hlffill1ilEgEld5fIREVICTOR EXPERT AL SFP AT RIARRI1VICE PRESAL 5114011.fIRTEGOR FRYIr10615EAL Lli/ www.dacoromanica.ro TRATATUL DE PICTURAAL… [610502]

Licență

hlffill1ilEgEld5fIREVICTOR EXPERT AL SFP AT RIARRI1VICE PRESAL 5114011.fIRTEGOR FRYIr10615EAL Lli/ www.dacoromanica.ro TRATATUL DE PICTURAAL… [610502]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Togo's
G61414110TROOK551CMIITIAT
hlffill1ilEgEld5fIREVICTOR EXPERT AL SFP AT RIARRI1VICE PRESAL 5114011.fIRTEGOR FRYIr10615EAL Lli/
www.dacoromanica.ro

TRATATUL DE PICTURAAL LUICENNINO CENNINITRADUS 3I COMPARAT Cu TEXTELEGERMANE 3I FRANCEZEDEDIMITRIE BELISARE-MUSCELPICTORUL EXPERT AL PATRIARHIEIROMAN E.VICEPRE3EDINTE ALSINDICATULUIARTELOR FRUMOASE.
BUCUR E3TIT POGRAF1A FANTANA DARURILOR", CALEA 13 SEPTEMBRIE No. 74
www.dacoromanica.ro

r9ataluimet"-Yictoral g3elisare S. Yaraschivescu,(dinDomne*ti-Muscel),caruiatidatoreztoate cunogintele techniceale artei ce profesez.
D. ,r_Belisare
www.dacoromanica.ro

Prefat5Ceeace m'a facut sa traduc In romtmeste sisà comentez cartea aceasta, e singurul glInd de aveni Inteajutorul colegilor pictori, cari doresc sase ocupe de pictura pe tencuiala cruda.Textul original dupa care m'am finut, nu e a-cela al unui scriitor, nici macar al unui om cultcu pretentii literare, ci al unui trecentist, care limaisi cunostea cat se poate de bine meseria. Expli-calla aceasta o cred necesarll pentru a feri pe ce-titori de a nesocoti sfaturile lui Cennino, vazandn'are stil ¡iterar". El se exprima cwi de simplu si denaiv, fiindca nu face nici o abstractie, nici o teo-rie stiintifica, nici o teorie estetica, nici altcevaasemanator ;ci pur si simplu Insirue normele mes-tesugului picturei. 5i m'asi fi abtinut de a-i pre-ceda Cartea de vr'un comentar, dacil pictura in fresco pe care o preconizeaza mai cu deosebire,n'ar fi astazi cazuta In cea mai complecta discre-
&tare.Pe langa aceasta, Tratatul lui Cennino mai estesi un document pretios pentru istoria techniceiprimitivilor, earl pictau dupa alfii sau mai de- graba imitanurmand traditia ce apucasera delainaintasii lor,totispecializati In picturaCetindu-1 cu atentie, yeti vedea ce greutatiIntilmpinau vechii artisti, cari nu se bucurau a- proape de nici unul din avantajele ce avem noi,azi, and nu mai e nevoe sit ne facem singuri pen.
www.dacoromanica.ro

VIsulele, iar culorile ne vin din fabrici, prefAcute Inpral fin, gata de Intrebuintat 1). Si veti recunoa*te,ca Tratatul acesta e cu atAt mai bine venit, cude un timp Incoace, au apArut unii pictori foarte tari In teoriicari, prin diferite bro*uri ce pu-blicA (cu technicei interpretAri noi), nu fac decalsA incurce pe aceia ce ar voi sA lucreze In fresca.
Unit dau ca ceva nou Wasserglasul", cunoscut lagermani din timpuri imemorabile; lar aitli, fac sa-vante teorii asupra chimiei culorilor, de*I, and evorba pe treabA, Ii vezi cá sunt ni*te null-WE pa-tentate: picturile lorasa zise frescurise de-coloreazg, se curAtii dupA cel mull 3-4 ani de zile.Si spun aceasta, Cu toatA convingerea icu tot dreptul ce-mi dA experienta mea de peste 30 deani, In care timp am executat multe lucrAri, ca:Biserica cea Mare din MAnAstirea CAldAru*aniinterioruli exteriorulpictatA in 1907, adicA lavArsta de 19 ani; Biserica Sf. Vineri-Herasca; Bi-serica CArAmidarii de Jos; 'Biserica Podeanu; Bi-serica CatedralA a Sf. Patriarhii (cAte*i patru InCapitalA); apoi Mitropolia din Targovi*te iBise- rica Sinistratilor din Coste*ti-Arge*. La bate, ampractica! technica InvAtatA dela tatAl meu picto-rul BelisareS.Paraschivescu,din com. Domne*ti- Muscel, care a fost unul din elevii pictorului Niculae
(Nicolae Teodorescu) din BuzAu.SA revenim InsA la Cartea despre Arid a lui Cen-nino.1) Pe ling bine, aceasta poate fisiunrail, deoarecefabri-cantii, pentru a Inmulti culoarea" In ce priveste cantitateao a-mestedi cu alte materii si-i stria valoarea. De aceea, recomand pic-torilor freschisti, sa Intrebuinteze cum spunei Cenninoculorilepe cat posibil in starea lor naturala, neprelucrate. Dac5. Insa nu le potgasi astfel, sau nu le permite timpul s'o faca, Ii sfatuesc sa dea pre-ferinta culorilor provenite din fabricile germane, de care ma servesceu Insumi si am fost Intotdeauna pe deplin satisfacut. (D. I3elisare).
www.dacoromanica.ro

Biserica cea Mare din Maniistirea Clildgrusanivalerului Giuseppe Tambroni ii revine meritul de a o fi descoperit si de a o fi facut cunoscutii. Inedifia sa, lipsesc insa oarecari capitole ; in multelocuri e inexacta, in altele e confuza, deoarece co-VIIRamasa in intunerec timp de mai mult de pa-tru secole (a fost scrisa pela 1400), cartea aceastaa vazut prima ()ara lumina la Roma, in 1821. Ca-
www.dacoromanica.ro

VIIIdicilul (Vatican, Ottoboniano 2974) de care s'a ser-vit el este o copie incomplectA si modernA ; dar cinstea ca si osteneala sunt ale luiincea mai mare parte.In 1844, and pictorii IncepuserA sa se intere-seze de frescurile celor vechi, lucrarea lui Cenninoa fost tradusA dintru'ntai In englezeste de M. Ph.Merrifield (A Treatise of painting written by Cennino Ce-nnini transiated by Mr. Merrifield, London, 1844), apoiIn frantuzeste de Victor Mottez, unul din elevii luiIngres.In 1859, a apArut (la Florenta) editia criticA afratilor Gaetano si Carlo Milanesi, corectatA sicomplectatA cu capitolele ce lipsiau, dupA un ma-nuscris descoperit In biblioteca LaurentianA.A urmat traducerea germanA a lui Albert Ilg,publicatA la Viena In 1881; cAreea i-a succedat oa doua editie In 1888.La 1899, englezii Allen si Herrnigham in a lor The book of ArtofCenninoCennini",London,1899au dat o traducere complectA, fAcutA dupAtextul publicat de fratii Milanesi.In 1911, Henry Mottez (fiul primului traducAtorIn frantuzeste) a scos o a doua editie, revAzutA sicomplectatA cu concursul pictorului Maurice De-
nis; lar in 1913, a apArut cea mai corectA editieitaliang, tipAritA de Renzo Simi (Lanziano, 1913),care a comparat cAtesi trele manuscrisele cenni-niene ce s'au gAsit In diferitele bibli6teci italiene.In sfArslt, P. Willibrord Verkade a tradus-odin nou in limba germanA si a publicat-o In 1916, la Strassburg.Acestea sunt" dupA at stiu traducerile si editiile apArute pang. acum si, cum cei ce le-au pu-
blicat n'au fost de specialitate, au lAsat sA se stre-coare nenumArate greseli mai ales In interpreta-rea termenilor technici.Deaceea, am avut de In-vins multe greutAti; din cauzA cA unele pasagii e-
www.dacoromanica.ro

IXrau prea confuze, am fost silit sa compar origina-lul (editiile lui G. Tambroni si a lui Renzo Simi)cu versiunea franceza a lui Victor si Henry Mottez,si cu cea germana a lui P. Willibrord Verkade,care, din toate, mi s'a parut a fi mai conforma cuspiritul general al lucrarei lui Cennino. Sper Insa,ca. dupa ostenelile depuse, sa-mi fi ajuns scopul, care nu-i altul decat acela de a fi cat mai util mes-tesugarilor nostri.Tot cu aceasta. intentiesi ca o complectarealcatuesc actualmente un mic Tratat, In care cautsa explic fresca asa cum o stiu si cum o lucrez eu.Venitul material, ce va rezulta din vanzareaprezentei lucran, II destinez marirei si perfectareicasei din Domnesti-Muscel ce am donat Sindicatu-lui Artelor Frumoase pentru Ceiminul de odihna pic-torul Belisare si pe care vreau sa-1 stramutam InCampulung-Muscel.D. BELISARE
www.dacoromanica.ro

' ''', o1 f °' ,
.A1
.'ct, -4a:
0.–t,-,.tr.%1J&.n
; 1?::e,,
'i–….,-……,,…».-:
Promotia din 1903 a Sc. de Arte Frumoase(sub directiunea maestrului Oh. D. Mirea)Compusd din: Grigore Untu, Constantin Constantin, Di-mitrie Belisare, Oh. Vasilescu. Teohary, Comlinescu, Io-nescu Gheorghe, V. Damian, I. Sofronie, Ionescu I. Oh.,L Dumitrescu, Ionitd Constantin, Paul Molda, MihdilescuAlexandru, Boicescu, Georgian, Episcopescu, Eduard Sdu-lescu, Artriu, I. Walter, Marin loan, etc.
www.dacoromanica.ro

PREFATAcavalerului Giuseppe TambroniGeorge Vasari a fost primul care a vorbit despre Cen-nino, fiul lui Andrea Cennini, n'aiscut la Colle di Valdelsa,pictori discipol al lui Agnolo, fiul lui Taddeo, elev al luiGiotto. Vasari poveste0e in viata lui Agnolo Gaddi pasa-gml urmAtor :Cennino, fiu al lui Drea Cennini, näscut la Colle diValdelsa, a invdtat pictura dela acelai Agnolo. Din dragostepentru arta sa, a scris cu mana lui o carte despre modulde a pietain fresco, a tempera1), cu deii cu gurtfá : pe langdaceasta, ne-a lasat detalii asupra artei miniaturistului itu-turor procedeelor pentru a fixa aurul.Cartea aceastasean' la Giuliano, argintar siennez, excelent meOepgar iprieten al artelor. La inceputul artei sale, Cennino ne dàun tratat despre natura culorilor minerale ipämânturilor,dupà cum l-a MN/gat Agnolo maestrul lui ; voindfärä"in-doial6 (fiinda n'a putut izbuti sä picteze desavar0) sä tiebine cel putin natura culorilor, temperelor,cleiurilor,ten-cuelilor,i a nuantelor acelora de care trebue sä ne ferimfiinda dau amestecuri primejdioase, iindefinitivmultealte inOintki ce nu e trebuincios s'a. mentionArn, toate lu-crurile acestea fiindu-ne cunoscute azi and ele nu mai sunt,ca pe vremea autorului, secrete mari irare.Nu voi uita ssa"Va" atrag atentia a el nu face nici o1) Cuvántul acesta a fost pastrat in italineste, ea unul ce dese-neaza in chip deosebit in limbajul technic prepararea cu ou.
www.dacoromanica.ro

XIImentiune, fàrà indoialä fiindcd nu erauin uz,de catevaculori provenind din pämänturi, precum pämäntul rosu in-chis, cinabresul (chinovarul), sioarecariverde-un ipentrupictura pe sticlà.Tot mai tärziu s'a descoperit siterre-uld'ombre,galbenul zis giallo-santo, smalturile pentru frescAsipen-tru ulei,si ateva alte galbenuri si verde-un i pentruemail,culori de care duceau lipsä pictorii de pe vremea aceea. Ela mai tratat si despre mozaic, a invätat cum sä freci culo-rile cu ulei pentru a face ampuri verzi, rosii,azuratealtele,i mordanti pentru aur.Insä nu vorbeste deuleipentru alcätuirea figurilor. Pe jängä lucrarile ce a fäcut laFlorenta cu maestrul säu, se gäseste de mAna lui, sub lojaspitalului Bonifazio Lapi, oFecioara Maria inconjuratei desfinf i", asa de perfect coloratä, inat s'a pdstrat foarte bine
pänä in zilele noastre.Cennino, in primul capitol al artei sale, incepe prinaceste cuvinteCennino di Drea Cennini, Urmeazä' ceeacecuprinde manuscrisul panA la cuvântul nessuno. Apoi Va-sari adaogA : Acestea sunt propriile cuvinte ale lui Cennino,care s'a gändit cA precum cei ce traduc din greceste in la-tineste fac un mare serviciu acelora ce nu inteleg greceste,asa a fäcut Giotto, care, gäsind arta picturei redatä intr'unchip misterios, de neinteles (poate chiar ridicol), i-a substi-tuit un mod frumos, usor, pläcut, inteles i recunoscut cabun de cine are siml si judecate.latä tot ce ne-a rämas dela acest pictor scriitor.. Apoin'a mai fost posibil a gäsi alte urme despre viata si lucrä-rile sale, deoarece toti aceia cari au voit sä scrie despre elau recopiat pe Vasari ; Baldinucci o märturiseste innotaaceea asa de scurtä pe care a intitulat-o Viaf a lui Cennino.In ce mä priveste, am ferma opinie, $i o voi dovedimai tkziu, cä Vasari n'a citit niciodatä lucrarea acestui ar-tist. $i cu toate a a transcris cAteva randuri din capitolul
intAi, fie cä s'a ocupat putin de rest, fie cä l-a parcurs asade repede Mat nu l'a inteles. Eu cred cA in mare parte s'atinut de ceeace spunea argintarul Giuliano. De aci au ur-
www.dacoromanica.ro

XIIImat atatea erori, si in deosebi acelea fa'spAndite asupra pic-turei in ulei. Voi trata subiectul acesta mai tarziu.Cred c'a' dacd scrierea lui Cennino n'a Vázut luminapang astAzi, trebue s'o atribuim faptului c'a' Vasari face pu-tin caz de ea, cand zice : Ed in somma molti altri auuerti-menti, de'quali non fa bisogno ragionare essendo oggi no-
tissime tutte quelle cose, che costui ebbe per gran se gretie rarissime in que'tempi.(5i in definitiv multe alte instiin-PH, ce nu e trebuincios s'a' mentionam, toate lucrurile aces-
tea fiindu-ne cunoscute azi când ele nu mai sunt, ca pevremea aceea, secrete mari si rare). Acest rationament, ad-mis ca fiind al unui autor gray si serios(Vasari),a inda-rägnat pe toti aceia cari au scris mai apoi despre picturA.Trebue s'a' excepta'm din acest chip de a lucra doi li-terati distinsi, Bandini siBottari.Geldintai, incatalogulski de manuscrise italienedin biblioteca Mediceo-Lauren-Hand', manifestä o vie dorintà de a vedea manuscrisul luiCennino examinat in mod serios, si zice :Quum malecompactus sit codex ac multa secreta continent non con%temnenda, dignus est qui ab aliquo bonarum artium cultore
diligenti examine perpendatur". Al doilea zice, in notele saleasupra Viefei Pictorilor a lui Vasari, acolo unde acest au-tor, A propos de Agnolo, vorbeste de Cennino : Ar fi unlucru foarte folositor ca aceastä carte sà" fieiarasiscoasa'la lumina, pentru noi cari avem despre arta' asa de putiniscriitori in limba toscanä, comparativ cu Grecii".Aceastà notg a lui Bottari trezise de multà vreme inmine dorinta de a cunoaste lucrarea aceasta. MAduiam sä.
gäsesc inVinsa multe l'Amuriri asupra felului de a lucra de
pe vremea aceea si asupra naturei culorilor lor pe care levedem MCA si azi asa de vii; motiv de regrete pentru pic-
torii nostri actuali cari au l'a'sat s'a' se piardà traditia ames-tecurilor si felul de a le pune in lucru.Pentru mine era un continuu subiect de uimiresaväd, CA printre atâtia scriitori cariapAraserà ori combätu-serA pärerea lui Vasari, care atribue luiJeande Brugesnäscocirea picturei in ulei, dupà ce spusese CA Cennino, incartea sa, detese mijloacele de a. freca culorile cu ulei,c'à
www.dacoromanica.ro

XIVnici unul din acesti scriitori n'a avut ¡deja sau dorinta dea ceti cu atentíe un manuscris ce era obdrsia atator dispute.Nu sunt departe de a crede a Borghini trebue s'a" ficunoscut opera lui Cennino, dei nu face nici o mentiunenici despre opera' nici despre autor, si trece chiar sub tà-cere memoria lui Agnolo Gaddi ; tkerea aceasta mi se pare
echivoa. Cetind a doua carte a lui, del Riposo, am gäsitcopiat cuvant cu cuvânt in multe locuri scrierealuiCen-nino, in special and acesta vorbeste de modul de a de-sena cu un condei de argint pe tablete, de osul pentru ale albí, de modul de a face arbunii de desen, de a vopsihârtiile, de a le face transparente, desprecleiuri,desprepictura in fresa sau et tempera §i in sfArsit despre cubrí.Printre motivele ce m'au condus s'a" bAnuesc lael vrelunsiretlic, unul a fost de a-I auzi vorbind despre hartia debumbac care nu mai era in uz pe vremea lui, celälalt estepArerea sa despre cinabrese; zice a se face cu sino pia, dar
nu india natura acestei culori si n'o aseazà" printre rosu-
rile inchise. Deasemeni se insealà asupra purpurei, pe careo califia drept o excelentA culoare rosie, pe and ea in-semneazA oro musiro (aur patinat). Acela ce va voi s'a" con-frunte ambele lucrAri va vedea daa m'am inselat eu.Baldinucci pare, ce-i drept, a fi fost sub impulsiunealuí Ant. María Salviní, cum o spune pe fatA in víata citatàa lui Cennino, un cercetätor mai curios al zisului manus=cris. aci, pe 'Ana partea ce transcrisese Vasari din el, iiadao0 titlul si ultimele rânduri din lucrare. Deasemeni a-tinge usor chestia picturei in ulei, si transcrie o parte dincap. LXXX1X pentru a demonstra a arta aceasta venise inItalia dela Germani. Inteleg, zice el, prin Germani, sipeFlamanzi". *i de acolo examineazA alte douà pasagii dinmanuscris : unul asupra cuvântului lapis amatito, i ceralaltasupra cuvântului aquarelti, arora le dà preferintä asupra
cuvintelor smatitoi aquarelli uzitate pe vremea lui sí de-atunci incoace. Dar fie a n'a avut cunostintà deplin4 si aascuns ceeace cetise, pentru a nu contrazice pe Vasari, fiea a citat putinele pasagii ce observase pentru a face s'a"se creadd a cetise si examinase totul.
www.dacoromanica.ro

XVNumai Baldini, cum se vede din catalogul sau, dove-de$te cg a studiat cu minutiozitate lucrareaaceasta :cacipe Una a ii transcrie cu ingrijire inceputul $i sfär$itul,zice, cum am citat deja : Ac multasecreta corztineatnoncontemnenda. Aceste cuvinte sunt o dovadä incontestabiläcg mai mult decgt ori cine el l-a citit $i l-a apreciat.In sfärsit, celebrul abate Lanzi a pus pe abatele Mo-reni sä consulte manuscrisul lui Cennino. Se pare Msg. caacesta a fäcut-o cu u$urintg ; cgci departe de afitrans-cris sfär$itul cap. LXXXIX, lgsat pe jumätate de Baldinucci,a adus lui Lanzi numai acestea : In capitolele urmätoare,zice ea asta trebue sä se facä fierbänd uleiul din sämäntäde in". Si Lanzi in$elat a dedus de ad i cg metoda lui Cen-nino nu putea fi aceea a lui Jean de Bruges $i nu era a-plicabilg decal lucrarilor ordinare. Deci autorul acesta a$ade ciar n'a avut nici el cuno$tintg despre Cartea Artei.In urmg, toti scriitorii cari au avut ocazia sg citeze car-tea lui Cennino au fgcut-o bazandu-se pe spusele acestorautori, fgrä a simti cAtu$i de putin legitima $i lgudabila cu-riozitate de a se interesa de ea prin ei insä$i.Inteo zi, vorbind despre lucrul acesta cu monsenio-rul Angelo Mai,aceastg luming crescandg a literaturei ita-liene, prefect al Bibliotecei Vaticanului, increzAtor in märi-nimia spiritului sgu, in care nu $tiuceintrece :$tiinta,curtoazia, ori dragostea infocatä pentru gloria numelui nos-tru,l-am rugat foarte respectuos sä binevoiascä a se in-forma dacg pretiosul tratat al lui Cenninonuseggseacumva din intämplare ascuns in imensul tezaur almanus-criselor dela Vatican. Putin dupg aceea, m'a anuntat cg I-agäsit in codicilele dela Ottoboniano, sub numgrul 2974.Astfel am putut sä mä duc sg citesccelmai vechidintre monumentele noastre scrise asupra artelor frumoasedela rena$terea lor. Ggsind O.' continea lucruri foarte folo-sitoare $i toate pierdute azi, am rugat pe Monseniorul A-mi permitä publicarea lui pentru folosinta tuturor. El, caree numai bungtate, mi-a acordat din toatäinimaceeace-Irugasem. De ad vine cg-i multumesc in modpublic,$ipentru Italia, $i pentru arti$ti, $i pentru mine care nu voi
www.dacoromanica.ro

XVIcruta nici ingrijiri nici studiu pentru ailustranumelesiscrierea lui Cennino, cautand sä repar in parte ingrata ui-tare In care a fost läsat timp de aproape patru veacuri a-cest savant italian.Inainte de once, voifacecunoscutästareaacestuimanuscris, pentruca daca cineva ar vreas'A-1consulte sisä-I compare din nou, s'o poatä face.E inregistrat, cum am spus-o, printre codicilele delaOttoboniano, sub numärul 2974; si dupä stampilaceepusä inlauntru, se vede ca a apartinut baronalui de Stosh.E pe hârtie, si nu-i un secol de and a fost recopiat dupävre-un manuscris vechi, cad poartä data 1737. Dupa ini-tialele copistului P. A. W., pare ca el nu erade citingitaliana. Pe cele dintai &WA pagini si in parte pe atreiasunt transcrise notitele pe care Par. Orlandi siG. Vasarile-au lasat despre Cennino. Scrierea este aceea din secolultrecut, mare si clara. Dar fie ca copistul n'a fost literat, sipoate putin versat in tainele picturei, fie a coclicilul dupacare a fost facut acesta a fost stris cu litere greu de des-cifrat, cum sunt in deobste acelea din sec. XV, e sigur aa trebuit multa munca pentru a-1 reda in mod inteligibil.Din motivul acesta, am vrut sä-1 copiez pe dea'ntregul cumana mea pentru a-I medita, a-I confrunta cu ingrijire, si acäuta sa supleez cat mai mult posibil ignorantei sau abso-lutei neglijente a copistului strain. Farä aceasta intreprindere,once osteneala ar fi fost zadarnica, caci, cum se poate ve-dea, ordinea, titlul capitolelor, totul e acolo confuz si fallortografie. Pentru a-i fixa invataturile, datorez mult sfaturilorsi lucrarilor abatelui Girolamo Amati si lui Salvatore Betti,nume scumpe republicei literelor si prietenii mei. Voi maispune a dupä notele de pe margini ori puse dupa text, sevede a acest exemplar a fost copiat dupa un altul, carepoate fusese confruntat si corijat dupa textul original, darnu in asa chip ink sä fi fost invinse greutätile celemaimari. Cad peste tot apare, fie greutateascrierei primitive,fie incapacitatea copistului.In timp ce aduc omagii obser-servatiilor altora, trebuie sä mentionez opina prelatului Sal-vatore Betti, care considerä ca niste adaogiri fäcute textului,
www.dacoromanica.ro

XVIIde cätre copisti, cuvintele acestea duble sub forma de sino-nime pe care le intalnim la fiece pas, ca nUolo over becchi-ere, sinopia over porfiro,colla over tempera, etc., etc. Eunu sunt pe dea'ntregul de parerea lui. Mai degrabä cred cascriind, Cennino a vrut sa adaoge denumirilor vulgare dintinutul ski, pe acelea uzitate in limba elegantä $i politicoasä
a Florentinilor. $i sunt impins a crede aceasta prin marelenumär al acestor repetiri $i prin minutiea pusä in toate par-ticularitätile scrierei lui.Oricum ar fi,ingrijirea $i studiul,nadajduim,au facutmanuscrisul inteligibil.Voi spune insfar$it,cd eleste deCXLII pagini In-folio; ca toata lucrarea e impärtita in CLXX1capitole, $i capitolele acestea in carti pana la sfar$itul celeide a cincea, dupg care nu se mai gäse$te nici o impartire.Eu bänuesc cä impärtirile in cärti $i capitole, $i ca diferiteletitluri din manuscris, nu sunt dela inceput de Cennino, ci decopi$ti.Motivul ce dau eu este cA vre-o cateva din titluri,incep vorbind la persoana treia. Astfel cap. XXXVI: Cometi dimostra i colori naturali, etc. $i candajungilacap.CXLI, titlurile acestea nu se mai gäsesc. A trebuit sd le in-locuesc eu pentru uzul studentilor $i intelegerea mai uwaràa lucrärei.E drept cà däm pesteatatea lacuneinmultedin manuscrisele vechi, din pricina obiceiului ce aveau dea pida $i a impodobi literele mari$ititlurile.Copi$tii leläsau mai pe urmä, pentru a putea sä le fac4 mai pe inde-lete ori sä le dea altora mai dibaci decal ei sa le facä. Seintampla a adesea, dintr'un motiv sau altul, cArtile räma-neau neisprävite.Once-ar fi din toate lucrurile ce spuseräm, ele au putinasau n'au nici-o importantd pentru arta $i nu stria lucrAreicare ne descoperA in intregime ceeace era, panä'n timpul luiCennino, starea picturei,natura culorilor $i manierade alucra a acestor vechi maqtri ale cä'ror lucrAri au fosta$ade respectuos admirate pe vremea and au fost fäcute. Eane aratä ceeace doream a$a de viu sä $tim : cum se poleiacu aur pe panouri $i in arti ; care erau cleiurile, temperele,mordantii; de ce lucrärile acestea au rezistat loviturilor malmultor secole $i pästreazA incA $i' azi o a$a de mare vioi-2
www.dacoromanica.ro

XVIIIciune a culorii si o poleialä asa de strälucitoare pe lemn sipe zid.Pänä acum nu am cunostintä cleat de trei exemplare dinacest codicil. Primul, in biblioteca Laurentiang din Florenta,cu note de Baldinucci, de Bandini si de Bottari, pe raftulLXXVIII, numärul 24. Al doilea, in casa Beltramini di Colle,dui-A cum se vede intr'o nag a indexului lucrärilor lui Bal-dinucci(editia din Florenta), la cuvântul Cennino ; afarä dacän'o fi acela care a trecut mai pe urmä la biblioteca Lauren-tiana din Florenta ;lucru despre care Baldinucci, in catalo-gul sau, nu ne informeazä. Ceva mai mult, dupà nota citatä,pare ca exemplarul acesta ar fi acelasi despre care Vasarispune cä este in posesia argintarului siennez Giuliano. Altreilea, este acela dela Ottoboniano.Cartea lui Cennino nu e numai folositoare artei, ci maie si o descoperire fericita sub raportul limbei. Caci dei sti-lul nu-i e nici cultivat, nici inflorit, ci acela al unui scriitorputin versat in gramaticä, totusi limba aceasta, plina de cu-vinte si de idiotisme plebeiane, care n'ar fi la locul lorin-tr'un limbaj universal, contine o multime de cuvinte noi sifoarte bune, Mai ales pentru ce priveste arta, cum o obser-vase foarte nimerit Monseniorul Bottari. La sfärsitul acesteicAr(i, voi da un index explicativ al acestor expresiuni 1).Inel va fi de ce sä se bucure compilatorii de vocabulare, iarfilologii se vor servi de dänsul pentru a lämuri unele che-stiuni relative la fondul si origina limbei.Nimeni, dupd pärerea mea, nu va indrazni sa disputelui Cennino, sub raportul limbajului, autoritatea unui scriitortrecentist.Caci cu toate cal si-a scris cartea in 1437, 2/esigur cä s'a näscut cam dui-A 1350. Vasari nu indica anulnasterei sale, dar mi se pare a nu e greu de stabilit cu a-proximatie in chipul urmätor:Cennino si-a isprävit de scrisCadea despre Artala 31 Iuliedin anul 1437. In ea mentioneazä ca fusese 12 ani elev allui Agnolo Gaddi, care a murit in 1387. Mai presupunândEditia dupà care am facut traducerea aceasta nu mai contineindexul de care pomeneste Tambroni,Nu-i adeviirat ; cartea lui Cennino a fost scrisapela 1400.(Vezisisfarsital cartel).
www.dacoromanica.ro

XIXcA ar fi fost Cu maestrul lui in momentul mortei acestuia,trebue deci sg fi intrat in serviciul lui la 1375. Ori, a$ezandepoca in care trebue sa-$i fi inceput ucenicia sub Agnolointre al 12-lea $i al 17-lea an al s'au, na$terea lui s'arsta-bili cam pe la 1360. Dacà insà läsäm sä treacä vre-o cativaani intre sfar$itul uceniciei lui Cennino $i moartea lui Ag-nolo maestrul säu, ne g'äsim u$or catre 1350. Prin urmare,
el a träit cel putin 40 de ani in epoca aceastade auralimbajului nostru. Numai dupà o lunga trecere de timp i$ischimbä oamenii felul d2 a vorbi, capätat in cursul adoles-centei $i bArbätiei. $tim din experientä cat de des ni se in-tâmplä sä auzim la bAtrâni cuvinte uzitate pe vremea tine-retii lor, pe cari insä le pästreazä, dei aceste cuvinte suntcu totul dispärute din vocabular.Incä $i sub acest raport, eu consider ca un lucru deutilitate generará publicarea art& lui Cennino.Daa valurile vremii merg descoperind mereu lucrurinoui, tot astfel acoperà multe lucruri vechi a caror amintire
se pierde incetul cu incetul printre oameni. Deaceea suntnechibzuiti cei ce nu cautäsä perpetueze cu pana lor celputin 1ucrurile folositoare, cAci atunci zadarnic le cauta pos-teritatea origina, perfectionarea $i uzul. Asta s'ar fi intam-plat $i cu pictura din sec. XIV-lea, daca Cenninocare aträit imediat dupä rena$terea artelor, n'ar fi pästrat despreele in cartea sa, o amintire intreagd $i pretioasa.Deci a fost o mare fericire a i-a venit in gand auto-rului nostru de a scrie tot ce invätese despre arta aceastacare cobora in linie dreaptä dela Giotto prin Taddeo Gaddi$i Agnolo Gaddi fiul lui $i a a fäcut-o cu atata dragoste,cu atata ordine, cu atata claritate in cele mai minutioase de-talii, incat e uimitor.E deajuns sä-1 cite$ti, cum se poatevedea, pentru ca omul cel mai ne$tiutor inteale picturei säpoatä dela sine, numai cu ajutorul acestei carti, deveni ex-pert $i versat in toate felurile de a picta uzitate la mae$triidin vremurile acelea de demult. Scrierea lui Cennino este
www.dacoromanica.ro

XXpentru vremurile acelea,si pentru vremurilece au urmat,tratatul practic cel mai complect ce s'a fäcut vre-odata. Ne-multumit de a arata in chip minutios tot ce trebue urmat,adauga ce trebue evitat ;si atenta lui examinare dupa ce apomenit despre cauze le urmeaa efectele. Nu-i e deajunsde a fi demonstrat cum se fac lucrurile, trebue sa coboarepang la a nota cum se pregätesc mijloacele de a leface.Prescrie calitatea materialului, dimensiunile instrumentelor, sipune in vedere ceeace, dupa doctrina sa, trebue preferat. Banici nu este exclusiv in preceptele sale: remara metodeleintrebuintate de ceilalti maestri,dei nu le crede bune deurmat.Dintre toti aceia cari au scris tratate despre arta pic-turei, Gio-Battista Armenini di Faenza, pictor infloritor pelamijlocul sec. XVI-lea, a fost singurul ce s'a apropiat de Cen-nino si a dat precepte asupra practicelor. Vasari trececudestula usurintä asupra acestei pärti. Toti ceilalli,doritor¡de asubtiliza si de a metafizica (filozofa), au intrat in dis-cutii asupra ideilor si au pierdut din vedere obiectul princi-pal. Caci, putem s'o spunem, cu cat au voit sä se intindàasupra sublimului si fantasticului, cu atat s'a slabit mai multarta :puterea eiii vine mai mult din practia cleat din teo-rie. Vedem a Rafael si atatia alti maestri de searna, nu s'auadapat la alte isvoare de cunostinte, decat la acelea ale na-turei si practicei, si a aceia cari au vorbit atata despre fru-mos si ideal, n'au produs apoi nimic care sa faa atata catoperele acestor oameni mari.SA mai vorbim de Armenini.El n'a cunoscut desigurcartea lui Cennino, caci in prefata operei sale spune : Pic-tura n'a avut ina pe nimeni care sä fi adunat si reunit in-tr'un singur volum,pentru folosinta lumei,invataturile sipreceptele, etc". Si mai departe : 0 fac cu atat mai bucu-ros cu cat nimeni, dupä ate stiu, n'a demonstrat'o in chipdeslusit si n'a scris-o inaintea mea". La drept vorbind, tre-bue sä-i fim recunosatori de osteneala sa, dei cartea luinu e nici asa de clara, nici asa de piing de precepte ca a-ceea a autorului nostru. Totusi nu pot sä-i iert douà lucruri :unul, de a fi vorbit cu nerecunostinta si in chip urat des-
www.dacoromanica.ro

XXIpre artistii aceia bAtrâni si venerabili, cari au trait dela GiottopanA la Perugino ;altul, de a fi voit sä se incurce si el inmetafizica artei, si ainnecaputine ¡dei inteun potop decuvinte.Nu mä voiu opri sä vorbesc despre tratatul lui Fran-cesco Bisagni, care n'a fäcut decAt sä dea, pentru majori-tatea lucrärei sale, lucrarea lui Armenini ca fiind a sa. Si adm'ä multumesc cä n'am sä vorbesc decal despre autorii italieni.Cetind cartea lui Cennino, se vede cA Vasari are drep-tate sä spunä cA ceeace cuprinde ea era pe vremurile ace-lea de demult drept secrete foarte rari. La fiece pas avemdovezi de gelozia cu care maestrii isi prezervau stiinta. N'ocomunicau elevilor lor deal putin ate putin si treptat-trep-tat. La aceastä invätäturä, trebuia ca tinerii ce voiau sa in-vete, sä intre dintru'nfai ca servitori, cum se vede din cap.$i astfel se pregätesc cu dragoste si ascultare, supunan-du-se servitutei pentru a ajunge la desävArsire". Aceasta eorigina cuvântului Creato, (creaturcl), pe care Vasari siscriitori Il dau elevilor vechilor maestri, care din spaniolestea trecut in limba italianA, ca sinonim cu servitor. In doualocuri, Cennino repetä cA Taddeo Gaddi a fost discipolullui Giotto timp de 24 de ani, si cä' el a fost al lui Agnolotimp de 12 ani. In cap. C1V, vorbeste despre timpul ce credenecesar pentru a inväta arta, si-I hotäräste la 13 ani : un anintreg pentru a desena,sase ani pentru a invätalucrärilecele mai materiale si mai grosolane, i Inca sase ani pentrua picta, a impodobi cu mordanti, a face draperii aurite sia se obisnui la lucrul pe zid. Cred cA vechea traditie amaestrilor se pästra printre elevi, din cauza grijei minutioasecu care-i invAtau putin câteputin practica mijloacelor ma-teriale. De aci, inteun atelier de pictor trebue sä fi fost greude pä'truns tuturor acelora care nu erau initiati inscoala,(scoala-atelier) si acolo nu numai cä" se conduceau lucrarilesub raportul desenului si al culoarei, ci se maipregateautoate lucrurile cari acum sunt läsate pe seama mestesugurif.lor ce vin inteajutorul picturei.Pentru acest motiv, nu trebue sä ne miram vazänd peautorul nostru ca intrebuinteazg douä capitole XII si XIV
www.dacoromanica.ro

XXIIinvätand cum sä se steargä cu miez de Nine trasäturile fä-cute cu creionul de mind de plumb si cum trebuesd seascutä penele de gascd ;el face sä ne'ntoarcemcu gandulspre inceputurile picturei, si ne aminteste ea' pe-atunci artis-tii egoisti se inväluiau in mister. Spre a confirmaaceastdopinie,voi cita vre-o cateva pasagii din aceastä carte. Lacap. XL, bundoard, Cennino zice : Chinovarul este o cu-/oare ce se face in mod chimic, prelucratä in alambic. Dacäinsd ai vrea sä-ti dai osteneala, vei gäsi multe retete,maicu seamd prin con cursul cdlugärilor…" La cap. XLIX, vorbinddespre lack spune cd este o culoare artificialä. Sunt mai multeretete pentru a o face. Si la cap. LXII, in care vorbeste des-pre felul de a face albastrulultramarin, recomandd de a-ipastra secretul :Tine-I pentru tine, cAci e un foarte maremerit sä stii a-I face bine".Mai cred Ca' insusi Cennino ignora multe lucruri rela-tive la origina si la natura culorilor, si cl pentru asta evitäadesea de a vorbi despre ele si trimite mai repede pe ceti-tor sä cumpere culorile gata fäcute. La cap. XLVI, vorbinddespre culoarea numitä giallorino, demonstreazd in chip e-vident cä nu-i cunostea fabricatia si nu o socotea cleat du-pd greutate. $i cred, zice el, cd culoarea aceasta este o a-deväratä piaträ' gäsitd in pärtile sterpe ale muntilor. Totusiiti spun cd e o culoare artificiald, insä netratatd chimiceste".
Ignoranta lui asupra multor cubrí nu trebuesä ne mire.Venetienii,cari navigau numai ei in Orient, fä'ceau pentrutoatà Europa comertul cu Asia, si culorile intrau pentru obund parte in acest comert. Ele se preparau in magazineledin Venetia, unde se mai fac $i acum, si de acolo se räs-pAndeau in toate spiteriile din Italia, de unde le cumpäraupictorii.Inteadevär, in cap. X, Cennino face mentiune detabletele acelea mid care serveau si servesc incd miniaturis-tilor, pe care noi le numimpezzette di Levanti(tablete deLevant):ele sunt de-un rosu ce se apropie de carmin siservesc femeilor pentru a-si drege fata.Pentru a dovedi a Vasari, cum am spus-o mai sus,n'a cetit niciodatd cartea lui Cennino, voi pune aci atevaargumente la care nu cred cd se va putea rä'spunde. Intai
www.dacoromanica.ro

XXIIIsi intAi, zice : El nu mentioneazä (Cennino) oarecari culoripämäntoase, care poate nu erau in uz, cum sunt : pämäntul
rosu inchis, chinouarul, etc." Cu toate acestea cap. XXXVIIIsi XXXIX sunt consacrate de autor sinopiei, sau pamäntuluirosu inchis, si chinovarului. In al doilea loc, Vasari adaoga :El trateazA deasemeni si despre mozaicuri, etc." SiCen-nino nu pomeneste nici-un cuvânt despre lucrarea aceasta, 1).In al treilea loc,acelasi Vasari inregistreazä c4 Cennino atratat despre frecatul culorilor cu ulei pentru a face câmpurirosii, albastre, verzi, si de alte feluri, plus desire mordantipentru poleirea cu aur,insä nu pentru a pieta figura. Pecând sase capitole, dela al LXXXIX-lea pänä la al XCIV-lea,sunt intrebuintate la a descrie nu numai modul de a faceuleiul bun pentru mordanti fierbandu-1 pe foc, ci si fierbän-du-I la soare pentru a picta pe zid, pe panouri, pe fier, peDiaträ, pe sticlà, si de a freca culorile insile cu ulei pentrucä'rnuri, vestminte, munti, copad, si tot ce vrei. Nu-i incädestul : cäci Cennino, scriind, la sfärsitul artei sale, nouàcapitole despre cum se muleazä in ipsoso persoanä vie,capete, pärti de nud, monede, stampile, pentru a le turna in
metal, Vasari nu tine nici-o seamä" de ele. De unde trebuesä conchidem cä el a parcurs in chip usuratec titlurile ca-pitolelor dintr'o parte a manuscrisului, si cä, considerändu-leca lucruri inutile, s'a sinchisit putin de a urmdri mai ainplecercetäri in totalitatea lucrärei. Caci nu ne putem inchipuicd spiritul acesta remarcabil, asa de gelos de onoarea patrieisale, icaresi detese toate silintele pentru a o ridica spre ce-ruri, sä fi cäutat a lua unui concetätean ceamaidreaptäparte de glorie ce merita o scriere de-un asa de mare merit,
Nu'nteleg aci sA-I blamez si sä-i patez reputatia ; voizicenumai, a a fost foarte supärätor lucru cä n'a luat in consi-derare mai cu atentie lucrarea acestui vechi maestru ; cäcipoate nu s'ar fi fäcut asa de usor cinstesträinilorCu odescoperire, cunoscutä deja de multä vreme infrumoasa1). G. Tambroni n'a vazut cap. 172, care lipsea din manuscrisulce l-a avut la dispozitie, si care capitol e consacrat in intregime mo-zaicurilor.
www.dacoromanica.ro

XXIVnoastra Toscana si in toata Italia, dupä cum ma voi sill s'odovedesc mai tärziu.Pentru a ne reintoarce acum la lucrare, cred eaar fide prisos sa spunem prea multe despre ea. Ar fi sa luamcetitorului placerea descoperirilor ce poate sa faca: asta nu
e o intreprindere intunecoasa si grea, ci dimpotriva numa¡
din simplicitate si claritate. Si acolo unde am socotit ca tre-buia sa pun câteva notite explicative ale textului, am au-tat sa fiu sobru si scurt, si a readuce pe cat posibil pe ce-titor la obisnuintele si practicele artei si la expresiile de pevremuri. Nu ma laud de a fi lamurit si adnotat totul ; alti¡vor putea Ma sa raspandeascä o nouä lumina asupra aces-tui unic si pretios tratat despre pictura.In introducerea cartel sale, Cennino incepe ca un onaputin stiutor care a vrut sa imite scrierile de pe vremea lui
Acestia incepeau totdeauna cu facerea lumei ; astfel se in-curca si el intr'un labirint spinos din care nu ¡ese cleat cu
greu si in chip destul de mizerabil. Ceeace iiface cinste`este respectul cu care vorbeste de Giotto, de Taddeo si de
Acrnolo Gaddi, ale caror laude le repetä in mai multe locuri,ca in cap. IV, unde zice :Asa e regula marilor inaintasisub cari, etc " La cap, LXXII, spune : Giotto marele maes-tru, etc." Si in alta parte tot asa, unde nu ezitä: a omagiacu stiinta lui pe acei vechi maestri, departe de a-i insela ince priveste datoria sa de recunostintä. Exemplu, dupä pa-rerea mea, ce trebue pus dinaintea ochilor tinerilor studenticari se destina nobilei arte a picturei ;el leva arata dece fotos le sunt sfaturile pe care le cla autorul nostrulacap. Ill, asupra dragostei, fricei si ascultarei datorite maestrilor.Intreaga partea intaia a cartel, compusa din 34 de ca-pitole, e dedicata de Cennino primelor principii aledese-nului. Dupd ce a enumarat toate 011ie ce impart pictura,arata. modul de a desena pe panou, iiprescriedimensiu-nile, cum se prepara cu osul, de ce fel de condeitrebuesa te servesti.Indicämotivelelumineiprinclarurisiobscururi, si actiunea eiasuprareliefurilor.Delatabletetrece la pergamenturi sila hârtiile de bumbac. Acestea dinurma erau atunci foarte intrebuintate ; se aduceau inItalia
www.dacoromanica.ro

XXVdin Levant, inainte ca ['Arline fäcute din zdrente sä fide-venit obipuite. Verniul de scris despre care mentioneazala cap. X, era acela care servea la intins pe hârtiile de bum-bac, pentru ca acestea sä poatä primi scrierea. El era fAcutdin smoalà pulverizatà §i frecatà a. a. cum se intrebuinteazaMel'iazi. Aratà apoi cum sä desenezi cu penita pe här-tie,i, progresänd, Myatà cum sá vopse§ti härtiile de dife-rite culori, cum sä le faci transparente pentru a decalca de-senurilecelor mai buni mae§tri. Recomandà sa desenezimult dupà naturà.Pe urmsä autorul, îridemnându-i elevul, ilinvita la unfel de viatä cumpätatä §ila alegerea societäteice frecven-teazà. ll face sä desenezedintru'ntaicu cArbunele, isastabileascA apoi träsätura cu creionul. liaratä cumpoatemäsura lucrurile vgzute in depärtare. Sfär§ete punându-I laaquarelä .5ila a face desene in cärbune.Once-ar gändi despre bate acestea artiOiimoderninu vor putea tägädui cä mai multe din a ceste lucruri n'arfi folositoare, läudabile prin simplicitatea lor, §icu toatelepierdute astäzi.In a doua parte a cártel, care se terminä la cap. LXVI,Cennino demonstreazA dintru 'ritäi mijlocul de a freca cu-lorile, numele §i natura lor, notând durata lor mai micA orimai mare. Acelea de care trebue sä fugi, acelea care suntbune de intrebuintat pe panou, pe zid in fresco, insecco
iacelea care convin hârtiei. Exactitudinea sa in celemaimici detalii este ceva de mirare, cki merge [Ana la a arätacum se une§te o culoare cu cealaltä pentru a produce o atreia. Te invalä cum sä facipensulele de blanä singepie,de veveritäi de pär de pore. Atunci nu erau altele. Ob-servatorul va fi uimit väzänd cum, cu o cantitate aa de mica'de culori, maeOrii ace§tia au putut sä facä lucräri ce trezescinvidia, fie prin strälucirea, fie prin conservarea lor, dupa oduratä de patru secole. Dacä noi, care credem ca ¡-am in-trecut prin descoperirile noastre in chimie, am putea sä ve-dem dui-A o asemenea trecere de timp ce vorfidevenitpicturile noastre moderne, poate ne-am gändi atunci cg ar fitrebuit sä tinem seamä" de aceastä anticä simplicitate. Pen-
www.dacoromanica.ro

XXVItru a nu vorbi decat de culoarea neagra, se vede cA ein'aveau deaf cinci feluri, pe and azi putem arAta16feluri.Partea treia a cArtei incepe prin a spune cum se lu-creazA pe zid in fresco, Vorbeste despre culori, despre ten-cuialA, despre mAsurile de luat si despre modul de a de-sena. De acolo conduce la pictare dupA metoda profesatAde Giotto lui Taddeo Gaddi, si prin acesta din urmä luiAgnolo fiul sau, maestrul lui Cennino ; si aci Cennino re-marcA faptul ca Agnolo pieta mai bine decal tatA-sAu. NumA voi intinde asupra acestei pArti a lucr'Arei pentru a nurepeta preceptele autorului ;voi spune numai cAelesuntasa de ciar si asa de bine ordonate in parteaaceastaacArtei, incat trebue sA fie de-o imensä utilitate artistilorinviatA, cari nu erau decal prea lipsiti de informatii precise sipractice asupra acestei importante maniere de a picta. Inpartea aceasta, autorul stabileste regula proportiilor corpuluiomenesc cu simplicitate si claritate. Lucru ciudat e, cA vor-bind de corpul femeii, zice : Voi tAcea asupra proportiilorfemeiei, cAci corpul ei n'are nici o mAsurA perfecte. Sen-tinta aceasta care, dupA cat pare, era obisnuitA pe atunci,poate servi de cAlAuzäin judecareapictorilordinaceavreme. El continuA apoi sA invete pictura pe zid in frescoiin secco, amestecurile de culori, remarand peaceleacare pot sau nu sA se intrebuinteze la fresca ;recomandAartistilor sA facA uz de incleitul cu ou (sau tempera), carese amested in culorile intrebuintate pe zid in secco.DupA cedemonstreazApictarea cArnurilor,autorultrece la felul de a face vestmintele de once culori si se in-tinde in special asupra vestmantului de ultramarin care erape atunci in stil figurativ numit mantia Sfintei Fecioare.El sfarseste aceastA a treia parte printr'un sfat asuprapictAreimuntilor, copacilor,verdeturilorsiconstructiilorde pe fond. DA asupra acestora din urinA precepte pentru a lepune in perspectivA, si dupA ele se vede ca stiinta aceastaera pe atunci foarte inapoiatä. De aceea in vechile tablouriarhitectura e intotdeauna defectuoasA sistabilitapelinii
www.dacoromanica.ro

XXVIIputin rationate, fiindcA maestrii acestia puneau punctul vi-zual prea aproape si se asezau prea sub clädire.La Inceputul pärtei apatra,intreicapitoleintregi,Cennino spune cum A pictezi in ulei pe zid,pepanou,pe piaträ, pe fier si peste tot unde-i vrea. Vorbeste desprefrecatul culorilor, zice ca toate primesc ulei, afarä de albulde var, si nu numai cä vorbeste, cum observä Vasari, des-pre maniera de a face campuri, ci sivestminte,carnuri,munti, copaci, etc., si ceeace va mira mai mutt, e de a ve-dea cä acesti maestri bätrani pictau si pe zid cu uleifiertla soare si nu la foc. Secretul acesta, dupäcatstiu,n'afost niciodata atribuit altora deck lui Jean de Bruges ; de`Linde e si mai evident pentru mine ca nu s'a citit niciodatadincolo de cap. LXXXIX al acestei cärti, sau dacä cinevaa citit pe cele cinci urnfätoare, a arätat cä nu le-a inteles,cum o voi dovedi mai departe.in cele opt capitole ce urmeazà, autorul trateazä des-pre ornamentele pentru picturile murale, de aur, de cositor,cu reliefuri. Fiindca veni vorba, voi nota unpasagiu dincap. XCVI, in care apare dui:id pärerea mea caracterul cin-stit si relígios alluí Cennino. In el spune cätrebue sä in-trebuintezi intotdeauna culori bune si fine, mai ales la chi-purile Sfintei Fecioare. Pe längä reputatia ce fägAdueste ar-tistului, il mai indeamnä sä faca asa pentru a obtine indu-rare si a primi dela Dumnezeu si delaMaicaDomnuluiskfätatea sufletului si a corpului.Trecand apoi in invätämântul picturei atempera pepanou, dä in opt capitole toate diferitele feluride clei cesunt, zice el, temelia acestei pärti a artei. Vine dupa aceeasi spune cum se preparä lemnul panourilor, cum se aco-perä, adicä cum se lipeste panza deasupla. Mijlocul acestava pärea nou multor oanieni : in catevaimprejurarivomputea fi mirati de a sticä a fostpracticat, deoarece va fisuficient sä hotärascä daca un tablou e antic orinu, cacimodul de a intinde o panza pe lemninaintede a punecleiul era un punct litigios la modernii nostri, si cele maiadeseori s'a crezut cä era o inselätorie a negustorilor. Vor-bind apoi despre prepararea ipsosului, aratä natura si ma-
www.dacoromanica.ro

XXVIIInipularea lui, modul de a'l pune, cum se rädie, cu ce in-strumente ;si de toateacestea vorbeste indelungpanä lacap. CXXII,De acolo pänä la cap. CXXXI, autorul trateag despredesenul pe panoul preparat Cu ipsos, cum se scot in relieffrizele si alte ornamente frumoase tot de ipsos, cu vernissau cu cearä, In felul cum se practica pe vremurile acelea,ca si pe zid.In alte noua capitole, Cennino ne dä un tratat complectdespre modul de a polei cu aur : cum se pune si se scli-viseste bolul, cum se poleeste, si cum se scliviseste aurul,
cu ce fel de piatrà sau de dinti: printrepietreleacestea,invata sä faci una de lapis ametist ce trebue sa fi fost deo-bicei in uz la majoritatea pictorilor. Asa de mult tinealadesävärsirea artei sale, Incat coboarà a spune cum trebuesä repari locurile unde aurul nu s'a prins curat, si sfätuestepentru binele artistului de a reincepe intregul câmp. De acidemonstreazd cum si din ce parte trebue sä sclivisesti, failsä uite ce aur e mai bun pentru draperii pe tablouri, acelapentru rame, acela pentru micile frize si ornamentele minu-tioase.Pänä la cap. CXLIII, se vAd tratate In toatedetaliilelor : gräuntarea aurului la poleit, curAtirea contururilor fetei,draperiile de aur, de argint si de diferite culori. Vine apoiaplicarea pe zid a cositorului aurit,modul deaacopenidintru'ntäi cu culori a tempera i de a revenisaulustru.cu culori in ulei; si cu sigurantà cä" pasagiile acestea carese gasesc in cap. CXLIII si urmätoarele dovedesc Cat depriceput a fost contele Cicognara zicAnd ca gäseste inteuntablou (ce'i apartinea) diferite feluri de picturä.Cu aceeasi grija si aceeasi dragoste, Cennino sfättr-este in cele sase capitole urmätoare, cum sa imitezi cati-feaua si draperiile pe zid, mätasea pe tablouri si tot felulde vestminte bogate cu albastru ultramarin,aur sau pur-pura, De aci demonstreazA pictura a tempera pentru carnu-rile de once fel, cum sä' imiti un om mort sau ranit, toate
varietätile de barbi si de par. Insfärsit, spre a nu läsa ni-mic despre care sä nu dea precepte, vorbeste de pictarea
www.dacoromanica.ro

XXIXpe zid si pe tablouri a apelor, räurilor si pestilor.Obiceiul depe vremea aceea voia ca säse imboga-teasa picturile cu ornamentatii de aur pentru care trebuiaumordanti. In trei capitole, Cennino vorbeste despre natura,intrebuintarea si cleiul acestor mordanti.Insfärsit, in alte trei capitole, invatäcumsi and enecesar sä vernisezi un tablou pictat.Numaiacimi separe a a gresit, nepästrandu-ne felul verniului de care seuza in secolul acela, cum am notat si pe marginea textullui.Folosul ce se poate trage din cap. CLVII si din celetrei urmätoare nu e färä importantä. Ele au ca subiect mi-niatura, poleitul pe hârtie si in cärti. Mai multepersoanecredeau ca dispärutà descoperirea mijloacelor intrebuintatede cei vechi pentru a face aceste frumoase poleiri care incamai impodobesc paginile manuscriselor. Trebuesä-ifimfoarte recunosatori lui Cennino al nostru care, cu minu-nata lui scriere, a scäpat dela uitare secretul acesta al ar-tei ;si se va vedea cum o mare parte din succes constä innatura ipsosului intrebuintat, in dibäcia dealsclivisi, inpuritatea si grosimea foilor de aur. Ultimul din aceste pa-tru capitole e intrebuintat la sclivisitul aurului, argintului,si la cleiul pentru colorare. Cum pämäntul verde, odatà In-trebuintat, prinde cu greu verniul, autorul terminä indicândmijlocul de a'l vernisa la perfectie.Cap. CLXI e intr'adeVär curios. Autorul ne spune cape atunci pictorii colorau fata omeneascA,si,cevamaimult, pentru a o potrivi o pictau in ulei si cu vernis. Ori,nimänui nu-i va putea trece prin cap cä secretul acesta arfi fost al lui Jean de Bruges. Dacä pictorii din epoca aceeaajunseserà sä frece culorile cu ulei destul de fin pentru ointrebuintare asa de delicatà, cum ar fi avut oareasa deputinä judecatä pentru a nu sti sä imite pe tablouri ceeacefäceau pe fetele vii ale lArbatilor si chiar ale femeilor?Dui-A ce a terminat toate preceptele care duc la di-feritele pärti ale mestesugului picturei, Cennino trece, ca laceva folositor artistilor, la un mic tratat in nouäc,apitole,asupra felului de a mula un cap viu si nudul intreg al al-
www.dacoromanica.ro

XXXtuia sau al ski insusi ; invatä cum se iau intipAririle meda-liilor, stampilele, monedele, descoperä secretul unei cenusiproprii a face intipä'ririle obiectelor mici pentru a le turnaapoi ca pe cele mari in bronz sau in once metal ar fi.chiar dacä' metodele pe care le profeseazg el nu gäsesc a-cum partizani, cunoasterea lor nu rämäne mai putin un lu-cru nou si folositor pentru binele si istoria artei.Aci, Cennino sfärseste tratatul practic si mecanic des-pre toate manierele de a picta de pe vremea lui, tratat caren'a fost dezatunci incoace compus de nimeni altul incepânddela renasterea artei pAnA'n zilele noastre, tratat care lipseapicturei, avänd in vedere cA ceilalti, cum am maispus'o,se ocupaserä mai mult de partea metafizid cleatde ceapracticä.Nu existä om cu judecatä sänätoasa caresä nu seinduioseze la gAndul cA autorul cäruia ii datorä'm tezaurulacesta l'a compus lute() temnitä unde'l aruncase mizeria lagreaua varstä de 80 de ani. Inchisorile delleStinche,laFlorenta, erau destinate detinutilor pentru datorii civile, cumremarcä Bottari, loc. cit. Nu pot ierta lui Baldinucci recea in-diferentä cu care spune, in viata lui Cennino : Putem zice,Ca' Cennino a fäcut lucrarea aceasta fä'rà altà turburare sauocupatie a mintei, sau dela cineva, asa cum poate pricinuisärdcia, deoarece se gäseste datatà delleStinche,inchi-soare din Florenta numitä' astfel de primii detinutice-aufost trimisi acolo dela castelul delle Stinche,din Valdigre-ve". Deci nu-i deajuns cä mizeria priveazä de libertatea luipe un om venerabil dupä pärul ski alb, pe un artist care,dupà spusele lui Vasari, fäcuse la Florenta mai multe lu-cran i cu maestrul säu si o Fecioarä Maria cu totul de mânalui sub loja spitalului Bonifazio Lapi, asa de bine coloratä',adaogä Vasari, indt pänä azi s'a pästrat perfect de bine !",Pe când maestrul lui lä'sase fiilor sAi imense boggiila moartea sa, nenorocitul elev ränfäsese spre declinul vie-tei ca un cersetor, poate duandu-se sA moarà in vre-o in-chisoare sau vr'un spital. Nu pot sä'mi inchipui ce l'a a-dus la o asa extremitate, Dacä' iau in consideratie meritulsäu ca pictor, se pare, dupä' märturiile deja citate, a nu fi
www.dacoromanica.ro

XXXIfost un artist färg valoare. Daa iau in consideratie carteasa despre artg, vgd cä posedg o §tiinta complectgiuni-versalg despre toate pgrtile acestei arte ; §i dacg insfar0 iauIn consideratie felul sau de a scrie, ceeace estedeobiceipiatra de incercare cu care se inceara spiritul unui autor,vgd cà domneVe intotdeauna la el modestia, recuno$tinta,dezinteresarea, onestitatea ireligia. De undetrebueconchid, cà vre-o mare nenorocire, .vre-o boalg sau bätrg-netea, l'au adus in aceastg grozavä stare, pe care a supor-tat'o cu o mare tgrie sufleteasa, aci in toatg lucrarea luinici-un cuvgnt de plângere impotriva nenorocului nu-i scapadin pan. Sg admirgm cum destinul potrivnic, care uneoriurmgreVe chiar §i dupä moarte, nemultumit de a'lfi co-ple0 la bgtrânete, a tinut timp de patru secoleacoperitäcu vglul intunericului partea cea mai recomandabilg a ge-niului sgu, geniu ce'i va asigura pentru intotdeauna o re-putatie ilustrà *i va trece numele pe lespezilede piatraale posteritätei.Am o adâna convingere, cà publicarea acestei scrieritrebue sg fie de-un mare folos pictorilor prezenti iviitori,mai cu searnä pentru tot ce prive0e pictura in fresca ; mij-loc, spre ruinea noastrg, cu totul uitat sau pierdut, §i nuse poate sg nu avem o mare incredereincuvintele luiCennino despre aceasta parte a artei, and ne gAndim caVasari, careb vgzuse, Il socotia un mare colorist. In ce pri-vesc celelalte feluri de a picta, se va ggsi cine sa profitede preceptele autorului nostru.Voi spune numai despre pictura in ulei 1).
1). Aci pitrasim pe cavalerul Giuseppe Tambroni, trimiVandlacartea lui pe acei ce vor voi sa citeasca sfirsitul prefetei sale. Ea arede scop sa demonstreze ca Italia a fost pe nedrept deposedata de JeanVan Eyck, qi ca numai ei li revine cinstea de a fi nascocit pictura inulei.Pictura In ulei, fie cti Italia a nascocit-o ori nu, a produs desi-gur multe capo-d'opere ; 11186 a distruspictura monumentala (fresca),
www.dacoromanica.ro

XXXIInu numai desvoltind gustul lucrurilor mici si mijloacelor micí, darvíofacand lucrul asa de lung si ava de greu, tacit o intreprindere marepare impracticabilA cu ea.Acei carí stiu ce greutAti trage dupA sine, se intreaba cum ceivechi au facut atatea si au gAsit atittea de flcut. Artistii n'aveau o zimai /unga ; micii printii particularií,n'aveau pungi mai adanci deckmarile noastre State. La asta, Cennino rispunde Noi cunosteam pic-tura In ulei, dar nu ne serveam de ea. Aveam mijloace repezi si sim-ple. Repeziciunea aceasta nu excludea desAvhrsirea". Tavanurile lojelorlui Rafael, sunt taiate in trei bucäti, adica trei zile de executie,fiecebucatA trebuind sA fie sfarsita In ziva chnd a fost Inceputii. Liturghichzice-se, e in 18 bucAti :18 zile;tablourile de 18 picioare plitrate, aleluí Agnolo Gaddi, la Santa-Croce, sunt ImpArtite In 15 bucAti : 15 zile ;etc., etc. Acest simplu expozeu cuprinde took& chestia practica a pic-turei monumentale ;el explica atitea sí asa de marí lucrAri, incit dea-bia le Intelegem ;spune cum particalarii si micile republici din Italiaputeau atunci, ceeace imperil mari n'ar putea azi.Daca ne e Ingaduit sil ne rostim gandul, vom spune mai mult;credem ca. pictura in ulei a existat intotdeauna, íca.Jean de Brugesn'a fost deck nascocitorul unuia sau catorva verniuri (nu se she dacAa inventat unul sau mai multe) care o fAceau tare sí strAlucitoare,cA secretul sail a murit cu el.Intr'adevar, pentru a fixa pictura pe zíd sau pe tablouri, nu suntcloaca trei mijloace :varul, cleiurile si corpurile grase.Varul provenit din zid (pismut), se reintoarce pentru a fixa cu-lorile ; asta e fresca, e ultimul lustru dat uneiCleiurile, cum sunt: lapte, oua, gume, piei, mazguri de once fel,fac o mare varietate, dar care ajung cu toatele la acelav scop : un re-zultat plAcut, fArä actiune Impotriva umezelei.Atunci, pentru a remedia acestuiinconvenient,vincorpurile grase. Ele nu sunt cleat douIi : uleiul sí ceara, care 51-au ImprumutatIntotdeauna un ajutor reciprac. Cum sa ne Inchipuim cA unul a fostcunoscut färä cealaltA ?Acolo uncle era preferintA,ne-am grAbit prea taresa conchi-dem ca putea fi nestiintA. Antichitatea a preferat pentru tablouri ceara ;inteadevAr, daca pictura aceasta e poroasa,greoaie, fail accent, asacura o facem noi, devenea firth', clara sl strAlucitoare,odatA lusstruitacum o Intrebuintau Grecii.Dacii Evul Mediu a preferat fresca si tempera,adicAcleiurile,monumentele dovedesc ce dreptate au avut, ilucrarea luiCenninostabi/este hotarator ca ei n'au fAcut asta din nestlintA.SA lAstim decí pe cavalerul Tambroní sti se Incurce Intr'o discutiece n'are nici un interes pentru noi, vi s'A trecem repedela cartea luíCennino.(Nota luí Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

CARTEA DESPRE ARTAsauTRATATUL DE PICTURAAL LUI CENNINO CENNINI
Partea intAia
Aci Incepe cartea despre arta, facutii si com-pusa de Cennino da Colle,spre proslavirealui Dumnezeu, a Fecioarei Maria, a Sf. Eustatiu, a Sf.Francisc, a Sf. loan Botezatorul, aSI. Anton de Padova, si In deobste a tuturor Sfintilor si Sfinte-lor lui Dumnezeu, si spre glorificarea lui Giotto, alui Taddeo si a lui Agnolo maestrul lui Cennino,si spre folosinta,binele si castigul celui ce vreasa ajunga la aceasta aria.CAPITOLUL lLa Inceput, Dumnezeul Atotputernic a fAcut cerul sipAmAntul, iar mai presus de tot ce trAeste si respirA, a fa-cut pe bArbat si pe femeie dupA propriul Lui chip, inzes-trAndu-i cu toate virtutile. Din nenorocire, Adam a trezit in-vidia lui Lucifer, care, prin rAutate, sagacitate si inselAciune,a Impins la pAcat,impotriva porunceilui Dumnezeu,peEva, care a tArAt si pe Adam. Dumnezeu, s'a mAniat tare3
www.dacoromanica.ro

9pe Adam, si a pus pe Arhanghel sä-i izgoneasca din Rai,pe elsi pe tovarAsa lui, zicandu-le : Fiindcä n'ati ascul-tat de poruncace v'a datDumnezeu,prin ostenelilesimunca voasträ vä veti petrece viata". Adam, pe care Dum-zeu il alesese de tatä al nostru al tuturor, pe care il inzes-trase in chip asa de nobil, si-a recunoscut gresala si a pä-rasit gandul stiintei pentru a se intoarce sä gäseascA modulde a träi prin munca cu mainile; si, astfel, el a inceput cusapa, iar Eva sä toarcä. Au urmat apoi mai multe mestesu-guri, nascute din nevoe si diferite unul de altul. Unul ce-rand mai multä stintä decal altul, nu puteau fi toate deo-potrivd ;deoarece stiinta e cel mai pläcut. Dupà aceasta aurtnat alta,care-i datoreaz5 obarsia si-i vine de-aproape,formandu-se prin lucrul mainilor. Aceasta e o arta care sechiamä pictura$i cere sä ai fantezie si abilitate in mainisa gäsesti lucruri nemaiväzute, ascunse sub formele cunos%cute din naturà, si sä le exprimi cu mana, asa incat sa tefaca sä crezi cä ceeace nu existä, este. Deci pe bunä drep-tate meritä s'o punem sä seadä in al doilea rand dupà sti-intä si s'o incununAm cu poezie. Motivul este cä dacA poe-tul, numai prin stiinta sa, poate sä. se simtä capabil si liberde a compune si a lega impreunä pe da $i nu, cum ii pla-ce, dupä vointa sa ;tot astfel pictorului iie data* libertateade a putea compune o figurä in picioare, stand jos, jurnä-tate om jurnAtate cal, cum 1i place, dupä fantezia sa. Decim'asi socoti fericit de a putea servi tuturor acelora cari isisimt mijloacele, stiinta ori capacitatea de a impodobi aceastästiinta principalä cu vre-o giuvaerica, si acelora cari cu cu-raj si fara multd stiintä se afirmä si olerá stiintei putinul cele-a dat Dumnezeu.Ca un mic mestesugar ce practia arta picturei, eu,Cennino, fiul luiAndrea Cennini, näscutla Colle di Val-delsa, am fost initiat in secretele mestesugului timp de 12
ani de fiullui Taddeo, Agnolo din Florenta, maestrul meu,care a invätat acest mestesug dela Taddeo tatäl ski. Taddeoa fost botezat de Giotto si i-a fost ucenic 24 de ani. Giotto
www.dacoromanica.ro

3a schimbat arta picturei ; dela forma greaca, a condus'o laforma latinä moderna', El astápanit arta cea mai deplinäce-a avut vre-odatä cineva, mai apoi, in puterea sa. Sprefolosinta tuturor acelora cari vor sä ajungd la aceastä artà,voi notà ceeace m'a invälat Agnolo maestrul meu, §i ceeaceam incercat cu mana mea ;invocând inainte de toate peInaltuli Atotputernicul Dumnezeu, in persoana Tatälui, Fiu-lui si Sfäntului Duh ;apoi, pe acea dulce mijlocitoare a tu-turor päeätosilor, Fecioara Maria ; pe Sf. Luca evanghelistul,primul pictor crestin ; pe Sf. Eustatiu, patronul meu, si ingeneral pe toti Sfintii iSfintele din rai. Amin.CAPITOLIAIICum unii vin la arta din imbold sufletesc, i altiiIn sperantaNu färä un puternic imbold sufletesc se indreapta uniispre arta aceasta, pentru care simt o dragoste fireasa. La
desen,inteligenta se delecteazA singurä, caci natura ii im-pinge dela sine spre asta, färä nici-o cAläuzä, färä maestru,prin imboldul sufletesc. Pentru a ajunge cunoascA bu-curiile,urmeazä cA trebue sA gäseascä un maestru si, laacesta,s'a' se pregäteascA cu dragoste laascultare, standIn serviciul lui pentru a ajunge la desävärsire 1). Sunt altii,cari urmeazA dinsäräcieinevoia de a trai, adia in spe-1) Timpul uceniciei Incepea mai devreme cu al 10-lea, 11-leasial 12-lea an, Ingres, Delacroix siChasseriau au mai avut fericirea, saInceapä asa de curänd. E un mare inconvenient, cà azi cei mai multipictori Isi incep ucenicia la varsta, cand sburdanicia tinereasa ii dis-pune al se supund Amorului" vinu vor sa mai stie de servil" vicandtocmai cei mai plini de talent nu mai cred In maestri,siimediat batdrumuri proprii, filra sa'qi fi invatät cum trebue specialitatea, spre ma-rea paguba a lor Insilesia artei.Vedem, intimpurile mai noi, cum pictorii i pictoritele, cresc caciupercile pe brilegar,tocmai fiindediscusintatechnia nu mai joacaaproape nici un rol $ifiecare om, bc7triin sau lanar, inzestrat cu cevasimt estetic ureasa*faca' in cel mai scurt timp tablouri $i sä poard expune.(Nota lui P. Willibrord Verkade)
www.dacoromanica.ro

4ranta astigului si chiar dindragoste pentru artä; ¡lar maicu seamä trebue sä läudäm pe aceia cari vinla artä dindragoste si din nobletea inimei.CAPITOLUL IIICum trebue sa se poarte mai ales acela ce vreasa ajunga la arta.Deci, voi pe cari unspiritdelicat va indreaptä spreiubirea virtutei, si cari vä destinati mai ales artei, incepetiprin a va imbräca cu vestmäntul acesta: iubire, teamä, as-cultareiperseverentä. Cät yeti putea mai curând, puneti-väsub cAlauzirea unui maestru la Inv'äräturA ;si päräsiti-1mai tärziu posibil.CAPITOLUL IVCum ti demonstreaza regula din cate partiramuri se compun artele.Temelia artei si inceputul oricärui lucru manual se ba-zeazä pe desen si culoare. Aceste dota pärti cer sä stii afreca,sau feämänta, a inclei, agruntui cuipsos, a rAcaiipsosul si a'lsclivisi, a face ornamente de ghips, a punemordanti, a polei cu aur, a sclivisi, a facetempera, cAm-puri1),aponsa2),asculpta(adicaareliefa3),a cizela4),aadânci (sculpta)contururile5), a colora, a
Campeggiarea face fondurivi a picta tonurilesimple.Spolverarea face poncivuri vi a scoate tiparul unui desencu carbune pisat.Grattarea desena actancind contururile, In special pe ziduri.Textul italian spune : granare, o yero camusciare. Literalmente,a face grauntos aurul sau astruji cu un instrument mai gros deciitcel ce slujes te la granare. Granare insemneaza : a face pe clirnpul po-leit cu aur al unui tablou puncte dese cu ajutorul unui fier ascutit 13A-tindu-1 cu un ciocan.Ritagliarea detava contururile unei figuri pe fondul unuitablou, cu ajutorul pensulei ori al unui fier ascutit.
www.dacoromanica.ro

JornAsia vernisa pe lemn, adicA pe panou. Pentru a lu-cra pe zid, trebue sätii sA uzi, sA pui tencuiala, s'o nete-zesti, s'o lustruesti, s'A desenezi, sA colorezi in fresco, §i sadud la sfArsit in secco, sA faci tempera, sA ornezi 1 si satermini pe zid 2). Asa e regula marilor maestri despre caream vorbit. Sub dAnsii am invAtat eu putinul ce stiu si pecare il voi expune ad i parte cu parte.CAP1TOLUL VIn ce mod incepi sa desenezi pe tablif6;si in ce ordine.Cum am spus, trebues'A incepiprindesen. Trebues'A stii in ce ordine se incepe a desena at mai adevArat.
liltAi si'ntAi(trebue neapArat) s'Aai o tAblitä de lemn demerisor, pe fiece fatA de mArimea unei palme, bine lustruitAlimpezitA, adicA spAlatA cu apà curatd, frecatA si lustruitAcu sepia de care se slujesc argintarii pentru a face intip5-riri. CAnd tAblita aceasta e bine uscatA, la destul os frecattimp de douà ore pentru a sta bine. Cu cAt e mai usor, cuatAt e mai bun. Apoi strange'l, tine'l infAsurat intr'o hArtieuscatA, si cAnd iti va trebui pentru a prepara tablita, ia cevamai putin decAt o jumAtate de bob din acest os, sau ma!putin ;iamestecA acest os cuscuipati intindelpestetoatà tAblita, inainte de a se usca. Tine zisa tAblitä cu mAnastAngA,I cu vArfurile degetelor mAinii drepte Vate in tAblitaaceasta pana cAnd s'a uscat bine, si pAnA cAnd osul s'a in-tins tot asa de egal inteun loc cAt iintr'altul.A face ornamente.Poate yeti gasi copilareasca traducerea acestui capitol. Totusimi se pare curiosi demn de atentie, intE í'ntai fiindca face eunos-cut toate preparativele ce precedau opera pictorului pe panou si infresca, si apoi fiindcà cuvfintul acesta a duce la sfarsit in secco ne facesa vedem ceeace Cennino repeta mai tarziu, ca cei vechi retusau multpictura aceasta. Eu cred, ca Vasari, ca aceasta era un rau, si ca cugrita sirabdare poti ajunge s6faci aceste retusari aproape inutile,(Note lui Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

6CAPITALUL VICum se deseneazg pe tAblite de diferite feluri.Pentru aceeasi intrebuintare, mai e bunA si tAblita desmochin foarte bAtran. La negustori, mai sunt si altele decare se uzeazA: ele sunt de pergament pregAtit cu ipsosacoperite de alb cu ulei. Pentru a le acopen cu os, urmeazametoda pe care am indicat-o mai sus.CAPITOLUL VIICe fel de os e bun pentru a prepara tablitele.Trebue s'A stii ce oase sunt bune. la oasele dela coa-stele si dela aripile gainei, sau claponului ; cu cat sunt maibAtrane, cu atat sunt mai bune. In starea in care le gAsestisub masA, pune-le pe foc ;si cand vezi cA au devenit maialbe decat cenusa,scoate-le afarA,freacA-le bine pe piatrade frecat, cum am spus-o mai sus, si serveste-te de eleCAPITOLUL VIIIin ce mod trebue s6 incepi a desena cu condeiul,si cu ce luming.$i oasele de jigousi despatA de mielsunt bunearse si preparate cum am spus-o. Dupa aceea,sA ai uncondei de argint sau de amnia', sau de once ar fi,numaivarful sA fie de argint, indeajuns de fin, lustruit si frumos.Apoi sA incepi, de pildA, sA desenezi lucruri cat mai usoare
cu putintA, pentru a obicinui mana, si cu condeiul sA mergipe tAblitä asa de Meet Meat de-abia sA se poatA vedea din-tru'ntai ceeace incepi sA faci, intArind trisAturile putin cateputin, si revenind deseori pentru a face umbra. La extre-mitAtile pe care vrei s'A le faci mai intunecate, trebue sA re-
vii de mai multe ori, si din contra, peste reliefuri s'A retu-sezi foarte putin. Trebuie sA iei drept carmA si calauzA deceeace poti vedea, lumina soarelui, pe aceea a ochiului tAu,si mana ta ;cAci WA' aces te trei lucrurinu se poate face
www.dacoromanica.ro

7nimic rezonabil. A$ead-te, d'Id desenezi, sub o lumina po-trivitg; soarele sg te bata' din partea stängg. Preggtit in fe-lul acesta, poti incepe sa incerci a desena, desenând putinIn fiecare zi, pentru a nu te desgusta $i a nu te plictisi.CAPITOLUL IXCum trebue sa dai, dupa proporlia luminei, clarulsau obscurul figurilortale,dandu-le proporliareliefului.Dad din intämplare, cand desenezi ori copiezi in ca-pele (biserici), sau pictezi in alte locuri putin favorabile, tis'ar intämpla sä nu poti avea lumina din partea signa saucum iti convine,urmeazg sg dai relieful figurilor tale, oridesenului, dupg a$ezarea ferestrelor ce ggsesti in aceste lo-curi $i care trebuesc sg-ti dea luming. Si astfel,urmgrindlumina din once parte ar veni, opune reliefuluiobscurul,cum am spus. Dad s'ar intämpla ca lumina sg ving ori sästrAluceasd din fatä, sg isbeascg mijlocurile, tot a$a aran-jeazg-ti relieful prin claruri $i obscururi dupg cum am spus.$i dad lumina ar pAtrunde printr'o fereastrà care ar fi maimare dedt celelalte din acela$i loe, tine-te intotdeauna delumina cea mai vie, $i cauta' de-o urmäre$te $i o intinde inchip rezonabil :dci, din lipsa acesteea,lucrul tgu nu vaavea nici.un relief $i ar deveni ceva prea simplu $i de pu-ting destoinicie.CAPITOLUL XModul si ordinea de a desena pe pergament si pepanza de bumbac, si a umbri cu aquarela.Revenind asupra directiei ce urrnäm, vom vedea cg sepoate desena pe pergament $ipe pänd de bumbac.Pepergament, poti desena cu condeiul indicat, räspändind ici$i colo osul pe care4 intinzi cu laba de iepure pe perga-mentul uscat, dupä ce 1-ai presgrat sub formg de praf saude vernis de scris. Dad vrei, dupg ce ai desenat cu con-
www.dacoromanica.ro

8deiul, sa faci mai bine inteles desenul, intäre§te cu cernealapeste extremitati dupa trebuinta ; apoi umbre0e cutele cuo vapsea subtiatä cu cerneala, adica o coaja de nuca plinacu apa pentru douä picaturi de cerneala; i umbre0e cu opensula facuta din par de coada de veverita, cele mai ade-seori. Si astfel, dupa nevoile obscurului, intuneca aquarelaadaogand cateva picaturi de cerneala. Deasemenitepotiservi, pentru a umbri, de culori in forma de turtiware (ta-blete de aquarelA) de care uzeaza miniaturitii, temperandaceste culori cu guma ori cu albu de ou,bine batut
CAPITOLUL XICum se poate desena cu creionul de plumb 1).Se mai poate, fara prepararea cu os, desena pe hirtiecu creionul de plumb (plaivasul), fdcut din doua pärti plumb
§i o parte cositor, bine batute cu ciocanul.CAP1TOLUL XIICum, inselându-te la desenarea cu plaivasul, polisa *tergi.Pe hartie, poli desena cu suszisul plaivas, dupäsaufara preparare prealabilä cu os. Si dac'ä ti s'ar intampla cate()data s'a te in$eli isA vrei sätergi vr'un semn facut cuacest plumb, la putin miez de paine, freacä pe hartie,veiterge ce-i vrea.$i tot astfel pe hartia aceasta poti säumbre0i cu cerneala,culorilesau tableteleminiaturiOloramestecate in suszisa tempera.CAPITOLUL XIIICum trebue sa se practice desenul in penita,Dupä ce te-ai dedat la iceste exercitii un an de zile,ori mai mult sau mai putin dupa cum vei fi prins gust §iplacere, poli cate-odatä sa desenezi pe hartie numai cu o1) Plaivasul.
www.dacoromanica.ro

9panä fin ascutitä. Atunci deseneaza cu delicatetä conduan-du-ti clarurile, semi-tonurile si obscururile, putin ate putin,revenind de mai multe ori cu penita la lucrarea ta. Si dacavrei ca desenurile tale sä fie ceva mai desavarsite, da-le cuputina aquarela, cum am arätat mai sus, cu o pensula as-cutita de par de veveritä.$tii ce ti-se va intâmpla,practi-cand desenul in penitä ? CA te va face indemânatic, versat$i capabil de a desena multe din capul tau.CAPITOLUL XIVCum trebue sa ascuji pana pentru a desena.Dacä vrei sä stii cum se ascute pana aceasta de OKA,ja o pana foarte tare siti ne-o dealungul a douä degete dela mana Maria pe lat ;si la un briceag bine täietor ; si ia,pentru latime, un deget din lungimea penei, siascute-o,trägand briceagul spre tine, facand ca taietura sä fie egaläsi la mijlocul penei.Apoi pune din nou briceagul pe unadin marginile penei, adicä pe marginea stanga care se uitaspre tine, si goleste-o si ascute-o in varf ; lar cealaltä parte,tai-o rotund micsorand spre acest \fart apoi intoarce panaIn jos si pune-o pe unghia degetului cel mare dela manastanga ;si frumusel, putin cate putin, goleste si taie acestvarfulet si fa taietura groasa ori finä, dupa cum vrei sa de-senezi sau sa scrii.CAPITOLUL XVCum trebue sti ajungi la desenul pe histrtie colorata.Pentru a veni la lumina pas cu pas si a incepesagasesti principiulsi poarta ce duce lapictare,trebue saalegi o alta manierä de a desena deaf aceea pe care amdescris-o panä acum. Si aceasta se chiama a desena pe Mr-tie coloratä, fie pe pergament, fie pe hartie obicinuita. Dacavrei sa le colorezi,si unul si alta se coloreaza in acelasichip, cu aceeasi tempera.$i poti Ali faci culorile, fie ro-siatica, fie culoarea inului, sau verde, sau azurie, sau cenu-
www.dacoromanica.ro

osie, sau rosu-aprins, sau cum iti place ; c'Aci toate vor ace-easi tempercl $i acelasi timp pentru a freca culorile, sipetoate se poate desena in acelasi fel. Este adevArat cAcu-loarea verde e cea mai rApAndita si aceea de care multi u-zeazA cel mai mult, fie pentru a umbri, fie pentru a scoateIn relief albul. Desi iti voi arAta mai tArziu mAnuirea culo-rilor, natura si amestecurile lor, o s'A-ti dau aci pe scurt unmijloc usor pentru a colora hartiile de care ai nevoe pen-tru a desena.CAPITOLUL XVICum se face culoarea verde pentru hârtia de desen,si cum se Intrebuinteaza.CAnd vrei s'A colorezi o foaie de pergament saudehärtie obicinuitA,la o jumAtate de nucA de pArnAnt verde,jumAtate din aceastA cantitate de ocru si pe jurnätatea ocru-lui, alb de plumb,os cAt un bob(din acelasi os de carete-am invAtat sA te servesti pentru a desena) si o jumAtate bob de chinovar; si freacA bine pe piatra de frecat,toatelucrurile acestea amestecate impreunA si subtiate cu apA deput, sau de fAntAng, sau de rAu. $1 freacA-le,cAt telasAputerile sA freci,cAci niciodatA nu pot sä fie prea frecate ;cu cAt sunt frecate mai mult, cu atAt iese culoarea mai per-fectA.Apoi amestecA lucrurile ce am spus cu un clei dinacest amestec si tArie:ia o bucatá de clei dela spited, nude clei de peste, si pune-o intr'o crAticioarA spre a se mu-ja in doug pallare de apA limpede si curatA, timp de saseore. Apoi, pune crAticioara aceasta pe un foc potolit, si ia-ispuma cAnd fierbe.CAnd a fiert nitel,si vezi cleiulbinesubtiat, scurge-1 de dou'A ori. Dupa aceea, la un vas de pic-
tor, destul de mare si incApAtor pentru aceste culori frecate,si pune in el clei de Asta indeajuns pentru ca culoarea sAcurgA bine din pensulA ; sila o pensulA de pAr de porcdestul de groasA si moale. Atunci sA ai hArtia pe care vreis'o colorezi, si s'A intinzi culoarea aceasta dealungul peste
www.dacoromanica.ro

11campul hartiei tale, plimband mana usor de tot, cu pensulape jumatate uscata, cand inteun sens cand intr'altul ; si ast-fel vei da de trei, patru sau cinci ori, pana ce vezi Wat-tiacolorata deopotriva; de fiece data, asteapta ca datAtura din-nainte O fie uscata. Daca observi ca hartia, in timpul ope-ratiei, se zgarceste, e semn ca cleiul este prea tare. De in-
data ce vei fi dat primele straturi, Indreapt-o. Cum ? Punandintr'frisul apa caldicicA si limpede. Cand foaia s'a fAcut sis'a uscat,ia un cutit si treci peste ea frecand incetisor cutaisul, pentru a inlAtura micile asperitAti ce ar fi pe hartie.CAPITOLUL XVIICum trebue s6 colorezi pergamentul, *i in ce modsA-1 lustrue*ti.Cand vrei sa colorezi pergamentul, se cadesa-I puiIn apA de fantanA sau de put, pana ce devine moale si usorde manuit. Apoi intinde-I cu cuisoare pe o scandurA, ca o
piele de toba; si, cum am spus mai sus, dä-i culoarea pu-
tin cate putin.Daca se'ntamplä ca pergamentul ori hartiasA nu fie lustruite si intinse dupA cum doresti, ¡a-le si in-tinde-le pe o scandura de lemn de nuc sau pe o piatrA bi-ne netezitA si curata. Dupa aceea, pune o foaie de hartie,foarte curatä, peste aceea pe care ai coloratf.o, si ca o pia-trA de sclivisit aurul,lustruestefrecandca toatä putereamainilor tale. In felul acesta foaia va deveni moale si lus-truita.E adevArat caunii prefera sA lustruiascadirect pefoaia colora%pentru capiatra de sclivisit,plimbandu-sechiar pe hartie. ii adaoga putin lustru. FA cum vei vrea ; darprimul meu mijloc e cel mai bun. Motivul e, cA frecand cupiatra de sclivisit pe culoare pentru a o lustrui, ieilustrulcreionului de care te vei servi pentru a desena ; si tot astf ella aquarela ce vei da, nu vei obtine nici clarurile nici nuan-tarife, ca ca primul mijloc. Sit nihil hominibus 1), facumvei vrea.1) Ar trebui spus-:sit nihilominus,etc. OridecAte ori autorul avrut sa se serveasca de fraze latinoti, a fAcut-o alandala, ca oameniidin popor. (Nota cav, Tambroni)
www.dacoromanica.ro

12CAPITOLUL XVIIICum trebue sli colorezi hârtia In negru,sau violet.Acum da'ti silinla sa faci culorile acestea. Pentru a-ticolora hârtiile in culoarea neagrä, sau violetä, ia, dupä can-titatea foilor ce-am arätat mai sus 1), o jumätate uncie 2)de alb de plumb icat un bob de lapis amatita (piaträametist 3),ifreaca-le bine cat vei putea mai mult ; caci cucat freci mai mult, cu atat culoarea, departe de a se strica,se indreaptä intotdeauna. Diva aceea amesteca c/eiul cumam mai spus.
CAPITOLUL XIXCum trebue sa dai hiirtiei culoarea indigo.Pentru culoarea indigo, ia cantitatea aceea de foi camai sus, o jumatate uncie de alb de plumb icat dotaboabe de indigo de Venetia 4) ; fread-le bine impreuna,WA' teama de a strica frecand prea mult. Sfare0e cu ace-la. idei, cum am mai spus.
Cennino nu pomeneste nimic de acest numar, lasandul poatela aprecierea celor ce vor sa'l puna in practica.Uncie32 gr.Piatra ametist era un rosu violet care, amestecat cu albul, fa-cea o culoare viorie ca rosul Van Dyck. Cennino o descrie la cap. 42.In loe de indigo de Venetia, in italieneasca din Codexul delaVatican, este: Indaco maccabeo. Editorui Tambroni observa ca trebuesa fie baccadeo, deoarece se slujeau de indigo boabe (sau bacche, gra-unte), uz de pe atunci inca si azi pastrat la Venetia, sau fiindca indisgoul extras din planta iese din scoarta ea un graunte. S'ar mai puteaspune ea maccadeo sau baccadeo erau expresii intrebuintate de negus-toril cari aduceau indigoul din Levant, si ca Baccadeo, ar fi o coruptiedela Bagdad sau dela Bacam, oras din India de unde se exporta InEuropa. (Nota lui Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

13CAPITOLUL XXCum trebue sli vApsesti hârtia in culoarearosiaticii, sau culoarea piersicei.Pentru a väpsi, in culoarea rosiaticA, cantitatea de foica mai sus, ia o jumAtate uncie de pämant verde la douaboabe de alb de plumb siun bob de sinopia, sau rosudeschis.Freacä cum se obisnueste, si amestecä totul Cudei sau tempere-t.CAPITPLUL XXICum trebue sA vApsesti htirtia in culoarearosu aprins.Pentru a face culoarea de-un frumos rosu aprins, tre-bue s'A ieiintotdeauna, pentru aceeasi cantitate de foi, ojumätate uncie de alb de plumb si mai putin decal un bobde chinovar. FreacAtotul impreungsi amested temperacum am spus mai sus.CAP1TOLUL XXIICum trebue s6 vlipsesti 'dirija in gris.Culoarea gris se face in modul acesta. lei mai intaiun sfert uncie de alb de plumb, un bob de ocru deschis,mai putin de-o jurnälate bob de negru. Fread-le bine im-
preurià ca de obicei, pune clei cum am spus la celelalte.adäogänd intotdeauna fieckeea cel putin un bob de os ars,$i asta ti-este deajuns pentru a vgpsi once hartie in toateculorile.CAP1TOLUL XXIIIIn ce fel poli lua pe hârtie de calc Orille esentialeale unei figuri bune sau unui desen.Trebue sä mai stii, cA exista' o härtie ce se numestehartie de calc, care'ti poate fi foarte folositoare pentru ascoate copia unui cap, unei figuri sau unei jumätäti de fi-
www.dacoromanica.ro

14gurA, dupA cum gAseste omul de mana mari/or maestri.Pentru a avea bine contururile unui tablou, fie de pe hartiefie de pe zid, si s'A le ai in mod fidel, aseazA foaia aceastade hârtie de calc pe figurà sau pe desen, si lipeste-o frumu-sel la catesi patru colturile Cu putinA cearA rosie sau verde.
Imediat, prin hartia de calc va apArea ca sub un val figurasau desenul de dedesubt, asa 'Mat s'A le poti vedea des-lusit. Atunci, ia o panA foarte bine ascutitä, ori o pensulAde Or de veveritä tot asa de finA, si, cu cernealA, urmA-reste contururile si extremitAtile desenului de dedesubt. Totastfel indicAusor cateva umbre, dupA cum vei putea sAvezi si sA faci, $i, ridiand apoi hartia, poti -sA adaogi Cate-va alburi si reliefuri, dupA cum vrei.CAPITOLUL XXIVPrimul mod de a face o hartie de calc deschisA.Cand Ili trebue hârtie de cale si n'o gäsesti gata fA-cutA, fA-o in modul acesta :la o foaie de pergament, d'A-ounui papetier, si pune'l s'o racaie inteatata incat sA rAmanAputin din ea. Vezi sA fie !lath' peste tot deopotrivA. $i etransparentA dela sine.DacA o vrei mai deschisA, ja uleide sAmantA de incurat sifrumos, si unge foaia cu vatAimbibatA Ii.i acest ulei, Las'o sA se usuce bine timp de maimulte zile ;ea va fi perfectA si bung.CAPITOLUL XXVAl doilea mod de a face o hartie transparent6 cu clef.DacA vrei sA faci aceastä hartie de cale intr'un alt mod,ia o piatrA de marmorA sau de porfir 1), bine lustruitA. ApoisA" ai dei de peste si usturoi din acela de care vand spi-
terii 2), si pune'l sA se inmoaie in apA curatA. Pentru sase0 marmot% foarte tare, de un rolu-verde.Indica Oa aceasta a /ui Cennino incurca daritatea textului, de-oarece cred ca'nici pe vremea lui nu se cumpära usturoiul dela far-made. BAnuiesc instil ea' ar fi vorba de un extras de usturoi, &gel aziputem intrebuintainsavicapatanileacestea, aaa cum legAsim la zarzavagii.(D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

15catei de usturoi, un castron de al-A curatä. Apoi, pune'l safiarba si, dupä ce a fiert, scurge'l de douä sau de trei ori.Dupä aceea, ia clei din asta bine limpezit, lichid si aldicelsI, Cu o pensuld, in acelasi fel cum väpsesti hartiile colo-rate, intinde un strat din acest clei pe piatra foarte curata.Piatratrebue s'A fie maiintai unsä cu ulei de masline. Sicandcleiulacesta asa intins s'a uscat, la un cutit si, cuvarful, incepe sa desfaci pe unele locuri cleiul acesta de pepiatra, indeajuns pentru a putea lua cu mana pielita sau liar-tia aceasta. Mana sa-tiumble cu bagare de seamä, pentrua desface de pe platea' in Una stare pielita aceasta, ca sicum ar fi o hartie. Daca vrei sä preparipielita sau hartiaaceasta inainte de a o desface de pe piatra, ia ulei de inbine fiert, cum o sa te invat la capitolul mordantilor, si cuo pensula moale, dä °data peste tot, si las'o s'a' se usucetimp de doua sautrei zile.Vei avea astfel o Una hartietransparenta'.CAPITOLUL XXVICum poli face hílele transparent6 dinhartie obicinuita.Aceeasi hârtie transparenta despre care am vorbit, sepoate face din hartie obicinuitä. Cand hartia este fina, ne-tecla si foarte alba, unge-o cu ulei de sama*" de in, cumam spus mai sus. Hartia va deveni transparenta' si buna.CAPITOLUL XXVIICum trebue s6 te silesti a copia si a desena dupamaestri cal poli mai mult.Acum e timpulsäinergiinainte, pentru ca sa potipune in practica' ceeace ai invatat. Ti-ai fäcut hartiile colo-rate ; mestesugul tau este s'a' urmezi calea aceasta. Ai con-sacrat un oarecare timp desenärei pe tablite, cum te-am in-vatat dintru'ntai ;osteneste-te sidelecteazä-te de a copia
www.dacoromanica.ro

16intotdeauna cele mai bune lucräri 1) ce vei putea gäsi iesitedin mainile marilor maestri. Sidaca te afli inteun loc undeau fost multi maestribuni, cuatál mai bine pentru tine.Totusi iti dau sfatul acesta: alege intotdeauna pe cel maibun si acela care are cea mai mare reputatie; si urmärindu'lzi cu zi, ar fi impotriva firei sä nu capeti ceva din manierasi din aliurile sale. Pe cand dacä te apuci sä copiezi astazidupä maestrul acesta, maine dupä celälalt, nu vei avea ma-niera nici a unuia nici aceluilalt, sipoate ca din asta varezulta pentru tine o oarecare ciudätenie, ca si cum ai aveamintea hartuitäde acestemanierediferite.Intr'oziveivrea sä faci ca acesta, maine ca acestalalt siastfelnu veiduce nimic la desavarsire. Dacä continui a nu urma decalpasii unuia, va trebuicainteligentata sa fie prea slabäpentru a nu extrage din asta vre-un folos. $iatunci ti seva intampla ca fanteziace'ti va fiingaduitnatura, odatädezvoltata, te va impinge 2) sá iei o manierd proprie a tasi nu va putea fi altfel decal bunä; fiinda mana si inteli-genta ta, obicinuite sa cultive flori, nu vor putea sä adunespini 3).Toti marii maestri s'au ocupat cu copierea marilor opere, sito ti s'au exersat astfel. (Nota lui P. Willibrord Verkade)Cuvant eu cuvAnt : Daca natura ti-a concedat puting fantezie,vei veni sa iei, etc. (Nota lui Maurice Denis)Capitolul acesta rAspandeste o mare lumina asupra condítieiacelor scoale vechi in care elevul imita intotdeauna pe ma estru ; si nu e firese ca facand astfel sa poti evita de a lua maniera luí si a' ti facedin ea o manierli proprie. Leonardo da Vinci, in Tratalul salt' de Pie- turd, cap. XXIV, condamni procedeul acesta, gi zíce a. un pictor stir-mand ca/ea aceasta va putea trece drept un nepot, dar niciodatti drept
un fiu al naturei. (Nota cav. Tambroni)Eu cred ca metoda lui Cennino a avut fericírea de a pastra multavreme marile traditii fara a inAbusí mari/e individualitati, ea ace/ea alelui Cimabue, Giotto, Orcagna, Masaccio, etc., etc. $i poate caí inch' ofericire de a anihilai a star& indivídualitätile mediocre, care numaiele au sa se team'a de acest fel de edueatie. Cuvintul lui Leonardo espiritual, ing nu mi se pare tot asa de cu bun simt cum e capitolul luiCennino. Cultura trebue sa fie spre folosul produselor frumoase si nua ierburilor rele. (Nota lui Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

17CAPITOLUL XXVIIICum, mai presus de maestri, va trebui sAdesenezi incontinuu dup4 naturA.BagA de searnA, cA ghidulcel mai desavArsit ce sepoate avea, cea mai bund directie, poarta triumfalA careduce la desen, este natura. A desena dupa naturA treceinainte de toate. Trebuie sA te dedai la asta cu ardoare sicu incredere, mai ales and vei incepe sd ai ceva pricepereinteale desenului, sA continui cu perseverenta, si sA nu IasisA treacA nici o zi fárA sA fi desenat ceva. OricAt de putin
ar fi, tot va ficeva,deajuns poate pentru ate duce ladesAvArsire.CAPITOLUL XXIXCum trebue sg-ji conduci viaja In cinste si prinIngrijirea mainilor tale.In ce tovargsie si In cechip trebue s6 Incepi a desena dupg figurile altora.Viata ta trebue sA fie intotdeauna ordonatA ca si cumalfi student in teologie,filozofie sau once alta stiintA 1),uzAnd cumpAtat de bauturA si de mancare. De douA ori pe
zi e deajuns,intrebuintAnd paste usoare si de pret, ca sivinuri slabe, si retinAndu-ti mAna, ferind-o de oboseli,caaruncatul pietrelor, sulitelor de fier, si de multe alte lucrurice sunt protivnice mAinii, fAcAnd-o sA tremure. Mai e incAceva de care, uzAnd, poate face mAna asa de usoara si detremurAtoare, MeatsA tremure la vAnt ca o frunzA. $ia-ceasta, estetovArAsia prea deasA a femeilor. SA ne in-toarcem la treaba noastrA. SA ai un carton fAcut din foi dehArtie lipite sau din lemn usor, de-un patrat destul de mare,pentru a pune inteinsul ofoaie dehArtieregalasau ojurnAtate; acesta e bun pentru a-ti pune inauntru desenele,si, dud vei avea nevoie, sA pui peste el foaia pe care tre-1). Probabil ca pe vremea lui Cennino, studentii In teologie sedeosebeau In purtari de ceilalti. (D. Belisare)4
www.dacoromanica.ro

18buie sä desenezi. Atunci, pleaa intotdeauna singur 1), sauin tovärä§ia oamenilor ce au de fäcut acela§i lucru ca tinecari nu pot sä te distragA dela al CALI.Daa tovArA§iaaceasta ar fi a oamenilormai inaintati dedt tine, cumai bine fi-ar fi. Cänd eti in biserici ori in capele §i incepi
sä desenezi, uitä-te mai intäi de ce märime ti se pare figurasau subiectul pe care vrei sä-1 copiezi, vezi unde sunt um-brele, semi-tonurile, luminile; i cand ti-ai aezat umbrelecu aquarelà, pästreaz4 câmpul pentru semi-tonuri, §i puneluminile cu alb, etc., etc.CAPITOLUL XXXin ce chip trebue sa incepi a desena pe hartie cuarbune, sA te asiguri de mlisurile figurei, si sK-iIntgresti frsturi1e cu condeiul de argint.la-ti dintru'ntfiickbunele, bine ascutit,cum ar fiopanä ori un condei.Pentru a lua o primä mAsurà a dese-nului, ia una din cele trei pärti ale chipului, care e impArtitin trei mAsuri egale :capul, fata §i gura cu bärbia 2). Si lu-ând una din aceste mäsuri, te va cälkizi pentru toatä figura.Architectura fondurilor care desparte figurile una de alta, itiva fi un ghid foarte bun, clandu-ti silinta ca inteligenta tasa o intrebuinteze bine. De mijloacele acestea vei avea ne-voie in cazul cand figura de copiat va fi prea sus, §i cA nuvei putea ajunge la ea cu mAna pentru a o másura.Se cade ca inteligenta tasä-ti serveascA de cälátizA ;§i vei gäsi adevärul, prin mijloacele ce-ti dau. DacA primaträsäturá a figurei talesau a subiectului täunu s'ar gäsi1). Leonardo da Vinci, in Tratatul s'A ade P icturd,recomendapictorilor singurAtatea.2), Cennino Intelege, prin ,,cap", fruntea sicrestetul capului care,inteadevAr, sunt aproape egale cu faja, adicA dela rAdAcina nasului saua sprincenelor pinä sub nas, sigura vrea sa zicA de dedesubtul nasu-Jui OO. dedesubtul barbiel. (Nota lui Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

19bine in proportie,ia o panä de gginá sau de gAsca, frea-cA si scuturà arbunele cu care ai desenat, si totul se vaduce in vânt. Incepe iar5si din nou paná cAnd vezi c5 pro-portiile figurei tale concordà cu acelea ale modelului. *i apoi,
când crezi cá te-ai apropiat de bine, ia condeiul de argint,si porneste atingând contururile siextremitátile desenuluitäu, ca si cutele principale. and ai f5cut asta, ia din noupana de esa si freaa bine tot drbunele, si-ti va ramânedesenul curat intärit cu condeiul.
CAPITOLUL XXXICum trebue sa desenezi si s6 umbresti pe hfirtiecoloratA cu aquare16,si apoi s6 deschizi cu alb.and ti-ai obicinuit m'Ana cu umbrirea, ia o pensulámoale, si cu cerneala subtiatä inteun pähärut, eboseaza cuzisa pensurg, prin hasuri, mersul cutelor principale si apoitopete umbrele acestor cute, observándu-le miscarea. Agua-rela aceasta trebue fäcutä cu o ap5 putin colorará, si perbsula aproape uscatà: Nu te grabi, ci infäreste putincáteputin, intoarce-te mereu cu aceeasi pensulä in locurile celemai obscure. $tii ce ti-se va intâmpla ? Dacä aquarela ta eputin colorará' si vei firevenit deseori asupra umbrelor tale,färd grabl si cu plkere,ele sevor estompa ca un fum.Aibi grijä sAdai cu pensula intotdeauna pe lat.and aiispr5vit cu acest prim fel de a umbri, ia o picAtura sau douàde cernearási adaog5 aquarelei taleamestec5nd bine cupensula ;atunci, in acelasi fel, cu acest nou amestec, intoar-ce-te la adáncimea cutelor observândprima lor formásinepierzAnd din vedere cä trebue sä le impartiintotdeaunain 3 p5rti: o parte, umbra ;alta, culoarea localà ce ai ;si atreia, lumina.Când ai fäcut asa,ia putin alb de plumbbine frecat cu gunfá arabica (mai departe voi arAta cum tre-bue s'a' se subtieze si s5 se topeasa guma aceasta, si voi
www.dacoromanica.ro

trata despre toate cleiurile) I); foarte putin alb e deajuns. SAai inteun pAliArel apA curatA, inmoaie-ti inelpensula" sifreacA peste acest alb frecat, in special dad e bogat. Apoiintinde-1 pe podul palmei sau pe degetul cel mare, redindforma pensulei tale, storcand-o, descArcând-o, aproape us-cand-o.Tot cu latul pensulei, incepe s'A dai peste locurileunde trebuesc sA fie alburi pentru relief ; i urmeazA de maimulte ori mergand cu pensula si calAuzind-o cu pricepere.kpoi, pentru a face extremitAtile reliefurilor, pOrtile cele maiiesite in afarA, ia o pensuld ascutitA cu varful incArcat dealb, si intäreste extremitatea luminilor tale. Tot astfel, cu opensulA mica'i ascutita si cu cernealA curat5, formeazA trA-sAtura care stabileste cutele, conturul nasului, ochilor, pArtaciufulit din barbA, adicA extremitAtile bArbei si pArului 2).CAPITOLUL XXXIICum poli sA put luminile cu albul de aquarelik,Inacelasi fe! ca umbrele cu cernealA subtiatA.IV mai dau sfatul, and vei avea mai multA practicksä-ti isprAvesti luminile cualbul de aquarelä, cum faci cucerneala diluatA. la alb de plumb frecat cu apA sitemperade gAlbenus de ou, si topete-le in acelasi fel ca cernealade aquarelA. Dar e mai greu si cere mai multA obicinuintä.Toate astea se numeste a desena pe hartie colora/A; siecalea ce conduce la mestesugul coloritului. UrmeazAtotdeauna cat poti mai mult, cAci este lucrul cel mai impor-
tant din educatia ta. DA-ti toatA atentia si solicitudinea, silucreazA cu pläcere.Cennino nu-si tine aceastti fagaduiala.Capitolul acesta este unul dintre cele mai importante din In-treaga carte. Misteriosul farmec al desenurilor unui Leonardo se bazeazetIn cea mai mare parte pe riguroasa ascultare a instructiunilor de maisus. Diferentele de ton sunt de-abia perceptibile si pot rezulta numaiprin Intaririle succesive ale umbrelor si succesivele deschideri ale lumi-nilor, ceeace da desenelor vechilor maestri acel farmec, ce ne umplede uimire. (Nota lui Willibrord)
www.dacoromanica.ro

21CAPITOLUL XXXIIIIn ce mod se fac carbunii de desen buni, perfectisisubfiri.Inainte de a merge mai departe, vreausä-ti arAtince fel trebue sA faci cdrbunii de desen. SA ¡el cAteva beti-ware de 'emu de salcie, uscate isubtiri; frAnge-le in bu-cAti de lungimea unei palme, sau de patru degete dacA vrei.Apoi imparte bucAtile acestea in bucAti mai subtiri, ca§icum ai face chibrituri, itot ca la chibriturifA din ele pa-chete ;dar mai intAi lustrue§te-lei ascute-le la fiece capat,ca ni0e fuse. DupA ce-ai fAcut pachetele, leagA-le impreuna,in trei locuri, la mijloc §ila fiece capAt, cu sArmA de aramaori de fier, subtire. Apoi s'A ai o oalA nouA isa le pui inea pAnA ce-o umpli. Pune capacu. I i adaugA-i pAmAnt clisos,pentru ca ce e inAuntru, sA nu se poatA in nici un chip e-vapora. Atunci du-te seara la brutar, and si-a isprAvit lu-crul,(adicd dupd ce si-a isprdvit de copt painea), puneoala aceasta in cuptor ilas-o sA stea acolo pAnA dimineata,and te vei uita dacA ¡ti sunt bine copti cArbunii ibineinnegriti. Daca nu sunt, pune-i din nou la cuptor, 'Ana cevor fi. Cum trebue sA vezi de sunt bine reuiti ? la unuldin ace0i cArbuni §i deseneazA, fie pe pergament,fie pehArtie coloratA sau pe panou preparat, idacA vezi ca acestcArbune marcheazAi se tine bine, e bun ; daca e prea copt,desenul nu tine §i seterge in multe pArti.IV mai dauincA un mod de a face ace0i cArbuni. la o tigae de pAmAntars, acoperita cum am spus, pune-o seara pe foc, acoperindbine focul acesta cu cenu0 ; idu-te la culcare. Dimineatavor fi copti. Prin acela§i mijloc poli sA faci cArbuni mari imici. FA-i cum ti-o placea,cAci nu exista pe lume carbunimai buni 1)
1). La tatfil meu am invatat sa fac carbuni de desen din betisoarede tei, lustruite, ascutite, legate manunchi si acoperitecu spuza fier-binte, timp de 3-4 ore. (D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

22CAPITOLUL XXX IVDespre o piatrii care e de natura arbunilorde desen.Deasemeni pen tru a desena am gasit o oarecare pia-trä neagrä, care vine din Piemont, i care este o piaträ fra-geda. E ap de frageda 'Mat o poti ascuti cu cutitul ; estefoarte neagra §i o poti face tot ap de perfecta ca §i car-bu nele. $i deseneaza cum vrei,
www.dacoromanica.ro

Partea doua
CAPITOLUL XXXVDespre frecatul culorilor.Pentru a veni treptat-treptat la toatä strAlucireaartei,sä trecem la frecatul culori/or ; notAnd care sunt cele maibune, cele mai grosolane, cele mai murdare, caretrebu-esc sä fie putin frecate, care mai mult ; care vrea o tempera,care o alta. Tot asa de variate ca culorile sunt temperele(cleiurile) si deosebirile in maniera de a le freca.CAPITOLUL XXXVICum se numesc culorile naturale, si cum trebues6 freci negrul.Sa stii cd sunt sapte culori naturale sau, mai bine zis,patru de-o naturä pArnAntoasä, ca negrul, rosul, galbenul siverdele ;alte trei suntnaturale,dar care trebuescsA fieprelucrate, ca albul, ultramarinul sau albastrul de Germania,si galbenul deschis I ,SA nu mergem insà. mai inainte, cisä ne intoarcem la culoarea neagrä.Pentru a o freca cum trebue, ia piatrA de porf ir, caree un fel de piatrA tare si teapänä ; cAci sunt mai multe fe-1). Sau : de Neo poli. In text : giallorino.
www.dacoromanica.ro

luri de pietre de frecat, cum sunt porfirul 1), serpentina 2)marmora 3). Serpentina este o piaträ fragedgsinu ebung marmora e mai rea, cgci e si mai fragedg. Mai pre-sus de bate e insa porfirul ;el se alege printrecelemaideschise. E mai bine sg nu fie prea lustruit, de lungimeaunei jumgtgti de cot pe fiece parte. Apoi ia pentru a tinein mâng, o altg piatrg; tot de porfir (corant), plang dedesubt,conicg deasupra, de forma unui ggvan, ceva mai mic, pen-tru ca mgna s'o poatà tine bine si s'o conducg incoaceincolo cum ii place. Apoi ia o oarecare cantitate de acestnegru, sau de once alta culoare, aproape at o Mad,sipune-o pe piaträ ; cu aceea pe care o tu i in mâng sfgrâmgbine negrul. Apoi toarng peste el apg curatg de rau,defântâna ori de pu tsi freacg negrul acesta timp cam de-ojumgtate org, sau o oil, sau Cat vei vrea ; cgci ea' cg dacgl-ai freca un an de zile, cu atat va fi mai negru iculoaremai bung. Atunci, ia o bucatä de lemn subtire, latg de treidegete(lopgtica), care sg aibg un täis ca de cutit ; sicuacest tgis freacg pe piaträ istränge curat culoarea ; men-,tine-o lichidä si nu prea uscatg, ca sg nu curga de pe pia-tra si ca sg poti s'o frecisi s'o aduni bine.Apoi pune-ointr'un vas mici pune intr'insul apg curata, Orin umpli.Astfel tii culoarea intotdeauna moale, bine acoperitg de prafsi de once mural-le ;cel mai bine ar fi sg ai o MO incare sa poti pune mai multe vase laolaltg.
0 marmora foarte tare, de un row verde.0 piatra finaí pestrifata.Se pare ca Cennino nu vrea sa vorbeasca despre piatra cu-noscuta azi sub numele de serpentina', care e foarte tare siin uz la pic-tori. Se cade sa presupunem ca pe vremea lui se dadea acelasi numeunei pietre mai fragede.Pliniu ne spune, In cap. 7 din cartea XXXVI, ca ofitul sau ser-pentina este o piatra din care se gfisesc douti feluri ; una albasifra-geda, alta neagrasitare.(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXXVIIModul de a *ti s6 faci negrul In mai multe feluri.Allá cA sunt mai multe feluri de negru. Un negru vinedela o piatrà neagrA, fragedà si a carei culoare este grasa'.Baga' de seamA cá bate culorile slabe sunt mai bune decatcele grase,afarà daca' nu sunt pentru a polei cu aur, cubol sau cu pamant verde pe pabou, caci cucAtemaigrasA culoarea, Cu atAt mai bine vine aurul. Dar sa lAsamasta deoparte. Exista' un negru care se face din curpeni devitä. Curpenii acestia vor s'A fie arsi ; si dupàce au ars,se arunca apà peste ei si apoi sunt frecati ca celalalt negru.Culoarea aceasta e slalA idintre cele mai bune de carene servim. Un alt negru se face din coji de migdaleoridin samburi de piersica arsi; i acesta e un negru usor siperfect. Un altul se face in modul acesta : la o lampa plinacu ulei 1).de sämânta de in, si aprinde-o;pune-oastfelsub o aldaruse cositoritä foarte curatA si asa inat flacAralámpii sA fie la depArtare de doua' sau trei degete de fun-dul caldärusei: fumul ce va iesi din flacarà va bate in fun-
dul aldArusei si se va alipi ca corp. Peste putin ia calda–rusa,i cu ceva detaseaza culoarea aceasta saufuningineaaceasta, fäcând'o sa cada' pe-o hartie sau intr'un vas. Cu-loarea aceasta e asa de finA si asa de usoarà incât nu tre-bue s'o freci nici s'o macini. Umple astfel de maimulteori lampa cu ulei,i pune-o iarAsi sub eáldsárusg,si fa inrnodul acesta atAta negru cAt iti trebue.
1) Cei vechi, dupa Dioscoride, cartea V, cap. 139, se serviau dacest fum condensat ca baza' a cernelei pentru earti sau pentru a serlereunind trei uncii de funingine de torte cu o livra de gumA. Irisa funin-linea pentru a pida era adunata din cuptoarele sticlarilor.(Nota cav. Tambroni)95
www.dacoromanica.ro

26CAPITOLUL XXXVIIIDespre natura unei culori rosti, ce se numestesinopia" 1).Existd o culoare roie naturalä ce se nume0e sinopia, sauporfir. Culoarea aceasta este de-o natura slabA iuscatä._Ea suporta bine frecatul ; cu cat o freci mai mult, cu atatse face mai fina. E bunä de intrebuintat pe panou, pe zid1) Culoarea sinopia nu mai e in uz sub numele acesta, nici prinurmare cinabrese, care era un compus de-al ei. In erbarul lui Mattiolisi in discursurile din a V-a carte a lui Dioscoride, cap. 71, gag. 752, ligasim aceasta definitie :,,P6mtIntu1 rosu sinopia e foarteales daa eindesat, greui de culoarea ficatului, fare amestec de piatra i coloratpeste tot deopotrivii. and il pui In apa, se desface cu imbelsugare. Sedezgroap5. din Capadochia, din oarecari pestere, si e dus, dupa ce ebine curiitat, In orasul Sinope, unde se vinde si de unde vine fare In-doialáde sinopia. El are virtuti sicative". Aci sfárseste Dios-conde. Comentatorul s'au zice eh' nu mai gaseste pe nimeni pe vremea/ui care tà poata a-i apune ce cate adeviirata sinopia.El crede cá eun bol de Armenia grosolan. Citeazit pe Georges Agricola, care poves-teste ea sino pia se gaseste in minele de aur, de argint, de amine 11de fier.Pliniu vorbeste despre sino pia in cartea XXXV, cap. 7, ca unadin singurele patru cubrí de care se serviau Appelles, Echione, Melan-
zio, etc.Lazzarini, In cea de-a patra dizertatie a sa asupra picturei,tomul I, sustine a e un pamànt rosu Inchis sau un oxid de fier brun,al treilea grad de oxidare al acestui metal.(Nota cav. Tambroni)Dupg. Davy. citatdeMilanesi,cu culoarea aceasta s'ar fi fa-cut cele mai frumoase fonduri rosii ale picturilor dela Pompei.Sa spunem °data' pentru totdeauna, cd no tele atribuite aci fralilorMilanesi au fost, in majorita tea lor, imprumulate de acesti editori deleTambroni, din care Victor Molter n'a tradus decdt un tnic numärde-note, Noi am restituit pe cele mai interesante.(Nota lui Maurice Dénis)P. Willibrord Verkade spune : ,,Probabil un foarte frumos rosude oxid de fier, cam ca rosul englezesc al nostru".Sino pia aceasta poate sä fie una si aceeasi cu chilermeniulturcesc-intrebuintat de vechii frescari.(D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

27in fresco §i in secco. Iti voi explica ce se intelege prin infresco $i in secco, cand vom vorbi despre lucrarea pe zid.Asta tie deajuns pentru primul rosu.CAPITOLUL XXXIXModul de a face rosul ce se numeste cinabrese",propriucolorituluiarnii pe zid,sidesprenatura lui.Exista un ro§u de culoare deschisa ce se numete cina-brese ;$i de culoarea aceasta nu stiu daca se uzeaza in altaparte decat la Florenta. Ea e cal se poate de perfecta pen-tru coloritul crnii, sau pentru a colora chipurile pe zid §ia o intrebuinta la fresca. Culoarea aceasta se face din ceamai deschisa sinopia ce se gase0e. Ea e amestecata §i fre-
cata cu albul de var ; alb ce se nume§te la Florenta albullui Sf. loan, ie produs din varul foarte alb i bine cura-tat. Dupa ce aceste doua culori sunt bine frecate impreund
(adica douà pärti de cinabrese 1) $i o treime dealb),fadin ele niVe turti$oare de märimea unei jumätati de nuca,lasa-le sa se usuce. Cand ai nevoe, ia cat crezicAititrebue, caci culoarea aceasta iti va face mare cinste pentru
a colora chipuri, maini §i nuduri pe zid, cum ti-am spus-o.Sicateodata poti face cu ea vestminte frumoase, carepezid par a fi facute cu chinovar. 2)CAPITOLUL XLDespre natura rosului ce se numeste chinovar,cum trebuefreci.Exita o culoare ro§ie ce se nume0e chinovar ; culoareaEu cred ca aci ar trebui sa fie : Doua parti de sinopia.(Nota cav. Tambroni)Capitolul acesta e una din dovezile ca Vasari n'a citit nici-odata cartea aceasta, deoarece, dupà cum am spus in prefata, el zicein viata lui Agnolo Gaddi, caCenninonu mentioneazaculoareaaceasta. (Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

28aceasta se face in mod chimic, prelucratà in alambic. Amä-nuntele acestei prelucrAri ar fi prea lungi de redat;dacäins4 ai vrea sä-ti dai osteneala, vei gäsi multe retete, maicu searnA prin concursul alugärilor. Dar te sfäluesc, pen-tru a nu pierde timpul in nesigurantele practicei, de a luapur si simplu dela spiteri 1), unde vei gäsi daca dai bani.Eu vreau s'A' te invät a cumpara si a recunoaste chinovarulbun. Cumpara intotdeauna chinovarul in buati, si nu fä-rArnat ori frecat, fiindcäadesea se falsificäamestecändu-1cu miniu sau praf de cärämidä. VRA.-te la bucata de chi-novar in intregul ei; acolo unde are cea mal mare inältimesi Vana mai intinsä si delicatä, acolo e cel maibun.Peacesta pune-1 pe piaträ si freacA-1 cu apä curata,cAtveiputea mai mult. Caci dacä 1-ai freca in fiece zi timp de 20de ani, ar fitot mai bun si mai perfect. Culoarea aceastacere mai multe cleiuri, dupà locurile unde ai s'opul. Osà-ti vorbesc mai departe despre asta si o sà-ti spun undetrebue s'o intrebuintezi mai ales. Dar tine minte cA natura-ei nu e de a vedea aerul, si cä se pästreazA mai bine pe pa-nou decAt pe zid, fiinda dupà un oarecare timp contactulcu aerul, când e intrebuintatä pe zid, o face neagrä.CAPITOLUL XLIDespre natura unui rosu ce se numeste miniu.Rosul ce se numesteminiueste o culoareprelucratàchimiceste. Culoarea aceasta e bunä numai la lucrarea peplansetä. Daa te-ai servi de ea pe zid, deindatàce arvedea aerul s'ar inegri si si-ar pierde culoarea.1) A propos de aceasta indicatie, P. Wilibrord Verkade zice :,,N'asi putea spune numai despre culoarea aceasta, ci $i despre toatecelelalte materiale. E o gresealg daca credem c'á materiilecolorantede azi si alte obiecte intrebuintate de pictori sa fi fost odinioari si ingeneral mai bine cunoscute decat astgzi. Nu materialul e vinovat, dacain ziva de azi picturile se crapA mai repede, se intuneca, etc. ci aproa-pe intotdeauna neordonata intrebuiniare a acestora".
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XLIIDespre natura unui rosu ce se numeste amatisto,sau amatito.Ro$ul ce se nume$te amatito 1) este o culoare naturall;este o piatrà foarte tare $i solida. E a$a de indesatà $i deperfecta incat se fac din ea $i dinti pentru sclivisitaurulpe panou. Ea se face neagra $i tot a$a de perfecta ca dia-
mantul 2). Piatra curara' e de culoare viorie, sau neagra,are o vânà ca chinovarul.Zdrobe$te-o dintru'ntaiinteopiulita de bronz, deoarece,sfärâmand-o pe piatra de por-fir, ai putea s'o risipe$ti. Dupa ce ai zdrobit-o, pune dinea cantitatea ce vrei s'A freci pe piaträ $i freac-ocuapacurata. Cu at o freci mai mult, cu atAt se face mai buna$i culoarea mai perfecta.Culoarea aceasta este burla pen-tru lucrat pe zid in fresca, $i dä un ton cardinalic, 3) sauviolet, ori de culoarea lacului. Nu e burla s'o intrebuintezila alte lucruri, sau cu cleiuri.CAPITOLUL XLIIIDespre natura unui rosu ce se numeste stinger.Exista' un ro$u cese nume$te sAnger 2). CuloareaVictor Mottez traduce :sanguina', Wilíbrord Verkade, zice ,,Nu-i tocmai hotarAt despre ce culoare pomeneste Cennino ad, tonul insä poate corespunde cu oxidul de violet al nostru",Tambroni zice literalmente : de culoare neagrasíperfecta, buna (buono) ea un diamant. Milanesi da versiunea urmatoare ; literal- mente spune : de culoare neagra si perfecta, bruna (bruno) ca un dia-mant.(Nota fui Maurice Dais)Cardinalii au avut palaria rosie prin decretul consiliului delkLyon, tinut In 1245 de Inocen(iu al IV-lea, care le-a dat-o laCluny,In 1247. Ei n'au avut mantia rosie decit mai tirziu, in 1464, sub pon-tif icatul luí Pavel al II-lea. Pe vremea lui Cennino, purtau incä cuba-rea violetii.(Nota cav. Tambroni)Fratii Milanesi zic :resina de culoare rosie ce curge dintr'uncopac numit pterocarpus draco. Din toate culoríle, aceasta e cea mai In
stare sa reprezinte singele. Cercetarile moderne confirma parerea lui
Cennini asupra putinului pret al acestei culori, pe care ceruza o distruge.(Nota lui Maurice Dénis)
www.dacoromanica.ro

30aceasta se intrebuinteazä uneori pe härtie, adicA pentru mi-niaturä.Las'o inpace,inu tepreasinchisi de ea, adnu e de naturAface mare cinste.CAP1TOLUL XLIVDespre natura unui rosu ce se numeste lacg.Exista' o culoare ce se nume§te lacä, i care e o cu-loare artificial Sunt mai multe retete pentru a o face, dareu tesfätuesccumperi culoarea aceasta fácutä gata,cum se obicinue§te. Totu§i, bagA de searrià cum sa cuno0i
pe cea burl cAci se face in mai multe feluri. Se face lacAcu calti de borangic ori de postav; ie foarte frumoasä lavedere. Fere§te-te de asta, fiindcä retine intotdeauna gräsi-me,din cauza alaunului,i nu tine de fel nici cu temperenicifärä tempere,pierde imediat culoarea. Fere0e-tecat poli de asta ;ia insä laca ce se lucreaiä din gumä. Eae uscatä, slabä, geäuntoasä aproape ca pämäntul ; e de culoaresanguinA 1). Aceasta nu poate fi altfel dedt butfä §i per- fectä. la din asta, sfärätn'o pe piatrAi freac'o cu apä cu-ratà ; e bunä pe panou,i se mai intrebuinteazä pe zid cutemper6, dar aerul fi e duman. Sunt unii cari o freacA CuurinA ; insä se face nepläcul deoarece se impute imediat.CAP1TOLUL XLVDespre natura unei culori galbene ce senumeste ocru.Existä o culoare galbenä natural ce se numege ocru.Culoarea aceasta se gAse0e in pämänt la munti, acolo unde1) Aceasta e guma-lac care deobicei nu mai e astAzi intrebuin-tata de pictori. De ea se serviau in vechile scoale, i In special la Ve-netia, deoarece fAcAndu-se un mare comert cu cubrí In acest ora',poate cä acolo erau mai perfecte, i culoarea aceasta astAzi foarte co-munii o fi fost fárA Indoiaki foarte bunA. Cuvintul laca vine dela arabullach, ca vi dela grecescul lahhh. (Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

:31se gasesc oarecari vine de sulf (pucioasa); si acolo undesunt vinele acestea, se mai gaseste sinopia, pamântul verdesi alte feluri de culori. Am OA aceasta, fiind calauzit iNteozi de Andrea Cennini, tatal meu, care mä ducea peste campspre CoIle di Valdelsa, spre hotarele Casole-ului, la inceputulpadurei comunei CoIle, deasupra unei vile ce se numiaDonetaia. Ajungand intr'o valcelutä, la o petera foarte sal-bateca, am ricait petera cu o sapa, si am vazut vine demai multe feluri de culori, ca ocru, sinopia inchisa si des-
chisa, azuriu si alb, ceeace am socotit ca cea mai mare mi-nune din lume, ca albul poate sä fie vanä pämântoasä. To-tusi trebue A spun ea am incercat albul acesta si l'amgash gras, ceeace nu e bun pentru colorarea arnurilor. Inacelasi loc era o \rand de culoare neagra. Culorile acestease vedeau in pamant, ca o cicatrice pe chipul unui barbat,ori unei femei.Dar sä ne intoarcemlaculoareaocrului. M'am duscu cutitul rascolind in marginea acestei culori ; si te incre-dintez ca niciodata n'am incercat o mai frumoasa si maiperfecta culoare de ocru, nu ca ar fi fosttot asa de des-chisa ca giallorino, ci putin mal inchisa ; dar pentru par sivestminte, cum te voiinvajamaideparfe, niciodatä n'aexistat o culoare mai buna decal acest ocru. Este de douàfeluri: deschisa si inchisa.Fiecare din teinsele se freaca cuapä curata in acelasi tel. Freaca-le bine ; caci astfel nu vorfi decal mai bune, Afla CA ocrul este o culoare buna laonce (in special pentru lucrarea in fresco, amestecata cu al-tele) care, cum o sali spun, se va intrebuinta la colorareacarnurilor, /a vestminte, la muntii colorati, la case, la cal, sisi in general la multe lucruri. Culoarea aceasta e grasä dinnatura ei,
www.dacoromanica.ro

32CAPITOLUL XLVIDespre natura unei culori galbene ce se numestegiallorino.Galbenul ce se numeste giallorino, 1) e o culoare artifi-cialA si foarte solidA.Este grea ca piatrasi tare la sfärA-mat in bucAti. Culoarea aceasta se va intrebuinta la frescA,unde dureazA pentru intotdeauna (adicA pe zid), si pe pa-nou cu cleiuri. Ea trebue s'A fie frecatA, ca scelelalte desprecare am vorbit, cu apA curatA. Nu trebue s'o freci preamult :siinainte de a o freca, cum e foarte greu de a opreface in praf, se cade s'o zdrobesti inteo piulitä de bronz,cum ai face cu lapisametistul. Si and ai pus'o la lucru,dA un galben foarte plAcut. CAci culoarea aceasta, cu alteamestecuri, cum o sail arAt,face frumoase verdeturi siculoarea ierbei. Mi s'a dat sA inteleg, cA culoarea aceasta arfi o piatrA naturalA, venitA din marile useAciuni ale muntilor ;cu toate acestea, eu iti spun cA e o culoare fAcutA cu mes-tesug, dar nu chimiceste 2).CAPITOLUL XLVIIDespre natura unui galben ce se numeste orpimentoExistA un galben cese numeste orpimento 3). Cu-
1Milanesi spun : Culoarea aceasta compusii din oxizi de plumbsi de antimoniu se prepara la Napoli, de unde si numele ei de galbende Napoli. Azi se fabrica in Italia dupa un procedeu tinut secret. SebAnueste cà e un produs al Vezuviului si altor vulcani. Fierul o strica,si deaceea nu se poate amesteca cu albastrul de Prusia, cu ocrul si cu
culorile ce contin fier. (Nota lui Maurice Denis)Declaratia aceasta indoelnica a autorului asupra naturii giallo-rino-ului dovedeste in mod vadit ca el nu cunostea fabricarea si pro-venienta tuturor culorilor. (Nota cav. Tambroni)Orpin sau orpiment. Milanesi zic : Orpimentul acesta e fabri-cat In Saxa prin procedeul sublimarei sulfului si arsenicului alb. El ede-un galben compact, de masa opaca si de aspect sticlos. Latiaii il nu-
miau auri pigmenturn (aur pigmentat), culoare de aur. Se gäseste starenaturala in pAmanturile vulcanice, sicel mai bun vine din Persia.(Nota lut Maurice Dais)
www.dacoromanica.ro

533loarea aceasta e artificialä,facutsä chimice0e, §i e cu ade-värat toseanä. E de un galben mai plä'cut i mai asemänätorcu aurul, deck cu once altá culoare. La lucrarea pe zid nue bun,nici in fresa nici Cu tempera, deoarece se trine-gre0e de indatä ce vede aerul. E foarte bun pentru a picta
pe pavezei pe länci. Amesteand culoarea aceasta cu in-digo, se face verde pentru iarbä i verdeatä (frunzi uri). Catemperà nu vrea altceva decät clei. De ea se servesc uniica doctoriepentru ulii in oarecariboli ale lor.Culoareaaceasta e dintrifntaicea mai tare la frecat,din ate suntIn arta noasträ.Deaceea, andvrei s'o freci,pune-ti pepiaträ cantitateace dore0i §i,cu aceea pecare otu iinmäng, mergi putin ate putin ating-ând-o uwr, i adunând-ointre pietre,amesteandu-i putinästiclà pisatä,pentrucapraful de sticlä sà"readucä' orpimentul lagräuntul pietrei.Und ai prefäcut-o in praf, toarnä peste eaapä' curatafreac-o cAt poti ; aci daa 1-ai freca zece ani, orpimentuln'ar fi cleat mai bun. Fere0e-te de a da cu el pela gurä,cAci e periculos pentru orn.CAPITOLUL XLVIIIDespre natura unui galben ce se numesterisalgallo" (galben mineral).Existä un galben ce se nume0e risalgallo, care e curattoscan. Nu ne servim de el, deaf uneori pe panou. Nu-ibine sà-1 ai in tovär4ia ta. Dacä vrei sä-1 freci, procedeazAcum ti-am spus la celelalte culori. El vrea sä fie mult fre-cat cu apä curatä ; ifere0e-te ca de foc 1)11) E un compus din var iute iarsenic.(Nota lui Victor Mottez)Milanesi zic: Exista un fel de orpiment rosu care se gasesteadesea combinat cu arsenic. Se gfiseste in munti, in locurile vulcanice.Cand e In massli, este stacojiul preflicut In praf, se face orange. Din.
100 de parti, 70 sunt de arsenic vi30 de sulf.(Nota lui Maurice Denis)
www.dacoromanica.ro

34CAPITOLUL XLIXDespre natura unui galben ce se numeste sofran.Exista o culoare galbena ce se face cu o doftorie cese numeste sofran. Trebue s'o pui intr'o bucatg de stofgde in, pe piatrg ori pe-o c'gramidä caldg, si sg ai o juma-late pahar de lesie foarte tare, in care sa pui sofranul aces-taisa-1 freci pe piatrg.Se face de-ofrumoasaculoarepentru a vapsi panza sau once alt fel de stofe de in. Ebun pe hartie.; fereste-I insg de aer, caci isi pierde imediatculoarea. $i daca vrei sa faci vgpseaua cea mai perfectg cese ggseste in culoarea ierbei, ia puting coclealg sisofran,adicg douä pgrti de cocleala si una de sofran. Pentru ver-dele de culoarea ierbei, acesta e cel mai perfect ce se poategäsi. Se fixeazg cu nitel clei, cum o sd-ti arat mai departe.
CAPITOLUL LDespre natura unui galben ce se numeste arzica" 1).Exista o culoare galbeng ce se numeste arzica ; caree un produs chimic si se intrebuinteaza putin. Aceia carise folosesc cel mai tnult de culoarea aceasta sunt miniatu-ristii, si se intrebuinteaza mai mult la Fiore* decal in ori-
ce alta parte. E o culoare foarte usoarg, care pierde la aer.Nu e buna pe zid, dar pe panou e bung.Amestecand-ocu putin albastru de Germania si cu giallorino, se face unverde frumos. Vrea sä fie frecata, ca celelalte culorideli-cate, cu apg curatg.
17 Denumirea aceasta nu mar este aplicatti nici-unei culori. Pro-babil cA arzica o fi guma(Nota lui Victor Mottez)Milanesi spun : Unii cred cA arzica e acelasi lucru cu galbenulde sticlA numit in frantuzeste Massicot (galben mineral).(Nota lui Maurice Dénis)
www.dacoromanica.ro

35CAPITOLUL LIDespre natura unui verdece se numeste plimantverde (terra verde).Exista un verde care e o culoare naturala de pamant,si care se numeste parnânt verde 1). Culoarea aceasta aremai multe proprietati : intai sentai, e de natura foarte grasasi buna de lucrat chipurile, vestmintele, casele, infresco,in secco, pe zid, pe panou, si peste tot unde-ii vrea. Freac-oIn acelasi fel ca culorile despre care am vorbit mai sus, cuapa curata ; cu Cat vei freca-o mai mult, cu atat va fi maibunA. Si legând-o cu tempera, ca pe bolul ce-o sà-ti aratpentru a polei cu aur, te poti sluji tot astfel de acest pa-mant verde pentru a fixa aurul. Si MIA ca cei vechi nu seserviau de alt mordant cleat de acest verde pentru a puneaur pe panou.CAPITOLUL LIIDespre natura unui verde ce se numeste verdeazuriu 2).Existä un verde jumatate natural, jurnatate prelucrat,care se face cu azur (albastru) de Germania, si care se nu-meste verde-azuriu. Nu te sinchisi cum se face, cumpara-Igata facut.Culoarea aceasta e buna in secco, amestecatäcu gálbenus de ou, pentru a face copaci, verdeturi si fon-Milanesi spun : E o culoare ce rezistit la cea mai puternicaluminA vi se amestecti fail neajunsuri cu celelalte culori. N'aremuttcorp, e pe jurnAtate transparent. Cel mai bun vine dela Montebaldo deling& Verona, vi e intrebuintat mai cu seamA de vechti maevtri viindeosebi pentru eadavre. (Nota lui Maurice Dénts)P. Wilibrord Verkade zice :,,Corespunde cu verdete de cobaltal nostru". lar Milanesi : E un minereu de cobalt care-vi datoreaa eu-
loarea verde aramei, fierului vi zincului cu care e combine t.Culoarefoarte durabilA".
www.dacoromanica.ro

36duri. Se deschide cu giallorino (galben de Napoli). Culoareaaceasta e dela sine grAuntoasA ea nisipul. De dragul albas-trului, freacA-1 putin clte putin, cu mAnA usoarA, deoarece,dacA 1-ai freca prea mult, albastrul s'ar face murdar si ce-nusiu. Vrea sA-1 freci cu apA curatA ; i dupA ce I-ai frecat,pune-I inteun vas, toarnA apA curara peste zisa culoare,amestecA bine apa cu culoarea. Apoi lasA-1 sA se linisteascAtimp de-un ceas, dotil sau trei, si aruncA apa ; verd ele varAmAne astfel mai frumos. $i dacA ai spála-o in felul aces-ta de doul sau trei ori, culoarea ar fi mai frumoasA.
CAPITOLUL LIIIDespre modul cum se face un verde din orpimento-si din indigo.Existà o culoare verde, care se face din douàpArtiorpimento si O parte indigo ; ele se freacA bineimpreunAcu apA curatg. Culoarea aceasta e bunA pentru pictat pa-vezeilánci, si se maiintrebuinteazA la pictatcamere insecco (tempera). Ea nu vrea decAt temperA cu dei.
CAPITOLUL LIVDespre modul cum se face un verde din azur si_giallorino.ExistA o culoare verde, ce se face din azur (albastrul) deGermania si giallorino. Aceasta e bunA pe zid $i pe panou,cu temperA de gAlbenus de ou. Dad vrei sA fie mai fru-moasà, pune in ea putinA arzica (gumei gutd).Culoarea edeasemeni bunA dacg pui in ea albastru de Germaniasizdrobesti prune sAlbatice (porumbe negre) dela care iei zea- ma ; din zeama aceasta pui patru sau sase picAturi pes teazur ;$i iese un verde frumos. Nu vrea sA vadl aerul. Dupà.un oarecare timp, zeama de prune se evaporeazA.
www.dacoromanica.ro

37CAPITOI.UL LVDespre modul de a face un verde dinalbastrulultramarin.Existä o culoare verde care se face din albastru ultra-marin si orpimento. Se cade sä amesteci culorileacesteacu judecatà. la dintru'ntai orpimentul si amestea-I cu albas-trul ultramarin. Daa vrei a fie deschisä, sä intreaa orpi-mentul; dad vrei sä fie inchisä, a intreaa albastrul. Cu-loarea aceasta e bunä pe panou, si nicidecum pe zid. Selempereaa cu clei.CAPITOLUL LVIDespre natura unui verde ce se numeste coclealii.Existä o culoare verde ce se numeste coclealä, caredela sine e destul de verde. Se face pe cale chimia dinararnä si otet. Culoarea aceasta e bunä pe_ panou, cu tem-perä de dei. Fereste-te de a o apropia vreodatä dealb,deoarece sunt dusmance de moarte. Freac-o cu otet, caree in natura ei. Si daa vrei sä faci un verdedeierburiperfect, il vei gäsi pläcut ochiului, dar nu dureaa. E maibun pe hârtie sau pe pergament, cu temperà de gälbenusde ou.CAPITOLUL LVIICum se face un verde dinalb de plumb, saualbul de var si ptimtint verde.Existä o culoare verde ca salcia, pentru panou, carese face amesteand alb de plumb si pämänt verde, cu tern-
perg de gälbenus de ou. Pe zid, in fresa, pämäntul verdee amestecat cu albul de var, fácut din var alb si curat.CAPITOLUL LVIIIDespre natura albului de var.Albul acesta e o culoare naturalä, insä bine prelucrata,
www.dacoromanica.ro

38si care se face in felul acesta. la var stins, foarte alb ; pu-ne-1 pral intr'un lighean timp de opt zile, punând peste elin fiece zi apä curatä,si amestecândbinevarul cu apa,pentru a face sd-i iasä toatà grAsimea. Apoi fä dinteinsulniste turtisoare; pune-le la soare pe acoperisuri ;CucAtsunt mai vechi turtisoarele astea, cu atät e mai bun albul.DacA vrei sA-1 faci repede si bine, când turtisoareles'auuscat, sfäränfä-le pe piaträ cu apä, fä-le din nou turtisoaresi iar usucä-le ;i fä asa de douà ori si vei vedea ce albbun are sä fie. Albul acesta se freacg cu apA sivreafie bine frecat. E bun la lucrat in fresca, adicA pe zid, färdtempera". Färä el nu poti face nimic, in ce priveste colora-rea cärnurilor si alte amestecuri ale altor culori ce sein-trebuinteazä pe zid,in frescä ;si nu vrea nici-un feldetempera 1).1) Albul de var, facut cum II descrie Cennino, nu mai e in uzduph cht stiu, child se face fresca. Nu sunt departe de a crede ca dealbul acesta depinde in mate parte succesul acestui fel de pictura. Arfi deci folositor sa se intrebuinteze iarasi acolo undeis'apierdutobicinuinta.Armenino, in cap. 7 din cartea II-a, aratadiferitefeluri de acurati acest alb ; insa niciunul din ele nu e din toate punctele de ve-dere asemanatoare cu acela pe care-1 di' Cennino.(Nota cav. Tambroni)Alba! de var despre care pomeneste Cennino, e la fel cu varu/provenit din tencueli vechi (tot dela f rescuri) sipe care frescarii greciil numiau pizmit. El se facea in felul urmator : se lua tencuialh, se pisa,se cernea prin sita, apoi se freca pe piatra extraordinar de bine,fa-ca unto!,dupa care operatie erabundeintrebuintatlaluminile figurilor (blikari) gi ale draperiilor.Aci e cazul sà mai spun, ca la tencuiala pentru fresca propriuzisa, nu se intrebuinta nisip, caci daca vechile tencueli ar fi avut nisip,nu s'ar fi putut freca,desi pretinsii frescari moderni sustin sussitare, ca nisipul se transforma chimiceste inteun carbonat decalciu,care foloseste mull conserviirei frescurllor.Adevarul e insa altul, si-1 voi revela child voi ajunge la,,pic-tarea in fresco".(D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

39CAPITOLUL LIXDespre natura albului de plumb.Exista o culoare prelucratä chimiceste din plumb, carese numeste alb de plumb. Culoarea aceasta e tare, infocata,si in forma de turtisoare de märimea unui paliar. Daca vreisä cunosti pe aceea care e cea mai fina, ia intotdeauna dincoaja de deasupra, care e in forma' de ceasca. Cu cat frecimai mult culoarea aceasta, cu atat e mai perfecta, si e bunape panou.Uneori se intrebuinteaza si pe zid.Fereste-teinsa cat poti de ea, caci cu timpul se innegreste. Se freacacu apa curata si suportä once tempera. Ea trebue sa-ti slu-jeascä de calauza pentru a deschide toate culorile pepa-nou, cum face pe zid albul de var.CAPITOLUL LXDespre natura albastrului de Germania 1).Albastrul veritabil este o culoare naturala, care se tinepe vana de argint si o inconjoarA. Vine mult din Germaniasi din tinutul Siennei. Fie ca e natural, ori facut turtisoare,trebue sa-I freci cat poti mai mult. Cualbastrulacesta,cand ai de facut fonduri, trebue sa-1 freci putin cate putin5i incet cu apa, deoarece e fare si dispretueste piatra. Dacavrei sa lucrezi vestminte, ori sä faci verde, cum ti-am spusmai inainte, trebue sa-I freci mai mult. E bun pe zid,in1) Din albastrul acesta, cel mai bun vine din Saxa. Este un oxidde cobalt sticlos combinat cu potasa, siliciu si oxidul de arsenic.Seintrebuinta mult pe vremea autorului. Albastrurile de Berlin, de Parissi de cobalt sunt de inventie recentà.(Nota cav. Tambroni)P. Wilibrord Verkade spune : ,,Corzspunde cobaltului nostru".Milanesi zic : Cand cobaltul 1i-a pierdut arsenicul prinefectulc oacerei si e amestecat cu douà sau trei parti de siiiciu curat, formea-za culoarea ce se numeste zafferacu carese preparaazurulsattemailul (albastrul de email). (Nota lui Maurice Dénis)
www.dacoromanica.ro

40secco, si pe panou. SuportA tempera' de gAlbenus de ou,de dei, si de once-i vrea.CAPITOLUL LXICum se face din mai multe culoriasemanatoare un albastru ce imita albastrui de Germania.PO face un albastru deschis, care seamAnA cucelveritabil, astfel :ia indigo si freacA-1 at poti mai bine cuapA ; amestea in el putin alb de plumb, pentru panou, oriputin alb de var, daa-I intrebuintezi pe zid (seamAng multcu albastrul) Vrea sä fie legat cu temperA de clei,CAPITOLUL LXIIDespre natura si modul de afacealbastrulultramarin 1).Albastrul ultramarin este .0 culoare nobilA, frumoasAsi mai perfectA decAt bate celelalte culori. Despre eanuse poatespuneniciodatAindeajuns, nici sA facidestulcaz. Pentru bungtatea ei vreau sA-(i vorbesc pe larg si sAliexplic indelung cum se face. BagA bine de seamA aci aresA-(i fie folositoare si-ji va face mare cinste. Multumitä a-cestei culori si aurului (care infrumuseteazA toatelucrArileartei noastre) atingem, fie pe zid, fie pe panou, unMaltgrad de splendoare.Dintru'ntAi, ia ,,lapislazzari"2).Dacavrei sA recu-nosh piatra cea mai bunA, ia-o pe aceea care vezi a e ceaModul actual de a face culoarea aceasta e cu totul diferit deacela pe care-I indicrt Cennino In capitolul acesta. Ramane ea pictoriisa-i faca incerearea. Metoda autorului are pentru ea experientamaimultor secole si frumuseteadraperiilor acelea albastre pe care le ve-dem Inc6i azi minunat de strglucitoare, fie pe zid, fieintablouriTrebue sa bagam de seama ea actiun ea focului, careea i se supune azipiatra, poate sa aduca vre-o alterare in partea coloranta.(Nota cav. Tambroni)Propriu zis : Lapis lazuli, sau Piatrà de azur, dela arabul persan allazoard.
www.dacoromanica.ro

41Trial plinA de culoare albastrA, desi e peste tot patata ca de-cenusà. Aceea care are cele mai putine pete de astea ce-nusii, e cea mai bunA. Dar bagA de seamA s'A nu fie piatrAde albastru de Germania, care se aratA foarte frumoasa lavedere si seamAnA cu un smalt. Zdrobeste-o intro piu-litA de bronz acoperitä, pentru ca sA nu'i sara praful. Apoipune praful acesta pe piatrA si freaal fArA apa. DupA aceeas'A ai o sitA acoperitA, ca a spiterilor pentru cernut substan–tele vegetale aromatice; si sAl cerni si sA1freci din noucum ai nevoe. Aduli aminte, CA cu cat il freci mai fin, cuatat mai fin va fi albastrul,dar nu asa de frumos, de vio-lent si de culoare asa de neagrA. Calitatea cea mai usoarA(mai finA) e mai folositoareminiaturistilor sipentru a facevestminte amestecate cu alb. DupA ce ti-ai ispravit praful-acesta, ia dela spiteri sase uncii de räsinA de molift, treiuncii de mastic, trei uncii de cearà noug, pentru fiece livrAde lapis lazzari. Pune toate lucrurile acesteakite() crAti-cioarA no* §i fA-le sA" se topeascA impreunA. Apoi, sA ai3 bucatA de panzA de in alb si sa le treciprin ea inteunlighean desticIA.Atunci, sA aio livrA de praf de asta-de lapislazzari, al amesteci bine impreunA cu lucrurileastea, si sA faci o pastA in care toate sA fie incorporate.Pentru a putea manipula pasta aceasta, sA aiulei de sa-mantA de in si sAli ungi bine mainile cu acest ulei. Tre-bue sA pAstrezi pasta aceasta cel putin trei zile si trei nopti,frAmantand'o din nou die putin in fiecarezi; siadu'tiaminte, cA poti sA pAstrezi pasta aceasta 15 zile, o lunacat vei vrea.Gaud ai voi sA extragi albastrul, urmeazAinetoda aceasta: VA dou'A bete dintl'o bucata de lemn, niciprea groasA, nici prea subtire : sA fie lungi fiecare de cateun picior, bine rotunjite dela un capAt la altul, si bine lus-truite. Apoi sAli iei pasta din ligheanul de sticlA, in care alinueo si sA pui in el aproape un gAvan de lesie cAldicicA ;si cu aceste douà bete, cate unul in fiece mana, sa in–torci, sA storci si sA mesteci pasta aceasta de ici panA colo,cum se frAmantA cu mainile coca de fAcut paine, intocmai
www.dacoromanica.ro

42in felulacela, Dupa ce-aifacut a$a$i vezi a le$ia estede-un albastru perfect, toarn'o inteun borcan de sticla ; apoija o aceea$i cantitate de le$ie, pune'o peste pasta, $i mes-tecl din nou cu betele ca mai inainte. Cand le$ia s'a facutiara$ibine albastra,toarn'o inteunaltborcan de sticla,pune din nou peste pasta o alta le$ie,$i framant'oiara$icum se obicinue$te. Daca le$ia e inca bine albastra, vars'ointeun alt borcan de sticlä ;$i fä tot a$a de mai multe ori,'Ana and ajunge Ca pasta nu mai vapse$te le$ia.Atuncipoti s'o arunci, ca nu mai e 'Nina la nimic. A$eaza dina-"nte'ti pe o masa toate borcanele acestea in ordine; adicaintaia, a doua, a treia, a patra operatie, dupä ordinealor.Mesteca pe fiecare cu mana, deoarece albastrul, din cauza
greutatei sale, va fi cazutla fund ;$iatuncivei cunoa$tetäria albastrului din diferitele operatiuni. Chibzue$te in tine
insuti cate feluri de albastru vrei sa faci, trei,patru,$ase,sau cate feluriyrei ;tinand seamä caprimele amestecurisunt cele mai bune, dupl cum primul borcan e mai bun
decal al doilea. $iastfel, dacaai 18 borcane,$ivreisafaci trei feluri de albastru, la $ase borcane, amesteca-le im-preunä $i pune-le inteun singur borcan ; asta va fiun felde albastru. Si tot a$a cu celelalte. Dar tineminte,ca inprimele doua borcane ai cel mai bun lapis lazzari, $i de-avaloare de opt galbeni uncia ;cele doua din urma nu facnici cat cenu$a. Obicinuinta sä te faca a le deosebi; $i nute apuca, in practica, sa strici calitatilebune prin ameste-carea cu cele rele. In fiece zi scurge le$ia din borcane, pangcand albastrurile se usuca. Cand s'au uscat bine, Dupa im-
pärtirile ce ai fäcut, pune-le intr'un pergament, intr'o be$icaori inteo punga.$i noteaza, cadaca piatraaceasta,, deultramarin n'ar fi destul de perfecta, sau daca dupa ce aifrecat-o, albas trul n'ar ie$i bogat, te invat cum sd'i dai niticaculoare. la putinä co$enila pisata $iputin lemn ro$u deboit (Wan); fierbe-le impreuna ; dar dintru'ntai sa fi racait
sau sä firas cu un geam lemnul row de boit. Apoi fier-be-le impreuna cu le$ie$i adauga putin alaun (piatra acra)
www.dacoromanica.ro

43de rocA. Când fierbsivezicA e de-o culoare vermillon(rosu, rumen) perfect, inainte de a fi scos albastrul din bor-canul ski (insä bine uscat de lesie), toarnä peste ele putinacosenilA si lemn rosu de boit, si cu degetul mestecA bineimpreunA lucrurile acestea, si lasA-le sA se linisteascä pAnAse usuca färA a fi expuse la soare, la foc, sau la aer. and
*fi gäsesti uscat, pune'l inteo cutie sau intr'o pungA, $i lasa'lin pace, cAci e bun si perfect. Bagáli bine in cap, cA tre-bue o dibAcie specialA pentru a sti facibine.Aflaaceasta e mai degrabA treabA de fete tinereifrumoase,decAt de bärbati ca noi ;deoarece ele stau incontinuu acasä,sunt maistatornice, si au mäinile mai delicate. Fereste-teca de foc de cele bAtrâne,Când ti sentamplA sA vrei sä intrebuintezi din albas-trul acesta, ia dintr'insul cantitatea ce'ti trebue ; sidacA aide fAcut vestminte intärite cu alb, vrea al freci putin pepiatra obicinuitA ;iar dacAvrei sA faci numai fonduri, tre-bue al prelucrezi putin, foarte putin, pe piatrA, intotdeaunacuapAcuratA,foartecuratA,pepiatrabinespalatà sifoarte curatä. DacA albastrul ti se pare cA vine cam greu,
ia putinA lesie sau apä curatä, pune-o in vas, si amestecaiaräsi totul impreunà. FA asta de doua sau trei ori, si al-
bastrul va fi bine curAtat. Nu'ti voi vorbi despre temperelesale, deoarece mai departe o s'O arät toate temperele pro-
prii fiecArei culori, pe panou, pe zid, pe fier, pe hârtie, pepiatrA si pe sticlä,
CAPITOLUL LXIIICum e necesar de astisil faci pensulele.Deoarece am vorbit pe-anume de toate culorile ce seintrebuinteazA cu pensula, si de felul de a le freca (culorileacestea trebuesc sA fie intotdeauna pAstrate inteo 'Mira' bineacoperitA, cu suprafata irrtotdeauna moale. siacoperite cuapa), vreau sa'ti arät acum sA le intrebuintezi cu sau farätempera.. Dar dintru'ntAi trebue sä $tii in ce mod poti sa
www.dacoromanica.ro

44le pul la lucru,ceeace nu se poateface fArA pensule.Sa ne oprim deci aici, si ocupa-te dintru'ntai depensule,care se fac in felul acesta.CAPITOLUL LXIVIn ce mod se fac pensulele din Or de veverita.In mestesugul nostru e nevoe sA intrebuintAm douAfeluri de pensule:pensuleledin Or de veveritä sipen-sulele din Or de porc. Acelea din par de veveritAse facin modul acesta: ia eoade de veveritA (cAci toate celelaltenu sunt bune de nimic), sicoadele acestea vor trebui s'Afie fierte 1)iar nucrude.Bl'Anarii if vor spune tot asa.Avand cozile acestea,scoate-ledintru'ntaipAruldin varf,care e lung ; strangand la un loc varfurile mai multor coade,sase sau opt, vei face o pensulA moale, bunA pentru a po-lei cu aur pe panou, adicA pentru a inmuia cu ea, cum osa-ti arAt mai pe urma.SA ne intoarcem numai la coadA: ia-o in manA, tragepArul din mijlocul coadei, cel mai drept si mai tare, si pu -tin cate putin WI pachetele ; scaldA-I inteun paliar de apAcuratA, si pachet cu pachet impreunAl si stoarce'l intre de-gete. Apoi reteazA1 cu niste forfecute. Dupa ce ai fAcut maimulte pachetele, impreuna cateva din ele asa incat sA for-mezi grosimea ce vrei sA dai pensulelor; unele sA intre lu-te° panA de vultur,alteleintr'o panA de gascA, iar altelelute° panA de gAinA, sau de porumbiel. Gaud ai facut binesorturile acestea, aranjandu-le la egalA depArtare, cu varf u-rile pe aceeasi linie, ia ata sau matase ceruitA si, cu douAnoduri, leagA-le bine impreunk fiece sort (fel) a parte, dupagrosimea pensulelor de care ai nevoe. DupA aceea, ja teava depang ce corespunde grosimei pArului legat impreuna, teavafiind deschisA si tAiata mai dinainte ; si bap' inteinsa pArul1) Se pare ca astazi nu se mai fierb pieile acestea. Ar fi de facuo experienta. (Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

45acesta legat. FA astfel, incat sA nu jasa afarA varfurile, de-cal atat cat trebue pentru capensula sA fie moale; cAcicu cat e mai moale si mai scurtA, cu atat e mai delicatamai bunA.FA apoi un betisor de artar,sau de castan, sau deonce alt lemn bun ;si lustruestel, curAtestel si reteazn informa de fus, de grosime potrivitA pentru a intra in teavapenei, si lung cat palma.Acum stii cum se facepensula din par de veveritä.E adevArat cA pensulele din par de veveritä trebuesc sA fiede mai multe feluri, fie pentru a polei cu aur, fie pentru alucra pe faianta. Ele vor sa fie retezate cu foarfecile si as-cutite pe piatra de profir, pana ce se subtiazA si se tocescputinO asemenea pensulA, pentru a contura, trebue saaiba un varf perfect.; si sunt unele care trebuesc s'A fie catse poate de mici pentru oarecari lucrar i figurine de foartemica dimensiune.CAPITOLUL LXVCum si in ce mod trebuesc f acute pensulele dinpar de pore.Pensulele din pAr de porc se fac in chipul acesta ladintru'ntai par de porc alb, caci e mai bun decal cel negru
(dar sA fie dela porc domestic); fa din el o pensulA groasA,
In care sa intre o livra din pArul acesta, ileaga-1 in jurulunei coade groase, cu un nod acoperit Cu clei.Pensula aceasta, o vei intrebuinta la spoit cu alb zi-durilesi a le uda cand ai de pus o tencuiala ; intrebuin-teaz-o asa, 'Ana ce parul îi pierde asprimea si devine moalechiar foarte moale. Atunci desfA-o si fA din ea toate fe-lurile de pensule de care ainevoe. Si fa din acelea in carevarfurile parului sA fie bine egale, si care se numesc pen-sule retezate ; sau altele ascutite, si de tot felul de grosimi.Apoi fa coadele de lemn despre care am vorbit, sileagAfiece pachet de par de porc cu ata indoita si ceruita. Baga
www.dacoromanica.ro

46vArful coadei in pArul de porc pe care 1-ai legatpela ju-mAtatea pachetului,si continuà de a purta atapeste tot,intorcAndu-te spre coadg. Si in felul acesta le faci pe toate.CAPITOLUL LXVIModul de a Ostra coadele de veveritA ca sA nule n'Alance viermii.DacA vrei sA pAstrezi coadele de veveritA, ca sA nu lemAnAnce viermii si sA nu le cadA párul, unge-le cu pAmAntmoale, frAmAntsá-le bine inteinsul, atArnA-le, si lasA-le in pace.
CAnd vrei sA le intrebuintezi, sau sA faci din elepensule,spalá-le bine cu apA curatA.
www.dacoromanica.ro

Parte a treia
CAPITOLUL LXVIIModuli ordinea in care se lucreaza pe zid, infresca, si se picteaza un chip tanar,numele Sfintei Treimi, vreau sä te pun sä pictezi.De cele mai multe ori incepi sä lucrezi pe zid ; pentruaceasta, o sail arät pas cu pas calea ce trebue sA urmezi.Când vrei sä lucrezi pe zid, care e lucrul cel mai gingas sicel mai pläcut din cate existä, sA ai dintru'ntai var si nisip,unul si altul binecernute. Dad varul e foarte gras siproaspät, amestecul se face din douà pärti nisip si o partevar 1). Främäntä-le bine impreunä cu apà, In cantitate sufi-I) E o greseala capitala de a se pune nisip In tencutalape care se picteaza, cad acesta Impiedica legatura intre culoare vi var.Cauza pentru care majoritatea frescurilor artivtilor moderni s'a curtitataproape de tot, dui:a un timp mai mutt sau mai putin Indelungat, etocmai nisipul, care da pentru moment stralucire si transparenta, darla In schimb durabilitatea. Asta dovedevte ca n'au vtiut sa faca tencti-elite, iar problema coloritului au deslegat-o dupa tratate mai muttteoretice.La italienit treoentilti (vi la inaintavii lor) se observa o frescasolidai pastoastiava cum o lucrau pervii, egiptenii si grecii, cari-nu Intrebuintau nisip la ultima tencuiall. Desfid pe cel care'mi vaarata o fresca,lucrata inainte de 1400, sub influenta grecilor, care
www.dacoromanica.ro

48cientà, pentru a'ti ajunge 15 pâtfa" la 20 de zile. Lasä-le sl"se linisteasa vre-o cdteva zile,panA and leiese focul ;aci and e prea fierbinte, tencuiala ar putea sA crape 2).Cand vrei sà tencuesti, nfalurA dintru'ntAi bine zidul i udä1sá aiba nisip In var. E lush' esential ea, la ultímele straturi de tencueli,sa se puna var stins de cel putin 5-6 ani, amestecat numai cu calti decanepa sau cu par de pore si de capra. (Cei vechi mai Intrebuintaupaie de secara).Bisericile dela Muntele Athos, din Intreaga peninsula Balcanica,monumentele noastre istorice sunt pictate In felul acesta. O probaevidenta, ca nisipul nu se contopeste cu varul, e Biserica Domneascadela Curtea-de-Arges, unde s'au descoperit treiranduri de frescuri,dintre care numai cel dela mijloc are nisip. (Lucru recunoscut de D-1Bals, ca si de alti cunoscatori).In Franta, artisti de seama au facut lucra'ri frumoase din punctde vedere artistic, dar din cauza nisipului ce au pus In tencueli, fi es-curile lor s'au curatat dupä scurt timp. Deasemeni vi In tara noastras'au facut multe Incercari, ce s'au dovedit infructuoase. (Asi putea sadan o mul(ime de exemple de frescuri curatate dupa 4-5 ani). Lasand
tusk modestia deoparte, Imi voi permite sa prezint, ca un argument Infavoarea spuselor mele, picturile interiorului viexterioruluidelastreasina pana josdela Biserica cea Mare din Manastirea Calditru-sani,picturi executate de mine in fresco la etatea de 19 ani (adicaCu 32 de ani In urinal si care totusi se afla Inca vi azi intr'o perfectastare de conservare.Technica aceasta sanatoasa, am Invatat-o dela tatal meu, pictorulBelisarie S. Paraschivescu, din comuna Domnesti-Muscel, care era unmestesugar neIntrecut Inteale frescei,:deoarece fusese ucenicul pitaruluiNiculae (Nicolae Teodorescu) din Buzau. Tot dele dansul am Invatatpun luminile (blikurile) Cu var pizmut, asa cum faceau pictorii greci siatonistici.Dealtfel, intr'un mic tratat fat% multe pretentiipe care 11am In preparatie, voi vorbi mai pe larg despre rezultatele lndelungateimele experiente In aceasta ramura a artei. Acesta va apare curanddui:4 publicarea prezentei traducen, care vi ea are de scop numai aju-torarea colegilor pictori cari, pana aci, erau complectamente lipsiti de
oarecari cunostin(e ale partei practice a picturei In fresca.(D. Belisare)2) P. Willibrord spune: Mie nu mi s'a Intampla t niciodatil, co.tencuiala sil capete crapaturi, daca luasem exact o parte var la (Iota'parti nisip, chiar daca tencuiala era proaspata de tot".
www.dacoromanica.ro

49bine, cad niciodatä nu poate fi udat prea mult ; $iia'ti va-rul bine amestecat mistrie cu mistrie ; si dd o tencuiala saudouä, pand ceaifäcut pe zid o suprafata foarte netedä.Apoi, candvrei sä pictezi,tine mintesafacitencuialaaceasta bine potrivitä si putin grasa. Atunci dupä scena orichipul ce trebue säfaci,clacä tencuialati s'auscat, WOcärbunele si incepe sä desenezi, sä compui, si WO bine toatemasurile, bätand dintru'ntai o sfoara pentru ali imparti spa-tiile si a lua mijlocurile, si batand cu o alta pentru a'ti stabili planurile. Aceea care imparte in doua si care trebue sastabileasca planurile, trebue sä aibä un plumb la capat, sifa cu compasul un semi-cerc in jos : apoi pune varful com-pasului pecruciulitainsemnatä de sfoarasidescrie unsemi-cerc pe deasupra, sivei gasi a spre mana dreaptacele clouà curbe ce se intalnesc fac o cruciulita. Fa aceeasioperatie spre mana stanga,petrecanduli sfoara prin celeclotiä cruciulite; si vei gasi in chipul acesta un plan abso-lut orizontal.Atunci, compune cu cä'rbunele, cum am spus, sceneleori chipurile; si cäläuzeste-te dupä spatiile pe care le-ai luatfoarte egale. Apoi ia o pensula foarte mica si ascutitä depar de porc, cuputin ocru farä tempera, lichid ca apa ;stabileste-ti si deseneaza-ti chipurile, umbrind cum ai facutCu aquareld cand te-am invätat sa desenezi. Insfarsit, ia omaturica de fulgi si mäturä bine carbuncle de pe desen.Dupa aceea, ia putina sinopia färä tempera, si cu pen-sula ascutita si moale traseaza nasurile, ochii, parul, toateextremitätile si contururile figurilor ; si fa catoateacestefiguri sa fie statornicite cu mäsurile lor, fiindca ele te vorface sä cunosti si sa prevezi ce vei avea de colorat 1). Fa1) Giottoi urmasii lui faceau rareori cartoane la frescele lor,gi trebuiau mai intai sa deseneze compozitia pe tencuiala de dedesubt,apoi sa tencuiasca zidul bucata cu bucata i sa picteze definitiv. Panala ce punct a fost intrehuintata in urma aceasta schita provizorie, nureiese lamurit din cele ce urmeaza.(Nota lui P. Willibrord Verkade)6
www.dacoromanica.ro

50dintru'ntai marginile sau ceeace crezi ca trebue sä incon-joare scenele, si dupA cum iti convine ia varul despre caream vorbit, bine mestecat cu bätätorul ori cu mistria, incatsa pall o alifie. Apoi chibzueste in tine insuti cat poti salucrezi inteo zi ;caci atata cat tencuesti, trebue sä isprAve-sti. E adevärat a uneori ¡ama, pe vreme umedä, pe zidu-rile de piaträ, tencuiala se pästreazä proaspAtAina o zi.Dar, dacä poti, nu intarzia, aci lucrarea in fresa,adiadin ziva aceea, dä o legare mai puternia, mai bunk si unlucru din cele mai placute ce se fac 1).Deci pune o bucatä de tencuialä subtire (nu prea sub-tire) si bine intinsä peste vecheatencuialä,pecareaimuiat-o.Apoi ia-ti pensula groasä de pär de porc, inmoai-oin apä curatà, scutueo si stropeste-ti tencuiala ; apoi, Cu odoagg (dreptarsau driscA) de lAtimea unui pod de palmä,freacä invartind peste tencuiala bine udatA, inat doaga sApoatä scoate de acolo unde e mai mult, säpunAacolounde lipseste si sA-ti netezeascä bine tencuiala. UdA iaräsitencuiala cu pensula aceea, dad e nevoe, si cu varful mis-triei tale, foarte curatA si pusa pe lat, freacä peste tot pen-tru a netezi tencuiala. Apoi bate-ti sfoara dupd ordinea simasurile statornicite pe mortarul de dedesubt. Sä presupu-
nem a ai de fäcut inteo zi numai un cap de sfantAsaude sfant tanär, sau pe acela al prea sfintei Fecioare Maria.Cand ai sclivisit astfel suprafata tencuelei tale, sä ai un vasmic de sticla ; aci toate vasele trebuesc sa fie deOda,de forma unui pahar de bäut, si sä aibdfundulgreu sila!, pentru ca sa seada bine si sä nu se rästoarne culorile.la cam un bob de ocru inchis (caci sunt ocruri dedouäfeluri, deschis si inchis) ;si daa n'ai de cel inchis, ia dinI) Cu eit e mai proaspata tencuiala la pictare, cu atat mai lu-cioasasimai Inchisa se usucäväpseaua. De aceea se recomanda pecat posibil, sa modelezi dinteodatä bucata cu bucata. Mai tntai ar tre-bui sa se picteze cu culorile care tntrebuinteaza multa tempera, ca al-bastrul, negrulsirosul eriglezesc.(Nota lui P. Willibrord Verkade)
www.dacoromanica.ro

51cel deschis bine frecat. Pune-I in vasul de care am vorbit,ia putin negru, cam cat un bob de unte, si amesteca-I cuacest ocru. la putin alb de var, cam cal o treime de bob,si un varf de cutit de chinovar deschis :amestecatotulimpreuna cu culorile de mai inainte, adaogAnd apa curatapentru ca culoarea sa fie curgatoare si [impede, fail tem-pera. FA o pensula de par de porc moale si ascutita, care&A intre in teava unei pene de gasca ; si cu pensula aceas-ta ataca figura ce vrei sA faci (amintinduli ca chipul se im-parte in trei parti : capul, nasul si barbia cu gura). Ebosea-za putin cate putin cu pensula de abia inmuiata (aproapeuscata) in culoarea aceea care la Florenta se numeste ver-daccio 1) iar la Sienna bazzeo. Dupa ce ai dat forma chi-pului tau, daca ti s'ar parea, in mdsuri sau ori cum ar fi,
ca nu corespunde cu ceeace doresti, cu pensula groasa depär de porc inmuiata in apA, freacA peste tencuiala, si veiputea sterge si indrepta. Atunci sA ai putin parnant verdebine lichid, intr'un alt vas ;si cu pensula moale de par deporc, tinuta intre degetul mare si degetul lung dela manadreapta, incepe a umbri sub barbie, si mai mult in partilecare trebuesc sa fie mai inchise, mergand si revenind subbuza de jos, la colturile gurei, sub nas ; delaturi sub sprAn-cene, tare spre nas ; putin spre coada ochilor spre urechi;§i astfel cu pricepere parcurge toata fata si mainile, acolounde trebue sa fie culoarea carnei.Apoi sa ai o pensulaascutitA de par de veverita, si &A intaresti bine fiece contur,nasul, ochii, buzele si urechile, cu acest verdaccio.Astazi sunt unii maestri cari, and au chipul in stareaaceasta, iau putin alb de var subtiat cu apa, si statornicescproeminentele si reliefurile chipului dupa ordineaceruta ;apoi dau cu putin rosu pe buze, pe pometi si obraji ; apoi1) Milanesi spun : Un fel de culoare compusa dinteo parte ocru,negru, cinabrese si alb.(Nota lui Maurice Denis)P. Wilibrord : Numele acestui amestec ar trebui retinut, caci serepeta mereu".
www.dacoromanica.ro

52insfärsit Cu putina culoarea drnei, bine lichidä, subtire caaquarela, trec peste totul, si chipul e colorat ; ei mai scotin evidentä reliefurile cu putin alb. Modul acesta nu e räu.Altii acoperà dintru'ntii fata cu un ton local al cärnei,o modeleazA apoi cu putin verdaccio si culoarea cärnei, re-tusänd cu alb : itotul s'a sfärsit. Modul acesta e al celorce stiu putine dintr'ale mestesugului. Tine-te insä de acelape care ti-I voi aräta eu pentru a colora ; deoarece Giotto,marele maestru, Il socotea bun pentru el.El a avut ca discipol pe Taddeo Gaddi, florentinul,timp de 24 de ani ;si era finul lui. Taddeo a avut pe Ag-nolo, fiul sAu ;care Agnolo m'a avut pe mine 12 ani, sim'a initiat in modul acesta de a picta, cu care el, Agnolo,a pictat inteun chip mult mai plAcut simaistrAlucitorcleat a fäcut Taddeo tatäl sAu 1),Dintru'ntäi sA ai un vas; pune intr'insul foarte putinalb de var si putin cinabrese deschis, cAt dinteunul si din
altul. Cu apà curatä fA lichid amestecul ; cu pensula de Or
de porc moale si bine tinutä intre degete, cum amspusmai sus, dà peste chipul pe care 1-ai läsat ebosat cu pA-
mânt verde, punänd culoarea aceasta rosie pe buze sipepometii obrajilor. Maestrul meu punea acesti pometimaimult spre urechi cleat spre nas, fiindcä ei ajutä la reliefa-
rea fetei.Contopeste acesti pometi cu ceeace esteprinprejur. Apoi sä" ai trei vase,pe care sä le impartiintreiculori diferite de carnatii, adicä cea mai inchisä pe jumätatemai deschisä cleat culoarea rosu-deschis, icelelalte douätreptat-treptat,mai deschise una cleat alta. Ori,ia vaultcu culoarea cea mai deschisa, i cu pensula de pär de porcfoarte moale, ia din culoarea aceasta a drnei, stoarce pen-sula intre degete, si mergi de cauta toate relief urile chipuluitäu. Dupà aceea, ia vasul cu culoarea mijlocie i cautä cu1) Vasari acorda sí el calítatea aceasta luí AgnoloGaddi,qiadauga numai ea n'a fost desenator bun. (A se vedea : Vasari, VII. diAgnolo Gaddi).
www.dacoromanica.ro

53ea toate semitonurile, atät ale fetei at si ale mainilor, pi-cioarelor si bustului, and faci un nud. la apoi vasul cu atreia culoare a arnei si mergi spre extremitatile umbrelor,oprindu-te acolo unde amestecul ar face parnantulverdesa-si piarda valoarea; set.' felul acesta revino de mai multeori, contopind un ton al arnei cu altul, ¡Ana and totul ebine pictat si cat iti ingaduie naturalucrului.Fereste-te,daa vrei ca opera ta sa straluceasca prin fragezime, de alasa sa-ti iasa pensula dela locul ei pentru a trecepestediferitele feluri de culori ale arnei, afara daa nu-i pentrua le impreuna frumos si cu mestesug. Lucrul si practica tevor face mai destoinic deal ceeace vezi scris. Dupa ce aiintins aceste culori ale carnei, fa ina una maideschisa,aproape alba, si &A cu ea peste sprancene, peste reliefurilenasului, peste värful barbiei si peste pavilioanele urechilor.Apoi ia o pensulaascutita de pär de veveritä;si cu albcurat, fa' albul ochilor, värful nasului, si putin pe margineagurei ;si fä aceste reliefuri cu delicatete. Dupa aceea sa aiputin negru intr'un alt vas, si cu aceeasi pensulä profileazaconturul ochilor pe deasupra luminilor ochilor, fa narile na-sului si- gäurile urechilor. Apoi ia intr'un vas putina sinopiainchisa, profileaza dedesubtul ochilor, de jur imprejurul na-sului, spräncenele, gura ;si umbreste putin dedesubtul bu-zei de sus, care trebue sa fie ceva mai inchisa deat buzade jos. lnainte de a profila contururile acestea, iaaceeasipensula si, cu verdaccio, retuseaza parul. Apoi cu aceeasipensula si cu alb, fa' luminile din par ; apoi, aquareleaza cuun ocru deschis, glaseaza cu pensula moale depardeporc ansamblul parului, cum ai facut la carne; mergi apot,cu aceeasi pensula inarcata de ocru inchis, iarasi la extre-mitati ;apoi, cu o pensula foarte mia de par de veverita,ascutita, cu ocru deschis si cu alb de var, fa reliefurile pa-rului ;insfarsit profileaza cu sinopia inchisa con tururile si
www.dacoromanica.ro

54eztremitatile parului, cum ai fäcut pentru toatafata.Siasta ti-e deajuns pentru a picta un chip tAnar 1).CAPITOI.UL LXVIIIModui de a pida In fresca o fata de batran.and vrei sä" pictezi o fatà de bätrân, se cade sa pro-cedezi in acela$i mod ca pentru una tânära ; numai cA ver-daccio-ul tau trebue sa fie ceva mai inchis, ca $i culoareacärnei (tinându-te in practica de modul cum ai fäcut pen-tru cea tanara), precum $i la maini, la picioare $i la bust.E dela sine inteles cä batranul tau va avea barba $i parulcarunt. Cánd 1-ai ebo$at cu verdaccio $i alb, cu pensula depar de veverita, ascutita, ia inteun vas alb de var $i putinnegru, pe care le amesteci $i le faci lichide, $i cu o pensulade Or de porc foarte moale $i bine imbibata, pune dea-latul barba $i pärul ; apoi cu un amestec ceva mai inchis,mergi punând umbrele. Dupä aceea, ia o pensulä ascutitä
de par de veverita, $i fa frumos reliefurile pärului $i firelede par din barba. Tot cu aceea$i culoare poti face fata.CAPITOLUL LXIXModul de a picta In fresco diferite barbi si paruri.Gaud vreisä" faci alte bärbi $ipäruri,fiesanguine,fie ro$ii ori negre, fie de once fel ai vrea, ebo$eaza-le din-tru'ntAi cu verdaccio $i acopere-le cu alb, apoi glaseaza-le1) Nu degtaba repeta mereu Cennini, ca trebuie sà storci pen-sula, inainte de a pune culoarea. El vrea numai o usoara coloratie afondului. Technica frescei scoalei lui Giotto este o technicd de albastrucu vapseluri pure o suprapuse, in opozitie cu aceea a scolilor de mai
tärziu, care-si asezau culorile pästoase. Pentru necunosciltori se reeo- –
manda, sä lucreze la inceput numai cu väpseluri pure, faraadaogirede alb, sa mearga inainte ea si cu aquarela. Atunci, la uscat, ele abia
se mai deschid si se poate ajunge la nuantele cele mai adinci si maipronuntate, care corespund mai bine mediilor nord-europene.(Nota lui P. Willibrord Verkade)
www.dacoromanica.ro

prin tonuri locale cum am spus mai sus. SA stii numai dece culoare le vrei, caci practica iti vavenivazändaltelegata facute.CAPITOLUL LXXMAsurile ce trebue sA aibg corpul omenesc perfectproportionat 1).NoteazA CA, inainte de a merge mai departe,vreausa-ti dau masurile exacte ale bArbatului. Despre acelea ale fe-meiei n'o sA vorbesc de fel, fiindca ea nu are nici o ma-surA perfectä, Dintru'ntai, cum am spus mai sus, fata e irn-partita in trei parti : capul, una ; barbia,alta ;sidelanaspana la barbie, alta. Dela raclacina nasului cu toata lungi-mea ochiului, o masura ; dela coada ochiului panä la coadaurechei, o masura ;dela o urechelaalta,lungimea uneifete ; dela barbie sub gatlej, in scobitura incheieturei gatu-lui, una din trei masuri ;gatul, lung cat omasura ;delafurculita gitului la varful umarului, o fatA ; tot asa spre ce-lalalt umar ;dela umar la cot, o fatä ; dela cot laincheie-tura pumnului, o fata §i una din treimasuri ;palma,intoata lungimea ei, o fatä ;dela scobitura gatului la aceea astomacului, o fata ; dela stomac la buric, o fata ; dela coapsä
la genuchi, doua fete; dela genuchi la calaiul piciorului,una din trei masuri ; lungimea piciorului, o fatä.Barbatul este in inaltime cat e In largime cu brateleintinse. Bratul cu mana coboara la mijlocul coapsei ; §i tot1). Cennino da, In capitolul acesta, o prescurtare usoara a ma-surilor corpului omenesc. Pictura nu iesise din barbarie decat cam deun secolCimabue a murit In 1300,Giotto In 1337,lar maestrul luiCennino In 1387. Acesti artisti destoinici fixaserd, f Ara ajutorulmedi-tatiilor sublime si al geometriei, regula proportiilor omului la opt fetesi douil mäsuri. Nu se poate spune ca o luasera dela Vitruve, deoareceacesta In cartea III-a, cap. I, o stabileste la zece fete. Deci trebue sacredem, cmasura hotAráta aci era rezultatul teoriilor lui Giotto. Leo-nardo da Vinci a urmat masurile lui Vitruve, gi gi-a fkut chipurile maisvelle. (Nota cav.Tambroni)
www.dacoromanica.ro

56omul are in lungime opt fete si douä din trei mäsuri. Bär-batul are in partea stäng6 o coastä mai putin decat femeia.In tot omul sunt oase… Natura 1), adicA bagheta lui trebuesa aibà mAsura ce place femeilor ; testiculele trebue sä-i fiemid, de formA frumoasä ifragede. Bärbatul frumos trebuesä fie brun, §i femeia albä.N'am sä-tivorbesc despre animalele färäjudecata,fiindcä nu par a avea mäsuri sigure. Copiazä'-le idese-neaza-le cAt poli mai mult dui-A naturä, si vei vedea. Pen-tru toate astea, iti trebue o mare practicä..CAPITOLUL LXXIModul de a pida in fresca un vestmânt.Acum, sä" ne intoarcem pur si simplu la pictura noastrain frescä pe zid. Ori care ar fi culoarea pe care oalegipentru a picta un vestmänt, trebue dintru intai dese-nezi frumos cu verdaccio ;desenul täu sä nu fie prea apa-rent, ci cumpnat 2). Dupä aceea, dacävreiun vestmântalb, rosu, galben ori verde, sau cum iti place,säaitreivase. la unul din ele si pune inäuntru ce culoare vrei. SAzicem rosu :ia cinabrese §i putin alb de var ; si asta va fio culoare, bine subtiatä cu apà. Din celelalte doa culori,FAunadeschisä,adiapuandindeajunsalbdevar ;cealaltà,pentrusemi-tonuri,vafifacutà landdin primul vas si din acesta deschisul, ifaci trei.la acumpe cel dintAi, adicä pe cel mai inchis, i, cu o pensulä depär de pore groscioarà iputin cam ascutitä, urmareste cu-tele figurei tale in locurile cele mai întuiiecoase, si nu de-Tambroni suprimase pasajul acesta si adaogasenota urma-toare,,Buna cuviinta n'a Ingaduit sa publicam aceste putine euvintecare dealtfel n'au nimie deaface cu arta". Noi am crezut ca trebue sa-Irestabilim, atát din respect pentru naivitatea echiului nostru autor, eatpentru Intregirea traducerei. (Nota lui Maurice Denis)Indicatia aceasta e importanta, mai cu seamit la vestmintelealbastre.(Nota lui P. Willibrord Verkade)
www.dacoromanica.ro

57pä"$i niciodata mijlocul grosimei acelei figuri. Apoi, iacu-loarea mijlocie, acoperä-ti cutele plecând dela trasaturile in-chise, apropiind aceste douä tonuri i contopindu-le la ex-tremitatea tonului inchis. Dupä aceea, cu culoarea mijlocie,mergi $i fà umbrele unde trebue sä fie relieful figurei, men-linând intotdeauna bine nudul. Apoi ia a treia culoare maideschisa, $i In acela$i mod ce ai urmat, acoperindcutele,mi$carea lor in partea umbrei, fa' tot astfel in parteapastranda$ezareafiecArei cuteprin desen bun $ipricepere, $i o practid suficienta. and ai dat de doua-trei ori cu fiece culoare (avand intotdeauna invederecanici una din culori sä nu iasä din locul ei $i sa nu calceuna peste alta, afard de cazul Cand lecontope$tiacolouncle se unesc) nuanteazä-le 5i uneste-le bine. Sa ai atunci,inteun alt vas, culoare Inca mai deschisa cleat cea mai deschisadin cate$i trele$i cauta de lumineazd varfurile cutelor. Apoi, iainteun alt vas curai $i terminä cu ingrijire reliefurile cele mai a-parente. Dupä aceea, cu cinabrese curat, cauta partile cele maiintunecate $i oarecari contururi ; $ivestmântul va fifacutcum trebue. Dar vazand cum se lucreaza, vei intelege multmai bine dedt cetind. and ti-ai ispravit chipul ori scena,las sa se usuce, !Ana ce varul iculorile s'au uscatbine.daa ti-ar rämâne de facut insecco vre-un vestmântvei urma metoda aceasta.
CAP1TOLUL LXXIIModul de a picta pe zid in secco,sitemperele sale.Toate culorile intrebuintate in fresca, pot sä fie folo-site $i in secco ; sunt insa culori bune in secco ce nu pofi intrebuintate la fresca. Astfel sunt : orpimentul, chinova-rul, albastrul de Germania, miniul, albuldeplumb,co-clealailaca. Aceleace potfifolositelafrescasunt .
www.dacoromanica.ro

58giallorino I),alb de var, negru, ocru,cinabrese, sinopia, pà-mânt verde, ametist. Culorile ce se intrebuinteazA la fresavor ca tovarä$e in amestecuri albul de var 2),verde-urile,and vrei sä" le la$i verzi, giallorino ; and vrei sdle la$iverzi de culoarea salciei, ia alb. Culorile ce nu se pot in-trebuinta la frescä, vor ca tovar4e $i ca amestecuri albulde plumb $i giallorino,i ate odatà orpimentul ;Insà ra-reori orpimentul.Pentru a face un albastru insufletit cu alb, ja cele treivase ce te-am sfätuit sä ai lacolorareaarnei $idrape-riei cinabrese ;tot a$a va fi$i de data aceasta, numaiacolo unde ai pus alb de var, vei pune alb de plumb$ivei adäogatempera.Douä feluridetemperasunt buneinsd una e mai bunä deat alta. Pentru prima temperä, jaabenu$ul $i albu$ul oului, pune peste ele ateva aschioarede lemn de smochin, $i bate-le bine impreuna. Apoi toarnäin vasele tale tempera de asta, cumpätat, niciprea multänici prea putinä, cum ar fi un vin indoit cu apä. $1apoi"ntrebuinteaa-ti culorile, fie alb, fie verde,fiero$u, cumti-am demonstrat la fresa, $i tot ca la fresa itivei facevestmintele cu tempera, dar numai sä n'a$tepti sä se usucetotul. Daa ai pune prea multä tempera', culoarea ar cräpa$i ar adea de pe zid. Fii cu bägare de seamä $i practic.Am sä-ti spun dintru 'ntAir cA inainte de a incepepictezi, daa ai vrea sA faci un vestmânt de laa sau de altäculoare, inainte de once altceva, sä iei un burete bine spà-
lat, un gälbenu$ de ou cu albu$ul lui, pe care sä le pui incloud bliduri de apä curatä $i sä le amesteci bine impreund,Giallorno trebue sa corespundà cu galbenul de antimoniu, cina-brese cu brunul rosu, sinopia cu rosul Van Dyck, lar ametistul cu vio-letul de Mars. (Nota lui Victor Mottez)Vasari (cap. 19 della Introd. alle arti Del dis.J, sfatueste, vor-bind despre pictura In frescA,sa ne servim de alb detravertin coptIn loe de alb de var. (Nota cav. Tambrorti)-Eu cred metoda aceasta funestil frescei. Pe varse bazeaza bo-gatia resurselor sale, stralucirea i soliditatea sa.(Nota lui Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

59cu sus-zisul burete, pe jurnAtate imbibat in aceastä tempera,sá dai deopotrivd peste toatä lucrarea ce trebue sä coloreziin secco, ori s'o infrumusetezi cu ornamentatii de aur ;dupä aceea, coloreazd liber cum vei vrea 1).A doua tempera" se compune numai din gälbenu$ deou ;$i aflä cä tempera aceasta e bund la once, pe zid, pepanou, pe fier ;$i nu poti nici odatä sä dai prea multa 2);dar fii prudent $i urmeazä calea mijlocie.Inainte de a merge mai departe, vreau sd-tiarätsafaci cu tempera aceasta un vestmânt in secco : cum ai fa-cut la fresca cu cinabrese, acum il vei face cu albastru ul-tramarin. la, ca de obicei, trei vase :inceldintAipunedouä pärti albastru $i o parte alb de plumb ; inaltreileavas, cloud* pdrti alb de plumb $i una de albastru ; ameste-cA-le $i toarnä tempera cum ti-am spus. Apoi ja vasul gol,adicä al doilea :ia tot atäta dintr'un vas at $i dintr'altul,$i fa un amestec bine mestecat cu pensula de pär de porc,sau dacd vrei de pär de veveritä, moale $i solidd. Cu primaculoare, care e cea mai inchisd, formeazd umbrele cute! rcelor mai inchise. la apoi culoarea mijlocie, nuanteazä intu-necimile cuteloricautä cutele deschise ale reliefuld fetei.Apoi ia culoarea treia, nuanteazd itermind cute e de dea-supra care fac relieful ; amestecä bine o culoarecu alta,contopind $i modeländ dupd modul cum te-am invatatlaVasari (cap. 20, Introd. alle tre arti, etc.), nee : Pe ziciurileearl s'au uscat, se da un strat ori doua de clei cald, gi apoi cu culo-rile amestecate cu acelagi clei se conduce toata lucrarea",Cennino pro feseazh'o manierh cu to tul diferita, gispusele luimerita mai multil incredere, caci Vasari nu vorbegte de tempere deckea mijloace intrebuintate de vechii maegtri. (Nota cav. Tambroni)P. Willibrord Verkade spune : Asta e de cea mai mare impor-tanta,caciartfelculorilesecojesc, mai cu seama chnd nu e niciun ton de albastru".Cennino vrea sa zich aci :chiar gi chnd pui Inculori preamull albug de ou, ele tot nu cad. Acesta are asupra culorilor aceeagiinfluentà ca uleiul, gi realizeaza aceeagi culoare ch.nd e amestecat Incantitate suficienta (ceva mai mult albug de ou deck materie color anta),chci tonurile nu se fac mai deschise la uscare. (Nota lui P. Willibrord Yerkade)
www.dacoromanica.ro

60frescä, Atunci ia culoarea cea mai deschisà, adaogä-ialbcu tempera, §i cautä de fä culmile cutelor in relief. Apoi,Cu putin alb de plumbcurat, veiintärioarecarireliefurimari, dupa cum cere nudul figurei. Cu albastru ultfamarincurat pune fundurile cutelor celor mai intunecate sifor-meazA contururile; in chipul acesta atinge-ti usor vestmän-tul, dupä locuri si culorile lor, contopind cu gingäsie färäa deranja ori amesteca o culoare cu alta. Tot asa fä cu la-cajcu once culoare ce se intrebuinteazA in secco.CAPITOLUL LXXIIIModul de a sti sa faci o culoare violeta.Dacä vrei sä faci o frumoasä culoare violetä, ia lac5finä (Michnerlack) si albastruultramarin, cät dintr'unuldintealtul, cumpätat. Apei ia trei vase, ca mai sus, si lasäculoare de asta violetä in vasul täu pentru a retusa umbrele,Apoi din aceea pe care ai scos'o, fA treifeluri de tonuripentru a modela vestmântul, degradänd culorile, una ma¡deschisä decAt alta, cum am spus mai sus.CAP1TOLUL LXXIVPentru a lucra in fresca o culoare violeta,DacA vrei sä faci un violet pentru lucrat in frescg, iaindigo 1)si ametist ; amestea-le fail tempera', cum ai fAcutmai sus, si fA din ele patru degradäri. Dui-A aceea potilucrezi vestmântul.CAP1TOLUL LXXVPentru a imita un albastru ultramarin delucrat In fresca.Dacä vrei sä faci un vestmânt in frescä asemänätor Cu1) Nu pot crede ca cilvdntul italian indacco sa corespunda culorilnoastre indigo, care, fiind un produs vegetal, nu rezista varului.(Nota lui V. Mottez)
www.dacoromanica.ro

61albastrul ultramarin, ia indigo cu alb de var, si degradeaatiimpreunä culorile; si apoi, in secco, peste extremitäti, trecidin nou cu albastru ultramarin.
CAPITOLUL LXXVIPentru a pida in fresca un vestmtint violet ca laca.Dad vrei sä faci In frescä un vestmânt violet care saparä fäcut cu lad, ia ametist si alb de var, si degradeazaliculorile cum am spus ;amestecä-le sicontopeste-le bineimpreunä. Apoi, in secco, pesteextremitMi, vei retusa culad curatà amestecatä Cu temperà 1),
CAPITOLUL LXXVIIPentru a pida In fresca un vestmânt verdestralucitor.Dad vrei sa faci in frescä un vestmânt de inger, stra-lucitor, acoperà vestmântul cu douä nuarle de culoareadrnei, deschisä siinchisä, contopindu-le bine pela mijlo-cul figurei. Umbrele din partea cea mai intunecatà le veiface cu albastru ultramarin, iar culoarea carnei cea mai des-
chisä va fi umbritä cu pämänt verde, retusandu-le apoi insecco 2).Asead luminile pe vestmantul acesta in frescä,dupä cum te-am invätat la celelalte.Il Domíniquino s'a servit mult de mijlocul acesta.(Nota lui Victor Mottez}Pasajul acesta demons treaza, fie buna credinta personala aautorului, fieca pe vremea luí arta nu ajunsese inca la Intíltimea pecare a atins'o de atunci Incoace. Caci Vasari, vorbind despre picturaIn fresca, socoteste ca lucruri josnice retusarile in secco. Totusi, dacaobservam mai cu deamanuntul lucrarile In fresca ale maestrilor celormai priceputi, sunt foarte putine din ele pe care le gasim fara retusuri,
inciusiv chiar acelea ale lui Vasari. Corradi le retusa cu ulei, iar Mengs
cu lapte amestecat cu spirt de rachiu, cum ne povesteste il Requenos(Sul restabilimento, etc.) (Nota eav. Tambroni}
www.dacoromanica.ro

62CAP1TOLUL LXXVIIIPentru a face In fresca un vestmAnt stralucitor, ziscignerognolo 1.)"Daca vrei sa faci in fresca un vestmânt strälucitor, iaalb de var si negru si fa o culoare cenusie,carese nu-meste cignerognolo. Serveste-te de ea pentru a nuanta ; in-täreste luminile fie cu giallorino fie cu alb de var. Pentruumbre, ja negru,funingine sau,dacavrei, verde inchis.
CAPITOLUL LXXIXPentru a picta in secco un vestmant stralucitorde lacg.Daca vrei sa faci in secco un vestmant stralucitor, fafondul cu laca,iarluminile de culoarea carnei, sau dacavrei de giallorino (galben deschis). Adânceste umbrele fiecu laca cured, fie cu violet, cu tempera.
CAPITOLUL LXXXPentru a picta in fresco un vestmlint de ocrustrglucitor.Dicä vrei sa faci in fresco un vestmant stralucitor, fafondul de ocru, deschide-1 cu alb si umbrestel cu verde inpartea deschisä ;in partea intunecata, cu negru, sinopia (vio-let) ori ametist (rosu inchis).
CAPITOLUL LXXXIPentru a pida in fresco un vestmlint berrettino".Daca vrei sa faci un vestmant berrettino, ia negru si
1) Cignerognolo, es te : Un amestec din alb de var ai negru ; oculoare cenuaie ;si, cuvant cu cuvant, Inseamna : ,,culoarea puiului delebdchi". (Nota lui P. Willibrord Verkade)
www.dacoromanica.ro

I'-'
ocru, adicAdouA pArtiocrui o parte negru ;i degra-deazA culorile cum te-am invAtat mai inapoi, fie in fresco,fie in secco.CAPITOLUL LXXXIIPentru a pida in fresco *i in secco un vestmantde culoarea berrettino" corespunzandculorii lemnului.DacA vrei sA faci o culoare a lemnului, ia ocru, negru§i sinopia ; insA douA pArti ocru, iar negrul i rowl impre-unA,cAt jumAtateaocrului.DegradeazA1diferitele tonuripentru frescA, secco, i tempera,CAPITOLUL LXXXIIIPentru a face un vestmânt de albastru de Germania,sau de ultramarin, sau o mantie a Maicei Domnului.DacA vrei sA faci o mantie a Maicei Domnului cu al-bastrude Germania, sau once alt vestmAnt de albastrucurat, coloreazA dedesubt in fresco mantia, ori vestmAntul,cu sinopiainegru ;insA douA pArtisinopia,*i o partenegru. Dar dintru'ntAi adAncete conturul cutelor cu vr'unvArf subtire de fier sau veun ac. Apoi, in frescA, ia albastrude Germania bine spAlat, fie cu leie fie cu apA curatA,putin frecat pe piatrA. Apoi, dacd albastrul e profund i debuna culoare, pune in el putin clei inmuiat, nici prea tarenici prea slab ;o sa-ti vorbesc despre asta mai pe urmA.Mai pune in albastrul acesta un gAlbenu de ou ; dacA insAalbastrule camdeschis, artrebui sA fiegAlbenudela°ale acelea ro§ii, dela tarA. AmestecA-le bine impreunA,cu o pensulA de par de porc moale, dA de trei sau patruoripeste vestmAntul acesta. Dupg ce l'ai umplut bine, §is'a uscat, ia putin indigo $i negru,i mergide umbre0ecutele mantiei, cAt poti mai mult; revenind mereu asupraumbrelor cu vArful pensulei. DacA ai vrea in dosul genu-chiului sau altor reliefuri, s'A inseninezi putin, rAcAie pur
www.dacoromanica.ro

64simplu albastrul cu varful unei coade de pensula. Daca vreisä faci fonduri, sau sa umpli vestminte, cu albastru ultra-marin, leagn in acela$i fel ca albastrul de Germania, $ide doua-trei ori.Dacä vreisA umbre$ticutele, ia putinglacä finai putin negru, cu tempera de galbenu$ de ou.umbre$te cat poti mai ginga$ $i mai curat, atat cu laca, cat$i cu varful,$ifa'cat se poate de putine cute, deoarecealbastrulultramarinsuportacugreu vecinätateaaltoramestecuri 1):CAPITOLUL LXXXIVPentru a face in fresco sau in secco un vestmântnegru de cAlugar sau de frate.Daca vrei sA faci un vestmânt negru de calugar saude frate, ia negrul curat, degradeazn in mai multe tonuri,,cum ti-am spus deja mai inainte, i intrebuinteaz0 in fresca,sau in secco, cutempera.CAP1TOLUL LXXXVDespre modul de a pida un munte in frescosau in secco.Dacä vrei sa faci muntiin fresco $i in secco,fa o cu-loare verdaccio, compusa dintr'o parte negru $i doua partiocru. Degradeaza-ti diferitele culori, in fresco, cu albfärätempera ;iar in secco,cu alb de plumb $i cutempera.Stabile$te pe muntif ace$tia acelea$i linii deumbra $i de1) Capitolul acesta e curios ;el explica cum albastrurile sunt asade adeseori cazute de pe picturile facute pe vremea autorului, siebosulrosu ce se vede aparind In locurile de unde a dizut albastrul. Nu In-teleg de ce niste oameni asa de priceputi puneau albastrurile in seccoculoarca aceasta tine foarte bine In frescA, pus& In momentul cfind ten-cuiala incepe a se usca,simai cu seama dacA am ebosat draperia saufondul, fie cu rosu, fie cu pamánt verde. Albastrurile acestea pot sa sespelesinu se tem mai mult ca celelalte culori,(Nota lui Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

65luminä' care dau relieful uhei figuri. $i andai de facutmunti, care s'a' para' mai in departare, fa-ti culorile mai in-chise ;iar când vrei s'Apara mai aproape,fa culorile maideschise I).CAPITOLUL LXXXVIModul de a picta, in frescoi in secco, copad,ierburii verdefuri.Daca vrei sä impodobesti muntii acestia cu boschete, cucopad i sau cu ierburi, pune dintru'ntai trunchiul copaculuicu negru curat, Cu temperen aci in fresco se fac rau. Apoipregatesteun ton defrunze dinverde inchis,sau dinverde-albastriu, caci parnântul. verde nu e bun. Lucreaza-tibine frunzele iin mai multe randuri ; apoi fa un verde cugiallorirzo,care sa fieceva mai deschis ;fa cu el frunze,dar mai putin, incepand sä indici varfurile.Dupa aceeaatingepartilecele mai deschise alevarfurilor cu giallo-rino (galben deschis) curat, si vei vedea reliefurile copaci-lor si verdeturilor.Dar inaintede once,dupa cevei fiumplut cu negru trunchiurile copacilor, i oarecaricrengi,si ai pus frunzele iinsfarsit fructele ; pune pe iarbä catevaflori si pasarele,CAPITOLUL LXXXVIICum trebue sse picteze constructiile, in frescasau in secco.Daca vrei sä faci constructii, fa-le in desen de marimea1). Pasajul acesta ar parea stricat de copisti sau chiar o incur-catura a lui Cennino, dacá.' n'am s ti cal maestrii de pe vremea aceea sepricepeau putin la perspectiva aeriana, cum se vede In fue:II-Ve In care
au pictat munti si peisaje.Rasturnind ordinea acestui ultim precept, am putea restabili tex-tul ; dar e mai bine sa-I liisam asa cum e, chiar de n'ar fi decitt pen-tru a servi la istoria artei. (Nota cav. Tambroni)
'1
www.dacoromanica.ro

6ce vrei,$i trage cu sfoara. Apoi umple fondurile cu verdac-cio §i parnInt verde, fie in fresca fie in secco 1), bine lichide.Poti sA faci unul violet, altul cignerogno/o, unul verde, altulberrettino (gris), $i totastfel in onceculoare fi-ar plAcea.DupA aceea fa o linie lungA, dreaptA $i frumoasA, care sAfie tocitA la unul din tAi$uri, ca sA nu se lipeascAde zid$i pentruca, frecAndsau trecAnd pensula cu culoarea, sAnu-0 facA pete.Vei lucra astfel bordurilecu mare plAcere$i dragoste, temeliile,coloanele, capitelurile,frontispiciile,altarurile, $i tot ce tine de me$te$ugulcare e o ramurAfrumoasA aartei noastreivrea sä sefaca cu cea mai mare bucurie. $1aminte$te-ti,cá acela$idrum iirmat la figuri pentru umbre ilumini, trebue sA fieurmat $i la arhitecturA.Pentru motivul acesta,i bordurilepe care le faci in vArful clAdirilor trebue sA coboare mic$o-rAndu-se de sus in jos ; bordura dela mijlocul clAdirei, delajumAtatea fatadei, vrea sA fie peste tot la fel $i deopotrivA ;bordura depe postamentul sau temelia clAdirei, vrea sA seinalte in sens contrar iin proportia cAderei celei de sus.CAPITOLUL LXXXVIIIModul de a copia un munte dupil naturg.DacA vrei sA faci munti dupl regulile artei icari sA paranaturali, ja pietre mari, pline de spkturi $i nu lustruite, $icopiaza-le dupA naturA, dAndu-le lumia $i umbra din di-rectia ce-ti convine.1). Peste tot mide Cennino vorbeste de pictura in secco, sa fimbine intelesi, ca e picttira in temperace nu are nimic comun cu picturain fresca. Ar fi o foarte mare greseala daca s'ar reveni peste frescacu tempera.Si banuesc ca aci trebue sa fíe o interpretare gresita acopistilor, deoarece Cennino, ca urmas al scoalei lui Giotto, nucredsa fi avut reaua inspiratie sa strice o fresca dind cu tempera peste ea.$tiut fiind, ciulorile de tempera sunt mult mai intunecoase si opace<leek cele de fresca, ce sunt transparente si clare.(D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

Partea paliaCAPITOLUL LXXX1XCum se lucreaza In ulei pe zid, pe panou, pe fier,si pe ce vrei.Inainte de-a merge mai departe, vreau sa te invat a pictain ulei pe zid sau pe panou, picturà intrebuintatA mult degermani ; deasemeni pe fier si pe piatrà. Dar dintru'ntai savorbim de pictura pe zid.CAPITOLUL XCCum trebue sa Incepi a lucra In ulei pe zid.Pune o tencuialA pe zid ca pentru a picta in fresca ; nu-mai cg, in (ocde a o puneputin câte putin,trebue s'opui deodatA peste toatA suprafata de pictat. Apoi desenea-zA-ti1),cu cArbunele scena,si intgreste-ofie cu cernealgfie cu verdaccio, cu tempercl. Dupà aceea, procurä-ti putin
clei bine subtiat cu apà.Ca temperci insktot e mai bunoul bAtutinteun blid cuzeama läptoasA asmochinelor,peste care sA pui un pahar de apà curat5. Apoi, fie cu un1). Se intelege dela sine ea, dupi ce s'a useat zidul, nu suportamai putin umiditatea decit vapsirea cu ulei. (Nota lui P. Willibrord Verkade)
www.dacoromanica.ro

66burete, fie cu o pensulA moale $i latA, d'AodatA peste totcAmpul ce ai de pictat ; $i las'sA se usuce cel putin o zi 1).CAP1TOLUL XC1Cum trebue sA faci uleiul bun pentru temperg",si cum se fierbe pe foc pentru mordanti.Printre lucrurile folositoarece trebue sAtii,atAt pentrumordanti cAt $ipentru multe alte lucrAri de fAcut, trebuesAtií sà prepari uleiul.Pentru aceasta, ia o livrA 3), saudoug, sau trei,sau patru, de ulei de sAmAntA de in, $ipune-le inteo cratitA noug;$i dacA e de sticI5,e cu atatmai bunA. FA un cuptoras cu gura rotundA; cratita aceastaVasari, in a saIntroduzione alle tre arti,indica, la cap. 22,un fel de a pida In ulei foarte diferit. El vrea ea zidulsA fie uscat,i se dea un strat de ulei de stimintä de in, apoiun alt stratdesmoalä greceascA (catran) simastic amestecate In vernis gras. Dease-meni indica un alt mod pe care 1-a gasit bun, prin care face sa se punadintru'utfti doua sttaturi pe zid ; dar Intotdeauna vrea ca totul si fieperfect uscat. Aci, dimpotriva, Cennino face sA se picteze In ulei pe-zidul proaspAt inr'un mod destul de simplu, deoarece se poate lucra peel dupfi o singurft zi. Mestesugarilor moderni le emane de experimen-
tat care din aceste dota moduri e cel mai sigur simai usor.(Nota cav. Tambroni)Eu cred cA Tambroniface aici o greseal.Cennino nu spunecht timp va trece compunind sidesentindu-ti scenape zidul nousiproaspAt. Stratul de ou, el 11 las/ sA se usuce o zi. DacA tencuiala n'ar
fi In prealabil uscatA, pictura In ulei ar fi expusa sÌ se scurgA.(Nota lui Victor Mottez)Indicatia lui Cenninimerita s'A fie luataIn consideratie.Zidulse umple atunci mai putin de ulei sispoiala se usuca mult mai regulat.(Nota lui P. Willibrord Verkade)Se intelege dela sine, ea tencuelile sunt deja useate &t'ad se pic-teaza, numai cA gruntuitul zidului se face cu tempera In loe sh se faca
Cu ulei.Siposte eA e mai sanaba asa cum apune Cennino, fiinda nusunt mai multe straturi de ulei unul peste altul, ea sA se innegreasca(D. BelisareYUleiul bun de lucru pentru zidul preparat cu tempera.0 livra este egalà cu pfundul nemtese : 500 gr.
www.dacoromanica.ro

69sA-i inchidA intrarea, pentru ca focul sA nu poatA trece pedeasupra ; cAci foculs'ar duce bucuros si ar pune in peri-col uleiul,ba chiar ar da foc casei.DupA ceti-ai fAcutcuptorul, mentine in el un foc cumpAtat ; cAci cu eat uleiulva fifiert mai incet, cu atAt va fi mai bun si mai perfect.FA-I slfiarbA pAnA vascAdea la jumAtate,si va fi bine.Dar pentrua facemordanti,cAnd a scAzutla jumAtate,pune de fiece livrA de ulei o uncie 1) de vernis lichid, caresA fie frumossilimpede.Un asemenea ulei e bun pentru mordanti.CAPITOLUL XCIICum se face uleiul bun si perfect, fiert la soare.DupA ce ai %cut ,uleiul acesta (care se mai fierbeintealt mod, si e mai perfect la pictat ; dar pentru mordantitrebue sA fie fiert pe foc), sA ai uleiul Mu de sAmAntA de
in, vArsat lute° cAldArusA de bronz sau de aramA, sau In-tr'un ligheami, pe vremea cAldurilor mari, pune-I la soare;clacA poti sA-1tu i pAnA scade la jumAtate, va fiperfect debun pentru pictat.iafIA, cA la Florenta am gAsit un ase-menea ulei, de calitatea cea mai bunA si mai frumoasA cepoate fi.CAPITOLUL XCIIICum trebue sli freci culorile cu ulei, i sleIntrebuinfezi pe zid.SA reincepem a freca culoare cu culoare, cum ai fa-cut pentru a lucra in frescA ; numai a, acolo unde frecaicu apA, va trebui sA freci acum cu uleiul acesta.Si dupAce ai frecat fie ce culoare (cAci toate primesc uleiul, afarAde albul de var), pune-le In niste vase mici de plumb oride cositor. Dacl nu gAsesti de-astea, iadestic1A,pune1). Uncie: 32 gr.
www.dacoromanica.ro

70inteinsele culorile frecate, si asead-le intr'o làdit, pentruca sA stea curate. Apoi cu pensula de pärdeveverit6,dud vrei sä faci un vestmänt de treiculori,cumti-amspus, imparte-lei pune-le pe fiecare la locullor, impreu-nänd bine o culoare cu alta si tinänd culoarea groasA. 0-
preste-te cateva zile inainte de a reveni 1), vezi cum a fostumplut fondul,i umple din non dad e nevoie. 5i f6 totastfel la cArnuri si la once-i vrea sA pictezi : munti, copadisi once altceva. Apoi sA-ti iei un bordnel de cositor saude plumb, care sA fie de inältimea unui deget si de formaunei lanterne. Umple-I pe jumätate cu ulei si fine-tisul pensulele dud stai, ca 56 nu se usuce.CAPITOLUL XCIVCum trebue sá lucrezi in ulei pe fier, pe panousi pe piatrii 2).Tot astfel poti sA lucrezi pe fier, pe once fel de piá-trA, pe once fel de lemn, dând intotdeauna dintru'ritAl cuo temperA ; deasemeni pe sticIA, sau unde-i vrea sA pictezi.CAPITOLUL XCVModul de a ornamenta pe zid cu aur au cucositor.Acum, dupä ce ti-am arAtat cum se pictead in fresco,in secco si in ulei, vreau sA-ti arAt cum se face ornamen-tatii pe zid cu cosi tor aurit sau alb, ori cu aur fin. $i no-teaz6-ti inainte de toate, ca trebue sA intrebuintezi argintulImportant, fiindcà altfel culorile cu ulei se inchid tare dupaaceea.(Nota lui P. Willibrord Verkade)E din ce in ce mai vädit ca Vasari n'a citit cartea luinino, ctici n'ar &idea ca o niscocire noul de pe vremea lui picturaulei pe piaträ, cum face In cap. 24 din a sa Introd. alletre artidel dzsegno, in care nu vorbeste nici mäcar de sticla, pe care se pieta in ulei de pe vremea lui Cennino. (Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

71cAt poli mai putin, deoarece nu dureaza si se innegreste,fie pe zid, fie pe lemn: dar mai repede se pierde pe zid.El se schimba inainte de cositorul batut sau foi. Fereste-tedeasemeni de aurul pe jumatate (Schlagmetall) care se inne-greste imediat.CAPITOLUL XCVICum trebue sA te servesti intotdeauna de aur fin,si de culori bune.Cei mai multi obieinuesc s'a' faca ornamentatii pe zidcu cositor aurit, deoarece costa mai putin. Eu insa te sfa-tuesc, sä te silesti a face intotdeauna ornamentatiile cu aurfin si cu culori bune, mai cu seama la chipul Maicei Dom-nului. $i daca ai vrea A-mi zici : un om sarac nu poate safaca cheltuiala aceasta ; ti-afi raspunde, ca daca lucrezi bine,si dai timpul necesar lucrärilor tale, si intrebuinteziculoribune, vei castiga o asa reputatie incAt vre-un oarecare bo-gatas iti va veni intriajutor si va pläti pentru cel sarac ; larnumele tau de bun colorist va fi asa de apreciat incat a-colo unde un maestru va avea un galben pentru o figura,tu vei primi doi galbeni. $i vei fi rasplatit de intentiata,cum zice proverbul acela vechi : la lucru prost, castig prost.$i chiar de n'ai fi platit, Dumnezeu si Maica Domnului ti-ovor intoarce in binefaceri sufletesti si trupesti.CAPITOLUL XCVIICum trebue sa tal cositorul aurit, si sa orna-mentezi.Cand ornamentezi cu cositorul alb sau aurit, si ai sa-1tal cu cutitul, sa ai dintru'ntai o scandura subtire de nuc,parsau deprun,patrata pe toatepärtile,de marimeaunei coli de härtie regala. Apoi sä ai vernis lichid, sa ungibine scAndura aceasta, si pune-ti deasupra bucata de cosi-
www.dacoromanica.ro

72tor, bine intins4 si netezità. Atunci mergi tAind cu un cutital cärui \Id sA fie bine ascutit, si cu unja taie firisoarelede Igtimea ce-ti trebue pentru a face frizele, fie a sunt decositor curat, fie cA sunt destul de late, pentru afiapoiornamentate cu negru sau cu alte culori.CAPITOLUL XCVIIICum se face cositorul verde pentru ornamentare.Tot pentru a ornamenta sus ziselefrize,lacoclealàfrecatà cu ulei de in, si intinde-o peste o foaie :de cositoialb, ceeace face un verde frumos. Las-o sA se usuce binela soare ; apoi intinde-o pe scAndurä cu vernis ; apoitaiecu cutitul, sau daca' ai vrut dintrutnceput sA faci cu tiparulfie rozete, fie alte ornamentatii frumoase, unge-ti sanduracu vernis lichid, pune-ti rozetele peste ea sipe urmali-peste-le de perete, In afarà de asta, dacA vrei s'A faci stelede aur fin, ori sA pui aureole sfintilor, sau s'A ornamentezicu cutitul, trebue, cum ti-am spus, sA pui mai intAiaurulfin peste cositorul (pentru) aurit.CAPITOLUL XCIXCum se face cositorul aurit *i cum, Cu aceastapoleialg, se pune aurul fin.Cositorul aurit se face in felul acesta : ia oscândurälungA de trei-patru coti, bine netezitä si unge-o cu grAsimeori cu seu. Pune pe ea cositorul alb ; apoi, cu o licoare,ce se numeste poliment 1), toarnA peste cositor in trei saupatru locuri, putin infiece loe; si Cu podul palmei, batepeste cositorul acesta, intinzand licoarea deopotrivä" peste
tot. Las6 O se usuce bine la soare. Cand e aproape uscat,de se incleieste putin, foarte putin, preparà-ti aurul fin, si,1). Azi, la locul acestut poliment, pentt-u a prinde aurul, se In-trebuinteaza mixional. (D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

7.'3clupA regulA, pune-ti aurul incAt cositorul sA fie acoperit cuaurul fin. Apoi netezeste cu vatA foarte curatg. DesfA co-sitorul de pe scAndurA ;si cAnd vreisA te serve0de elreja-jiverniul lichid. Cu el vei face stele, sau once lucrAriveivrea,dui-A cumai fAcut cu cositorul aurit.CAP1TOLUL CCum trebue sa se faca, sa se taie *i. sa se pungpe zid stelele.Dintru'ntal aisa.tai bate stelele culinia(sablonul);si unde trebue sA le aplici, pune peste albastru, inloculuncle vine steaua, un cocolos mic de cearA ;silucreazAsteaua razA cu razA, cum ai tAiat-o pe scAndurA.iafIA,-cA astfel se obtine mai multA aparentA cu maiputinaurfin, decal s'ar putea aurind cu mordant.CAPITOLUL ClCum se poate face, pe zid, cu acest cositor poleitcu aur curat, aureolele sfintilor.Deasemeni, dacA vrei sA faci aureolelesfintilorfArAmordant, dupA ce ai pictat figura in frescA,jaosulAsizgArie peste contururile capului. Apoi, in secco, unge au-reola cu vernis, aseazAli peste ea cositorul aurit, ori aco-perit cu aur fin, aplicA-I peste vernis, bate-I bine cu podul
palmei, si vei vedea a reapar formele adAncite cu sula. lavArful bine ascutit al unui cutit, si decupeazA-ti frumos au-rul. Tot astfel vei face pentru celelalte lucrAri ale tale.CAPITOLUL CIICum trebue sli scoti in relief o aureola cu var,pe zid.AfIA cA aureolele se pot scoate in relief pe tencuialaproaspAtA cu o mistrie micA, in felul acesta. CAnd ai dese-
www.dacoromanica.ro

74nat capul figurei, ia compasul, idescrie aureola. Apoi iaputin var, foarte gras, framantat ca o alifie sau o pasta, siaplicà varul acesta de jur imprejur, destul de gros spre ex-tremitati, si mai subtire spre cap. Dupa aceea, ia din noucompasul, cand ti-ai netezit bine varul, si cu varful cutitu-lui decupeaza-I pe urma compasului ; irelieful va fi facut.Apoi, cu un varf de lemn, tare, fg razele in jurul aureolei.In felul acesta se lucreaza pe zid.CAPITOLUL CIIICum dela zid ajungi sä pictezi pe plan*etA.Cand nu vrei sa-tiimpodobesti figurilecucositor,poti sa le ornamentezi cumordanti.Despreacestiavoivorbi in ordine mai inainte si cu grijä, spunandu-ti pe carevei putea sài intrebuintezi pe zid, pe panou, pe sticla, pefier, si pe once, cari sunt solizi si pot s'a'rezisteaerului'vantuluii apei ;cari trebuesc sä fie vernisati, si care nu.Dar s'A ne reintoarcem la pictura noastra, si dela zidsa trecem la tablouri sau plansete, care este partea din mes-tesugul nostru cea mai gingasa si maicurata 1).itinebine minte, ca acela care a invätat dintru'ntai sa lucreze pezid si apoi pe planeta nu va fi niciodata un maestru asade desavarsit in arta lui, ca acela care a inceput pe plan-seta pentru a picta mai pe urmg pe zid.
1). Pictura à tempera, despre care incearca sa vorbeascA Cennino,a fost, dupA mArturia luí Pliníu (lib. XXXV, cap. 10). inventatA de Lu-dius, pictor roman, clre a trAít pe vre mea luí August : Non fraudandoet Ludio D. Augusti aetate, qui primus institui amaenissimam parietampicturam, villas et portieus ac topiaria opera, lucos, nem ora, colles, pisci-nas, euripos, amnes, littora, qualia quis optaret, varias ibi obambulantiunispecies, aut navigantium,terra que villas adeuntium asellis aut vehiculis…ldumque subdialibus maritimus urbespingere instituitblandissimo as- pectu, minimoque impendio".(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

Partea cincea
CAPITOLUL CIVIn ce mod ajungi la practicarea corectA a pictureipe plansetA.Aflä acum, care trebue sä fie timpul pentru a inväta:intAi si intai, ca copil, studiazä un an desenul pe täblitä ;apoi intrà ucenic in atelierul unui maestru, caresästielucra in toate ramurile ce tin de arta noastra ;siincepeprin a freca culorile, a inväta sä fierbi cleiurile siafrecaipsosurile, a-ti asimila practica preparärei panourilor 1), a lescoate in relief, a le sclivisi, a pune aurul si a face fondulbine gräuntos ; timp de sase ani. Apoi, pentruastudiapractica culorilor, a ornamenta cu mordanti, a face draperii
de aur si a inväta sä lucrezi pe zid, ill trebuesc Irisa saseani, desenând in totdeauna, nepäräsindu-ti desenul niciinzi de särbätoare nici in zi de lucru. Si astfelnatura, prinmarea obicinuintä, se converteste in practid bunä.Altfel,once drum ai lua, sd nu nädäjduesti a vei ajunge lade-sävärsire. Caci sunt multi cari zic, cä färasäfifostcumaestri au invätat mestesugul; nu-i crede, ca-ti dau ca pilda11. Peste tot unde spune panou, trebue sa se Inteleaga planetade lemn.
www.dacoromanica.ro

76cartea aceasta : daca ai studia-o zi i noapte, fara a te duces'o pui in aplicatie cu vre-un maestru, nu vei ajunge ni-ciodata la ceva,la ceva,care sapoata stacucinsteprintre maestri.CAPITOLUL CVIn ce mod se face coca de lipit.In numele Sfintei Treimi, pe care trebue soinvociintotdeauna, ca si pe acela al preaslaviteiFecioare Maria,inainte de a te face sa incepi lucrul pe panou, se cade sa-istabilim aci fundamentulvreau saziccleiurile,din careexista diferite feluri 1). E unul care se face din coca defaina de grau fiarta, care e buna pentru fabricantii de car-toaneilegatorii de cArti, si mai e buna pentru lipit o Ur-tie peste alta si de prins cositorul pehartie.Uneorisemai intrebuinteaza la lipitul hartiilor pentru a face pauze 2).Coca aceasta se face astfel : prepara o cratita aproape plinAcu apa curata, si pune-o sa se incalzeasca bine. Gaud egata sa fiarba, ia faina bine cernutd, §i pune-o putin ateputin In cratita, mestecand incontinuu cu un betisor sau olingura. Las-o sa fiarba, dar. sa nu se facapreagroasa.la-o de pe foc,i pune-o intr'un borcan. Daca vrei sa nuse imputa, pune-i sare; si asa s'o intrebuintezi cand ai ne-voie de ea.Cennino clfi aci un fel de tratat asupra cleiurilor si intrebuin-Wei lor. El e mai prolix asupra acestei materii, deoarece pe vreme,alui aveau mai mull& nevoie pentru tempere.Vitruv si Pliniu vorbescadesea despre cleiurile intrebuintate de pictori la lucrArile lor. Primul,In cartea VII, cap. 10, spune : Reliqua lectores glutinum admiscentas inparietibus utentur.Al doilea, vorbeste despre astea Incartea XXXVcap. 6. (Nota cav. Tambroni)Strafori. Milanesi spun :se numesc astfel desenurile pe hirtiesau altfel, ale caror contururi au fost Intepate cu un vtirf de acorialt fier foarte fin, pentru a le transporta pe o alta hartie, pe un tablousau pe un zid, frecind peste ele pral de carbune ori de creion.(Nota lui Maurice Dints)
www.dacoromanica.ro

77CAPITOLUL CVICum trebuie s6 faci cleiul pentru lipit pietrele 1).Exista un dei care e bun pentru lipit pietrele; elseface din mastic, ceara noua, praf de marmora bine pisata,si apoi totul amestecat bine pe foc. la-ti piatra, sterge-o depraf, incalzeste-o bine si pune pe ea clei de acesta. Va re-zista apoi la vânt si la apä, chiar daca ai lipi tocile de as-cutit, de macinat, sau pisaloguri de marmora.CAPITOLUL CVIICum se face cleiul de lipit vase de stic16.Exista un clei care e bun de lipitsticlele,urcioarelesau alte vase frumoase de Damasc si de Majolica (faian(afina), ce s'au spart. Pentru cleiul acesta, iavernislichid,putin alb de plumb si coclealä; amesteca culoare ca a stic-lei de lipit : daca e albasträ, pune putin indigo ;daca'everde, fa sa predomine cocleala,et sic desingulis2).$ifreaca bine lucrurile acestea impreunä, cAt vei putea de fin.Apoi, ja bucdtile vasului sau sticlei sparte, si chiar dear fiinteo mie de bucati, stränge-le impreuna, punand cu diba-cie dei de Asta. Lasa-le sa se usuce timp de cAteva luni lasoare si la vänt, si vei gasi vasele acestea mai tarisire-zistand mai bine la apa, acolo unde sunt spärturile,decatunde sunt sanatoase.CAPITOLUL CVIIIIn ce mod se Intrebuinteaz6 cleiul de peste, si cumse topete.Exista un dei care se numeste clei de peste.CleiulDioscordie, In lib. V,cap, 121,arata cum se face un cleipentru lipit piet.ele. liAcesta se face, zice el, din dei de taur, marmorasidintr'o platrà numita paros". De unde banuesc, ca ceeace Cenninonumeste pietra pesta, trebue sa se'nteleagg marmora alba pentru statui.(Nota eav. Tambron»Si1ntotdeauna asa, de la caz la caz.
www.dacoromanica.ro

78acesta se face din mai multe feluri de pesti. N'ai deck säpui in gurà o bucata cat iti trebue, s'o freci putin pe Ilk-tie sau pe pergament, pentru a le lipi tare impreuna. Topit,e bun si perfect pentru a lipi täute si alte lucruridelicatede carton, de lemn ori de os. Cand il pui pe foc, adaugAde fiece bucatä o jumätate pahar de apä curatä.CAPITOLUL CIXCum se face cleiul de caprii, cum se tope*,0.la ce e bun 1).Existä un clei care se numeste clei in buati, care seface din bucäti de boturi de cap% picioare, nervi si multebuati de piele. Cleiul acesta se face in Martie sau inla-nuarie, când sunt geruri mari si vänturi; si se pune la fiertIn apä curatä, panä scade la jumAtate. Apoi se pune binestrecurat in oarecari vase intinse, ca niste strächini pentrupiftie sau bazinuri. Las' sä stea linistit o noapte; apoi, di-
mineata, taie-1 cu cutitul in felii ca de päine ; pune-I pe ro-gojini sä se usuce la vânt, färä soare ; si se face clei bun.Cleiul acesta e intrebuintat de pictori, de selari, de foartemulti mestesugari, cum o sä-ti arät mai tärziu. E bun pen-
tru tämplärie si pentru multe lucruri. Despre acestea voivorbi pe larg, arätändu-ti la ce se poate intrebuinta, cumse amestecA cu ipsosul, cu culorile ca temperil,cum se facläute, cum se aptuseste cu täblite, cum se lipeste san-durile si frizele, catemperdla ipsos si cum se fac reliefu-rile de ipsos. E bun la multe lucruri.CAPITOLUL CXUn clei bun pentru pus ipsos pe tAblite de lemnsau pe panouri.Existä un clei care se face din rAzäturi de pergament,1). Cleiul de caprA, care pout& Ina si azi numele acesta in maimulte locuri din Italia, e cleiul de timplarie.(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

79din lepAdAturi dela pergament. Acestea se spalA bine sise pun la muiat o zi intreagA; inainte de a le pune la fiert.Cu apA curatA, lasA-le sA fiarbA pAnA ce din trei pArtirA-mane una. CAnd n'ai clei bucAti, vreau s'A te servesti nu-mai de acesta pentru pus stratul de ipsos pe panouri saupe tAblite de lemn ; cAci nu e in toatA lumea un altcleimai bun.
CAP1TOLUL CXIUn clei care e bun de legat albastruri si alteculori.Cleiul acesta, care se face din rAzAturi de pergamentfierte in apA curatA, pAnA ce scade fa o treime, sAstiicAe un clei, limpede ca cristalul si bun de legat albastrurileinchise. $i dacA ai fácut fonduri cu culori caren'aufostbine legate, d'A un strat de clei de Asta, leagá din nou cu-lorile si intAreste-le, asa incAt s'A le poli vernisa dupA vointA,dacA sunt pe panou, si chiar albastrurile pe zid 1). Ar maifi bun si la lipit ipsosurile, dacA el n'arfide-onaturaslabA, si ipsosul ce trebue sA tinA aurul vrea un clei gras 2).Cennini pare ca afirma aci ceva inexact, deoarece culorile pezid nu sunt niciodata vernisate. El vrea numai sA spuni, cA acest cleide pergamentlvigiselte intrebuin(areavila pictura murala,cind se lucreazi cu culori albastre.(Nota lui P. Willibrord Verkade)Vasari (cap. XX,della Introd.alle tre arti, etc.),spune civechii maevtri nu se serveau decit de cleiul acesta ca tempera' pentrutilbastruri, deoarece culoarea galbena a ouilor le-ar fi inverzit. Autorulnostru, care le practicase, 11 arará aci pentru alte motive ; cici la capCXLI, prescrie si se lege albastrul ultramarin cu galbenuv de ou, deviputin ; lar la cap. LXXXIII,vre a si se lege albastrul cu un gilbenuvlntreg de ou,vidin acelea dela tara care sunt mai rovii.(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

80CAPITOLUL CXIIPentru a f ace un dei din var al briinzA (caseinli).Existà un deipecare-IintrebuinteazAmestesugariitamplari, si care se face din branzg, inmuiatà cu apA. Zdro-beste-o cu pisälogul de marmork cu arnândouà mainile, a-mestecand in ea putin var nestins. Dad-I pui pe o bucatàde lemn si pe-o alta, le impreunA si lelipestebinelao-laltA.i asta ti-e de-ajuns pentru a face cleiuri de mai multefeluri.
www.dacoromanica.ro

Partea asea
CAPITOLUL CXIIICum trebue sg. se inceapA lucrul pe tiiblite saup an ouri.Acum sA venim la lucrul pe panouri, sau pe tAblite.Dintru'ntAi, panoul trebue sA fie fAcut din lemn de plop,teisausalcie,bineales. Uità-tesA vezi dad corpulpanoului e neted, dad are noduri sau defecte,dad nucumva se gäsesc pe el pete de grA'sime. Daca arfiasa,dA-1 la rAndea !Ana ce scoti partea unsA ; dci n'asi puteasA-ti dau un alt remediu.FA ca lemnul sA fie bine uscat ; si daca scAndurile taleori plAcile de lemn ar fi astfel incAt sA le poti fierbe inteocAldare cu apA curatA, nu vor crApa niciodata.SA ne intoarcemlanoduriicelelalte defecte ce aravea fata panoului. la clei in budti, destul pentru un paharde apA ;fA sA se incAlzeascA sisA fiarbA douà bucAti dedei inteo cratitA bine curAtatA de grasime Apoi sA ai, inteunblid, rumegus de lemn amestecat in acest dei ; umple cuAsta defectele inodurile, netezeste cu o bucatA de lemn,si lasAl inpace. Apoi, cu un vArfde cutit, rAcAie pentrual face deopotrivA si pe cealaltA fatA. Deasemeni, cautä dad
www.dacoromanica.ro

82nu cumva sunt capete de cuie ori tinte de fier ce ¡es inafara, si bate-le bine inauntrul panoului. Dupa aceea, li-peste cu dei bucAtile de cositor batut, in forma' de monede,si acopere bine locul unde e fier. Asta se face,pentru carugina fierului sa nu poata niciodatal s'a strice ipsosul. Su-prafata panoului nu trebue sa fie prea lustruitl SA ai din-tru'ntai clei fAcut din razaturi de pergament, fiert pana nu
mai ramane decat o parte din trei. Atinge'l cu podul palmei ;si cand simti ca o palma* selipeste de cealalta,atunci ebun. Strecoara-I de doua sau treiori, Apoi s'AieiinteocraticioarA jumatate clei din asta si o treime apA, si pune-lesa fiarba bine. Apoi, cu o pensula de par de porc, groasasi moale, da cu clei de Asta peste panoul tau, peste frizetabernacole, colonade, sau once alta lucrare ce ai de pre-parat cu ipsos ; apoi las'sAse usuce. la atunci din primuldei tare, si da cu pensula de doua ori peste suszisa lucrare,si las'o intotdeauna sa se usuce dela o data la alta ; astfelramane perfect gruntuita. Sistii ce face primulclei ? Unlichid de foarte mica Vade, cum ar fi dejunul lacare ma-nanci un compot de fructe, sibei un paliar de vin bun,pentru a'ti veni pofta s'A desenezi. Asa e cleiul acesta, careserveste de legatura si prepara lemnul pentru a primi cleiu-rile tari si ipsosurile.
CAPITOLUL CXIVCum trebue s'A se punA pfinza pe panou.Dupa ce ai dat cu clei,ia o panza veche de in, fina,alba, fära nid-o pata de grAsime ;preparali cel mai bunclei ;taie ori rupe fIsii mari sau mici din panza aceasta ;inmoaie-le incleisiintinde-lecu mainile pe suprafeteleacestor panouri. Inlatura dintru'ntai innaditurile ; cu podulpalmei, intinde-le bine, si lasä-le s'A se usuce doua-trei zile.Si sA stii, ca operatiile de incleit si de pus ipsos trebuescsa se faca pe vreme neguroasa ori pe vant. Cleiultrebue
www.dacoromanica.ro

83sA fie mai tare ¡ama decAt vara; cAci ¡ama poleitul cu aurcere un timp umed $i piojos.CAPITOLUL CXVIn ce mod trebue sa gruntue§ti Cu ipsos maresuprafata unui panou sau a unei scanduri.CAndpanoul e bineuscat, ja unvArf de cutit deformA rotunda, care s'A rAcAie bine ; $icautA dacA gAse$tinoduri sau zgArieri pe fata, inlAturA-le. Apoi ja ipsos marede Volterre, curAtat $i cernut ca fAina. Pune din el un blidpe piatra de frecat, $i freacA bine cu cleiul acesta, cu mAi-nile,ca $i cumar ficuloare.ApoistrAnge'lcu 100- tica, pune'l pe fata panoului, $i cu un cutit de lemn binenetezit $i destul de mare, acopere toate fetele, $i da pestetot unde poti ajunge cu acest cutit. Apoi ia din acela$iipsos frecat ; incAlze$ted ;la o pensulA mica de Or de porc,moale, $i dA cu ipsos de Asta peste borduri, peste frize, $ipeste fetele MCA neacoperite. In alte locuri $i peste borduri,dä de trei sau patru ori ; dar peste fete,nupoti sädaiprea nt. ult.Las'sA se usuce douA sau treizile. Apoi ia din nourAzuito.area rotundA de fier, $i rAzue peste tot pe fata. SpunesA ti se facA ni$tescule mici de diferite feluri, ce se nu-mescraffietti"(räzuitoare de fier), cum vei vedea la pic-tori. FasoneazA cu ingrijire bordurile $i frizele, pentru cadetaliile sA nu rAmAnA pronuntate. Dacä sunt ceva nepotri-viri, sau In general once fel de suprafatä sau de lipsuri laborduri, sä le indreptezi prin gruntuirea aceasta cu ipsos.CAPITOLUL CXVICum se face ipsosul fin pentru preparareapanourilor.Acum se cere s'A ai un ipsos ce se nume$te ipsos fin ;el e din acela$i ipsos, insA e bine curAtat timp de o lunAde zile $i tinut umed inteopiulit5. SchimbA apa In fiece
www.dacoromanica.ro

84zi, ca s'A nu se stricesi sa'ilaipsosului toata iuteala ; etse va face moale ca matasea. Atunci i se arunca apa, seface turtisoare si se lasa sa se usuce ; acesta este ipsosuce ne vand spiterii, nouà pictorilor, si de acest ipsos neservim pentru a gruntui cu ipsos and trebue sa poleim cutaur, pentru a face reliefuri si once lucruri frumoase.CAPITOLUL CXVIICum se preparg Cu ipsos fin un panou, si in cemod se leagii cuCum ai preparat cu ipsos mare, ai razuit bine, potri-vind, si ai sclivisitbine si delicat, la ipsosde Asta fin si,turtisoara Cu turtisoara, pune'l inteun lighean cu apa curata ;lasal sä soarba Cara' apa o vrea el. Apoi, pune'l putin cate
putin pe piatra de frecati, farà sa pul alta apa in el, frea-cal cat poti de fin. Apoi pune-I peste o bucata de panzade in, tare si alba;i fa tot asa pang ce ai cat o paine, pecare o veiinfasurainpanza aceasta si o vei rasasa sescurga bine, Meat toatA apa sA iasa din ea pe catposibil.Gaud ai frecat atata cat iti trebue (se cade sa te instiintez,pentru a nu avea de fAcut doua feluri de tempera pentruipsos, ceeace nu ti-ar reusi), s'A iei din acelasi clei, cu careai legat ipsosul mare. Trebue sa faci de fiece data cu ce salegi ipsosul mare si pe cel fin. Ipsosul fin cere mai putin
clei cleat cel mare. Motivul e, a ipsosul mare esfe funda-
mentul oricarui lucru, si e usor de prevAzut, CA nu vei pu-tea scurge asa de mult ipsosul fin, incatsa nu ramana.putina apä. Si pentru motivul acesta fa cu curaj un acelasiclei. Sa ai o oalA noua, care sa nu fie unsa ; idaca ar fide sticla, ar fi cu eat mai bine. la painea de astfel de ip-sosi taie-o subtire cu cutitul, cum ai taia branza; si pune-o-in aceasta oala. Apoi pune dei peste ea; si cu mana fro"-manta ipsosul acesta, cum ai face o coca de clatite, inceti-sori cu dibacie, ca safaca spuma, Pregatesteti apoio caldare de apai incAlzeste-o bine, sipune in eaoala,
www.dacoromanica.ro

85cu ipsosul legat cu clei ;aceasta iti tine ipsosul cald si nufierbe ;cad dacaar fierbe, s'ar strica.Când e cald, ¡a-jipanoul ;si cupensula destul de groasa de par de porcfoarte moale, intinge inaceasta oaläsiiacumpatat,nicprea mult nici prea putin :si dä odará dealungul peste lo-curile plane, peste borduri si peste frunzisuri.E adevarat ca la aceasta prima' data, trebue,dând'o,bä treci cu degetele si podul palmei, sä netezesti si sä frecipeste ipsos unde II pul ; aceasta face sa se incorporeze binepsosul fin cu cel mare. Cand ai fäcut asa, intoarce-te delanceput si da odatä dealungul cu pensula, fara a mai frecaCu mana. Apoi lasäil sa se linisteasa putin, nu atat cat sase usuce de tot ;si da inca odata in celalalt sens, tot cupensula ;si lasal sä stea putin dupa obicei. Apoi da o altadata in celälalt sens ;si in modul acesta, tinându-ti intot-deauna ipsosul cald, da peste fete cel putin de opt ori. Lafrunzisuri si la alte reliefuri se da mai putin ; dar peste locurile plane nu se poate sa dai prea mult; din cauza razalului ce se face dupa aceea.CAPITOLUL CXVIIICum se poate gruntui Cu ipsos fin, fgrA sA figruntuit dintru'ntili Cu ipsos mare.Se mai poate,`dupa-ce ai dat de douä-trei ori cu clei,cum ti-am aratat dintru'ntai, daca lucrarile sunt mici si de-licate, sa nu dai decalde-atatea oricu ipsos fin, cat veivedea din experienta CA e nevoe.CAPITOLUL CXIXIn ce mod trebuesalegi Cu del. *i s6 freci ipsosulfin pentru reliefuri.Sunt multi carifreacäipsosulfin pur sisimplu Cu:lei si nu ca apa. Acesta e bun pentru a gruntui cu ipsofin, acolo ande nu se gäseste ipsos din acela mare, carecere o incleire mai puternica. Ipsosul acesta e foarte bun
www.dacoromanica.ro

86pentru a scoate in relieffrunze si alte ornamente, de careavem deseori nevoe. Dar când faci ipsosul acesta de reliefat,pune inteinsul putin bol de Armenia 1), indeajuns pentrua'i da o usoarA colorare.CAP1TOLUL CXXIn ce mod trebue sg. incepia l'Azul un pan ougruntuit cu_ ipsos fin.Cfind ai isprAvit de gruntuit Cu ipsos (ceeace vrea safie facut in aceeasi zisi, dac5 e nevoe, lucreazA si noaptea,pina' ce ti-ai aranjat totul), las'sä se usuce Mil soaregelputin douà zile si douà nopti : cu Cal illasisä se usucemai mult, cu atat e mai bun.la o puna cu praf de ar-bune, legatà ca un s'Acule', si scuturà cArbunele peste ipso-sul de pe acest panou. Apoi, cu un párrátuf de pene degäinä" ori de gascA, mAturg si egalizeazä praful acesta negrupeste tot ipsosul. Si asta, fiindcA suprafata nu se poate rà-zui prea ingrijit ;si fiindcd fierulcare räzuie ipsosul fiindlat, acolo de unde ia el, rAmâne locul alb ca laptele. Atunciiti aratà negrul de unde e mai multa' nevoe A rkui.CAPITOLUL CXXICum trebue sa rgzui ipsosul fin de pe panou,vi la ce e bulla razAtura aceasta.la dintru'ntai un raffietto 2) intins si lat de-un degetsi mergi cu grifa' de jur imprejurul suprafetei, ra'zuind bor-dura odatä. Apoi, cu rhuitoarea ascutità, lustrueste cal pbtimai muit ;§i cu manä" usoarà,tinandu-tirhuitoarea rara'nici-o intepenire in m'Alfa', freacA suprafata panoului, mAtu-rand ca mai sus ipsosul cu pArnAtuful de pene. $i sä stiica mAturAtura aceasta e buttà pentru a scoate petele de ulei
dupà foile artilor. In acelasi fel, cu räzuitoarele tale Mici,0 culoare rosie ca parnintul, de naturà grasa.0 unealta de fier in forma de bat cu un cirlig la capat,cacrosetul sculptorilor.
www.dacoromanica.ro

87razuie bordurile si frizele,si Justrueste-lepana ce sefacea ivoriul. Uneori (cand esti gräbit si ai mult de lucru) pohsa lustruesti bordurile si frizele numai cu o bucatä de pan-za, udatà si stoarsä, freand bine peste aceste borduri sifrize.
CAP1TOLUL CXX11Cum se incepe a desena pe panou cu carbune, sicum se Intareste cu cerneala.lpsosul, odata razuit si lustruit ca ivoriul, primul lu-cru ce ai de facut, e sä desenezi pe panoulsautab oultbiu cu arbunii aceia de salcie, pe cari te-am invatatmaiinainte cum sa-i faci.Dar trebue sä legi carbunele acestade un behSor sau bagheta,pentru ca sa fie delungimeafigurei ; aci te ajuta foarte mult la compus. Si sa ai o panapregätità; caci and vre-o trasätura nu ti s'ar parea reusita,sa poi s'o stergi cupana aceasta si s'o desenezi iarasiDeseneazä cu mansa usoara si umbreste imediat cutele sichipurile, cum ai face cu pensula, sau cum ai face cu panala desenurile in penilä.Dupg ce ai isprAvit de desenat fi-gura (mai cu seama daca e un panou de mare prel,delacare asteph castig si cinste), las'sa stea linistitä ateva zile,
mtorandu-te s'o revezi din and in and, si corijeaza undee mai multà nevoe. Cand ti se pare ca e aproape detotbine (poh sa copiezi si sa vezi lucran i facute de alh maestribuni, aci nu-i nici-o rusine pentrutine ;si figura ta vaiesi mai bine 1); reia pana aceea si freacä puhn ate pulinpeste desen, panä ce aproape 1-ai facut sa dispara ; insd nuindeajuns, pentru a nu mai intelege bine trasaturile facutede tine. Si ia, inteun vas, jurnAtate apa curata si cateva pi-
1) Bunatateasfatului e de remarcat. A te duce sa studiezl pemaestri In momentul de a Incepe o lucrare e cu mult mai folositor dat studiile nehotaráte ; acesta este adevaratul mijloc de a le Inlelep,etoatl puterea. (Nota lui Victor Mottez)
www.dacoromanica.ro

88caturi de cerneala;si Cuo pensUla micasiascutita de parde veveritä,Intareste-ti peste tot desenul.Apoi sa iei unparnatuf de pene, si sä maturi de pe desen tot prafuldecarbune. Apoi ia o aquarelä din cerneala aceea, si cu pen-sula moale de par de veveritä umbreste unele incretituri sioarecari umbre ale fetei. $1 astf el iti va ramane un desenvaporos, ce va face pe once om sä se indragosteasca delucrul tau.CAPITOLUL CXXIIICum trebue sa insemnezi contururile figurilor pentru a polei fondul cu aur.Dupà ce ti-ai desenattotpanoul,sa iei un ac pussire° coada de pensula ;si sa zgarii peste contururile figu-rei, pe langä fondurile ce trebue sa poleesti cuaur.Totasa procedeaza la ornamentele ce stint de fäcut la figuri sila oarecari vestminte ce se fac din brocat de aur,CAPITOLUL CXXIVCum se relief eazg pe panou Cu ipsos fin, si cum se lipesc pietrele pretioase.Pe lânga aceasta, ia ipsos din acela de reliefat, dacaai vrea sa reliefezi frunze ori frize, sau sa lipesti pietre diacelea pretioase in oarecari frize de dinaintea luiDumne-zeu-Tatäl sau Maicei Domnului, sau pe oarecari alte orna-mente, care iti vor infrumuseta mull lucrul. Pietrele acesteasunt de sticla de mai multe culori. Imparte-ledupacaz,avand ipsosul 'kite° oala pusa pe cenusä calda, si un altvas cu apa" curata, deasemeni calda,fiindcatrebuesa-tispeli deseori pensula; (pensula aceasta trebue sa fie de par
de veverita moale $i cam lunga); ia delicat, cit varful aces-
tei pensule, ipsos cald, si scoate in reliefrepedeceeacevrei. $i daca ai de reliefat frunzisuri, deseneaza-le dintru'n-tai cum ai face o figura, si nu te Ingriii de a reliefaprea
www.dacoromanica.ro

89multe lucruri confuze ;cAci cu cat ti-ai face frizele mai ciare,u atAt mai usor se !asá' sA fie presate cu rosetta" 1)§ise pot sclivisi mai bine cu piatra.Sunt unii maestri, çari, dupA ce au reliefat ceeace vordau odatA sau de douà ori cu ipsos, dip acela cu care augruntuit panoul, numai cu ipsos fin, cu o pensula mica simoale de pár de porc. Dar daa reliefezi putin, dupa pare-rea mea se face mai frumos si mai tare, iar lucrul e maisigur fArA gruntuire ;pentru motivul ce ti-amaratatdintru'ntAi, sA nu dai multe straturi de tempere pe ipsos.CAPITOLUL CXXVCum poli s6 iei tiparul oareciiror reliefuri pentrua ornamenta diferite pgrti de pe panou.Falda' vorbim despre reliefare, vreau sa-ti spun alt-ceva. Tot Cu acest ipsos, sau mai intárit Cu clei,poti s'Aiei tiparul oaredror capete de leu, sau altor lucruri turnate-clin pAmAnt sau cretá.Unge tiparul acesta cu ulei de ars(untdelemn), pune in el ipsos de Asta bine legal cu clei, silasA-1 sA se raceascA bine ;si apoi, printr'oparte a tiparu-lui, ridicA ipsosul cu vArful cutitului, sufra' cu putere, si va
iesi curat. LasA-I sA se usuce. Apoi, la oarecari ornamen-tatii, pune in felul acesta, din acelasi ipsos de gruntuit saudin acela de reliefat :unge cu pensula loculunde vrei sapui capul acela ; apasá-1 cu degetul, si intareste-I cum tre-bue. la apoi ipsos de acela, si cu pensula de pAr de ve-dA odatá sau de douà ori peste partea ce reliefezi,frecAnd cu degetul peste tipar ; ilasa-I in pace.Daca arrAmAne ceva noduri, ia vArful cutitului, idA-le afarà.CAPITOLUL CXXVICum trebue sA se pung pe zid fiece relief.Am sa-ti vorbesc iarAsi despre scoaterea in relief pe1) Rosetta este un instrument de fier pentru imprimat puncteornamente pe fondul de ipsos polea cu aur.
www.dacoromanica.ro

90zid. Dintru'nfai, sunt oarecari lucräri pe zid, fie rotunde, fieca frunzele, ce nu se pot tencui cumistria.Sä ai varnisip bine cernut ; pune-le inteun lighean si, cupensulagroasa de par de porei cu apà curatä, inmoaie bine totulca o pastä ;si dä de mai multe ori cu acea pensulä pe lo-curile unde vrei. Apoi netezeste cu mistria, $i varämânebine tencuit. Picteazä atunci in fresco sau in secco,cumte-am invätat la lucrarea In frescä,CAPITOLUL CXXVIICum se scoate In relief cu var pe zid ; cumreliefezi cu ipsos pe panou.Apoi, cu suszisul var, putin frecat pe piatra, poti sareliefezi pe zid ceeace vrei, dupä cum ti-am spus la panou,numai Ca' varul se intrebuinteazä proaspät.CAPITOLUL CXXVIIICum se fac oarecari reliefuri In tipar de piatrli, si cum sunt bune pe zid si pe panou.laräsi poti sa ai o piaträsculptatasautäiata in cefel doresti, si s'o ungi cu släninä sau cuosanzAtopitä.Apoi sä iei cositor din cel bAtut, I cu câlfiudatiputin,pune-I pesfe cositorul ce e deasupra tiparului, si bate-I cAtpoti de tare cu un ciocan de lemn de salcie. Dupa aceea,sä iei ipsos mare frecat cu dei, si cu un cutitdelemnumple tiparul acesta 1). Vei putea sA ornamentezi pe zid,pe läzi, pe piaträ, pe orice'i vrea, punändapoimordantipeste cositor ;i, când se usucA putin,poleeste-Icu aurfin. Lipeste-I apoi pe zid, dupà ce s'a uscat, Cu catran 2).Progresele stiintei au usurat mult operatia aceasta, aducandu-neghipsul, care se toarra subtiat.In vechime, ornamentatiile se faceau din placi subtiri de co-sitar sau alt metal si, pentru a le polei, uzau (ca mai sus) tot de mor-danti (mixion).Am fost silit sa dau oarecari explicatii, in chiar cuprinsul tex-tului, intrebuintind noi termeni technici, pentru a fi pe intelesul celorpe care'i intereseazti asemenea fel de lucriiri.(D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

91CAPITOLUL CXXIXCum se poate reliefa pe zid cu vernis.Mai poti sa reliefezi pe zid cu vernis lichid, ameste-cat cu fainä" si bine frecate impreuna. Vei reliefa cu pen-sula ascutità de par de veverità.CAPITOLUL CXXXCum se poate reliefa pe zid Cu ceara.Deasemeni poli sä reliefezi pe zid cu ceara topita sicu catran amestecate impreuna: doua parti ceara si a treiaparte catran. ReliefeazA cu pensula, pana ce e cald.CAPITOLUL CXXXICum se pune pe panou bolul de Armenia, si cumse leagii cu clei.Sa ne reintoarcem la spusele noastre de mai inainteDupa ce ti-ai ispravit de reliefat panoul, ia bol de Armenia,din cel bun. Apropie-I de buza de jos ; dacä vezi ca se li-peste de ea, e fin. Acum trebue sä stii A faci tempera ceamai buna pentru poleit cu aur. la inteun borcanel de sti-clä, foarte curat, un albus de ou. la o mAturica fäcuta dinmai multe crengute,retezatedeopotriva si,ca si cum aivrea s'ä ball spanac foarte märunt, bate tot astfel albusulacesta de ou si bate-I panà ce vasul se umple de o spumagroasà, ca zapada. Dui-A aceea, sa iei un paliar obicinuit,nu prea mare, nu de tot plin, cu apa curata, si pune-1 pestealbusul acela de ou din borcanel. Lasd-I sä" se linisteascasi sä se limpezeascg de seara panä dimineata. Apoi, cu tem-pera aceasta, freacà-ti bolul cat vei putea mai mult. la unburete frumos, spalä-I bine si inmoaiel In apä foarte cu-red; stoarcet Apoi, unde trebue sa poleesti cu aur, freacaincetisor cu acest burete nu prea imbibat. Pe urma, cu opensula groasä de pär de veveritä, subtiaza bolulacesta,lichid ca apa, pentru prima oarä ; si acolo unde vrei sa po-
www.dacoromanica.ro

92lee$ti cu aur, $i unde ai inmuiat Cu buretele, pune bol deasta dealungul, ferindu-te de pauzele ce face uneoripen-silla. Apoi a$teaptA nitel ;pune iarA$i bol de Asta in vasultAu, $i VA ca, a doua oarA, culoarea sA aibA mai mult corp.Si in acela$i fel dA a doua oarA. Lasa-1 din nou sAsteaputin :apoi adaugg in vas mai mult bol, $i dá a treia oara,dupA cum se obicinue$te, ferindu-te de pauze. Dupá aceea,pune in vas mai mult bol, $i in acela$i fel dA a patra oarA$i in modul acestagruntuitul cu bol de Armenia e gata.Acum, lucrarea aceasta trebue s'o acopen i cu pAnzA, pAzind'ocAt se poate de mult de praf, de soare $i de apa.
CAPITOLUL CXXXIIAlt mod de a lega bolulde Armenia, pentru apolei Cu aur pe panou.Tempera aceasta se mai poate face $i inteun alt mod.Pentru a freca bolul, ia albu$1.11 de ou $i pune-1 a$a intregpe piatra de frecat. Apoi sA ai bol pulverizat $i sA-1fra-mAnti in acest albu$. Dupa aceea freacA-1 bine $ifin ;$icAnd ti se usucA in mAini, adaugA pe piatrA apA foarte lim-pede $i curata. Apoi, dupA ce 1-ai frecat, subliaza-1 cu al:4curara' pentru a curge bine din pensulA $i, inacela$ifelcum am spus mai sus, dA de patru ori pe panou. Modulacesta e mai sigur clec& cealaltA temperk dacA n'ai multaexperienta. AcoperA-ti bine panoul $i fere$te-1 de praf, cumam spus.
CAPITOLUL CXXXIIICum se poate pune aur cu pgmtmt verde pe panou.larA$i poti sA faci cum fAceau cei vechi, adica sa aco-peri tot panoul cu o pánzA intinsA dealungul, inainte de agruntui cu ipsos ;$i apoi sa pul aurul cu pAmánt verde,frecAnd pámántul acesta verde dupA cum vrei, cu una dinaceste tempere, ce ti-am indicat mai sus.
www.dacoromanica.ro

93CAPITOLUL CXXXIVCum se poleeste cu aur pe panou.Cum vine vremea dulce si umeda, si dacA vrei sA po-leesti cu aur, ja panoul si-1 rAstoarnA peste doua tripieduri.lali pAmAtuful de pene si mAturA bine; ia o razuitoare si,Cu manA usoarA, incearcl fondul gruntuit cu bol, s'AvezidacA nu-i vre-o murdArie,vr'un nod sauveungraunteoarecare de praf, si dA-le afarA. fa putina scamA acutA dinpanzA de in,si scliviseste-ti bolul acesta cu multA Warede seamA. Dacd l'ai sclivisi cu dantelä, n'ar fi cleatmaiplAcut. DupA ce l'ai sclivisit si curatit bine, iaunpaharaproape plin cu apA !impede foarte curatä, si puneinteinsulputinA tempera din aceea de albus de ou. $i dad ar fi nitelcam ranced, ar fi cu atat mai bun. AmestecA-I bine in pa-bar cu apa aceasta ;ia o pensulA groscioara de Or de ve-veritA, facutA din varfurile coadelor, cum ti-am spusmaiinainte, la-ti aurul fin, si cu o pereche de pincettemici,apucA frumos foaia de aur. SA ai un carton pAtrat,maimare decat foaia de aur, cucate si patru colturile taiate. Tine-IIn mana stangA si, cu pensula in mana dreapta, udg o asabucatA din grundul cu bol, cat poate sa cuprin dA foaia deaur ce ai in manA. $i udà deopotriva, ca sA nu fie pe bolo mai mare cantitate de apa inteun loe decat intealtul. ApoiaplicA cu ingrijire aurul cu apa peste bol ; VA insa ca aurulsA depAseascA acest carton cu latimea unei sfori, pentru casa nu se ude faja cartonului. Ori, cum ai facut caaurulsA atingA apa, imediat si repede retrage-ti nriana cu carto-nut. Si dacA vezi cd aurul nu s'a prins peste tot de apa,la putinA vatA nouà si, cat poti de usor, apasA aurul. $i inacelasi fel pune alte foi. $i and uzi pentru foaia a doua,fereste-te de a merge cu pensula pe langa foaia pusa, casA nu treacA apa peste ea. FA s'A se suprapunA foaia ce pui,peste cea pusa, o jumAtate !Mime de sfoara ; dintru'ntai sAsufli peste ea, pentru ca aurul sA se lipeascA in partea unde
e suprapus.
www.dacoromanica.ro

94tAnd ai pus trei foi,intoarce-te si apasA Cu vatà pecea dintAi ;suflAnd peste ea iti va arAta dacà e nevoe devre-o reparatie. Atunci s'A ai o pernitä demArimeauneicAramizi sau piatrA arsa, care e fAcutA dinteo scAndurA binenetezitA, acoperitA cu o piele foarte albA, finA, neunsA, dinacelea din care se fac ghetele de bal. Tintueste-o bine dea-lungul si umple, intre lemn si piele, cu cAlti. Apoi, pe per-nita aceasta,pune o foaie de aur bine intinsa,si cu uncutit bine ascutit taie aurul acesta In bucAtele, cum iti tre-bue la reparaliile ce rAmAn de fAcut. SA ai o pensulA midsi ascutita de Or de veverità, si, cu tempera' 1), udA locu-rile de reparat ; muind cu putin scuipat vArful pensulei, va
fi deajuns pentru a lua bucAtica de aur si a o pune pestelocul de reparat. and ai umplut bine fetele, incAt ti se pargata pentru ziva in care vei voi s'A sclivisesti (cum am s'A-tispun când vei avea de pus borduri si frize), aibi grijA sAaduni bucAtelele cum face mesterul caldarAmgiu care vreas'A paveze strada, pentru a cruta aurul cAt poti mai mult,fAcAnd economie, si acoperind cu batiste albe aurul dejapus.CAPITOLUL CXXXVCe pietre sunt bune de sclivisit aurul pus.CAndcrezi a aurul s'a fAcut de sclivisit, s'A iei opiatrA ce se numeste lapis amatita" (piatrAdeametist),care vreau sA te'nvät cum se face. i neavAnd piatra aceasta,(si mai bune sunt, pentru aceia cari pot s'A facà cheltuiala,
s'A ia saf ire, smaragde, balase 2), topaze si grenate), Cu cAtpiatra e mai pretioasA cu atAt e mai bunA. Mai e bun din-
tele de cAine, de leu, de lup, de pisicA, de leopard, si Ingeneral de once animale cArora le place sA sehrAneascAcu carne.Astazi, In loe de tempera cu albus de ou, se Intrebuinteazaspirtul sau rachiul de drojdie.(D. Belisare)Rubine rosii.
www.dacoromanica.ro

95CAP1TOLUL CXXXV1Cum se face piatra de sclivisit aurul.la o bucatA de lapisamatito(piatrAde ametist),sibagA de seama s'o alegi foarte solidä, WA nici-o vAna, lu-And firul pietrei in lung, dela un cap la altul. Apoi du-tela tocilA, si ascute-o, si fA-o netedA si lustruita, latA de douadegete, sau cum poti sa faci. Apoi sA iei praf de smirghel,si s'o indreptezi bine, farA s'o zgArii,sA nu ramAna cevaasperitati ; rotunjeste-o bine la colturi. Apoi fixeaz-o inteunmAner de lemn cu un inel de alama ori de amnia ; si fa camAnerul sA fie iarasi bine rotunjit si netezit, pentru ca po-dul palmei sA se poata /ipi bine de el. Apoi dal lustru infelul acesta :fa o piatrA de frecat bine netezita; pune pesteea praf de arbune; si cu piatra aceasta, tinAnd-o bine inmAnA ca si cum ai sclivisi, lustruestepiatra de frecat. SeintAmpla a piatra ti se intareste asa de mult si se face asade neagra si de lucitoare 'Mat pare un diamant. Atunci trebuesA ai mare grija,sA nu se ciocneasa ori sa se atinga defier. Si and vrei s'o intrebuintezi la sclivisit aur sau argint,
tine-o mai intAi in sAn, s'Anu aiba nid-o urma de ume-zeala, aci aurul e foarte dificil.CAPI TOI.UL CXXXVIICum trebue sa se scliviseascg aurul, *i. ce mijlocsA se intrebuinteze cand nu s'ar putea sclivisi.Acum trebue sä sclivisesti aurul, fiinda i-a venit vre-mea. E adevarat a iarna poi sA pui aurul cAnd vrei, daca
timpul este umed si dulce, iar nu uscat. Vara, un ceas puiaurul, si dupa un alt ceas sclivisesti; dar daca ar fi preaproaspat, si vr'un motiv oarecare te-ar sili sA sclivisesti, ti-ne'l inteun loc unde sunt ceva aburi de cAldura, ori la aer.Daa insä ar fi prea uscat, tine-I la loc umed, intotdeaunaacoperit ;si, and vrei sä-1 sclivisesti, descopere-1 incetisor,cu bagare de seama, ad once mia frecAturA iti aduce ne-cazuri. PunAndu-1 in pivnita, jos lAnga butoaie, se face bun
www.dacoromanica.ro

96de sclivisit. Dar daca a trecut opt sau zece zile, sau o lunar$i din cine $tie ce pricina n'aiputut sa-1sclivise$ti, ia o.batista ori un $ervet, foarte alb, $i pune-I peste aur, in piv-nita, sau ori unde ar fi. Apoi ja o alta batista: inmoai'o inapa curata, rasuce$te-o $i stoarce-o Cu toata puterea ; apoidesfa$oar-o $i intinde-o peste batista dintai pe care ai pus'adirect peste aur ;$i statim 1)" se intoarce aurul $i se lasaa fisclivisitfCAPITOLUL CXXXVIIIAcum ¡jiarat modul de a sclivisi, si In ce sens,.In special pe o suprafata plana.la-ti panoul, sau once ai gata pentru pus aurul. Cul-ca-1 pe doua tripieduri, sau pe o banca, la-ti piatra de scli-visit $i freac-o la piept, sau acolo unde hainele tale suntmai bune $i fail pete de grasime. IncAlze$te-o bine : apoi
examineaza aurul, sä vezi daca poate sä fie sclivisit : pipa-ie'lsi incearca-1 intotdeauna banuitor. Daca simti la piaträcatu$i de putin praf, sau Ca trozne$te catu$i de putin, ca $icum ar face praful intredinti,la o coada de veverita $i,cu mana wail, maturä peste aur. Si astfel putin cate pu-
fin mergi sclivisind partile plane dintru 'ntai pe o fata, apojcu piatra, purtand-o bine pe lat, pe cealaltä fat& $i dacavre-odata, prin frecareacu piatra, ti s'ar intampla ca aurutsa nu fie egal ca o oglinda, ia atunci aur $i pune deasuprao foaie ori o jurnatate de foaie, dui-A ce ai suflat peste pri-ma; $i sclivise$te-1 imediat cu piatra. $i daca din intam-plare aurul nu s'arprinde pe panou,ori a n'ar sta cumvrei tu, pune altul tot in acela$i fel. $i dacl ai putea sa su-porti cheltuiala, ar fi foarte bine, si fi-ar face cinste, sä puiIn felul acesta tot fondul dublu. Cand vei vedea a e binesclivisit,atunci aurulse face aproape brun prin strAlu-cirea lui.1) Astfel ?
www.dacoromanica.ro

9 7CAPITOLUL CXXXIXCe aur si de ce grosime trebue pentru a sclivisi si a aplica peste mordanti.stii cà aurul ce se pune pe panou n'ar trebui sase tragä. decAt o sutä de foi dinteun galben, pe cand asase trag o sutäpatruzecisicinci 1). Totusi, aurul de pepartile plane trebue sä fie mai mat. $i baga de seaina, andvrei sä cunosti aurul pe care-I cumperi, ia-I dela persoanäcare sä fie bun aurar.Siuita-tela aur ;daca-I vezi ca efälfditor (undulator)i putin sifonat 2, ca pergamentul,atuncisa stii cä e bun. Pe borduri sau la frize se da cu aur maisubtire; insä pentru frizele delicateale ornamenta(iilor cumordanti, aurul trebue sä fie foarte subtire, ca o pänzä depäianjen.Cennino se plhnge ea dinteun galben sau techin se trageat,145 de foi de aur, in loe de 100, pentru acela care servia de facutfondurile pe panou. Vasari (Introd. alle tre arti, cap. 28) spune, ca pevremea lui se trageau o mie de foi din suma de 6 scuzi, aproximativtrei galbeni, inclusiv mhna de lucru. Dupa dorin(a luí Cennino, n'ar fitrebuit sa se traga din sase scuzi deal cam 300 de foi, si dupa uzulde care se plhnge, s'ar fi tras 435 de foi;ceeace nu face decht jumatatedin ceeace se facea pe vremea lui Vasari. Fara indoiala, aceasta maimare grosime a foitei de aur da panourilor antice aparenta aceea aunet placi de aur. Daca autorul nostrtt ar fi hotarht marimea foilor,cum face Vasari, care la da o optima de cot de fiece latura,s'ar fiputut face o pretuire mai exacta si lua o hotarhre.(Nota cav. Tambroni)In original spunemareggiante e tosto ; ceeaceVictor Motteztraduce prin : ondalat f itrist(?).Willibiord zice sí el : Tosto insem-neaza mot A. mot :grabit, iute,ceeace aici n'are nici un sens. Nu seintelege ce vrea sa spuna Cennino". Primul greseste, iar al doilea n'are
deck foarte putina dreptate caci dacasi-ar fi Inchipuit, ea mine, eatrebue sa fie la mijloc o eroare a copistului, si si-ar fi dat nitica oste-
neala sa caute, ar fi gasit, ca cea mai apropíata forma a expresiei in-trebuintate ad, e ,,torio",ceeace, cum stietoata lumea, inseamnasucit, incovoiat sau, prin extindere, putin sifonat pentru a arhta grosi-mea foitei. (D. Belisare)
9
www.dacoromanica.ro

98CAPITOLUL CXLCum trebue sa conturezi in deosebi aureolele, sacizelezi aurul, si sA tai din nou contururile figurilor.Dupa ceti-aisclivisit$i isprAvit panoul, trebuie sAiei mai int'Ai compasul, sA-ti conturezi aureolele sau diade-
mele, sA le cizelezi, sA atingi oarecari frunze, sä le cizelezicu niste amprente mici pentru a strAluci ca panicul, sA or-namentezi cu alte amprente, si sd cizelezi dacA sunt cevafrunze. Acestea trebue sA le vezi cam cum se practicA. DupAce astfel ai regAsit contururile aureolelor si frizelor, ia inteoulcicA putin alb de plumb bine frecat cu dei preparat ; sicu pensula micutà de par de veveritA umple si decupeazdfigurile de pe fond, urmärind liniile conturului pe care 1-aizgariat cu sula,j3 nainte de a pune bolul de Armenia. farAsi,dacl vrei sa faci WA a tAia din nou cu albul de plumb sipenelul, ia-ti rAzuitoarelede fier si ilaietot aurul ce de-pAseste pe figurA : acesta e cel mai bun fel de a lucra 1).Acest fel de a cizela ceti spun eu, e una dintre cele maifrumoase metode ce avem ;poti sacizelezi inintindere,cum ti-am spus'o si poti sa cizelezi in relief ; cAci cu aju-torul fanteziei si usurintA de m'AnA poti sA faci, pe un fondde aur, frunzisuri, ingerasi sialte figuri caresA aparA inaur ;si anume, la incretituri si la umbre nu trebue sA cize-lezi nimic, la semi-tonuri putin, si mult la reliefuri; deoare-ce putem spune cA cizelajul deschide aurul, care dela sineeste mat unde e sclivisit. Dar inainte de a cizela o figurAori un frunzis, deseneaza ceeace vrei sa faci pe fondul deaur, cu un condei de argint sau de ararnA galbenA (alamA).
1) Ceeace urmeaza, pina la sfirgitul capitolului, e ad6ogat dup6coclicele Riccardino. Edifia rornang gi codicele Laurenziane nu-1 au (Nota fratilor Milanesi)
www.dacoromanica.ro

99CAPITOLUL CXLI 1)Cum trebue sii faci un brocal de aur, fie negru fieverde, sau de once culoare ai vrea, pe fond de aur.Inainte de a incepe sa colorezi, vreau sa-ti arat sa faciun oarecare brocat de aur. Daca vrei sa faci o mantie, sauo fusta femeiasca,sau o pernita de brocat de aur, puneaurul cu bol de Armenia, si zgarie cutele vestmantului asacum te-am invatat sa faci un fond. Apoi, daca vrei sa facivestmantulrosu,dispune acest aursclivisit, cu chinorar.Daca e nevoe sa-1 faci inchis,dal cu lacä ; daca vrei aldeschizi, ia miniu, toate legate cu galbenus de ou. Nu frecape panou, nici prea tare, nici prea de multe ori. Lasa-I saseusuce, si dal cel putindotia straturi. Si totasa, dacaai vrea sa le faci verziori negre sau oricum ai vrea. Dardaca ai vrea s'A lefaci de un frumos albastru ultramarin,acopera dintru 'ntai aurul cu alb de plumb legat cu galbe-nus de ou. Cand s'a uscat, leaga-ti albastrul ultramarin cuputin dei si putin galbenu$ de ou, cam doua picaturi ; sipune peste acest alb de plumb doua-trei straturi de culoarede asta, si las'sase usuce.Apoi,dupa vestmintelecevrei sa faci,aseaza-tipauzelesi da cu praf de carbune ;caci dintru'ntai trebue s'a fidesenat pe hartie, si apois'operforezi frumos cu un ac, Orland sub hârtie o panza sauun postav; afara daca n'ai vrea s'o perforezi pe o scandurade lemn de tei; aceasta e mai bung decal panza. Dupa ce
ai perforat-o, sa iei praf, dupä culoarea vestmintelor pestecare trebue sa ponsezi. Daca e un vestmant alb, ponseaza
cu praf de carbune legat intr'o bucatä de carpa; et sic desingulis 2). Fa-ti modulele 3) asa incat sa corespunda binefiecarei fete.Mc; incep sa lipseasci In codicile titlurile capitolelor, pe carele-am adAogat no:A, dupA cum a fost facut In editia romanA.(Nota fratilor Milanesi)$i tot afa de la caz la caz.3)Masurile care reguleazaproportiile unui edificiu.
www.dacoromanica.ro

100CAPITOLUL CXLIICum se deseneaza, se ratie si se cizeleaza odraperie de aur sau de argint.Dupd ce ti-ai ponsatdraperia,sa ieiun beti$or demesteacan, de lemn tare sau de os, ascutit la un capät cacondeiul de desenat, $iplat lacelalalt pentru räzuit. Cuv4fulacestui condei, deseneazä $i cautä-ti toate draperiile,iar cu cealaltä parte a condeiului razue $i da jos cu ingri-jire culoarea, ca sä nu zgärie aurul. Razuie ce-i vrea, fon-dul, vestmintele oriaccesoriile ;$iceeace descoperi, cize-leaza apoi curosetta.Sidaca in oare cari trasaturi nu veiputea face sä intre rosetta, sä iei numai o surd de fier caresa aibd varf ca un condei de desenat. Infelulacesta in-cepi a $ti sa facidraperiile de aur.Daca vreisäfaci odraperie de argint, trebue sa urmezi aceea$i ordine $i con-
ditie pentru a pune argint ca pentru a pune aur. Inca itimai spun, cä daca ai vrea sa inveti pe tineri sau pe copiisä punä aur, fa'i sa puna argint, pana capätä ceva expe-rientä, deoarece pierderea e mai mica.CAPITOLUL CXLIIIIn ce mod se face o bogata draperie de aur, sau de argint, sau de albastruultramarin,si cum seface cu cositor aurit pe zid.Vrand sä faci o $i mai bogatä (Impede de aur, relie-feazacu frunze sau pietre incrustate de mai multe culorivestmântul ce vrei sa faci ; pune apoi dealungul aur fin $i,pe urma, cizeleazä, dui-A sclivisire 1).1) Pasajul acesta, In versiunea franceza a lui Mottez, este abso-lut de neinteles. Deasemeni, In diferite alte locuri, face atfitea greseli,interpreteaza oarecari termeni In mod asa de arbritar si de liber, Incatse lndeparteaza prea mult de original. Motiv care m'a si Impins sa faccomparatia intre textele italian, german si francez, ce am putut gasi.Nu am mentionat toate greselile, deoarece asi fi lungit cu inu-tile notitecomentariile ce mi-am permis sa adaog, multumindu-mitnumai, sit' dau pe icisipe colo oarecarilamuririasupratermenilortechnici, dupà cum o stiam din lunga mea experientd.(D. Belisar e)
www.dacoromanica.ro

Ad idem. Pune tot fondul de aur, dese-neazä peste el draperia ce vrei sa faci, sau relicvarii, sau altelucran. Apoi cizeleaza fondul, cizeleazä fikt-urile (accesoriile)adica lucrarile desenate.Ad idem. Pune fondul de aur, sdivise§te-1, icizelea-zä-I pentru a figura reliefurile.Ad idem. Pune fondul de aur; deseneaza lucrarea ce'ivrea ; umple fondurile cu o cocleala cu ulei 1), umbrind dedouà ori fiece cuta ; apoi dä intins peste fonduri ipestetoate lucrarile deopotrivä.Ad idem. Pune vestmântul de argint ; deseneaza-ti dra-peria and ai sclivisit (caci asta e dela sine inteles); umplefondul sau accesoriile, cu chinovar legat numai cu gälbenusde ou ; apoi, cu o laca fina cu ulei, dà °data sau de douaori peste fiece lucrare, cai peste accesoriile fondului.Ad idem. Daca vrei sa faci o frumoasä draperiedealbastru ultramarin,pune-ti vestmantul de argint sclivisit ;deseneaza-ti draperia ;pune, fie fondurile fie accesoriile, cualbastru de asta legat cu clei. Apoi dea-latul da peste fon-duriipeste accesorii deopotriva ;§i va fi o draperieca-tifelata.Ad idem. Umple vestmintele, umbre§te figura, cu cu-loarea ce-i vrea. la apoi o pensula subtire de pär de veve-
rita, §i mordanti (mixion). Ponseaza draperiile §i accesoriile,dupä cum vrei sà faci, lucreaza cu mordanti, cum o sä-tispun mai pe urma. Cu mordantii aceVia poti pune fie aurfie argint ;i vor iei draperiifrumoase,mäturandu-le§isclivisindu-le cu vatä.Ad idem. Dui-Yà ce ti-ai fäcut lucrarea cu culoarea ce-tiplace, cum am spus aci mai sus, ivrei sàfacidraperii1) Capitolul acesta arunca o mare lumina asupra istoriei artei,1nlatura once fel de indoeli asupra vechilor picturi ci temperape pa-nou, cai asupra intrebuintarei picturei cu ulei, cum am lnsemnat maipe lung In prefata. (Nota cav. Tambroni)101
www.dacoromanica.ro

102strAlucitoare, lucreazA peste aur cu once culoare cu ulei aivoi, numai sA fie deosebitA de fond.Ad idem,pe zid. AcoperA vestmAntul Cu cositor aurit ;umple fondul cum vei vrea ; ponseazA, lucreazA, sirAzuiedraperia cu condeiul de lemn, legAnd intotdeauna culorilecu gAlbenus de ou. Si va fi draperia destul de frumoasA,dupA zid. Dar cu mordanti poi s'A lucrezi si pe zid, ca pepanou.CAP1TOLUL CXL1VIn ce mod se imita pe zid catileaua, sau postavulde lana, si matasea, pe zid si pe panou.DacA vrei sA imiti o catifea, fA vestmAntul, deonceculoare ai vrea, legat cu gAlbenus de ou. Apoi cu o pen-sulä de Or de veveritä si culoare legatA cu ulei, fAcum e pArul catifelei ;sif'd pArul acesta camgroscior. Infelul acesta poti sA faci catifele negre, rosii si de once cu-loare, legAnd dupA cum am spus.Uneori trebue sA faci pe zid un rever sau un vest-mAnt care sä parA intr'adevAr din postav de lAnA.Pentruaceea, dupA ce ai tencuit, sclivisit icolorat, rezervA-ti pen-tru mai la urmA ceeace vrei s'A faci. Si sA ai oscAnduricAnetedA (driscA)iputin mai mare ca un damier (joc de dame),stropeste cu apA curatA cu pensula partea rezervatA, si freacA
in cerc cu scAndurica aceasta. Varul va redeveni aspru sirAu sclivisit. LasA-1 sA se linisteascd si coloreazA-1 asa cumeste,fArAsclivisire ;siti se va pAreacA e unadevAratpostav de lArfA.Ad idem. DacA vrei sA faci o draperie de mAtase, fiepe panou, fie pe zid, umple fondurile cu chinovar sicuminiu ; atenueazA sau deschide dacA e sinopia inchisk ate-
nueazA cu chinovar sau giallorino, pe zid ; iar pepanou,Cu orpiment sau verde, sau cu once culoare vei vrea, umplecu inchisi atenueazA cu deschis.Ad idem,pe zid in frescA.Umple cu indigo,siate-
www.dacoromanica.ro

103nueaza cu indigo amestecat cu alb de var. Si daca vrei salucrezi cu culoarea aceasta pe panou sau pe paveze (ce sepicteazd la mucenicii soldati), amestecA indig-oul cu alb deplumb, legat cu clei. In modul acesta, poti sä faci draperiidestule $i de mai multe feluri, dui-A inteligenta ta $i cumti-o plAcea.
CAP1TOLUL CXLVCum se picteazg pe panou, si cum se leagticulorile.Cred a prin ins4i inteligenta ta, ajutat de experientä$i de ceeace te-am invatat eu, $i urmand calea aceasta, vei$ti sa faci curat draperii de aur in mai multe feluri.Pringratia lui Dumnezeu, trebue sä venim la pictatul pe panou.Aflà, ca lucratul pe panou e cu adevärat lucrudehoer,cäci imbrAcat cu haine de catifea poti face ceeace vrei. Sie adevärat cä pictatul pe panou se face intocmai cnm ti-amal.:Mat pentru a lucra in frescä; sedeosebe$tenumai indouä lucruri. Unul e, cä trebue intotdeauna sä lucrezi vest-
mintele $i constructiile inaintea chipurilor. Al doilea lucrue, cä trebue intotdeaunasa-ti legi culorile cu galbenu$ deou, $i sä fie bine legate :tot atata gälbenu$ de ou cât $iculoarea ce legi. Al treilea este, ca culorile trebuesc sa fiemai fine, bine frecate $i lichide ca apa. Si, spre marea tapläcere, incepe intotdeauna sä lucrezi vestmintele de laca,In acelai fel cum ti-am arätat la frescä ; ad lealasä-leinprimul grad al culorii lor,$i ia doua pArtidelaca $i unade alb de plumb. Din amestecul acesta, a$a legat cum e,fa trei grade, putin diferite unul de altul, bine legate, cumti-am spus, $i deschise intotdeauna cu alb de plumb binefrecat. Apoi pune-ti panoul dinainte:$i aibi grija sa-1tuiintotdeauna acoperit cu un cearceaf, de dragulaurului $iipsosurilor, ca sä nu se umple de praf ; mäinilecareseating de lucrAri sä fie foarte curate.Apoiiaopensulämoale de par de veveritä, $i incepe sa dai culoarea inchisA,
www.dacoromanica.ro

104cautând cutele din partea aceea unde trebue sa fie umbrafigurei. $i dupa modul obicinuit, ja tonul local siumpledosurile si reliefurile cutelor inchise, si incepe cu acea cu-loare sa regasesti cutele reliefului iin dosul luminei dupäfigura. Apoi ia culoarea deschisa, si umple relief urile si do-surile part& luminoase a figurei. In felul acesta, intoarce-te
din nou la primele cute inchise ale figurei, cu culoarea in-chisa. $i asa cum ai inceput, mergi inainte, dand de maimulte ori cu suszisele culori, and cu una si and cu alta,umpland iarasi,i amestecându-le impreuna cu gust, topitecu delicateta. Pentru aceasta ai timp sä te poti sculadelalucru, sa te odihnesti catva is'A te intorci din nou la lu-crarea ce ai pe panou ; cad vrea sa fie lucratacumareplacere. Cand ai ispravit de umplut bine, sidecontopitaceste trei culori, fa din cea mai deschisa o alta mai des-chisa, spalând intotdeauna pensula dela o culoare laalta;si din aceasta mai deschisa fa o alta mai deschisa, si fa sase deosebeasca putin una de alta. Apoi ia alb deplumbcurat, legat cum am spus, si atinge peste reliefurilemaimari. Si tot asa, putin cate putin, fa umbrele, ¡Ana ce a-jungi la cele mai adanci, cu laca curata 1). $i tine minte,cum ti-ai facut culorile din ton in ton, pune-le totastfelIn vase din ton in ton, pentru ca sa nu te îneli isa ieidinteunul in loc de altul. Deasemeni, urmeaza modul aces-ta pentru once culori vei vrea sa faci, fie rosii, albe, gal-bene, sau verzi. Dar daca ai vrea sa faci o frumoasa cu-loare violetä, ia laca fing si albastru ultramarin foarte fin siusor, si din acest amestec adaogat albului de plumb fd-ticulorile (cele trei tonuri), degradate din ton in ton, legan-du-le intotdeauna. Daca vrei sa faci un vestmant cu albas-tru, scos in relief cu alb,. deschide-I in felul acesta cu albde plumb, si lucreaza-I ca mai sus.
1) Mottez nu pomene$te nimic de laca curatd.(D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

105CAPITOLUL CXLVICum trebue s6 faci vestminte de albastru, de aur,sau de purpurg.Dacä vrei sd faci un vestmânt de albastru, nicidetot reliefat cu alb, nici de tot umplut cu albastiu, latreisau patru feluri de albastru ultramarin ; cäci ilvei gäsi inmai multe feluri, unul mai deschis cleat altul. Si coloreazädupà lumina figurei, cum ti-am arätat mai sus. Inacela$imod poti sä faci pe zid in secco cu suszisa tempera,$idacä n'ai vrea sä faci cheltuiala acestor diferitefeluri deultramarin, vei gäsi albastrul de 'Germania. $i dacä ai vreasä dispui cutele cu aur, tot poti s'o faci, retu$And cu putinviolet in umbrelecutelor $i putin in lumini,revenind cuingrijire peste aur pentru a forma cutele. $i astfel de dra-perii iti vor place foarte mult, mai cuseamä la vestmin-teie lui Dumnezeu-Tatäl.$i dacä" ai vrea sä imbraci pe Maica Domnului cu pur-purä, fä vestmântul alb, umbrit cu putin violet deschis, a$ade deschis incât sä se deosebeascA putin de alb. DesAvAr-$e$te-1 cu aur fin $i retu$eazä, refäcând cutele peste aur cuputin violet mai inchis ;$i va fi un vestmânt incântätor.
CAP1TOLUL CXLVIIIn ce mod se picteazg fefele, mAinile, picioarele sibate cArnurile.Dupà ce ai pictat vestmintele, copacii, constructiile $imuntii, trebue sä vii la pictatul fetelor ; care trebue inceputin felul acesta: ia putin pämânt verde cuputinalbdeplumb bine legat, $i dealungul clä de doua ori peste fata,peste mAini, peste picioare $i peste nuduri. Dar acest primstrat, la fete tinere, cu carnatie fragedä, frebue sä fie legalstratul de culoare $i carnatiile Cu galbenu$ de ou degAinä dela ora, deoarece gälbenu$urile sunt mai albe cleat
www.dacoromanica.ro

106acelea pe care le ouä gäinile dela tara, care princuloarealor sunt bune pentru legat carnatiile batranilor si oameni-lor bruni. Si unde faci pe zid tonurile de rosu deschis cucinabrese, aminteste-ti ca pe panou trebue sa fie fäcute cuchinovar. $i cand dai primele rosuri, fa sä nu fie de chino-var curat,ci pune putin alb de plumb, deasemeni puneputin alb de plumb in verdaccio ce-ti serveste laumbrit.i dupä cum lucrezi si pictezi pe zid, in acelasifelfa-titrei. feluri de culoarea camel, una mai deschisa decal alta,punand fiece culoare a camel la locul ski in diferitele partiale fetei. Totusi, nu te apropia prea mult de umbrele fäcu-te cu verdaccio, ca sä se vcopere de tot ; dar contopeste-lecu culoarea cam& cea mai inchisa, atingandu-le usor si po-tolindu-le ca un fum. $i aflä, CA panoul cere sä fie umplutde mai multe ori cleat pe zid ; totusi nu asa de mult, dupaparerea mea, incat sa impiedice verdete ce este subcar-natii de a fi intotdeauna putin straveziu. Dupä ce ti-ai pusla loc culorile carnei, That fata e aproape bine, fao cu-loare a carnei ceva mai deschisa i pune-opestepartileluminoase ale fetei, albind-o putin cate putin cu delicatetä,'Ana' ce ajungi sä revii, cu alb de plumb, curat, peste oa-
recari reliefuri mai iesite in afara decalaltele,cum ar fipeste sprâncene sau peste varful nasului. Apoi 1) profileazaochii peste o conturare cu negru, si fA 60N/a perisori (cumare ochiul), si närile nasului 2). Apoi ia putina sinopia in-chisk cu nitelus negru, si profileaza toate contururile nasu-lui, ochilor, sprancenelor, parului, mainilor,picioarelor, siIn general ale tuturor lucrurilor, cum ti-am aratat pe zid ;intotdeauna cu aceeasi tempera de gälbenus de ou.
CAPITOLUL CXLVIIIModul de a pida un om mort, pärul, si barbile.Dupa aceasta, vom vorbi despre modul de a picta un1-2) Pasajul acesta 1ipse0e in traducerea lui Victor Mottez.
www.dacoromanica.ro

107om mort, adica fata, toracele (pieptul) ìori unde se vedenudul, pe panou ca si pe zid ; numai ca, pe zid, nu e ne-voe sá umpli totul cu pärnânt verde ; e deajuns pui casemi-ton intre umbra si culoareacarnei. Pe panou insa,trebue sä umpli peste tot, cum te-am invätat pentru o fatapictata sau vie ;si, in acelasi fel,umbreste cu acelai ver-daccio. Si sa nu dai nid-o culoare row deschis, caci mor-.tul n'are niel-o culoare ;dar la putin ocrudeschis si de-gradeaza din acesta trei feluri de culoarea cknei, numai cu
alb de plumb legat in mod obisnuit (cu galbenuf de ou),and cu aceste culori ale carnei fiecare la locul sau, conto-pindu-le bine una cu alta,atat pe fatä,cat si pe corp.Deasemeni, cand ai umplut aproape de tot, fa' din culoarea
aceasta a carnei o alta mai deschisä, pana ce readuci celemai mari extremitäti ale reliefurilor la alb de plumb, curat.Profileaza tot asatoate contururile cu sinopia inchisä sicu putin negru, legate. Culoarea aceasta numeste-o sangu-ina. $i in acelasi mod fa pärul (dar sä nu para viu, ci mort)cu verdaccio de mai multe feluri. $i dupa cum ti-am ara-tat pe zid mai multe moduri ifeluri de bkbi, in acelasichip fa-le si pe panou. Astfel, oridecâte ron ai de facut uncorp de crestin sau de vre-o fiintä rationalä, fä aceste cu-ori ale cknei dui-A cum am spus mai sus.CAPITOLUL CXL1XCum trebue spictezi un om rgnit, sau rana.Pentru a face sau a picta un om ränif, sau rana, iachinovar curat si umple unde vrei sä faci culoarea sangelui.Apoi sa iei putina laca fing, legatä bine dupd cum se obici-nueste ;si sa mergi peste tot umbrind sängele acesta, fiepicaturi fie rani, sau ori cum ar fi.CAPITOLUL CLIn ce mod se picteazA o al:4 sau un rau, cu saufr pesti, pe zidsipe panou.Cand vrei sä faci o apA, un lilt, sau once apa ai vrea,
www.dacoromanica.ro

108cu sau WA peste, pe zid ori pe panou, ja, – cA'nd e pe zid, -acelasi verdaccio cu care umbresti fetele pe var ; fApestii,umbrind cu acest verdaccio curat intotdeauna pe spate. BagAde seamA a pestii,si in general toate animalele fArA jude-catA, trebue s'A aibA umbrele deasupra si luminile dedesubt.Apsoi, and ai umbrit cu verdaccio, pune dedesubt luminllecu alb de var, pe zid ;iar pe panou, cu alb de plumb. Pedeasupra pestilor, si peste tot fondultabloului.fAatevaumbre cu acelasi verdaccio, $idacA aivrea sA faci veunpeste de ospetAdeosebitA, adaogA-i cAteva aripioare deaur. DupA ce s'auscat, dA de-a-lungul,peste tot fondul,coclealA cu ulei; si tot astfel si pe panou. $i daa n'ai vreasA-I faci in ulei, la pAmAnt verde sau verde albAstriu (vertd'outremer),i umple totul deopotrivA, insA nu asa de multincAt sA impiedece a apArea ca sub un vAl pestii si undu-latiile apei ;si, dacA e nevoe, reliefeazA putin aceste ondu-latii : pe zid cu alb de var, lar pe panou cu alb de plumb,legat. Asta ti-e de ajuns la mestesugul pictatului ; sA venimacum la mestesugul ornamentArei. Dar dintru 'ntAi sA vorbimdespre mordanti.CAPITOLUL CL1Modul de a face un mordant bun pentru a poleicu aur vestminte si ornamentatii.Un mordant, care este foarte bun pe zid, pe panou,pe stic1A, pe fier, si 'n once loc, se face in modul acesta 1).1) Vasari, in cap. 28 din a sa Introd. alle ezrti del disegno, vor-bevte de bucata de glaire (albuvul oului crud), de apa vi de bol deArmenia ca de cel mai bun pentru a polei cu aur pe panou. E acelavipe care Cennino il descrie la cap. CXXXI. Totuvi, cum pe vremea luiVasari nu se mai poleia cu aur, Cennino impinge mai departe, in ca-pitolele urmatoare, informmatiile sale asupra mordantilor, vi arata cumse facea un alt mordant cu usturoi.(Nota cav. Tambroni)Giair-ul acesta,in limbajul mevtevugarilor de azi, se numevte(D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

109
uleiulfiertla foc ori la soare,fiert dupä cumti-am aratat mai inainte;si freacd cu acestulei putin albde plumb si coclealä ; idui-A ce 1-ai frecatlichidca apa,pune inteinsul putin vernis, silasAsä fiarbä putin,toateacestea la-olaltä. Apoi ia unul din vasele tale de sticla, pu-ne-le in el si las'sä se linisteasca. *i and vrei sa te ser-vesti de el, fie pentru vestminte fie pentru ornamentatii, ja
putin intr'un vas, si o pensulä de pär de veveritä,foartemoaleiascutita, montara inteo teava de panä de porum-biel sau de gAina ;värfulsä lasa foarte putindin teava.Apoi intinge numai värful in mordant, si lucreaza-tiorna-mentele si frizele. Si, cum ti-o spun, fa" ca pensula sa" nufie prea inarcata". Motivul este, a vei puteasa-ti faci lu-crärile prin träsaturi ca firul de pgr, caree lucrulcel maipläcut cu putinta 1). Inainte de a-1 face, trebue sä intrerupi 2)atva timp lucrul i sA astepti din zi in zi. Apoi pipae lu-crärile acestea cu degetul melar 3) dela mäna dreapta, adicacu värfuI degetului ;si dacä"vezi camordantul se prindecâtusi de putin si se tine de deget, ia atunci pincetta, taieo jumätate de foaie de aur fin, sau de aur pe jumätate, saude argint (dei acestea nu dureazä), ipune-o peste mor-dantul acesta. Apas'o cu vatä, ì apoi cu acelasideget a-dunä" buc'ätile de aur $i pune-le peste mordant acolo undelipseste.51 sänu te servestidealtvärf dedeget,acesta e cel mai delicat din ate ai ; ifa' ca mäinile sa-tifie intotdeauna curate. Baga de seamä, cA aurul ce se puneIn textul original :Che èpiu vago lavoro" Victor Motteztraduce foarte greOt prin : le travail le plus vague possible" (lucrul celmai vag cu putintii). El n'a cercetat mai mane etimología cuvhntuluivago, caci altfel ar fi vazut ea mai Inseamna i:plcícut, dorit,qi n'arfi dat o interpretare ava de nepotrivita. (D. Belisare)Mottez :,,.,.ilfaut s'asseoir" (trebue sa stai jos, sh te aqezi)ceeace n'a fost de fel in intentia autorului. (D. Belisare)Degetul melar va sa zica ad i degetul aratätor. Pe vremea au-torului, se purta inelul /a degetul aces ta, cum se poate convinge ori-cine prin picturile de pe atunci. (Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

110pe mordanti, mai ales la aceste lucraridelicate,trebue sáfie aurul cel mai batut si mai subtire ce se poate gasi ; cacidaca e gros, nu poti sA-Iintrebuintezi asa de bine. Gaudai de umplut un intreg fond de aur, dacä vrei,poti salIasi sä ramana pe o alta zi; si apoi ia un pamatuf de penesi mätura peste tot. Daca vrei sa strangi aurul ce cade, orimaturatura de pulbere de aur, pastreaz-o ; caci e buna pen-tru giuvaergii sau pentru treburile tale. Apoi ia vatä foartecurata si nouä, si sclivisesteti in mod desavärsit frizele po-leite cu aur.CAPITOLUL CLIICum poli s6 pregAtesti mordantul pentru a poleimai repede cu aur,Daca vrei ca mordantul de mai sus sa dureze opt zileinainte de-a aplica aurul, sa nu pui in el cocleala ; dacavrei sädureze patruzile,puneputinacocleala;dacavrei Ca mordantul sa fie bun dela o seara la alta, pune inel multacoclealä si MCAputin bol.idacäse intam-plal a cineva te dojeneste cd pui cocleala, fiindu-i teamaa se stria aurul, lasa-I sa zica ce-o vrea ; caci eu am in-cercat-o, aurul se pastreaza bine.CAPITOLUL CLIIIModul de a face un alt mordant cu usturoi, siunde este mai bine s6-1 intrebuinfezi.Exista un alt mordant, care se face in modul acesta :la usturoicuratat, in cantitate de unul, douà sau trei bli-duri ; piseaza-1 in piulita ;trece-I de doua sau trei ori ruin-teo bucata de panza. la zeama aceasta, si freac-o cu putinalb de plumb si bol, cat se poate mai fin. Apoi amesteca-I ;pune-1 inteun vas, acopere-1 si pästreazA-1; caci cu cat e maivechi, cu atat e mai bun. SA nu iei usturoi mic sau crud ;
www.dacoromanica.ro

111ia-I de-o varstä mijlocie.$icandvrei sa intrebuintezi dinacest mordant, pune putin inteun vas de sticlä Cu putinaurinä, si amestecà incetisor cu un fir de pai pana ce, dupapärerea ta, curge din pensulä pentru a putea lucra cu el cudibdcie. In felul de maisus, dupà ce atrecut o jumatatede orä, poti sä aplici aurul cum te-am invatat. Mordantulacesta are particularitatea, a te asteaptä la pus aurul o ju-mAtate de orä, o orä, o zi, o sgptamânä, o luna, un an, sicat vrei. Numaitine-I bineacoperit, sifereste-1de pral.Mordantul acesta nn suferä nici apa nici umezeala ;nicio-datä nu se intrebuinteazA in biserici pe sub boite si pe zidde cdrAmidä ;cAcilocullui e pe panou si pe fier, sau peonce lucräri ce sunt de vernisat cu vernis lichid. $i-ti suntdeajuns aceste doua feluri de mordanti.CAPITOLUL CLIVDespre vernisare.Mi se pare ca" am spus destule despre modul de apicta pe zid, in fresco si in secco, si pe panou. Vom avea
de adaugat ceeace lipseste modului de a picta, de a poleicu aur, si a face miniaturi pe hartie. Dar dintru 'ntai, vreausä vedem modul de a vernisa tablourile sau panourile,sionce allá lucrare ar fi, in afard de zichCAPITOLUL CLVDespre timpuli modul de a vernisa tablourile.S'A stii CA cel mai frumos si mai bun vernis ce existä,e acela care cu cat asteaptä mai mult dupä ce pictura afost fäcuta, Cu atat e mai bun. $i ti-o spun, ca dacä ai as-tepta mai multi ani, sau celputinunu, lucrarea ta ar iesimai mult in relief. Motivul e, cA coloratul vine dinnaturala proprietatea ce are aurul, care nu vreatoväräsia altormetale ; tot asa sunt siculorilecare, cand sunt impreunäcu tempereleIon, nu vor alt amestec cu alte tempere.
www.dacoromanica.ro

112Verniul 1) este o licoare puternia, zeloasá, ce vreafie ascultata in totul,i anuleaza once alta temper& De in-data ce-o intinzi peste lucrarea ta, once culoare isi pierdeimediat puterea, trebue sa asculte de vernis, si nu mai aiposibilitatea sá retusezi cu tempera. Pentru a vernisa e binesa astepti cat poti mai mult ; caci vernisAnd numai dupäce culorile si temperele si-au facut efectul complect, ele re-
devin apoi mai vioaie si mai frumoase, iar strálucirea obti-nutä se pastreaza intotdeauna aceeasi. Deci, ia-ti verniulcel mai lichid, mai transparent si mai limpede ce poti gäsi.Pune-ti panoul la soare, si sterge-I (cu piimatuful de pene)de praf si de once murdarie, catpoti mai mult ; ibagade seamä sä fie timpul MCà vánt, deoarece praful e usororidecate ori vântul l'ar aduce peste lucrarea ta, nu vei pu-tea, oricat de dibaci aifi, sa-i redai curatenia. Bine ar fi inoarecari livezi sau pe mare 2), unde praful n'ar putea sa-tifacá neplaceri.Dui-A ce aiîncálzit la soarepanoul, si totasa verniul, pune panoul pe lat si cu mâna intinde verniulacesta peste tot, usor si bine. Dar fereste-te c'e a merge pedeasupra aurului, cáci nu-i place tovaräsia verniului, nici aE Inteadevar regretabil cá Cennino a pastrat tacerea asupranaturei acestui vernis.Totusi capitolul acesta inlatura toate indoelile,daca picturile ci tempera erau vernisate ori nu. Contele Cicognara a fostfoarte prevazator cand a spus câ picturile ez tempera ale vechilor ma-estri erau lucrate in diferitefeluri si acoperite cu vernis. Armenino,descrie diferite verniuri, dintre care cel mai vechi, zice el,era fa-cut din ulei de brad sidin piatra. El se intindea cu mana peste pa-nourile ce fusesera uscate la soare, cum ne-o demonstreaza Cennino,
Verniul acesta, zice Armenino, era foarte usor i straveziu.Milanesi zicAcest vernis lichid de care se serviau vechii mae-stri pentru a-si desavarsi lucrarile, trebue sa fi avut ca baza principal4
guma sau resina ce se scoate din ienupar si care se numeste In popor
sandaraa. (räsina rnirositoare). (Nota lui Maurice Denis)Victor Mottez, consecvent cu obiceiul lui de a traduce gresit,vede zid (muro) acolo unde e mare (mare). (D. Belisare)P. Willibrord Verkade, noteaza : Ultima operatie ce fac chineziila lucrarile lor de lac".
www.dacoromanica.ro

113a altor licoruri. Si daca nu vrei s'a-1 dai cu mana, ia o bu-cica de burete foarte fin, inmuiatä in acest vernis, si ros-togolind'o cu mana peste panou, verniseaza in ordine, si iasi pum dupd cum e nevoie. Daca ai vrea ca verniul sa seusuce fara soare, fierbe-I bine dintru 'ntai ; caci pentru pa-nou ar fi mai bine sa nu fie prea mult supus la soare 1).CAPITOLUL CLVICum poti face In scurt timp s6 parà vernisatAopicturg.Pentru ca in scurt timp o lucrare a ta sa paraver-nisatä, si sa nu fie, ia albus de ou batut cu vergeaua, catse poate de mult, pana ce devine o spuma groasa : las'sase limpezeasca 2) o noapte. laintr'un alt vasceeace s'alimpezit, si cu pensnla de par de veveritä da intins pestelucrarile tale : vor parea vernisate, si sunt inca mai tari. Mo-dul acesta de a vernisa place mult figurilor sculptate, fie inlemn fieinpiaträ ;infelul acesta lise verniseaza fetele,mainile, precumsitoate pärtile de carne. Siam spus des-tul despre verniuri; s'a'vorbimdespre modul de apictaminiaturile pe hartie.CAPITOLUL CLVIIin ce mod trebue s6 pictezi In miniaturä' si s6poleesti cu aur pe hartie.Dintru'ntai,daca vrei sa faciminiaturi,trebue sadesenezi cu plaivasulfigurile, frunzele,literele, sau once-¡11 In textul original: Chi la tavola liza nzolto per bene a nonessere troppo sforzata dal sole", ceace Victor Mottez traduce prin: IIest bon que le vernis n'ait pas trop ei luttercontre la force du soleil",(E bine ca verniul sa n'aiba prea mult de luptat lmpotriva puterii soa-relui). Groeala o vede oricine unde e. (D. Belisare) 2) Victor Mottez: set se scurga" (égouter) ; dei textul originaspune: stillare. (D. Belisare)lo
www.dacoromanica.ro

114vrea, pe hârtie, adicä in carti ; apoi trebue saintäresticupenita, fin de (ot, ceeace ai desenat. OLIO aceea trebue säai un ipsos colorat, care se numeste asiso 1), §i se face inmodul acesta :ia putin ipsos fin si putin alb de plumb, maiputin de-o treime din ipsos ;apoi ia putin candel (Zaharcandel), mai putin ca albul de plumb. Freaca lucrurile aces-
tea foarte fin cu apà curatä. Apoi strange-le cu lopätica, silas'sä se usuce färasoare. Când vrei salintrebuintezi lapus aurul, ia putin (asiso), numai cat iti trebue, si subtia-za-1 cu albus de ou bätut, cum te-am invätat mai sus. Leaga
cu acest amestec, si lasä sd se usuce. Apoi ia-ti aurul sipoti sa-1 pui sicu si farä aburealä. Punandu-ti aurul, ia-tidintele ori piatra de sclivisit, i scliviseste-I ; pune insä subhartie o tablita tare de lemn bun si bine netezità, i dupäaceea scliviseste. $i sa stii, ca cu acest asiso poti sa scriicu penita litere, sä facifonduriionce-i vrea, caci e catse poate de bun. Inainte de a pune aurul, vezi dacA e ne-voe ca, cu varful cutitului, sä-Iracai(asisoul),sa-1 nete-zeesti, ori sá-1 curätesti cumva; caci uneori pensula iti punemai mult intr'un loc decal intr'altul De astafereste-te in-totdeauna.
CAPITOLUL CLVIIIUn alt mod pentru a polei cu aur pe hartie.Dacä vrei un alt fel de asiso (insä nu e asa de perfect ;e bun pentru a face fondul de aur, dar nu si la scris),ia
1) Dictionarele nu mentioneaza cuvanzul acesta. Poate ca e inuz undeva: Baldinucci, in al sau Vocabulaire des arts, vorbeste de multefeluri de ipsosuri, dar nu si de acesta. Armenino, (cap. 8 del lib. II) zice
ca a vazut pe Flamanzi frecand ipsosul cu aloul de plumb in proportiace mentioneaza autorul nostru ; insa nu vorbeste despre zahár, in locul
caruia ei puneau orpiment°. El nu da nici-un nume acestui amestec,care spune ca e usor tca reuseste de m!nune.(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

115ipsos fin, o treime de alb de plumb si un sfert de bol deArmenia, cu putin zahär. Freaca foarte fin toate aceste lu-cruri cu albus de ou. Apoi dä grundul I.) in modul obis-nuit, si lasä sä se usuce. Dupà aceea, cuvärfulcutitului,râcále-tisi curäteste-tiipsosul. Pune subhârtiesuszisatäblita, ori o piaträ cu suprafata foarte planä, si scliviseste.Si dacä s'ar intämpla sa nu se scliviseascä bine, când puiaurul, uclä ipsosul cu apä curata, cu o pensula micA depär de veveritä ;si dupä ce se usuck scliviseste.CAPITOLUL CLIXDespre o culoare asemAngtoare aurului, care senumeste porporina 2), si in ce mod se face.Vreau sa-ti arät o culoare asemänätoare aurului, caree bunä pe hârtie la miniaturisti, si s'ar putea intrebuinta si
pe panou. Fereste-te insä ca de foc de a o intrebuinta. Cu-oa rea aceasta, care se numeste porporina, sä nu se inve-cineascä Cu nici un fond de aur ; cäci te instiintez, c'ä de-arfi un fond intins de aici pand la Roma, si l'aratinge unbobulet de argint viu numai cAt o jumAtate de grä'unte de
panic, a fi de ajuns pentru a strica totul. Cel mai bun leacce poti avea imediat, e sä faci o täieturä 3) Cu várful cuti-tului sau cu un ac peste acest aur : si nu va merge(ar-gintul viu) sä mä'nânce maideparte. Culoarea aceasta deporporina se face in modul acesta : iasare deamoniac((ipirig), cositor, sulf (pucioasii) i argint viu, at dintr'u-nul si dintr'altul, numai ceva mai putin argint viu. Pune lu-crurile acestea inteo ampuld (bäsicä) de fier, de aramä oride sticlä. Topete-le pe toate la foc ;sis'afäcut.Apoileagä cu albus de ou si gumä, si intrebuinteaz'ola lucru
Victor Mottez :in(rebuin(eazd-1.0 culoare purpurie, roqiaticA.Victor Mottez : "set raccii peste aurul acesta"… (D. Belisare)
www.dacoromanica.ro

116cum vei voi. Dacd faci cu ea vestminte, umbreste-le fie culack fie cu albastru, fie cu violet ; pe hârtie, culorile trebuesa-ti fie intotdeauna legate cu guma arabicä.
CAPITOLUL CLXIn ce mod se freaca aurul si argintul, cum se leagttpentru a face verdeturi si ornamentatii, si cum sepoate vernisa pZimântul verde.Daca vrei sa lucrezi cu aur pe panoli, pe hârtie, pezid, sau uncle-i vrea, (irisa numai ici si colo,fail a poleitot fondul cu aur) ; sau dacä ai vrea sä lucrezi veun copac
care sä pail a fi copac din rai ; ia foite de aur fin, in can-titate suficientä pentru lucrarea ce vrei sä faci sau sä scriicu el ; cam zece 'Ana' la douheci de foite. Pune-le pe pia-tra de porfir, si cu albus de ou bine batut 1)freacabineaurul acesta, si apoi pune-I inteun vas de sticlä ; adaugä-i
atata tempera', incatà curga din panä sau din pensulä ; sipoti sa faciCuel once lucrare ai vrea. Mai poti sad frecicu gumä arabica, pentru a-I intrebuinta pe härtie ; sidacafaci frunze de copaci, amesteca cu aurul acesta putin verde(Om:Mt verde), foarte fin frecat, pentrufrunzeleinchise.In modul acesta, amestecand cu alte culori, poti face fan-jante 2) dupä dorintä.Cu aurul acesta astfel preparat, sau cu argint, sau cuaur pe jumatate, mai poli, dupa moda veche, sa impodobestivestmintele cu ornamentatii in forma de pieptene, i sa facioarecari ornamente, care nu sunt mult intrebuintate de cei-lalti,si-ti fac cinste. Dar pentru ceeace-ti arat ad, trebue säVasari, aratánd cum sa se frece aurul, nu pomeneste de al-busul de ou catempera', cispune sti se ia mierei guma. Cennino nuadmite guma decit pentru miniaturile pe hArtie.(Nota lui Victor Mottez)Vestminte de culoarea gitului de porumbiel.
www.dacoromanica.ro

117stiila intrebuintaresä te aläuzesti bine dui-A pro-pria ta pricepere 1).CAPITOLUL CLXIDespre culorile ce se intrebuinteazg pentru a lucrape hârtie.E adevärat, a toate culorile pe care le intrebuintezipe panou, poti sä" le intrebuintezi si pe hârtie ; dar trebuescsä fie frecate foarte fin. Deasemeni e adevärat, a sun t oa-recari culori care n'au corp 2), se numesc pezzuola(lazu-ruri) si se fac de bate nuantele. N'ai deal sá iei putinapezzuola de asta, de once culoare ar fi, so pui inteun vasde sticlä, sau inteo cupg : pune-i gumä, si e buna de in-trebuintat.0 altä culoare se mai face cu Man (lemnrosudeBrazilia, sau lemnus)fiert cu lesiesialaun de roa ; apoiand s'a rAcit, se freaa cu var proaspät, si face o culoarerozä destul de frumoasä, si ajunge sà aibä putin corp.CAPITOLUL CLXIIDespre modul de a lucra pe panzg sau pe falla.Acum sä vorbim despre modul de a lucra pe panzä,adia pe stofà de in, sau pe tafta. Pe pârag trebue sä in-trebuintezi urmätoarea metodä : dintru'ntai trebue sä-tipuisasiul bine intins si sä tintuesti (stofa) exact pe incheieturi ;apoi de jur imprejur mergi cu tinte, intinzand-o deopotrivaIn chip perfect, Mat sä fie intins perfect de bine fiece firDupä ce ai fäcut aceasta, ia ipsos finsiputinamidon(scrobealii albel),sau putin zahär,sifreaca lucrurile acesteCu dei din acela cu care ai legat ipsosul pe panou. FreacDe aci incepe traducerea facuta de D-1 Henry Mottez, a celor 17 capitole care nu f:gurau in editia cavalerului Tambroni.Willibrord noteaza : Culorile sunt astfel stravezii de tot".
www.dacoromanica.ro

118foarte fin ; dar dintru'ntai, cu cleiul acestafàrà ipsos, däodatä peste tot ;si daca cleiul n'ar fi tot asa de tare ca cuipsos, n'are nici o importanta. Fà sa fie caldpecatsepoate, si cu pensula de pär de porc, tocita imoale,dapeste fiecare din pärti, daca ai de pictat pe fieceparte.Apoi, dupä ce s'a uscat, ia panza ia o lama de cutit caresa fie la täis planä si dreaptä ca o linie, si cuvarfuldaipsos de asta peste panza, punand si luand deopotrivä, casi cum ai razui. Cu cat vei rasa mai putin ipsos, cu atat emai bine : cad numai pentru a egaliza rosturile firelor, e deajuns sä dai odatä cu ipsos. Cand s'a uscat, iauncutitbine taietor, uita-te la panza daca n'are cumva vr'un nod,si da-1 jos ; apoi ia-ti cärbunele, si in acelasi felcum de-senezi pe panou, deseneaza pe panza, si intareste cu cer-nealä diluatä (cerneald de aquarelci).Apoi vreau sä te invat,dacd vrei sä pm aureolelesau fondul de aur sclivisit ca pe panou,ca de obiceipe once panza si pe tafta se pune cu mordant, si anumecu acela din sämanta de in. atrag atentia, fiindcä mo-dul acesta e cel mai minunat dintre altele pe care le-au in-trebuintat multi. Dupä aceea poti sA faci su) panza sis'oindoi färä a strica ceva aurului iculorilor.la dintru'ntii ipsos de Asta fin cu putin bol,leaga-1cu putin albu$ de ou si clei, si dà odatä in loculundevrei sa pui aurul. Cand s'a uscat, razue-I putin ; apoi ia-tibolul de Armenia frecat ilegat intocmai ca acela pe care-Ipui pe panou, si in felul acesta dä de cinci-sase ori : lasä-1cäteva zile. Pune-ti aurul exact cum faci pe panou, si scli-viseste-I,tinând dedesubtul panzei o scandura bine nete-zita si tare, si o perinä intre panza i scandura. In felul a-cesta cizeleaza si preseaza sus zisele aureole, si vor fiin-tocmai ca pe panou. Dar fiinda uraniscurile acestea, ce sefac la biserici, sunt purtate uneori pe afara cand ploua, e
nevoie sa ai un vernis foarte !impede, si cand vernisezi cu-lorile, verniseaza putini aureolele si fondul de aur.
www.dacoromanica.ro

119Duid modul obi$nuit intrebuintat la ancone 1) trebuesa colorezi din loc in loe pe panza, $i va ie$iolucraremai pläcuta cleat pe panou : Cad panza retine intrudtvaudatura ;$i e ca $i cum ailucrain fresco, adicä pe zid.Si te mai inViintez ca, pictând, trebue sä dai de multe oricu culorile, de mai multe ori cu culorile, de mai multe orica pe panou, deoarece panza nu are corp ca ancona, $iapoi nu aratä bine la vernisat, dad culorile sunt rau in-tinse. Culorile vor fi legate in acela$i fel ca pe panou. Sinu ma intind mai mult despre aceasta.CAPITOLUL CLXIIICum se lucreazg pe prinzh neagrg sau albastrti,sau pe cortine.Daca ai avea sd lucrezi pe panza neagra sau albastra,cai pe cortine 2), intinde-ti panza in felul cum am spusmai sus. Nu trebue sa gruntue$ti cu ipsos : nu poti sa de-senezi cu carbunele. la creta de croitor, $i prefa-o frumosIn budtele, cum faci cu carbunele, $i pune-le inteo teavade pana de gascä, de grosimea ce-ti trebue. Pune oco-ditä tevei acesteea, $i desenead u$or. Apoi intare$te cu albde plumb (ceruza) legat. Apoi da un strat de clei de acelacu care legi ipsosurile pe ancone sau pe tablouri ; apoi in-
tinde culorile cat poti mai mult, $i pictead vestminte, chi-puri, munti, constructii,i once-i vrea; legand in mod o-bicinuit. larä$i, pentru a picta pe cortine, poti sa tai panza
albä, $i s'o suprapui peste panza albastra, lipitä cu coca in
chip de clei; sa-ti pui figurile ce vrei sä pictezi pe fond,si apoi sa colorezi cu oarecari culori de apa,fail a ver-nisa dupa aceea. Se pot face multe, $i ieftine, $i sunt des-
tul de apreciate. Deasemeni, pe cortine, poti face cu pen-1), Ancona : catapeteazma sau panou de lemn.2). Sau perdele.
www.dacoromanica.ro

120sula cateva frunzisuri, de indigo cu alb de plumb curat, pefondul preparat cu clei, si sä Iasi intre aceste frunzisuri Ca-teva spatii frumoase pentru a face unele lucran i micute deaur Cu mordanti cu ulei.CAPITOLUL CLXIVCum trebue sa se deseneze pe ptinzA sau pe taftapentru nevoile brodeurilor.larasi trebue uneori sä" servesti pe brodeuri cu diferitefeluri de desenuri. Pentru aceasta, spune acestor mestesu-gari, A' puna panza sau taita bine intinsä pe un $asiu ; sidaca panza e alba, ia-ticarbunele obisnuit,sideseneazaceeace vrei. Apoi la pana si cerneald curata,siintäreste,ca si cum ai face cu pensula pe panou.Apoiscutura-ticarbunele, si ia un burete bine spalat, sistorsdeapa.Apoi freaca cu el panza pe partea unde nu e desenata, sida cu buretele Asta, pana ce panza se uda atata, cattinefigura. Apoi ia o pensula mica si ascutita de par de veve-
rita; intinge-o in cerneala si stoarce-o bine; sicu ea in-cepe sa umbresti in locurile mai intunecate, micsorandsiestompand putin cate putin. Ai sä vezi, Ca' in chipul acestapanza uu va fi prea groasa, pentru a estompa umbrele, siti se va parea o minune. $i dacä panza s'arusca inaintede a fi ispravit de umbrit, revino cu buretele si uda iaräsicum ti-am spus.Si asta ti-e deajuns pentru lucrarea pe pan&CAPITOLUL CLXVDespre lucrarea pe uraniscuri de tafia, prapure,steaguri si altele, si despre modul de a polei cuaur aureolele sau fondurile.Daca ai de lucrat pe taita, uraniscuri sau altfel de lu-cran, intinde-le dintru'ntäi pe sasiuri, asa cum ti-am spus
despre panza; si dupa fondul ce ai, ia carbuninegrisau
www.dacoromanica.ro

121albi. FA-ti desenul, si intAreste fie cu cerneala fie cu culoaresubtiatA ;si, dacA trebue s'A lucrezi de ambele pArtio a-ceeasi scenA sau figurA, pune sasiul lasoaresiintoarcespre el partea desenatA, asa 'Mat sA batA asupra-i. Stai inpartea opusA, cu culoarea subtiatA si,cupensulasubtirede Or de veveritA, d'A dupa umbra ce vezideladesenulfäcut.DacA ai sA lucrezi noaptea, pune o lumina' mare indosul desenului, si una mai mica* in partea unde desenezi,adicA trebue sA procedezi ca si cum ar fi o fAclie inpar-tea desenatA si o lumAnare in partea unde desenezi. Dacanu e soare, si ai de desenat ziva, fa asa fel 'Mat lumina adoua ferestre sA fie in partea deja desenatä, iarinparteape care ai s'A desenezi s'A batA lumina dela o fereastrA mica.Apoi leagA cu cleiul obisnuit acolo unde ai de pictatsau de pus aurul, si amestecA putin albus de ou cu acelclei, cum ar fi un albus de ou la patru paliare de clei.SidacA, dupA ce ai legat cu clei, ai vrea sA pui vre-o aureola'sau fond de aur sclivisit, pentru a-tiface mare cinstesinume, ia ipsos fin si putin bol de Armeniafrecateim-preunA foarte fin cu putin zahAr. Apoi, cu cleiulobisnuit,si foarte putin albus de ou, amestecat cu nitel alb de plumb,dA foarte fin de cloud oriacolo unde vreis'Apuiaurul.Apoi dA-ti bolul, tot cum il dai pe panou ;dupdaceea,pune-ti aurul cu apA curatA, amestecAnd putinAtemperadintr'a bolului, si scliviseste pe piatra binelustruita,saupe o scAndurA foarte tare si netezitA. Si astfel cizeleazAsjpreseazA peste suszisa scAndurA.Mai poti sA colorezi fie ce lucru in modulobisnuit,iegAnd culorile cu gAlbenus de ou, si intinzAndu-le de sase,de opt sau de zece ori, de dragul veniului ; siapoi,pot'sA pui aureolele sau fondurile de aur cu mordantii cu uleiiar ornamentele cu mordantii cu usturoi si sA vernisezilaurmA ; dar e mai bine cu mordantii cu ulei.$i aceasta e deajuns pentru steaguri, prapure, sial-tele de felul acestora.
www.dacoromanica.ro

122CAPITOLUL CLXV1Modul de a picta si de a pune aur pe catifele.Daa ai avea de pictat pe catifele ori sA desenezi pen-tru brodeuri, deseneazA-ti lucrArile cu penita,fieCUcer-nealA, fie cu alb de plumb subtiat.Daa-ti vine s'A pictezi ceva sau s'A poleestiCuaur,la dei dui:4 modul obisnuit, si tot atAta albus de ousiputin alb de plumb ;cu pensula de par de porc dA pestepartea pAroasA, doboar-o si striveste-o bine jos. Apoi pic-teazA si pune aurul cum am spus deja ; darla aur punernordanti. Iti va fi insA mai putin greu sA lucrezi once lu-
cru pe tafta albA, s'A decupezi figurile sau once faci altceva,si sA le dai brodeurilor sA le lipeasa pe catifeaua ta.CAP1TOLUL CLXVIIDespre lucrarea pe postav da liing.Daa vine cazul sA ai de lucrat pe postav de Yankpentru turnire 1) sau lupte 2), (aci uneori gentilomii si marii
seniori sunt doritori de-a avea lucruri pretioase, si vor sA-si aibA armoariile fAcute, cu aur sau cu argint pe postav),ia dintru'ntAi, dupA culoarea postavului sau stofei de lAnA,arbunele ce se cere la desenat, si intAreste cu penita, asacum ai fAcut pe catifea. Apoi ia albus de ou bine bAtut,asa cum te-am invAtat dintru'ritAi, cu totatataclei, dupAmodul obisnuit, si d'A peste partea pAroasA a postavului inlocul unde ai sa pui aurul. Apoi, and s'a uscat,iaundinte si scliviseste peste postavul acesta ; dupA aceea dAcu tempera alte douà ori.Gaud s'a uscat bine, dA cu mordantul, atAta at sA nudepAseasa partea legatd cu temperA, si pune aurul sau ar-gintul ce-ti place.1 . Lupte de Intrecere intre cavaleri.2). Lupte cu lancea pe cal.
www.dacoromanica.ro

123CAPITOLUL CLXVIIICum trebue sa lucrezi paturile de cal I), armoariilesihainele pentru turniresilupte.Uneori in aceste turnire $i lupte se face, pe paturilede cal $i pe haine, oarecari armoarii in relief $i cusute pestesus-zisele lucräri. Dincauza aceasta, osa-tiarat cum sefac din }Artie de bumbac. Pe härtia aceasta se pune din-tru'ntai pe toatä intinderea ei aur sau argint sclivisit, $i seprocedeazA in modul acesta :freacä, at poti de fin,putinocru, cretä de croitor, $ifoarteputinbolde Armenia ;leagä-le impreurrä cu clei, care va trebui sä fie aproape apacuratä, nici-decum tare, ci sä aibä putind substantä sau va-loare. $i, cu pensula moale de Or de porc, sau cu aceeade pär de veveritä, sä dai un strat peste foile de hârtie descris, dar nescrise. Când s'au uscat, revino $i udà cu pen-sula de Or de veveritä, $i pune aurul in modul $i ordineaIn care-I pui peste bol pe panou ; $i veziapoi,cándaiNutt toatä foaia, dacä e vremea sl-1 sclivise$ti.Atunci, sä ai o piaträfoarteplanä sau o scânduräbine lustruita $i tare, sclivise$te-ti peste ea foile, $i pune-ledeoparte. far din foileacesteapotisäfacianimale, flori,trandafiri $i multe feluri de armoarii, si-ti va face mare chi-ste. Lucreazä-le repede $i bine ; ipolisä le impodobesticu oarecari culori cu ulei.CAPITOLUL CLXIXDespre modul de a face coifuri sau easel pentruturnire si pentru guvernatori.Gaud iti vine ocazia sä faci vre-un coif sau cascä pen-tru turnir, ori pentru guvernatorii ce au sä mearga la mo-$ie ; trebue dintru 'ntai sä ai piele albä, caresä nu fie ta-bäcità deck cu mirt saucu Cefalonia. Intinde-o$i dese-1). Goltarele sau valtrapurile.
www.dacoromanica.ro

124neazd-ti coiful cum vrei si-1 faci ; deseneazä douä, si coa-se-lela-olaltà unul cu altul, dar lasä intlio parte putin loc,ca sä poti pune nisip ;si cu o baghetä Il indesi atta pands'a umplut deopotrivA de bine. Dupä ce-ai fAcut asta, pu-ne-1 la soare timp de mai multe zile; and s'a uscat bine,scoate afarä nisipul ; apoi ia cleiintrebuintat la gruntuireacu ipsos, sl leagä-1 de douà sau trei ori. Apoi sä ai ipsos
mare frecat cu clei iamestecä inelalti bätuti,ifäfie ca o coa; eboseazä cu ipsosul acesta, dandu-i formade om, de animal, sau de pasäre, ce ai de fäcut, at maiasemänatoare cu putintä. Dac'ai fäcut asta, ia ipsos marefrecat cu clei lichid si curgätor din pensulä l, cu pensula,sa dai peste coifuri de trei sau patru oft Apoi, dupà ce s'auscat bine, ilaie-1 si scliviseste-1, cum faci and lucrezi pepanou. Apoi, in acelasi fel cum ti-am arätat sä gruntuesticu ipsos fin pe panou, tot asa gruntuesti Cu ipsosicoi-ful acesta. Und s'auscat, raaie-1 siscliviseste-1 si apoi,daca e nevoie sä faci ochi de sticlä, cuipsos de reliefatIiasezireliefezi, daa e nevoe. Apoi, daa trebue säfie de aur sau de argint, pune bol, ca si pe panou, si ti-ne-te in totul de acelasi mod de a lucra; tot asa si pentru
pictare, vernisándu-1 cum se obicinueste.CAPITOLUL CLXXCum trebue sA lucrezi cufere sau 16zi, si modulde a le Impodobi si pieta.VrAnd sA lucrezi cufere sau läzi, dacA vrei sä le faciintr.adevär, gruntueste-le cu ipsos i jine-te in totul de ace-Iasi mod pentru a lucra pe panou, la pus aurul, la pictat,la cizelat, la ornamentat, sila vernisat, färä sä mai md in-tind a tile repeta din punct in punct.Daca vrei sA lucrezialtecufere mai putinpretioase,da-le dintru 'ntAi cu clei si imbracä cu postav cräpäturile,si tot asa vei face si cu cele de mai sus : dar pe acesteapoti sa le gruntuesti cu ipsos dintru'ntAi cu o lopätia sau
www.dacoromanica.ro

125cu pensula, sau sä te servesti de cenusa bine cernuta, cuclei obicinuit. CAnd cufärul e gruntuit cu ipsos siuscat,scliviseste-1, si, daca vrei, gruntueste-I cu ipsos fin.Daca vrei apoi si-1 impodobesti cu oarecari figuri decositor sau alte armoarii, une-te de modul acesta : ia o pia-trä moale, plana sirezistenta, iarinpiatraaceastasapalucrarea ce vrei sä faci, sau pune pe altul s'o sape ; oricatar fi de putin adâncä, e deajuns. Aci pune sä sape figuri,
animale, armoarii, flori, stele, trandafiri, si once altceva aidon iin sufletul tau.Apoi, jacositor batut, origalben orialb, in mai multe foi,si pune-1 peste tiparul ce vrei sa re-produci. Apoi, ia un fel de dop de calti udat, bine stors,si punerl peste cositorul acesta ; in mana cealalta, ia un cio-can nu prea greu de lemn de salcie, si bate 610 acestia,mestecându-i si intorcându-i cu cealalta mana. Si, cand i-ai
batut bine, incal vezi Cä apare perfect fiece linie sapata, iaipsos mare, frecat cu suszisul dei; si Cu lopatiza da pestecositorul acesta bätut. Dupa ce-ai facut asa, ia un cutit si,cu vArful, cauta una din foile de cositor, detaseaz-o si ri-dic-o in sus ;apoirevino cu ipsosul, si, Cu lopatica, inmodul obicinuit, cauta de separa (o alta)bucatä de cositordupä cum ai mai facut.Tot asa faci, pana ce ai din belsug ; si pune-le sä seusuce. De indata ce s'auuscat, ia unN'AHde cutit binetäietor si, bucatä cubucatä, pune cositorul acesta pe-oscandura de nuc bine lustruitä, si taie afara tot cositorul cedepaseste conturul figurei tale. In felul acesta, fa cantitateace vrei.Cand ai cuferele in regula, gruntuite cu ipsos si datecu culoarea ce vrei, ia dei obicinuit si inca mai tare, uclabine peste ipsosul figurilor sau armoariilor, si imediat apli-
ca-1 si imparte-I peste fondul cufärului, lar cu pensula depar de veveritä profileazasi cläoarecari culori.ApOi ver-niseaza f ondul. and s'a uscat, ia un albus de ou batut,si cu buretele inmuiat in albusul acesta, freacä peste vernis.
Pe urma, cu alte culori, ascunde si impodobeste fondul cu
www.dacoromanica.ro

126once culoare vrei, ca sä deosebesti in parte de fond. $i a-poi n'o s'A m'A intind s'A vorbesc mai mult despre aceasta,deoarece, daca vei fi priceput si dibaci la lucrurile mari, veistis'A faci bine si pe cele mici. DupA aceasta iti voi arätacum se lucreazA pe sticlä.C APITOLUL CLXXICum se lucreaza pe sticlA, ferestrele (vitrourile).In doua feluri se lucreazA pe sticla : adicA, pe ferestre,si pe bucAti de sticlä, care se pun in monturi, sau ca po-doabe larelicvarii. Vom vorbidintru 'ntAi despre modulde a face ferestre. .E adevarat cAmeseria aceasta e putinpracticata deartistii nostri, si se practica' mai mult de aceia cari lucreazAinteinsa 1).De obicei,mestesugariice lucreazä, aumaimulta practica decAt desen, dar de-o forta mijlocie si cala-uziti dupa desen, ajung pe aceia ce stapAnesc complect mes-tesugul, care adicA sunt buni la once si au multa practica.Deci, cAnd acestia vor veni la tine, vei folosi mijloculacesta :ei vor veni cu masura ferestrei, lArgime si lungime :tu vei lua atAtea foi de hArtie, lipitelaolaltä, cAte ti-ar tre-bui la fereastrA ;si vei desena figura dintru 'ntAi cu cArbune,ap.oi vei intäricu cernealä, umbrindu-ti figura complecta-mente ca si cum ai desena pe panou. Apoi, mestesugarulsticlar sA ia acest desen sisa-I intindA pe masa lui de lucru!sau pe o masA, maresiplana;si, dupä modul cum vrels'A colorezi vestmintele figurei, asa sA meargA, dintr'o parteintealta, taind sticlele. la o culoare ce se face din piliturade arama bine frecatO ;si cu culoarea aceasta,servindu-tede vArful pensulei de par de veveritä, mergi cAutAnd bucatacu bucata umbrele, facand sä se acorde mersul cutelor sialtor detalii de pe figura',dinteo bucal intealta de sticlä,asa cum a liat-o si aranjat-o mesterul ; si cu culoarea a-1) De mestesugarii sticlari.
www.dacoromanica.ro

127ceasta poti sà umbresti in general once sticJ. Apoi meste-rul, inainte de a legalaolalta o bucata cu alta,dupà tre-buinta lor, le coace cumpätat in niste ladite de fier cu cen-dere,i-apoi le leaga impreunä.Poti slucrezi pe sticleIe acesteadraperii de matase,sä faci ornamentatii,sätragilinii si sä faci litere,faandfondul cu acea culoare si apoi racaind,tot cum faci pepanou. Ai un avantaj :cA nu-ti trebue sa dai alt fond, fiincicagäsesti sticle de toate culorile.Si daca ai avea de facutfiguri mici,sau arme si ar-moarii asa de mici hick sticlele nu s'ar putea tala; dupäce ai umbrit cu suszisa culoare, potipicta oarecari vest-minte, aplicand culoarea cu ulei.$i asta nu cere sä fiecoaptä, nici nu trebue s'o coci, caci n'ai face nimic. Nu-rnai, las-o sa se usuce la soare, cum îi place.CAPITOLUL CLXXIICum se lucreazii. In mozaic pentru impodobirearelicvariilor ; si despre mozaicul de tevi de pene,si de coji de oug.Exista un alt mod de a lucra pe sticla, placut, frumospretios cat nu poti spune mai muit, care e o ramurA (aartei noastre)de mare cucernicie pentru impodobirea relic-variilor, si vrea sA aibä un desen hotarat si rapid. Manierade a lucra, e aceasta :la o bucata de sticla alba ce nu bate in verde, foartecurata, fArá defecte ;i spal-o cu lesie si Carbuni, freand-o;limpezeste-o cu apa curata, si las-o sa se usuce dela sine,Dar, inainte de-a o spala, tal-o de mäsura ce vrei. Apoi saiei un aIbus de ou proaspat ;cu o maturica foarte curatabate-I cum faci cu acela pentru poleit cu aur, ca sa fie bineamestecat ;ilasa-I sä se limpezeasca o noapte. Apoi ia opensulä de par de veveritä si, cu albusul acesta de ou, udacu pensula sticla pe dos, si and e bine si deopotrivä udata,ja o bucatä de aur, care safie aur compact, adica mat.
www.dacoromanica.ro

128Pune-o pe paleta de hârtie,si aplic-o cu ingrijire pe sticldunde ai udat-o ;si, cu putinä vatd foarte curatä, apasà de-licat, pentru ca albusul sä nu treacä peste aur. In felul a-cesta, pune pe toatasticla;las-o sä se usuce WA soaretimp de cateva zile.Dupä ces'auscat bine, ia o täblitä bine lustruità,aptusitä cu panzä neagrä sau cu tafta, si sä ai un atelier,unde nu te deranjeazä nirrieni, si *care sä aibä numai o fe-reastrA acoperitä. La fereastra aceea A-0 pul masa de lucruca pentru scris, in asa fel ca fereastra sà-ti vinä deasupracapului, in timp ce tu vei fi intors cu fata sprefereasträ,lar sticla va fi intinsä pe panza cea neagrä.la un ac fixat intr'unmailer, ca si cum ar fi o pen-sulä mica, si care sä aibä varful foarte ascutit ; si, invocandnumele lui Dumnezeu, incepe sä desenezi usor cu aculacesta figura ce vrei sd faci ;si fä ca primul desen sä sevadä putin, cäci nu se mai poate sterge ; si tot asa fä incet-incet panä ce-ti intäresti desenul. Apoi mergi lucrand ca cuo penitä ;fiindcälucrarea aceasta nu se poate face deckCu varful. Si vrei sä vezi at de usoarä si de neobositä tre-
bue sä ai mâna? aci umbra cea mai puternicä ce poti säfaci, e sä mergi cu varful acestuiac panä lasticla si numai departe; pentru umbra mijlocie sä nu treci de stratulde aur, care e asa de subtire 1); si nu trebue sd lucrezi cugrabä, ci cu mare bucurie si plAcere. $i-ti dau sfatul acesta :a in ajunul zilei in care vrei sä faci lucrarea aceasta, fine-timana lagatori la piept 2) pentru a o avea bine descär-catä de sange si de obosealä.Dupä .ce ti-ai terminat desenul, si dacA vrei sä racaloarecari fonduri care de obicei se fac cu albastru ultramarinSistemul lui Cennino pentru a desena pe poleitura de pe sti-clti, e prea complicat si nepractic. Eu, fac desenul corect pe hartie si-1transpun prin ponsare direct pe suprafata poleita, aplic&nd dupà aceealazururi de culoare pentru a stabili umbrele si luminile.(D. Belisare)Vrea sa spuna : ca si cum ar fi bandajata.
www.dacoromanica.ro

129cu ulei ;ia un plaivas si freaca peste aur, care se va luarepede ;si urmeaza foartecorect contururile figurei. Gaudai fäcut asa, ia mai multe culori frecate cu ulei, ca albastruultramarin, negru, cocleala si lacä. Daca vrei sa faci vr'uncostum ori vr'un revers ce sa¡asáin reliefverde, puneverde; dacä-I vreide laca, pune laca 1) ;dacä-1 vrei negru,pune negru. Dar mai cu seama intrebuinteaza negrul, caciiti scoate in relief figurile mai bine ca once lucrare ; si, cuceva plat, bate-le si le indeasä in ipsos 2), pentru ca lucra-rea sa iasa foarteplana.Si in modul acestafa-tilucrul.Pentru lucrarea aceasta intrebuinteaza deci tevi de pe-ne taiate foarte fin, capanicul,si colorate cum am spus.laräsi mai poti sa lucrezi mozaicul in felul acesta; ia-ticojile de oud binepisate sialbe, si pune-le peste figuradesenata, umple silucreaza ca si cum ar fi fost colorate :apoi, dupd ce ti-ai pictat figura cu culori curate din läditasi legate cu putin albus de ou, mergi colorând figura dinloc in loc, cum ai face peste un strat de ipsos, numai cuculori de apa ;si-apoi, cand s'a uscat, verniseaza cum ver-nisezi celelalte lucräri pe panou. Pentru a picta aceste figuri,cum faci pe zid, trebue sa iei foite aurite sau argintate, sau
aur gros, sauargint grosbatut:taie-le in bucati mici, sibuatelele asteaintinde-letot asa cum ai intinscojile de(HA pisate, acolo unde fondut cere auraDeasemeni :intinde pe fond cojile de ouä albe, udacu albus de ou batut, din acela ce intrebuintezi la punereaCuvintul laca,ce se repeta de atateaori la lucrarea luiCennino, nu e altceva deal scaripara ri4ie, de-un frumos rosu Inchis,pe care nem(ii il numesc michner-lack, iar francezii carmine-lac extrafin. Din ea se fac lazururile ce se dau pe aur, asa cum vorbeste auto-rul nostru, iar noiortodocsii o Intrebuintamla facerea draperiei dedeasupra dela Maica Domnului. (D. Belisare)Nu e destul de ciar ceeace vrea sa spuna aci; presupun Insà,ca e vorba de o imitatie de mozaic aplicata pe sticla. (D. Belisare)11
www.dacoromanica.ro

130aurului pe sticlä ; uda iarasi (cu albu$ de ou); pune-ti au-rul pe fond ;las'sä se usuce, $i sclivise$te cu vatä.Si asta e deajuns pentru asazisa lucrare mozaicA, saudacA vrei greceascä.CAPITOLUL CLXXIIIModul de a lucra cu sablon picturi pe postav.Deoarece de arta penelului se mai leagA $i oarecari lu-crAri pictate pe postav, care servesc la imbrAcAmintea copi-ilor,si la oarecari pupitre de bisericA (stranele cantAretilor),jata modul de a le lucra.PregAteste un razboi,fAcut ca o fereastra acoperitA,lung de doi coti, lat de-un cot $i tintue$te pe el postav saucanava. Cand vrei sa pictezi din postav o cantitate de sasepanA la dougzeci de coti, infa$oard totul, i bagA capul pos-tavului sub rAzboi; $i ja o tAblitä de nuc sau de pAr, nu-mai sA fie de lemn foartetare $i sA aibA mArimea uneicArAmizi; care tablita sA fie desenatA$i sapatA cam cat osfoarA groasA. DupA ea vei putea sa desenezi pe once felde stofA de matase, frunze ori animale.Si fA sa fiedese-natAi decupatA in a$a chip incatcele patru fete sä vinAsA se intalneascA laolaltä $i sä formeze o opera complectä$i legatA. $ablonul acesta trebue sl aibA un maner pentrua-I pune pe cealaltá fata ce nu e inca sApata.Cand vrei sA lucrezi, pune o mAnu$A in mana stanga,$i dintru'ntai freaca negru de lemn de vita (curpen) foartefin, cu apa. Apoi, usuca-1 bine, fie la soare fie la foc; apoidin nou freacA-1 in secco (uscat ;$i amestecA-1 cu vernis)ichid, atata cal e nevoe. Cu o lopAticd ia negru de Astaintinde-1 peste podul palmei, adica pestemAnusa.Astfelrnergi intinzandu-I peste sandura Amid, incetisor, pentrua nu se umple sapAtura. Incepe, si pune-1 regulat$ideo-potrivä peste stofa intinsä pe CAzboi si de dedesubtul rAz-boiului :ia in mana dreaptA un blid de lemn i, cu fundullui, fread puternic peste $ablon tot spatiul ce ocupA scan-
www.dacoromanica.ro

131dura sapara.i and ai frecat atata, hick crezi ca culoareaa impregnat bine $tofa, adica postavul,ridica-ti$ablonul,pune-i din nou culoare, $i cu mare grija a$eazà-I iar4i inacela$i fel, panA ce ti-ai terminat toatä $tofa.Lucrarea aceasta trebue sa fie complectata de alte ca.-teva cubrí intinse peste oarecari locuri, pentrucasäparamai arätoasa. Deci, se cade s'a" ai culorifällcorp,adicagalben, row $i verde. Pentru galben, ia $ofran, incalzeste-Ibine la foc $i-I subtiazd cu le$ie foarte tare, la apoi o pen-sulà tocitä de Or de pore. Intinde postavul pictatpe-omasä", $i coloreazA cu galbenul acesta animate, figuri, frunze,sau ce vrei. Dupä aceea, sA iei bkan (lemnu$) razuitcugeamul ;pune-I sA se inmoaie in le$ie ; fä"-1säfiarbäcualaun de rod ;fa'-1 sä fiarbA putin, panä cevezi d areperfecta lui culoare vermelie (rumena). la-1 de pe foc, ca sa
nu se strice ; apoi cu pensula il impArte$ti, cum ai facut $icu galbenul. Apoi ia coclealà frecatà cu otet $iputin$o-fran legat cu putin clei, nu a$a tare. Imparte$te-o cu pen-sula, tot cum ai fäcut cu celelalte culori, $i fasa"fieI'm-Ortite a$a indt sa se vada dela fieceanimal,galbenul,ro$ul, verdete $i albul.Iar4i, pentfu a face lucrarea aceasta, e bine saarziulei din sämänta de in, cum ti-am afalat mai inapoi ; $i ne-grul acesta, care e foarte fin, sà-1 legi cu vernis licliid,$ifaci un negru foarte bun $i fin ; dar costa' mai scump.Lucrarea aceasta e bunä de fAcut pepanzaverde,ro$ie, neagra, galbenä $i albastrà ca cerul sau, dad, vrei,albastra deschis. Dad e verde, poti s'olucrezicu miniusau cu chinovar frecat foartefin cuapä.Usud-Ibine,prefä-1 in praf $i leaga-I cu vernis lichid. Pune din cuba-rea aceasta pe mAnu$A, cum ai fäcut cu negrul, $i lucreazAIn acela$i fel.Dad e pAnzA ro$ie, ia indigo cu alb de plumb frecatfoarte fin cu apa ; usuca-I la soare ; apoi fä-1 praf ; leagA-icu vernis lichid in modul obi$nuit, $i lucreazA in acela$i felca la negru.
www.dacoromanica.ro

132Daca panza e neagra, poti s'o lucreziCuoculoarealbasträ deschis, adica mult alb de plumb $i putin indigoamestecate, frecate $i legate dupA cum am spus despre ce-lelalte culori.Daca panza e albasträ deschis, ia alb de plumb fre-cat, uscat $i legat ca celelalte culori. $i deobicei, dupa cumgäse$ti fondurile, dui-A cum poli gasi alte culori diferite deacestea, $i mai deschise $i mai inchi e, dupa cum ti se vapArea ca poate sa inteleagA fantezia ta; caci un lucru te vainvata altul, atat prin exercitiu cat $i prin progresarea $tiin-tei tale. Motivul este, CA fiece me$te$ug, prin insa$i naturasa, e folositor $i placut. Cine-1 ja, if are ;$iacela$ilucrue $i contrariu.CAPI TOI.UL CLXXIVPentru a pune aur sclivisit pe o figura de piatra.Se intampla ca. un om care se pricepe inteo arta sä$tie sä faca foarte bine once lucru $iinspeciallucrurilece au sä-i aduca cinste : de aceea vreau sa-ti arät un mij-loc, ce nu se uzeaza, dar pe care l-am incercat eu.Daca-ti infra pe maini o figura de piatra, mare saumica,pe careaivrea s'o polee$ti cu aur sclivisit, n'aidecat s'A urmezi metoda aceasta : matura $icuräte$te binefigura : apoi ia clei obi$nuit, adicä tempera din aceea cu caregruntue$ti cu ipsos panourile, $i fä-1 s'A fiarba bine in co-cote; $i cand clocote$te a$a, da odatä sau de doua oripeste figura aceasta, $i las-o sä se usuce bine. Dupa a-ceasta, ia carbuni de stejar sau de tufari, $i piseaza-i, $i iao sita, $i cerne prin ea praful acestui carbune. Apoi iasitä, care sä base sä treaca bobul de mei, da prin sitä car-bunele acesta $i desparte ciuruiala, si fainchipulacestacat iti trebue. Facand acestea, sä ai ulei de samantä de infiert $i bun pentru facut mordant, $i amesteca in el o treimede vernis lichid. Pune sa fiarbä bine laolalta toate acestea.Cand s'a inazit bine, ia un vas, pune inteinsul car-
www.dacoromanica.ro

133bunele acesta dat prin sita; dupa aceea, pune mordantul ;amesteca bine laolalta, $i cu o pensula, fie de pär de porcfie de par de veverita, groscioarä, da deopotriva in onceloc peste toatä figura sau once alta lucrare.Dupa ce-aibait asta, pune-o inteun loc unde sa se usuce bine, fie la\rant fie la soare, cum itiplace. Usandu-se bine figura, iaputin din cleiul de mai sus ; pune in el,dacä aiavea,de pildä, un pahar de clei, pune 1) un galbenu$ de ouamesteca bine impreunä, $i incalzeste bine, la o bucatä deburete ; intinge-o in tempera aceasta, $inu imbiba preamull buretele ; da cu el $i freacafieceloc undeaipusmordantul, cu carbune. lata motivul care-tiexplica de cedai cu mordantul acesta : fiinda piatra tine intotdauna ume-
zeala $i, cum ipsosul legat cu clei simte umezeala, imediatse stria, se desface $i se prapäde$te. Deci uleiul acesta $iverniul sunt arme $i mijloace de a lega ipsosul cu piatra,$i din motivul acesta iti explic ; carbunele tine intotdeaunapiatra ferita de umezeala.Deci, voind sa-ti continui lucrul, ia ipsos mare $i cleisubtiat in acela$i fel cum gruntue$ti cu ipsos o fata de pa-nou sau deancona,exceptändcantitatea ;trebuesapuiunul, douà sau trei galbenu$uri de oud, $iapoi cu lopa-lica da peste lucrare ;$i daca amesteci impreuna cu acesteiucruri putin praf de cäramida pisata, va ficuatatmaibine; din ipsosul acesta &A cu lopatica de douä-treiori,si lasa sd se usuce bine. Cand s'a uscatbine, rAzue-ISicuräta-1, a$a cum faci pe panou sau peancona.Apoiiaipsos fin sau, daca vrei, de aur, cu aceea$itempera$ifreacä ipsosul acesta, cum faci cand gruntue$ti cu ipsos pepanou ; numai a e nevoe sa pul catva galbenu$ de ou,insanuatätacatpuiinipsosulmare :$iincepesädaiprimaoarapestelucrareata,frecand cu manabine $i cu grija. De-aci incolo, dai ipsoscupensula depatru sau $ase ori, ca $i cum gruntue$ti cu ipsos pe panou,1). Ceeace urmeaz& pima la capitilul CLXXVIII lipses e In manus-erisul din biblioteca Laurentian& 5i exista numsi In acela din bibliotecaRiccard iana.
www.dacoromanica.ro

134in acelasi felsi cu aceeasi ingrijire. FAcAnd aceasta, sius-cAndu-se bine, rAzue-o frumos :apoi pune bolul legatInacelasi fel cum ai fAcut pe panoli, si in acelasi mod con-tinui sA pui aurul si sA sclivisesti cu piatra sau cu dintelede sclivisit. Si asta e o parte destul de importantA din artA,cum poate fi pe lume. Si dacä ar veni ocazia cA vre-o lu-crare astfel acoperità cu aur sA fie in pericol de a fistri-catA de apA, ai putea s'o vernisezi ; dar nu-i asa de fru-moasA, dei e mult mai solidA.CAPITOLUL CLXXVIn ce mod se poate lecui de umezealA zidul, pecare trebue sA se plcteze.In exercitarea artei acesteea, se intAmplA uneori sA aioarecari lucrAri de fAcut pe ziduri umede, pecaretrebuesA le lecuesti. Deci trebue sä lucrezi cu judecatä si cu di-bAcie. AfIA, a umezeala pe zid faceaceeasioperatiepecare o face uleiul pe panou ; si cum umezeala conrupe va-rul, tot astfel uleiul conrupe ipsosul si temperele lui.Tre-bue deci sa stii in ce fel umezeala aceasta poate ajunge sAfaca mare stricAciune. Cum ti-am spus mai inainte, cea mai
nobilA si mai puternicA tempera ce se poate face pe zid efresca, adica pictura pe var proaspät. Si sä stii, cA dacA ar
ploua cAt se poate de mult peste fatada zidului, n'ar puteaniciodatA sA-i strice ; dar apa ce cade dinapoia zidului, departea cealaltA, asta stricA foarte mult, tot asa dacA ar. ca-
dea cAteva picAturi pe zidul descoperit. De aceea trebue sA-icauti leacul, adica :dintru'ntAi trebue sä teuitiinceloclucrezi, dacA zidul e solid si cum e acoperlt, si punesA-1acopere cu mare ingrijire. $i dacA e un loe pe unde treceo conductA de apA, pe care nu poti, inmodcinstit,s'ofaci sA devieze, tine-te de urmAtoarea metodd : de once fede piatrA ar fi zidul, ja ulei din samAntA de in fiert ca pen-tru mordanti, pune inel cArAmidA pisatA siamestecA. Dardintru'ntAi dA pe zid cu ulei de Asta, saumordant, bine
www.dacoromanica.ro

135clocotind, cu pensula sau cu o carpa. Dupa aceea, iadinpasta aceasta de caramida pisata si da pe zid, asa inat sadevina foarte aspru :lasa-1 sa se usuce catevaluni, pAnase usuca bine. Apoi, cu mistria, iavarfoarteproaspat ;cát var si nisip : amesteca in elpral cernut de caramidapisatä, si tencueste cu ingrijire °data sau de doua ori, la-sAnd mortarul (sa se usuce) in pace si aspru. Apoi, candvrei sa pictezi si sa lucrezi, da o tencuialä sublire, asa cumti-am aratat mai inainte pentru a lucra pe zid.CAPITOLUL CLXXVIDespre alte douli moduri bune pentru acelasi efect.Pentru acelasi efect, ja dintru'ntAi catran bine clocotind.si manjeste bine zidul. Cand ai facutasta,iadin acelasicatran si caramida pisata, bine uscata si nouä. In once fel,piseaz-o, si amesteca putina cu catranul : da cu ele peste totzidul, dar peste acela care sine umezealä, da si maimult.Asta e o tencuiala excelentä. $i aspreste cu var, cum ti-amarätat si spus mai sus.Mai e si mijlocul acesta :sa ai o cantitate de vernislichid si bine clocotind, sä dai dintru'ntai peste falapere-tului umed, si in acelasi mod sa daicucarämidapisataamestecata cu verniul acesta. $i e un leac bun si minunat.CAPITOLUL CLXXVIIDespre lucrarea In camere sau balcoane,cu plimiint verde in secco.Uneori se lucreaza in camera, sau sub loja, sau sub.balcon, si nu intotdeauna se lucreazd in fresca. Daca vre-°data gasesti un zid tencuit mai de mult si tu vrei sa lu-crezi in verde, ia pamAnt verde, bine frecat si legat cu clei
de gruntuit cu ipsos, nu prea tare, si da de doua sau treiori cu pensula groasa de par de porc, pestetotfondul.Dupa ce ai facut asta si s'a uscat, deseneaza cu carbune,
www.dacoromanica.ro

136asa cum faci pe panou, siintgreste-ti scenele cu cernealä,sau dad vrei cu culoare neagrg, adiza cu drbune de lemnde vita bine pisat si legat cu ou, sau, dad vrei, cu albu$$i galbenus de ou laolalta. Si dupg ce mgturi carbunele, iao straching mare de apa, sau o jumatate de borcan dupgmoda Toscana. Dupa aceasta, pune cam o lingura de mieresi amested bine totul laolalta. Facând aceasta, ia un burete
si inmoaie-1 in apa aceasta ; stoarce-1 putin si cla cu el pestefondul acoperit cuverde. Apoi, cunegru de aquarelä fa-tiumbrele, foarte delicate, moi si estompate. Apoi sa aialbde plumb frecat si legat cu tempera aceea de ou citata maiSUS, si Ali albesti figurile, cum cer regulele artei. Pe figu-rile acestea, poti sa pui câteva cubrí deosebite de verde,ca ocrul, chinovarul si orpimento ; sa impodobesti cu oare-
cari borduri si sa faci fonduri de albastru.Si noteazg, calucrul acesta poti sa-1 mai faci si pepanou, in verde, §i pe zid, in fresca, tencuind si intinandctl acest Omani verde si, dad vrei, poti sg albesti cu albde var,CAPITOLUL CLXXVIIICum se poate vernisa un panou lucrat cu pgmAntverde 1).Ai sa gasesti unii oameni cari te vor pune sa lucreziIn verde pe panou si vor cere sa-1 vernisezi. Ti-o spun cánu se obicinueste, si cá parnântul verde n'are nevoe de-asaceva. Dar daca totusi vrei sa-i multumesti, urmeaza metodaaceasta:la razaturà de pergament ;fierbe-o bine cu apacuratg, Ong" ce ajunge ca o tempera' sau clei obicinuit. Cuo pensulggroasg de par de veverita,da frumos si usor,de doug-trei ori, cu clei de Asta, peste figurile sau scenele1) Cu Incepere dela capitolul acesta, care In traducerea lui Vic-tor Mottez forma ultimul alienat din capitolul CLX, reluam textul, con-cordand cu difcritele manuscrise, asa cum a fosttradusdeVictorMottez, modificAnd rtumerele capitolelor.
www.dacoromanica.ro

137tale, in general peste tot unde ai de vernisat. Dupa ce-ai datcu cleiul acesta foarte limpede icurat,ibine strecurat dedoua ori, lasä-ti lucrarea O se usuce bine timp de trei saupatru zile. Apoi mergi la sigur cu verniul, vernisänd pestelot, caci acum vei gasi ca pamântul verde prindeverniultot ap de bine ca celelalte culori,CAPITOLUL CLXXIXCum, dup6 ce-ai pidat un chip de om, se spalti sise curilteste de culoare.Ca artist,ti se va intamplauneori sa ai de coloratsau de pictat carnuri vii, mai cu searnä sa colorezi un chipde barbat sau de femeie. 1). Culorile ti le poti lega cu ou ;sau daca' vrei, imai bine, cu ulei saucuvernislichid,care e cea mai puternica tempera ce exista. Dar dacaaivrea apoi sd speli fata de culorile §i temperele acestea,iagalbenturi de ou, ireaca-le pe fata putin cate putin, apoimai tare cu m'Ana. Apoi ia apä calda, fiarta cu taräte,§ispala fata cu ea ; dupa aceasta, mai ia un galbenu de ou§i din nou freaca cu el fata. Avand apoi al-A calda (din a-ceea0, spald iar4i fata. Repela de atätea ori operatia aceas-ta, l'Una ce fata ii reja prima ei culoare. Sri de prisos savorbim mai mult despre lucrul acesta.
1) Capitokd acesta ne aduce la cunostinia un ciudat obicei depe vremurile acelea de a pieta chipurile omenesti nu numai ci tempera,dar si cu ulei si vernis. Dupa eat stiu, niciun alt seriitor n'a pomenit.despre un asemenea obicel. El poate face sA credem cd pictord de peatunci erau chemati In case pentru treaba aceasta. E adevArat ea anregitsit in Pandolfini, Despre guvernarea familiei f i claselor italiene, etcsfatul ce-1 da neveste-sei de a nu se spoi cu varuri si imputiciuni , si,in privinta aceasta, se serveste intotdeauna de fraze, ca :a'sistricfata… a se gruntui cu ipsos… a se tencui… a se ponsa ta'si da ca pu-dra' ?)…, si zice ea nevastA-sa era suparatA ea nu avea toate pieturdastea pe fata oridecite ori se gasia laolalta cu alte cucoane.(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

138CAPITOLUL CLXXXDe ce trebue sli se abtinit femeile de a da pepide cu ape chimice.Am face un mare serviciu tinerelor femei, inspecialcelor din Toscana, aratându-le (ce sunt)oarecari culori dupgcare se'nnebunesc, $i oarecari ape de care se servesc pen-tru a se face frumoase. Dar fiindcA Pavanele 1) nu le'ntre-buinteazA,$i pentru a nu le da ocazia sa m6. dojeneascA($i sA nu nemultumesc pe Dumnezeu $i pe Maica Domnu-lui), voi tdcea. Totusi ti-o spun, ca dacA vrei Ali pAstrezimultavreme fata cu propria ei culoare, intrebuinteazA laspglat apA de fantank de put, sau de rau ; $i te asigur, cAdaa faci uz de altà apA fabricatA, fata devine in scurt timpflescäitä, dintii negri, §i'n cele din urrnA femeile imbAtrânescinainte de vreme, $i ajung cele mai zbarcite bgtrâne ce potsA existe.Si'i deajuns ce-am spus despre aceasta.
CAPITOLUL CLXXXICe lucru folositor este sa mulezi dupg naturit.De-aici inainte mi se pare a am spus destul desprebate modurile de a picta.Vreau sä" pomenescdespre unaltul, care e foarte folositor ($i adaugA mare cinste desenu-lui) pentru a copia $i a face asem5n6ri dupä lucruri natu-rale ;sicare se numestemulaj.
1) Manuscrisele spun : Pavane sau Padovane, femeile din Padovaopuse Toscanelor. Documente necunoscute de cavalerul Tambroni Ili deVictor Mottez ne aratit ca Cennino locuia in Padova in parohia San-Pietro ; a se cAsatorise acolo cu o femeie Ricca della Ricca, din Citta-della, tárgusor din apropierea Padovei ; ca era in slujba lui FrancescodiCar-ara, senior de Padova, ea pictor si eb. frate-sdu Matteo era cago rnist (trombetta) In slujba aceluíasi senior. (Nota lui Maurice Denis)
www.dacoromanica.ro

139CAPITOLUL CLXXXIIIn ce mod se muleaza dupit natura o fata debarbat sau de femeie.Vrei sä copiezi o fata de bärbat sau de femeie, ideonce conditie (sociala) ar fi ? urmeazä metoda aceasta : ia(ca model) un bärbat tAnär,o femeie ori un baträn ;deibarba §i pArul se fac cu greu ; dar mai degrabäfAsa-iradd barba. la ulei de trandafiri, mirositor ; cu pensula groasade Or de veverità unge-i fata ; pune-i pe cap fie o beretafie un capi§on ;ia o betelie de pAnzd latA de-o palmailunga cum ar fi dela un umar la celalalt, incercuind cre5-tetul capului pe deasupra beretei; i coase marginea de jurimprejurul bonetei dela o ureche la cealaltä. Pune in fieceureche, adicä in gaurd, putinä vatä ; §i, dupa ce-aiintinsmarginea acestei betelii de pAnzA, coase-o la incheetura gA-tului §i jumAtate peste mijlocul umärului, i intoarce-o sprenasturii de dinainte. In acelai fel coase ipesteumarulceldlalt ;§i astfel ajungi sä daipestecapätulbefelieidepAnzA. FacAnd aceasta, rAstoarna bärbatul sau femeia pe-uncovor,pe-o masä de sufragerie ori pe-o simpld masa. laun cerc de fier lat de unu sau douä degete, cu cAtiva dintipe deasupra in forma unui fierästräu. Cercul acesta trebuesA inconjoare fata omului isA fie cu doua trei degete mailung decAt fata. DA-I unui tovar4 sä-I tinä deasupra fetei,ca sA nu atinga pe pacient. la-ti betelia de pan* §i trage-ode jur imprejur, punAndu-i marginea care nu e cusuta, pestedintii acestui cerc, §i inchide-o la mijloc intre carne i cerc,ca cercul sa fie in afarä de betelie, a§a incAt delabeteliade pAnzA pang la fatä sa fie de jur imprejur(un gol de)douä degete, sau ceva mai putin, dupä cum vrei sA fie degroasA pasta de mulat. $i-atunci, iti spun, se zice ca'ncepisä torni.CAPITOLUL CLXXXIIICum se procura respiratia persoanei, a caret fatase muleaza.Trebue sA pui pe-un giuvaergiu sa-ti lucreze doua tu-
www.dacoromanica.ro

140buri de alamA sau de argint, care sA fie rotunde deasuprasi mai deschise decAt dedesubt, ca o trompetA ;si sA fieliecare, cam de-o palmä de lungi si groase de-undeget,lucrate' cAt mai usor posibil. La capAtul de jos, trebue sAailDA forma nArilor nasului ;si doar cu-atAt mai mici, incAtsAintretocmaipenAri, WA canasulsAaibAase deschide cumva. $i fA sA aibA, dela mijloc in sus, oare-cari bucAti sträpunse cu gAurele, si legate laolaltA ; jos insA,unde intrA in nas, sA fie depArtate in mod artificial una dealta, atAta cAt e spatiul de carne dela o narA anasului laalta.CAPITOLUL CLXXXIVCum se toarnA peste om ipsosul pentru aface tiparul, si cum se scoate, se pgstreazA si se toarniftin metal.FAcAnd aceasta, bArbatul sau femeia trebuesA stearästurnati ; sA punA tuburile astea in närile nasului, si sl sile tinA ei insusi cu mAna. SA ai pregAtit ipsos de Bolognasau de Volterre, fAcut si copt de curAnd, si binecernut.Aproape de tine sä ai inteun lighean apA cAldicia, si pune
iute ipsos peste apa aceasta. LucreazA repede, cAci se in-chiagA repede ;si fa-1 curgAtor, nici prea mult nici prea pu-tin, la un paliar. la preparat de Asta si toarnA-1,umplAndde jur imprejurul fetei. DupA ce-ai umplut deopotrivA, re-zervA ochii pentru a-i acopen i dupA (ce ai acoperit)toatAfata. FA sA tina gura si ochii inchisi (nu in mod silit,clnu e nevoe), dar ca si cum ar dormi ; si cAndgoluldedeasupra nasului e umplut de-un deget grosime, lasA-1 sAstea pu/in, pAnA ce se'nchiaga ipsosul.Si tine minte, cA daca acela cAruia'i scoti tiparul (masca) 1)1) Din pasajul acesta, ea si din restul acestei parti din lucrare.primim destula lumina asupra artei statuarei de pe acele vremuri Chetpreeautiile de luat la personagii ilustre, cum sfatueste Cennino, nu pot
sa fie nAscocite de el, ci mai degrabA sfaturi sugerate de experientA, pe
www.dacoromanica.ro

141ar fi de pozitie Malta*, ca seniori, rege, papá, imparati, fra-manta' ipsosul acesta numai cu apa de trandafiri, adicica ;lar la alte persoane, cu once apd de fäntand, de put, saude rdu ; dacd e cäldicicd, e deajuns.Dupd ce s'a inchegatsi s'a uscatceeaceaifacut,scoate cu ingrijire, cu un briceag, un cutit sau foarfeci, dejur imprejur betelia de pänzd pe care ai cusut-o. Trage a-fard tuburile din nas, incetisor : fd pe pacient sa se scoaleIn capul oaselor sau in picioare, sustindnd cuarnândouamAinile ipsosul ce are peste fatd, incercdnd cu bdgare desearnd sd-si scoatd fata din masca sau forma aceasta. Apoi¡a-o,ipastreaz'o cu ingrijire.Fácând acestea, sd iei o fasä de infdsat copiii, si infa-soar'o de jur imprejurul acestet forme, asa incdt fasa sd de-pdseascd cu doud degetemarginile formei.la o pensuldgroasd de pär de veverita i,cu once ulei ai vrea,ungecu mare grifa' golul formei, pentru ca sä nu tise'ntdmpledin nenorocire vre-o stricdciune. Apoi, in modul demaisus, pregäteste-ti ipsosul.$i dacá ai vrea sa amesteci in-teinsul praf de cärdmidd pisatd, ar fi cu atdt mai bine. Cupaharul sau cu un blid ia ipsos de asta si pune-1 in forma ;tine forma pe-o scAndurà, pentru ca atunci cand pui ipsos,
sd poti bate cu cealaltd mdnä incetisor in scandurd, pentruca ipsosul sa aibd ocazia de a pdtrunde deopotrivd pestetot, asa cum face cearainteopecetie,isa nu faca nicibAsici de aer nici addncituri. Dupä ce-aifacuti umplutforma, las'o sd stea linistitd o jumätate de zi, sau cel multo zi.la un ciocdnel si, Cu delicatetd, incearasispargescoarta de afarä, adicd aceea a formei dintäi,darfacdndasa inat sd nu rupi nici nasul nici altceva, *i daca ai vreacare le primise dela maestrul sàu si care coborisera prin traditie inscoale. MAestria eu care el ,muleaza un cap sau nuduri intregi, aratAcà lucrul nu putea fi recent ; de aci putem crede ca Nicola Pisan° siceilalti seulptori pana' 'n timpul autorului nostru, se servia de ea.(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

142sd gäsesti forma aceasta mai u§or de spart, inainte de-a oumple ia un fierästrAu de manA itaie in mai multe locuripArtile din af arA ;sa nu intre fierásträul inAuntru, cAci ar fifoarte rau. Se va intAmpla cA, atunci cänd forma va fi um-plutá, o vei sparge cu dibAcie, cu slabe lovituri de ciocan.In modul acesta, vei avea efigia (chipul),fizionomiasaumasca oricArui mare personaj. Si s'A stii, cA cu un upar cacel dintái, poti sA torni masca de aramA, de metal, de bronz,de aur, de argint, de plumb si in general de oncemetalai vrea. Numai, procurA-ti mesteri indeajuns depriceputiinteale topituluisi turnatului.CAP1TOLUL CLXXXVCare-ti arat6 cum se poate mula un nud intreg deblirbat sau de femeie, ori un animal, si a-1turnaIn metal.AfIA ca metoda de mai sus se poate urma cu si maimare maestrie, si-ti pun in vedere cA poti sAtorni si sAiei forma unui om intreg, asa cum se gAsesc din timpurilevechi multe si frumoase figuri nude (goale). Deci, voind sAiei nudul intreg al unui barbat sau femei, mestesugul täuva fi sA-1 pui dintru'ntai s'A stea in picioare pe fundul uneilAzi, care va trebui sA fie fAcutA de inAltimea omului panAla bArbie ;si fä ca lada aceasta s'A se impreune pe una dinparti, la mijloc, iar pe cealaltà in lungime. Porunceste ca o
lamA de aramA foarte subtire sA meargA dela mijlocul urna-rului, incepand la ureche, pâtiA'n fundul lazei ; siincercue-ste incetisor cu ea VACA a rAni cumva carnea nudului, ne-apropiindu-te de carne cát grosimea unei sfori. Lama aceas-ta sA fie tintuita pe marginea, unde se impreunA lada, i'nmodul acesta tintueste patru bucAti de lamA, care s'A' ajungäa se impreuna, asa cum fac marginile lAzei. Apoi unge cuulei nudul :pune-1 drept in lada aceasta : frAmântä o bunAcantitate de ipsos cu apà cAldiciCA ; sis'A ai un ajutor,casA umpli partea de dinainte a omului, iar tovarAsul sä um-
www.dacoromanica.ro

143pie partea de dinapoi, pentru ca in acelasi timp lada sa seumple pAnä ce acopere gAtul : deoarece fata,cumti-amarAtat, poti s'o faci a parte. Las'sä stea linistit ipsosul aces-ta, pang ce s'a inchegat bine. Apoi deschide sidespartelada, si pune oarecari instrumente intre marginilelAzei silamele de ararng sau de fier ce ai fäcut: si desghioac'o, ca§i cum ai face cu o nucA, tinAnd deoparte si de alta bu-cätile läzei si tiparului ce ai fAcut. Cu bägare desearnA,scoate afarA nudul ;spala-1 repede cu aria' curatA : cAci car-nea íse va fi fActit ca trandafirul.In acelasi fel cum ai umplut fata, poti sä torni in oncemetal vrei forma aceasta sau tiparul ; dar te sfAtuesc sa ¡elcearA. Motivul e, ca dacä pasta se rupe cumva, nu ranestefigura ;si cA poti s'o scoti oricAnd si sA repari acolo undelipseste din figurä. DupA aceasta, poti sA adaogi capul sisA torni totul impreunä, si toatä persoana. Deasemeni potisA mulezi separat membru cu membru ; adicA, unbrat, omAnA, un picior, o gambä, o pasAre, o vitA si ori ce fel deanimate, pesti si altele de felul acestora. Dar trebue sä fiemorfi, deoarece nu au judecatä', nici tAria de a sta linistitisi nemiscati.CAPITOLUL CLXXXVICum se poate mula cineva pe sine insusi, si apoisA toarne tiparul In metal.Deasemenitepotimula petineinsutiin modulacesta. Preparà o cantitate dacA vrei de pasta, dacá vreide cearä'bine mestecatä si curatä, främäntatA ca si cumar fi o alifie foarte moale ; intinde-o pe-o masä foarte WA,ca o masä de sufragerie. Pune-o jos, si intinde pe ea pastasau cearA de asta, in grosime de-o jumAtate de cot. AruncA-tepeste ea, in orice pozitie vrei, fie cu fata, fie cu spatele, fiepe lat. $i dacä pasta sau ceara aceasta te prhneste bine, fasA fii scos afarA deodata, trägAndu-te deadreptul, WA a teda de ici-colo. Lasá apoi sä se usuce tiparul acesta. Dupg
www.dacoromanica.ro

144ce s'a uscat, fa sa fie turnata de plumb. Si'n acelasi fel facealaltä parte a persoanei, adicä cea opusa aceleea pe careai facut-o. Apoi impreuna-le ; toarnä-le de plumb laolalta,sau daca vrei de alte metale.CAPITOLUL CLXXXVIIDespre modal de a mula figurine de plumb, si cum se inmultesc formele Cu ipsos.Daca ai vrea sa mulezi figurine pentru a le turna deplumb sou de alte m etale, ungeti figurile (cu ulei), muleaza-lein ceara, si toarna-le in once metal vei vrea. Daca pe pa-nouri fi trebuese uneori oarecari reliefuri, cum sunt : capetede oameni si de lei sau de alte animale, sau figurine, lasäsä se usuce forma facuta de cearä ; apoi unge-obine cuulei de gatit sau de ars.la ipsos fin saumare,frecat cudei ceva mai tare; toarna ipsos de asta cald peste forma;las'sa seraceasca. Dupa ce s'aräcit,cuvarfulcutituluidesparte putin ipsosul acesta .de forma. Apoi, prin despica-turä, sufla foarte puternic. Vei primiin mana figurina deipsos, ispravitä gata. In modul acesta poti sä faci multe.Pastreazä-le, si sa stii cd e mai bine s'a le faci iarna decatvara.CAPITOLUL CLXXXVIIICum se muleaza o moneda In ceara sau In pasta.Daca' vrei s'A mulezi santelene 1), poi sa le mulezi inceara sau pasta.Pune-le sa se usuce si apoi dizolvd pu-1) Antonio Maria Biscioni, in notele lui asupra lui Dante, a scrisdespre Santelene sau Sfinta Elena, moneda de aur sau de aramal careavea curs pe vremea lui Dante, ca bisanti §i ruote-le. Biscioni crede eaele ti-au luat numele de Santelene dela insula Sflinta Elena, astizi San-torini, in Archipelag, unde eraU batute. Cennino ia aci cuvantul Sante-lene In intelesul lui generic pentru a insemna once moneda sau meda-lie ar fi, cum a facut Dante In locul adnotat.(Nota cav. Tambroni)
www.dacoromanica.ro

145cioasd ; toarna-le in forme ;si s'a isprAvit.Daca ai vrea safie numai din pastd, amesteca in ea miniufrecat,adicAamestecd cu pasta praful uscat. $i t'A-o groasa dupd vointa,sau cum crezi.CAPITOLUL CLXXXIXCum se muleazil o pecetie sau o moneda cupasta de cenusa.Daca' ai vrea sd mulezi bine si precis o pecetie, sauun galben, sau alfa moneda, urmeazA metoda aceasta.$1fine-o cu sfintenie, caci e lucru foarte minunat.la o jumatate de tigae de apä curatd, sau plina, cumvrei. la si cenusd, o jurnAtate de blid. Toarn'ointigaeaaceasta, si mestec'o cu mäna. Opreste-te putin : inaintecaapa sa se limpezeasca de tot, toarnd apa asta turbure intr'oalta tigae. $1 id tot asa de mai multe ori, pana'ti se parecd ai Mata cenusa,cata' iti trebue.Apoi las'o sä se linis-teascd Mata panä ce apa s'a limpezit si cenusa s'aintorsbine la fund. VarsA apa aceasta, si usucä cenusa la soare,sau cum vei vrea. Apoi &Amarre° cu sare dizolvata in apd,si fd-o ca si cum ar fi o pasta. Apoi, in pasta aceasta, mu-leazd pecetii, santelene, figurine, monede si in general totce doresti sd mulezi. Fäcand aceasta, lasä pasta sd se usuceIn Huiste, färd foc sau soare. Apoi toarnd in pasta aceastaplumb, argint, sau once metal vrei ; cdci pastaaceasta edestul de tare, pentru a retine once fel de greutate 1).Sfaritul arteiSA' rugAm pe Prea-Inaltul Dumnezeu, pe Maica Dom-nului, pe Sfantul loan, pe Sfantul Luca, evanghelist si pic-tor, pe Sfântul Eustatiu,pe Sfântul Francisc si pe Sfantul
1) Vasari, la cap. XI din a sa Introd. alle arti, vorbelte desprecenuaile de turnat In metal, dar nu indica modul de a le prepara,
www.dacoromanica.ro

146Anton din Padova, sä ne dea liar si putere pentru a indu-ra si suporta greutätile si oboselile acestei lumi ; si acelorace vor studia cartea aceasta, sä le dea harul de a o intelege
si a o retine bine, pentru a putea sä träiascä in pace dinsudoarea lor, si sä-si intretinä familia pe lumea aceasta prinajutorul harului, si insfärsit sl se ducä pe cealaltà cu slavä,per infinita secula seculorum. Amen 2).Finito libro referamus gratias Christo, MCDXXX VII31 Julii, Ex Stincarurn, E 3)
In vecii vecilor. Amin.Nota copistului ; cartea Insai a fost scrisa cam pela 1400.
www.dacoromanica.ro

SUMARULPrefat6Prefata cav. Giuseppe TambroniCartea despre aria sau Tratatul de picturiiCap. 1-3 Introducere.4. Ramurile artei.5-34. Despre desen.Cateva reguli generale. Proportii. Studiul dupg maestri si studiul dupanatura. Clarobscur. Hârtií vApsite, pergamente vi hartii de calc. Modulde a face carbunele de desen. 35-66. Culori vi natura lor. Pensule.67-88. Pictura pe zid, in fresco si in secco. 89-94. Pictura In ulei.95-102. Despre punerea aurului, argintului, cositorului, etc. 103-150.Pictura de sevalet. Cleiuri. Amestecuri. Despre reliefare, punerea auru-lui, pictarea pe fond de aur si pe tablira. 151-153. Mordanfi.154-156. Verniuri,157-180. Despre pictare, miniatura vi punerea au-rului pe hfirtie, pe panzà, pe postav, pe lazi. Modele de vitrouri. Mo-zaicuri. Diverse.181-189. Despre Intiparire, sau turnare.
www.dacoromanica.ro

Traduchtorul prezenteiare in preparatie :O Iconograt le crestinasi unTratat despre fresch
TIPOGRAFIAFANTANA DARUR1LOR.Bucure013 Septembrie, 74.lucrad
www.dacoromanica.ro

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: hlffill1ilEgEld5fIREVICTOR EXPERT AL SFP AT RIARRI1VICE PRESAL 5114011.fIRTEGOR FRYIr10615EAL Lli/ www.dacoromanica.ro TRATATUL DE PICTURAAL… [610502] (ID: 610502)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

hlffill1ilEgEld5fIREVICTOR EXPERT AL SFP AT RIARRI1VICE PRESAL 5114011.fIRTEGOR FRYIr10615EAL Lli/ www.dacoromanica.ro TRATATUL DE PICTURAAL… [610502]

Copyright Notice

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă [618167]

Idioții ne acaparează [616290]

Lect. Univ. Dr. George Marius CRACU [618597]

Modernizarea Website -ului [631355]

Mă numesc Băban Daliu Vlad Andrei, student în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport, [617713]

Prof. Dr. Ing. Andrei Szuder [629894]

Copyright Notice

Similar Posts