Hilbert Vladimir Gt 3.7 Câmpulung Moldovenesc (2) [302460]

1.Scurtă prezentare a stațiunii turistice

1.1 Resursele turistice naturale

Resursele turistice naturale din zona stațiunii “Câmpulung Moldovenesc,, [anonimizat]-un spațiu restrâns.

[anonimizat]-se o floră și o faună pe măsură. Așadar dacă turiștii vor porni pe un drum de vale pe timp de vară v-a simți răcoarea dată de marginea codrilor și nu-l va deranja decât ciripitul păsărilor sau sunetul apelor cristaline ce sar din piatră-n piatră.

[anonimizat] i [anonimizat] , Pojorâtei sau “Moara Dracului” [anonimizat], sau peșteri fabuloase ca Peștera Liliecilor din Rarău. [anonimizat] a Giumalăului, iar departe peste Valea Bistriței se zărește și Toaca Ceahlăului.

[anonimizat] o altă resursă naturală pe care turiștii o pot valorifica. [anonimizat] , Lucava –[anonimizat] , Mestecăniș. La izvoarele Sucevei se află nămol sapropelic care în perioada interbelică servea pentru tratarea reumatismului la băile de nămol “Izvor” .

Vegetația este formată în principal din păduri de molid care ajută la răcorirea verior si împrospătând aerul constant cu miros “curat” de brad. [anonimizat].

Întreaga regiune a Câmpulungului Moldovenesc se bucură de o [anonimizat] “Pietrele Doamnei”, emblema Rarăului.

1.2 [anonimizat], care ilustrează pe de o [anonimizat] a pădurii în viața localnicilor. Câteva exemple ar fi : Colecția Etnografică “Ioan Țugui”, Colecția etnografică “Ion Grămadă”, Biserici dar și Mănăstiri.

2.Analiză statistică asupra dezvoltării turistice a stațiunii Câmpulung Moldovenesc

2.1. [anonimizat] , se află in preferințele turiștilor ce urmăresc vizitarea Bucovinei. Deși nu există numeroase locuri de ,,entertainment”, aceștia par totuși să viziteze în continuare zona pentru frumusețea ei. [anonimizat].

[anonimizat], reprezentând un grafic care are ca scop evoluția capacității de cazare turistică pe o perioadă de 26 ani, reflectă faptul că au existat de-a lungul perioadei selectate unele variații în ceea ce privește numărul total de locuri disponibile în stațiunea Câmpulung Moldovenesc. Așadar,[anonimizat] s-a înregistrat în anul 1996 atunci când 416 turiști puteau beneficia de un loc de cazare. Pe de altă parte anul care înregistrează cea mai mare valoare a numărului de cazări este 2013 când 840 de locuri de cazare erau puse la dispoziția iubitorilor de distracție si relaxare.

Începand cu anul 2003, când capacitatea de cazare era de 485 locuri , se poate observa o creștere destul de însemnată , până în anii ’07-’08 când valoarea atinge o medie de 650 de locuri disponibile și stagnează în jurul acestei valori pe perioada celor doi ani ( probabil datorită crizei) .

După această perioadă, numărul locurilor de cazare începe din nou sa creasca, ajungând în anul 2012 la cota maximă (luând in calcul ultimii 26 de ani) de 840 de locuri disponibile pentru turiști, descrescând apoi la aproximativ 780 în următorii 3 ani.

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică în comparație cu celelalte stațiuni vecine, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc este la un nivel foarte slab față de celelalte doua stațiuni principale cu care se învecinează, și anume Vatra Dornei și Gura Humorului. Se poate observa(Fig.2) diferența impunătoare pe care o prezintă Stațiunea Vatra Dornei cu un maxim de 2383 de locuri de cazare înregistrat în 2016 , față de cele 1260 ale Stațiunii Gura Humorului ( anul 2016) și 840 în Câmpulung Moldovenesc ( 2013).

Se observă foarte clar și modul în care stațiunea Gura Humorului aproape ca iși dublează numărul de locuri de cazare față de Stațiunea Câmpulung Moldovenesc și vom observa că și numărul turiștilor vor crește, urmând să revenim la acest subiect în cadrul problemelor existente în amenajarea turistică.

2.2. Turiști

Din punctul de vedere al turiștilor stațiunea Câmpulung Moldovenesc nu pare să aibă mari schimbari încă de prin anii 2001-2002 (fig.3) . Se poate observa că se păstrează o constantă privind numărul innoptărilor care s-au înregistrat încă din anii 2000 până în 2015.

În schimb, ca și la numărul locurilor de cazare, Gura Humorului s-a detașat aproape la jumătate, creșterea începând cu anii 2003-2004 ajungând în anul 2015 la un număr de 83.000, o valoare de 4 ori mai mare decât stațiunea Campulung Moldovenesc care domina în anii 2000-2001. De departe dominând, stațiunea Vatra Dornei are în ziua de astăzi aproape de două ori cît au cele două stațiuni la un loc.

În ceea ce privește structurile de primire, acestea sunt încadrate între 1 și 4 stele , ponderea cea mai mare fiind reprezentată de cele de 2 stele (83.3%), urmată de cea încadrată la 3 stere (9.7%) și cu o stea (4.6%). Unitățile de cazare de 4 stele reprezintă doar 4% din total.

3. Poziția spațială a stațiunii

Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în

partea de nord-est a României și în partea central

vestică a Județului Suceava (fig.4). Orașul este localizat în

depresiunea intramontană Câmpulung Ce desparte Obcinile

Bucovinei de Munții Stănișoarei.

Este amplasată pe principalele căi de acces

ce leagă Moldova, Transilvania și Maramureșul accesi-

bilitatea fiind unul dintre elementele forte ale acestei

stațiuni.

Datorită poziției geografice foarte favorabile,

orașul este un extraordinar punct de legătură pentru

rutele turistice bucovinene, în special pentru vizitarea

monumentelor de arhitectură medievală cum ar fi mănăstirile: Voroneț, Humor, Vatra Moldoviței,

Sucevița, Dragomirna, și nu în ultimul rând, mănăstirea Putna.

Din punct de vedere al amplasării față de celelalte puncte importante ale țării, stațiunea Câmpulung Moldovenesc se află la o distanță de aproximativ 4 70 de km de Suceava, 380 km de Oradea, 230 km de Cluj-Napoca, și este străbătută de rețeaua feroviară Iași-Cluj-Timișoara.

Centralitatea sa față de Obcini și față de axa de legătura între Moldova și Transilvania este foarte importantă în dezvoltarea potențialului turistic.

Din punctul de vedere al amplasării față de principalele stațiuni din zonă ,aceasta este situată la aproximativ 40 de km de Vatra Dornei și 32 de km față de stațiunea Gura Humorului.

Atractivitatea turiștilor față de stațiunea Câmpulung Moldovenesc este dată de cadrul natural deosebit de pitoresc , înconjurat de pădurile verzi ce încântă ochii oricărui calător și înconjurat de turnurile gotice ale Masivului Rarău, dar și de obiectivele turistice antropice.

Datorită poziției sale, stațiunea beneficiază de un sezon mai lung de iarnă, cu zăpada multă dar nu foarte aspră, verile pe de altă parte sunt răcoroase și umede. Temperaturile medii anuale sunt scăzute, iar precipitațiile bogate. Din cauza poziției sale geografice se resimte influența maselor de aer alpine dar și a celor vestice .

Anotimpul în care predomină zilele senine este toamna, primăvara vremea fiind foarte instabilă datorită diferitelor mase de aer și a ciclonilor .

Masivele Rarău și Giumalău , care sunt în imediata vecinătate pot fi străbătute incepând cu drumul din Câmpulung prin Valea Izvorului, traversează Rarăul , ajungând în Valea Bistriței la Chiril. Un alt traseu pe la Pojorâta,izvorul Giumalăului,Valea Bistriței apoi Zugreni.

4.Analiza tipurilor de amenajări și resurse turistice

4.1. Resursele naturale

Din cele mai îndepărtate timpuri, câmpulungenii si-au legat multă vreme,aproape exclusiv, existența de “aurul verde” al munților având cateva resurse naturale foarte atractive pentru turiști.

Așadar, Munții Rarău reprezintă centrul în jurul căruia se învârte tot turismul din zonă. Deși mai puțin înalt decât Muntele Giumalău, Rarăul (1650 m) este mult mai variat si mai complex. În mijlocul acestuia se înalță triumfător “Pietrele Doamnei”. Deși din orașul Câmpulung Moldovenesc pornesc mai multe trasee turistice, pe parcurs ele se reunesc într-unul singur: în apropierea Poienii Sihăstriei. În perimetrul masivului se regăsesc și alte numeroase rezervații geologice si floristice (Piatra Șoimului, Piatra Buhii, Cheia Dracului), Fânețele montane de pe plaiul Todirescu și rezervația forestieră Codrul secular de la Slătioara.

Rezervația Pietrele Doamnei dominând întregul peisaj montan prin impozanța calcarelor care o formează atinge înălțimi de pâna la 1633 m la care ajung doar alpiniștii “incercați” . În calcarul alb se pot observa cochilii de scoici sau corali provenind de acum cca 140 milioane din apele calde ale mării cretacice.

Se practică turismul de escaladă pe pereții abrupți ai frumoasei formațiunii calcaroase. Numele de Pietrele Doamnei își are rădăcinile în trecutul istoric al Moldovei. Se spune că domnitorul Petru Rareș și-ar fi adăpostit familia prin aceste părți când s-a retras spre Transilvania. Doamna sa, Elena, se urca des pe stâncile calcaroase mai înalte sa-l întâmpine pe soțul său.

Din cauza dificultății la urcare s-a hotărât montarea unor lanțuri pentru cei care vor sa urce pe aceste pietre ( pe partea accesibilă munțomanilor).

Cheile Moara Dracului au o lungime de aproximativ 70 de m și o lățime de 5 m. Acestea s-au format datorită cursului pârâului care le străbate , cu cât ne apropiem mai mult de chei apa căzând în cascade auzindu-se tot mai puternic sunetul acesteia.

Situate la poalele nord-estice ale Rarăului, pe cursul văiii Caselor, Cheile Moara Dracului sunt cele mai frumoase și bine păstrate chei din întreaga zonă . Ocrotite ca rezervație geologică, pe o suprafață de 10 ha, ele se găsesc la aproximativ 10 km de centrul orașului Câmpulung Moldovenesc.

Peștera liliecilor se găsește la aproximativ 1 km de Pietrele Doamnei la o altitudine de 1500 m. Deschiderea peșterii are forma unui puț vertical, larg de 2-3 metri care poatră numele de aven.

Peștera nu este spectaculoasă datorită formelor din piatră și este interzisă turiștilor, fiind considerată arie protejată datorită faptului că adăpostește o colonie de lilieci.

Masivul Giumalău are o înălțime ce atinge 1 857 m fiind muntele cel mai înalt din raza Câmpulungului Moldovenesc. Acesta are roci foarte dure și vechi fiind un model perfect al munților cristalini. Are o formă de con vulcanic care ne dă o falsă impresie și din cauza știrbiturii din vârful acestuia.

Fiind cel mai înalt din bazinul Moldovei oferă turismului o largă perpectivă, mai ales în zilele senine de unde se zăresc : Munții Suhardului, Maramureșului, Călimanii, Rarăul, uneori și Ceahlăul.

4.2. Resursele turistice antropice

În ceea ce privește Resursele turistice antropice, Campulung Moldovenesc pregătește pentru turiști colecții unice fiecare în felul lor care ilustrează comori ale etnografiei populare dar și importanța lemnului în viața localnicilor.

Așadar Muzeul Arta Lemnului, care este situat în centrul orașului a luat ființă în anii 1936 și reunește astăzi o impresionantă monografie închinată prelucrării lemnului de pe teritoriile câmpulungene.

În apropierea muzeului se găsește “Colecția particulară de linguri de lemn” a profesorului Ioan Țugui. Aceasta cuprinde aproximativ 5 000 de exponate, diverse forme si mărimi , simple sau bogate in ornamente.

Un alt obiectiv turistic care oferă posibilitatea de a intra într-o casă tradițională bucovineană este “Colecția Etnografică Ion Grămadă”. Casa reprezintă o construcție tipică pentru începutul secolului XIX-lea și este o casă de tip orășenesc ridicată de tărani înstăriți .

Pentru cei pasionați de ski , stațiunea Câmpulung Moldovenesc dispune pe timp de iarnă cde două pârtii : una este pârtia Runc care are teleschi funcționabil , o lungime de 400 de metri și un grad de dificultate mediu, iar cea de-a doua este pârtia de ski Rarău care are un grad de dificultate scăzut și funcționează doar între lunile Octombrie-Mai și are o lungime de 300 m. Autoritățile anunță construirea unei pârtii care va ajuge la 4,5 km lungime.

5.Evidențierea problemelor de amenajare

Comparativ cu orașele din diferitele zone ale țării , s-ar putea putea spune că Municipiul Câmpulung Moldovenesc, și respectiv stațiunea aferentă, este o așezare care nu are un nivel ridicat al problemelor de mediu.

S-ar putea considera că unitățile industriale sau traficul rutier și cel feroviar ar putea contribui la factorul de poluare al orașului, însă acestea au o pondere foarte mică.

Factorii antropici care contribuiau la poluarea mediului într-o proporție foarte mare era industria lemnului, cea textilă, pielăria și încălțămintea care deversau cantități considerabile în apă, aer și sol, dar din fericire acestea sunt în curs de lichidare.

Pe de altă parte, o problemă reală cu care se confruntă stațiuea Câmpulung Moldovenesc este cea a dezvoltării turistic. Câmpulungenii se pare că stagnează la un nivel mediocru în ceea ce privește dezvoltarea unor centre de entertaiment, sau amenajarea unor noi . Putem deduce acest lucru din graficul de mai jos, în care am făcut o comparație între stațiunile turistice ale Câmpulungului Moldovenesc și Gura Humorului pe perioada 1990-2016.

După cum spuneam și într-un capitol anterior ca voi reveni asupra subiectului, se poate observa(Fig. 19) dezvoltarea constantă a stațiunii Gura Humorului începând cu anii 2001-2002 ,depășind cu mult capacitatea de cazare a Câmpulungenilor, deși în anii precedenți stațiunea Câmpulung Moldovenesc domina cu aproape două ori mai multe locuri de cazare.Este evident impasul de dezvoltare a amenajărilor de primire turistică pe care îl suferă aceștia.

Aceeași situație se repetă în cazul turiștilor care în anii 1990-2000 preferau stațiunea Câmpulung Moldovenesc iar începând cu 2003 să crească ajungând să se detașeze aproape de două ori în ceea ce privește numărul de înnoptări.(Fig. 2)

6.Analiza SWOT asupra statiunii turistice

7.Profilul turistului din zona Câmpulung-Moldovenesc

Profilul turistului poate fi schițat din oportunitățile și activitățile turistice pe care le poate oferi zona Câmpulung-Moldovenesc, din acest punct de vedere putem evidenția următoarele tipologii:

Turiștii tineri, care se încadrează între vârstele de 18 și 25 de ani, între aceste vârste se înacadreză cel mai evident studenții care nu posedă un statut social bine delimitat în mare parte fiind unul mai mic de mediu, din cauza în general preponderentă al lipsei unui loc de muncă stabil, iar chiar dacă acesta există, el în mare parte nu este unul cu salariu înalt, în general fiind unul minim pe economie. Interesele preponderente sunt cele de entertaiment prin intermediul parcurgerii traseelor montane sau practicării sporturilor de iarnă, perioada de cazare în mare parte este una de 2-3 zile care ar presupune perioada de weekend, un număr mai lung de înoptări le practică în perioada vacanțelor academice. Vin în grupuri mai mari și nu sunt foarte pretențioși la condițiile de cazare și alimentare.

Turiștii adulți, care se încadrează între vârstele de 25 și 40 de ani, acestea posedă un statut social mediu sau înalt, fapt din care putem deduce că posedă un loc de muncă cu venit stabil mai mare de minimul pe economie. Principalele interese sunt cele de recreiere în preajma unui peisaj montan, parcurgerea traseelor și practicarea sporturile de iarnă prezintă un interes mai mic comparativ cu tipologia turiștilor tineri, însă nu lipsește și asta, perioada de cazare este una de 2-3 zile cel mai des fiind în perioada sărbătorilor profitând de weekend-uri prelungite, sau în perioada verii în cadru concediilor. Vin în grupuri mai restrânse, des fiind doar persone din cadrul familiei și prietenilor apropiați, sunt mai pretențioși la cazare și la condițiile de alimentare, cel mai des ajungând la locul de cazare cu transportul personal.

Turștii de vârsta a treia, care se încadrează între vârsta de 40 de ani și mai sus, acestea la fel posedă un statut social mediu sau înalt, la fel cu un loc de muncă cu venit stabil. Principalul interes turistic este unul recreativ și în foarte rare cazuri de practicare a sporturilor de iarnă sau parcurgerei a traseelor turistice. Perioada de cazare este una de la 2 pâna la 7 zile. Vin în grupuri mici, preponderent fiind doar membrii al familiei. Au pretenții ridicate la condițiile de cazare și la cele de alimentare.

8.Axele de dezvoltare

8.1.Dezvoltatrea turismului extrem

Motivarea acestei axe constă în creșterea numărului de turiști și implimentarea unui tip de turism inovativ și progresiv care ar mări atractivitatea zonei și ar crea o unicitate și diferențiere față de zonele turistice apropiate și care în același timp ar atrage o nișă specială de turiștiuni.

Acțiuni:

Amenajarea traseelor extreme în zonele abrupte

Crearea curselor de kayaking pe cursurile de apă din zonă

Crearea traseelor pentru mountain baking

Introducerea curselor cu deltaplanul în zonă

8.2.Modernizare zonele de practicare a sporturilor de iarnă

Motivarea acestei axe constă în faptul că prin crearea condițiilor mai moderne și comode, în urma unei reabilitări sau eventualei refaceri a zonelor respective, va fi posibilă creșterea potențialului de concurență cu zonele turistice apropiate din aspectul zonelor amenajate pentru sporturile de iarnă, mărirea nișei turiștilor înteresați de acest tip de turism și nu în ultimul rând îmbunătățirea aspectului estetic care mărește atractivitatea prin îmbunătățirea imaginei generale a zonei.

Acțiuni:

Reabilitatrea și modernizarea pârtiilor de ski din zonă

Crearea unei baze de echipament și instructaj în sporturile de iarnă

Amenajarea pârtiilor din zonă pentru o gamă mai largă de sporturi de iarnă

8.3.Dezvoltarea strategiei de promovare

Motivarea acestei axe constă în faptul că prin o promovare mai intensă și eficiente prin adaptarea metodelor moderne de promovare care ar crea o vizibilitatea la nivel național dar și internațional al zonei dar și ameliorarea imaginii pentru potențialii turiști

Acțiuni:

Crearea unei echipe care ar lucra strict pe promovarea zonei

Amplasarea panourilor promoționale în apropierea orașului

Crearea website-ului dedicat promovării turistice a zonei

9.Fișele de acțiune

10.Concluzii

În urma analizei și creării a planului de dezvoltare a stațiunii Câmpulung – Moldovenesc putem observa următoarele aspecte, stațiunea deține un potențial turistic foarte mare datorită proximității Masivului Rarău care polarizează o bună parte a turiștilor din zonă, dar și a Obcinii Feredeului, respectiv a Masivului Giumalău. În urma analizei stațiunilor din jur putem observa că Vatra Dornei este stațiunea care atrage majoritatea turiștilor din Bucovina, iar mai nou Gura Humorului în urma investițiilor în infrastructură din ultimii ani, care au adus un aport considerabil în evoluția stațiunii și care au atras un număr mare de turiști. Din aceste motive Câmpulung – Moldovenesc, nefăcând în ultimii 15 ani mai multe investiții în domeniul turismului, a stagnat din acest punct de vedere, rămând în umbra celor 2 stațiuni mai bine cotate. Toți factorii enumerați înainte ne pot crea impresia că stațiune Câmpulung – Moldovenesc este o localitate subdezvoltată, nefregventabilă, însă în urma unor investiții ulterioare în domeniul turismului, îndeosebi în infrastructura turistică, cât și în urma creării și promovării divestății activităților turistice, dar și în urma aplicării exemplului dar de stațiunea Gura Humorului în ultimiii 10 ani. În urma analizei SWOT cât și a axelor de dezvoltare împreună cu fișele de acțiue expuse mai sus, care dezvoltă și detaliază axele, putem schița o potențială cale de evoluție și dezvoltare durabilă pentru stațiunea turistică Câmpulung-Moldovenesc, aceasta constă în crearea atracțiunilor turistice unice pentru zona respectivă profitând de potențialul natural înconjurător. Nu în ultimul rând stațiunea necesită o campanie puternică de promovare pentru mărirea vizibilității și atractivității a zonei. Toate aceste potențiale axe de dezvoltare pot fi realizate doar prin intermediul mai multor investiții, dar și acordării interesului față de acesta din partea atât a conducerii locale, regionale cât și naționale.

11.Bibliografie

http://statistici.insse.ro/shop/?page=info

http://www.campulungmoldovenesc.ro/oras/prezentare/turism.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

http://romaniatourism.info/rarau.html