Hiv Ul, Urmare a Consumului de Droguri
=== cab7a1d4d9949fe4e939b4854990b58dad28e7a6_580663_1 ===
CAPITOLUL 1
PREMISE NEGATIVE AL DROGURILOR
1.1.Consumul de droguri de la plăcere la dependență
Pentru a dezbate pe larg ,tema propusă,trebuie efectuată o scurtă incursiune în aspectele generale ale drogurilor deoarece acestea sunt substanțe utilizate mai mult sau mai puțin în medicină ,a cărei folosire abuzivă poate crea dependență fizică și psihică sau tulburări grave ale activității mintale ,ale percepției și comportamentului .
Admițând realitatea postdecembristă a României trebuie menționat faptul că ,majoritatea populației trăiește în condiții foarte grele.Munca peste puteri și fără bucurii, pericolul permanent al sărăciei și foametei, lipsa de drepturi a celor ce muncesc și lipsa unor preocupări culturale accesibile, lipsa de educație, abandonul școlar accentuat tot mai mult în ultimul timp, la vârste tot mai mici, anturajul, toate acestea au favorizat și încă mai favorizează răspândirea în masă a drogurilor, silind mulți oameni să caute în droguri posibilitatea de a uita și a se distrage de la nevoi și amărăciuni.
Românul, stăpân al țării sale imense, stăpân pe un tărâm pe care și-l alege în mod liber, trăind în condiții care asigură posibilitatea dezvoltării complete a forțelor sale intelectuale și fizice, nu are motive să caute în droguri uitare și ieșire din realitate.Însă tot din analele statistice și mass media se poate menționa faptul că ,consumul de droguri nu a fost lichidat încă în totalitate.
Această obișnuință dăunătoare, care afectează sănătatea și reduce durata vieții, care stă la baza unor comportări antisociale, imorale, care scad productivitatea muncii și care întunecă viața individului, aducându-i importante prejudicii,încă este de actualitate.
Ca să se ducă cu succes lupta împotriva drogurilor, este necesară o cunoaștere largă a datelor științei contemporane privind influența acestora asupra organismului omului , cunoașterea urmărilor grave, pe care le adduce după sine consumul de droguri.
Lupta contra drogurilor presupune în primul rând unele măsuri complexe privind .Pe plan general trebuie pornit de la ideea că veniturile societății contemporane, prin desfacerea pe piața neagră a acestor substanțe provoacă serioase pagume financiare. .(Raymond Boudon,pg.245,2011)
Celebrul Darwin spunea că drogurile aduc mai multe pierderi omenirii decât ciuma și holera, reunite .În condițiile patologiei actuale, datele publicate de OMS arată că ,consumul de droguri împreună cu bolile psihice se înscriu pe locul al 4-lea al cauzelor importante de morbiditate, respectiv, după bolile cardiovasculare, cancer și accidentele de circulație.
Consumul de droguri poate fi tot mai eficient combătut, prin creșterea nivelului de cunoștințe ale populației despre sănătate individuală, printr-o largă acțiune de educație sanitară susceptibilă să favorizeze o opinie publică fermă față de consecințele negative ale consumului de droguri.
În lumea complexă de astăzi, problema drogurilor are o importanță aparte, din cauza creșterii exponențiale a consumului de substanțe cu impact medicosocial deosebit, mai ales prin afectarea unui sector populațional tânăr, căruia îi deturnează șansele de la o viață normală (Radu, Iluț, Matei, 1994).
Drogurile conțin substanțe chimice aparținând unor clase diferite, cu acțiune diferită asupra simptomatologiei. Interacțiunile drogurilor cele mai frecvente și mai numeroase care pot avea loc în sistemul nervos sunt cele de tipul combinațiilor complexe, de includere în micelele substanțelor tensioactive, de fibrioabsorție.
Conform definiției date de Landry și colaboratorii, dependența de droguri este acea utilizare care cauzează tulburări și disfuncții la indivizii în bună stare fizică, psihologică, emoțională sau socială.
Tulburările și disfuncțiile merg de la medii până la grave și sunt adeseori autolimitante. Consumul repetat de droguri produce toleranță, dependență psihică moderată, doar la doze mari se poate instala dependența fizică.
Există droguri licite (tutunul,alcoolul) și droguri ilicite ,care la rândul lor,sunt natural și sintetice.De asemenea, producerea ilicită a drogurilor și traficul lor cuprind zone geografice întinse, consumă sume uriașe de fonduri pentru fabricarea lor, dar și pentru combaterea acestora (Ardelean ,pg.222,2000).
Una din cele mai importante caracteristici ale consumului de droguri este frecvența crescută a uzului recreațional și mai puțin prezența abuzului sau dependenței de droguri. Deși studiile din literatură demonstrează clar implicarea factorilor sociali în inițierea consumului de droguri, s-a dovedit a fi dificil a utiliza această informație în prevenția instalării tulburărilor date de drog.
Mai caracteristice sunt tulburările de coordonare motorie (traduse și prin mers ebrios) datorate acțiunii miorelaxante. Conform DSM IV dependența de droguri este „un cluster de simptome cognitive, comportamentale și fiziologice indicând că individual consummator de droguri, continuă să folosească substanța în ciuda problemelor pe care le dezvoltă aceasta.”
Cumularea conduce la fenomene toxice, din cauza depășirii capacității de biotransformare și a eliminării lente.Toleranța și dependența de droguri sunt încrucișate pentru toți compușii aparținând acestei grupe chimice.
Tendința de a consuma droguri într-un cadru retras pentru căutarea unui efect psihic resimțit ca agreabil este foarte mică (în comparație cu alți agenți psihoactivi) în cazul persoanelor în bună stare de sănătate psihică.
Administrarea drogurilor se face prin:
●Prizare (cocaina);
●Fumare (opiul,hașișul,marijuana);
●Inhalare (solvenți,amfetamine);
●Masticare
●Ingerare (tranchilizante,barbiturice,amfetamine);
●Absorbție lingual (Ecstasy);
●Injectare subcutanat ,intramuscular,intravenous,în funcție de tipul drogului și de preferințele celui care se droghează (heroină,morfină,LSD,barbiturice).
Toleranța este sensibilitatea redusă sau chiar absentă a unui organism la unele acțiuni ale substanțelor farmacologice asupra lui.Toleranța poate fi :
Dobândită (Obișnuința):pentru a obține efectul scontat se impune creșterea progresivă a dozei.După un anumit timp de la întreruperea definitivă a administrării,organismul își restabilește sensibilitatea inițială.Toleranța dobândită este caracteristică numai unora dintre substanțe:amfetaminei,cocainei și celor mai multe opiacee.ca urmare a utilizării de cantități progresiv crescute,organismul se va adapta la efectele toxice,astfel încât dozele mari vor fi suportate apparent fără dificultate.
Toxicomanii pot suporta,la o singură administrare,o cantitate de droguri incompatibil mai mare decât subiecții normali.Din cercetările effectuate a rezultat că nu se creează o imunitate totală a organismului obișnuit cu toxicul.
Toleranța încrucișată –este capacitatea unui subiect,déjà tolerant față de o anumită substanță,de a suporta doze mari dintr-o altă substanță,pe care nu a mai utilizat-o anterior.Toate opiaceele prezintă toleranță între ele,iar consumatorii cronici de alcool pot suporta cantități mari de analgezice.
Dependența (toxicomania) este starea psihică sau fizică ce rezultă din interacțiunea unui organism cu un medicament,caracterizată prin modificări de comportament și alte reacții, însoțite întotdeauna de nevoia de a lua substanța în mod continuu sau periodic pentru a-i resimți efectele sale psihice și,uneori, pentru a evita suferințele.Starea de dependență este însoțită sau nu de toleranță.
Dependența de droguri este actualmente considerată un dezavantaj important al consumului îndelungat,întâlnită tot mai des în rândul consumatorilor. Ea apare după câteva săptămâni de tratament și în general este benignă, dar poate îmbrăca aspecte severe în condițiile consumului de lungă durată.
Disconfortul psihic se întâlnește în toate cazurile de dependență , cu anumite particularități pentru fiecare drog în parte , putând fi însoțită ori nu de dependență fizică și toleranță .Psihodependența se recunoaște , în primul rând, după atitudinea consumatorilor , care continuă să folosească drogul ,deși sunt pe deplin conștienți că acest lucru le dăunează sănătății , situației familiei și le impune numeroase eforturi materiale pentru obținerea lui .
Dependența psihică constă într-o stare psihică particulară, manifestată prin dorința imperioasă și irezistibilă a persoanei de a continua consumarea drogurilor și de a înlătura discomfortul psihic. Se întâlnește în toate cazurile de dependență, cu anumite particularități,putând fi însoțită ori nu de dependență fizică și toleranță.
Rolul instalării dependenței la un anumit individ rezultă totdeauna din acțiunea conjugată a mai multor factori:
●particularități personale ale subiectului (moștenirea genetic a individului,sistemul său enzimatic),aceeași doză de drog poate produce efecte diferite la doi subiecți (exemplu: trecerea drogului prin placentă de la mamă la făt);
●structura psihică a subiectului,capabilă să dea naștere la tensiuni nervoase;
●natura mediului socio-cultural general imediat ;
●factorii familiali;
●lipsa de comunicare între generații;
● lipsa de comunicare cu specialiștii în domeniu;
Tradițiile,practicile religioase,obiceiurile alimentare;
●propietățile farmacologice ale substanțelor în cauză,în corelație cu :Cantitatea consumatăFrecvența utilizării ;Modul de utilizare-ingerare,inhalare,injectare
Se poate vorbi de și de o dependență naturală ,care survine o dată cu nașterea individului,în cazul în care mama sa este toxicomană.La ora actual în SUA,unul din zece copii riscă să moară,sau prezintă grave malformații,deoarece mama a consumat droguri pe durata sarcinii.După unele statistici,în SUA,au fost născuți cel puțin 378.000 copii-cocaină.
Efectul plăcut direct sau indirect (consecutiv calmării unor simptome neplăcute) îndeamnă la repetarea consumului ducând în cele din urmă, prin întărirea repetată a condiționării, la învățarea comportamentului ce caracterizează dependența.
Separarea dependenței psihice de cea fizică este uneori greu de făcut. Dependență psihică a este definită ca o stare psihologică alterată care conduce la administrarea continua de droguri pentru a preveni apariția sindromului de abstinență.
La întreruperea bruscă a drogurilor, sindromul de abstinență începe după 2-3 zile, în cazul compușilor cu timp de înjumătățire scurt și după 1-3 săptămâni, pentru cei cu timp de înjumătățire lung.
Dependența fizică este rezultatul administrării îndelugate a unui drog.Dependența fizică se manifestă la reducerea dozelor ,la întreruperea completă a administrării ,sau la amânarea acesteia peste limitele suportabile ale organismului, situații ce vor genera o serie de tulburări fizice care,în ansamblul lor,îmbracă aspectul sindromului de abstinență specific toxicomanilor.
Dependența (toxicomania) este starea psihică sau fizică ce rezultă din interacțiunea unui organism cu un medicament,caracterizată prin modificări de comportament și alte reacții, însoțite întotdeauna de nevoia de a lua substanța în mod continuu sau periodic pentru a-i resimți efectele sale psihice și,uneori, pentru a evita suferințele.Starea de dependență este însoțită sau nu de toleranță.
Sevrajul reprezintă totalitatea transformărilor care apar îîntr-un organism viu la întreruperea bruscă a unui drog.La anumite droguri sevrajul este foarte greu de suportat de organism,de aceea,pentru a-I înlătura efectele neplăcute,consumatorul recurge la o nouă administrare.
Abuzul de droguri reprezintă o problemă de sănătate publică și nu una legală și este unul din riscurile majore ale obstetricii contemporane atât pentru mamă cât și pentru făt . Influențarea reabsorbției drogurilor prezintă o varietate largă, dependentă de specificul interacțiunilor care au loc de la mamă la făt .Drogurile nelegate sunt excretate mai rapid prin rinichi și ficat și acesta compenseză efectul de creștere a volumului de distribuție
Cele mai des folosite droguri sunt :heroina ,marihuana,antialgicele ,cocaine,tranchilizantele ,stimulentele,halucinogenele,droguri inhalatorii,sedtivele .
Datele diverselor studii empirice indică în ultimul an, în țara noastră, o evoluție alarmantă a consumului de substanțe cu efecte psihoactive noi , denumite impropriu „droguri legale,, sau „etnobotanice,,.
Astfel, în cel mai recent studiu în populația generală privind prevalenta consumului de droguri, respectiv cunoștințele, atitudinile si practicile de consum , au înregistrat cea mai înaltă prevalență, situându-se deasupra nivelului canabisului (cea mai consumată substanță în anii anteriori).
Este din ce în ce mai evident că în ultimii ani consumul de droguri suferă o schimbare de paradigmă la nivel internațional. În timp ce piețele mondiale ale cocainei, heroinei și canabisului s-au restrâns ori s-au stabilizat, producția și consumul ilicit de opioide eliberate pe rețetă și a noilor droguri de sinteză au crescut.
Potrivit Raportului mondial în ceea ce privește consumul de droguri ,lansat la New York și Viena ,în anul 2011 cererea de substanțe plasate sub control internațional, cum ar fi piperazina și catinona, a explodat.În special, din lipsa unor reglementări adecvate, un număr în creștere de noi substanțe sintetice devin populare în rândul consumatorilor, având o disponibilitate și accesibilitate semnificative, preponderent în rândul tinerilor.
Utilizarea nocivă de substanțe debutează de obicei în adolescență și adesea se corelează cu prezența altor tulburări psihice cum ar fi tulburările de dispoziție, cele de conduită, cu tulburările de personalitate, ADHD, cu tulburările alimentare, sau cu psihoze .
Uzul de substanțe trebuie înțeles într-un context mai complex, al factorilor psihosociali ce determină cadrul de dezvoltare a individului, fapt important deoarece mulți dintre factorii de risc pentru consumul de substanțe pot fi identificați precoce pe parcursul dezvoltării individului și trebuie vizați de măsurile de prevenție și de cele curative, suportul din partea familiei și al apropiaților având un rol cheie în recuperarea patologiei legată de consumul de drog, dar și a tulburărilor asociate.
Este nevoie de o investigare cronologică a apariției simptomelor; este important de precizat dacă acestea au apărut înaintea începerii consumului de substanțe, această informație permițându-ne verificarea ipotezei conform căreia consumul de drog a apărut pentru a anihila anumite aspecte neplăcute ale patologiei psihice primare. Statisticile oficiale relevă gravitatea acestui flagel legat de consumul drogurilor care în ultimii ani a luat amploare tot mai mult.
Consumatorii de droguri, îndeosebi tinerii din întreaga lume, la care se adaugă anual din ce în ce mai mulți , în necunoștință de cauză sau în totală confuzie, continuă să se lase antrenați în acest obicei al morții neținând cont de faptul că la un moment dat acesta le poate fi fatal .În această situație toți factorii de răspundere au obligația să-i convingă pe tineri de adevărul elementar în ceea ce privește consumul droguri.
1.2.Tinerețe risipită
Ca urmare, diversele manifestări exprimate, conduita consumatorilor ,constituie un barometru deosebit de sensibil, pentru relevarea nivelului de conștiință pe care l-a atins în dobândirea sensului social al vieți.
Munca peste puteri și fără bucurii, pericolul permanent al sărăciei și foametei, lipsa de drepturi a celor ce muncesc și lipsa unor preocupări culturale accesibile, lipsa de educație, abandonul școlar accentuat tot mai mult în ultimul timp, la vârste tot mai mici, anturajul, toate acestea au favorizat și încă mai favorizează consumul de droguri.
Mobilitatea socială a factorilor de răspundere desemnează procesul de deplasare a acestora în spațiul social,fie de la un câmp la altul,fie de pe o poziție pe alta în cadrul aceluiași câmp.Mobilitatea constă în principal în schimbarea status-set-ului și role-set-urilor aferente ( a statutului socio economic,a clasei sociale , a indivizilor excluși ).
În opinia lui P.Bourdieu,schimbările structurale ale societăților contemporane constau într-o creștere progresivă a complexității structurii existente:vechile clase sociale nu dispar pentru a face loc altora,ci se stratifică.
În aceeași manieră, problematica reacției sociale în ceea ce privește consumul de droguri , constituie obiectul de studiu al sociologiei în măsura în care schimbarea socială accelerată determină rămânerea în urmă a sistemului de apărare, după cum elaborarea unei strategii adecvate de prevenire, constituie unul din scopurile specialiștilor din domeniu.
Deoarece , în societatea contemporană ,fenomenul persoanelor consumatoare de droguri ,are o serie de condiționări și determinări cauzale multiple, în cadrul diferitelor abordări intervin și se conjugă multiple definiții și explicații aparținând mai multor discipline științifice, fiecare din ele valorizând o anumită perspectivă teoretică, motiv pentru care, în momentul de față,există atât de multe tentative și modele etiologice în acest domeniu.
Vizavii de problemele consumatorilor de droguri,în ultimii ani sunt utilizate două modalități:
● prima este prevenirea socială, care, apelând la educație, prin intermediul instituțiilor și specialiștilor, împiedică evoluția consumului de droguri.
● a doua, prevenirea situațională, urmărește protejarea consumatorilor prin programe educative.
Abordarea serioasă a problematicii relațiilor dintre individ și societate nu poate fi decât concretă; problemele însele trebuie formulate la modul concret și soluțiile-spre a fi reale,nu iluzorii-trebuie să aibă în vedere determinațiile individuale și particulare ale situațiilor date.
Problematica raporturilor dintre individ și societate poate fi și trebuie tratată din două unghiuri de vedere: cel sociologic și cel axiologic ,acestea fiind interdependente,totuși inconfundabile și reciproc ireductibile.
Tinerii au o succesibilitate foarte mare la consumul de droguri; cu cât organismul este mai tânăr, cu atât este mai afectat de droguri.Deosebit de important este efectul consumului de droguri asupra psihicului și comportamentului uman. Se știe că populația vulnerabilă este reprezentată de către tineri cu vârste tot mai mici (de la 30 de ani odinioară, la 14 ani astăzi).
Așa zișii prieteni iresponsabili, care îndeamnă să încerce ,fie și din curiozitate, droguri chiar numai și în glumă sau ocazional, comit o adevărată crimă, deoarece persoanele care au consumat o droguri pot cădea repede în dependență.
Educația nu poate fi răspunzătoare decât de greșelile care favorizează un asemenea fenomen regresiv și aceasta, mai ales, în cazul când anumite elemente morbide cu influență negativă directă nu se dezvăluie în constituția tinerilor consumatori de droguri.
După ce au început să consume droguri, tinerii se simt singuri, abandonați, neglijați, au personalități diferite, sunt anxioși, depresivi prezentând încontinuu diferite tulburări de comportament ,,și ce este mai rău că de multe ori,aceste tulburări se răsfrâng și asupra celor din jur,,. (Alexandru Olaru,pg.332,2004)
O altă mențiune care trebuie evidențiată este aceea că, în general consumatorii care au început să consume droguri la vârste fragede înainte de 18 ani, s-au simțit neglijați, abandonați de familie și societate, prezintă un risc crescut de a dezvolta afecțiuni psihice, probleme emoționale sau abilități sociale deficitare.Insatisfacțiile repetate îl pot determina pe tânăr să caute un alt partener, cu același viciu chiar dacă, adeseori, nemulțumirile sale sunt rezultatul unei conduite proprii neadecvate.
Consecințele consumului de droguri în rândul tinerilor poate constitui o problemă socială, în care trebuie să se implice toate forurile de răspundere. Dacă un tânăr a devenit dependent de droguri, la o vârstă la care alții tineri de vârsta lui au alte vise și aspirații, sancțiunile sociale sunt severe, de aceea pentru mulți consumul de droguri pare să fie singurul refugiu de a evita rușinea și respingerea publică.
Potrivit literaturii de specialitate, cel mai mare procentaj de complicații cauzate de consumul de droguri în rândul tinerilor este întâlnit la adolescenți, deoarece acum sunt la vârsta la care se leagă prietenii, se schimbă idei și impresii, este vârsta la care personalitatea este în continuă schimbare.
O problemă derivă din altele: tinerii dependenți de droguri nu își pot termina studiile, au șanse mai mici să-și găsească de lucru, iar dacă nu și-au terminat studiile, dezavantajul de a dezvolta depresie, vagabondaj sau acte antisociale, este mare.
Problema drogurilor este o realitate complexă, cu implicări psihologice și socio-economice, importanța lor fiind dată de creșterea masivă a consumului, mai ales la tineri, cu impact sever asupra evoluției personale, a destinului acestora, iar profilaxia e dificilă și impune o colaborare strânsă între familie, educatori (școală, biserică) și factorii socio-culturali
În concluzie, consecințele consumului de droguri sunt din cele mai grave; de aceea problema drogurilor trebuie să fie intens mediatizată prin ample exemplificări video și audio și multiple campanii , toate având aceeași temă :Drogurile. (Osteried, P. pg.288, 2010)
1.3.Efectele drogurilor asupra vieții sociale
Pentru consumatori de droguri există o corelație mare între consumul de droguri,pe de o parte ,și violență,pe de altă parte.Pornind de la premise că fiecare om poartă în societate o mască în scopul de a răspunde exigențelor mediului social în care se derulează existența acestuia la un moment dat,nici consumatori de droguri nu fac excepție.
Această mască ascunde componentele profunde ale personalității sale, cu scopul de a permite subiectului să proiecteze o imagine ideală- pe care acesta și-o face despre el însuși și pe care vrea să o răspândeâscă în jur- pentru conservarea prestigiului pe care dorește să-l afișeze în ochii proprii și în ochii altora.
Unele stări de manifestare, rezultate în urma consumului excesiv de droguri în raport cu anumite situații, evenimente interpersonale, experiențe proprii se pot perpetua pe durate destul de mari, grație unui mecanism psihofiziologic special de autoântreținere: reamintirea spontană și periodică a situației sau evenimentului cazuativ duce la o reactivare provocată inițial.
Orientarea către identificarea modalităților prin care fenomenul dependenței de droguri poate fi prevenit și controlat, nu poate exclude, din obiectul său de studiu, reacția socială formală și informală asupra consumatoarilor.
Reacția socială ar trebui să intervină, prin programe și măsuri de prevenire, prin tratamentul, resocializarea și reinserția socială a consumatorilor, atunci când este cazul, pentru că de multe ori aceștia pot fi imprevizibili.
Includerea reacției sociale în obiectul de studiu al dependenței de droguri este determinată de necesitatea stabilirii de adecvare a acesteia la realitatea acestui fenomen și la tendințele sale evolutive.Pentru consumatorii dependenți de droguri, sesizarea inadvertențelor permite elaborarea unor studii utile, acțiunea concretă, fiind de prevenire și combatere a acestui fenomen.(P.Elefterie ,pg.332,2007)
În timp ,pentru comportamentul adictiv al persoanei dependentă de droguri ,există explicații ale tulburărilor adictive :
Modelul bio-psiho-social, acordă adicțiilor multiple cauze,în situația în care primul pas important spre tratament este evaluarea persoanei.Trebuie menționat faptul că tratamentul trebuie să fie individual,obiectivul nefiind abstinența de la a consum a droguri ci urmărirea ce trebuie efectuată de la caz la caz ; prin acest model se urmărește diminuarea riscurilor,persoana să consume droguri, îmbunătățirea funcționării socio-profesionale;
Modelul culpabilizant -adicția este caracteristică persoanei fără prea multă voință,lipsită de caracter,inconștientă de faptul că drogurile pot face mai mult rău decât bine,tratamentul concentrându-se pe învățarea lucrurilor concrete și corecte,obiectivul fiind abstinența totală;
Modelul autocontrolului, conform căruia adicția este un proces învățat.Acest model evidențiează conduite dezadaptative, persoana dependentă având capacitatea de a se auto-controla atunci când își folosește cunoștințele și experiența;în acest caz abordarea adicției se poate centra pe funcția sa.
Consumarea frecventă a droguri timp mai îndelungat, poate determina dependența și dezvoltarea diferitelor tulburări neuropsihice.Din punct de vedere psihologic, manifestările exterioare de conduită apar ca o modalitate de acțiune tipic umană influențată de însușirile temperamentale ale personalității.
Factorii determinanți, caracteristici psihologice privind condiția eului, nivelul și formele vieții emoționale, capacitatea de control). Există probleme de natura psiho-somatică, socială și ideologică, adică trebuie să existe anumite trăsături psihice și fizice într-o anumită situație dată de anturaj în corelație cu o anumită atitudine față de viață, ca toxicomania să se poată produce, dar nu și trebuie să se producă.
Alunecarea unei persoane dintr-o situație conflictuală, în dependența de droguri sau în fapte culpabile, presupune niște trăiri și un anume comportament, o tulburare a prelucrării trăirii necorespunzătoare normei, un dezacord între forțele voinței și dorința arzătoare de rezolvare a unor relații tensionate insuportabile și/sau o lipsă a capacității de adaptare la situația respectivă.
Dependența de droguri poate apărea ca urmare a încercării inconștiente de satisfacere a nevoilor neâmplinite în copilărie și prin consolidarea anumitor credințe puternice dobândite în acea perioadă. Consumul frecvent de droguri afectează comportamentul,emoțiile și gândirea.
Miturile, rolurile și restricții autoimpuse în copilărie pentru satisfacerea nevoilor de supraviețuire își au locul în această dramă. Sentimentul de rușine,tristețe,vinovăție,regret pot fi cause emoționale cauzate de consumul și dependența de droguri.Este foarte important de menționat faptul că traumele psihice,stresul,experiențele mai puțin plăcute pot cauza consumul excesiv de droguri.
Consumul drogurilor determină, în primul rând, scăderea funcțiilor superioare de analiză și a capacității de stăpânire asupra pornirilor instinctiv-emoționale, favorizând astfel apariția comportamentului aberant.
Persoana devine iritabilă, nu sesizează diminuarea capacității sale productive și, în consecință, se consideră persecutată la locul de muncă, drept pentru care, de multe ori încearcă să se abțină. Dar aici intervine sindromul de abstinență .
Consumul de droguri înseamnă orice activitate care protejează și scutește persoana dependentă în a recunoaște adevărata natură și consecințele pe lungă durată a comportamentului Eu-lui.
Dependența este însoțită de idei, sentimente, atitudini și comportamente care permit sau încurajează inconștient consumul de droguri să continue sau să se înrăutățească prin protejarea persoanei care consumă droguri în mod abuziv, față de experiența unui impact total a consecințelor acestui comportament, din dragoste, compasiune, teamă și comportamente de supraviețuire.
Persoana consumatoare de droguri ,are stima de sine scazută fiind posibil să ocolească sau să refuze situațiile care o pun în fața unor noi încercări; adesea, vorbește negativ despre sine: Nu voi putea niciodată să renunț;Ce contează.. Oricum nu-i pasă nimănui de mine, etc.
În acest caz persoana prezintă în cele mai multe cazuri o toleranță scăzută la frustare, renunță ușor sau așteaptă ca alții să i rezolve problemele ,este autocritică ,se autodezamăgește cu ușurință; orice eșec temporar și minor este privit ca fiind permanent și de nesuportat, fiind însoțit de pesimism.
Caracteristicile persoanei dependente de droguri cu stimă de sine negativă sunt:este convinsă că nu poate să fac nimic bine ;știe că ce face este greșit dar nu se poate abține,este ferm convinsă că apropiaților săi nu o să le placă ceea ce face,este mereu nervoasă ,nemulțumită,nu râde ,nu este comunicativă dar este interiorizată,fără inițiativă, curaj sau independență ,este negativistă, poate chiar depresivă și anxioasă.
Comportamentul de adicție este un obicei dobândit prin învățare socială (condiționare clasică, operantă ), rezultat al interacțiunii sau asocierii individului cu alți indivizi dependenți.
Astfel, de cele mai multe ori, mirajul drogurilor este oferit tocmai de către prieteni, care deja au cunoscut experiențe legate de drog, la o reuniune pentru a experimenta ceva nou.
Astfel tânărul consumă inițial droguri pentru a se simți mai bine , pentru “a fi în rând cu ceilalți” sau pentru a fi primit de grup. Apoi dependența fizică și psihică îl determină să nu mai renunțe la droguri.
Semnificațiile sociale atribuite consumului de droguri într-o comunitate sau societate au o importanță covârșitoare, stilul de viață al consumatorului de droguri și efectele ce derivă din acest obicei, fiind strâns legate de valorile, normele și așteptările mediului social (Rădulescu R.M., ,pg.56,1999).
Robert R. Bell ( cit. Ioan B., Bulgaru-Iliescu B.,2003) arată faptul că dependența de droguri este mai frecvent întâlnită în comunitățile caracterizate prin probleme sociale, cum ar fi: delincvența, abandonul școlar, vagabondajul, șomajul și dezorganizarea familiei. Uneori consumul de droguri apare ca o atitudine de răzvrătire a adolescenților și tinerilor împotriva adulților.
Consumul de droguri apare frecvent asociat cu o cultură alternativă, atractivă, care este opusă comunității în care tinerii nu se simt integrați. O altă explicație a consumului de droguri, este aceea a accesului facil la droguri. Astfel, în ghetourile negrilor din SUA, unde traficul de droguri este mai intens, toxicomania are o prevalență mare.
Pe de altă parte, numărul mare de utilizatori de droguri din ghetouri se explică și prin învățarea consumului de la cei din jur, care își petrec majoritatea timpului în căutarea și vinderea unor noi doze de drog, în desfășurarea unor activități ilegale (prostituție, furt, spargeri, jocuri de noroc), activitățile convenționale ocupând doar o mică parte din timpul lor.( Carmen Răpițeanu,2013,pg.198)
În conformitate cu opțiunea teoretică prezentată, obiectul sintetic al dependenței de droguri integrează elementele componente într-un ansamblu unitar ce se comportă ca un întreg cu proprietăți și funcții proprii, distincte calitativ de proprietățile și funcțiile părților componente.
În aceeași manieră, problematica reacției sociale a consumatorilor în ceea ce privește fenomenul dependenței de droguri, constituie obiectul de studiu al psihiatriei în măsura în care schimbarea socială accelerată determină rămânerea în urmă a sistemului de apărare, după cum elaborarea unei strategii adecvate de prevenire, constituie unul din scopurile specialiștilor din domeniu.
Fenomenul dependenței de droguri, în rândul consumatorilor a fost și continuă să fie analizat în mod diferențiat de la un individ la altu fiind elaborate numeroase măsuri, orientări,teorii explicative, unele excluzându-se, altele completându-se reciproc, toate urmărind însă identificarea și evaluarea cauzelor și a mecanismelor de bază care determină producerea unor fapte și manifestări care degenerează în consumul frecvent de droguri.
Unele dintre aceste teze și teorii nu au decât o capacitate de generalizare limitată la cadrul social particular în care se desfășoară dependența de droguri, altele au o rază mai mare de generalizare, fiind valide în contexte diferite.
Deoarece fenomenul consumului de droguri, în societatea contemporană are o serie de condiționări și determinări cauzale multiple, în cadrul diferitelor abordări intervin și se conjugă multiple definiții și explicații aparținând mai multor discipline științifice, fiecare din ele valorizând o anumită perspectivă teoretică, motiv pentru care, în momentul de față,există atât de multe tentative și modele etiologice în acest domeniu.
Din acest set de paradigme și teorii voi enumera succint pe cele reprezentative: teorii care supralicitează importanța cauzelor individuale, psihologice și sociale, considerând că manifestările care duc la consumul de droguri în rândul consumatorilor rezidă în comportamentul individual.
Întemeindu-se pe constatarea că unii consumatori se caracterizează prin tulburări de personalitate sau prin mentalități specifice (concretizate în adoptarea unor atitudini de negare a valorilor și normelor recunoscute) se poate considera că , consumul de droguri este întâlnit, cu predilecție, la indivizi care violează normele morale neavând capacitatea de a li se supune și de a le respecta.
Toți acești factori se conjugă, desigur, cu cei particulari întâlnitți la uni consumatori amplificând mai mult sau mai puțin vulnerabilitatea socială.Consumul de droguri poate conduce la alterări severe psihice, precum și la tulburări de comportament, până la acte antisociale, de furt, crimă sau suicid.
Prevenirea consumului de droguri cuprinde acțiuni necoercitive asupra cauzelor. În ultimii ani, două modalități sunt mai utilizate:
● prima este prevenirea socială, care, apelând la educație, prin intermediul instituțiilor și specialiștilor, împiedică evoluția adolescenților spre inadaptare și antisocialitate.
● a doua, prevenirea situațională, urmărește protejarea consumatorilor de droguri prin programe educative.
Atunci când un consumator de droguri este fundamental divizat, el nu își poate niciodată investi din toată inima energiile în ceva, ci dorește întotdeauna să urmărească două sau mai multe scopuri incompatibile.Aceasta înseamnă fie că el își va dispersa energiile, fie că își va zădărnici în mod activ eforturile.
Primul mod de a proceda este valabil pentru consumatorii a căror imagine idealizată, îi amăgește cu credința că ei excelează în orice există o aparentă excepție de la această lipsă de orientare clară.
Astfel de consumatori lasă impresia sincerității, dar, după cum se specifică și în literatura de specialitate, ei urmăresc în realitate un miraj care poate să ofere o soluție pentru conflictele lor interioare.
Aparenta sinceritate este una a disperării mai degrabă decât una a integrării.Risipa sau greșita canalizare a energiei poate avea drept origine trei tulburări majore, toate fiind simtomatice pentru conflictele nerezolvate.
O decizie care trebuie luată și care este irevocabilă se dovedește a fi un adevărat chin și îl poate expune pe consumatorul de droguri, panicii și istovirii.Cu toate că șovăiala lor poate fi vizibilă , consummatori de droguri, adesea ignoră faptul că eforturile lor de a evita acest consum este o decizie greu de urmat.
Consumatorii de droguri temporizează, sau, se încred în șansă sau chiar lasă decizia pe seama altcuiva.Pot de asemenea, să încurce în așa fel problemele, încât să nu mai lase nici o bază pe care să se ia decizia. Lipsa de finalitate care urmează din toate acestea probabil că de obicei nu este sesizată de persoana în cauză.
Multiplele stratageme inconștiente de ascundere a indeciziei explică relativ rarele plângeri pe care psihanalistul le aude în legătură cu ceea ce este de fapt o tulburare comună întâlnită la toți consumatorii de droguri.
Dacă un consumator de droguri dorește să fie prietenos, dar în același timp respinge ideea, din cauză că socoate că lucrul acesta înseamnă a te vârâ în sufletul cuiva, el va fi pretențios; dacă dorește să ceară ceva, dar dacă anticipează o respingere va fi timid.
Unii consumatori de droguri, sunt conștienți de această tensiune interioară, cel mai adesea ei devin conștienți de ea numai dacă, în condiții speciale, tensiunea crește, uneori îi frapează doar prin contrast cu puținele ocazii când se pot relaxa, se simt în largul lor și sunt spontani.
În ceea ce privește oboseala care rezultă de aici, ei fac de obicei responsabili alți factori deoarece conflictele nerezolvate impun nu numai o risipă de energii și o scindare în problemele de natură morală, adică în principiile morale și în toate sentimentele, atitudinile care fac referire la relațiile cu ceilalți și care afectează propria dezvoltare.
În conflictul interior al unui adolescent consumator apar categorii de valori morale incompatibile, care-i fac pe aceștia să recurgă tot mai mult la droguri.În ciuda tuturor încercărilor de a le armoniza, ele sunt împiedicate să funcționeze.
consumatorul de droguri în mod frecvent ,poate crede cu sinceritate că dă curs unor idealuri,se poate critica aspru pentru orice greșeală validă , lasând astfel impresia unei hiperconștiințe pentru urmărirea standardelor sale .În general caracteristicile deteriorării integrității morale sunt descreșterea sincerității și creșterea egocentrismului.
În rândul tinerilor,consumul de droguri ,încadrat în clasa toxicomaniilor sociale crește odată cu vârsta, fiind frecvent asociat cu consumul de tutun.Tendința de a consuma droguri în cantități excesive într-un cadru neterapeutic pentru căutarea unui efect psihic resimțit ca agreabil, este foarte mică (în comparație cu alți agenți psihoactivi) în cazul persoanelor în bună stare de sănătate psihică.
În cazul tinerilor nevropați și psihopați, drogul potate crea o veritabilă dependență, inclusiv psihică la subiecții cu personalitate slabă sau prost structurată. Efectul plăcut direct sau indirect (consecutiv calmării unor simptome neplăcute) îndeamnă la repetarea administrării ducând în cele din urmă, prin întărirea repetată a condiționării, la învățarea comportamentului ce caracterizează dependența.
La aceasta poate contribui și o reactivitate individuală particulară, care determină un răspuns mai intens la efectul favorabil (sau aparent favorabil) al consumului de droguri și creează o impresie pregnantă de satisfacție, crescând astfel efectul de reântărire.
Studii comparate privind uzul și abuzul de droguri cât și morbiditatea psihiatrică sugerează că utilizarea actuală a acestora este în general corespunzătoare în cazul consumatorilor cu afectare emoțională crescută.
Pe de altă parte, marea majoritate a consumatorilor de droguri, afectați de probleme psihice nu solicită sau nu primesc tratament, deci, problema nu o constituie supramedicația ci mai degrabă lipsa tratamentului psihiatric sau ajutorului de care aceștia au nevoie.
Consumatoriul contemporan, din lipsă de autocontrol, din dorința excesivă de consuma, dintr-o greșită informație în ceea ce privește efectele drogurilor, dar și din comoditate și din dorința de a îndepărta orice neplăcere, fie ca o mică durere fizică sau rezultatul factorilor stresanți, recurge la droguri, care devin de multe ori nelipsite din viața acestora.
Nu trebuie uitat faptul că drogurile au efecte prelungite asupra organismului și consecințe tardive din cele mai nefaste pentru consumatori.
Trebuie avut în vedere că în consumul excesiv de droguri există un risc inevitabil ,generat pe de o parte de complexitatea organismului uman,iar pe de alta de factorii uneori imprevizibili, care într-un fel sau altul, tulbură sau modifică integritatea structurilor și homeostazia organismului, având repercursiuni somatice și psihice din cele mai variate, care la rândul lor influențează capacitatea de muncă și de creație a consumatorilor,aceștia pierzând în cele din urmă contactul cu realitatea.
Datele statistice din ultimii ani au stabilit că, pe fondul consumului de droguri, substanțele existenre, pot interacționa încă înainte de a pătrunde în organism sau în interiorul acestuia. Problema este cu atât mai complicată, cu cât efectele și interacțiunile drogurilor cu alte substanțe sunt mult modificate.
Consumul pe termen scurt a drogurilor afectează în mod negativ multiple domenii ale cogniției, mai ales, se interferează cu formarea și consolidarea de amintiri ,de noi materiale și pot induce amnezie anterogradă completă. Cu toate acestea, cercetătorii au opinii contrare cu privire la efectele pe termen lung în ceea ce privește consumul de droguri.
Efecte adverse pot include tulburări cognitive, precum și afective și comportamentale. Sentimente de frământări, dificultăți în gândirea constructivă, agorafobie și creșterea fobiei și anxietății, depresie, pierderea interesului în timpul liber și urmărirea intereselor, precum și incapacitatea de a-și exprima sentimentele, îi fac pe consumatori să recurgă la droguri.
1.4.Drogurile și comportamentul în familie
În societatea modernă, familia este privită ca un nucleu social care influențează întreaga evoluție de viață a omului și își pune amprenta pe întreaga sa personalitate deoarece este o realitate cunoscută că familia pune bazele educației acestuia.Copiii, tinerii care se simt neajutorați, neiubiți, singuri, plictisiți sau cărora le lipsește sentimentul siguranței ajung adeseori să consume droguri”.
Punând accentul pe dezorganizarea socială introdusă de procesul urbanizării, specialiștii în domeniu înteprind multiple monografii și anchete care încearcă să pună în evidență starea de izolare și marginalizare în care se găsesc consumatori de droguri.Identitatea modernă complexă rămâne într-un echilibru instabil între polul pluralismului de poziții (care uită sau nu vrea să-și mai amintească de rădăcinile comune) și un patrimoniu comun, caracterizat însă de tensiuni și de conflicte interne.
Trebuie să recunoaștem această fragilitate și acest potențial conflict, și să admitem ambiguitatea valorilor conținute între opțiuni fundamentale contrastante, cu valențe diferite. În acest context cultural contradictoriu, individul este abandonat, și tânărul este cel mai expus ofertelor toxice, precum drogurile.
Dragostea primită în familia de origine are însă puterea să-l fixeze pe o traiectorie pozitivă, departe de realitățile otrăvite ale vieții, dragoste conjugată cu o ofertă cognitivă de valori adevărate, la care adeziunea lui să se facă natural, sincer, fără constrângeri exterioare. (Mihai Lucian Gregoriu Rusu, Teofil Tia, Lucian Daniel Rusu, Olivia Florena Nemeș, Mihaela Lidia Gheban,2011,pg.326)
Caracterizată prin eșecul obiceiurilor și ineficacitatea instituțiilor care controlează în mod normal conduitele, dezorganizarea socială care generează sentimente de frustrare și marginalizare a consumatorilor de droguri, care se refugiează într-un proces imaginar opus lumii ostile, trebuie ținut cont de faptul că punctul lor de vedere este caracterizat printr-un nou mod de supraviețuire și adaptare.
În stadiile precoce ,problema este negată atât de către consumatorii de deoguri,cât și de familiile acestora.Când realitatea devine evidentă,intervine izolarea de restul societății din cauza rușinii și a sentimentului de vinovăție.
Urmează curând dezorganizarea vieții de familie având drept consecință neglijarea sarcinilor specifice.În multe cazuri,aceștia vor avea un comportament antisocial care presupune alcoolism,droguri,activitate infracțională.Deteriorarea treptată a relațiilor familiale și separarea acestora de mediul în care au trăit sunt rezultatele firești ale consumului de droguri în rândul consumatorilor.
Ipoteza etiologică a dezorganizării sociale,devine treptat fundamentul unei teorii sociologice de mai mare amploare care își propune evidențierea corelațiilor și dependențelor existente între schimbarea socială și neplăcerile provocate de consumatorii de deoguri în diferite împrejurări.
Factorii care pot exercita o influență patogenă asupra conduitei consumatorilor de droguri ,în afara familiei sunt numeroși,variați și uneori foarte activi.Literatura de specialitate arată că la mulți consumatori de deoguri apar devieri de conduită motivate de factorii familiali, tulburările afective s-au consolidat și s-au dezvoltat sub influența factorilor extrafamiliali.Consumatorii trebuie forțați să renunțe să mai perceapă consumul de droguri ca pe un drept al lor și să recunoască efectele detrimale asupra familiei. (Constantin Enăchescu ,pg.126,București,2006)
CAPITOLUL 2
HIV-DELIMITĂRI CONCEPTUALE
2.1.Date statistice privind incidența bolii
Fenomenul HIV/SIDA este un subiect de meditație în contemporaneitate pentru individ, mediu, legiuitor și societate. Infecția HIV prezintă o problemă globală pentru sănătate și dezvoltarea economică. HIV este o boală cronică incurabilă cu sfârșit letal, reprezintă o problemă medico–socială ale umanității, care trebuie preîntâmpinată.
Infecția HIV într-un termen relativ scurt a afectat toate continentele și țările. Pandemia HIV prezintă un pericol real pentru omenire, aducând prejudicii morale, sociale și economice.
În anul 1981, infecția cu HIV a ieșit din obscuritate pentru a amenința fiecare națiune cu o paralizantă tragedie socială și economică. În țările bogate, a surprins și dereglat sistemele de sănătate și sociale, iar în cele sărace a făcut de multe ori ineficiente eforturile de luptă împotriva altor boli endemice.
Infecția cu HIV a relevat în multe țări carențe și slăbiciuni ale sistemului de sănătate și social, inexistența unor politici de prevenire pe termen lung, inadaptarea anumitor structuri spitalicești, lipsa legăturii lor cu medicina preventivă, dificultăți privind accesul anumitor grupuri sociale la îngrijiri medicale.
2.1.1.Magnitudinea epidemiei HIV/SIDA la nivel mondial
Conform datelor Standardului UNAIDS în lume numărul de persoane afectate cu HIV este de 40,3 milioane, dintre ele maturi 38 de milioane (inclusiv femei – 17,5 milioane) și copii 2,3 milioane. O particularitate caracteristică pentru flagelul HIV din ultimii ani este creșterea cu un ritm vertiginos a numărului de persoane afectate în țările Europei de Est și ale Asiei Centrale.
Până în prezent s-au descris 3 modele de infecție HIV ,și anume:
●Modelul I cu răspândire în America de Nord și Europa de Vest,raportul infectării bărbați/femei fiind de 9 /1;
●Modelul II ce se află în Africa ,Zona Caraibelor raportul bărbați/femei fiind de 1/1;
●Modelul III cu răsăândire în Asia ,Pcific,Australia,Orientul mijlociu și Europa de Est
Ukraina (1%) și Rusia (0.9%), prezintă cea mai rapidă creștere epidemică din lume, în Rusia numărul de cazuri dublându-se în fiecare an. Ministerul Sănătății din Rusia estimează că 5-10 milioane bărbați si băieți cu vârsta de 15-20 ani, vor fi HIV pozitivi, în următorii5 ani;28 de țări au atins rate ale prevalenței de peste 4%, nivel la care se crede că epidemia nu mai poate fi ținută sub control; 7 țări au trecut la o prevalență de 20%, Botswana și Zimbawe cu cele mai mari rate, respectiv 39% și 34%; India va avea în curând cel mai mare număr de cetățeni HIV pozitivi, iar China o urmează îndeaproape; cele două țări vor avea împreună cel puțin 10 milioane de infectați HIV, la finele lui 2005 ;57 de țări au atins o rată a prevalenței de 1%, punct de la care se consideră că epidemia se extinde în populația generală;13 țări au depășit prevalență de 10% la adulți.(Lucia Bozdog,pg.12,2012)
2.1.2.Infecția cu HIV și SIDA în România
În 1989 România a experimentat o epidemie majoră HIV, nosocomială, cu mii de cazuri la copii instituționalizați. Până la sfârșitul anului 2003 erau raportate 14353 cazuri cumulate. La aceeași dată, 4679 de persoane erau bolnave de SIDA (adulți 1126, copii 3553), 5599 erau persoane infectate cu HIV (4244 copii, adulți 1355) și se înregistrau 3569 decese. Aproximativ 8000 de persoane infectate sunt asistate în Centrele Regionale HIV/SIDA și 4983 (63%) erau tratate cu terapie ARV, în martie 2003 (2287 copii și 2696 adulți).
Datele precise și în timp util privind numărul persoanelor infectate cu HIV sunt necesare pentru a ghida planificareaîn vederea prevenirii bolilor, evaluarea programelor și alocarea resurselor.
Cu toate acestea, prevalența globală a HIV nu poate fi măsurată direct deoarece o parte din persoanele infectate nu au fost nici diagnosticate, nici raportate în programele de supraveghere locală. În plus, datele naționale privind prevalența HIV sunt incomplete, deoarece sistemele de raportare locală pentru raportarea HIV pe bază de nume confidențiale au fost puse în aplicare integral abia în ultimul timp.
2.2.HIV-caractere generale
HIV ,numele unei boli transmisibile ce stă tot mai mult în atenția oamenilor din întreaga lume,este sindromul imunodeficienței dobândite și reprezintă,de fapt,ultimul stadiu al infecției cu un virus ,numit HIV,care atacă sistemul imunitar de apărare ,al organismului uman,lăsându-l astfel,pradă bacteriilor,virusurilor,fungilor și cancerelor.
HIV face parte din familia Retroviridae ,genul Lentivirinae până în prezent cunoscându-se două tipuri:HIV 1 și HIV 2 .Retrovirusurile sunt virusuri care determină infecții virale lente și în vivo ,se mențin timp îndelungat în stare de provirus ,integrat în celula țintă.
Retrovirusurile sunt recunoscute de cel puțin 50 de ani în calitate de agenți etiologici ai unor forme de leucemii,limfoame și deficiențe imune.
Toate retrovirusurile au afinitate pentru limfocitele T helper,dar și pentru alte celule și țesuturi,incluzând și sistemul nervos central și abilitatea și abilitatea de a se integra cu materialul lor genetic (ARN) în genomul (ADN) al gazdei,grație enzimei denumită reverstranscriză .
Retrovirusurile utilizează celula infectată pentru supraviețuire și multiplicare ,rezultatul final fiind apariția de noi virusuri HIV.HIV este un virus ARN cu un înveliș extern lipoproteic (denumit și anvelopă) și o parte centrală,nucleocapsida,compusă din ARN și reverstransciptază cu un rol esențial în multiplicarea HIV.Virusul este incapsulat într-un sac de grăsime care are propietatea de a fi distrus foarte ușor și repede de către orice săpun,detergent sau alte soluții dezinfectante uzuale.
Noțiunea de imunitate face referire la reacțiile unui organism față de un anumit agresor animat (denumit și antigen),reacții prin care antigenul este eliminat (neutralizat).Reacțiile specifice declanșate de pătrunderea antigenului în organism constituie răspunsul imun,substratul morfofuncțional al acestuia fiind sistemul limfocitar și sistemul mononuclear macrofagic.Diverse studii au încercat să definească factorii care ar putea favoriza o evoluție rapidă a infecției HIV.
Sursa de infecție.O persoană odată infectată devine sursă de infecție și rămâne ca atare toată viața.Deși virusul a fost găsit în aproape toate lichidele ,secrețiile și țesuturile persoanelor infectate , nu toate au rol semnificativ în transmiterea infecției.Sângele,sperma și secrețiile vaginale sunt cele mai importante produse biologice cu rol în transmiterea infecției HIV.
Calea de transmitere sunt bine documentate trei modalități majore de transmitere:sexuală,parentală și perinatală.
I.Transmiterea sexuală este cea mai frecventă cale de infectare cu HIV.Virusul se transmite în timpul contactelor sexuale de la persoana infectată la partenerul neinfectat ( de la bărbat la femeie,de la femeie la bărbat,de la bărbat la bărbat).Epidemiologia cuprinde:agentul cauzal ,sursa de infecție,poarta de intrare în noua gazdă,receptivitatea gazdei,modul de eliminare al agentului patogen.
●Sperma este unul dintre fluidele biologice cu cel mai înalt coeficient de risc.Nu se cunoaște încă mecanismul biologic exact prin care virusul infectează sperma,însă se știe că acest lichid este foarte bogat în limfocite CD4.
●Secrețiile vaginale și cervicale :infectarea cu virusul HIV este posibilă și prin secrețiile unei femei purtătoare de virus.Acest lucru se întâmplă mai ales când cavitatea sexuală are loc fără folosirea prezervativului.Trebuie însă înțeles faptul că,prezervativul nu asigură o protecție de 100 % însă este cel mai eficient mijloc de stopare a răspândirii virusului.
●Sexul anal (neprotejat) cu un partener infectat este una din căile cele mai sigure de infectare,deoarece rectul nu este construit (el nefiind organ de copulație) pentru a rezista la frecări ,vasele rupându-se ușor și provocând sângerări.Penetrația intra-anală prezintă un risc triplu deoarece în zonă se află efectiv o armată de limfocite CD4,care,dată fiind natura materialului biologic care circulă prin rect,sunt mereu pregătite să lupte împotriva infecțiilor .Deci infectarea se poate produce prin:sângerarea peretelui rectal;contactul cu limfocitele din zonă;contactul cu sperma infectată.
II.Transmiterea parenterală se face prin transfuzii de sânge infectat,sau prin folosirea de ace ,seringi,derivate de sânge infectate ,instrumentar medical tăietor și înțepător contaminat.
Problema transmiterii prin seringi și ace contaminate rămâne importantă printre consumatorii de droguri pe cale parenterală,precum și în cadrul asistenței medicale a populației ,în țările unde sterilizarea se face incorect și există deficiențe în asumarea responsabilității actului medical.
Prin prisma celor arătate până acum,este evident că există anumite persoane cu risc crescut de infecție printre care adulții homosexualii,bisexualii;consumatori de droguri pe cale parenterală;comosexuali consumatori de droguri i.v ;transfuzați cu sânge /derivate de sânge necontrolate;prostituate ;parteneri sexuali ai persoanelor din grupa de risc;ersoane cu multipli parteneri sexuali.
2.3.Aspecte sociale
Infecția cu virusul HIV evoluează în decursul a 10-15 ani spre stadiul final de imunodepresie severă;totuși se descrie în literatură existența unui număr limitat (5-10 %) de subiecți HIV seropozitivi care rămân asimptomatici și nu prezintă o alterare majoră a principalilor markeri biologici de supraveghere a infecției HIV .
Pentru a înțelege mai bine evoluția naturală a infecției cu HIV și a bolii SIDA ,de la infectare și până la deces ,vom parcurge mai multe etape,fiecare cu anumite particularități ,variind de la un subiect la altul.Acestea sunt:momentul infectant ( contactul sau impactul infectant);fereastra serologică (de seronegativitate);seroconversia ;perioada de latență (asimptomatică clinic);semne timpurii ale infecției;boala SIDA declarată ;decesul. (Augustin Cupșa,pg.23,2010)
Adolescenții și tinerii reprezintă grupa de vârstă cea mai expusă la infecția cu HIV și boala SIDA.Aspectele care contribuie la această infecție sunt :
●lipsa sau infecția informării cu privire la infecția HIV/SIDA.
●inbsuficiența noțiunilor elementare de educație sexuală ,tinerii expunându-se unor riscuri de nebănuit,înainte de a fi instruiți în acest sens;
●turismul peste hotare în alte țări ,unde tinerii sunt tentați,forțați de împrejurări sau siliți de a practica o sexualitate necontrolată, sau aberantă,ceea ce duce la creșterea cazurilor de seropozitivi necunoscuți;
●libertinajul,favorizat de abundența unei literaturi pornografice precum și alte ,,mas media ,, care uzează abuziv de problemele legate de sex ( filme , casete , CD-uri);
Mulți factori ca ignoranța , nepăsarea,lipsa unei educații solide începută din primii ani de viață, homosexualitatea,abuzul sexual ,violurile,etc , favorizează extinderea infecției HIV și a bolii SIDA.
Este imperios necesar ca toate foruirile ce răspund de educația,creșterea și formarea noii generații ( familia,școala,universitățile,instituțiile medicale,etc) să se implice cu toată responsabilitatea în combaterea acestui flagel terifiant și care lovește,în primul rând vârsta aptă pentru procreere ,punând într-un real pericol însăși existența speciei umane într-un viitormai mult sau mai puțin îndepărtat .
Infecțiile cu virusul imunodeficienței umane (HIV) constituie probleme de sănătate publică grave în patologia umană, virusul având prevalențe semnificative. Se estimează că în lume aproximativ 35-40 de milioane infecții cu HIV .(Lucia Bozdog,pg.56,2014)
La ora actuală există 3 modele de diagnoză la scară planetară.În ariile în care evoluează modelul I,majoritatea infecțiilor au apărut la bărbații homosexuali /bisexuali și la consumatorii de droguri pe cale intravenoasă.
Raportul bărbați /femei este cuprins între 10:1 și 15 :1.Incidența infecției în rândul populației este de aproximativ 1 %,dar la grupele de risc acestea depășesc 50 5.Acest model caracterizează situația din America de Nord,Europa de vest,Australia,Noua Zeelandă,unde difuziunea infecției este bine supravegheată epidemiologic , clinic și prin laborator.
Aceste particularități explică de ce majoritatea îmolnăvirilor cu HIV au apărut la bărbați între 20 și 25 de ani,în comunități relativ închise , în care infecția a atins procente de 60 -80 %.
Ținând cont de difuziunea importantă a infecției cu HIV printre homosexuali,de faptul că această grupă este deschisă legăturilor sexuale cu restul populației numai prin bisexuali al căror număr este limitat și de faptul că măsurile educative s-au concentrate asupra acestui grup este de presupus că în viitor rolul principalul în difuziunea infecției va fi jucat de consumatorii de droguri i.v. și prostituate .
Calea sexuală/homosexual reprezintă mobilitatea principală de transmitere a infecției iar homosexualii ,grupa de risc cea mai important; primul val epidemic a cuprins comunitățile de homsexuali.A doua grupă este constituită de către consumatorii de droguri i.v.
Difuziunea infecției printe consumatorii de droguri i.v,,, prostituate este în continuă creștere .Extindere infecției printre consumatorii de droguri și prostituate ( al doilea val epidemic) și partenerii lor sexuali , marchează difuziunea virusului în populație și pregătesc difuzarea majoră pe cale herosexuală,al treilea val epidemic.
Modelul II este characteristic Africii subsahariene .Transmiterea se face predominant heterosexual.Raportul bărbați /femei este de 1 :1,deci există un procent ridicat de femei infectate și , implicit ,nou-născuți infectați verticali.Transmiterea sexual este cea mai important , existând localități și zone geografice unde 25-40 % din populația activă este infectată în absența altor factori de risc.
Există și un al –III-lea model ,în care transmiterea homosexual și heterosexuală au fost raportate în egală măsură, alături de celelalte căi de transmitere ș ice caracterizează Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat și Europa de Est , inclusiv România.( Augustin Cupșa,pg.23,2010)
În anul 1981, infecția cu HIV a ieșit din obscuritate pentru a amenința fiecare națiune cu o paralizantă tragedie socială și economică. În țările bogate, a surprins și dereglat sistemele de sănătate și sociale, iar în cele sărace a făcut de multe ori ineficiente eforturile de luptă împotriva altor boli endemice.
Infecția cu HIV a relevat în multe țări carențe și slăbiciuni ale sistemului de sănătate și social, inexistența unor politici de prevenire pe termen lung, inadaptarea anumitor structuri spitalicești, lipsa legăturii lor cu medicina preventivă, dificultăți privind accesul anumitor grupuri sociale la îngrijiri medicale. .(Lucia Bozdog,pg.11,2012)
În societate tinerii reprezintă grupa de vârstă cea mai expusă la infecția cu HIV și boala SiDA,afirmație justificată din următoarele aspecte:
-lipsa sau insuficiența informării cu privire la infecția HIV/SIDA, chiar dacă s-au făcut pași importanți în acest sens din partea Ministerului Sănătății și a altor departamente ce se ocupă de educația și instrucția tinerilor ;
– insuficiența noțiunilor elementare de educație sexuală ,pentru mulți tineri,aceștia expunându-se unor riscuri de nebănuit, înainte de a fi instruiți în acest sens;
– este știut faptul că în societate tinerii consumatori de droguri, din diferite motive sau ocazii sunt tentați,forțați de împrejurări sau siliți de a practica o sexualitatre necontrolată și aberantă ,sau de multe ori își injectează singuri aceste substanțe ceea ce duce la creșterea cazurilor de seropozitivi necunoscuți;
Libertinajul , favorizat de abundența unei literaturi pornografice însoțite de consumul de droguri precum și alte ,, mass media ,, (intrate și răspândite ilegal) care uzează abuziv de problemele legate de sex pot duce la infestarea acestora cu HIV.
Mulți factori ca ignoranța , nepăsarea , lipsa unei educații solide ,homosexualitatea , abuzul sexual,violurile ,consumul de substanțe halucinogene etc , favorizează extinderea infecției HIV/SIDA printer consumatorii de droguri.
2.4.Sănătatea morală a indivzilor infectați cu HIV
Pentru a înțelege dramatismul acestui subcapitol-care abordează sănătatea morală a indivzilor infectați cu HIV ,este nevoie de o analiză succintă. La toate acestea se adaugă o prăbușire pihosocială.
Urmare a particularităților mediului societății și mai ales a psihologiei persoanelor infectate cu HIV, metodologia de recoltare a datelor va trebui înțeleasă ca un demers oarecum diferit de ce se înțelege de obicei printr-o investigație de teren;transparența acestui flagel se află la capătul unui drum lung și anevoios,în care secvențe disparate,observate în diverse împrejurări și cu diverși protagoniști,se ajunge la înțelegerea mecanismelor de compoziție și organizare a relațiilor umane.
Un sondaj de opinie , un interviu , un chestionar , o biografie nu pot fi obținute oricând și în orice condiții;relaționarea cu persoanele infectate cu virusul HIV are aspectul unei trantzacții într-un câmp de forțe deseori nebănuite.
Orice contact între specialist și persoanele infectate cu virusul HIV au o derulare ritual[, în care neâncrederea reciprocă alterează la început mesajele; abia după lungi tatonări- care pot dura săptămâni și chiar luni de zile- vine o zi în care deschiderea la dialog este totală ,în multe cazuri dramatic și o bogăție în detalii care frizează autoflagelarea.
Ceea ce va caracteriza o persoană infectată cu virusul HIV este faptul că aceasta nu a cedat niciunei norme morale și nici nu dă prea mare importanță bolii deși știe ce consecințe grave implică aceasta.Acesta este problema centrală , vina sa !
Este imperios necesar ca toate forurile ce răspund de educația , tinerilor , să se implice cu toată responsabilitatea în combaterea acestui flagel terifiant, punând într-un real pericol însăși existența speciei umane într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat .
Efortul trebuie să fie în primul rând informațional cunoscându-se că, deocamdată,informația corectă și competentă reprezintă singura cale eficientă de combatere și prevenire a infecției HIV/SIDA .
2.5.Depresia psihică la consumatorilor de droguri infectați cu HIV/SIDA
Boala depresivă afectează 2-10 % dintre consumatorii de droguri infectați cu HIV/SIDA .Prevalența depresiei pare a fi mai mare la categoriile expuse unui risc mare de infecție HIV.Legătura temporală între stadiul bolii HIV și apariția depresiei în rândul consumatorilor de droguri este o problemă extrem de controversată în literatura de specialitate .
Astfel ,în timp ce unele studii au arătat că rata depresiei ,în rândul consumatorilor de droguri infectați cu virusul HIV/SIDA ,crește în stadiile terminale ale bolii , altele susțin că nu există nici o legătură între rata de apariție a depresiei și stadiul bolii.Însă , toate aceste studii sunt în accord cu un aspect și anume că depresia însoțește constant infecția HIV/SIDA.
Tulburările depresive sunt associate cu o suferință mental substanțială ,morbiditate fizică considerabilă,disabilitate și exces de mortalitate produsă prin cauze nenaturale;s-a arătat că depresia poate determina rata crescută a suicidului observată la consumatorii de droguri infectați cu virusul HIV/SIDA.
Lyketos și colab.arată că depresia pre-SIDA este un fenomen ce are o magnitudine substanțială , susținând că aproximativ un sfert din consumatorii de droguri vor dezvolta tulburări depressive în apropierea momentului diagnosticului bolii SIDA ,tulburări care probabil vor continua în tot restul vieții lor .O ipoteză foarte interesantă a fost susținută de unii cercetători , conform căreia factorii psihosociali influențează progresia bolilor mediate immunologic prin modularea imunocompetenței .
CAPITOLUL 3
HIV-UL URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI
Acest capitol prezintă o abordare nouă a unei probleme sociale în România,aceea de infestare cu HIV pe fondul consumului de droguri .Această abordare are atât puncte tari, cât și puncte slabe. Orice problemă socială are factori determinanți multipli, dar și factori care contribuie la menținerea acesteia sau care interferează cu rezolvarea problemei.
Amploarea suferinței umane și a morții provocate de SIDA pe fondul consumului de droguri au făcut din această boală ciuma ultimelor două decenii ale secolului douăzeci.
În prezent, nu există nici un vaccin împotriva SIDA. SIDA este provocată de unul dintre cei doi viruși ai deficienței imunitare umane (HIV). Acești viruși, identificați prin abrevierile HIV-1 și HIV-2, determină boala prin infectarea și distrugerea unora din celulelor sanguine numite limfocite, care protejează organismul de o mare varietate de bacterii, viruși și microorganisme parazite, din care multe se întâlnesc în viața normală de zi cu zi.
Încercarea de a înțelege acești factori necesită abordări multiple, și fiecare dintre acestea prezintă propriile avantaje și propriile dificultăți. Ca urmare, acest capitol prezintă doar o perspectivă asupra problemei și implicațiilor ce decurg din aceasta.
Mai mult de jumătate bolnavii de SIDA din Europa sunt consumatori de droguri. (Apetrei și alții, 1994). Majoritatea acestor bolnavi au fost infectați datorită unor practici de administrare a drogului nesigure (Cernescu și alții, 1993; Hersh și alții, 1993; Pătrașcu & Dumitrescu, 1993)
Cea mai mare amenințare a rămâne, însă, comportamentul sexual ca parte a relațiilor sexuale întreținute pentru supraviețuire și neprotejat și injectarea cu ace nesterile de către persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri. Dezvoltarea serviciilor în sectorul neguvernamental care se adresează persoanelor consumatoare de droguri și reducerii infectării cu SIDA a acestora este puțin cunoscută.
Dimensiunile exacte ale fenomenului nu sunt cunoscute, estimările variiând de la 1.500 la 10.000 de persoane infectate cu HIV consumatoare de droguri în România (Alexandrescu, 1996; UNICEF, 1997).
Programele de asistență destinate acestor persoane și cercetarea științifică a fenomenului sunt evoluții recente. Personalul care lucrează în mod curent cu aceste persoane au o educație sumară în ceea ce privește cunoștințele de bază asupra virusului HIV, este confuz în privința diferențelor între relațiile sexuale întreținute pentru supraviețuire, abuz sexual și sexualitate,consum de droguri,injectarea drogurilor cu ace nesterile și întâmpină dificultăți în dezvoltarea serviciilor de asistență în acest domeniu și a unor programe de intervenție pentru aceste persoane.
Există câteva subgrupuri de persoane cu HIV consumatoare de droguri care formează grupul cunoscut sub numele de „boschetari ai străzii”.
Primul subgrup, și cel mai vizibil este format din acele persoane care ,deși știu că sunt infectați cu HIV,continuă să consume droguri injectabile cu ace nesterile sau să întrețină relații sexual neprotejate ,transmițând astfel virusul.Aceștia au sub 18 ani trăiesc permanent în stradă, fără a avea o adresă și fără o legătură constantă cu familia. Cei mai mulți dintre aceștia sunt orfani și/sau au fugit din instituții.
Al doilea subgrup este constituit din acele persoane care petrec pe stradă perioade de timp variabile, o zi sau câteva zile pe săptămână.
Cel de-al treilea subgrup este format din acele persoane care au abandonat de timpuriu școala,s-au alăturat bandelor.
Acestea sunt persoane care trăiesc în familii și cartiere sărace, care au condiții de viață instabile, duc o viață de promiscuitate,practică diferite orientări sexual iar calitatea vieții lor îi împiedică să ducă un trai decent ,recurgând de multe ori la droguri.
3.1.Implicații pentru politicile sociale și pentru practica în domeniu
Cea mai mare speranță pentru persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri pentru a renunța la acest viciu sunt programele de prevenție .
În timp ce adăposturile oferă un serviciu pentru început, programe mai complete sunt necesare pentru prevenire și pentru intervenție. Programe care să aibă ca țintă familii cu risc înalt pot preveni extinderea fenomenului .
ARRM este construit pe primul model, concentrându-se în mod special pe acele comportamente asociate cu HIV/SIDA. Acesta sugerează că indivizii urmează comportamente preventive în domeniul medical pentru a reduce riscul infectării cu HIV atunci când recunosc activitățile care îi fac să fie vulnerabili în fața bolii, depășesc barierele care împiedică schimbarea comportamentului și se angajează în limitarea comportamentelor riscante.
Orice program destinat acestor persoane consumatoare de droguri trebuie să cuprindă educație sexuală, inclusiv în domeniul prevenirii HIV/SIDA. Programele ar putea beneficia de solidul cadru teoretic în acest domeniu și utiliza modele prestigioase cum sunt Health Belief Model (Rosenstock, 1974) sau AIDS Risk Reduction Model (Catania, Kegeles, & Coastes, 1990).
HBM consideră că alegerile comportamentale sunt o funcție a preocupărilor individuale pentru sănătate, posibilitatea percepută de a contacta o boală, beneficiile percepute ale adoptării unui comportament preventiv, comparate cu costul unui asemenea comportament, rezultând în a determina individul să apeleze la sfaturi avizate.
Cercetarea serviciilor sociale, prin care sunt identificate sistemele de servicii, atât în sectorul guvernamental, cât și în cel nonguvernamental, modalitățile de acces la servicii, golurile și barierele în distribuirea acestora, ar putea îmbunătăți cunoștințele despre serviciile existente în acest domeniu și ar
putea ajuta în planificarea altor servicii.
În plus, cercetarea longitudinală care urmărește copiii în timp ar îmbunătăți substanțial cunoștințele despre problemele persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri și ale serviciilor.
Cercetători care vorbesc limba română fluent și care ar petrece perioade de timp îndelungate efectuând cercetări de teren ar putea să ajute în înțelegerea acestei probleme complicate. Metodologii multidisciplinare și multiple ar trebuie utilizate pentru a cerceta această problemă.
3.2.Rezultate în contextul mondial
Activitatea sexual și injectarea drogurilor cu ace nesterile sunt părți integrante a vieții multor persoane infectate cu HIV consumatoare de droguri.Studiile efectuate în Statele Unite demonstrează că cei mai mulți tineri care consumă droguri sunt activi din punct de vedere sexual.A avea informații despre HIV nu înseamnă neapărat comportament sexual protejat sau injectarea de droguri cu ace nesterile. Pentru a reduce riscul, cunoștințele despre SIDA sunt o condiție necesară pentru adoptarea unor practici de protecție (vezi Fisher, Misovich, & Fisher, 1992; Atillasoy, 1996).
De exemplu, câteva studii realizate în orașe mari au arătat că 95 % sau mai mult dintre tineri au recunoscut implicarea în activități sexuale și a consumului de droguri în infestarea lor cu HIV (Sherman, 1992; Yates, și alții, 1988; Robertson și alții, 1988).
Aceste persoane disting deseori între sexul relațional (între prieteni și alții) și sexul comercial (pentru bani sau pentru îndeplinirea unor nevoi fundamentale) corelat cu consumul de droguri .
În fiecare dintre aceste situații, ei nu se află în situația de a pretinde protecție sexuală, așa cum este situația în care utilizează un prezervativ sau să se asigure că drogul pe care și-l injectează îl fac protejat în locuri curate.
Fie nu au puterea personală sau situațională de a lua o decizie în acest sens, fie sunt lipsiți de speranță și fataliști în privința riscurilor pe care le implică consumul de droguri prin injectare cu ace nesterile .
Mai puțin de 15% dintre tinerii consumatori de droguri folosesc un prezervativ și seringi de unică folosință în mod constant și peste 50 % declară mai mult de 10 parteneri sexuali și seringi folosite (Sherman, 1992; Yates, și alții, 1988; Robertson, și alții, 1988).
În mod similar situației din Statele Unite (Rotheram-Borus, Koopman & Bradley, 1989), și în România cunoștințele persoanelor consumatoare de droguri despre SIDA sunt insuficiente pentru reducerea activităților cu risc mare. Cunoștințele nu vor conduce la schimbare radicală, dar sunt o condiție necesară pentru reducerea riscului.
Ca în cele mai multe țări, problemele economice, cum sunt cele de creare a economiei de piață care dau naștere marilor diferențe între săraci și bogați, sunt relaționate cu fenomenul persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri. (Rizzini & Lusk, 1995; Romero, 1992).
Grupuri similare de persoane infectate cu HIV consumatoare de droguri au fost identificate în țările foste comuniste, cum sunt Rusia (Creuziger, 1997), țări în curs de dezvoltare, ca Brazilia (Forster, Tannhauser, & Barros, 996) și pe continentul african (Dallape, 1996).
În relație cu comportamentul sexual , persoanele consumatoare de droguri sunt expuși riscului victimizării, infectării cu HIV, arestării pentru consum de droguri. La consumul de alcool și al altor droguri se apelează pentru a reduce durerile provocate de foame și pentru a echilibra frustrările zilnice de a nu avea nevoile de bază asigurate; de asemenea, ameliorează sentimentele de furie, depresie, disperare și lipsa speranței (Clatts, 1991).
Aceste persoane folosesc astfel de substanțe pentru a dobândi curajul de a fura și a înfrunta pericolele (Campos, și alții, 1994). Consumul de alcool și al altor droguri micșorează inhibițiile în fața mulțimii de comportamente riscante și îi ajută să uite durerile.
În măsura în care societatea și cultura în ansamblu își vor păstra atitudinile negative la adresa lor, persoanelor homosexuale consumatoare de droguri ,vor fi mai puțin dornice și dispuse să se releve și pot să rămână „la cutie”.
Atitudinile negative acute în privința homosexualilor infectați cu HIV consumatori de droguri , pot să le limiteze grav capacitatea de a -și recunoaște, de a accepta și de a își exprima sentimentele interioare, creând astfel confuzie sau chiar auto-blamare.
Dacă atitudinile negative ale societății sunt puternic interiorizate, homosexualii infectați cu HIV consumatori de droguri pot să ajungă fie la depresie psihică, fie la sinucidere. Preponderența mare a acestor două fenomene a fost bine documentată între bărbații homosexuali din zona Golfului San Francisco. Această preponderență este mai degrabă un efect al HOMOFOBIEI (teama sau atitudinea negativă a societății în privința homosexualilor infectați cu HIV consumatori de droguri) decât al homosexualității în sine.
Comportamentul suicidar este și mai comun în rândul adolescenților homosexuali infectați cu HIV consumatori de droguri, ceea ce a dus la apeluri pentru o mai bună educație în rândul tinerilor în privința naturii homosexualității ,a varietății obiectivelor sexului uman și consumului de droguri.
În sfârșit, există de mult dovezi asupra unei ostilități și violențe îndreptate împotriva homosexualilor: atacurile fizice la adresa homosexualilor și a lesbienelor consumatori de droguri au crescut de la declanșarea epidemiei de SIDA.
Pentru persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri, viața în stradă,anturajul,prostituția ,sunt mai bune decât cea pe care o au în familie sau instituții. Așa cum sugerează Lublin (1998) în urma studiului făcut în Mexic, și Bar-On (1997) în urma studiului realizat în Africa, viața este mai bună pe stradă și ea este o soluție, nu o problemă. Concluzii asemănătoare sunt prezentate de către Hanssen (1996) într-o cercetare asupra persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri din Sri Lanka.
În general, prostituatele clasă infectate cu HIV consumatoare de droguri sunt femei din clasa mijlocie, sau fără studii,cu situații economice și material precare.
Între cele două categorii extreme de prostituate consumatoare de droguri, există femei care lucrează în bordeluri și „saloane de masaj”. Aceste saloane de masaj nu sunt deținute și conduse de terapeuți profesioniști adevărați, cu licență și pregătire, ci mai degrabă au un personal format din tinere fără pregătire și frumoase, care oferă de la simple mângâieri la masturbare și sex oral.
Motivele pentru care o femeie alege această cale variază mult în funcție de clasa socială. Multe femei infectate cu HIV consumatoare de droguri implicate în prostituție declară că au suferit abuzuri sexuale în copilărie.
Prostituatele de stradă și lucrătoarele din saloanele de masaj infectate cu HIV consumatoare de droguri, provin de obicei din clasele socio-economice cele mai defavorizate și sunt femei care cred că nu există o alternativă rezonabilă de a câștiga bani, în special atunci când prezintă dependență de droguri.
Aceste concluzii reprezintă provocări pentru multe idei care se bucură de popularitate și ar putea avea implicații asupra politicilor sociale în domeniul familiei și copilului și asupra practicii în aceste domenii.
Țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare se confruntă cu persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri, deși încearcă de multe ori să uite sau să ignore această problemă (Le Roux, 1996). Nici o țară oriunde în lume nu poate scăpa de prezența persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri.
La baza promovării programelor ce vizează persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri stau cinci principii care au în vedere următoarele:
1. Orientarea asupra determinanților sănătății: factori de mediu, comportamente, servicii de sănătate, biologie umană, promovarea sănătății fiind îndreptată spre acțiune;
2.Implicarea populației ca un întreg, în contextul vieții ei de zi cu zi, concentrându-se mai puțin asupra populației cu risc crescut de apariție a unei anumite boli, de unde necesitatea informării adecvate în vederea luării deciziei;
3.Urmărește asigurarea participării publice și transformarea cunoștințelor dobândite în comportamente, prin participarea concretă și eficientă a publicului;
4.Promovarea sănătății reprezintă o activitate comună în domeniul social și medical, implicarea personalului medico-sanitar în creșterea nivelului de educație pentru sănătate a întregii populații, având un rol important în răspândirea și susținerea promovării sănătății.
5.Utilizarea de metode, abordări diferite, complementare, incluzând comunicarea, educația, legislația, măsurile fiscale, schimbarea organizațională, dezvoltarea comunității și activitățile locale spontane împotriva riscurilor asupra sănătății, sectorul sanitar, singur, neputând realiza menținerea și promovarea sănătății;
6.Valorile care sunt componente esențiale ale sănătății trebuie inoculate populației pentru creșterea autonomiei individuale.
programele ce vizează persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri au un caracter neutru, nefiind supuse influențelor politice sau de altă natură. În orice comunitate există o serie de valori care trebuie clarificate iar rolul promovării sănătății este tocmai de a ajuta persoanele sau grupurile de persoane să descopere care le sunt, cu adevărat, aceste valori.
Există trei principii care stau la baza clarificării valorilor, ca element esențial în promovarea sănătății:
1.Importanța ajutorului care trebuie acordat indivizilor în clarificarea propriilor valori, adică ajutorul acordat pentru analiza critică a valorilor, prin educație, și abordarea unei atitudini care nu-și propune să judece un comportament sau o atitudine;
2.Utilizarea de metode multiple, flexibile și creative în ajutorul acordat;
3.Promovarea sănătății își desfășoară acțiunile în cadrul unor culturi specifice, cu propriile păreri despre modul în care viața trebuie trăită și, de aceea, trebuie înlăturată tendința ce se reflectă în activitatea promotorilor de sănătate de a fi înclinați să creadă că atitudinile referitoare la viață și la valorile ei sunt fie corecte, fie greșite.
Domeniile principale de interes în promovarea sănătății vizează:
●Accesul la sănătate, cu eliminarea diparităților determinate de apartenență la un anumit grup;
● Dezvoltarea unui mediu sanogenetic (orașe sănătoase, școli sănătoase), care impune o politică adecvată, națională și internațională, în care starea de sănătate, fiind considerată parte componentă, includerea ei în politica de dezvoltare socio-economică a zonei respective reprezintă o prioritate. Acest model obligă la favorizarea sănătății atunci când se proiectează dezvoltarea țărilor;
●Crearea și dezvoltarea rețelelor sociale și a sprijinului social;
●Promovarea comportamentelor favorabile sănătății; • dezvoltarea cunoștințelor privind sănătatea, încă de la cele mai mici vârste. Măsuri posibile pentru promovarea sănătății ar fi:
●Dezvoltarea serviciilor personale, pentru că persoanele trebuie să fie informate, convinse de eficacitatea metodelor de promovare a sănătății;
●Dezvoltarea resurselor comunității cu susținerea multisectorială a sănătății;
●Dezvoltarea structurilor organizatorice favorabile În literatura de specialitate există trei modele posibile de abordare a promovării sănătății și de prevenire a bolilor.
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
4.1.Obiective generale
Obiectivele generale ale acestei lucrări au fost :
●Depistarea persoanelor cu HIV consumatori de droguri;
●Decelarea posibilelor diferențe ale tulburărilor comorbide consumului de substanțe în funcție de momentul în care a survenit consumul de drog pe o scală a derulării evenimentelor de viață
●Formarea capacității de integrare la viața socială a persoanelor cu HIV consumatori de droguri;
●Necesitatea unei strategii de prevenire și control ;
Identificarea tulburărilor comorbide consumului de droguri la persoanele cu HIV
●Accentuarea interesului pentru persoanele cu HIV consumatori de droguri supuși cercetării
Determinarea rolului factorilor psihosociali în apariția și menținerea tulburărilor psihiatrice legate de consumul de droguri și a tulburărilor comorbide pentru persoanele cu HIV
4.1.1.Obiectivele cercetarii
Obiectivele acestei lucrări au importanță deoarece evaluarea și cercetarea și monitorizarea persoanelor cu HIV consumatori de droguri trebuie să se realizeze printr-un ansamblu de metode active din ce în ce mai perfecționate , care trebuie să vizeze inițial menținerea și readucerea acestora într-o stare fizică și psihică satisfăcătoare.
Obiectivele urmărite au fost :
●Consultarea literaturii de specialitate pentru a stabili gradul de actualitate al temei propuse și nivelul la care se află cercetările în domeniu ;
●Stabilirea ipotezelor cercetării precum și modalitățile prin care vor fi verificate;
●Redactarea unei lucrări care să cuprindă desfășurarea și rezultatele finale ale cercetării în scopul popularizării acestora pentru toți specialiștii în domeniu;
●Îmbunătățirea statusului emoțional al persoanelor cu HIV consumatori de droguri;
●O bună inserție familială și socială persoanelor cu HIV consumatori de droguri
●Realizarea unei baze de date și analiza statistică a datelor obținute, în vederea identificării tendinței, în rândul persoanelor cu HIV consumatori de droguri.
●Interviurile și discuțiile care au contribuit din plin la consilierea persoanelor cu HIV consumatori de droguri,pentru a afla motivele ,încercând astfel să-i ajut să depășească momentul;
●Reducerea și evitarea cât mai mult a recidivelor;
●Creșterea nivelului de integrare și adaptare la viața socială ;
●Intensificarea activității de supraveghere minuțioasă , în vederea prevenirii recedivelor.
4.2.Ipoteza lucrării
Plecând de la premiza că dependența și problemele sociale reprezintă cauza cea mai frecventă a consumului de droguri pentru persoanele cu HIV, ajutată și de contribuția prealabilă a observațiilor din literatura de specialitate, am presupus că:
1. Persoanele cu HIV se confruntă cu o mulțime de probleme iar fără suport moral din partea apropiaților, sau a forurilor superioare, mulți din ei recurg la droguri ,punând astfel în pericol, cu bună știință sănătatea lor;
2.Izolarea ,stigmatizarea,indiferența sau marginalizarea pot constitui o cauză a problemelor cu care se confruntă unle persoanele cu HIV consumatoare,în acest mod ele găsindu-și refugiul în droguri.
3.Dacă prin aplicarea unui program de prevenire și control a acestui flagel ,conceput corespunzător pentru persoanele cu HIV supuse cercetării, pot obține o scurtare a timpului de aplicare a acestuia.
Cu alte cuvinte ipoteza de la care a pornit studiul a fost asocierea dependenței cu o creștere a incidenței consumului de droguri, pentru persoanele cu HIV .
4.3.Metodele de cercetare
Alegerea metodicii a fost dictată de scopul cercetării enunțat mai sus.Cu alte cuvinte,metodica a fost întocmită în așa fel ,încât să corespundă cât mai bine scopului constatativ urmărit nemijlocit.În lumina celor expuse mai sus,pentru colectarea materialului faptic am recurs la aplicarea metrodelor de bază:
Metoda documentării teoretice .Documentarea teoretică a presupus căutarea resurselor bibliografice în care era tratată problema cercetată, consemnarea și selectarea acestor probleme, urmate de prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute .
Metoda anchetei s-a efectuat pe baza observației fișelor în care erau menționate motivele persoanelor cu HIV consumatori de droguri,supuse cercetării și s-a desfășurat pe baza observațiilor și discuțiilor purtate.
Metoda observației a constituit una dintre mijloacele principale de investigație directă a realității, reprezentând punctul de plecare în obținerea materialelor faptice, concrete, care au constituit apoi baza analizei;Trebuie menționat faptul că,dată fiind susceptibilitatea deosebită a persoanelor cu HIV consumatori de droguri,aceștia nu știau că sunt observați,evitând astfel apariția fenomenelor de blocaj și inhibiție.În urma interviurilor, situația impusă mi-a permis să utilizez metoda observației participative și să analizez cu mai multă atenție și mai mult interes aspecte ușor de evitat și întâlnite des la persoanele cu HIV consumatori de droguri ,care în prezent beneficiează de programe pentru a depăși momentul.
Metoda convorbirii a urmărit stimularea în exprimare a persoanelor cu HIV consumatori de droguri,fără a-i pune în dificultate.Discuția a fost orientată în direcția surprinderii frământărilor interne a acestora,a mediului în care își desfășoară viața și activitatea,a descoperirii cauzelor care i-au condus spre consumul de droguri și a dorinței de cooperare .
Metoda biografică a contribuit la descoperirea antecedentelor tulburărilor și a comportamentului persoanelor cu HIV consumatori de droguri,pe baza relatărilor. Din studierea surselor bibliografice, m-am informat despre problemele și nevoile persoanelor cu HIV consumatori de droguri,în antecedente pentru a afla motivul ce i-a determinat să recurgă la astfel de metode.
Metoda experimentului psihologic a constat într-un sistem complex de cunoaștere a realității, caracterizat prin utilizarea raționamentului experimental ce a prelucrat fapte provenite din observație.Experimentul a presupus o stare activă a persoanelor cu HIV consumatori de droguri,supuși cercetării și a implicat o activare metodică care a fost orientată spre un scop precis de verificare a ipotezei prezentată sub formă de tabele și grafice.
4.4.Desfășurarea cercetării
Lotul studiat l-am efectuat pe un eșantion de 92 de persoane cu HIV consumatori de droguri,cu vârsta cuprinsă între 16 -30 ani în perioada .
În urma cercetărilor efectuate am constatat că persoanele cu HIV consumatori de droguri,,supuși cercetării formează un lot cu nevoi comune tuturor ființelor umane dar și faptul că manifestarea dependenței și infestarea a fost diferită de la o persoană la alta indiferent de mediul din care provin.
Astfel lotul a fost format din 92 persoane cu HIV consumatori de droguri, 56 de femei (61 %) și 39 de bărbați (39 %) (Grafic nr.1),cu vârsta 16-30 ani (vârsta medie:18,6 ani)
Eșantionul supus cercetării alcătuit din 92 de persoane cu HIV consumatori de droguri a fost împărțit împărțit în două loturi egale. Cele două loturi sunt comparabile din punct de vedere al vârstei pacienților (aceasta variind între 18 și 30 ani), al mediului de proveniență ( predominant urban), al împărțirii pe sexe.
Lotul I a cuprins 46 persoane cu HIV cu diagnostic de tulburări mentale/comportamentale date de consumul de drog decelat în urma unui alt diagnostic psihiatric, fără a exista corelații între cele două diagnostice.
Lotul II cuprinde 46 de persoane cu HIV având primul diagnostic de tulburări mentale/comportamentale date de consumul de drog și un al doilea diagnostic o tulburare psihică, cu mențiunea că s-a exclus patologia indusă de drog.
Cercetarea a presupus patru etape :
Etapa I a constat dintr-un interviu de grup ,câte 40 minute cu fiecare subiect,timp în care am purtat discuții pe teme legate de specificul vârstei lor (aspecte fiziologice,psihoemoționale,relația cu familia,relațiile cu prietenii sau relațiile la locul de muncă,perspective) ,urmat de completarea unui chestionar individual .Chestionarul a fost structurat în 4 părți :scorul Apgar al familiei,identificarea problemelor, ,evaluarea sau autoevaluarea problemelor actuale și a perspectivelor de viață a persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri.
Etapa a-II-a constat dintr-un interviu individual pe baza chestionarului aplicat în etapa I-a,autoevaluarea stării de sănătate fizică și psihică prin acordarea de note de la 0 la 10 (unde 0 era cea mai proastă stare de sănătate fizică sau psihică pe care ei și-o pot imagina,iar 10 cea mai bună stare de sănătate) și evaluarea stării de sănătate fizică ,psihică efectuată în colaborare cu echipa medic-psiholog (pe baza documentelor de evidență primară medicală și psihopedagogică, în cazul tinerilor,anamneză,examen clinic,evaluare psihologică).La această etapă au acceptat să participe 68 de subiecți (74 %) din cei 92 de persoane infectate cu HIV consumatoare de droguri evaluați în etapa a-I-a.
In etapa a-III-a a avut loc al doilea interviu individual ,pe lotul selecționat ca intervenție de grup.
Etapa a-IV-a a fost cea de evaluare și interpretare a rezultatelor.
De asemenea cercetarea s-a efectuat sub forma interviului în care am urmărit particularitățile motivelor care au dus la consumul de droguri,deoarece la o primă întâlnire cu persoanele infectate cu HIV ,supuse cercetării,s-a urmărit observarea și evaluarea unor aspecte comportamentale, emoționale – sociale, cognitive.
Cu ocazia interviurilor a rezultat că pentru persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri este mai important să comunice pentru că ei cred că golul interior , pe care spun că îl resimt ,se diminuă ,și tot odată îi fac să reflecteze asupra faptelor lor.Recunosc că pentru ei viața și gândurile lor suferă grade de comparație: înainte de a fi infestați cu virusul HIV ,pe fondul consumului de droguri și după ce au început să consume ,pentru că acum totul este diferit, deoarece ( spun ei) trebuie mereu să fie atenți la tot ce se întâmplă în jurul lor
Plăcerea de a transmite mesaje, conduita ca și când ar participa la un joc relevă faptul că funcția limbajului de evaziune (cel puțin simbolică) din mediul frustrant, este mai accentuată acum după ce dependența de adroguri s-a accentuat .
CAPITOLUL 5
REZULTATE ȘI DISCUȚII
Contribuția mea personală a constat în cercetarea unui eșantion de 92 persoane cu HIV consumatori de droguri ,cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani . Cele 2 loturi au fost formate din 92 de bărbați cu o pondere procentuală de (61% ) și 39 femei (39 %),cu vârsta între 15-30 de ani (vârsta medie 18,6 ani).Grafic nr.1
Grafic nr. 1 Distribuția pe sexe a grupului studiat
In ceea ce privește persoanele cu HIV pe fondul consumului de droguri în funcție de sex , din grafic rezultă o predominanță crescută în rândul bărbaților în proporție de 61 % față de femei,acestea având un procent de 39 % .Acest rezultat este în concordanță cu datele furnizate de literatura de specialitate care înregistrează procentaje crescute în cazul populației masculine .Explicațiile acestei distribuții pot fi de o sensibilitate crescută a băieților la acțiunea factorilor de stres sau o patologie psihiatrică mai variată comparativ cu fetele.
Din numărul total de 92 de persoane infectate cu HIV consumatoare de droguri supuse cercetării 22 ( 20,24 % ) au afirmat că nu sunt angajați în câmpul muncii, 25 ( 23%) erau elevi care au abandonat școala de timpuriu din cauza drogurilor ,30 (2.76 %) lucrau sezonier peste hotare iar 15 (13,8 %) își asigurau traiul din veniturile părinților.Persoanele neangajate în câmpul muncii sunt reprezentate de 9 studenți și 6 șomeri ,10 nu își căutau nici o formă de lucru.
Graficul 2. Structura persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri după statutul social în funcție de angajare sau neangajare în câmpul muncii
Persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri care au afirmat că nu sunt angajați în câmpul muncii 22 ( 20,24 % ) , afirmând că sunt șomeri la momentul intervievării au invocat diferite motive de lipsă a unui loc de serviciu, cauzele principale fiind :locurile de muncă găsite nu corespund pregătirii lor
(9 persoane unde ponderea procentuală a fost de 1,98 %) iar 13 (11,96) persoane au motivat un grad de dizabilitate ce nu-i permite respondentului să muncească din cauza virusului HIV prezent.În funcție de nivelul de studii, trebuie de menționat, că fiecare al doilea respondent din cei 25 ( 23%) aveau studii medii nefinalizate.
Grapic 3.Motivele neangajării în câmpul muncii invocate de către
persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri
Conform rezultatelor cercetării, fiecare al treilea respondent locuiește cu un partener (3,2%), cu părinți locuiesc 8,0%, cu partener și copii – 13,1%.
O problemă majoră de ordin social conform datelor cercetării constituie traiul în 32,8% din cazuri cu un partener infectat cu HIV care consumă droguri.
Conform rezultatelor, femeile și în acest caz sunt mai vulnerabile decât bărbații, raportând aproape în jumătate din cazuri (9,7±3,4%) traiul cu un partener infectat cu HIV care consumă droguri, în comparație cu 7,3±1,8 % dintre bărbați care au afirmat pozitiv la aceeași întrebare cu o diferență statistică semnificativă (t=5,1; p<0,001).
Conform analizei datelor, din numărul total de persoane infectate cu HIV consumatoare de droguri,supuse cercetării, 26 (23,92 %) se află în evidența medicului narcolog,29 (26,68) nu li se cunoaște situația actuală de către forurile de răspundere iar 37 (34,04 %) sunt în evidența poliției ( Graficul 4).
Graficic 4. Ponderea persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri
Nu s-au atestat discrepanțe majore pe grupe de sexe referitor la tipul drogului principal utilizat, precum și la modul de administrare al acestuia, fiind injectat în 8,3% în cazul bărbaților și 8,8% în cazul femeilor, cealaltă cale de administrare întâlnită cel mai frecvent fiind administrarea internă, raportată de 1,5 % dintre bărbați și 0,5 % dintre femei.
Rezultatele cercetării privind frecvența utilizării drogului principal de către persoanele infectate cu HIV au evidențiat faptul că 24 de persoane (22,08 %) ,își administrează drogul de 2-3 ori pe săptămână; în 28 de cazuri (25,76 %),drogurile sunt administrate zilnic iar 40 de persoane persoane infectate cu HIV (36,8 %) indiferent de sex consumă droguri o dată pe săptămână sau mai rar.
Graficul 5. Repartizarea persoanelor infectate cu HIVcare își
injectează droguri în funcție de durata consumului
Aceste rezultate sunt de importanță majoră, deoarece frecvența consumului de droguri la persoanele infectate cu HIV este direct proporțională cu rata de supradozaj. Conform datelor obținute referitor la drogul secundar, cel mai frecvent a fost consumată marijuana, în proporție de 29,44 % ( 32 de cazuri),urmată de alcool, în proporție de 23,92 % (26 de cazuri), 17,48 % (19 cazuri)consumau metamfetamine și 13,8 % (din cazuri) heroină în 6,2% .
Perioada interviurilor de grup și individuale
Grafic nr. 6.Participarea la interviuri a grupului
Tabelul nr.1.Scorul Apgar al familiei din care fac parte persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri- chestionar-semnificație-rezultate
Tabelul nr.2.Scorul Apgar al familiei persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri interpretare
Grafic nr.7. Distribuția în funcție de scorul Apgar al familiei
Evaluarea scorului Apgar al familiei ne arată că 51 % dinte persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri participante la interviuri provin din familii cu disfuncții medii (37 %) și severe ( 49 % ).
Scorul mediu al lotului a fost 6,5 și corespunde unei familii cu disfuncționalitate medie,iar scorul mediu al grupului cu risc crescut de a consuma droguri a fost de 4,3 corespunzător unei familii cu disfuncție severă.
Analiza itemilor scorului (Tabelul nr.2.) relevă faptul că în 61 % din cazuri familia își mobilizează resursele materiale pentru rezolvarea problemelor,dar numai în 41-46 % din cazuri,familiile își mobilizează și resursele emoționale,de timp și comunicare empatică cu persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri astfel :
●61 % dintre persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri pot să ceară ajutorul familiei când au o problemă ,36 % doar uneori găsesc sprijinul necesar în familie,iar 3 % niciodată (Item 1-Adaptarea) –Grafic nr. 8)
●capacitatea de a rezolva problemele prin comunicarea cu familia se regăsește permanent la 45 % dintre persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri,41 % uneori,iar la 14 % niciodată (Item 2-Parteneriatul-Grafic nr. 9)
●46 % dintre persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri sunt susținători în alegerile lor,39 % uneori,15 % niciodată nu găsesc acest sprijin în familie (item 3-Creșterea-libertatea de a crește și a schimba-Grafic nr. 10)
●45 % dintre persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri consideră că petrec suficient timp de calitate cu familiile lor,37 % doar uneori,iar 18 % foarte rar ,( Item5-Rezolvare-implicarea și interacțiunea celorlalți membrii ai familiei- Grafic nr.11).
Grafic nr. 8. Distribuția în funcție de capacitatea familiei de a adapta și distribui resursele
Grafic nr.9.Distribuția în funcție de capacitatea de a rezolva problemele
prin comunicarea cu familia
Grafic nr.10.Distribuția în funcție de libertatea de a creștere și schimbare a familiei
Grafic nr. 11.Distribuția în funcție de implicarea și interacțiunea celorlalți membri ai familiei vizavi de problemele persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri
Familia disfuncțională reprezintă un factor favorizant și de risc suplimentar pentru persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri.În lotul studiat am identificat 6 persoane infectate cu HIV cu risc suicidar crescut pe fondul consumului excesiv de droguri ,(8,82 %) :5 de sex feminine un bărbat Dintre aceștia ,4 femei au prezentat tentative de suicid ,ceilalți doi aveau gânduri suicidare ,fără fapte după ce în prealabil trecuseră prin episoade depresive pe fondul consumului de droguri și al infecției cu HIV.Problemele variind de la un caz la altul. (Grafic nr. 9)
Grafic .12 .Distribuția persoanelor infectate cu HIV în funcție de risc suicidar pe fondul consumului de droguri
Scorul Apgar familial mediu la grupul cu risc crescut a fost 4,3 (disfuncție severă), în 4 cazuri acesta fiind 0-3 ,iar într-un caz a fost 6 (disfuncție familial medie).
De remarcat o incidență crescută a riscului și tentativelor suicidare ,pe fondul consumului dedroguri, în lotul analizat (8,82 %)față de datele din literatură (media general în UE (20,5 la 100 00o locuitori).
Deși în aparență cazurile nu au legătură între ele se remarcă o concentrare mare într-un grup (5 fete),ceea ce mă determină să mă gândesc la influența grupului, fenomene de contagiune sau prezența antecedentelor familiale (predispoziție,model) ca factori de risc suplimentari.
Scăderea stimei de sine ,autoevaluarea stării de sănătate fizică și psihică au arătat diferențe între grupul p adolescenților consumatori de a droguri, astfel pe o scală de evaluare de la 0-10 ( unde 0 era cea mai proastă stare pe care adolescenții și-o pot imagina și 10 cea mai bună stare de sănătate fizică și psihică) scorul mediu a fost de 7,5 pentru sănătatea psihică și 8,7 pentru sănătatea fizică.(Tabelul nr.3.)
Preocupările cele mai importante ale adolescenților sunt în sfera familială,dar acestea sunt percepute în mare parte ca factori,de stres (42 %),comunicarea defectuoasă în familie (41 %),banii,lipsa resurselor materiale (26 %),viciile (21 %) .
Tabelul nr.3.Problemele persistente ale persoanelor infectate cu HIV pe fondul consumului de droguri
Tabelul nr.4.Viața actuală a ale persoanelor infectate cu HIV pe fondul consumului de droguri
Perspectiva persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri se îndreaptă în viitor tot spre mediul familial ( 50 %),cu perspectiva unui success stabil ipotetic (29 %),fericiți (15 %),în timp ce 9 %,,nu știu,, sau ,, mi-e și frică să mă gândesc,,,iar 16 % refuză răspunsul la această întrebare. ( Tabelul nr.6
Tabelul 5.Perspectiva de viață a persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri (peste 2 ani)
Potrivit tabelului de mai sus se poate deduce:
●Riscul de a consuma droguri este mult mai crescut la persoanele infectate cu HIV care provin din familii disfuncționale,în studiul nostru,toți cu familii disfuncționale.
●Influența grupului sau anturajului poate fi un factor de risc suplimentar pentru a persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri.
●Necesitatea programelor specifice și a protocoalelor de lucru ,după episodul acut,în vederea prevenirii recidivelor ,deoarece în prezent există un sistem de monitorizare și sprijin standardizat.
●Necesitatea programelor de pregătire a echipei pentru măsuri de profilaxie .Aceștia fiind medic+asistent medical+psiholog+asistent social+consilier.
●Organizarea regulată de activități specifice pentru a persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri prin care să deprindă abilități de comunicare nonagresivă,de rezolvarea conflictelor,tehnici de relaxare și reducere a stresului , scopul fiind acela de a-i face să renunțe la droguri ,fie ele licite sau ilicite.
Construirea deprinderilor de viață la copii și adolescenți și asigurarea sprijinului psihosocial în școli și alte situri comunitare pot contribui la promovarea sănătății mintale.
Evaluarea schimbărilor comportamentale ale persoanelor infectate cu HIV consumatoare de droguri în urma programelor de reducere a riscurilor
Persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri din prezenta cercetare au afirmat în proporție de 50 % utilizarea seringilor sau acelor folosite de altcineva iar restul au recunoscut faptul că virusul l-au contractat în urma relațiilor sexual neprotejate cu diverse persoane necunoscute fiind sub influența drogurilor de altă natură.
Schimbările comportamentale din prisma siguranței actului sexual și a ultimului partener sexual au demonstrat utilizarea prezervativului ca măsură de profilaxie a răspândirii infecțiilor HIV/SIDA și ITS la ultimul contact sexual în rândul persoanelor consumatoare de droguri fiind afirmată pozitiv la 72 (66,24 %) dintre persoanele supuse cercetării.
În 1,3% din cazuri, ultimul partener sexual a fost raportat ca fiind soția/soțul sau concubina/concubinul, în 9,2% din cazuri au indicat un partener stabil. Partenerul ocazional a înregistrat la fel valori ridicate, fiind raportat de 13, 4 % dintre respondenții antrenați în studiu. Ceilalți parteneri, ca de exemplu cel comercial, a înregistrat valori mult mai scăzute, de 1,5 %.
CONCLUZII
Ca o concluzie la cele relatate în această lucrare menționez faptul că asistența socială are o orientare predominantă,vizând nu numai persoanele infectate cu HIV consumatoare de droguri,ci întreaga populație.
Societatea alocă o parte importantă din mijloacele sale materiale pentru realizarea unui complex de măsuri economice ,sociale,culturale și sanitare ,care să conducă la îmbunătățirea și consolidarea stării de sănătate a tinerilor punându-se astfel mare accent pe programele de prevenție ,care să aiba ca scop ,,DROGURILE,,.
Din literatura de specialitate redau o listă de modalități concludente din punct de vedere practic care pot avea efecte în împiedicarea apariției fenomenelor ce pot duce la consumul de droguri în rândul persoanelor infectate cu HIV:
●Promovarea unei atmosfere destinse: o vorbă bună spusă la timp, o glumă de calitate, o bătaie pe umăr, un compliment sincer, a te face să nu vezi o abatere fără consecințe și alte modalități asemănătoare;
●Eliminarea conduitelor și deciziilor arbitrare (injuste și ilegale în același timp): nimic nu poate înfuria mai mult și submima spiritul de dreptate și echitate decât ordinele absurde și excesele nemotivate;
-Eliminarea surselor de frustrare relativă ;
-Eliminarea ambiguităților în probleme semnificative și surselor de frustrare.
-Sondaje de opinie ,realizate periodic pe problemele esențiale;
-Pregătirea din timp a oricăror schimbări și stabilirea clară a obiectivelor;
Consumul de droguri ,prin răspândirea lor progresivă,prin implicațiile lor medico-psihiatrice și sociale economice,sunt o problemă foarte complexă.
Profilul cronic al consumului de droguri este dominat de o simptomatologie organică și psihică caracterizată printr-un aspect general particular,un sindrom somato-cerebral și un sindrom psihiatric. Consumul de droguri constituie ,în prezent ,o problemă cu implicații care depășesc aspectele medicale ,interesând în special viața socială .
Așa cum s-a observat în partea teoretică,trebuie menționat faptul că semnificația negativă a consumului de droguri în rândul persoanelor infectate cu HIV a fost demonstrată prin nenumărate cercetări statistice , cu implicații negative pentru sănătatea acestora ceea ce înseamnă că multe persoane cu infectate mor prematur în lume datorită consumului de droguri.
Literatura de specialitate ,menționează faptul că într-o serie de studii și lucrări de specialitate s-a cercertat și dezbătut pe larg problema privind consumul de droguri în rândul persoanelor infectate cu HIV , ca fenomen social general (curs,cauze,dimensiuni).
BIBLIOGRAFIE
Raymond Boudon, Drogurile și efectele asupra sănătății, Editura Polirom, Iași , 2011
Radu, Iluț, Matei- Drogurile,flagelul secolului ,Editura ALL, București,1994 1994
Ardelean – Actualități în viața tinerilor , Editura ALL București, 2000
Alexandru Olaru-Drogurile, Editura Colosseum București, 2004
Osteried, P.- Drogurile și răspândirea lor,Editura Medicală ,București, 2010
Rădulescu R.M. – Problematica reacției sociale,Editura Coloseum ,București ,1999
Carmen Răpițeanu- Infecția cu HIV la adult și adolescent, Editura Universitară, București, 2013
Mihai Lucian Gregoriu Rusu, Teofil Tia, Lucian Daniel Rusu, Olivia Florena Nemeș, Mihaela Lidia Gheban,2011,
Constantin Enăchescu – Drogurile , Editura All, București,2006
Lucia Andreica Bozdog Strategiile preventive ale OMS în Infecția HIV ȘI BOALA SIDA, Editura Coressi ,București, 2008
Colecția Hipocrate – Augustin Cupșa- Flenomenul mondial HIV /SIDA,editura Coloseum , București,2010
Dumitru Bulucea,Augustin Cupșa-Infecția cu HIV /SIDA o criză a sănătății mondiale ,Editura Aius, BUcurești ,1995
Durnescu Ioan -Asistența socială a persoanelor infectate cu HIV/SIDA, Editura Polirom, București, 2010
Gaberi Cristina-Programe de reducere a consumului de droguri injectabile ,Editura Meridiane,București,2015
ANEXE-INTERVIURI
INTERVIU NR.1
Nume .S.D.18 ani , clasa a- XII-a…..sero pozitiv de 2 ani
CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ: tendință de a se sacrifica, este obișnuit să piardă, este obișnuit să renunțe, nu exploatează imediat, tip impulsiv, are moment de depresie, psihastenie, simptome isterice (plânge), pronunțat sentiment al limitelor, se adaptează greu, tendințe interpretative ridicate.
Întrebare :Când ai început să consume droguri ?
Răspuns:Când aveam 16 ani
Întrebare: Care u fost motivele care te-au făcut să recurgi la droguri ?
Răspuns:Anturajul ,curiozitatea ,și în cele din urmă dependența
Întrebare:Ce reacție ai atunci când te întâlnești cu prieteni sau cunoștințe care știu că tu consumi droguri,dar nu știu că ai virusul HIV?
Răspuns: Reacția mea este de rușine;de multe ori nu mă recunosc nici eu.
Întrebare:Dacă ai beneficia de ajutor de specialitate ,crezi că te-ai putea lăsa de droguri ?
Răspuns:Cu siguranță ,da ,singura condiție ar fi să nu mai am contact cu prietenii care mă provoacă să consum.
Întrebare:Dacă te întorci în urmă cu 2 ani , crezi că s-a meritat să începi să consume droguri ?
Răspuns:Sincer ? Acum dacă mă uit în urmă,văd și eu că nu își avea rostul ,să apuc pe acest drum și vă spun cu regret că îmi pare rău
Întrebare:consumând droguri,ce ai vrut de fapt să demonstrezi ?
Răspuns: Consumând droguri am vrut să-mi impresionez prieteni și să mă simt eu bine ,dar se pare că am sfârșit prin a mă pedepsi pe mine
Întrebare:Știind că ai déjà 2 ani de când consume droguri , ce simți tu acum ?
Răspuns: Acum simt că nu am putere să merg mai departe ,și principala mea preocupare este să stau acasă și să nu fac altceva decât să încerc să mă las de droguri.
CONCLUZII -Cazul prezentat exemplifică o dependențăde droguri ,alimentată de depresie
INTERVIU NR.2
Nume .-B.C.-20 de ani,consumă la 2 zile 2 doze de cocaină (aproximativ 5 g), clasa a- X-a
Caracterizare psihologică: Tip extravertit, se supraapreciează, se teme de boli, prezintă neâncredere, anxietate, nevroză excesivă, tendințe interpretative accentuate, este convins că toată lumea vrea să-I facă rău.
Întrebare:Ce este intoxicația ?
Răspuns:Nu știu ..[…] ,știu că doar trebuie să am doza zilnică fără de care nu pot trăi.
Întrebare:Care sunt consecințele condumului de droguri ?
Răspuns:Devastatoare […] chiar tragic aș putea spune.
Întrebare:Care sunt efectele acute ale unei ……(substanțe specifice) ?
Răspuns:Efecte de a consuma încontinuu, fără să știi să te oprești.
Întrebare:Care sunt efectele pe termen lung ale….(unei anumite substanțe) ?
Răspuns:Nu știu.
Întrebare:Care sunt riscurile /pericolelele …(unei anumite substanțe) ?
Răspuns:Fără ajutor….riscurile sunt mortale.
Întrebare:Ce este dependența ?
Răspuns:Ceva ce vrei să consume tot timpul.
Întrebare:Provoacă (o anumită substanță dependența) ?
Răspuns:După părerea mea ,toate substanțele dau dependență.
Întrebare:Cum să găsești ajutor ? Primești sfaturi ?
Răspuns:Cred că prin asistență de specializare voi reuși să mă las de droguri.Da primesc sfaturi și ajutor.
Întrebare:Iei vreodată droguri despre care nu știi nimic ?
CONCLUZII: Examenul psihologic evidențiează procese și funcțiuni psihice inerte.
INTERVIU NR.3
Nume .-M.P.-17 de ani, clasa a- XI-a
Caracterizare psihologică : ținută neângrijită deficit intelectual moderat:
Întrebare:De ce consumi droguri ?
Răspuns: :,, Am mare nevoie de el,îmi place și îmi face și bine,cel puțin așa cred eu
Întrebare:De când simți nevoia să consume droguri ?
Răspuns: Nevoia de a consuma droguri nu este de acum …ea primează din trecutul meu întunecat cumulate cu situația negativă a familiei mele.
Întrebare:Ți-ai dorit vreodată să renunți la consumul de droguri ?
Răspuns: Sincer mi-am dorit foarte mult să stau cât mai departe de acest viciu păcătos , dar viața te duce și te întoarce ,încât ai tendința să crezi că singurul remediu ca să te poți calma , esteacel gram care te duce în lumea visurilor.
Întrebare:Când întâmpini greutăți , simți nevoia să consume droguri ?
Răspuns: Când întâmpin probleme ,mă simt neputincios în fața lor, iar drogul este singurul care te poate pune pe piciare ,poate greșesc , dar așa cred eu.
Întrebare:Ați dat vreodată greș din cauza drogurilor ?
Răspuns: Da , recunosc am dat greș și în viața de familie , am dat greș și cu viața de școlar, am abandonat școala în clasa a X-a,…practic am eșuat în tot .
Întrebare:Ce simți ,atunci când te uiți în urmă,și îți aduci aminte că nu mai ești cel din trecu ?
Răspuns: Acum privesc în urmă și îmi este rușine să vorbesc familia mea , cu prietenii mei , cu profesorii …care au încercat întotdeauna să mă ajute ,îmi este rușine când oamenii mă apostrofează cu diferite înjurii ,dar ce să fac ….viciul e mai presus de mine.
Întrebare:Te vei lăsa vreodată de droguri ?
Răspuns: Aș vrea , dar nu cred că voi reuși vreodată ?
Întrebare:Dacă vei fi ajutat ….crezi că vei reuși să te lași de a mai consuma droguri în viitor?
Răspuns: Cred că da
Întrebare: Ai utilizat vreodată un drog injectabil ?Ți l-ai injectat singur ?
Răspuns: Da, l-am injectat singur
INTERVIU NR.4
Nume -O.J.-18 de ani,elev , clasa a- XII-a
Caracterizare psihologică: hipoprosexie , hipoamnezie ,bradisphie ,bradilalie
Întrebare:Consumul de droguri face parte din procesul tău de maturizare ?
Răspuns: Da
Întrebare:După ce consumi droguri este vre-o problemă ?
Răspuns:Nu ,dar condiția este să nu cconsum prea des.
Întrebare:A consuma droguri este o metodă de căpăta încredere în sine atunci când ești în societate ?
Răspuns:Da , altfel nu pot socializa și nu mă pot adapta
Întrebare:Este grozav să te droghezi ?
Răspuns: Nu…dar odată ce am început ,nu mă pot opri.
Întrebare:Știi că nu-I deloc nostim să consume droguri ?
Răspuns:Știu, dar viața și împrejurările m-au făcut să vreau să consum droguri.
Întrebare:Ești conștient că dacă te droghezi mult vei începe să pierzi aprecierea celor din jur ?
Răspuns:Da ,sunt conștient
Întrebare:Poți evita să te droghezi ,lăsând să treacă mai mult timp de două zile ?
Răspuns:Nu …..nu pot să stau mai mult de două zile.
Întrebare: Dacă combini substanțele ești euforic mai greu?
Răspuns:Oricum sunt euforic dacă consum fie numai și o substanță
Întrebare:Dacă ești obișnuit cu consumul de droguri,este vre-o problemă să conduci
Răspuns:Da ,au fost și probleme
Întrebare: Te simți vinovat că iei droguri ?
Răspuns:Da ,în special față de mama și profesorii mei
Întrebare:Comercializezi sau ai comercializat vreodată droguri ?
Răspuns:Nu
CONCLUZII: Gradul de dependență,manifestarea semiologică și eficiența terapeutică a dezintoxicării sunt legate de structura personalității adolescentului.
INTERVIU NR.5
Nume .-L.D.-16 de ani, clasa a- X-a
Caracterizare psihologică: lentoare ideatoare,accentuată și de dizartrie
Întrebare:Poate fi considerată drept intoxicare consumul a mai mult de 5 g.de droguri ?
Răspuns:Depinde .Pentru mine da , poate fi considerată
Întrebare:Starea de euforie este considerată a fi un comportament la risc ?
Răspuns:Da
Întrebare:O persoană care conduce o mașină sub influența drogului riscă să facă un accident de circulație ?
Răspuns:Da
Întrebare:Vei avea probleme cu sănătatea decât dacă consumi zilnic cantități mai de substanțe ?
Răspuns:Am déjà problem ,dar nu npot face nimic
Întrebare:Dependența de droguri poate avea drept consecințe violența și crima ?
Răspuns:Da
Întrebare:În general băieții se complac mai mult în consumul de droguri decât fetele ?
Răspuns:După părerea mea , băieții consumă mult mai des droguri , în comparație cu fetele
Întrebare:După părerea ta personală,adolescenții dependenți de droguri vor manifesta simptome de retragere în sine ?
Răspuns:Da,cei mai mulți se retrag într-o lume a lor neânțeleasă decât de cei din anturajul lor.
Întrebare:Adolescenții care nu consumă droguri ,pot înțelege lumea adolescenților consumatori de droguri ?
Răspuns: Dacă nu consumă droguri , nu au cum să înțeleagă lumea consumatorilor.CONCLUZII:În timpul interviului , prezintă tremor ușor al membrelor superioare ,la început este nesigur pe relatări,dar în timpul interviului se relaxează și devine evaziv în a da răspunsuri
INTERVIU NR.6
Nume .-F.G.-16 de ani, clasa a- XI-a
Caracterizare psihologică: alterare a comportamentului etico-social diminuare a vieții instinctual.
Întrebare:Este consumul de droguri o problemă în liceul tău ?
Răspuns:Nu cred,prietenii mei consumatori sunt din alte licee.
Întrebare:Care sunt problemele generate de consumul de droguri ?
Răspuns:Sunt multe : dependența , izolarea,pierderea valorilor morale , abandonul școlar , problemele în familie
Întrebare:Este consumul de droguri o problem pentru tine ?
Răspuns:Da ,una foarte mare din care vreau să găsesc scăpare
Întrebare:Ce gândesc tinerii din generația ta despre consumul de droguri
Răspuns:Drogul este un flagel general , care cuprinde tăcut din ce în ce mai mulți tineri
Întrebare:Care sunt drogurile legale și care sunt cele ilegale ?
Răspuns:Tutunul și alcoolul sunt cele legale ;heroina , extasi ,heroina ,sunt nelegale
Întrebare:Care este cel mai dăunător drog ?
Răspuns: Toate sunt dăunătoare , dar heroina este cel mai letal drog
Întrebare:De unde faci rost de drogurile ilicite ?
Răspuns: De la prieteni și cunoscuți
Întrebare:Cât de ușor faci rost de ele ?
Răspuns:Foarte ușor
Întrebare:Ce efecte au drogurile asupra sănătății tale ?
Răspuns: Un singur cuvânt:devastator
Întrebare: Ce efecte au drogurile asupra stimei de sine ?
Răspuns:efect negative;simt că în corpul meu este altă persoană
Întrebare: Ce efecte au drogurile asupra familiei tale?
Răspuns:efecte negative din toate punctele de vedere.
CONCLUZII: Tulburări verbo-motorii ,tendințe instabile,egocentric.
=== cab7a1d4d9949fe4e939b4854990b58dad28e7a6_580663_2 ===
FACULTATEA
SPECIALIZAREA :ASISTENȚĂ SOCIALĂ
HIV-UL ,URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI
PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT
2018
FACULTATEA
HIV-UL ,URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI
PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT
2018
CUPRINS
INTRODUCERE
CAP. 1.PREMISE NEGATIVE AL DROGURILOR
1.1.Consumul de droguri de la plăcere la dependență ……………………………………………1
1.2.Tinerețe risipită ……………………………………………………………………………………………7
1.3.Efectele drogurilor asupra vieții sociale ……………………………………………………….10
1.4.Drogurile și comportamentul în familie……………………………………………………….. 14
CAP. 2.HIV-DELIMITĂRI CONCEPTUALE
2.1.Date statistice privind incidența bolii ……………………………………………………………20
2.1.1.Magnitudinea epidemiei HIV/SIDA la nivel mondial ……………………………………20
2.1.2.Infecția cu HIV și SIDA în România ………………………………………………………….21
2.2.HIV-caractere generale ……………………………………………………………………………….22
2.3.Aspecte sociale……………………………………..…………………………………………25
2.4.Sănătatea morală a indivzilor infectați cu HIV……………………………………………….28
CAP. 3.HIV-UL URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI ……………………………….29
3.1.Implicații pentru politicile sociale și pentru practica în domeniu ……………………………30
3.2.Rezultate în contextul mondial …………………………………………………………………….31
CAP. 4.ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
4.1.Obiective generale …………………………………………………………………………………….36
4.1.1.Obiectivele cercetarii ……………………………………………………………………………….37
4.2.Ipoteza lucrării ………………………………………………………………………………………….38
4.3.Metodele de cercetare …………………………………………………………………………………39
4.4.Desfășurarea cercetării ……………………………………………………………………………….40
CAP. 5.REZULTATE ȘI DISCUȚII…………………………………………………………………..42
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………….. 55
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………..57
ANEXE-INTERVIURI……………………………………………………………………………………. 58
INTRODUCERE
Drogurile constituie, în prezent, o problemă cu implicații care depășesc aspectele medicale, interesând în special viața socială a colectivităților. Se estimează, în țările occidentale, că aproximativ 40 % din populație consumă droguri ( în SUA, sunt 95 milioane de persoane consumatoare).
Trebuie menționat faptul că semnificația negativă a consumului de droguri a fost demonstrată prin nenumărate cercetări statistice, având implicații negative pentru sănătatea populației ceea ce înseamnă că milioane de oameni mor anual prematur în lume datorită consumului de droguri. Statisticile oficiale relevă gravitatea acestui flagel legat de consumul de droguri
Frecvența consumului de substanțe psihoactive este în creștere; la adolescenți și la tineri (sub 30 de ani) este în medie de 15%, reprezentând cca. 2% din populația generală (Bălăceanu, 2014). Printre alte riscuri ale consumului de droguri se numără și cele de îmbolnăvire cu afecțiuni grave (infecții virale, hepatită, HIV). Pe plan economic resurse materiale importante sunt irosite pentru combaterea acestui flagel.
Lucrarea HIV-UL ,URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI tratează o temă de actualitate deoarece este considerată maladia secolui XX. HIV,este o boală care afectează sistemul imunitar al organismului și este produsă de un virus specific;ea nu este ereditară,ci apare în cursul vieții.Organismul persoanelor bolnave și consumatoare de droguri nu se mai poate apăra împotriva diferiților germeni (de care în mod obișnuit se apară) și aceștia ,numiți și ,oportuniști,,,invadează organismul.
Literatura de specialitate menționează faptul că germenii,oportuniști profită de oportunitate ,adică de ocazia ce li se oferă de a se dezvolta ,în lipsa unui mecanism de distrugere a lor din partea organismului.
De asemenea,celulele canceroase profită,în aceeași măsură,pentru a se multiplica și dau naștere la diverse tumori.Infecția este produsă de un virus-particulă extrem de mică-numit virusul imunodeficienței umane sau , pe scurt H.I.V(după terminologia din limba engleză –human-imuno-deficiency).Tot ce se cunoaște astăzi despre sindromul imunodeficienței dobândite,mecanisme imunopatogenice,tratamente și prognostic,este în continuă evoluție și este probabil că așa va fi și în mileniul următor.
Evoluția bolii din momentul diagnosticului rămâne polimorfă și extrem de gravă.Acest fapt reflectă limitele în cunoașterea realității care mărginesc gândirea medicală curentă.
În realizarea acestei lucrări predomină aducerea contribuției personale, bazată pe o bibliografie selectivă și de actualitate, în vederea precizării unor aspecte particulare în care sunt implicate drogurile.
Motivatia alegerii temei
Voi începe această lucrare prin a motiva faptul că alegerea temei a avut un scop bine determinat deoarece ,prin intermediul acestei lucrări, studiind și literatura de specialitate, am dorit să pun în lumină impactul negativ pe care îl are dependența de droguri și importanța studiilor care descriu amploarea pe care acestea au luat-o în ultimii ani în rândul consumatorilor cu HIV.
Lucrarea de față are un caracter unicat sub aspectul abordării metodelor de intervenție, în ceea ce privește asistența socială a consumatorilor de droguri cu HIV fiind structurată în 6 capitole .
Menționez că parte finală este complexă și încheie lucrarea, nu însă înainte de a fi trecute în revistă principalele concluzii succeptibile
Bibliografia еstе sеlеctivă și dе actualitatе , dând acestei lucrări calitatea de a fi prezentată în sesiunea din anul 2018.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Hiv Ul, Urmare a Consumului de Droguri (ID: 116043)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.