în a doua jumătate a veacului următor – curte domnească și biserică ce constituie și astăzi neprețuite podoabe ale orașului.
Situată pe terasele râurilor Bistrița și Cuejdi, așezarea este înconjurată din toate părțile de culmi muntoase împădurite: Cozla (650 m), Pietricica (586 m), Cernegura (852 m), Cârlomanu (704 m). Spre sud-vest (la aproximativ 4 km de oraș) se ridică pintenul Bâtca Doamnei (462 m) care domină lacul de acumulare cu același nume. Pe această înălțime au fost descoperite ruinele unei cetăți geto-dacice, identificată cu Petrodava, menționată de Ptolemeu în Geografia. Cetatea, cu ziduri groase de 3,5 m, întărită cu șanțuri și valuri de pământ, datează probabil din secolul al II-lea î.H., fiind înălțată peste o așezare din epoca neolitică (faza Cucuteni). În incintă s-au găsit două sanctuare asemănătoare celor de la Sarmizegetusa.
Orașul Piatra-Neamț este atestat documentar (în secolul al XIV-lea) sub denumirea de Kamena („piatră“ în slavonă) pe Lista rusă a orașelor din sud-estul Europei. O altă mențiune apare într-un act din 1431, prin care domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Bistrița „o casă a lui Crăciun din Piatra“. Încă din 1446 în Piatra-Neamț se aflau o curte domnească și o biserică; în 1453 așezarea a fost ridicată la rang de târg. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare s-au construit aici o nouă curte domnească (1491), biserica cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și turnul-clopotniță (1497-1499). În centrul orașului turistul poate descoperi și astăzi ansamblul curții domnești din vremea lui Ștefan din care s-au păstrat biserica, turnul-clopotniță, pivnițele – în care a fost amenajat un muzeu și fragmente din zidul din incintă.
Biserica Domnească „Sfântul Ioan Botezătorul“, zidită între anii 1497-1498, este de plan dreptunghiular, fără turlă, cu bolți semicilindrice, o cupolă pe naos și două calote semisferice pe pronaos. Construcția măsoară 25,90 m în lungime, 8,10 m în lățime, având o înălțime de 11,30 m, fiind cel mai valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Ștefan cel Mare. Fațadele de piatră sunt decorate cu discuri de ceramică și șiruri de cărămizi aparent smălțuite. Interiorul este împărțit după sistemul devenit clasic în pronaos, naos și altar. Vechea catapeteasmă nu se mai păstrează, iar cea actuală a fost montată cu prilejul lucrărilor din 1868-1873, fiind sculptată de „Gherasim monahul și Tănase săpătorul“ și zugrăvită de către pictorii Panaite Mavrodin și C.V. Basarab, după modelul de la Agapia.
Din tezaurul bisericii nu s-au mai păstrat decât un Tetraevangheliar, aflat astăzi la Muzeul de Istorie al României. Scris la Putna în 1502 de către ieromonahul Spiridon, acest manuscris a fost lucrat din porunca lui Ștefan cel Mare pentru „biserica sa cu hramul Sfântul Ioan, de la curțile sale de pe Bistrița“. Un deosebit interes istoric prezintă și noul Pomelnic, întocmit în 1792, care consemnează cele mai importante evenimente din existența acestei ctitorii voievodale.
Turnul-clopotniță (Turnul lui Ștefan cel Mare) este construit la un an după sfințirea bisericii, din piatră brută străbătută cu câteva brâie de cărămidă și are o înălțime inițială de 19 m. A fost pe rând școală, foișor de foc, adăugându-i-se în aceeși perioadă încă un etaj. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, turnului i se instalează și un ceas adus de la Viena. Astăzi, în camera clopotelor se găsesc 4 clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, cu o sonoritate unică, unul din secolul al XIX-lea, iar celelalte două turnate în anul 1979, la Târgu Neamț, de către meșterul Damian.
Biserica Domnească „Sfântul Ioan Botezătorul“ și Turnul-clopotniță
Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, aflat tot pe terasa de deasupra parcului din centrul orașului, deține o colecție arheologică unicat în Europa. A fost amenajat în vara anului 2005 în clădirea construită între 1928-1930 de Carol Zane, cu decorații interioare executate de Vincenzo Puschiasis. Aici sunt expuse aproximativ 300 de piese din ceramică aparținând celei mai vechi culturi eneolitice din Europa (mileniile IV-III î. H.): Horele de la Frumușica și Drăgușeni, Gânditorul de la Târpești, Soborul zeițelor, Vasul cu colonete de la Izvoare, numeroase statuete antropomorfe și zoomorfe. Cultura Cucuteni este celebră prin ceramica pictată cu motive în formă de spirală, cercuri, meandre în culorile alb, roșu și negru. De aproape un deceniu funcționează la Piatra-Neamț și Centrul internaținal de cercetare a culturii Cucuteni.
Muzeul de artă și Muzeul etnografie
La est de Curtea Domnească, lângă Liceul Petru Rareș se găsește o Sinagogă de lemn care stă mărturie a vremurilor când în oraș trăia o importantă comunitate de evrei. A fost ridicată după 1766 pe locul unei mai vechi Sinagogi din piatră, deoarece, pe la începutul secolului al XVIII-lea, evreilor nu li s-a mai îngăduit să ridice construcții religioase din alt material decât lemnul. Se presupune că edificiul inițial era foarte vechi, din vremea lui Ștefan cel Mare datorită distanței mici dintre Sinagogă și biserică.
La baza scărilor care urcă spre terasa pe care este amplasată Curtea Domnească se află Parcul central cu statuia domnitorului Ștefan cel Mare și Teatrul Tineretului pe a cărui scenă au jucat actori contemporani celebri precum Maia Morgenstern, Horațiu Mălăele, Oana Pellea, Virgil Ogășanu, etc.
Marele Ștefan din Parc Teatrul Tineretului
Strada Ștefan cel Mare care pornește din fața Bisericii Sfântul Ioan duce turistul până în fața unei mici grădini zoologice, amplasată la poalele Parcului Cozla de pe versantul sudic al muntelui cu același nume. Parcul a fost amenajat între 1900-1904. În timpul lucrărilor de construire a drumurilor de acces, săpăturile au scos la iveală obiecte dacice, provenind probabil de la o cetate care s-a aflat pe aceste locuri. Pe două dintre cele trei platouri etajate ale versantului au fost amenajate restaurantele Colibele Haiducilor și Cercul gospodinelor – unde pot fi gustate bucate tradiționale moldovenești. Nenumărate sunt și punctele de belvedere de unde pot fi admirate panorama orașului, sclipirile apelor Bistriței sau ale Lacului Bâtca Doamnei, Muntele Pietricica, etc. Sus, pe culme, se întinde o poiană largă pe care iarna se amenajează pârtia de schi.
Parcul zoo
Pe culmile Pietricica, Cozla și Cernegura se află numeroase puncte fosilifere, însumând o suprafațăde 53 ha, puse sub ocrotire și declarate monumente ale naturii. În aceste zone au fost identificate 38 de specii de pești fosili, iar o valoroasă colecție a fost expusă la Muzeul de Științele Naturii. Zona Căldărilor Urieșilor de pe Cozla a fost declaruntoase împădurite: Cozla (650 m), Pietricica (586 m), Cernegura (852 m), Cârlomanu (704 m). Spre sud-vest (la aproximativ 4 km de oraș) se ridică pintenul Bâtca Doamnei (462 m) care domină lacul de acumulare cu același nume. Pe această înălțime au fost descoperite ruinele unei cetăți geto-dacice, identificată cu Petrodava, menționată de Ptolemeu în Geografia. Cetatea, cu ziduri groase de 3,5 m, întărită cu șanțuri și valuri de pământ, datează probabil din secolul al II-lea î.H., fiind înălțată peste o așezare din epoca neolitică (faza Cucuteni). În incintă s-au găsit două sanctuare asemănătoare celor de la Sarmizegetusa.
Orașul Piatra-Neamț este atestat documentar (în secolul al XIV-lea) sub denumirea de Kamena („piatră“ în slavonă) pe Lista rusă a orașelor din sud-estul Europei. O altă mențiune apare într-un act din 1431, prin care domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Bistrița „o casă a lui Crăciun din Piatra“. Încă din 1446 în Piatra-Neamț se aflau o curte domnească și o biserică; în 1453 așezarea a fost ridicată la rang de târg. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare s-au construit aici o nouă curte domnească (1491), biserica cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și turnul-clopotniță (1497-1499). În centrul orașului turistul poate descoperi și astăzi ansamblul curții domnești din vremea lui Ștefan din care s-au păstrat biserica, turnul-clopotniță, pivnițele – în care a fost amenajat un muzeu și fragmente din zidul din incintă.
Biserica Domnească „Sfântul Ioan Botezătorul“, zidită între anii 1497-1498, este de plan dreptunghiular, fără turlă, cu bolți semicilindrice, o cupolă pe naos și două calote semisferice pe pronaos. Construcția măsoară 25,90 m în lungime, 8,10 m în lățime, având o înălțime de 11,30 m, fiind cel mai valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Ștefan cel Mare. Fațadele de piatră sunt decorate cu discuri de ceramică și șiruri de cărămizi aparent smălțuite. Interiorul este împărțit după sistemul devenit clasic în pronaos, naos și altar. Vechea catapeteasmă nu se mai păstrează, iar cea actuală a fost montată cu prilejul lucrărilor din 1868-1873, fiind sculptată de „Gherasim monahul și Tănase săpătorul“ și zugrăvită de către pictorii Panaite Mavrodin și C.V. Basarab, după modelul de la Agapia.
Din tezaurul bisericii nu s-au mai păstrat decât un Tetraevangheliar, aflat astăzi la Muzeul de Istorie al României. Scris la Putna în 1502 de către ieromonahul Spiridon, acest manuscris a fost lucrat din porunca lui Ștefan cel Mare pentru „biserica sa cu hramul Sfântul Ioan, de la curțile sale de pe Bistrița“. Un deosebit interes istoric prezintă și noul Pomelnic, întocmit în 1792, care consemnează cele mai importante evenimente din existența acestei ctitorii voievodale.
Turnul-clopotniță (Turnul lui Ștefan cel Mare) este construit la un an după sfințirea bisericii, din piatră brută străbătută cu câteva brâie de cărămidă și are o înălțime inițială de 19 m. A fost pe rând școală, foișor de foc, adăugându-i-se în aceeși perioadă încă un etaj. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, turnului i se instalează și un ceas adus de la Viena. Astăzi, în camera clopotelor se găsesc 4 clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, cu o sonoritate unică, unul din secolul al XIX-lea, iar celelalte două turnate în anul 1979, la Târgu Neamț, de către meșterul Damian.
Biserica Domnească „Sfântul Ioan Botezătorul“ și Turnul-clopotniță
Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, aflat tot pe terasa de deasupra parcului din centrul orașului, deține o colecție arheologică unicat în Europa. A fost amenajat în vara anului 2005 în clădirea construită între 1928-1930 de Carol Zane, cu decorații interioare executate de Vincenzo Puschiasis. Aici sunt expuse aproximativ 300 de piese din ceramică aparținând celei mai vechi culturi eneolitice din Europa (mileniile IV-III î. H.): Horele de la Frumușica și Drăgușeni, Gânditorul de la Târpești, Soborul zeițelor, Vasul cu colonete de la Izvoare, numeroase statuete antropomorfe și zoomorfe. Cultura Cucuteni este celebră prin ceramica pictată cu motive în formă de spirală, cercuri, meandre în culorile alb, roșu și negru. De aproape un deceniu funcționează la Piatra-Neamț și Centrul internaținal de cercetare a culturii Cucuteni.
Muzeul de artă și Muzeul etnografie
La est de Curtea Domnească, lângă Liceul Petru Rareș se găsește o Sinagogă de lemn care stă mărturie a vremurilor când în oraș trăia o importantă comunitate de evrei. A fost ridicată după 1766 pe locul unei mai vechi Sinagogi din piatră, deoarece, pe la începutul secolului al XVIII-lea, evreilor nu li s-a mai îngăduit să ridice construcții religioase din alt material decât lemnul. Se presupune că edificiul inițial era foarte vechi, din vremea lui Ștefan cel Mare datorită distanței mici dintre Sinagogă și biserică.
La baza scărilor care urcă spre terasa pe care este amplasată Curtea Domnească se află Parcul central cu statuia domnitorului Ștefan cel Mare și Teatrul Tineretului pe a cărui scenă au jucat actori contemporani celebri precum Maia Morgenstern, Horațiu Mălăele, Oana Pellea, Virgil Ogășanu, etc.
Marele Ștefan din Parc Teatrul Tineretului
Strada Ștefan cel Mare care pornește din fața Bisericii Sfântul Ioan duce turistul până în fața unei mici grădini zoologice, amplasată la poalele Parcului Cozla de pe versantul sudic al muntelui cu același nume. Parcul a fost amenajat între 1900-1904. În timpul lucrărilor de construire a drumurilor de acces, săpăturile au scos la iveală obiecte dacice, provenind probabil de la o cetate care s-a aflat pe aceste locuri. Pe două dintre cele trei platouri etajate ale versantului au fost amenajate restaurantele Colibele Haiducilor și Cercul gospodinelor – unde pot fi gustate bucate tradiționale moldovenești. Nenumărate sunt și punctele de belvedere de unde pot fi admirate panorama orașului, sclipirile apelor Bistriței sau ale Lacului Bâtca Doamnei, Muntele Pietricica, etc. Sus, pe culme, se întinde o poiană largă pe care iarna se amenajează pârtia de schi.
Parcul zoo
Pe culmile Pietricica, Cozla și Cernegura se află numeroase puncte fosilifere, însumând o suprafațăde 53 ha, puse sub ocrotire și declarate monumente ale naturii. În aceste zone au fost identificate 38 de specii de pești fosili, iar o valoroasă colecție a fost expusă la Muzeul de Științele Naturii. Zona Căldărilor Urieșilor de pe Cozla a fost declarată rezervație geologică.
Oferta muzeelor din Piatra-Neamț prilejuiește nenumărate surprize: Muzeul de Artă care deține valoroase lucrări semnate de Ion Țuculescu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Lascăr Vorel, Iulia Hălăucescu, Ion Jalea, Ion Irimescu; Muzeul de Etnografie; Muzeul de Istorie; Muzeul de Științele Naturii, Muzeul Memorial Calistrat Hogaș amenajat în casa în care a locuit autorul volumului Pe drumuri de munte, un mare iubitor al ținutului Neamțului.
Muzeul de istorie Muzeul de științe naturale
Se remarcă în orașul Piatra-Neamț prezența unui mare număr de biserici dintre care cele mai importante sunt: Biserica Buna Vestire – ctitorie din 1740 a spătarului Iordache Darie Dărmănescu care, din punct de vedere arhitectural, cumulează trăsături proprii secolului al XVIII-lea și se încadrează în categoria bisericilor cu plan triconc. În interior, spațiul este destul de limitat, biserica fiind destinată membrilor familiei boierești. Spre răsărit, naosul se prelungește cu absida altarului iar în partea opusă, o tindă joasă pentru slujitorii curții se afla dincolo de un perete despărțitor înlocuit astăzi cu un simplu arc de susținere. În peretele sudic al naosului, nișa boltită marchează locul mormintelor ctitorești, iar clopotnița, de forma unui turn prismatic nu prea înalt, se ridică în partea vestică a construcției. Zidurile groase ale monumentului nu sunt omogene. Pentru apărare, s-au deschis în ziduri patru crenele care vizează punctele de acces în incintă, iar ușa poate fi blocată și astăzi cu ajutorul unui drug masiv, vârât în grosimea zidului. Biserica Dărmănești nu a avut pictură interioară, iar catapeteasma a fost zugrăvită în spiritul vechilor canoane bizantine, atrăgând atenția prin rigurozitatea execuției. Ferecătura unei Evanghelii din 1821 donată de Iordachi Darie la 20 decembrie 1845 constituie o impresionantă operă de artă, executată în argint și email policolor.
Biserica Buna Vestire
Biserica Sfântul Neculai construită între 1795-1796 de către logofătul grec Vogoride, care ținea moșia Dărmănești, pentru populația nevoiașă a vechiului cartier Bordeele. Este o biserică de mici proporții, din zidărie de piatră cu grosimea de peste 1 m, cu plan treflat și cu sânuri laterale ușor proeminente, fără compartimentarea tradițională. Turnul-clopotniță, adăugat odată cu pridvorul ce constituie primul nivel al acestuia, cuprinde o cameră intermediară și camera clopotelor. Șarpanta turnului în formă de mitră arhierească se termină cu un lanternou pe care este montată crucea ce mai păstrează și astăzi semiluna. Interiorul este pictat în ulei din 1962. Din donațiile lui Nicolae Albu, primar al orașului Piatra-Neamț, se mai păstrează o icoană de argint aurit a Sfântului Nicolae, adusă de acesta în 1865 din Polonia.
Biserica Sfântul Neculai
Schitul Doamna – ridicat în jurul anului 1790 de către ieromonahul Mitrofan. Zidurile imaculate ale acestuia străjuiesc un mic platou din dreapta Bistriței, sub poalele împădurite ale Cernegurei, în zona pitorească pe care localnicii au denumit-o „Peste Vale“. Edificiul impresionează prin dimensiunile reduse și prin simplitate. Zidurile puternice, ce depășesc uneori grosimea de 1,5 m, se înalță după obișnuitul plan treflat, cu absidele bine conturate. În momentul primei sfințiri biserica se constituie dintr-o singură încăpere iar mult mai târziu i se adaugă pridvorul și veșmântăria de pe latura sudică, în dreptul absidei altarului. Absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor, iar deasupra ieșirii din naos se află un mic cafas (balcon) ce asigură accesul în clopotniță. Schitul Doamna nu este pictat nici în interior, nici în exterior. Doar deasupra intrării în pridvor se observă două medalioane în mozaic cu portretele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, realizate recent. În schimb, catapeteasma executată din trei dulapi de proporții impresionante etalează întreaga gamă de motive sculpturale caracteristice unui stil neobizantin autohtonizat, prin prezența masivă a elementelor decorative preluate din arta populară a Văii Bistriței. Registrele superioare cuprind icoane zugrăvite direct pe scânduri iar cele de la bază icoane detașabile, separate prin colonete miniaturale artistic sculptate. Motivele vegetale stilizate domină câmpurile dintre icoane și suprafața ușilor împărătești, iar chipurile sfinților, pictate de Mihai Zugravul, se impun prin expresivitate și prin îmbinarea culorilor. Dintre cărțile liturgice se păstrează o Evanghelie tipărită la Iași în 1762, cu o însemnare scrisă cu litere chirilice pe mai multe pagini, un Octoih editat la București în 1774 și un Triod apărut la Râmnic în 1784.
Biserica din lemn din Văleni, ctitorită de Petru Rareș, refăcută și înzestrată de Alexandru Lăpușneanu la mijlocul secolului al XVI-lea. Localitatea Văleni de pe malul drept al Bistriței, sub versantul estic al Cernegurei, este o așezare rurală de dată mai recentă, devenită cartier al orașului Piatra-Neamț. Aici, pe platoul cuprins între Bistrița și panta despădurită a muntelui, biserica parohială cu hramul „Schimbarea la Față“ atrage atenția oricărui trecător prin înfățișarea arhaică și prin patina întunecată a pereților de lemn. Arhitectural, biserica poate fi calificată drept una dintre cele mai reușite realizări ale arhitecturii populare în lemn. Întreaga construcție este executată din bârne și scânduri groase de brad și stejar pe temelie de piatră. Este de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale și cu altar pentagonal, clopotnița aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar, pridvorul de la apus fiind un adaos mai recent (1924). Chenarele ferestrelor și cel al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense care alcătuiesc motive geometrice. La ușă, decorul șnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ștefan cel Mare.
Biserica din Văleni
Se păstrează o icoană ce-și propune ca subiect sanctificarea lui Aron Vodă în care se regăsește limpezimea albastrului de Voroneț și toate caracteristicile renascentiste ale secolului al XVI-lea. Izgonirea din Rai este de o forță sugestivă, iar o altă icoană, pictată pe ambele fețe, etalează pe un fond auriu o gamă cromatică impresionant de bogată. În anii ’70, toate icoanele vechi (între care 105 de mare valoare artistică și aflate într-o bună stare de conservare) sunt preluate de Mitropolia Moldovei, dar multe altele se păstrează la Mănăstirea Bistrița, la Văratec, Agapia sau Neamț, fiind ușor de recunoscut după calitățile lor plastice și după chenarul în relief care le individualizează. Marele număr de lucrări, unitatea lor stilistică și continuitatea cronologică, îndreptățesc ipoteza că la Văleni a funcționat, timp de peste două veacuri, o prestigioasă școală iconografică. În afara icoanelor, care la un moment dat acopereau nu numai catapeteasma ci și întreaga suprafață a pereților interiori, reproducând pictura al fresco a unei biserici de zid, se cuvine amintit și Tripticul Ctitorilor întocmit în timpul lui Ieremia Movilă. Pictura miniaturală din registrul superior este cea de început, din secolul al XVII-lea, asemănătoare stilistic cu miniaturile cunoscutelor Evangheliare de la Sucevița și ale Tripticului de la Vatra Moldoviței. Sub Mitropolitul Veniamin Costachi, Mănăstirea Peste Vale trece în administrarea Mănăstirii Văratec. După 1848 urmează o lungă perioadă de regres în existența acestui așezământ, iar în 1899 ultimele persoane de aici se retrag la Mănăstirea Văratec, vechiul așezământ monahal străbătând până în zilele noastre ca simplă biserică parohială.
Nu pot fi trecute cu vederea nici obiectivele laice: Casa Ivașcu din secolul al XIX-lea realizată din bârne fasonate; Casa Lalu construită în 1912 de arhitectul Carol Zane ce adăpostește în prezent Palatul Copiilor; Casa Paharnicului construită la începutul secolului al XIX-lea de aga Dimitrie Gheorghiadis în vechea piață a orașului pentru a servi la depozitarea mărfurilor care se desfăceau aici; Casa Albu zidită la jumătatea veacului al XIX-lea, de plan dreptunghiular, cu etaj și două corpuri diferențiate pentru a servi cât mai bine activității comerciale și financiare a proprietarului; Casa Hausschild construită din bârne în 1840 este un monument ce etalează toate caracteristicile stilului popular atăt de răspândit în zona montană a Moldovei; Casa Menzilului Poștei Moldovei – o construcție dreptunghiulară cu încăperi mici și joase și cu cerdac de lemn ce o flanchează pe două laturi; Casa Elena Cuza; Casa cu amfore; ansamblul urban de pe strada Alexandru cel Bun, etc.
Casa Ivașcu Casa Lalu Casa paharnicului
În preajma orașului se găsesc nenumărate locuri potrivite pentru excursii ușoare: Parcul Cozla, culmea Bâtca Doamnei, versantul Muntelui Pietricica, etc. Lângă cartierul Ciritei, pe versantul sud-vestic al Dealului Vulpii, se află o pajiște (44 ha) din care o porțiune (2 ha) a fost declarată rezervație naturală. Zona este cunoscută și sub numele de Ochiul de stepă, aici fiind identificate 28 de specii de plante specifice zonei de stepă.
Muntele Cozla Muntele Pietricica Lacul Bâtca Doamnei
Cele mai căutate zone turistice ale ținutului sunt:
1. Valea Bistriței
Valea Bistriței este zona cu cele mai numeroase monumente. La distanțe relativ mici se succed așezăminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii domnești, alături de construcții modeste, care nu copleșesc prin monumentalitate, dar încântă printr-un dezvoltat simț al proporțiilor. Pornind de-a lungul Văii Bistriței turistul poate zăbovi în preajma spațiilor sacre (Mănăstirile Bistrița, Bisericani, Pângărați), poate înconjura pe îndelete Lacul Izvorul Muntelui care oferă pe o lungime de 35 km un spectacol de neuitat, poate grăbi spre stațiunea Durău – principala cale de acces spre înălțimile legendarului Ceahlău, poate epuiza farmecele Cheilor Bicazului și ale Lacului Roșu sau se poate îndrepta spre satele montane Galu, Farcașa, Borca.
Pornind din vestul municipiului Piatra-Neamț către Bicaz (DN 15), urmând cursul râului Bistrița, după aproximativ 8 km, turistul poposește în comuna Alexandru cel Bun, situată la poalele Munților Stânișoarei. La punctul de confluență a râului Bistrița cu pârâul Viișoara, în satul Bistrița, se ridică un foarte vechi și important lăcaș de cult – Mănăstirea Bistrița, ctitorită ante 1407 de domnitorul Alexandru cel Bun, ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, de la sfârșitul secolului al XIV-lea. În 1498, Ștefan cel Mare i-a construit un turn-clopotniță cu paraclis și tot el a dăruit bisericii un clopot de bronz pe care apare stema Moldovei. Petru Rareș a refăcut chiliile, turnul de la intrare, casa domnească, clădirea din sud-vestul incintei, fosta școală domnească. În 1554, Alexandru Lăpușneanu a rezidit biserica mănăstirii, de plan triconc, cu o turlă pe naos, astfel că din construcția originară nu s-a mai păstrat nimic. Biserica Mănăstirii Bistrița se remarcă prin prezența elementelor arhitectonice specifice stilului din vremea lui Ștefan cel Mare și a lui Petru Rareș: pridvor închis, intrare laterală, ziduri din piatră, decorații gotice, turnuri înalte. Lăcașul de cult, cu ziduri groase de aproape 2 m, are o lungime de 41 m, o lățime de 15 m și o înălțime de 36 m. Paraclisul, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă, prezintă urme ale picturii originare, executată în secolul al XVI-lea. Sunt vizibile scenele care ilustrează Viața Sfântului Ioan cel Nou, Rugăciunea lui Iisus pe Muntele Măslinilor, precum și un portret al lui Ștefan cel Mare. Biserica mănăstirii păstreză și astăzi icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, dăruită în anul 1407 Doamnei Ana (soția lui Alexandru cel Bun) de către împărăteasa Bizanțului Irina – soția lui Manuel Paleologul.
Mănăstirea Bistrița
Fiind ctitorie voievodală, biserica mare a Mănăstirii Bistrița a funcționat și ca necropolă. Există un spațiu intermediar între naos și pronaos numit gropniță care adăpostește mormintele ctitorilor și care a apărut în majoritatea bisericilor moldovenești în secolele XV-XVI. În gropnița de la Bistrița se află mormintele lui Alexandru cel Bun și al Doamnei Ana (Neacșa) – soția acestuia, mormintele celor doi copii ai lui Ștefan cel Mare – Alexandru și Ana, mormântul Doamnei Cneaghina – soția domnitorului Ștefan Lăcustă, mormintele mitropolitului Atanasie al Moldovei și al episcopului Metodie.
În secolul al XV-lea, Mănăstirile Neamț și Bistrița au fost cele mai importante centre culturale ale Moldovei: aici s-au format caligrafi, miniaturiști, cronicari, etc. La Bistrița au fost scrise Letopisețul de la Bistrița (Letopisețul de când s-a început cu voia lui Dumnezeu țara Moldovei), o cronică a faptelor domnitorilor Moldovei dintre 1359-1504 și Pomelnicul de la Bistrița care consemnează evenimentele din Moldova începând din 1407. În fosta casă domnească ridicată în timpul lui Petru Rareș a fost amenajat un muzeu în care sunt expuse valoroase icoane din secolele XVI-XVIII, obiecte de cult, manuscrise și cărți vechi bisericești, fragmente din iconostasul de piatră al primei biserici.
În apropierea comunei Alexandru cel Bun, turistul poate admira Lacul de acumulare Vaduri format pe cursul superior al Bistriței, între Munții Stânișoarei și Goșmanu, desemnat arie de protecție avifaunistică.
Șoseaua locală care se ramifică din DN 15 spre Scăricica-Bisericani conduce turistul la altitudinea de 650 m, în mijlocul unei păduri de pe Muntele Pietrosu, unde se află Mănăstirea Bisericani. Amplasată la aproximativ 15 km depărtare de Piatra-Neamț, mănăstirea a fost începută în 1498 de călugărul Iosif pe locul unui schit de lemn din vremea lui Alexandru cel Bun și terminată în 1517 prin grija lui Ștefăniță Vodă – nepotul lui Ștefan cel Mare. Potrivit legendelor, aici s-au stabilit pe vremea lui Ștefan cel Mare pustnici de la Bistrița printre care și Iosif care oficiau slujba într-o peșteră, zi și noapte, fără întrerupere; acestei practici excepționale, întâlnită doar la mănăstirile din Orient ale „neadormiților“, i se datorează numele Mănăstirii Bisericani pentru că acestor călugări care-și duceau viața în pădure și care se adăposteau în scorburi li s-a dat numele de „bisericoși“ sau „bisericani“.
Mănăstirea Bisericani
Până să devină mănăstire (secolul al XVII-lea), schitului de piatră al lui Ștefăniță Vodă i s-au adus nenumărate îmbunătățiri: în 1627 i s-au construit trei turnuri de apărare; în 1631 logofătul Dumitrșco Ștefan i-a ridicat turnul mare din partea sudică și zidurile din incintă; în vremea domnitorului Vasile Lupu au fost construite pronaosul bisericii mari, turnul-clopotniță, trapeza cu pivniță, câteva chilii. Biserica mănăstirii, cu hramul Buna Vestire, a fost refăcută din temelie între 1780-1786 de domnul Moldovei Dimitrie Moruzi, cu excepția pronaosului păstrat din vremea lui Vasile Lupu. Tot atunci au fost ridicate paraclisul, casele stăreției, chiliile din piatră și cărămidă în locul celor din lemn.
În interior, cu excepția pronaosului adăugat în 1637, nu distingem decât o singură încăpere, divizată în trei. Biserica nu are zugrăveală decât pe calotă și pandantivii bolților. În schimb, catapeteasma – executată cu prilejul lucrărilor din 1786 – este de o rară frumusețe. Ornamentația bogată contrastează cu sobrietatea icoanelor zugrăvite pe fonduri mate. Între registrele cu icoane se păstrează benzi libere în care sunt pictate mănunchiuri miniaturale de trandafiri, după modelul desenelor populare. În același spirit sunt realizate și ușile împărătești, remarcabile prin sculptura densă de arabesc a suprafețelor dinspre naos. Lucrate din scânduri mari de stejar, ușile diaconești se mențin pe aceleași coordonate stilistice, însă decorația sculpturală este mai aerisit spațiată, întărind expresivitatea picturilor din zonele centrale.
Mănăstirea a fost înzestrată de-a lungul timpului cu moșii, ajungând să stăpânească cea mai mare parte a terenurilor de pe cursul mijlociu al Bistriței și de pe valea Tarcăului, precum și nenumărate biserici, mori, stâne, etc. Socotită, la timpul ei, unul dintre cele mai bogate așezăminte monahale din țară, Mănăstirea Bisericani a fost și un important centru cărturăresc, aici formându-se viitori episcopi și mitropoliți. După aplicarea Legii secularizării averilor mănăstirești (1863), complexul monahal a fost părăsit între 1880-1885, apoi transformat în penitenciar. La începutul secolului al XX-lea, Societatea pentru profilaxia tuberculozei a preluat complexul de clădiri al mănăstirii, l-a renovat și a amenajat un sanatoriu TBC care funcționează și în prezent. Schit al Mănăstirii Bistrița din 1959, Bisericani a redevenit mănăstire după 1991.
Înaintând pe DN 15, o altă ramificație conduce turistul 10 km până aproape de Hidrocentrala Dimitrie Leonida de la Stejaru, construită în 1960 pe cursul mijlociu al râului Bistrița. Centrala este alimentată de Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz), printr-un tunel de 5 km săpat sub Muntele Botoșanu. Pe malul stâng al pârâului Pângărați, se află un vechi ansamblu monahal – Mănăstirea Pângărați. Ctitorită în 1461 în vremea lui Ștefan cel Mare de călugărul Simion de la Mănăstirea Bistrița, biserica din lemn a mănăstirii – cu hramul Sfântul Dumitru a fost distrusă de un incendiu în urma unei invazii otomane și reconstruită din piatră între 1552-1558 de Alexandru Lăpușneanu. Originalitatea acestui lăcaș de cult este dată de supraetajarea a două biserici în același interior. Tainița construită la subsol de Alexandru Lăpușneanu a fost transformată în 1806 de egumenul Macarie într-o biserică aparte în care se oficia slujba pentru deținuți după ce în mănăstire a fost amenajat un penitenciar. Biserica de la demisol este legată de cea de deasupra printr-o scară semicirculară. Ușa bisericii principale, prevăzută cu două pridvoare (unul deschis și altul închis), este dispusă pe latura nordică, iar cea a bisericii de jos se află pe partea sudică.
Mănăstirea Pângărați
Biserica mare păstrează valoroase icoane din secolele XVII-XVIII, executate de școala de pictură care a funcționat odinioară aici și un frumos iconostas realizat în 1778 de starețul mănăstirii.
Ca și Bisericani, Mănăstirea Pângărați a ajuns să acumuleze de-a lungul timpului importante posesiuni: moșii, sate din jurul târgului Piatra, locuri de prisacă, mori, cârciumi, chiar familii de țărani robi. Între secolele XVII-XIX s-a construit încontinuu: chilii, clădiri anexe, puternice ziduri de incintă, turnuri de apărare care dau mănăstirii aspectul unei fortificații. Ca urmare a instituirii Legii secularizării averilor mănăstirești, viața monahală de la Pângărați s-a stins treptat, iar ansamblul a început să cadă în ruină. Au funcționat aici, succesiv, un penitenciar, un spital militar, un sanatoriu TBC, o stațiune de cercetări geografice, geologice și biologice, un depozit de plante medicinale. După 1991, Mănăstirea Pângărați a revenit la viață.
Farmecul acestor meleaguri este dat și de Lacul Pângărați, amenajat pe cursul mijlociu al Bistriței. În arealul comunei Pângărați, între Pârâul cu Brazi și Pârâul Văcăriei se află și o rezervație de tisa, cu o suprafață de 1,5 ha.
După ce turistul trece de orașul Bicaz, ramânând tot pe DN 15, străbate „golful“ Potoci din nord-estul Lacului Izvorul Muntelui și ajunge în apropierea bisericii fostei Mănăstiri Buhalnița (Hangu), ctitorită de domnitorul Mihai Barnovschi între 1626-1629. În interiorul bisericii acestei mănăstiri ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului se păstrează câteva piese de mobilier – strane sculptate în lemn, acoperite cu ornamente extrem de variate, motive zoomorfe pe strana arhierească inspirate din măștile grotești folosite în teatrul popular de pe Valea Bistriței. Pe raza comunei Hangu s-au conservat și câteva biserici din lemn: Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1824-1829) și Sfinții Împărați Constantin și Elena (1852-1862) din Hangu, Sfântul Nicolae (1829) din Chirițeni durată din bârne de brad pe temelie joasă de piatră, cu acoperământ de draniță și un turn-clopotniță construit din piatră în anul 1870 amplasat la intrarea în incintă.
Biserica din Buhalnița, comuna Hangu
2. Bicaz și Lacul Izvorul Muntelui
Orașul Bicaz, aflat la o distanță de 28 km vest (pe DN 15) de municipiul Piatra-Neamț, la poalele Munților Ceahlău, în punctul de confluență a râurilor Bistrița și Bicaz, s-a dezvoltat după amenajarea Barajului și a Lacului de acumulare Izvorul Muntelui (1950-1960). În afara imaginii de „oraș muncitoresc“, Bicazul are și o altă istorie: în 1918, în timpul Primului Război Mondial, când sudul țării a fost ocupat de trupele germane, familia regală a României (regele Ferdinand, regina Maria, principesele Elisabeta, Mărioara și Ileana) și-a stabilit reședința în casele Administrației Domeniului Coroanei din localitatea climaterică Bicaz. În orașul Bicaz, turistul își poate îndrepta atenția asupra mai multor obiective. Muzeul de Etnografie și Istorie, organizat în 1966 în clădirea fostului Teatru sătesc Ioan Kalinderu, prezintă detalii din istoria Văii Bistriței despre înființarea Domeniilor Coroanei Bicaz și Borca, despre participarea locuitorilor din zonă la cele două războaie mondiale sau informații despre bisericile medievale de pe vale.
Construirea la Bicaz a Barajului hidroenergetic Izvorul Muntelui, proiectat de inginerul Dimitrie Leonida, a dus la formarea lacului cu același nume, situat pe cursul superior al râului Bistrița. Lacul Izvorul Muntelui are o lungime de 35 km și se întinde pe cuprinsul mai multor localități nemțene: Bicaz, Pângărați, Ceahlău, Hangu, Poiana Teiului. Fiind un lac de munte, a fost populat cu păstrăvi, obleți, mreană, clean, scobar. La Potoci a fost înființată și o crescătorie de păstrăvi. În perioada verii, turistul poate porni în minunate plimbări cu vaporul de-a lungul lacului chiar din portul amenajat în Bicaz. O călătorie de-a lungul șoselei care înconjoară Lacul Izvorul Muntelui oferă zeci de perspective asupra Ceahlăului, din diverse unghiuri.
Barajul de la Bicaz Lacul Izvorul Muntelui
Bicazul poate constitui un important punct de pornire pentru excursii spre multe obiective. Turistul poate opta pentru Cheile Bicazului și Lacul Roșu. Cheile Bicazului se găsesc la o distanță de 27 km sud-vest de Bicaz și reprezintă un sector al Văii Bicazului în care apele își croiesc drum pe o distanță de 8 km prin Masivul Hășmaș din Carpații Orientali. Parcurgerea traseului dintre Bicazu Ardelean și Lacul Roșu, de-a lungul DN 12C (ce leagă Bicazul de Gheorgheni) prilejuiește descoperirea nenumăratelor minunății ale naturii. Valea este străjuită, în dreptul acestor chei formate prin eroziunea calcarelor mezozoice ale Hășmașului, de Piatra Altarului (1121 m), Piatra Arșiței (835 m), Piatra Glodului, Piatra Pinteștilor (847 m), Piatra Surducului, Culmea Ucigașului, Poarta de Piatră, înălțimi pe care poate fi practicat alpinismul. În dreptul Gâtului Iadului, porțiunea cea mai îngustă a cheilor, pereții de stâncă printre care își face loc râul Bicaz sunt atât de apropiați unul de altul încât razele soarelui nu ating niciodată luciul apei. Printre aceste stânci își fac loc poteci care duc spre peșterile înguste din apropiere: Peștera Neagră cu o lungime de 35 m și Peștera Cascadei cu o lungime de 69 m. În apropiere se găsește și un izvor carstic – Izvorul Maria. Zona din preajma Cheilor Bicazului a fost declarată rezervație complexă, geologică, floristică și faunistică. Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș se întinde pe o suprafață de 6575 ha.
Cheile Bicazului
De-a lungul afluenților Bicazului se desfășoară alte chei cu numeroase cascade, mici și mai puțin spectaculoase, dar foarte frumoase: Cheile Bicăjelului (2 km), Cheile Șugăului (350 m), Cheile Lapoșului (1800 m), Cheile Cupașului. În amonte de Bicăjel se întâlnesc alte două chei: Cheile Duruitoarei (400 m) și Cheile La Bechet (350 m). O porțiune de 90 ha din Masivul Munticelu a fost declarată monument al naturii datorită punctelor fosiliere. În acest masiv, format din calcare masive albe și cenușii, se întâlnesc câteva formațiuni carstice (Cheile Șugăului, Peștera Munticelu). Pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean se află Peștera Munticelu (Ghiocelul) declarată rezervație naturală, cu o lungime de 120 m, în care stalactitele și stalagmitele formează peisaje stranii și Peștera Toșorog aflată la 965 m altitudine, de forma unui labirint, vizitabilă doar pe anumite sectoare.
Din Bicaz se poate porni în excursie pe Valea Tarcăului (tot pe DN 15). Comuna Tarcău, atestată documentar din secolul al XV-lea, e amplasată la poalele Munților Tarcău și Goșmanu, la punctul de confluență a râurilor Bistrița și Tarcău și este un vechi centru forestier. De-a lungul Văii Tarcăului, turistul poate admira cascadele zbuciumate, iar, după ce trece de satele Cazaci și Brateș, poate vizita Mănăstirea Tarcău (fost schit până în 1990). Biserica cu hramul „Duminica tuturor sfinților“ a fost construită în 1833 din lemn de frasin, având planul în formă de cruce, extremitățile de la apus și răsărit rotunjite, abside laterale bine pronunțate, de formă pentagonală. Turnul-clopotniță, construit separat în 1868 din bârne de lemn, are două nivele și un acoperiș bulbat, mai puțin obișnuit la bisericile moldovenești. Intrarea în biserică, situată spre sud, este protejată de un pridvor închis, adăugat în 1936, iar în interior o arcadă din bârne separă pronaosul de naos. Catapeteasma, cu cele cinci rânduri de icoane, este executată pe scânduri late de tei, fixate pe un schelet de bârne. A fost zugrăvită și montată în secolul trecut, în jurul anului 1833. Tot din secolul al XIX-lea datează și două case monahale cărora li s-au adăugat în ultimii ani și alte construcții care închid incinta mănăstirii pe latura sa vestică. Dacă turistul vrea să zăbovească în preajma acestor locuri, i se oferă cazare excelentă la Cabana Ardeluța. În apropiere se întind o pădure seculară formată din molid, brad, fag și rezervația Brateș (35,7 ha) în care este protejat cocoșul de munte.
De-a lungul șoselei care înconjoară Lacul Izvorul Muntelui, turistul poate poposi în comuna Poiana Largului și poate admira câteva biserici din lemn înconjurate de aura legendară:
Biserica cu hramul Trei Ierarhi este o construcție realizată din bârne pe temelie de piatră, căptușită cu scânduri de brad atât la interior cât și la exterior. Pridvorul, situat în partea vestică, are deasupra intrării icoana hramului, iar în interior nava bisericii este împărțită în două printr-un perete deschis. Din patrimoniul acestui lăcaș de cult reține atenția o frumoasă icoană ferecată în argint (Maica Domnului cu Pruncul), ale cărei trăsături stilistice trimit spre mijlocul veacului al XIX-lea.
Biserica Trei Ierarhi
Biserica cu hramul Buna Vestire care este situată pe o terasă limitată de drumul național ce duce spre Pipirig. Prin tradiție, acest monument este identificat cu vechiul schit „Poienile“, ctitorie a Mitropolitului Gheorghe Movilă, strămutat aici din valea Hangului pe la începutul secolului al XVIII-lea. Făcând abstracție de modificările recente, biserica se aliniază celor ce aparțin secolului al XVIII-lea, presupunându-se că în momentul strămutării de la Boura-Fârțâgi (unde s-a aflat schitul „Poienile“) este refăcută fără a se ține seamă de vechea arhitectură. Făcută din bârne de brad căptușite cu scânduri, biserica actuală are un acoperiș simplu, cu marginile larg evazate mai ales deasupra altarului unde se aseamănă cu un clopot. Cu prilejul reparațiilor din 1892-1894 se adaugă pronaosul și pridvorul, iar pe axul median acoperământului se plasează trei turle învelite cu tablă. Cele mai vechi obiecte de cult și cărți din patrimoniul acestui lăcaș aparțin în întregime secolului al XVIII-lea: o icoană a Sfinților Apostoli din vechea catapeteasmă, un Triod tipărit la Iași în 1747 și un Antologhion din 1752.
Lângă viaductul din comuna Poiana Largului, „La Coada“ Lacului Izvorul Muntelui, se înalță din ape stânca Piatra Teiului, cu o înălțime de 17 m, formată din calcare recifale compacte de vârstă cretacică, declarată rezervație geologică. Plină de legendă, „stânca dracului“ – în denumirea populară – e mărturia triumfării binelui asupra răului, a învingerii morții de puterea vieții.
Stânca Piatra Teiului
În dreptul comunei Poiana Largului, șoseaua se bifurcă spre Târgu-Neamț (DN 15B) și spre Transilvania, prin comuna Ceahlău. Din drumul ce duce spre Târgu-Neamț se desprinde o șosea secundară care conduce turistul spre un alt loc de pelerinaj al Moldovei – Mănăstirea Petru Vodă. Ctitorit în 1992 de părintele stareț Iustin Pârvu în amintirea martirilor din închisorile comuniste, acest lăcaș de cult a înființat un schit de maici, o casă de educație pentru copii și un azil pentru bătrâni. Biserica albă, străjuită de două rânduri de chilii trădează influențe ale stilului medieval. Mănăstirea adăpostește aproximativ 60 de călugări, iar turlele ei ce par poleite cu aur vestesc de la kilometri distanță că în aceste locuri sălășluiesc oameni care își închină viața credinței.
Mănăstirea Petru Vodă
Mai departe, în cimitirul Galu, se găsește un alt monument al arhitecturii din lemn – biserica cu hramul Sfântul Gheorghe. De plan cruciform, biserica se construiește în 1818 pe locul unui alt lăcaș de cult și păstrează o catapeteasmă cu motive populare specifice Văii Bistriței, realizată de Ion Zugravul. Acest monument stârnește admirația prin caracteristici foarte rare: folosirea exclusivă a lemnului (chiar și la îmbinări), proporțiile miniaturale, stil și execuție. Biserica este realizată în stil moldovenesc cu unele influențe ardelenești, lucru explicabil prin transferul masiv de populație (sfârșitul secolului al XVIII-lea) din Transilvania spre Valea Bistriței moldave. Planul cruciform se dezvoltă spre sud cu un pridvor deschis, având câte patru colonete de lemn pe laturile ce străjuiesc intrarea. Pereții din bârne de brad îmbinate în „coadă de rândunică“ pun în evidență măiestria meșterilor. Interiorul, căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat.
Biserica din Galu, comuna Poiana Teiului
Valea Bistriței rezervă și alte surprize, întrucât fiecare comunitate de aici se poate mândri cu comori arhitecturale păstrate cu sfințenie de la străbuni. Micile biserici de lemn păstrează spiritualitatea locului și impresionează pe oricine le trece pragul. Biserica Sfânta Parascheva din Farcașa (1774) atrage atenția prin decorațiile exterioare sculptate în lemn, precum și prin patrimoniul pe care îl adăpostește între pereții de lemn: icoane de sticlă lucrate de meșteri ardeleni; o icoană (din secolul al XVIII-lea) lucrată în stil popular pe lemn cu glet de ipsos neuniform, interesantă prin modul original în care este „actualizată“ și compusă scena Învierii lui Isus: Mântuitorul se ridică dintr-o raclă ținută de doi oșteni care au mundire rusești, căciuli de arnăuți și iatagane turcești la șold; catapeteasma din lemn de paltin executată în 1837 de Ion Zugravul; strana foarte veche; clopotul mare al bisericii, dăruit de Simeon în 1784; Psaltirea care păstrează însemnările lui David Creangă – bunicul marelui povestitor. Întâlnim aici același plan trilobat, cu pridvor la sud și clopotniță deasupra ca și la Galu, altar acoperit cu o boltă semicilindrică. Lăcașul de cult de la Farcașa se individualizează prin bogata sa ornamentație, fiind – în această privință – cea mai „înzestrată“ din județ. Sub acoperiș, un brâu alcătuit din două scânduri suprapuse înconjoară monumentul și, pe această cornișă, stau așternute câte două șiruri de rozete și arce concentrice, realizate folosind tehnica puncției cu vopsea și pirogravură. Bârnele de susținere a acoperișului sunt împodobite cu terminații rostrate și rozete incizate. Chenarele ușilor de la intrarea în pridvor și în pronaos, lucrate în lemn de ulm, sunt împodobite cu șnururi în relief, care pornesc din rozetele sculptate de la bază, simboluri ale soarelui și luminii. Cupolele din naos și pronaos prezintă aceleași rozete și arce punctate, executate în roșu și negru ca la exterior, iar la bolta altarului apare și decorul tablei de șah alcătuit prin alternanța acestor două culori.
Biserica Sfânta Parascheva din Farcașa
Borca, sat cu renume în literatură și cu un pitoresc aparte, e locul de unde turistul poate porni în drumeții spre valea îngustă și prăpăstioasă a râului Borca sau spre cea a Sabasei, spre Vârful Budacul (1859) din Munții Bistriței sau spre localitatea suceveană Broșteni. Indiferent dacă urmează calea bărbătoasei Vitoria Lipan sau drumul aventuros al lui Nică, dacă vizitează vechiul izvor de apă minerală unde domnitorii Dimitrie Cantemir și Mihail Sturdza și-au construit case de piatră folosite drept băi, turistul nu poate fi decât încântat.
În satul Bistricioara, din DN 15 care conduce turistul la Borsec, se desprinde o ramificație (DJ 155F) spre comuna Ceahlău și stațiunea montană Durău, principalele puncte de acces din Masivul Ceahlău. Bistricioara nu poate fi părăsită însă fără a vizita biserica „Sfinții Voievozi“ (1775) din cimitir, care conservă o pictură în stil naiv înfățișând Judecata de Apoi (Sânul lui Avraam, Raiul, Iadul). Aceasta face parte din categoria bisericilor cu turn separat și planul în formă de cruce. Monumentul de la Bistricioara se distinge prin sistemul de boltire inedit: bolțile celor trei spații interioare sunt cu totul diferite – pronaosul are un plafon drept, altarul este adăpostit de cele două pante repezi ale unei bolți unghiulare și doar bolta naosului are forma obișnuită a unui trunchi de con sprijinit pe nervuri de lemn dispuse radial. Ceea ce particularizează acest monument este însă pictura de pe peretele nordic, executată în stil popular plin de naivitate. Un zugrav local, puțin familiarizat cu formele canonice ale iconografiei ortodoxe, realizează în viziune profană o sugestivă și interesantă descriere plastică a celor trei „sectoare„ biblice care alcătuiesc Lumea de Apoi. Ansamblul impresionează prin expresivitate și dinamism, dar mai ales prin sentimentele contradictorii dar precis nuanțate pe care le generează fiecare compoziție. Contorsionarea trupurilor supuse chinurilor veșnice și îngrijorarea celor care așteaptă ultima judecată umanizează scenele. Pe de altă parte, concepția meșterului zugrav în legătură cu tărâmurile făgăduinței și fericirii se materializează în compoziții dominate de un peisaj exotic cu vegetație luxuriantă.
Biserica din Bistricioara
Biserica de lemn „Sfânta Ana“ din cimitirul satului Ceahlău, ridicată în jurul anului 1830, este o construcție interesantă din punct de vedere arhitectural, cu multe elemente care o individualizează: este realizată din bârne care se îmbină „în coadă de rândunică“, exceptând absida altarului unde îmbinarea se face prin suprapunere, după „tăierea la jumătate“ a grinzilor; planul este cruciform, cu un pridvor cu perete drept adăugat la vest și cu intrarea pe latura de nord (nu la sud cum se procedează de regulă); clopotnița de zid este separată, străjuind intrarea în incintă. Iconostasul are trăsături stilistice care îl încadrează mai degrabă veacului al XVIII-lea decât celui al XIX-lea. Biserica „Sfânta Ana“ din Ceahlău se numără printre puținele biserici de lemn din Moldova cu pictură interioară. Aceasta este realizată direct pe scândura ce căptușește pronaosul, iar în altar pereții sunt acoperiți de o pânză, peste care este aplicată pictura. Din păcate, întreaga zugrăveală se află într-o proastă stare de conservare, puținele fragmente care se mai văd pe alocuri făcând imposibilă o judecată de valoare asupra acesteia.
În satul Schit din comuna Ceahlău se păstrează ruinele unei foste mănăstiri înălțată în 1639 de Gheorghe Hatmanul – fratele lui Vasile Lupu. Preluată mai târziu de Gheorghe Cantacuzino, care obținuse în Rusia titlul de cneaz, biserica întărită este transformată într-o redutabilă curte boierească fortificată prin modificarea chiliilor, construirea unor noi anexe, întărirea zidului de incintă. De atunci, „cetățuia“ primește numele de Palatul Cnejilor. Poposesc aici, la invitația lui Gheorghe Cantacuzino și a fraților săi, Vasile Alecsandri, Alexandre Dumas – tatăl.
La 6 km sud-vest de comuna Ceahlău se întinde, la altitudinea de 800 m, stațiunea climaterică Durău, unde se găsesc două pârtii de schi cu lungimi de aproximativ 300 m. Tot aici se află Mănăstirea Durău (secolul al XVII-lea), inițial un schit părăsit de maicile retrase la Văratec, populat mai apoi cu călugări de la așezămintele din apropiere pentru a fi reluată activitatea. Biserica mănăstirii, cu hramul „Buna Vestire“, este zidită din piatră și cărămidă și constituie din punct de vedere arhitectonic o realizare interesantă prin îmbinarea unor elemente tradițional-moldovenești cu altele noi, împrumutate chiar de la construcții monumentale laice. Planul bisericii este în formă de cruce, cu două abside laterale ușor pronunțate și o a treia la altar, în prelungirea cărora se află corpul navei divizat în naos, pronaos și pridvor. Acoperământul de tablă, cu margini evazate mai ales la extremitățile est și vest, este străpuns de trei turle înalte, zvelte, care se proiectează cu grație pe fondul verde-cenușiu al Ceahlăului. Fațada dinspre apus adoptă stilul neoclasic: un fronton cu șase firide de dimensiuni variabile se sprijină pe coloane grupate câte două. Sus, în firidele frontonului s-au zugrăvit (după 1835) icoane al fresco, iar zona centrală a fațadei este acoperită de o ușă sculptată în lemn de stejar care constituie o podoabă a edificiului. În interior, pridvorul este bine delimitat și despărțit de pronaos printr-un perete masiv în care s-a încastrat inscripția votivă. În schimb, între naos și pronaos distincția nu se poate face decât cu ajutorul celor două cupole sprijinite pe succesiunea de arce specific moldovenească. Biserica este pictată de Nicolae Tonitza cu excepția pridvorului. Folosind tehnica encausticii și încălcând cu bună știință vechile canoane iconografice, Nicolae Tonitza concentrează întreaga desfășurare picturală în câteva scene mari (doar opt scene care împodobesc întregul interior al bisericii) în care introduce cu un deosebit curaj personaje și elemente laice preluate din peisajul, din portul și din tipologia umană locală. În locul portretelor tradiționale, Tonitza pictează oameni de la poalele Ceahlăului, plini de viață și demnitate, conștienți de atotputernicia lui Dumnezeu dar și de trăinicia credinței lor. Turnul-clopotniță adăpostește paraclisul Schimbarea la Față pictat de arhimandritul Teodor Varahil Moraru. Mai multe anexe ale mănăstirii sunt transformate în timp în vile pentru turiști, dar reintră în patrimoniul mănăstirii după 1990.
Mănăstirea Durău
Particularitatea Masivului Ceahlău, format îndeosebi din conglomerate calcaroase, este dată de masivitatea sa și de prezența unui relief ruiniform pitoresc (abrupturi, turnuri, praguri, colțuri). Spre oricare din vârfurile Ceahlăului ar urca turistul – Ocolașul Mare (1907 m), Toaca (1904 m), Panaghia (1900 m), Ocolașul Mic (1712 m), priveliștile care i se deschid în fața ochilor îl lasă cu răsuflarea tăiată: Lacul Izvorul Muntelui, Văile Bistriței, Bistrei, Bicazului, Munții Stânișoarei, Munții Bistriței, Tarcăului, Hășmaș, etc. Socotit munte sacru, un adevărat centru spiritual, acest loc a fost din vremuri de mult apuse sălaș pustnicilor care au întemeiat schituri. Masivul stâncos a inspirat nenumărate legende, fiecare pisc păstrându-și și spunându-și de-a lungul timpului povestea.
Masivul Ceahlău
Cascada Duruitoarea, cea care a dat numele mănăstirii și stațiunii Durău, este unul dintre punctele cele mai accesibile ale Ceahlăului. Apele acestei cascade, formată pe pârâul Rupturilor, la altitudinea de 1021 m, cad de la o înălțime de 25 m.
Cascada Duruitoarea
3. Târgu-Neamț și împrejurimile sale
Alături de Valea Bistriței este cel mai căutat și mai important traseu turistic al județului Neamț. Punctul de atracție îl constituie orașul Târgu Neamț cu împrejurimile sale, unde strălucește constelația marilor mănăstiri: Văratec, Agapia, Neamț, Secu, Sihăstria. Dar drumul până la acestea este presărat cu multe alte monumente demne de toată atenția pentru vizita cărora turistul este obligat de multe ori a se abate din drum.
Târgu-Neamț este un important centru turistic, oraș așezat pe terasa râului Ozana. Acesta își datorează dezvoltarea construirii unei puternice cetăți pe o stâncă din partea de sud a Culmii Pleșului, între 1374-1391, în vremea lui Petru I Mușat. Simbolul orașului este, fără îndoială, acest monument medieval – Cetatea Neamț (Cetatea Neamțului), una dintre cele mai puternice fortificații ale Moldovei, amplificată de Ștefan cel Mare între 1475-1476, distrusă din păcate în 1718 de Mihai Racoviță, la ordinul turcilor. „Neamțul din munți“ este amintit pentru prima dată în Cronica rusească (1387-1391) ce cuprinde orașele de la est de Carpați, care poate să facă referire atât la oraș, cât și la cetate. Fortificațiile Cetății Neamț reprezintă un avantpost important în lupta de apărare a graniței de vest a Moldovei, a trecătorilor Carpaților Răsăriteni, de unde venea amenințarea regatului maghiar. Așezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleșului, Cetatea Neamț străjuiește valea Moldovei și a Siretului, drumul care trece peste munte în Transilvania, de la Târgu Neamț spre Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre pasul Tulgheșului. Una dintre cele mai bine întărite cetăți de care dispune statul medieval moldovenesc, Cetatea Neamț este prezentă în evenimentele de primă importanță pe care le cunoaște această parte de țară. Numele cetății provine, probabil, de la hidronimul de „Neamț“ pe care îl poartă râul care curge pe sub poala muntelui și de la care și-au luat numele orașul și mănăstirea din apropiere, iar mai apoi județul.
Cetatea Neamțului
Casa memorială Veronica Micle, din centrul vechi al orașului Târgu-Neamț, este o construcție în tipic stil românesc din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Construită din lemn și cărămidă, cu tindă și trei încăperi la stradă, casa este lăsată în posesia Veronicăi Micle ca zestre și moștenire de la părinții săi. În anul 1886 casa este donată Mănăstirii Văratec, trece prin mâinile mai multor proprietari și, din 1982, este declarată monument istoric, la inițiativa lui Constantin Matasă. Din 1982 intră în administrarea Complexului Muzeal Județean Neamț, este refăcută după planul originar și amenajată ca muzeu memorial, fiind deschisă publicului începând cu anul 1984. Expoziția permanentă existentă aici prezintă momente din viața și creația poetică a Veronicăi Micle (fotocopii, manuscrise, cărți, obiecte personale care au aparținut acesteia, etc.).
La marginea orașului Târgu-Neamț clipotește încă „Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul“ iar în cartierul Humulești, odinioară „un vechiu și vesel sat răzășesc“, se păstrează casa în care se naște și copilărește povestitorul Ion Creangă, transformată ulterior în muzeu memorial. Sub acoperișul larg de draniță, pereții durați din bârne groase peste care este așternut un strat de lutuială delimitează o singură încăpere cu ferestre înguste și o tindă unde abia poți să te învârți. Sunt prezente întocmai „stâlpul hornului unde lega mama o sfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi băieții de-a mijoarca“. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu valoare etnografică.
Casa memorială Ion Creangă
La 12 km de Târgu Neamț și la 40 km de Piatra-Neamț, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este unul dintre cele mai cunoscute și mai vizitate monumente ale județului Neamț. Mănăstirea este întemeiată între anii 1781-1785 de maica Olimpiada. În 1794 se ridică o a doua biserică de lemn, iar în 1808 începe construcția actuală a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“. Actualul complex de clădiri din incinta mănăstirii Văratec este construit după incendiul din 1900, doar zidul înconjurător – ridicat între 1808-1812 – păstrându-se în forma inițială. Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din mijlocul incintei îmbină formele tradiționale moldovenești cu elemente neoclasice. E construită din piatră și cărămidă, cu două turle rotunde, zvelte și austere, de un alb strălucitor. Doar brâul de ocnițe oarbe de sub streașină, soclul bine profilat și cele trei contraforturi scunde care sprijină zidurile laterale și absida altarului nuanțează fațadele. Intrările, situate pe laturile de sud și nord, sunt străjuite de două pridvorașe cu acoperiș bulbat. În interior, pridvorul este amenajat în partea superioară pentru a adăposti obiectele de valoare ale mănăstirii (tainița) și e acoperit cu două calote sferice. În pronaos se află mormântul fără lespede al Duhovnicului Iosif, cel care a stat alături Maicii Olimpiada la formarea obștii monahale de la Văratec. Se presupune că tot în această zonă a bisericii, în pridvor și pronaos, se află și mormintele Maicii Olimpiada și ale starețelor Nazaria (1788-1814) și Magdalena (1815-1822), fără ca pietrele funerare ale acestora să se fi păstrat. Altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur, lucrare executată de Constantin Zugravul în 1816. Biserica este pictată pentru prima oară în 1841. Fresca actuală, executată în stil neobizantin în anul 1882, poartă semnătura pictorilor T. Ioan și D. Iliescu.
Odată cu biserica sunt construite și incinta din jurul ei, alcătuită din ziduri puternice de piatră, iar în interiorul acestora, un corp de chilii pe două nivele, cu prispă largă, sprijinită pe șiruri de coloane din lemn. Pe latura nordică a incintei se află stăreția și clădirile administrative, iar pe cea sudică, la parter, este amenajată colecția muzeală. Intrarea în incintă se arcuiește sub turnul-clopotniță cu trei nivele, situat spre est, unde este amenajat între anii 1840-1850 Paraclisul „Sf. Nicolae“. În jurul incintei se întinde satul mănăstiresc, alcătuit din case tradiționale țărănești. Satul se dezvoltă de-a lungul anilor după un plan ingenios, conceput de meșteri populari care construiesc aici ulițe înguste, casele și celelalte anexe. Ca și la Agapia, călugărițele de la Văratec duc viață de sine, locuind în casele proprii din satul mănăstiresc.
Mănăstirea Văratec
Ceva mai departe, pe o coastă de deal, străjuiește solitară Casa Lahovary, construcție de la începutul secolului al XX-lea. La aproximativ 150 m sud-est de biserica mare, pe o culme joasă, se află Biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul“, zidită de Eufrosina Lazu, pe locul unei biserici de lemn din 1817. Planul acestui lăcaș este asemănător cu cel al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, dar edificiul pare mai complicat datorită celor trei turle de lemn de pe acoperiș, turnului-clopotniță aflat deasupra pridvorului din colțul sud-vestic și diaconiconului de piatră de la sud-est. Picturile de pe ziduri și din catapeteasmă sunt executate în 1880 tot de T. Zugrav și D. Iliescu. Lângă peretele sudic al acestei biserici se află mormântul Veronicăi Micle, mărturie a vechiului cimitir existent aici și punct de atracție pentru miile de vizitatori ai mănăstirii.
În actualul cimitir al mănăstirii, situat într-o poiană la aproximativ 400 m sud-vest de biserica mare, se ridică Biserica „Schimbarea la Față a Mântuitorului“ zidită tot prin strădania stareței Eufrosina Lazu (1846-1847). Acoperișul edificiului este străpuns de trei turle înalte, iar intrarea situată la sud-vest este protejată de un pridvor de lemn atașat ulterior, planul general reproducând la dimensiuni reduse pe cel al bisericii mari. Catapeteasma datează de la jumătatea veacului trecut, iar pictura interioară este realizată în anul 1965 de către Eremia Profeta.
De-a lungul anilor, mai multe schituri și mănăstiri se află sub ascultarea Mănăstirii Văratec: Buciumeni, Dănești, Văleni, Hangul, Durău, Topolița. Sprijinită de marii ierarhi ai Moldovei, mănăstirea se dezvoltă rapid, constituind un model pentru alte mănăstiri de călugărițe din țară, dar și un important factor de cultură pentru locuitorii satelor din zonă. Încă din 1860 se înființează în satul Văratec o școală sătească mixtă; se constituie apoi Școala primară de fete; la 1 septembrie 1911 se constituie „Școala de adulte“, frecventată de călugărițele cu vârsta sub 50 de ani, care nu au absolvit clasele primare și care funcționează până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial; paralel funcționează și școli de muzică bisericească psaltică și liniară, o școală monahală, seminarul monahal pentru călugărițe. O deosebită atenție acordă starețele mănăstirii pregătirii profesionale, creându-se mai multe ateliere-școală ale căror produse ajung căutate în întreaga Moldovă pentru calitățile lor artistice cu totul deosebite: broderie bisericească și legătorie de cărți, covoare, tricotaj, pânză țesută, pictură bisericească și artă decorativă. La Mănăstirea Văratec se mai păstrează încă un valoros patrimoniu cultural-artistic și istoric, alcătuit dintr-un mare număr de hrisoave autentice, acte de danie și de întărire, obiecte de cult din metal prețios, icoane vechi, broderii, covoare și veșminte preoțești, multe dintre acestea fiind expuse în Colecția Muzeală constituită aici din anul 1960. Printre componentele acestui tezaur se numără și icoanele din secolul al XV-lea de la Mănăstirea Râșca și cele din veacurile XVI-XVII de la Văleni și Topolița, crucea din lemn de chiparos făcută în 1596 și crucea de procesiune din lemn de măslin donată în 1852 de Gheorghe și Maria Hermeziu, potirul din argint aurit dăruit în 1840 de Safta Brâncoveanu, Epitaful lucrat în fir de aur și argint de Smaranda Niculce în 1798, Evangheliarul grec tipărit la Veneția în 1811 și Evanghelia cea mare tipărită la Mănăstirea Neamț în 1821, ambele ferecate în argint aurit și împodobite cu icoane emailate.
După ce lasă în urmă ultimele case din Vânători și străbate Braniștea în care cresc în egală măsură copaci și legende, turistul abandonează șoseaua principală îndreptându-se spre rezervația „Dragoș Vodă“ (DJ 155 C). Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă adăpostește în prezent aproximativ zece exemplare de Bison bonasus – o specie pe cale de dispariție. Zimbrul este cel mai mare animal de uscat european: are o lungime de 2,9 m, o înălțime de 1,9 m și o greutate de 300-900 kg.
Mai departe, drumul continuă către Mănăstirea Neamț, cea mai veche și cea mai importantă așezare monastică a Moldovei. În lipsa unor documente care pot asigura date istorice precise, majoritatea cercetătorilor pledează pentru existența unei așezări monahale pe malul drept al Nemțișorului încă din secolul al XIV-lea, atunci când apar și târgul din apropiere și cetatea de pe Dealul Pleșu, când poposesc la Mănăstirea Neamț ucenicii cuviosului Nicodim, cel care asigură organizarea marilor așezăminte monastice din Țara Românească. În anul 1407, când Alexandru cel Bun și Mitropolitul Iosif emit un important document de cancelarie, Mănăstirea Neamț constituie deja o puternică și cunoscută vatră monahală din moment ce este pusă sub ascultarea aceluiași egumen (Dometian) împreună cu Mănăstirea Bistrița.
În preajma unei vechi bisericuțe de lemn, Petru I Mușat (1375-1391) ridică aici primul lăcaș de piatră cu hramul „Înălțarea Domnului“, la finalizarea și la înzestrarea căruia contribuie și ceilalți voievozi Mușatini de la sfârșitul veacului al XIV-lea, Mănăstirea Neamț fiind ctitoria cea mai veche și cea mai importantă a primilor Mușatini. Alexandru cel Bun (1400 – 1432), deși păstrează în centrul atenției propria ctitorie de la Bistrița, este mereu aproape și de nevoile Mănăstirii Neamț. Lui i se datorează unele lucrări de reparații la biserica de piatră a lui Petru I, partea inferioară a turnului-clopotniță și mai multe clădiri ce fac parte din incinta așezămâmtului: chilii, turnuri de apărare, etc. Trecerea anilor și unele evenimente din a doua jumătate a secolului al XV-lea marchează puternic așezământul monastic de la Neamț: cutremurul din anul 1471, atacurile oștilor lui Mahomed al II-lea, etc. După 1480, vechea biserică de la Neamț se află într-o asemenea degradare încât Ștefan cel Mare nu mai consideră posibilă restaurarea acesteia, preferând să ridice aici un nou lăcaș de închinăciune sfințit în1497.
Mănăstirea Neamț
La Neamț trăiesc și se formează reprezentanți de seamă ai bisericii românești, cu o însemnată contribuție în organizarea, consolidarea și afirmarea ortodoxiei: Mitropolitul Iosif Teoctist I (sfătuitor al lui Ștefan cel Mare), Teoctist al II-lea (Mitropolit al Moldovei), cronicarii Macarie și Eftimie, stareții Silvan, Ioasaf, Pahomie și Paisie Velicicovschi, Nicodim Munteanu (cel de-al treilea Patriarh al României), Nestor Vornicescu (Mitropolit al Olteniei), Teoctist Arăpaș, etc.
Mănăstirea Neamț este singura biserică ridicată de Ștefan cel Mare care nu se încadrează caracteristicilor vremii, reprezentând un unicat arhitectural. Aceasta reprezintă apogeul unei epoci de rodnică activitate constructivă și o sinteză stilistică, model viitorului în acest domeniu. Monumentala construcție a bisericii „Înălțarea Domnului“ îmbină elementele de bază întâlnite la celelalte ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (pronaos, naos, altar și abside) cu altele noi (pridvorul și gropnița). Rezultă astfel un edificiu original care se individualizează prin planul dezvoltat, prin dimensiuni și proporționalitate. Decorația plastică a fațadelor constituie un exemplu de rafinament obținut cu mijloace comune, puțin costisitoare care câștigă în distincție prin dispunerea lor spațială. Partea superioară a construcției este împodobită cu două rânduri de ocnițe cu dimensiuni diferite, bine conturate cu ajutorul cărămizilor obișnuite. Sub profilele de piatră ale cornișei sunt dispuse cinci rânduri de cărămizi după care urmează o splendidă friză alcătuită din trei rânduri de discuri smălțuite, colorate alternativ în galben și verde și completate de romburi și triunghiuri în aceleași culori. Cele două șiruri de ocnițe sunt separate prin trei rânduri de cărămizi smălțuite și un rând de discuri și triunghiuri, iar alte cinci șiruri de cărămizi (dintre care trei smălțuite) delimitează porțiunea superioară a zidăriei de cărămidă, separând-o de cea inferioară, executată din piatră. Se realizează astfel fragmentarea suprafețelor care subliniază proporționalitatea edificiului prin îmbinarea deosebită de linii și culori. Biserica „Înălțarea Domnului“ de la Mănăstirea Neamț constituie și o importantă necropolă în care își află odihna veșnică un mare număr de voievozi și demnitari, vlădici, episcopi și stareți: voievodul Ștefan al II-lea, Micotă – pârcălab de Cetatea Neamț, Calinic Miclescu, foștii episcopi de Roman – Pavel, Teofil și Ioanichie, etc.
Aghiazmatorul, cu acoperământul bulbat, construit în anii 1836-1847 și pictat în perioada 1974-1977 de Teodor Varahil-Moraru, dar mai ales turnul-clopotniță cu patru etaje sub care se arcuiește intrarea în incintă, creează o puternică impresie de monumentalitate încă de la intrare. Incinta mănăstirii este alcătuită dintr-un patrulater continuu de chilii și construcții anexe cu etaj, pe latura de est fiind amplasată cu ocazia ultimelor restaurări Biserica „Sf. Gheorghe“. În colțul nord-estic se ridică turnul octogonal refăcut în 1754, iar spre latura nordică a incintei turiștii admiră silueta maiestoasă a Bisericii lui Ștefan cel Mare. Intrarea în acest sfânt lăcaș este situată pe latura de vest a edificiului. Corpul treflat al bisericii este alungit prin introducerea gropniței ca încăpere distinctă între naos și pronaos. Pridvorul, socotit multă vreme un adaos ulterior, se dovedește parte integrantă a monumentului și, ca vechime, este primul în Moldova. Prin restaurările din 1954-1961 turla este adusă la forma sa inițială, alcătuind un singur element vertical din vârf până la soclu, încadrat de celelalte părți ale clădirii, acoperite separat. Sistemul de boltire poate fi considerat o sinteză a procedeelor constructive specific moldovenești.
Cercetările efectuate arată că, spre sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare, Biserica „Înălțarea Domnului“ a Mănăstirii Neamț este împodobită cu picturi (sunt pictate altarul, naosul și gropnița). Operațiunea continuă și este finalizată prin grija lui Petru Rareș (se pictează pronaosul și pridvorul). Dar trecerea timpului și momentele de grea cumpănă prin care trece Mănăstirea Neamț deteriorează zugrăvelile și impun intervenții ulterioare pentru reliefarea formelor și împrospătarea culorilor. Rămân, totuși, unele compoziții și portrete în forma lor originară: unele picturi din naos (Judecarea lui Iisus de către marii preoți, Judecarea lui Iisus de către Pilat, Plângerea mironosițelor), din gropniță (Deisis din nișa mormântului lui Ștefan al II-lea), din pronaos sau din pridvor, creații reprezentative ale epocii căreia aparțin. De o mare importanță sunt fragmentele de pictură exterioară ce se păstrează pe suprafețele ocnițelor de pe fațada sudică a bisericii (portrete de îngeri, prooroci, apostoli și ierarhi realizate în prima jumătate a secolului al XVI-lea). Acest tezaur de artă plastică medievală este întregit de pictura existentă în gangul clopotniței lui Alexandru cel Bun. Desfășurată pe o lungime de aproximativ 8 m chiar la intrarea în incintă, această frescă poate trece neobservată, deși este considerată una dintre cele mai interesante și valoroase creații ale genului, precursoare a acelor „tratate de filosofie în culori“ pe care le etalează exterioarele vestitelor mănăstiri ale Bucovinei. Realizată în secolul al XV-lea, zugrăveala suferă și ea, de-a lungul veacurilor, intervenții și retușări, dar valoarea ei rămâne nealterată. Inedită și demnă de remarcat în „narațiunea“ întregului ansamblu plastic este prezentarea prin imagini a romanului religios Varlaam și Ioasaf, creație care circulă în limba slavonă și la Mănăstirea Neamț, încă din secolele XIV-XV.
În turnul-clopotniță se află Paraclisul „Bunavestire“, amenajat în anii 1818-1823 prin grija Mitropolitului Veniamin Costache. Vechea încăpere a clopotelor este transformată în altar, iar absidele naosului sunt scobite în grosimea zidurilor. Pe latura nordică a incintei, la etajul clădirii care se ridică în 1809 pe cheltuiala Mitropolitului Veniamin Costache, se amenajează pentru obște Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului“. Distrus și el de incendiul din 1862, este refăcut în 1873, locul său fiind marcat astăzi printr-o mică turlă oarbă, de formă octogonală. Paraclisul „Sf. Gheorghe“ este amenajat în perioada 1720-1730, fiind reparat în 1794.
Actuala biserică este construită de starețul Dometian în 1826, în stil neoclasic, fiind supusă mai multor lucrări de restaurare (1862-1865), când edificiul este supraînălțat și i se adăugă cele trei turle. În timpul lucrărilor din 1953-1961, Biserica „Sf. Gheorghe“ este desfăcută și reconstruită între chiliile de pe latura estică a incintei, pentru a pune mai bine în valoare Biserica lui Ștefan cel Mare. Catapeteasma este zugrăvită în 1798 de Talasie monahul, iar pictura interioară, realizată de către Nicolae Stoica și elevii săi Nicolae Gavrilea și Vasile Buzuloi, datează din 1966.
Fiind unul dintre cele mai vechi și mai importante așezăminte monahale din Moldova și din țară, Mănăstirea Neamț se afirmă, încă din secolul al XVI-lea. În veacul al XV-lea Mănăstirea Neamț deține o școală de caligrafi, copiști și miniaturiști care lasă posterității lucrări cu valoare istorică, liturgică și artistică. Cel mai vechi manuscris care se păstrează la Mănăstirea Neamț este un Tetraevanghel scris pe pergament la finele veacului al XIV-lea. Multe altele, copiate și împodobite la Neamț, se păstrează în Biblioteca Academiei Române sau în alte biblioteci și muzee din țară și străinătate (renumitul Epitaf realizat în 1437 de egumenul Silvan aparține Muzeului de Artă al României, Tetraevanghelul scris de Gavriil Uric în 1429 Bibliotecii Bodleyana din Oxford). Școala de caligrafi și miniaturiști de la Neamț continuă să se dezvolte de-a lungul vremii, multe dintre manuscrisele de aici constituind „comenzi voievodale“ pentru Putna și alte mănăstiri din Moldova. Aceste bogate tradiții cărturărești sunt continuate și dezvoltate și în veacul al XIX-lea prin înființarea unei tipografii din teascurile căreia ies primele volume în anul 1807. Sunt tipărite titluri cu literă chirilică și cu literă latină, reviste, periodice și publicații ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei, etc.. Astfel, în Biblioteca mănăstirii se adună, de-a lungul timpului, mai bine de 11.000 de volume, între care se numără 549 de manuscrise: Îndreptarea legii (Pravila Mare) 1652, Cheia înțelesului (1678), Viața și petrecerea sfinților – tipărită de Dosoftei (1682), Biblia tipărită de Șerban Cantacuzino (1688), Noul Testament – tipărit de Antim Ivireanu la Snagov în 1699.
În strânsă legătură cu activitatea tipografică, se dezvoltă la Mănăstirea Neamț o cunoscută școală de sculptori în lemn și gravori. Sunt împodobite astfel, cu adevărate opere de artă, spațiile libere ale cărților. De sub teascurile de la Neamț ies astfel și unele lucrări monumentale, cu certe calități artistice, așa cum este Evanghelia din 1821.
Tradițiile școlii de „grămătici“ de la Neamț, considerată în timpul lui Ștefan cel Mare o veritabilă „facultate de litere“ dăinuie peste veacuri. La 1821 se vorbește aici despre Școala lui Ilarie, la 1834 despre Școala lui Neonil, pentru ca în 1843 să ia ființă, cu sprijinul Mitropolitului Veniamin Costache și al lui Gh. Asachi, o „școală duhovnicească“ ce funcționează până în 1848, primind ucenici și de la alte mănăstiri din Moldova. În martie 1855, domnitorul Grigore Ghica semnează „ofisul“ de înființare a Seminarului de la Mănăstirea Neamț.
Cu toate că multe bunuri de preț dispar pentru totdeauna sau se risipesc, ajungând în diverse colecții particulare sau în cunoscute muzee și biblioteci din Europa (Muzeul Rumianțev din Moscova, Biblioteca Bodleyana din Oxford, Biblioteca Centrală din Sankt Petersburg, Biblioteca de Stat din München), Biserica „Înălțarea Domnului“ și bisericile din jur, biblioteca și colecția muzeală a mănăstirii păstrează un număr însemnat de obiecte care uimesc prin vechimea și prin calitățile lor artistice. Amintim icoana pictată pe ambele fețe (chipul Maicii Domnului cu Pruncul pe brațul stâng și portretul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe), care domină naosul ctitoriei lui Ștefan cel Mare, denumită Lidianca, Nemțeanca sau Închinătoarea, icoană făcătoare de minuni, realizată în Lidia (patria Sfântului Mare Mucenic Gheorghe), în prima jumătate a secolului I d.H., la solicitarea viitorului Patriarh de Constantinopol – Gherman, dăruită lui Alexandru cel Bun, dăruită mănăstirii de fiul acestuia. Nu poate fi omisă catapeteasma din Paraclisul Cetății Neamț, adusă în 1962 de la Biserica parohială din comuna Vânători care reunește un mare număr de icoane dispuse în patru registre, într-un cadru de lemn sculptat cu motive florale și acoperit cu vopsele de culoare închisă, pe un strat de ipsos. Autorul este influențat de arta barocă central-europeană. Dintre celelalte componente ale patrimoniului Mănăstirii Neamț mai rețin atenția: „nebedernița“ din 1665 și „epitaful“ din 1821 cu scena Punerii în Mormânt, crucile sculptate în lemn de măslin sau chiparos cu învelitori din metal prețios filigranat, potirul din argint aurit a cărui cupă este susținută de un înger, ferecăturile Evangheliilor din 1759 și 1821, câteva icoane pictate de N. Grigorescu (dintre care se remarcă unica icoană pictată pe metal, în 1857), un Panaghiar din sec. al XVIII-lea, un Omofor care a aparținut episcopului Pahomie al Romanului (1706 -1714).
În afara incintei, dar în complexul larg al Mănăstirii Neamț se păstrează și alte monumente printre care se numără Biserica Bogoslov situată în cimitir. Se crede că aici s-a construit, încă din secolul al XIV-lea, primul lăcaș de închinare de la Mănăstirea Neamț, datorat discipolilor lui Nicodim. Bisericuța de lemn cu hramul „Sfântul Ioan Evanghelistul“ (Teologul sau Bogoslovul) este înnoită de Alexandru cel Bun și dăinuiște până în anul 1834 când este strămutată în satul Groși de lângă Târgu Neamț. Pe locul ei se ridică în 1834-1835 actuala biserică de piatră, clopotnița separată fiind construită în 1861. Aceasta prezintă obișnuitul plan treflat și turlă pe naos, iar subsolul este amenajat ca osuar, valorificându-se, după cât se spune, o tainiță a vechii biserici de lemn.
La aproximativ 400 m nord-vest de incinta mănăstirii se ridică o construcție cu trei laturi și biserică la mijloc, unde erau adăpostiți monahii bătrâni, bolnavi sau infirmi. Este vorba de Bolnița și Paraclisul „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“ (Biserica Bătrânilor), ansamblu ridicat între anii 1843-1846. Bolnița este construită pe parter cu cerdac, iar Paraclisul are formă de navă, cu o absidă răsăriteană și turlă cu mai multe ferestre.
De sub zidurile Mănăstirii Neamț se naște un drum ce urcă tăpșanul spre Vovidenie. Acolo sus, deasupra unui iaz cu malurile năpădite de sălcii, se înalță silueta de chivot uriaș a schitului, păstrat în tradiție sub numele de Schitul Slătioru, care ia ființă în secolul al XVII-lea și are hramul „Sf. Spiridon“ (la 12 decembrie). În 1749, episcopul Ioanichie al Romanului ridică o nouă biserică de lemn cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“ (Vovidenia), lăcaș reînnoit între 1790-1799. În 1849 Biserica Vovidenia este desfăcută și dăruită locuitorilor din satul Lunca (comuna Vânători), în același an începând construirea actualei biserici de zid, a cărei sfințire se săvârșește în 1857. Monumentul are plan treflat și fațade în stil neoclasic, dar se individualizează prin prezența a cinci turle – dintre care patru în părți – ce încadrează pe cea centrală. Catapeteasma este de la vechea biserică a episcopului Ioanichie, fiind zugrăvită de unul dintre călugării mănăstirii, iar pictura interioară este executată în tempera de către C. Călinescu, în anii 1968-1969.
La apus de Schitul Vovidenia, peste Dealul Brăilencei, într-o poiană de rară frumusețe, se află Schitul Pocrov (hramul „Acoperământul Maicii Domnului“ – în slavonă Pocrov, sărbătorit la 1 octombrie), ctitorie din 1714 a lui Pahomie, fost călugăr la Mănăstirea Neamț și episcop al Romanului. Biserica din bârne pe temelie de piatră are plan treflat cu pridvor la apus, în axul bisericii și clopotniță separată. Acoperișul este străpuns de trei turle, dintre care numai cea din mijloc are legătură cu bolta interioară. Catapeteasma este executată odată cu biserica, icoanele fiind zugrăvite în stil bizantin.
În vecinătatea Pârâului Secu, se găsește Mănăstirea Secu (22 km distanță de Târgu Neamț), așezată la poalele muntelui, cu înfățișarea unei cetăți medievale, cu ziduri groase și turnuri de apărare, cu turle ce se înalță profilate pe fundalul verde al munților care înconjoară această așezare monahală. Ridicat în jurul anilor 1500, Schitul lui Zosima (vechiul lăcaș de cult existent pe aceste locuri) primește îmbunătățiri și danii în timpul domniei lui Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu. Doar în secolul al XVII-lea Nestor Ureche, vornicul Țării de Jos, împreună cu soția sa Mitrofana, ctitoresc mănăstirea de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, căreia i-au fixat hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul” (29 august). Acesta a înzestrat ctitoria cu odoare, cărți și moșii, după obiceiurile vremii. Ansamblul de astăzi al mănăstirii prezintă nenumărate adaosuri, întreaga așezare impresionând prin fiecare parte integrată complexului (biserică, paraclis, chilii, zidul de incintă, turnul cu clopotniță). Patrimoniul însemnat al mănăstirii cuprinde Icoana Maicii Domnului (Cipriota – adusă din Cipru) dăruită de Vasile Lupu în semn de prețuire, dar și nenumărate obiecte de cult.
Mănăstirea Secu
Urcând pe valea tot mai îngustă, dar tot mai darnică în frumuseți a pârâului Secu, turistul ajunge la Mănăstirea Sihăstria (aflată la 16 km de Târgu Neamț și 63 km de Piatra-Neamț), al cărui ansamblu arhitectural se întinde pe un platou însorit din coasta muntelui, în așa numita „Poiană a lui Atanasie“. Conform unei însemnări din Pomelnicul ctitoricesc al mănăstirii, șapte monahi ai Mănăstirii Neamț întemeiază aici o mică sihăstrie, în jurul anului 1640. Ceva mai târziu, în 1655, episcopul de Huși Ghedeon ridică în „Poiana lui Atanasie“ o mică biserică de lemn și câteva chilii pentru viețuitorii aflați aici. Răpusă de vreme, această biserică se ruinează în jurul anului 1730 ceea ce determină pe un alt episcop Ghedeon să ridice un nou lăcaș cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“, terminat în 1734, când ctitorul devine episcop de Roman. Trecut din 1734 sub ascultarea Mănăstirii Secu și din 1779 sub cea a Mănăstirii Neamț, Schitul Sihăstria își va dezvolta obștea monahală și zestrea de clădiri, până în anul 1821, când, în urma confruntării otomano-eteriste, biserica și chiliile sunt incendiate, călugării sunt uciși sau se ascund prin pădurile din jur și tezaurul se pierde. Prin lucrările din 1824-1825, realizate prin grija Mitropolitului Veniamin Costache și a starețului Dometian al mănăstirilor Neamț și Secu, se ridică actuala biserică de piatră, corpul de chilii de pe latura sudică, turnul porții și turnul-clopotniță, precum și zidul de incintă care conferă Sihăstriei aspectul unei mănăstiri fortificate.
Mănăstirea Sihăstria
Biserica „Nașterea Maicii Domnului“ a Mănăstirii Sihăstria are plan triconc, cu o turlă pe naos, fiind construită în stil clasic moldovenesc dar fără soclu și contraforturi. Pridvorul deschis, susținut de șase coloane și situat la extremitatea vestică în axul edificiului este acoperit de două calote sferice paralele. Alte două calote similare acoperă pronaosul, în timp ce bolta cilindrică a naosului este susținută de arcele piezișe tipic moldovenești, întâlnite atât de frecvent în epoca lui Ștefan cel Mare. Pictura interioară, executată de zugravi locali in tempera în anul 1825, cuprinde unele scene influențate de zugrăvelile Mănăstirii Sucevița și este restaurată în 1975-1976 de pictorul Gheorghe Zidaru. În aceeași perioadă, același pictor realizează și zugrăveala al fresco din pridvorul bisericii. Catapeteasma, sculptată și pictată în 1827, reproduce și unele portrete din pictura murală, îndreptățind presupunerea că ambele lucrări se datorează aceluiași autor.
În 1837 se construiesc chiliile de pe laturile est și nord, împreună cu Paraclisul „Sfinții Părinți Ioachim și Ana“ care cade pradă incendiului din vara anului 1941. Reconstruit în forma actuală în 1946, paraclisul din colțul sud-estic al incintei nu prezintă calități arhitectonice deosebite. În schimb, stranele și celelalte piese de mobilier din interior, precum și catapeteasma lucrată în lemn de stejar în anul 1947, rețin atenția ca adevărate creații sculpturale. Valorificând ornamentica populară locală, autorii sculpturilor din acest paraclis îmbină în mod original motivele tradițional-folclorice cu cele din repertoriul sculpturii bisericești.
La 1947, Sfântul Schit Sihăstria din Neamț (cum este cunoscut la acea vreme) este ridicat la rangul de Mănăstire, numindu-se „Sfânta Mănăstire Sihăstria“ din Neamț. Odată cu această hotărâre sinodală este trecut sub ascultarea Mănăstirii Sihăstria și Schitul Sihla.
Patrimoniul mănăstirii este la fel de bogat și demn de amintit ca și patrimoniile celorlalte lăcașe de cult din ținut. La nivelul artistic al sculpturilor din Paraclis se ridică și pictura interioară executată de Irineu Protcencu. El pictează în 1947 cele 54 de icoane din catapeteasmă, iar în anii 1949-1953 execută scenele și portretele care împodobesc naosul și pronaosul. Întreaga desfășurare a picturii, în care se îmbină elemente renascentiste și bizantine se remarcă prin acuratețe tehnică, îmbinare originală a culorilor: Cina cea de taină din catapeteasmă, Intrarea în Ierusalim și Înălțarea la cer din naos, Nașterea Domnului și Predica de pe munte de la baza turlei, Sfânta Treime care acoperă calota pronaosului și chiar Vindecarea bolnavilor (rămasă neterminată) de pe peretele vestic. Icoane ca Ecce homo – prelucrată după Tizian, Ispitirea lui Iisus, Sfântul Gheorghe sau Tânguirea Maicii Domnului, realizări tot ale pictorului-călugăr Irineu Protcencu sunt edificatoare în ceea ce privește arta portretistică a autorului și capacitatea de a insufla viață creațiilor sale.
Pierderea vechiului tezaur al mănăstirii în 1821 explică puținele obiecte de artă feudală cuprinse în colecția actuală. Multe dintre vasele liturgice, cădelnițele și candelele de argint datează din jurul anului 1830: un potir de argint compus din trei piese (1825), un chivot tot din argint donat în 1856 de vornicul Iordache Miclescu, două cățui cu icoana hramului încrustrată și două cădelnițe din 1825 tot din argint, un chivot de plumb din secolul al XVII-lea. O icoană ce reprezintă Maica Domnului cu Pruncul, datată în veacul al XVII-lea, se pare că a folosit primei obști monahale statornicită la Sihăstria, iar o alta, lucrată în 1797 și îmbrăcată în argint, se remarcă prin ferecătura realizată într-o manieră ce se generalizează abia în veacul următor. Pe lângă acestea poate fi amintită și icoana Maica Domnului Împărăteasă, sculptată și pictată în secolul al XVIII-lea.
În biblioteca mănăstirii, care cuprinde peste o mie de volume, se păstrează și unele vechi tipărituri din secolele XVII și XVIII, printre care Îndreptarea legii apărută la Târgoviște (1743), Biblia de la Blaj (1795), o Evanghelie tipărită la Râmnicu Vâlcea în 1746, un Penticostar tipărit în 1743 la București, etc. Se păstrează și un mare număr de cărți apărute în secolul al XIX-lea la Mănăstirea Neamț.
În împrejurimile Mănăstirii Sihăstria se găsesc și alte lăcașuri de cult, aflate sub autonomia canonică a acesteia: Schitul Sihla, Bisericuța „dintr-un brad“ (cu hramul Schimbarea la Față), Schitul Daniil Sihastru – situat la 6 km sud-vest de Mănăstirea Sihăstria (cu hramurile Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Acoperământul Maicii Domnului și Sfântul Daniil Sihastru); Schitul Sfânta Cruce din Poiana lui Ion (cu hramurile Înălțarea Sfintei Cruci și Duminica Sfintei Cruci), Schitul Sfântul Mucenic Mina, Schitul Sfânta Teodora de la Sihla.
Schitul Sihla
Mănăstirea Agapia, unul dintre cele mai vizitate lăcașe de cult ale Moldovei, este situată la poalele Munților Stânișoarei, la altitudinea de 480 m. Biserica nouă a Mănăstirii Agapia a fost ridicată între 1642-1644 de hatmanul Gavriil – fratele domnitorului Vasile Lupu și soția sa Liliana. Pictura bisericii a fost realizată între 1858-1860 de Nicolae Grigorescu.
Mănăstirea Agapia
În satul Târpești (comuna Petricani), situat la o distanță de 10 km de Târgu-Neamț, colecționarul și creatorul de măști Nicolae Popa a amenajat un Muzeu de artă populară devenit celebru. Sunt expuse aici măști populare, sculpturi naive în piatră și lemn, unelte tradiționale, costume populare, icoane vechi.
4. Zona Romanului
Romanul, considerat ctitorie a lui Roman I Mușat care a înălțat pe malul stâng al Moldovei o cetate din lemn și pământ, a devenit în 1408, în timpul lui Alexandru cel Bun, reședință episcopală. Rețin atenția Catedrala episcopală din vechiul târg al Romanului, ctitorită între 1542-1550 de Petru Rareș și fiul său Iliaș, Casa Ioachim, construită în stilul unui palazzo italian care adăpostește Biblioteca Municipală, etc.
Drumul spre „locul poveștilor“ – celebrul Han al Ancuței nu e deloc plictisitor. Satele, deși mai puțin cunoscute, reușesc să surprindă, scoțând în calea turistului fie vechi biserici, fie misterioase ruine de hanuri sau mândre conace boierești. Dar, cel mai de seamă obiectiv este celebra ctitorie a lui Ștefan cel Mare de la Războieni: inedita mănăstire-mausoleu.
În comuna Tupilați, la 28 km de orașul Roman, se află Hanul Ancuței, construit în 1718, demolat în 1943, refăcut între 1966-1967 după planurile vechii construcții. Călători din toate zonele țării, care se îndreaptă spre Iași, Piatra-Neamț ori Roman, obișnuiesc să se oprească și astăzi, la fel ca-n povestirile lui Sandoveanu, la acest rateș cu ziduri groase ca ale unei cetăți, plasat la răspântia unor importante drumuri comerciale.
Hanul Ancuței
Capitolul II. Complex Hotelier Central – date generale
Complex Hotelier Central
Piața Petrodava Nr.1-3
Piatra-Neamț, România
Hotelul Central a fost construit între anii 1974-1975 și dat în folosință în 15 august 1975. A fost în subordinea O.J.T. Neamț timp de 16 ani, între 1975-1991. În anul 1991 O.J.T Neamț s-a divizat și hotelul a trecut în subordinea S.C. Petrotur S.A. până în 1995. În aprilie 1995 S.C. Petrotur S.A. s-a divizat din nou în 4 societăți și Hotelul Central a devenit S.C. „Complex Central“ S.A. din Piatra Neamț. Societatea a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Neamț sub numărul J27/265/1995 cu un capital social de 3689650 mii lei împărțit în 3689650 de acțiuni cu o valoare nominală de 1000 lei/acțiune.
Din august 1997, prin vinderea de catre FPS a cotei de 40%, societatea este in totalitate cu capital privat. În urma procesului de privatizare, hotelul și-a schimbat denumirea în S.C. „Ro Com Central“ S.A. În prezent societatea este administrată de un consiliu de administrație, având ca acționar majoritar pe S.C. Rocom International S.A., reprezentată prin domnul Roca Constantin.
Capitalul social la data de 01.01.2008 era de 1368965 lei în următoarea structură:
Structura acționariatului se prezintă astfel:
Pe parcursul anilor 2005, 2006, 2007, evoluția cifrei de afaceri, a profitului brut, profitului net, capitalului propriu a fost următoarea:
Pe parcursul anilor analizați cifra de afaceri a cunoscut următoarea evoluție:
Evoluția profitului brut se prezintă astfel:
Evoluția profitului net:
Capitalul propriu cunoaște pe parcursul celor 3 ani analizați următoarea evoluție:
În componența activelor societății sunt incluse:
hotel categoria 3***, cu o capacitate de 268 locuri de cazare, din care:
– 96 camere duble cu 2 paturi
– 12 camere matrimoniale
– 24 garsoniere
– 4 apartamente
restaurantul care include:
– Salonul Belvedere
– Salonul Clasic
– crama
– terasa
laborator de cofetărie și sala cofetăriei
laborator de patiserie cu spațiu pentru desfacere
spălătorie
Situația veniturilor și a cheltuielilor, pe parcursul anilor analizați, este:
Din anul 1998 societatea a intrat într-un proces de modernizare și extindere, proces finalizat în anul 2007. Această acțiune a constat în:
1. Modernizarea spațiului de cazare, începând cu anul 1998, care a constat în:
înlocuirea instalațiilor de încălzire și sanitare;
înlocuirea tuturor obiectelor sanitare;
înlocuirea tapetului în camere și holuri;
mochetarea camerelor și a holurilor de pe etaje;
schimbarea mobilierului cu unul nou;
dotarea camerelor cu minibaruri;
dotarea camerelor cu obiecte de inventar: perne, saltele Relaxa, salteluțe de lână, cearceafuri, prosoape, paturi, vaze, pahare, materiale consumabile personalizate, etc.
Această acțiune s-a finalizat în anul 2000.
2. Modernizarea salonului restaurant și a cramei în anul 1998.
3. Montarea a două lifturi noi, moderne, de proveniență Italia în anul 1999 și a unui lift de serviciu în anul 2002.
4. Modernizarea și extinderea bucătăriei existente între 1999-2000 prin construirea unui spațiu de depozitare corespunzător.
5. Modernizarea (din nou) a salonului restaurant în anul 2000 prin schimbarea mochetei și a mobilierului.
6. Modernizarea din perioada 2002 – 2003 a laboratorului de cofetărie și patiserie prin extinderea acestuia în spatele celui existent și construirea unor noi spații de vânzare pentru produse de cofetărie și patiserie.
7. Modernizările din perioada 2004 – mai 2005:
s-a extins spațiul alocat salonului restaurant schimbându-se arhitectura, mobilierul și mocheta;
s-a construit și s-a dat în folosință un salon de mic dejun, situat la etajul I, deasupra restaurantului existent.
8. Refacerea circuitului în bucătărie și construirea unor vestiare moderne în anul 2006.
9. În perioada 2005 – 2006 s-au construit:
discoteca;
sala de biliard cu bar de zi;
sala de conferințe cu posibilitatea de a se compartimenta în 2 săli.
10. În 2007 a intrat în procesul de modernizare crama situată la subsolul hotelului.
Suprafețele pe care se desfășoară în prezent Complexul Hotelier Central:
hotel:
– suprafața construită – 2019 mp
– suprafața desfășurată – 10312 mp
restaurant:
– suprafața utilă – 2174,62 mp
– suprafața comercială – 1437,64 mp
cofetărie:
– suprafața utilă – 468,10 mp
– suprafața comercială – 265 mp
spălătorie:
– suprafața construită – 245 mp
– suprafața desfășurată – 490 mp
extensia corpului A – în spatele hotelului:
– suprafața construită – 877 mp
– suprafața desfășurată – 2784 mp din care: discoteca – 550 mp
sala de ședințe – 363,50 mp
sala de protocol – 62 mp
foayer – 75,55 mp
4 apartamente de lux – 484,96 mp
biliard – 215,50 mp
Capitolul III. Spațiul de cazare – descriere și particularități
Recepția hotelului
Recepția se află în holul de intrare al hotelului, pe partea dreaptă. Primirea și înregistrarea turiștilor, clienților este asigurată de către 5 recepționere și o recepționeră șefă, care lucrează în schimburi. Recepționerii au program de 12 cu 48 de ore. Pentru evidența clienților, unitatea folosește programul informatic FRONT „X“. Pentru rezervări se folosește un caiet de rezervări și contractul de rezervare cu clauze precise.
Dintre modalităție de rezervare se întâlnesc:
comenzile de rezervare (agenții)
telefonic
prin fax
la receptie
Din dotările recepției amintim: front-desk-ul (locul de desfășurare a activității recepționerelor), unde se completează formularele de cazare; panoul cu chei, unde se ține corespondența pe camere și cheile camerelor. Alte dotări existente: cutia de valori pentru păstrarea diverselor bunuri, perie pentru încălțăminte, coșul cu umbrele; 4 fotolii, 2 canapele, măsuța unde clienții așteaptă în vederea cazării sau loc de discuții în timpul liber; pe măsuță se află reviste actuale și pliante cu trasee turistice și punctele de atracție ale zonei.
În momentul în care clientul intră în hotel este întâmpinat de către recepționera de serviciu care îl invită sa completeze formularul de cazare (fișa de cazare), dupa care îl îndrumă către camera atribuită. Accesul în camerele hotelului se face cu ajutorul liftului. Menționăm existența a două lifturi, unul pentru personal, celălalt pentru clienți.
Camerele
Suprafața totală a hotelului (parter + 12 etaje) este de 5108 mp. Fiecare etaj are o suprafață de 413 mp din care suprafața totală a camerelor este de 258 mp. Alte spații ocupă o suprafață de 155 mp. Fiecare cameră prezintă grup sanitar propriu.
camera cu două paturi are o suprafață de 13,70 mp, la care se adaugă suprafața holului 3,35 mp și baia cu 3,20 mp, în total fiind 20,25 mp;
camera matrimonială are o suprafață de 15 mp, la care se adaugă suprafața holului 3 mp și baia de 3,75 mp, în total fiind 21,75 mp;
garsonierele: camera are suprafața de 13 mp, anticamera de 9 mp, hol de 3 mp și baie de 3,5 mp, în total 28,50 mp;
apartamentele sunt nou construite, situate în spațiul anex și au suprafețe diferite.
Camera de hotel este principalul spațiu destinat clienților din cadrul unei unități hoteliere. În cadrul Complexului Hotelier Central, clienții pot beneficia de un număr de 136 de camere, acestea însumând 268 locuri. Fiecare etaj are cate 11 camere, dispuse în următoarea structură:
1 cameră matrimonială;
2 garsoniere;
8 camere cu 2 paturi.
În figura dată este prezentat un model de cameră matrimonială, structurată pe următoarele componente:
1 – hol intrare;
2 – dulap care conține: umerașe, perie pentru haine, perie pentru încălțăminte;
3 – baia:
a – WC
b – chiuveta
c – cada
4 – camera propriu – zisă:
a – masa pentru TV
b – TV
c – mini bar
d – pat dublu
e – noptiere
f – fereastra
g – scaun
h – toaletă cu oglindă
i – telefon
j – scaun
Inventarul moale este compus din:
saltea Relaxa
saltea din lână
saltea de protecție
cearșaf plic
cearșaf pat
2 perne moi cu puf
2 perne mici
Camerele sunt dotate astfel încât să îndeplinească cerințele turiștilor, asigurându-le toate necesitățile pe parcursul sejurului și creând o atmosferă cât mai confortabilă. Clienții au la dispoziție în fiecare cameră: minibar, TV cablu, telefon cu acces internațional, toaletă cu scaun, oglindă, noptiere cu veioze și bineînțeles un pat confortabil. În minibar se găsesc următoarele produse: alune, sărățele, chipsuri, suc, apă minerală, bere, vin, șampanie, votcă.
Pentru a crea o atmosferă cât mai primitoare, interioarele camerelor sunt zugrăvite în nuanțe și culori calde, plăcute ochiului. Draperiile sunt asortate cu pereții, cu mocheta și bineînțeles cu tapițeria scaunelor și cuverturile de pe paturi. Sursele de lumină, constituite din aplice discret amplasate pe pereți și sursele luminoase de pe noptiere contribuie deasemenea la atmosfera caldă și intimă a camerei. Din totalul camerelor, 30 sunt prevăzute și cu aer condiționat.
Fiecare cameră are baie proprie (chiuvetă, cadă și WC), utilată cu toate cele necesare clientului pe întreg sejurul: pahare, uscător pentru păr, cască de baie, două prosoape care sunt schimbate zilnic, săpun, șampon, hârtie igienică, un covoraș din bumbac. Toate obiectele și produsele consumabile sunt personalizate (conțin numele societății).
În hol există un dulap cu 8 umerașe și covoraș la intrare.
Oficiul
Oficiul este spațiul destinat personalului, utilizat mai ales de către cameriste. Se găsește în holul fiecărui etaj. În oficiu se păstrează lenjeria de pat, prosoapele, șampon, săpun, acestea constituind rezerve pentru produsele folosite în camere de către clienți. De asemenea, oficiul reprezintă spațiu de depozitare pentru diverse soluții de curățare și întreținere a camerelor, precum și pentru anumite obiecte și aparate folosite în acest scop (mături, fărașe, aspiratoare, lavete, bureți, etc).
Din categoria spațiilor cu altă destinație fac parte:
oficiul pentru cameristă/etaj – 18,40 mp;
debara pentru lenjerie curată – 7,56 mp;
debara pentru lenjerie folosită – 6,44 mp.
Holurile
La parter există un hol de primire cu o suprafață de 152 mp și un grup sanitar pentru bărbați și femei, cu două cabine fiecare. Pe fiecare din cele 12 etaje camerele sunt dispuse de o parte și de alta a holului. Toate holurile sunt iluminate cu aplice, cu o luminozitate odihnitoare. Pardoseala este acoperită cu mochetă antifonică. Pe culoare sunt dispuse câte 2 fotolii și o măsuță pentru turiști. La fiecare capăt al holului există câte două extinctoare.
Capitolul IV. Structuri de alimentație publică
Clienții restaurantului sunt:
persoanele cazate la hotel;
clienți zilnici;
persoane care participă la nunți, petreceri organizate și alte evenimente în cadrul restaurantului.
Sala restaurantului are o suprafață de aproximativ 600 mp, fiind utilată cu 41 de mese, dintre care 35 mese pentru 6 persoane și 35 mese pentru 4 persoane. Totalul locurilor din restaurant este de 350, iar terasa acoperită – anexată are 150 de locuri.
Criteriile de alocare a spațiilor în cadrul restaurantului se fac în funcție de clientelă și rezervari. Exista mai multe feluri de separeuri:
– separeuri pana la 6 locuri;
– spații separeuri în numar de 4 cu 4 sau 8 locuri;
– un separeu cu 20 de locuri;
– 2 separeuri care au între 20 si 44 de locuri.
Dotarea restaurantului se prezintă astfel:
amenajare: pereții au o nuanță de verde deschis și un metru de lambriu, decorațiuni interioare plăcute, perdele, draperii, lustre, aplice, spoturi;
echipamente: vitrine de expunere pentru bar, pentru băuturi la sticlă și diferite recipiente, mese, consola, gheridoane.
Stabilirea producției de preparate culinare este realizată de catre bucatarul șef. Derularea activitații de pregatire la rece și la cald a preparatelor este realizată de bucatarul șef: preparate calde – 60 grade, preparate reci 8 grade. Păstrarea în stare proaspată a preparatelor se face cu ajutorul: camerelor frigorifice, spațiilor pentru legume, spații pentru păstrarea pestelui, spații pentru păstrarea cărnii.
Elementele luate în considerare sunt cele prevazute de P.S.I. și P.M..
Documentele de evidența sunt de ordin contabil: facturi, bonuri, chitante, etc.
Alte spații:
– spațiu special amenajat pentru grătar;
– laborator pentru preparate de cofetarie;
– spațiu pentru pregătirea preparatelor (cuptoare, aragaze, plita electrică);
– bufetul pentru gustări reci, deserturi reci, cafea
Sistemele de servire practicate de restaurant sunt:
– clasic;
– direct;
– indirect;
– la bar
Preluarea comenzilor de la clienți este facuta de către ospătar care o transmite bucatarului șef sau la bar în funcție de comanda facuta. Tot el preia porțiile de preparate de la bucatarie și le serveste clienților. Decontarea producției între bucătarie și ospatar se face prin intermediul unui bon. Ospatarul emite ulterior nota de plată care conține ceea ce a consumat clientul pentru a se deconta în contabilitate. Consemnarea consumului de către ospătari se realizează cu ajutorul calculatorului prin programe speciale sau raport de gestiune.
În interiorul restaurantului se desfașoară și diverse ocazii speciale: banchete, nunți, mese festive, cocktailuri, mese oficiale. În această situație sala este organizată diferit, mesele sunt aranjate în funcție de evenimentul care va avea loc, sala se redecorează, scaunele sunt acoperite cu huse pentru a crea o atmosferă festivă.
Evaluarea volumului și structurii cererii de produse se face în funcție de: fluctuație, clientelă, rezervări. Evaluarea se face pe an, trimestrial, lunar, bilunar și in funcție de necesitați. Stabilirea necesarului de mărfuri ce trebuie aprovizionat se face de către șeful de unitate și bucătarul șef. Unitatea alege furnizorii în funcție de oferta (calitate, cantitate), preț, experienta cu furnizorul. Se întocmesc urmatoarele documente: certificatul de calitate, factură, chitanța, toate fiind în răspunderea furniozorului. În cadrul restaurantului în general se practică o aprovizionare în cantați mici și la perioade cat mai dese. Șeful de unitate este cel care preia mărfurile aprovizionate care sunt înregistrate în calculatorul în care se ține toată gestiunea restaurantului.
Inventarierea gestiunilor este efectuată de catre directorul economic. Aceasta constă în verificarea stocurilor întrate și scoaterea din gestiune. Frecvența inventarului este stabilita de șeful bucătar care solicită directorului economic desfașurarea acestei acțiuni. Se întocmesc urmatoarele documente: raport de gestiune și lista de inventar.
Structura pe profesii a personalului din cadrul restaurantului Central se prezintă astfel:
– 1 șef unitate;
– 3 șefi de sala;
– bucătar șef;
– bucătar specialist;
– bucătar bufet;
– ajutor de bucătar;
– veselari;
– șef ospătar;
– ajutori de ospătari și picoli;
– personal de întreținere;
– garderobieri;
– agent de pază.
La nivel de restaurant se înregistrează următoarele elemente de costuri:
– consum de apă și gaz metan;
– consum de energie electrică;
– cumpărare de materiale consumabile (servețele, hârtie, detergenți, etc.);
– înlocuirea obiectelor care se deteriorează.
Directorul de restaurant stabilește prețurile la nivelul restaurantului în funcție de adaosurile practicate și valoarea de achiziție a produsului.
Capitolul V. Organizarea activității angajaților
1. Organigrama societății este structurată pe trei nivele ierarhice:
Primul nivel este ocupat de AGA, Consiliul de Administratie și directorul general.
Al doilea nivel este reprezentat de: director economic, director comercial, director resurse umane, director administrativ, consilier juridic, director cazare, director restaurant, cofetărie și patiserie.
Al treilea nivel cuprinde secțiile și departamentele subordonate primelor două nivele.
2. Departamente funcționale:
– conducere (Consiliul de Administratie, directorul general, director administrativ);
– financiar-contabil (director economic);
– juridic (consilier juridic);
– marketing (director comercial);
– cazare (director cazare, director administrativ);
– aprovizionare (director restaurant, cofetărie și patiserie, director administrativ);
– desfacere;
– transport;
– tehnic;
– alimentație publică (director restaurant, cofetărie și patiserie, director administrativ);
– spălătorie.
Numărul de angajați ai Complexului Hotelier Central: complexul numără la începutul anului 2008 un personal destul de numeros – 194 de angajați dintre care:
persoane ce își desfășoara activitatea în hotel – 27 din care:
– șef hotel: 1
– cameriste: 16
– recepționere: 6
– portari: 4
persoane ce își desfășoară activitatea în restaurant – 43 din care:
– șef de unitate: 1
– șefi de sală: 3
– ospătari și ajutori de ospătari: 24
– garderobiere: 3
– spălători de vase: 3
– femei de serviciu: 2
– portari: 3
– barmani: 3
– muncitori: 1
persoane ce își desfășoară activitatea în bucătărie: 27
persoane ce își desfășoară activitatea în cofetărie: 39
persoane din cadrul departamentului tehnic: 7
persoane ce își desfășoară activitatea în spălătorie: 7
personal administrativ: 17
membri ai orchestrei: 3
paznici la poartă: 4
persoane din cadrul croitoriei: 2
persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul sălii de biliard: 14
șef depozit: 1
șoferi: 3
Șeful de recepție are în subordine 5 recepționeri.
Șeful de departament/etaj are în subordine:
guvernante
cameriste
femei de serviciu.
Șeful de restaurant are în subordine:
șefi de sală
ospătari
ajutori de ospătari
femeie de serviciu
veselari.
Conducătorul departamentului de întreținere are în subordine:
inginer șef departament tehnic
zidari, instalatori
dulgheri, mecanici de întreținere
frigotehniști
Șefului bucătar i se subordonează:
bucătar preparator
ajutor bucătar
Sarcinile și responsabilitățile fiecărui post sunt bine delimitate și definite atât în structura organizatorică cât și în fișa posturilor.
3. Planificarea activității personalului:
La S.C. Rocom Central S.A. organizarea muncii se referă la:
– orarul de lucru al personalului de servire;
– orarul de lucru al personalului administrativ.
Pentru o bună utilizare a timpului personalului se au în vedere, în primul rând, graficul și schema de lucru pe zile, luna și, în plus, se mai ține cont de:
– aptitudinile și abilitățile personalului;
– puterea de muncă a personalului;
– eficiența;
– randamentul la locul de muncă;
– puterea de influență în luarea deciziilor.
Fiecărui lucrător în cadrul zilei de lucru i se acordă o masă, timpul mesei fiind de 30 minute.
Concediile se planifică în funcție de numărul de personal pe luni calendaristice, fără a perturba programul de muncă normal. Zilele de concediu sunt stabilite pentru fiecare lucrător de minim 21 zile (lucrătoare)/an. Concediile se fac conform legislației în vigoare.
Angajarea personalului sezonier se face cu contract de munca, pe o perioadă limitată de timp.
Personalul are vârste cuprinse între 18 – 40 ani. Se urmărește ca numărul angajaților bărbați să fie egal cu numărul angajaților femei, pentru a nu se discrimina niciuna dintre cele două categorii.
Pentru constituirea garanției de gestiune se ține cont de cota parte din salariu (echivalentul a 3 salarii/persoană în gestiune) și de modificările ce apar pe parcurs în contabilitate.
4. Salarizarea personalului:
Plata salariilor se face atât în numerar cât și pe card.
Potrivit Contractului colectiv de muncă, la salariul pentru o anumită categorie de lucrători (ospătari, bucătari, operatori, etc.) se prevede o cotă de 3% din realizări, la care se adaugă cota de stimulare sau din care se scade sancționarea.
În caz de nerespectare a Regulamentului de ordine interioară, personalul este sancționat:
– verbal;
– în scris – 50% din salariu.
5. Modul de selecție și recrutare a personalului:
după formarea profesională – în funcție de tipul postului se solicită următoarele:
– liceu + bacalaureat/absolvent cu studii superioare (după caz);
– cursuri de perfecționare (calificare barman – ospătar, curs de formare managerială);
– atestat de limbă straină de circulație internațională.
după experiența profesională – în funcție de tipul postului se solicită experiență profesională.
după capacitatea profesională – în funcție de tipul postului se solicită următoarele:
– cunoștințe de management și marketing;
– cunoștințe de legislație și psihologie;
– cunoștințe economice, prețuri;
– operare PC;
– o limbă străină de circulație internațională;
– capacitatea de comunicare cu oamenii;
– capacitate de a lua decizii;
– punctualitate și spirit de inițiativă.
În cadrul Complexului Hotelier Central selecția personalului se face prin trei modalități, în funcție de cerințe:
1. Angajarea prin Agenția Județeană de Ocupare a Forțelor de Muncă;
2. Apelarea la agenții de recrutare a personalului specializat în domeniul dorit;
3. Recrutarea directă prin anunțuri în presa locală.
Pentru a fi angajată, o persoană trebuie să treacă prin următoarele etape:
– testarea cunoștințelor necesare pentru ocuparea postului solicitat;
– evaluarea psihologică;
– interviu (preliminar și secundar).
Angajatul, împreună cu angajatorul, au posibilitatea de a negocia următoarele puncte din contractul de muncă:
– timpul de muncă prestat de angajat;
– unele atribuții și activități ce îi sunt solicitate angajatului de către angajator;
– salariul pe care îl va primi angajatul;
– condiții impuse de salariat.
Capitolul VI. Analiza mediului de marketing
Macromediul
„Pentru tine, pentru familia ta, pentru prieteni și nu în ultimul rând pentru prestanța de care ai nevoie atunci când te gândești la afaceri, am creat o oază de bună dispoziție și rafinament cu utilități greu de refuzat…“
Hotelul Central, construit în anul 1975, renovat și redotat în totalitate în anii 2000, este o gazdă primitoare, etalon a ceea ce înseamnă profesionalism, calitate și bun gust. Atât spațiile de cazare precum și restaurantul oferă o atmosferă caldă, propice petrecerii unui weekend sau a unei mini vacanțe de neuitat.
Hotelul este situat în centrul orașului Piatra Neamt, oraș recunoscut pentru istoricul și tradițiile sale, pentru sfidarea trecerii timpului și păstrarea nealterată a moștenirii lăsată din cele mai vechi timpuri de strămoși, la o distanță de 500 de metri de gară, în centrul comercial. Este construit pe 12 nivele și are o capacitate de cazare de 268 locuri în camere duble, camere matrimoniale și 4 apartamente de lux.
Dezvoltat pe măsura trecerii timpului, Complexul Hotelier Central de astăzi provoacă pe toți cei care-i trec pragul la clipe de neuitat alături de cei dragi, în orice anotimp, într-un cadru ce îmbină elementele tradiționale cu cele moderne. Hotel Central beneficiază de toate dotările necesare pentru a asigura luxul și o atmosferă de neuitat oaspeților săi, completând serviciile de cazare, alimentație specifice tuturor unităților de cazare cu săli de conferințe cu capacități diferite, dotate cu multimedia de ultimă generație, cu spațiul de recreere special amenajat – Club Central, cu cofetaria și patiseria pentru a oferi o satisfacție maximă segmentului de consumatori căruia i se adresează. Aici, fiecare client are parte de confortul dorit la prețuri minime, iar din multitudinea de oferte existente pe piața nemțeană, alegerea restaurantului complexului pentru o masă deosebită se dovedește adesea a fi cea mai bună alegere. Complexul hotelier depune toate eforturile pentru a asigura o atmosferă placută, caldă, elegantă și potrivită oricărui eveniment organizat în incinta sa. Personalul atent selecționat, calificat are grijă ca totul să iasă perfect, ca momentele petrecute să devină o amintire de neuitat.
Piatra-Neamț – unul dintre acele orașe pitorești ale țării ce farmecă de la prima vedere, supranumit „Perla Moldovei“ preia întreaga încărcătură de istorie, cultură și tradiție a acestei regiuni, bogată în obiective turistice naturale și antropice, un veritabil paradis al călătoriilor, al peisajelor unice. Folclorul, obiceiurile păstrate cu sfințenie, prietenia și ospitalitatea de care dau dovadă oamenii locului, amplificate de misterul și legendele care există și astazi îmbie atât pe români, dar mai ales pe străini să descopere minunățiile acestor ținuturi, să se relaxeze și să petreacă aici.
Nu numai centru administrativ al județului ci și capitala istorică a străvechiului ținut al Neamțului, este amintit încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea printre alte târguri ale Moldovei și este locul unde Ștefan cel Mare a ales să-și ridice – în a doua jumătate a veacului următor – curte domnească și biserică ce constituie și astăzi neprețuite podoabe ale orașului, judicios integrate arhitecturii moderne și ambianței noilor construcții. Cele mai de seamă obiective turistice sunt reprezentate de Biserica Domnească „Sfântul Ioan Botezătorul“, Turnul-clopotniță (Turnul lui Ștefan cel Mare), Biserica Buna Vestire, Biserica Sfântul Neculai, Schitul Doamna, Sinagoga, grădina zoologică, Colibele Haiducilor, Cercul gospodinelor, Teatrul Tineretului, Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie, Muzeul de Științele Naturii, Muzeul Memorial Calistrat Hogaș, Casa Ivașcu, Casa Lalu, Casa Paharnicului, Casa Albu, Casa Hausschild, Casa Elena Cuza, Casa cu amfore, Parcul central, 3 cinematografe.
A. Mediul demografic
Nevoia permanentă de cunoaștere și rolul major al educației în conturarea unei personalități atestă o tendință vizibilă a indivizilor de a fi bine instruiți. Creșterea considerabilă a persoanelor instruite determină specializarea strictă a acestora. Clasificarea implicită a populației pe categorii de profesii poate fi considerată o oportunitate pentru hotel, îndeosebi pentru faptul că se adresează mai ales oamenilor de afaceri. Dezvoltarea perpetuă a tehnologiilor, a economiilor face ca, în scurt timp, producția automatizată să înlocuiască munca manuală, iar serviciile să devină un segment foarte important al economiei. O dată cu dezvoltarea serviciilor economice crește involuntar și numărul persoanelor care deservesc aceste servicii, se lărgește sfera business-manilor, iar călătoriile în scop de afaceri devin din ce în ce mai solicitate. Astfel, mai ales unitățile de cazare din marile orașe, din centrele economice și culturale ale țării vor fi solicitate din ce în ce mai mult nu doar pentru a pune la dispoziția clienților camere pentru o noapte sau pentru perioada de tranzit, ci și pentru organizarea numeroaselor întâlniri de afaceri care vor avea loc, a conferințelor, congreselor naționale sau internaționale, etc. Pentru aceasta, încă de pe acum, când în România turismul de afaceri este la început de drum, hotelurile și celelalte unități de cazare incearcă să-și fidelizeze clienții, să-și creeze o bază de date cu cei care le calcă periodic pragul. Fidelizarea clienților este una din strategiile de marketing principale ale hotelului Central, hotel care încearcă să atragă cât mai mulți clienți (patroni, directori, manageri, etc.) și să și-i mențină prin încheierea contractelor cu societățile pe care le reprezintă aceștia.
Îndreptat cu precădere spre clasa business, Hotel Central țintește mai ales populația cu vârste cuprinse între 20 ani – 60 ani. Structura aceasta pe vârste poate fi considerată o oportunitate pentru că impune o anumită prestanță, maturitate, respect reciproc. Lărgirea acestui segment ar putea crea dezavantaje, în sensul în care copiii pot perturba liniștea și intimitatea camerelor, sălilor de conferință, iar bătrânii pot fi prea pretențioși, cicălitori, etc.
În ceea ce privește ierahiile sociale, hotelul se adresează cu precădere persoanelor care dispun de venituri medii și mari. Chiar dacă prețurile sunt accceptabile față de cele practicate de firmele concurente, veniturile indivizilor influențează foarte mult deciziile lor de cumpărare. Astfel, în țările cu o economie mai puțin dezvoltată, primele cheltuieli care sunt tăiate de pe listă atunci când bugetul familiei este redus sunt cele turistice, urmate îndeaproape de cele culturale, etc. Deducem deci faptul că, numai având la dispoziție un buget considerabil (propriu sau al societății angajatoare), ne putem permite o cazare fără cusur, o masă exemplară, într-un cuvânt calitate superioară.
Principalele tendințe demografice pe plan național și mondial pot influența deci pozitiv sau negativ hotelul: scăderea populației naționale preconizată pentru urmatorii ani poate fi considerată o amenințare pentru acesta, deoarece populația matură astăzi îmbătrânește mâine și scade radical numărul cosumatorilor de servicii; creșterea populației globale poate fi o oportunitate pentru hotel în sensul în care crește piața țintă, dar și piața potențială; în același timp creșterea populației globale poate reprezenta o amenințare pentru că țările cu populație mare sunt de cele mai multe ori sărace și nu pot constitui piețe potențiale pentru hotel; creșterea numărului persoanelor instruite nu poate reprezenta decat o oportunitate pentru hotel, întrucât persoanele care apreciază calitatea au un stil propriu, știu să aprecieze valorile și vor opta pentru ce e mai bun, pentru ce le satisface în totalitate nevoile și dorințele.
B. Mediul economic
Dezvoltarea economică (comercială), culturală a orașului, extinderea acestuia prin apariția de noi cartiere, de hipermarketuri, etc. este întâmpinată de hotel cu o paletă diversificată de oferte: camere duble, duble în regim single, apartamente, săli de conferință, restaurant cu meniuri diverse, etc.
Creșterea veniturilor populației autohtone în special nu poate afecta firma decât pozitiv, pentru că aceștia își vor putea permite mai des să apeleze la serviciile oferite de către aceasta, indiferent dacă este vorba de o masă la restaurant, o masă festivă, organizarea unei nunți, a unui moment special (cerere în căsătorie, aniversare).
În ceea ce privește prețurile de pe piață, scăderea acestora nu poate fi decât benefică deoarece costuri mici (ale produselor alimentare, ale produselor de curățenie, cu personalul) determină majorarea profitului. Politica de preț a hotelului constă în identificarea unei plaje a prețurilor pe piața hotelieră și practicarea acelor tarife cât mai apropiate de limita inferioară, menținând însă nivelul superior al calității serviciilor care îl caracterizează.
C. Mediul ecologic
Fiind situat în oraș – departe de spații rezervate, de lacuri, mare, unde sunt localizate de obicei spațiile de cazare pentru agrement, hotelul nu are un impact foarte mare asupra mediului înconjurător. Cu toate acestea, sunt strict respectate normele de protecția mediului pentru a putea oferi clienților un mediu cât mai puțin poluat chiar în cadrul unui oraș aglomerat, pentru a-i feri pe aceștia de priveliștea munților de gunoaie care se adună în spatele acestui complex, pentru a-și păstra prestanța și pentru a evita neplăcerile create de autorități în cazul încălcării legislației în domeniu. Astfel, poluarea solului, a apei și a atmosferei este împiedicată prin depozitarea în locurile special amenajate a deșeurilor solide, prin evitarea devărsării lichidelor poluante (detergenți, diferite substanțe chimice) în apele din apropiere sau în apele Bistriței. Poluarea fonică este exclusă prin specificul acestei firme: oferă cazare, liniște, relaxare și nu-și poate permite compromiterea prin diferite accidente.
D. Mediul tehnologic
Fiind vorba de prestarea unui serviciu, acesta nu poate fi realizat decât de către indivizi umani, în prezența și în folosul unor altor indivizi, automatizarea în domeniul prestării serviciilor fiind imposibilă la momentul actual. Noile tehnologii, inovațiile din toate domeniile completează și fac mai ușoară munca depusă de personal. Astfel, internetul, aparatura de ultimă generație folosită la bucătărie, etc. vin în ajutorul angajaților hotelului, ușurându-le munca, dar și în cel al clientului pentru că timpul de așteptare a unui anumit serviciu poate scădea în funcție de tehnologia folosită (obținerea unor informații de pe internet poate depinde de conexiune, timpul pentru servirea unei cești de cafea depinde de prepararea acesteia la ibric, cafetieră, dozator). Pentru că facilitează mult munca personalului, hotelul este deschis spre modernizare și dispus mereu să țină pasul cu aceasta prin achiziționarea celor mai performante tehnologii (cele mai noi fiind internetul, aparatul de lustruit încălțămintea de la nivelul fiecarui etaj).
E. Mediul politic
Hotelul a evitat neregulile și implicit problemele care le induc cu Garda de Mediu, cu ITM Neamț, cu OPC pentru a-și crea un nume, pentru a nu se compromite din cauza unor mici imprudențe, ușor solvabile. Strategia și tacticile de marketing ale Complexului Hotelier Central ar putea fi afectate doar de o politică fiscală agresivă, adică de creșterea excesivă a taxelor, a impozitelor, etc.
F. Mediul cultural
Atitudinea publicului vis-a-vis de hotel este diferențiată: unele persoane îl percep ca punct de referință în peisajul turistic al orașului, având o atitudine pozitivă și fiind dispuse oricând să încerce serviciile oferite, alții însă au o atitudine negativă datorită Clubului care îi aparține, sau datorită faptului că reprezintă un concurent direct sau indirect.
În ceea ce privește clienții, majoritatea celor care vin aici are deja format un stil propriu, e educată pentru a ști să se comporte și să facă față acestui mediu, fiind vizibilă o persoană care a ajuns aici doar datorită posibilităților materiale de care dispune (prin felul în care se adresează sau se comportă, felul în care își alege meniul și asortează preparatele ce dorește a-i fi servite sau băutura, felul în care mănâncă, etc.).
Micromediul
A. Firma
1. Cazare – Hotel Central
„Confort si relaxare de trei stele – locuri de cazare create special pentru fiecare“
Inclus la categoria 3***, dezvoltat cu precădere pe verticală, Hotel Central are o capacitate de cazare de 136 de camere amenajate cu gust, cu spații generoase și confort pe măsură, dintre care:
96 duble
12 camere matrimoniale
24 garsoniere
4 apartamente
Toate acestea sunt dotate cu TV prin cablu, minibar, frigider, telefon internațional, baie cu cadă, uscător de par, aer condiționat în 30 de camere și multe altele. Peisajul deosebit al orașului, monumentele, precum și atracțiile specifice zonei completează atmosfera plăcută. Calitatea serviciilor, promtitudinea și eleganța caracterizează acest hotel și pun în valoare munca de echipă, respectul pentru frumos și tradiție.
2. Alimentație – Restaurant Central
„Vrem să te cunoaștem, să ne bucurăm și să devenim o familie… Bine ai venit acasă!“
În cadrul Restaurantului Central, cu o tradiție de peste treizeci de ani se pot petrece momente de tandrețe si seri de neuitat alături de prieteni sau parteneri. Restaurantul este ideal pentru o petrecere reușită, întâlnire de afaceri, cină romantică și chiar un prânz consistent. Bucatele alese îmbină savoarea mâncărurilor tradiționale moldovenești sau internaționale cu gustul și aroma inconfundabilă a celor mai alese băuturi. Atmosfera plăcută și rafinată, meniurile variate precum și serviciile ireproșabile sunt cartea de vizită cu care restaurantul își întâmpină oaspeții și le satisface cele mai exigente pretenții. Bucătăria sa pune la dispoziție produse de cea mai înaltă calitate, preparate de bucătari cu o mare experiență în arta culinară. Printre specialitățile restaurantului se numără „Piept de curcan cu sos tropical“, „Cuib de rândunică“, „Antricot fantezie“, „File de șalău cu sos de brânză“. Atmosfera ambientală este susținută de muzica de fond, care se poate transforma, în cadrul mesei festive, chiar și în muzică live.
În cadrul complexului, spațiile de alimentație publică sunt structurate astfel:
Salonul Belvedere, situat la mezanin, cu o capacitate de 150 de locuri, în care poate fi servit un mic dejun consistent și în care oricine își poate găsi liniștea dimineții.
Salonul Clasic, situat la parter, cu o capacitate de 350 de locuri, cu posibilități de compartimentare, cu specific internațional, unde se poate opta pentru o seară romantică sau pentru o întâlnire de afaceri, într-un ambient de mare ținută.
Crama, situată la subsol, cu o capacitate de 80 de locuri, unde se petrece alături de tradiția și obiceiurile zonei, cu bucate românești preparate „ca la mama acasă“ și muzică din belșug, stropite cu vinuri alese și multă voie bună.
Terasa de Vară, cu o capacitate de 400 de locuri, situată într-un cadru natural unde pot fi savurați renumiții „mititei“ tradiționali, stropiți cu o halbă de bere.
Restaurantul Central este renumit mai ales datorită evenimentelor care se organizează în spațiiile sale. Totul este mai simplu dacă sunt lăsate la o parte grijile unui eveniment important din viață/afacere în seama celor care sunt în măsură să ajute. Orice întâlnire (nuntă, petrecere aniversară, cină festivă, recepție, dineu oficial, etc.) organizată în atmosfera caldă și plăcută a saloanelor din cadrul Restaurantului Central devine cu siguranță o amintire de neuitat. Personalul atent selecționat, calificat are grijă ca totul să iasă perfect.
3. Sălile de conferințe
„Afacerea ta prioritatea noastră…“
Sălile de conferințe de la Hotel Central sunt adevărați parteneri de încredere… Dotate conform cerințelor actuale se remarcă printr-o ținută business de mare clasă, cu posibilități multiple de a fi un cadru perfect de găzduire a întrunirilor de afaceri (conferințe, seminarii, etc.). Designul atrăgător, confortul, acustica și fonoizolația fac din sălile de conferință ale Hotelului Central mediul ideal al oamenilor de afaceri, în cadrul cărora ideile, expunerile și parteneriatele capătă valoare și volum pe piața în care aceștia se vor remarcați și apreciați. De la inaugurarea lor – septembrie 2006, cele două săli de conferință (Sala Decebal și Sala Burebista) au avut un real succes, aducând un plus de valoare Complexului Central și creând bazele turismului de „business“ din zonă.
4. Barul și sala de biliard
„Biliard si mulți prieteni! Pasiune pentru tactică și perfecțiune pentru calm și concentrare. Pasiune pentru timpul tău liber… “
Indiferent daca ești un campion sau un novice în ceea ce priveste acest joc, sala Complexului Central rămâne locul preferat. Într-un cadru ambiental cu servire ireproșabilă, fiecare are libertatea de a alege partenerii, rivalii și tactica de joc. Cel mai modern salon de biliard din Piatra-Neamț te provoacă la o partidă și nu numai… E o ocazie unică să cunoști și să înveți din tainele jocului de biliard pe un câmp de luptă creat pentru profesioniști, cu mese perfecte ce așteaptă lovitura perfectă. Biliardul Central este un loc de afirmare. De aceea, aici se organizează diverse competiții în care fiecare iși poate arăta îndemânarea, dar, cel mai important, se și poate distra împreună cu prietenii.
5. Club Central
„Dincolo de sunete…“
Club Central promovează doar muzica electronică de calitate. În spatele pupitrului se află Dj Arnold care, prin seturile mixate și prin echipamentele de ultimă generație, te duce într-o lume în care singura regulă este „distracție până la epuizare!“ Sloganul „dincolo de sunete“ a pornit de la ideea că mai importante decat dotarea tehnică sunt lumea care frecventează clubul și atmosfera creată. La Club Central au fost și vor mai fi invitați Dj care prin mixurile lor au promovat fenomenul de „clubbing“ atât pe plan național cât și internațional. Împreună cu trupele de animatori și barmanii profesioniști ei creează o atmosferă electrizantă la fiecare petrecere.
Spațiul clubului poate gazdui 700 de persoane, dar numărul este limitat la 550-600 pentru a nu se crea senzația de aglomerație. Accesul este restricționat persoanelor care nu au 18 ani sau care nu au o ținută corespunzatoare.
Prin evenimentele periodic organizate și prin dorința permanentă de a aduce ceva nou, Club Central a stabilit un nou standard în materie de distracție. Muzica bună și atmosfera de „clubbing“ au făcut ca acest club să devină locul preferat al multor tineri din oraș și nu numai. Aici, toată lumea trăiește la maxim și se bucură din plin de distracție. Atmosfera incendiară, invitații, Dj în vogă, personalități, specialiști în arome și licori amețitoare, toate acestea sunt puse la dispoziția clienților în fiecare vineri și sâmbătă seara.
6. Cofetăria și patiseria
„Viața este mai dulce alături de cei dragi… Bucurați-vă alături de cei mici și de cei mari și gustați din gama variată de bunătăți ce vă îndulcesc inima!“
Complexul Central se bucură de unele dintre cele mai moderne cofetării și patiserii din țară, cu capacități de 100 de locuri.
Produsele de cofetărie capătă forme și culori nemaipomenite, irezistibile, ce încadrează ca într-o ramă bogația sufletească și dragostea fiecaruia. De aceea cofetăria complexului reușește să aducă în inimile și casele fiecăruia un mic curcubeu de arome și culori prin cunoscutele prăjituri „Central“, „Exotic“, „Select“, „Aluneta“, „Tarta cu fructe de pădure“, etc. Cele mai dulci clipe pot fi dăruite celor dragi în cadrul cofetăriei sau acasă, alături de familie.
Produsele de patiserie ne iscodesc și ne invită zilnic la o degustare. Rumenite, pline de haz și savoare, ne reamintesc de momentele unice ale copilăriei și de emoția sărbătorilor petrecute în familie. Patiseria Central îmbină rețetele clasice cu formele hazlii și reușește să satisfacă și cele mai pofticioase priviri. Multitudinea de produse fac din Patiseria Central un brutar ce trudește ca fiecare dintre noi să înceapă și să continue ziua cu raze de soare și un pic de savoare.
Pe lângă cele mai confortabile condiții de cazare oferite de Hotel Central, acesta pune la dispozitia clienților 3 și o gamă largă și completă de servicii dintre care: parcare disponibilă, aer condiționat, acces internet, TV cu cablu, minibar, fax, telefon, room service, seif, etc. Serviciile business completează paleta de servicii pentru a fi în concordanță cu interesele, preocupările și nevoile segmentului țintă. Dotările complete destinate clasei business (internet, săli de conferință, asistență cu personal specializat) demonstrează preocuparea permanentă a conducerii de a satisface clientela și de a veni mereu în întâmpinarea diferitelor nevoi și dorințe cu servicii adecvate. Toate aceste servicii sunt învăluite cu o ambianță de bun gust, rafinament și confort pe măsura categoriei în care se încadrează hotelul.
Întraga echipă a Complexului Hotelier Central (194 de angajați) se străduiește să atingă performanțe maxime, adică să creeze pentru clienții săi cele mai bune și cele mai confortabile condiții. Un personal tânăr, alcătuit din profesioniști are ca unic scop crearea tuturor codițiilor necesare pentru ca fiecare oaspete să aibă un sejur cât mai plăcut și să revină cu plăcere de câte ori își dorește. Selecționat atent după cele mai înalte standarde din domeniu, personalul complexului stă cu plăcere la dispoziția clienților 24 de ore din 24.
Activitățile de marketing ale hotelului sunt optim structurate, în strânsă corelație cu funcționalitatea, cu serviciul, cu segmentul caruia i se adresează – business class, cu utilizatorul și chiar coordonatele geografice.
Hotelul Central din Piatra-Neamț este amplasat pe DN 15, la 60 km de orașul Bacău și 360 km de București. Unitatea hotelieră este situată în Piața Petrodava 1-3, zona centrală a orașului Piatra-Neamț. Turistii pot ajunge la hotel:
cu autoturismul:
Dinspre București se poate ajunge la Piatra-Neamț urmând DN2 (E85) până la Bacău și de acolo cu abatere pe DN15 până în oraș.
Dinspre vestul țării (Cluj-Napoca, Oradea) se poate ajunge la Piatra-Neamț pe DN15.
Dacă se vine din Brașov atunci poate fi utilizat DN12 până la Gheorgheni și de acolo DN12C până în oraș, fie DN11 până la Bacău și de acolo DN15.
cu trenul: Piatra-Neamț dispune de stație de cale ferată aflată pe linia secundară dinspre Bacău.
cu avionul: prin aeroporturile Bacău, Iași sau Suceava si de acolo cu mijloace auto.
Hotelul este amplasat pe partea dreaptă a DN15 (Bicaz-Bacău). Amploarea complexului, firma luminoasă, reclamele nu scapă privirilor niciunui client, mai ales celor ale călătorilor în căutarea unei cazări cărora le iese parcă în cale.
Conducerea hotelului se îngrijește singură de managementul, marketingul, mărirea cifrei de afaceri, considerând că este mai profitabil decât subscrierea lui sub numele sau marca unui lanț hotelier.
Segmentele țintă cărora se adresează Hotel Central sunt cu precădere oamenii de afaceri – după renovarea complexului și persoanele aflate în tranzit – în special turiștii care sunt în zonă pentru vizitarea mănăstirilor Moldovei, mai rar persoane care se află în vacanță.
B. Piețele
Piața unităților de cazare este în creștere și continuă dezvoltare și acoperă o parte considerabilă din aria geografică a țării. Cererea mare de spații de cazare, alimentație și agrement a făcut ca mulți investitori să vadă în satisfacerea acestor nevoi afaceri profitabile. În ciuda numărului mare de unități de cazare, profiturile sunt însemnate, altfel nu ar fi rentabilă funcționarea și dezvoltarea lor. În ceea ce privește piața nemțeană a unităților de cazare, acestea țintesc un segment major de consumatori reprezentat de oamenii de afaceri, de turiștii aflați în tranzit în căutarea spiritualității păstrată cu sfințenie pe aceste meleaguri sau de persoanele care au mare nevoie de anumite servicii oferite de hotel (restaurant, bar, club, sală de biliard, săli de conferințe, de reuniuni, cocktail-uri).
C. Clienții
Nevoile principale ale clienților hotelului Central sunt cele de cazare (hotelul oferind spații diferite de cazare, la prețuri diferite, pentru a satisface o gamă variată de gusturi), de alimentație (restaurantul cu program prelungit fiind la dispoziția clienților cu meniuri cât mai variate, în atmosfera creată de orchestră) și chiar de agrement (Clubul și sala de biliard reprezentând spațiul adecvat petrecerii timpului și distracției, iar spațiile restaurantului pentru desfășurarea diferitelor tipuri de întâlniri și distracții). Clienții pot cumpăra aceste servicii direct de la hotel sau prin intermediul unor agenții și le pot achita cash (numerar), cu card (Visa Card, Mastercard) sau prin virament bancar. Firmelor cu care hotelul are încheiat contract li se oferă discount-uri importante, în special pentru persoanele cazate mai mult de o săptămână (chiar până la o lună).
Firma încearcă să-și păstreze buna reputație pe piața hotelieră. Pentru aceasta, hotelul folosește ca tactică fidelizarea clienților pentru a-și asigura un grad optim de ocupare a camerelor, clienți permanenți ai restaurantului, clubului, sălii de biliard, patiseriei și cofetăriei, etc. Cunoașterea în amănunt a nevoilor, a dorințelor clienților (unde preferă să se așeze la masă, ce preferă să consume la anumite mese, dacă așteaptă sau nu micul dejun în cameră, etc.) dă posibilitatea personalului să-și îndeplinească corespunzător sarcinile și să ofere un grad de satisfacere cât mai înalt. Urmărind o calitate superioară a serviciilor prestate și a produselor oferite, hotelul încearcă să evite eventualele similitudini cu concurența pentru a elimina riscul de a-și pierde clientela. Raportul foarte bun calitate-preț-cantitate pare a suferi anumite modificări în sensul în care la aceleași prețuri accesibile, destul de scăzute pentru un hotel de 3***, se oferă calitate deosebită serviciilor și cantitate foarte mare a produselor.
Reclama de la „gură la gură“ făcută gratis de cei care trec măcar o dată pragul hotelului și beneficiază de serviciile și produsele oferite determină creșterea necondiționată a numărului consumatorilor potențiali și a consumatorilor reali. Pe lângă aceasta, politica agresivă dusă de firmă prin încercarea de atragere și de fidelizare a clienților determină încheierea unor contracte cu societăți cu renume din țară și străinătate, care apelează cu încredere la serviciile acesteia – fie își cazează angajații aflați în delegații, organizează diferite recepții, întâlniri în cadrul hotelului, etc.
Influențați în decizia de cumpărare a serviciilor hotelului Central de experiențele unor cunoștințe, de propriile opțiuni sau de cele ale firmei la care lucrează, majoritatea clienților pleacă mulțumită de aici și de cele mai multe ori revine pentru a retrăi momentele petrecute.
Printre clienții fideli ai hotelului Central se numără cluburile sportive din România, membrii Protecției Consumatorului, membrii Platinum Agency și President Models, reprezentantele României la Miss Tourism International și la finala mondială Beauty of the World 2008, Cătălin Botezatu, etc.
D. Concurenții
Principalii concurenți ai hotelului Central sunt hotelurile din Piatra-Neamț. Concurenții direcți sunt reprezentați de celălalt hotel de 3*** din oraș, dar și de hotelurile de 2** sau alte unități de cazare (pensiuni, vile) care oferă calitate incontestabilă. Se numără astfel printre concurenții hotelului Central: Grand Hotel Ceahlău, Hotel Belvedere, Hotel Bulevard, Hotel Lido, Pensiunea Ambiance, Pensiunea Cornelius, Pensiunea Cozla, Pensiunea Elis, Pensiunea Virginia, Pensiunea Troian, Pensiunea Aris, Pensiunea Red Rock, Cabana Bâtca, Motel Class, fiecare dintre aceste unități încercând să-și diversifice oferta și să practice tarife cât mai accesibile pentru atragerea unui număr cât mai mare de clienți. Mai jos sunt prezentate câteva firme concurente pentru a fi mai facilă compararea dotărilor și serviciilor puse la dispoziția clienților de către acestea față de cele existente și prestate de Hotel Central.
Grand Hotel Ceahlău 3*** este situat în centrul municipiului Piatra-Neamț, la distanță foarte mică de Curtea Domnească, parcul central, Teatrul Tineretului. Pe lângă serviciul de cazare oferit pot fi amintite serviciile: restaurantul clasic „Ceahlău“, 4 baruri și terase cu un număr total de peste 1600 de locuri la mese, salon „Boema“, saloane de braserie, cofetărie, recepție și conferințe, cafe-bar (la parter), night club, biliard, etc. În mod permanent și gratuit recepția hotelului asigură toate informațiile de interes general și turistic solicitate de clienți, precum și primirea și păstrarea în seifurile hotelului a valorilor și bagajelor personale.
Grand Hotel Ceahlău dispune pe 11 nivele de 244 de locuri de cazare în 42 de camere single, 94 de camere duble și 7 apartamente de nivel VIP, toate spațiile fiind dotate cu echipamente corespunzătoare cerințelor de confort din hotelurile internaționale de această categorie. Facilități camere: aer condiționat, TV color, cablu TV, acces internet, minibar, etc.
Restaurant Ceahlau, situat la parterul hotelului, se distinge prin servicii de înalt profesionalism și rafinament, o ofertă variată de meniuri din gastronomia internațională, o colecție completă de vinuri din cele mai renumite podgorii din România, un sortiment larg de băuturi alcoolice și nealcoolice și prin programele muzicale care asigură o atmosferă relaxantă seară de seară.
În cadrul hotelului funcționează, la dispoziția tuturor clienților, și saloanele de braserie, salonul de cofetărie, salonul de recepții și conferințe (120 locuri), cafe-barul (la parter), clubul-bar „Panoramic“ (la etajul XII), saloanele Bingo si Biliard, precum și magazine cu articole pentru cadouri și amintiri, agenția de turism, casa de schimb valutar și standul pentru vânzarea presei. Serviciile hoteliere asigurate clienților sunt completate prin prestațiile suplimentare care se efectuează cu plata la comandă pentru: servirea în cameră a micului dejun și a altor mese, spălarea, repararea și călcarea lenjeriei și a îmbrăcămintei, servicii de coafură-frizerie, transmiterea de corespondență prin fax și curier, facilitarea de convorbiri telefonice interurbane și internaționale, activități specifice de comisionări, rezervarea și procurarea de bilete de călătorie si pentru spectacole, închirieri de autoturisme cu și fără șofer, parcarea păzită a autoturismelor personale, acces animale de companie, etc.
S.C. Grand Hotel Ceahlau S.A., cu sediul in Piatra-Neamț, Piața Ștefan cel Mare, nr. 3 este o societate cu capital integral privat constituită prin divizarea S.C. Petrotur S.A. la data de 31 martie 1995. Întreaga activitate a societății se desfășoară în cadrul Complexului Hotelier Ceahlau, unitate turistică ce funcționează din anul 1966, fiind încorporată din faza inițială în sistemul național de complexe hoteliere al Ministerului Turismului. În principal, obiectul de activitate al societății se compune din servicii de cazare hotelieră și de alimentație publică, servicii de turism intern și internațional, producție culinară, comerț, servicii de agrement și alte servicii suplimentare.
Hotel Belvedere 3*** – situat în Piatra Neamț, pe strada Petru Movilă are o capacitate de cazare de 50 de locuri în 12 camere cu 2 paturi, 5 camere cu 3 paturi și 3 apartamente. Printre facilitățile hotelului se numără restaurantul cu 80 de locuri, bar cu 16 locuri, parcare cu 10 locuri. Tarifele practicate de Hotel Belvedere sunt 80 LEI/cameră dublă, 100 LEI/cameră triplă, 120 LEI/apartament.
Hotel Bulevard 2** – situat în Piatra-Neamț pe Bulevardul Republicii, nr. 38-40 are o capacitate de cazare de 75 de locuri în 36 de camere, structurate astfel: 13 camere matrimoniale, 16 camere duble, 3 apartamente cu 3 locuri, 4 apartamente cu 2 locuri. Camerele prezintă facilități de tipul: baie cu duș sau cadă, cablu TV, frigider, minibar. Facilitățile hotelului sunt: restaurant categoria I cu 60 de locuri care pune la dispoziția clienților meniuri diversificate, bar de zi, sală de conferințe, room service, parcare, fax, păstrarea obiectelor de valoare, etc.
Hotel Lido 2** – situat în Piatra-Neamț, tot pe Bulevardul Republicii, cu o capacitate modestă de cazare, pentru clienți mai puțin pretențioși.
Nu numai hotelurile din Piatra-Neamț pot reprezenta concurența hotelului Central, ci și celelalte unități de cazare care oferă calitate la prețuri acceptabile. Printre acestea putem aminti:
Pensiunea Ambiance 3*** aflată pe strada Petru Movilă, nr. 200A, cu o capacitate de cazare structurată astfel: 3 camere cu pat matrimonial (cu terasă proprie), 2 camere cu 2 paturi, o camera cu 4 paturi (cu terasă proprie), living cu șemineu, terasă de iarnă, 4 bai. Servicii oferite: saună, acces internet, cablu TV, curte, terasă, grătar în aer liber, loc de joacă pentru copii, parcare, acces la bucătărie sau pensiune la cerere. De aici se pot face plimbări pe cărările munților ce înconjoară orașul Piatra-Neamț, vizite la mănăstirile – Bistrița (2 km), Văratec (38 km), Agapia (48 km), Voroneț, Humor (110 km), drumeții la Lacu Roșu, Cheile Bicazului (50 km). Prânzul sau cina se asigură pentru un tarif de 6 euro/persoană. Copiii până la 4 ani au gratuitate.
Pensiunea Cornelius 3*** amplasată pe strada General Nicolae Dăscălescu, nr. 490 are o capacitate de cazare de 9 camere din care 3 matrimoniale, fiecare având baie cu cabină de duș, apă caldă permanent, ceas deșteptător, room service. Facilitățile hotelului: restaurant cu 60 de locuri, produse ecologice, vinuri alese si de colecție, se poate pune la dispoziție o mașină în sistem „rent a car“, etc. La cerere se organizează, pentru grupuri de turiști, vizite la obiectivele turistice din județ. Tarife practicate: prețul pentru o zi de cazare este de 120 lei, în preț fiind inclus micul dejun de tip bufet suedez, internet, telefon, TV cablu. Se aplică reduceri în funcție de durata perioadei de cazare, conexiune permanentă la internet prin calculatorul disponibil în cameră sau, în cazul utilizării calculatorului clientului, conexiunea se face prin priza UTP aflată în fiecare cameră.
Pensiunea Elis 2** aflată pe Bulevardul Republicii, nr. 40, cu o capacitate de cazare de 9 locuri.
Camping Ștrand 1* localizat pe Aleea Tineretului cu capacitatea de cazare de 14 căsuțe a câte 2 locuri plus 3 bungalow-uri.
Tabăra de elevi și preșcolari de pe strada Ștefan cel Mare cu o capacitate de cazare de 172 locuri și cantină proprie.
În Piatra-Neamț și în imediata vecinătate se găsesc și pensiuni agro-turistice dintre care amintim:
Pensiunea Troian 3*** (sat Bistrița, comuna Alexandru cel Bun) are o capacitate de cazare de 40 de locuri în 17 camere. Servicii oferite: cablu TV, salon de protocol, piscină în aer liber, restaurant – meniuri la alegere din bucătăria tradițională și internațională.
Pensiunea Virginia 2** (Piatra-Neamț) cu o capacitate de cazare de 6 persoane în 3 camere cu 2 paturi. Aceasta prezintă facilități ca: excursii în pădurile din apropiere, săniuș, livadă cu meri, foișor, leagăn și dispune de o sală de mese numai pentru turiști.
Pensiunea Aris 2** are o capacitate de cazare de 11 locuri în 4 camere duble și o cameră triplă. Dispune de 4 băi, 4 dușuri, 6 grupuri sanitare, apă caldă permanent, cablu TV, telefon, curte și asigură pensiune completă la cerere.
Cabana Bâtca situată pe strada Pârâul Doamnei, nr. 26, dispusă pe 3 nivele, cu living de 75 mp, 4 camere, 2 băi, 2 holuri, 2 balcoane, încălzire centrală proprie, apă caldă, termopan, TV, sistem audio, șemineu din marmură, gresie, faianță. Prețul se negociază în funcție de numărul turiștilor și perioada de ședere.
Din prezentarea de mai sus și nu numai deducem faptul că obiectivele principale ale concurenței sunt asemănătoare cu cele ale hotelului Premier: grad cât mai mare de ocupare a spațiilor de cazare, creșterea cotei de piață, a profitului, fidelizarea clienților. Strategiile prin care concurența încearcă să-și atingă aceste obiective sunt: calitatea superioară a serviciilor oferite, diferențierea serviciilor, chiar personalizarea lor, practicarea unor tarife reduse, apelul la reclamă pentru a-și promova serviciile, produsele. Punctele forte ale concurenței pot fi reprezentate de: amplasarea centrală a unora dintre unități de cazare, panorama de invidiat, parcările cu număr de locuri foarte mare, spații special amenajate pentru sport și petrecerea timpului liber (terenuri de sport, piscină), tratament de relaxare, salon de protocol, restaurante cu specific, cafenea, grădini, cafea, ceai, apă minerală, telefon în baie, masă și fier de călcat la cerere. Printre slăbiciunile concurenților putem enumera capacitatea de cazare redusă, existența pe piață de puțină vreme, experiență limitată în anumite probleme, cotă de piață mai redusă în ceea ce privesc posibilitățile de petrecere a timpului liber (club, bar și biliard, etc.).
Tendințele care se pot ivi pe piața hotelieră nu pot afecta strict numai concurența, ci și hotelul Central.
E. Distribuitorii
Contractarea serviciilor turistice: Hotelul Central prestează urmatoarele servicii:
– cazare – vânzarea de spații de cazare;
– alimentație publică prin intermediul restaurantului, cofetăriei și patiseriei;
– închirierea spațiilor anexe (sala de conferință, sala de petreceri, simpozioane, nunți, întălniri importante).
Hotelul Central își distribuie îndeosebi direct produsul, prin contractele încheiate cu marile firme care apelează la serviciile lui permanent, dar și prin rezervările on-line sau cele făcute direct la recepție, telefonic sau personal. Rezervările pentru 1-7 nopți trebuie anulate cu 2 zile înainte de data sosirii, altfel se percepe o taxă egală cu valoarea unei nopți de cazare, iar rezervările pentru 8-21 nopți trebuie anulate cu 3 zile înainte de data sosirii, altfel se percepe o taxă egală cu valoarea a 2 nopți de cazare.
Indirect, hotelul își distribuie produsul prin intermediul agențiilor de turism cu care are încheiate contracte – interne (Eturia, Aldo Travel Agenty, Delmondo Touring, Mon Ami, Petro Tour, Pietricica Turism, Visual Travel, etc.), dar și internaționale. Rezervările se fac cu minim 48 de ore înainte de data preconizată pentru sosire.
În cazul contractelor noi, procedeul este urmatorul:
se prezintă oferta prin intermediul adresei de internet www.hotelcentral.ro sau prin intermediul faxului sau telefonului;
în momentul în care agenția de turism dorește o colaborare cu S.C. Rocom Central S.A. se prezintă oferta detaliată și, atasat acesteia un contract bine stabilit cu termenii și condițiile bine definite;
în momentul în care contractul este ferm, acesta se completează în două exemplare, unul revenind Hotelului Central și cealalalt agenției de turism. Contractul trebuie semnat de ambele parți. În urma acestui contract Hotel Central se angajează să ofere numarul solicitat de locuri de cazare precum și meniurile restaurantului, în funcție de fiecare tip de turist;
hotelul va încasa cel putin 30% din valoarea totala a sumei stabilite în contract cu agentia de turism, pentru a se asigura ca oferta este fermă;
Hotelul Central va garanta numarul de locuri de cazare solicitate, meniul solicitat, precum și data exactă în care va pune la dispoziție locurile de cazare/alimentație/spațiile destinate închirierii solicitate. Plata se poate face în mai multe variante: prin ordin de plata, cash sau transfer bancar.
Rezervarea locurilor se realizeaza cu cel putin 30 de zile de la deschiderea sezonului turistic. Se va achita obligatoriu 30% din suma spațiului contractat. Hotelul se angajează ca la data și termenul stabilit camerele să fie pregatite și puse la dispoziția clienților. În funcție de numărul de locuri disponibile în perioada unei solicitari de cazare individuale, de grup sau de persoane fizice fară intermediari, hotelul va pune la dispoziția clienților spațiul de cazare în urma unui contact telefonic sau verbal, cu specificațiile de rigoare, în funcție de numărul disponibil de locuri aferent perioadei solicitate. În același mod se realizează și rezervările la restaurant, cofetarie și sala de conferințe.
Canalele de distribuție folosite de hotel sunt destul de eficiente, dar se urmărește o creștere a distribuției directe a produsului pentru a fi posibilă vizualizarea camerelor, a interioarelor, pentru a se stabili un contact personal cu clientul, pentru a-i urmări reacțiile, pentru a obține feed-back.
F. Furnizorii
Hotelul încearcă să își mențină furnizorii în care are încredere, cei care îi asigură alimente, materiale de calitate superioară, care îi permit plata prin virament la perioade stabilite de comun acord. Printre furnizorii hotelului se numără: Maxigel (furnizor pentru utilaje alimentare), Ecoterm (furnizor climatizare, ventilare mecanică), Proftest (furnizor mobilier fier forjat si inox, jardiniere, lampadare, scări, balustrade, etc.), Gemello Com Impex (furnizor pentru produse de curățenie și consumabile), Consumer Product Network (furnizor pentru soluții de curățenie și consumabile), Etera Prod (furnizor detergent de vase, dezinfectant, săpun lichid), Lecland Group (furnizor de prosoape), DAAS Impex (furnizor pentru aparatură de bucătărie), Top Birotica (consumabile pentru birou), Coca-Cola (furnizor băuturi răcoritoare), Metro (furnizor de produse alimentare, de curățenie), Selgros, Kaufland, Danone (furnizor produse lactate), Piața Agro-alimentară Piatra-Neamț, etc.
Printre furnizori se manifestă o concurență, dar hotelul încearcă să apeleze la cei cu care lucrează de mai multă vreme.
G. Ofertanții de facilități și firmele de marketing
Hotelul nu are departament de marketing, conducerea se ocupă de contactarea firmelor și agențiilor de publicitate, încheie cu acestea contracte (Reset Media, Publimark) și realizează împreună clipuri publicitare, banere, pliante, calendare, pixuri și brichete inscripționate prin care potențialii clienți să fie informați de existența acestui hotel, localizarea lui și serviciile oferite. În fiecare lună se cheltuie foarte mulți bani pentru publicitate.
Hotelul nu apelează la firme care să le asigure transportul, depozitarea sau alte servicii, ci se autogospodărește (are mijloace de transport proprii, locuri special amenajate pentru depozitarea produselor alimentare și nealimentare).
H. Organismele publice
În cadrul firmei nu s-au constatat nereguli pentru a exista probleme cu OPC, Mass Media, Instituțiile financiar-bancare (hotelul lucrează cu 4 bănci: Banc Post, Banca Tranilvania, Trezoreria). Pentru a evita eventualele probleme, conducerea a încercat să supravegheze atent valabilitatea materiei prime, condițiile în care aceasta este prelucrată până ajunge pe masa clientului, să-și îndeplinească la timp îndatoririle (credite, taxa locală de 5% din veniturile obținute din cazare, impozite).
Capitolul VII. Analiza mixului de marketing
A. Produsul
Obiectivele liniei de produse sunt realizate prin gama de servicii de bază oferite de acest hotel (cazare, alimentație, agrement) și de serviciile complementare. Pentru cazare hotelul pune la dispoziția clienților camere duble cu 2 paturi, camere duble cu pat matrimonial, garsoniere, apartamente. Personalul are grijă ca spațiile pentru cazare să fie disponibile în permanență pentru a primi noi clienți, atent curățate și echipate corespunzător. Pentru aceasta, după plecarea fiecărui client, cameristele aerisesc camerele, verifică minibarul și anunță la recepție consumația. Verifică apoi dacă plecarea grăbită a clientului nu l-a făcut să-și uite unele lucruri și anunță existența acestora tot la recepție. Cameristele schimbă apoi lenjeria și aranjează patul, curăță baia, completează prosoapele, pliculețele de șampon, gel de duș, verifică hârtia igienică, săpunul lichid. În cele din urmă aspiră mocheta, șterg praful, închid ferestrele, aranjează perdelele și draperiile și odorizează la final camera. Fiecare cameră este dotată cu o scrumieră, 2 veioze, 4 pahare, o tavă, telefon, TV, telecomandă, o vază, burețel pentru papuci, perie de curățat hainele, trusă pentru cusut, listă cu programele TV, Pagini Albe, 4 prosoape, papuci de unică folosință, halat trecute toate în inventarul camerei.
Pentru alimentație, hotelul stă la dispoziția clienților cu restaurantul din incintă și cu barul, iar pentru agrement și relaxare cu clubul, sala de biliard. Serviciile complementare puse la dispoziția clienților de către Hotel Premier pot fi clasificate în:
– servicii gratuite: rezervări bilete de tren, rezervări bilete avion, comenzi de taxiuri, păstrarea în seiful hotelului a obiectelor de valoare, trezire comandată, acordare de informații turistice, distribuirea corepondenței, transmiterea mesajelor, rezervări de locuri (la teatru, cinema, spectacole, la restaurant, bar), oferire de informații privind orarul mijloacelor de transport, transportul bagajelor, păstrarea obiectelor uitate și anunțarea clienților pentru returnarea lor;
– servicii cu plată: saună, coafură și frizerie, servicii de spălat, călcat și reparat lenjerie, servicii telefonice locale, interurbane, internaționale, fax, internet, vânzare de mărfuri și articole de strictă necesitate, rezervare de locuri la hotelurile din alte localități, oferire autoturisme protocol, transport la destinații comandate, parcare păzită, etc.
– servicii business: intermediere personal secretariat, traduceri și interpretariat.
Pe lângă acestea room service-ul, mic dejun suplimentar pot fi incluse tot în serviciile plătite de clienți. Toate acestea sunt corespunzătoare segmentului de consumator vizat și facilitează acestuia atingerea scopurilor.
Obiectivele urmărite nu pot fi altele decât satisfacerea necesităților clienților și mulțumirea acestora prin oferirea de calitate superioară.
Linia de produse ar trebui extinsă în aval, adică spre consumator prin găsirea și a altor mijloace de diferențiere și personalizare a serviciilor. Pentru moment nu este nevoie de o extindere a liniei de produse în amonte, către furnizori pentru că aceștia se mențin.
Pentru viitor conducerea își propune să adauge unul sau chiar mai multe restaurante cu specific (vânătoresc, pescăresc, etc.).
Cumpărătorii sunt multumiți de serviciile de care beneficiază în cadrul hotelului Central, iar atitudinea lor pozitivă vis-a-vis de acesta reiese mai ales din dorința lor de a reveni, de a deveni clienți fideli. Atât calitatea (superioară), cât și caracteristicile serviciilor (rapide, prompte, la nivelul așteptărilor clienților, personalizate), stilul modern adoptat, precum și refuzul de a se compromite prin apelul la cele mai cunoscute mărci de produse folosite în realizarea serviciilor și preparatelor culinare (Unilever, Procter&Gamble, Colgate Palmolive, Coca-Cola, Jidvei, Mandy Foods, Scandia Sibiu, Tabco Campofrio, Orkla Foods Romania, etc.). Toate acestea pentru a rezulta servicii unice, marca Central. Firmele concurente încearcă să ofere și ele calitate înaltă, servicii caracteristice, cu stil propriu și să apeleze la mărci renumite.
B. Prețul
Urmărind plasarea prețurilor aproape de limita inferioară a plajei prețurilor practicate de hotelurile de 3***, hotelul Central reușește la prețurile mici să ofere calitate superioară, să-și mențină un grad de ocupare al camerelor în medie de 55%, să fie gazdă nenumăratelor conferințe, seminarii, congrese, întruniri, a evenimentelor deosebite (nunți, aniversări), deci să-și mărească profitul. Tarifele (de recepție) practicate de Complexul Hotelier Central sunt:
Cameră single (matrimonială) cu mic dejun inclus – 145 LEI/noapte. Tariful este pentru o persoană. Pentru două persoane se aplică tariful de cameră dublă.
Cameră dublă cu mic dejun inclus – 195 LEI/noapte. Tariful este pentru două persoane. Pentru o persoană se aplică tariful de cameră matrimonială.
Garsonieră – 252 LEI/noapte. Tariful este pentru 3 persoane și include micul dejun.
Apartament de lux 5* – 450 LEI/noapte (include mic dejun).
Pentru rezervări se percep următoarele tarifele:
Cameră single (matrimonială în regim single) – 145 LEI/noapte (35 EUR/cameră). Hotelul dispune de 12 astfel de camere.
Cameră single cu aer condiționat (matrimonială în regim single) – 165 LEI/noapte.
Cameră dublă – 195 LEI/noapte (50 EUR/cameră). Hotelul dispune de 96 astfel de camere.
Cameră dublă cu aer condiționat – 215 LEI/noapte.
Garsonieră – 252 LEI/noapte.
Garsonieră cu aer condiționat – 272 LEI/noapte.
Apartament de lux 5* – 450 LEI/noapte.
Tarife practicate în funcție de sezon pentru camerele duble – includ TVA, dar nu includ taxa hotelieră (0 – 5%):
145 LEI/noapte pentru o persoană
195 LEI/noapte pentru două persoane.
Tarife practicate pentru agenții de turism:
camera dublă (matrimonială) cu mic dejun inclus – 42 EUR
camera single cu mic dejun inclus – 30 EUR
Prețurile sunt pe noapte/cameră și au mic dejun inclus. Preturile contin TVA. La aceasta suma se adaugă taxa care este intre 0-5% din pretul total. Prețurile sunt stabilite în funcție de spațiul de cazare – cameră pentru o singură persoană, cameră pentru 2 persoane, garsonieră, apartament, dotările existente în camere, în băi, de panorama oferită, chiar în funcție de sejur. Se ține însă cont și de costurile care sunt implicate pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv: costurile materiilor prime (legumelor, cărnii, în cazul alimentelor), ale materialelor, costurile mâinii de lucru, precum și de tarifele și prețurile practicate de concurență. Prețurile sunt deci stabilite în mai mare măsură după criterii de cost și cerere, dar se ține cont și de prețurile concurenților.
Printre obiectivele hotelului se numără păstrarea prețurilor acceptabile pentru calitatea înaltă oferită. Prețurile și tarifele practicate de Hotel Central sunt în concordanță cu serviciile oferite și cu valoarea acestora, iar clienții le percep ca atare.
Pentru că produsele și serviciile oferite de hotel nu sunt de strictă necesitate (cum sunt pâinea, energia electrică, apa, etc.), cererea acestora nu este rigidă dar nici elastică, ci mai mult spre elastică. Chiar dacă elasticitatea cererii în funcție de preț ne demonstrează că atunci când prețul scade cererea crește, iar când prețul crește cererea scade, în domeniul hotelier acest principiu nu funcționează întocmai. Având în vedere gama largă de unități de cazare și servicii oferite, consumatorii pot opta și pentru altele dacă prețul hotelului s-ar ridica, dar nu este sigur că așa se va întâmpla din moment ce unii clienți au devenit fideli, s-au obișnuit cu personalul, cu ambianța din cameră, din întreg complexul (deci chiar dacă prețurile cresc, rămân destui cumpărători care să-și manifeste cererea pentru produsele hotelului, mai ales că segmentul căruia se adresează nu pune probleme materiale). În același timp, scăderea prețurilor nu trebuie considerată o modalitate sigură de a mări cererea pentru că prețurile mici pot crea în mintea potențialilor consumatori ideea de servicii de calitate inferioară.
Politicile de preț ale hotelului Central sunt strategia prețurilor joase pentru cerere elastică, strategia valorii superioare (preț scăzut, calitate superioară) determinând un volum mare de vânzări și o cotă de piață ridicată mai ales pe termen scurt, timp în care hotelul își creează o bază de clienți care să-i poată asigura funcționarea și chiar profit și în condiții nefavorabile.
Concurenții mizează pe strategia prețurilor înalte, strategia premium, pe o politică de preț în care calitatea superioară este vândută la prețuri mai ridicate, în care costurile implicate sunt mai mari datorită dotărilor diferite.
C. Distribuția
Strategiile de distribuție ale hotelului sunt strict legate și corelate cu canalele de distribuție a produselor și serviciilor. Direct, firma își distribuie produsele prin contractele încheiate cu diferite mari societăți care dispun de mai multă vreme de serviciile acesteia, prin contactul direct cu clienții în care feed-back-ul reprezintă modalitatea cea mai adecvată de evaluare și apreciere a propriilor valori. Indirect, prin intermediul agențiilor de turism, firma intră în contact și cu alți consumatori care îi pot deveni fideli.
D. Promovarea
Obiectivele de vânzare ale hotelului Central sunt creșterea vânzărilor și implicit a profitului, acapararea unei cote cât mai mari și mai însemnate din piață.
Publicitatea face cunoscuta existenta si caracteristicile unui produs/serviciu pentru a mentine sau a spori vanzarile. Pentru reclamă se cheltuie mii de lei în fiecare lună, mai ales că orașul Piatra-Neamț se află într-o fază de dezvoltare continuă și turismul nemțean începe a se susține prin el însuși. Reclamele conțin de cele mai multe ori imagini cu exteriorul și interiorul hotelului și oferă informații cu privire la adresa acestuia și la datele de contact (telefon, pagina web). Este evident faptul că reclama are impact din moment ce apar clienți noi.
Mijloacele de publicitate alese sunt: pagina web, reclama de la gură la gură, banere amplasate la intrarea în oraș, pliante distribuite periodic la hipermarketuri, clipul publicitar difuzat la aeroportul din Bacău, reclama publicitară la TV (Pro TV, NCN) și pe taxiurile din oraș, calendarele distribuite, pixurile și brichetele inscripționate, aparitii in Pagini Aurii, etc.
Pliantul ales de unitate pentru a-i promova serviciile este redactat in limba romană si limba engleză si cuprinde o scurta prezentare a hotelului. Prima pagină prezintă o imagine de ansamblu a hotelului Central. In interior,în paginile 2, 3 si 4 sunt prezentate imagini din diferite colțuri ale hotelului – receptia, camera cu 2 paturi, camera matrimonială, restaurantul hotelului. Urmatoarele doua pagini cuprind imagini si scurte descrieri ale unor puncte de interes din orasul Piatra Neamt, precum si o hartă a judetului Neamț, alături de care sunt prezentate câteva dintre punctele turistice ale zonei. Deasemenea, mai există si câteva informații despre modul în care doritorii pot lua legatura cu personalul din cadrul hotelului. Pliantele sunt distribuite de recepția hotelului, de agențiile de turism din Piatra-Neamț, precum si de agențiile din țară care colaborează cu Hotel Central.
Promovarea se face și prin intermediul ghidurilor turistice, în care clienții găsesc date cu privire la pozițonarea hotelului, la modul în care se poate ajunge la acesta, precum și serviciile oferite.
Un real succes îl constituie colaborarea cu Pagini Aurii, un ghid utilizat de foarte mulți potentiali clienți, în care este rezervată o pagina specială cu descrierea hotelului si cu datele de contact.
O altă metodă de promovare practicată este cea prin intermediul posturilor de televiziune locale. In reclamele difuzate sunt prezentate spațiile de cazare ale hotelului, in special, dar si spațiile destinate alimentației publice. Datorită formei de prezentare acest tip de reclamă are un impact major asupra publicului.
Un alt mod de prezentare este reprezentat de găzduirea unor variate evenimente, târguri, saloane și expoziții , întruniri, cursuri, asupra cărora se face o publicitate intensă
Promovarea se face deasemenea și prin invitarea reprezentanților și funcționarilor agențiilor de turism, a birourilor de informare turistică cu care s-au stabilit relații de afaceri si a ziaristilor rubricilor turistice ale publicațiilor cu tiraj important la diferite recepții, dineuri organizate de hotel.
Se realizează in vederea promovarii acțiuni in domeniul relațiilor publice care servesc pentru cultivarea si menținerea unui climat favorabil, pentru lărgirea clientelei și pentru susținerea eforturilor publicitare intreprinse de agențiile de turism si de intermediarii lor.
Capitolul VIII. Situația circulației turistice
2005
2006
2007
Capitolul IX. Indicatori de activitate
1. Evoluția gradului de ocupare:
Grad de ocupare = Nr. camere ocupate/Nr. camere disponibile*100
Nr. camere ocupate/an:
Nr. camere disponibile/an=136*365=49640
Gradul de ocupare pentru anul 2005: Goc=28727/49640*100=57,87%
Gradul de ocupare pentru anul 2006: Goc=27213/49640*100=54,82%
Gradul de ocupare pentru anul 2007: Goc=24562/49640*100=49,48%
Gradul de ocupare scade de la an la an, ajungând ca în 2007 să înregistreze un procentaj sub 50%. Valorile obținute asigură supraviețuirea hotelului pe piața turistică. Acest fenomen se datorează în principal lucrărilor de modernizare executate pe parcursul acestor ani, pentru anul 2008 previzionându-se o creștere a gradului de ocupare.
2. Durata medie a șederii:
Dms=Nr. înnoptări/Nr. clienți
Pentru anul 2005: Dms=7979/5139=1,56
Pentru anul 2006: Dms=8161/5498=1,78
Pentru anul 2007: Dms=9782/5756=1,58
Pe parcursul celor 3 ani analizați, durata medie a șederii fluctuează de la un an la altul, înregistrând o creștere în 2006 față de 2005 pentru ca în 2007 să scadă. Cifrele obținute arată caracterul de tranzit al hotelului cel puțin pentru perioada aceasta.
3. Venitul mediu pe cameră (Average daily rate – ADR):
ADR=Venit obținut din vânzarea camerelor/Nr. camere ocupate
Pentru anul 2005: ADR=2402882/28727=83,65 lei
Pentru anul 2006: ADR=2320462/27213=85,27 lei
Pentru anul 2007: ADR=2211121/24562=90,02 lei
Average daily rate (ADR) semnifică venitul mediu obținut pe fiecare cameră ocupată. După cum arată datele obținute, pe parcursul celor 3 ani acest indicator a înregistrat o creștere demonstrând vânzarea eficientă a camerelor.
4. Tariful mediu real:
Tmr=CA/Număr camere ocupate
Pentru anul 2005: Tmr=6270670/28727=218,28 lei
Pentru anul 2006: Tmr=6586274/27213=242,02 lei
Pentru anul 2007: Tmr=8368834/24562=340,72 lei
Indicatorul reprezintă un instrument de măsurare a efortului angajaților de a vinde spațiile de cazare la tarifele practicate de hotel. Faptul că rezultatele obținute diferă de tarifele afișate la recepție arată că unitatea practică tarife diferențiate.
5. Venit mediu pe cameră disponibilă (Revenue per available room – REVPAR):
REVPAR=Venit din vânzarea camerelor/Nr. camere disponibile
Pentru anul 2005: REVPAR=2402882/49640=48,41 lei
Pentru anul 2006: REVPAR=2320462/49640=46,75 lei
Pentru anul 2007: REVPAR=2211121/49640= 44,54 lei
Indicatorul calculat arată venitul mediu obținut pe cameră disponibilă. Hotelul Central obține un venit mediu pe cameră disponibilă în scădere pe parcursul celor 3 ani analizați, fapt rezultat dintr-o scădere continuă a veniturilor din vânzarea camerelor.
Capitolul X. Chestionare și interpretare rezultate
Studiul, desfășurat în perioada 01-10 mai 2008 a avut drept scop identificarea percepției turiștilor asupra Complexului Hotelier Central. În acest scop s-a elaborat un chestionar implementat în rândul a 100 de turiști, folosindu-se metoda interviului personal. Locul desfășurării anchetei a fost recepția hotelului, chestionarul fiind aplicat la părăsirea unității de către client. Pe baza datelor culese de la subiecți s-a segmentat piața, iar în prelucrarea acestor date s-au utilizat testul χ2, proiectarea complet aleatoare, scala Likert și metoda ordonării rangurilor.
Segmentarea pieței:
Luându-se în considerare legătura dintre venit și mijlocul de transport utilizat de turiști pentru a ajunge în oraș s-au obținut următoarele rezultate:
S-au calculat valorile așteptate:
A11=61*9/100=5,49
A12=61*19/100=11,59
A13=61*20/100=12,2
A14=61*24/100=14,64
A15=61*28/100=17,08
A21=29*9/100=2,61
A22=29*19/100=5,51
A23=29*20/100=5,8
A24=29*24/100=6,96
A25=29*28/100=8,12
A31=10*9/100=0,9
A32=10*19/100=1,9
A33=10*20/100=2
A34=10*24/100=2,4
A35=10*28/100=2,8
S-au obținut rezultatele următoare:
Nr. de linii=3
Nr. de coloane=5
Pornim de la ipoteza nulă conform căreia venitul nu influențează mijlocul de transport folosit de turiști pentru a ajunge în oraș și calculăm χ2:
χ2calc 8; 5%=(3-5,49)2/5,49+(9-11,59)2/11,59+(12-12,2)2/12,2+(17-14,64)2/14,64+
(20-17,08)2/17,08+(1-2,61)2/2,61+(6-5,51)2/5,51+(7-5,8)2/5,8+(7-6,96)2/6,96+
(8-8,12)2/8,12+(5-0,9)2/0,9+(4-1,9)2/1,9+(1-2)2/2+(0-2,4)2/2,4+(0-2,8)2/2,8= 30,58
χ2 tabelar 8; 5%=15,51
χ2 calc 8; 5%> χ2 tabelar 8; 5% Ipoteza nulă se respinge și rezultă astfel că venitul influențează mijlocul de transport folosit de turiști.
Luându-se în considerare legătura dintre sex și mijlocul de transport utilizat de turiști pentru a ajunge în oraș s-au obținut următoarele rezultate:
Se calculează valorile așteptate:
A11=61*62/100=37,82
A12=61*38/100=23,18
A21=29*62/100=17,98
A22=29*38/100=11,02
A31=10*62/100=6,2
A32=10*38/100=3,8
S-au obținut rezultatele următoare:
Nr. de linii=3
Nr. de coloane=2
Pornim de la ipoteza nulă conform căreia sexul nu influențează mijlocul de transport folosit de turiști și calculăm χ2:
χ2calc 2; 5%=(42-37,82)2/37,82+(19-23,18)2/23,18+(13-17,98)2/17,98+
(16-11,02)2/11,02+(7-6,2)2/6,2+(3-3,8)2/3,8=5,12
χ2 tabelar 2; 5%=5,99
χ2 calc 2; 5%< χ2 tabelar 2; 5% Ipoteza nulă se acceptă și rezultă astfel că sexul nu influențează mijlocul de transport folosit de turiști.
Luându-se în considerare posibila legătura dintre vârstă și mijlocul de transport utilizat s-au obținut rezultatele următoare:
S-au calculat valorile așteptate:
A11=61*5/100=3,05
A12=61*27/100=16,47
A13=61*28/100=17,08
A14=61*32/100=19,52
A15=61*5/100=3,05
A16=61*3/100=1,83
A21=29*5/100=1,45
A22=29*27/100=7,83
A23=29*28/100=8,12
A24=29*32/100=9,28
A25=29*5/100=1,45
A26=29*3/100=0,87
A31=10*5/100=0,5
A32=10*27/100=2,7
A33=10*28/100=2,8
A34=10*32/100=3,2
A35=10*5/100=0,5
A36=10*3/100=0,3
S-au obținut rezultatele următoare:
Nr. de linii=3
Nr. de coloane=6
Pornim de la ipoteza nulă conform căreia vârsta nu influențează mijlocul de transport ales de turiști și calculăm χ2:
χ2calc 10; 5%= (3-3,05)2/3,05+(13-16,47)2/16,47+(17-17,08)2/17,08+(20-19,52)2/19,52+(5-3,05)2/3,05+(3-1,83)2/1,83+(2-1,45)2/1,45+(11-7,83)2/7,83+(7-8,12)2/8,12+(9-9,28)2/9,28+(0-1,45)2/1,45+(0-0,87)2/0,87+(0-0,5)2/0,5+(3-2,7)2/2,7+
(4-2,8)2/2,8+(3-3,2)2/3,2+(0-0,5)2/0,5+(0-0,3)2/0,3=10,32
χ2 tabelar 10; 5%=18,31
χ2 calc 10; 5%< χ2 tabelar 10; 5% Ipoteza nulă se acceptă, astfel că vârsta nu influențează mijlocul de transport folosit de turiști.
Întrucât numai venitul influențează mijlocul de transport folosit de turiști pentru a ajunge în Piatra Neamț, arborele de segmentare se va realiza numai pe baza venitului.
Segmentarea pentru cei care folosesc mijlocul auto pentru a veni în oraș se prezintă astfel:
Segmentarea pentru cei care vin în oraș folosind mijlocul de transport feroviar:
Segmentarea pentru cei care vin folosind mijlocul de transport aerian se prezintă astfel:
Proiectarea complet aleatoare:
Pentru proiectarea complet aleatoare s-au luat în considerare variabilele venit și perioada de ședere la hotel.
Se va urmări dacă venitul turiștilor influențează perioada pe care o petrec la hotel. Pentru aceasta se vor centraliza datele în următorul tabel:
n=4; r=5
Pornim de la ipoteza nulă conform căreia venitul nu influențează perioada.
Se calculează suma abaterilor pătratelor per total:
SST=(92+152+112+142+152+22+42+32+102+12+22+22+32+12+32+52)-(9+19+20+24+28)2/4*5=1030-500=530
Se calculează suma abaterilor pătratelor între grupuri:
SSA=(92+192+202+242+282)/4-500=550,5-500=50,5
Se calculează suma abaterilor pătratelor în cadrul grupurilor:
SSW= SST- SSA=530-50,5=479,5
Fcalculat r-1; r(n-1)=(SSA/r-1)/(SSW/r(n-1))
Fcalculat 4; 15=(50,5/4)/(479,5/15)=0,39
Ftabelar 4; 15≈3,055
Fcalculat< Ftabelar Ipoteza nulă se acceptă. Venitul nu influențează perioada pe care o petrec turiștii la hotel Central.
Scala Likert
Pentru a vedea dacă turiștii chestionați sunt în acord sau în dezacord cu afirmația „Considerați că Hotel Central oferă servicii diversificate în raport cu celelalte unități de cazare din Piatra-Neamț?“ s-a folosit scala Likert. S-au atribuit niște punctaje posibilelor răspunsuri ale subiecților după cum urmează: 2 pentru acord total, 1 pentru acord, 0 pentru indiferent, -1 pentru dezacord și –2 pentru dezacord total.
În urma prelucrării datelor s-au obținut următoarele rezultate:
S (media)= (26*2+34*1+25*0+14*(-1)+1*(-2))/100=0,7
Pe baza acestui rezultat se poate spune că mai mulți turiști chestionați sunt de acord cu afirmația.
Metoda ordonării rangurilor
Luăm în considerare opinia turiștilor cu privire la calitatea serviciilor turistice oferite de hotel Central și prelucrăm datele folosind metoda ordonării rangurilor. Se oferă un punctaj răspunsurilor date de turiști după cum urmează: 4 pentru cei care au apreciază calitatea serviciilor ca fiind foarte bună, 3 pentru calitate bună, 2 – calitate slabă și 1 –calitate foarte slabă.
S-a realizat următorul tabel:
Se calculează media pentru fiecare serviciu.
Pentru servicii de cazare: (39*4+49*3+9*2+3*1)/100=3,24
Servicii de alimentație: (57*4+37*3+5*2+1*1)/100=3,5
Agrement: (72*4+15*3+11*2+2*1)/100=3,57
Servicii business: (25*4+64*3+6*2+5*1)/100=3,09
Per ansamblu serviciile turistice sunt considerate ca fiind bune. Cele mai apreciate servicii turistice sunt serviciile de alimentație și agrement. Serviciul de cazare a obținut un punctaj de 3,24, ceea ce denotă faptul că turiștii consideră acest serviciu ca fiind unul de calitate bună. Pe ultimul loc, cu un punctaj de 3,09, s-au situat serviciile business.
Concluzii
În ultimii ani, Piatra-Neamț a cunoscut o revigorare economică ce se reflectă din ce în ce mai mult și în afacerile din zonă. Hotel Central, aflat în inima orașului de peste 30 de ani, urmează și el acest curs, dezvoltându-se într-un complex ce oferă o gamă largă de servicii de calitate.
Ca multe alte hoteluri care înainte de 1989 se aflau în proprietatea statului, Hotel Central a fost preluat de o societate particulară la jumatatea anilor ’90. Acest moment a fost urmat de o renovare și, pe parcursul anilor, de modificări si îmbunătațiri succesive pentru a rămâne mereu în pas cu cerințele clienților. Ultimele lucrări, finalizate la sfărșitul anului 2007, au adus o serie de modificări substanțiale și un corp de clădire nou care adăpostește câteva dintre principalele atuuri ale hotelului, transformat astfel într-un adevarat complex.
Spațiul de cazare este compus din camere cu două paturi sau pat matrimonial, care se pot închiria însă și la tarif de single, garsoniere cu trei paturi, toate având facilități de trei stele: aer condiționat, minibar, telefon, TV prin cablu, uscător de păr și baie cu cadă. La acestea au fost adăugate, prin costruirea noului corp de clădire, patru apartamente de lux, cu dotări de cinci stele.
Vara, clienții principali sunt turiștii străini veniți să viziteze mănăstirile din Moldova, în restul anului hotelul fiind ocupat în principal datorită turismului de afaceri care a început să se dezvolte datorită și în paralel cu dezvoltarea orașului. Această axare pe turismul de afaceri a evidențiat necesitatea unor săli de conferință dotate corespunzător, orașul dar și întreaga zonă suferind din cauza lipsei unor asemenea spații. În corpul nou au fost incluse astfel două săli care pot fi unite, adunând în total 250 de locuri. Acestea au fost dotate cu videoproiector, sonorizare, instalație de climatizare, microfoane și, la nevoie, cabină de traduceri. Având un design atrăgător, fiind comode, accesibile și fără concurență în zonă, sălile de conferință s-au bucurat de un adevarat succes, fiind scena unor evenimente precum conferința pe zona Moldova a BCR sau conferințele de presă ale echipei naționale de fotbal.
Cu un număr tot mai mare de clienți în hotel, restaurantul a necesitat și el renovări în anul 2005, când a fost extins și i s-a adăugat deasupra un salon pentru micul-dejun, Salonul Belvedere și o terasă de vară. Salonul Clasic, așa cum a fost denumit vechiul restaurant, a fost gândit ca o locație potrivită atât pentru un prânz sau o cină pentru clienții hotelului sau din afara lui dar și ca loc potrivit pentru o discuție de afaceri și chiar petreceri private sau nunți.
O alta noutate venită la sfârșitul anului 2007 a fost barul de zi, o zonă destinată relaxării. Canapele confortabile, mese de biliard și snooker, plasme pe care se pot urmări meciuri dar și o gamă diversificată de produse de calitate au făcut ca noul Central Bar&Billiard să își câștige în scurt timp un public fidel. Clienții pot servi cocktailuri alcoolice și non-alcoolice, submarines dar și specialitățile de cafea asigurate de Julius Meinl – colaborator de încredere al Hotel Central, gama sa de produse potrivindu-se perfect cu cerințele și publicul complexului.
Pentru a asigura calitatea meniurilor oferite, produsele de patiserie și cofetărie servite în bar și restaurante sunt asigurate de laboratorul propriu. Fosta patiserie a hotelului a fost reamenajată și ea și i-a fost adăugată cofetăria, produsele servite aici fiind livrate la alte magazine de profil din oraș dar și clientilor care le solicită prin serviciul de catering.
Pentru a încheia cercul distracțiilor oferite, Hotel Central a adăugat în portofoliul său și un club de noapte cu o capacitate de 700 de persoane. Un DJ rezident și alții invitați periodic din țară, o echipă de barmani din Iași și trupele de animatori sunt responsabili cu distracția la Club Central, deschis vineri și sâmbăta.
Deja renumit printre tinerii din oraș dar foarte căutat și pentru petreceri private organizate după întruniri de afaceri sau team building-uri desfășurate în hotel, clubul sfârșește lista serviciilor puse la dispoziție de Hotel Central.
Venind în întâmpinarea așteptărilor clienților, afacerea s-a extins în mai multe direcții, de la cazare și restaurant la săli de conferințe, spațiu de relaxare și club de noapte. Într-o asemenea afacere cel mai important lucru îl reprezintă oamenii cu care se lucrează, personalul care trebuie să aibă o pregătire corespunzătoare, o atitudine și o ținută adecvată pentru a putea răspunde cât mai bine cerințelor clienților. Totodată mai este nevoie și de o mai bună promovare.
Bibliografie
Apăvăloae Mihai, Piatra-Neamț – studiu monografic, 2005;
Anastasiei Bogdan, Marketing turistic, Tehnotonpress, Iași, 2004;
Andreescu Florin, Pascaru Mariana-Dorina, Ținutul Neamțului: ghid turistic (colecția Mergi și vezi), Editura Ad Libri, București, 2006;
Andreescu Florin, Pascaru Mariana-Dorina, Ținutul Neamțului (colecția Călător prin țara mea), Editura Ad Libri, București, 2006;
Balș G., Bisericile lui Ștefan cel Mare în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice“, XVIII, 1925;
Beza M., Niculescu C., Voinescu T., Musicescu M., Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, Editura Meridiane, București, 1958;
Bociur Vasile, Ciurdan Bardeș, Ghid turistic al României, Editura Publirom publisching House, București,1997-1998;
Ceparu Cornel, România-turism, Editura Pagini Naționale, București, 1991 ;
Checiu Stela Marian, Vizitați România, Editura Alcoor Edimpex, București, 1997;
Ciangă Nicolae, Geografie turistică, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2003;
Cocean P., Vlăsceanu Ghe., Negoescu B., Geografia turismului, Editura Meteora Press, București, 2002;
Cocean P., Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1997;
Dragotescu Marcel, Piatra-Neamț, Editura Sport-Turism, București, 1980;
Fleșeriu A., Managementul resurselor umane în unitățile de turism, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004;
Ghinea Dan, Enciclopedia geografică a României, Ediția a III-a, Editura Pagini Naționale București, 2007;
Goga A., Economia turismului, Editura George Barițiu, Cluj-Napoca, 2001;
Grasu Brânduș C., Colecția Munții Noștri, Editura Meridiane, București, 1987;
Ionescu I., Turismul, fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000;
Ionescu-Dunăreanu Ion, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1975;
Ionescu-Dunăreanu Ion, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1986;
Mac I., Geografie turistică generală, Editura Neo Print, Sibiu, 1992;
Manolescu Irina Teodora, Evaluarea și amenajarea turistică a teritoriului. Strategii de amenajare și dezvoltare durabilă, Sedeon Libris, Iași, 2004;
Mc Intoss W. R., Golfdner R. C., Tourism. Principles. Practices, Philosophies, Printed at John Wiley & Sons, New York, Inc. 1995;
Muntele I., Iatu C., Geografia turismului: concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală, Editura Sedcom Libris, Iași 2003;
Murphy P. E., Tourism: A Community Approach, Printed at London, Rouledge, New York, 1995;
Nădrag Ion, Piatra-Neamț, Editura Sport-Turism, București, 1986;
Nămolaru Victor, Mic îndreptar turistic, Editura Meridiane, București, 1969;
Nămolaru Victor, Piatra-Neamț, Editura Meridiane, București, 1969;
Nicolescu R., Serviciile în turism: alimentație publică, Editura Sport-Turism, București, 1998;
Raboca N., Ciangă N., Maier A., Geografie economică și turism, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 1993;
Snack O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2001;
Stănciulescu Gabriela, Tehnica operațiunilor de turism, Editura All, București, 1998;
http://www.cjneamt.ro/cjneamt.php?prezentare-judet/Geografie
http://www.cjneamt.ro/judet-galerie.html
www.hotelcentral.ro
www.hotel.central.tourneo.ro
http://www.informatii-cazare.ro/index.php?page=DescriereJudet&judet=Neamt
www.neamt.ro
www.neamt.einformatii.ro
www.romaniapitoreasca.org
www.tourismguide.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Hotel Central – Piatra Neamt (ID: 168188)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.