Hotarare Nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al 6judecatorilor si procurorilor [612353]

FACULTATEA DE DREPT , UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI BOȘTEAN-OLARIU MARIA-CRISTINA , ANUL 1 , SERIA 1 , GRUPA 104 REFERAT LA DISCIPLINA OPȚIONALĂ : ETICĂ SI INTEGRITATE ACADEMICĂ TEMA REFERATULUI : ETICA PROFESIILOR JURIDICE

CUPRINS 1.NOȚIUNI INTRODUCTIVE 2. ETICA PROFESIEI DE JUDECATOR 3. ASPECTE PARTICULARE ALE PROFESIEI DE PROCUROR 4. ASPECTE PARTICULARE ALE PROFESIEI DE A VOCAT

1. Notiuni introductive Etica este un domeniul al filozofiei in care este inclus si dreptul intrucat , ca orice activitate umana , etica juridica ar trebui si trebuie sa urmareasca binele in comportamentul oamenilor in exercitarea profesiei juridice ( de avocat , de judecator , procuror etc ) . Istoric vorbind , etica a aparut in gandirea oamenilor inca din Antichitate , acolo unde mari flozofi ca Aristotel , Platon sau Cicero au incercat sa faca o distinctie intre etica si morala pentru ca mai apoi aceasta distinctie sa se reflecte asupra tuturor domeniilor . Etimologia cuvantului etica provine din grecescul “ethos’’ care inseamna obicei , morav iar incepand cu aceasta definitie , Aristotel a creat cuvantul ‘’etic ‘’ caruia i-a dat o noua insemnatate , si acela fiind numit de el ‘’ virtute ‘’ . Conform primei traditii de definire a eticii , ea este considerata ca fiind : stiinta a comportamentului , moravurilor , studiul teoretic al principiilor care guverneaza problemele practice , iar morala este inteleasa ca fiind : totalotatea mijloacelor pe care le folosim pentru a trai intr-un mod omenesc ; ansamblul prescrpitiilor concrete adoptate de catre agenti individuali sau colectivi . Justita este virtutea prin care fiecaruia i se acorda drepturile . Justitia este formata doar prin respectarea drepturilor celeilalte persoane . In concluzie , etica juridica este o ramura a stiintelor juridice care studiaza conduita personala si profesionala a juristului pentru a-si dobandi si mentine respectul si increderea societatii . 1 Note de curs , Etica Juridica – Lector Univ. Dr Daniel Fodorean . UnIversitatea ‘’TITU 1MAIORESCU”Bucuresti , pagina 8 .

2. Etica profesiei de judecator Inainte de a prezenta care este idealul care ar reprezenta meseria de judecător și respectiv cea de procuror in ceea ce priveste normele de conduita , este deosebit de important sa descriem in cateva cuvinte faptul ca etica moderna evidentiaza atitudinea , caracterul sau valorile fundamentale specifice unor anumite persoane , popoare , corporatii , profesii etc . Referatul acesta va sublinia in mod expres doar etica din sistemul judiciar al procurorilor si judecatorilor . In plus , este important sa distingem intre etica avocatilor si ceaa magistratilor . 2 Este de la sine inteles ca intr-o societate vor exista conflicte mereu ,insa este la latitudinea magistratilor sa solutioneze aceste conflicte , magistratii bucurandu-se , bineinteles, de o putere ‘’ discretionara ‘’ insa ipotetic vorbind . Asadar , intr-o societate unde conflictele se pot naste din orice situatie , este foarte important ca un magistrat sa poata fi protejat intr-o oare care masura , sa nu fie pedepsit pentru deciziile pe care le ia si in acelasi timp sa nu existe niciun fel de presiune asupra lui . Tocmai de aceea , pe de cealalta parte , magistratul trebuie sa nu abuzeze in niciun fel de aceasta protectie care ii este oferita , iar singurul instrument care ar permite o astfel de reglementare este chiar codul etic al magistratului . Aceste prevederi sunt introduse si in documentul cu cea mai mare forta normativa , respectiv Conventia Europeană a Drepturilor Omului , care specifica prin articolul 6, dreptul unei persoane la un proces echitabil . 3 Așadar , Codul Deontologic al judecatorilor si procurorilor promoveaza cele mai importante aspecte in ceea ce priveste activitatea Ghid practic de etica profesionala pentru judecatori si procurori , Ion Copoeru , 2Bert Maan , Iver Huitfeldt , Tron Gundersen , Bucuresti 2017 Conventia Europeana a Drepturilor Omului https://www.echr.coe.int/Documents/3Convention_RON.pdf , intrata in vigoare in 21 septembrie 1970

acestora , aceste aspecte fiind : impartialitatea , independenta justitiei , suprematia legii , exercitarea indatoririlor profesionale , incompatibilitatea si onoarea profesiei de magistrat . Aceste aspecte vor fi analizate in mod succint in ceea ce urmeaza. 4 In primul rand , pentru ca sistemul judiciar sa poate functiona intr-o oarecare stabilitate continua , functiile de judecator si procuror ar trebui sa fie inconjurate constant de o siguranta insitutională , financiară și in ceea ce priveste mandatul magistratului . Astfel , prin articolul 3 din Codul Deontologic al judecatorilor si procurorilor se subliniază faptul ca este in datoria fiecarei persoane sa apere interesele justitiei , sa asigure si sa respecte independenta judecatorilor . ‘’ Judecătorii sunt independenti , se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali ‘’ . Judecatorii sunt inamovibili iar procurorii se bucură de stabilitate . Conform Legii privind Statutul judecatorilor si 5procurorilor , in cazul procurorului ,o eventuală mutare poate interveni in cazul unei sanctiuni disciplinare grave . Totusi , in urmatoarele articole din Codul Deontologic se poate observa faptul ca aceasta meserie vine si cu o multitudine de interdictii . Din punctul meu de vedere , aceste interdicții sunt un răspuns al incercarii de a crea o justitie perfecta , stabila si impartială . Astfel , magistratul pentru a-si exercita meseria intr-o stabilitate si impartialitate trebuie sa nu fie incadrati in nicio ‘’ mișcare ‘’ politică , nu trebuie sa-si exprime proprile convingeri , sa participe la evenimente politice . Se ajunge deci la o izolare din comunitate. In ceea ce priveste articolul 7 din Capitolul 3 al Codului Deontologic , acesta sugereaza faptul ca atat judecatorul cat si Codul Deontologic al judecatorilor si procurorilor ,link : http://portal.just.ro/36/4Documents/INFORMATII_DE_INTERES_PUBLIC/INFORMATII_PUBLICE/LEGISLATIE_RELEVANTA/Codul%20deontologic%20al%20magistratilor.htm Legea 303/2004 din 28 iunie 2004 , Republicata privind statutul judecatorilor si 5procurorilor

procurorul nu ar trebui sa se implice mai mult decat prevede legea , in sensul ca o eventuala implicare personala ar putea destabiliza si afecta dreptului cetateanului la un proces echitabil . Alt capitol , cel care se refera la demnitatea si onoarea profesiei de magistrat vizează exact tipul de conduita pe care o persoana care exerciteaza aceasta profesie ar trebui sa o urmeze . Astfel , se cere ca exercitarea profesiei sa fie cu bună-credinta , sa existe respect , colegialitate si corectitudine . 6 In concluzie , in ceea ce priveste codul judecatorului si al procurorului pe care trebuie sa-l respecte , se vor intalni deseori o multime de interdictii sau limitari care au rolul nu de a dezavantaja persoana care isi exercita acest rol , ci de a crea un sistem puternic si credibil , sistem care la randului lui trebuie sa se impuna si sa creeze stabilitatea de partea magistratului . Sistemul judiciar poate fi vazut ca un cerc , unde rolul lui este de a ajuta societatea sa evolueze intr-un mod corect , continuand cu exercitarea cu buna-credinta a meseriei de catre judecatori si procurori iar ca mai apoi statul sa le poata asigura lor stabilitatea de care au nevoie si siguranta atat financiara cat si in ceea ce priveste viitorul lor ca magistrat . Desigur ca in fiecare sistem se vor intalni erori sau greseli , insa este foarte important sa existe niste legi scrise ( Codul Deontologic ) care sa prevadă faptul ca acest sistem se bazeaza pe principii bine definite ( ex : independenta , impartialitatea , interdictii etc ) iar ca o eventuala abatere de la aceste norme vor fi imediat sanctionate . – ‘’ JUS EST ART BONI ET AEQUI”
Hotarare Nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al 6judecatorilor si procurorilor

3. Aspecte particulare privind profesia de avocat In ceea ce priveste meseria de avocat , exista de asemenea un cod deontologic care prevede care sunt relatiile unui avocat in societate . Astfel , intalnim reglementari privind relatia profesionala dintre avocat si client , dintre avocat si alti colegi avocati si nu in ultimul rand dintre avocat si magistrati. In plus , ca si la magistrati , Codul deontologic al avocatului este guvernat de anumite principii menite sa asigure stabilitatea si continuitatea sistemului de justitie. Principiile intalnite in acest cod sunt : principiul adeziunii al avocatului fata de client prin care se evidentiaza obligativitatea avocatului de a face tot ce ii sta in putinta , de a se dedica cauzei ; principiul neutralitatii ; principiul neraspunderii care prevede faptul ca un avocat nu ar trebui sa fie tras la raspundere pentru orice act sau fapt realizat in interesul activitatii sale . Totusi , ca in orice domeniu 7juridic a carei activitate este guvernata de principii , in situatia avocatului intalnim de altfel si responsabilitati . Printre cele mai importante obligatii ale avocatului intalnim : loialitatea acestuia fata de client , care s-ar traduce prin dedicarea acestuia in situatia clientului , diligenta avocatului , continuand mai apoi cu confidentialitatea avocatului care va continua efectiv si dupa incheiera cazului indiferent de decizia finala a organelor de judecata . In unele momente aceste principii sunt limitate pentru a asigura o protectie necesara a avocatului . Aceste limitari pot fi atunci cand avocatul este chemat ca martor intr-un proces , pentru a impiedica o frauda cauzata de client putand fi complice alaturi de acesta sau cand avansarea anchetei poate cere acest lucru . Codul deontologic al avocatului , publicat prin Hotararea Consiliului UNBR nr.268/17 iunie 20177