Hipertensiunea Arteriala

HIPER TENSIUNEA ARTERIALA

Functia inimii se desfasoara in doua faze: sistola, in care inima este plina cu sange pe care il pompeaza in artere, si diastola, in care inima este relaxata si se umple cu sange, pentru a-l pompa apoi in sistola urmatoare.

Prin tensiune arteriala se intelege presiunea sangelui din artere,care depinde de urmatorii factori:

Forta cu care inima poate pompa sangele in artere

Frecventa batailor inimii

Rezistenta (taria) peretii arterelor

Tensiunea arteriala se masoara in mm sau cm Hg (mercur) si are doua valori:

prima valoare = tensiunea arteriala sistolica, reprezinta presiunea sangelui in artere atunci cand inima pompeaza sange (sistola),

a doua valoare = tensiunea arteriala diastolica, reprezinta presiunea sangelui in artere in perioada cand inima nu pompeaza sangele (diastola)

Ce inseamna hipertensiune arteriala

Hipertensiune arterial este cresterea presiunii sangelui in artere peste 14/9cmHg (mercur)

Clasificarea tensiunii arteriale in functie de valorile sale

Optima <12/8cmHg

Normala – 12,9/8cmHg

Normal inalta –13,9/8,5cmHg

Hipertensiune arteriala grad 1 – 14-15,9/9-9,9cmHg

Hipertensiune arteriala grad 2 – 16-17,9/10-10,9cmHg

Hipertensiune arteriala grad 3 – >17,9/10,9cmHg

Hipertensiune sistolica izolata – >13,9/<9cmHg

Cauze:

efortul fizic

emotii / stres

folosirea unor substante care cresc tensiunea arterial

Obezitate – fiecare crestere in greutate de 10kg, creste tensiunea arteriala cu 0,65cmHg

Prediabet

Febra

Anemie

Consum excesiv de alcool

Consum excesiv de sare

Varsta 

Sedentarism 

Sarcina 

Date despre pacient:

Nume: P. A

Varsta:63

Sex: feminin

Ocupatie: pensionara

Greutate:83

Obiective:

1. Mentinerea parametrilor fiziologici in limite normale.

2.Imbunatatirea circulatiei

3.Echilibrarea sistemului nervos

4.Favorizarea vasodilatației periferice

3.Atingerea și menținerea unei greutăți corporale optime;

4.Prevenirea fenomenelor de ateroscleroză;

5.Obținerea vasodilatației locale și scăderea rezistenței periferice;

Program kinetoterapeutic

A.Cu genunchii stransi.

Pozitie:culcat pe spate Expir: concomitent cu ducerea unui genunchi pe abdomen si (cat este posibil) a unui calcai pe fese. Apoi, exercitiul se continua cu ghemuirea ambelor picioare. Se preseaza genunchii pe abdomen cu mainile. 
Inspir: concomitent cu revenirea in pozitia initiala.

B. Cu baston

Pozitie: culcat pe spate, cu un baston tinut in maini. 

Inspir: concomitent cu ridicarea bratelor, pana ajung pe podea, la 180. 

Expir: concomitent cu revenirea bratelor la pozitia initiala

C. Cu miscare de brate

Pozitie: stand cu picioarele departate la latimea umerilor. 
Inspir: concomitent cu ridicarea bratelor lateral, in prelungirea corpului. 
Expir: concomitent cu revenirea la pozitia initiala. 

D. Cu baston

Pozitie: stand cu picioarele departate la latimea umerilor, cu bratele ridicate, mainile tin orizontal un baston. 

Inspir: concomitent cu inclinarea laterala a trunchiului. 

Expir: concomitent cu inclinarea trunchiului lateral, in directie opusa, pentru fortarea expirului. 

-Exercitii de relaxare:

Balansari ale membrelor

Scuturari de membre executate de pacient

Scuturari pasive executate de catre kinetoterapeut

Circumductii ale trunchiului

-Gimnastica colectiva relaxanta

-Antrenament zilnic:

Mersul

Alergarea

Urcatul scarilor si pantelor

Bicicleta ergometrica

Covorul rulant

Inotul in piscina cu apa calda

Similar Posts

  • Efectele Intinderilor Progresive Asupra Articulatiilor Si Elasticitatii Musculare

    LUCRARE DE LICENȚĂ Studiu privind influențele întinderilor progresive asupra amplitudinii articulațiilor și elasticității musculare Cuprins Introducere (importanta, istoric, cercetări efectuate) Capitolul I : Reflectarea temei in literatura de specialitate I.1.Prezentare generala I.2.Metode de antrenament I.3.Cercetari de specialitate întreprinse I.3.1.Cercetari inerente modificărilor morfologice la nivelul mușchiului I.3.2.Cercetari privind efectele neurofiziologie asupra excitabilității rezervorului de motoneuroni Capitolul…

  • .planificare Familiala

    CUPRINS: Capitolul I………………………………………………………….………3 Anatomia genitala feminina …………………………….………..3 Anatomia genitala masculina ……………………………………11 Drepturile pacientului …………………………………..………..14 Contraceptia – parte integranta a planificarii ……………………19 Capitolul II …………………………………………………………………27 Insusirile si calitatile unui bun consilier…………………………27 Deprinderi importante pentru consiliere………………………….29 Consiliere pentru contraceptie…………………………………….32 Informatii importante pentru furnizarea de servicii de planificare familiala……………………….……………………………………34 Controlul si prevenirea transmiterii infectiilor………….……….36 Bolile cu transmitere sexuala………………………………………39…

  • Sistemul Pulmonar. Carcinomul Pulmonar

    SISTEMUL PULMONAR. CARCINOMUL PULMONAR Sistemul Pulmonar: Plămânii Plămânii sunt organele principale ale respirației.Sunt în numar de doi:unul drept, altul stâng. La nivelul plămânilor are loc schimbul alveolar de gaze. Plămânii sunt conținuți în cele două seroase pleurale, complet separate între ele. Seroasele pleurale și plămînii, separați prin mediastin, sunt situați la rândul lor, în cavitatea…

  • Vitamina B12

    UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM PROIECT VITAMINA B12 Indrumător : Prof.univ.dr.Angela MARCULESCU Student: Glava Teodora Luciana CUPRINS CAPITOLUL I. Noțiuni introductive 1.1.Generalități…………………………………………………………………………………………………… pag.4 1.1.1.Clasificarea vitaminelor…………………………………………………………………………………pag.4 1.2.1.Vitamine hidrosolubile……………………………………………………………………….pag.5 1.2.2.Vitamine liposolubile………………………………………………………………………….pag.5 1.1.2.Principalele funcții a vitaminei B12 in organism………………………………………………..pag.6 1.1.3.Compoziție chimică………………………………………………………………………………………pag.7 1.1.4.Anolagi ai vitaminei B12 ………………………………………………………………………………pag.8 1.1.5.Răspândire în natură……………………………………………………………………………………..pag.9 CAPITOLUL II.Identificarea și dozarea vitaminei…

  • Clostridium Botulinum

    Clostridium botulinum și botulism sunt cunoscute de secole și sunt științific înregistrate în publicațiile care datează de la începutul secolului al XIX-lea . Studii de caz înregistrate între 1815 și 1828 au identificat consumul de mezeluri ca principala cauză a bolii ; aceasta este originea termenului botulismul ( in latină botulus=cârnați ). Cu toate acestea,la…

  • Obiectivarea Raspunsului Tisular la Radioterapie In Cancerul de Rect

    CUPRINS LISTĂ ABREVIERI INTRODUCERE PARTEA GENERALĂ Capitolul I. ANATOMIA RECTULUI I.1Descriere anatomică generală………………………………………………pg.9 I.2 Vascularizație și inervație………………………………………………..pg.11 I.3 Drenaj limfatic și stații ganglionare…………………………………..pg.14 I.4 Mezorect………………………………………………………………………..pg.16 Capitolul II. CANCERUL DE RECT – ASPECTE GENERALE II.1 Epidemiologie. Etiopatogenie………………………………………….pg.17 II.2 Forme anatomopatologice………………………………………………pg.18 II.3 Căi de diseminare ale cancerului de rect……………………………pg.19 II.4 Modalități de stadializare……………………………………………….pg.20 II.5 Imunohistochimia………………………………………………………….pg.22 Capitolul III….