Hidraulica, Hidrologie

MEMORIU JUSTIFICATIV

Capitolul 1. Date generale

1.1. Eviden]ierea problemelor

1.2. Amplasament

1.3. Necesitatea [i oportunitatea proiectului

Capitolul 2. Cadrul natural

2.1. Caracterizarea geomorfologic\

2.2. Caracterizarea geologic\, geotehnica

2.3. Caracterizarea hidrogeologic\

2.4. Caracterizarea pedologic\

2.5. Caracterizarea climatic\. Analiza precipita]iilor

2.6. Caracterizarea hidrologic\

Capitolul 3. Analiza lucr\rilor de `mbun\t\]iri funciare exitente `n Valea Ier

3.1. Analiza schemei hidrotehnice

3.2. Lucr\ri de regularizare

3.3. Lucr\ri de desecare

3.3.1. Suprafe]e cu exces de umiditate

3.3.2. Debite de desc\rcare

3.3.3. Condi]ii avute `n vedere la trasarea re]elelor de canale

3.3.4. Variante analizate

3.3.5. Sisteme de desecare

3.3.6. Re]ele de canale proiectate

3.3.7. Modul de evacuare a apelor de desecare [i drenaj `n emisari

3.3.8. Sta]ii de pompare

3.3.9. Amenaj\ri zone depresionare

3.3.10. Lucr\ri de punere `n valoare a terenurilor neproductive (recuper\ri)

3.3.11. Lucr\ri hidroameliorative

MEMORIU DESCRIPTIV

Capitolul 4. Modele matematice de mi[care permanent\ [i de mi[care nepermanent\

4.1. Mi[carea permanent\ a fluidelor cu suprafa]a liber\

4.2. Mi[carea nepermanent\ a fluidelor cu suprafa]a liber\

Capitolul 5. Supra`n\l]area digurilor

5.1. Stabilirea cotei coronamentului

5.2. Tehnologia de execu]ie

Capitolul 6. Optimizarea regulamentului de exploatare la ape mari

Capitolul 7. Metoda de predic]ie a debitului maxim la frontier\

Capitolul 8. M\suri de protec]ia muncii

Bibliografie

Pagini 84

=== Hidraulica, Hidrologie ===

MEMORIU JUSTIFICATIV

Capitolul 1. Date generale

1.1. Eviden]ierea problemelor

1.2. Amplasament

1.3. Necesitatea [i oportunitatea proiectului

Capitolul 2. Cadrul natural

2.1. Caracterizarea geomorfologic\

2.2. Caracterizarea geologic\, geotehnica

2.3. Caracterizarea hidrogeologic\

2.4. Caracterizarea pedologic\

2.5. Caracterizarea climatic\. Analiza precipita]iilor

2.6. Caracterizarea hidrologic\

Capitolul 3. Analiza lucr\rilor de `mbun\t\]iri funciare exitente `n Valea Ier

3.1. Analiza schemei hidrotehnice

3.2. Lucr\ri de regularizare

3.3. Lucr\ri de desecare

3.3.1. Suprafe]e cu exces de umiditate

3.3.2. Debite de desc\rcare

3.3.3. Condi]ii avute `n vedere la trasarea re]elelor de canale

3.3.4. Variante analizate

3.3.5. Sisteme de desecare

3.3.6. Re]ele de canale proiectate

3.3.7. Modul de evacuare a apelor de desecare [i drenaj `n emisari

3.3.8. Sta]ii de pompare

3.3.9. Amenaj\ri zone depresionare

3.3.10. Lucr\ri de punere `n valoare a terenurilor neproductive (recuper\ri)

3.3.11. Lucr\ri hidroameliorative

MEMORIU DESCRIPTIV

Capitolul 4. Modele matematice de mi[care permanent\ [i de mi[care nepermanent\

4.1. Mi[carea permanent\ a fluidelor cu suprafa]a liber\

4.2. Mi[carea nepermanent\ a fluidelor cu suprafa]a liber\

Capitolul 5. Supra`n\l]area digurilor

5.1. Stabilirea cotei coronamentului

5.2. Tehnologia de execu]ie

Capitolul 6. Optimizarea regulamentului de exploatare la ape mari

Capitolul 7. Metoda de predic]ie a debitului maxim la frontier\

Capitolul 8. M\suri de protec]ia muncii

Bibliografie

MEMORIU JUSTIFICATIV

CAPITOLUL 1: DATE GENERALE

1.1. Eviden]ierea problemelor

Suprafa]a total\ a bazinului hidrografic Ier pe teritoriul jude]elor Bihor [i Satu Mare este de 1.437 km2, din care 1.112 km2 terenuri de c$mpie [i lunc\.

~n trecut R$ul Ier era un curs nepermanent de ap\, pe h\r]ile mai vechi, acesta purt$nd denumirea de Canalul Ier.

Caracteristica principal\ a zonei o constituie excesul de umiditate, fapt care a condus de-a lungul timpului la execu]ia a numeroase construc]ii hidrotehnice de `mbun\t\]iri Funciare.

Primele lucr\ri au constat chiar `n s\parea acestui canal pentru captarea [i transportul apei provenite din scurgerea de pe versan]i, `n urma ploilor, care datorit\ reliefului existent b\ltea pe suprafe]e `ntinse, lucru care a condus la `nml\[tinirea puternic\ a zonei. Ulterior, au fost executate lucr\ri de regulariz\ri [i `ndiguiri, concomitent cu lucr\ri de desecare.

Toate acestea au condus la dezatenuarea debitelor maxime, ceea ce a impus luarea unor m\suri pentru a ne men]ine `n cadrul prevederilor “Conven]iei asupra regimului apelor de frontier\” `ntre Rom$nia [i Ungaria.

~n ansamblu, conform temei, proiectul trateaz\ scurgerea maxim\ de ap\ `n regim `ndiguit, pe schema hidrotehnic\ proiectat\ [i prezint\ elemente de calcul ale hidrografelor undelor de viitur\, debite maxime pe r$ul Ier [i afluen]i [i rezultate ale calculelor hidraulice efectuate pe r$ul Ier `n ipoteza particip\rii incidentelor `ndiguite la formarea undelor de viitura [i a debitelor maxime de ap\.

~n urma acestor calcule [i ]in$nd cont de condi]ia de debit maxim cu asigurarea de 1% impus\ la frontiera cu Ungaria, caracteristicile hidrografului [i raportul dintre nivelurile apei `n canalele de evacuare [i nivelurile apei `n emisar, au rezultat durate de evacuare a apei din incinte excesiv de lungi fa]\ de prescrip]iile din normative, ceea ce a dus la necesitatea optimiz\rii modului de func]ionare al evacuatorilor, desc\rc\torilor acumul\rilor [i a ata]iilor de pompare din re]eaua de desecare, prin `ntocmirea unui regulament de exploatare, la ape mari, a lucr\rilor de amenajare hidrotehnic\ din bazinul hidrografic al r$ului Ier.

1.2. Amplasament

Zona studiat\ `n prezenta documenta]ie este constituit\ din terenurile de lunc\ [i c$mpie din bazinul hidrografic Valea Ier afluent de ordinul 2 al r$ului Cri[ul Negru [i afluent al r$ului Barc\u, confluen]a cu acesta fiind situat\ pe teritoriul Ungariei, la o distan]\ de 8,85 km de frontier\.

Suprafa]a total\ a bazinului hidrografic Valea Ier pe teritoriul Rom$niei este de 143.700 ha, din care 111.200 ha terenuri de c$mpie [i lunc\, situate `ntre limita bazinului hidrografic al r$ului Crasna, marcat\ de comunele Acis, Virsolt, Caridorolt la est, care se continu\ [i la nord `ntre comunele Cri[eni, Moftinu, Sanislau la vest de frontiera de stat cu Ungaria, iar la sud – limita dealurilor [i terasei `nalte pe linia comunelor Diosig, Salacea, S\cuieni, Santau, T\[nad.

Administrativ, acest teritoriu apar]ine jude]elor Bihor [i Satu Mare.

1.3. Necesitatea [i oportunitatea proiectului

Argumentul sintetic al necesit\]ii [i oportunit\]ii lucr\rii de fa]\ `l constituie prezen]a excesului de umiditate, temporar [i de lung\ durat\ pe `ntinse suprafe]e, at$t `n perimetrul amenajat, c$t [i `n afara acestuia.

Cea mai ilustrativ\ situa]ie a fost generat\ de ploile [i respectiv viitura din iulie 1980. ~n aceast\ perioad\, `n bazinul hidrografic Ier erau sub ap\ sau cu mare exces de umiditate terenuri `nsum$nd circa 230 km2 `n jude]ul Satu Mare [i 106 km2 `n jude]ul Bihor.

Adev\rata gravitate a acestui proces este data nu numai de pierderile de recolt\ ce se produc imediat, ci [i de reducerea treptat\ a capacit\]ii de produc]ie, a poten]ialului de fertilitate al solului datorit\ proceselor de salinizare [i `nml\[tinare ce se dezvolt\ pe solurile afectate de exces de umiditate.

Trebuie amintit aici [i faptul c\ potrivit unui protocol `ncheiat de c\tre exper]ii rom$ni [i maghiari, nivelul maxim cu asigurarea de 5% al r$ului Ier `n sec]iunea de frontier\ a fost limitat la 100.60mMB, ceea ce corespunde pe cheia limnimetric\ unui debit de 58 m3/s, iar nivelul maxim cu asigurarea de 1% a fost limitat la 101.73mMB, ceea ce corespunde pe cheia limnimetric\ unui debit de 100 m3/s. Pentru a putea respecta acest imperativ, schema hidrotehnic\ proiectat\ prevedea ca evacuarea apelor de desecare din incintele `ndiguite din Valea Ier s\ se fac\ numai dup\ ce `n emisar, `n sec]iunea de frontier\, debitul viiturii scade sub 58 m3/s.

CAPITOLUL 2: CADRUL NATURAL

2.1. Caracterizarea geomorfologic\

Bazinul hidrografic Valea Ier `n suprafa]a total\ de 154800 ha din care 143700 ha pe teritoriul Rom$niei este format din trei mari unit\]i morfologice: C$mpia Nirului, C$mpia Ierului [i Dealurile Ierului. Primele dou\ unit\]i de c$mpie se `ntind pe suprafa]a de 111.200 ha.

C$mpia Nirului se `ntinde aproximativ de la calea ferat\ Oradea-Satu Mare p$n\ la frontiera cu Ungaria, altitudinea fiind cuprins\ `ntre 140-160 mMB.

Aceast\ c$mpie este acoperit\ de dune cu `n\l]imi de 10-20 m alc\tuite din nisipuri fine pr\foase separate `ntre ele prin interdune cu l\]imi de 500-800 m. Interdunele sunt alc\tuite tot din nisipuri cu textura mai fin\, care `n contact cu apa devin foarte slab permeabile.

C$mpia Ierului se `ntinde `n lungul r$ului Ier [i cuprinde: Lunca r$ului Ier [i c$mpul `nalt care m\rgine[te lunca.

Lunca Ierului are l\]imi variabile de circa 6-10 km, cu cote de 99,5 p$n\ la 125 m. Terenurile din lunc\ au un microrelief foarte fr\m$ntat mai ales jum\tatea din aval, const$nd din forme depresionare `nchise, cu m\rimi de 1-5 ha [i chiar mai `ntinse, neuniform dispersate `n teritoriu [i numeroase pravaluri, meandre [i bra]e ale vechilor cursuri de ap\ p\r\site. Trebuie s\ men]ion\m `n acest sens ca pe Valea Ierului `n epoci `ndep\rtate au curs Some[ul [i apoi Crasna.

Panta longitudinal\ a luncii variaz\ de la 0,2-8% iar transversal de la 0,5-10%.

Este de la sine `n]eles ca `n perioadele ploioase [i la topirea z\pezii, `n formele depresionare de la suprafa]a terenului se acumuleaz\ apa care stagneaz\ perioade lungi de timp, care `mpiedic\ folosirea eficient\ a acestor terenuri pentru agricultur\.

C$mpul `nalt m\rgine[te lunca, fiind mai ridicat dec$t aceasta cu 10-15 m, cotele terenului variaz\ de la 120-125 m p$n\ la 140-150 m.

Aici se include [i o parte a C$mpiei Crasnei `n partea de vest a bazinului hidrografic cu `nclinare spre Ier [i panta redus\ de 0,8-1%.

C$mpul `nalt este fragmentat de v\ile [i p$raiele care recep]ioneaz\ apele subbazinului de scurgere [i pe care le conduc `n albia Ierului. ~nclinarea general\ a c$mpului `nalt pe direc]ia nord-sud c\tre lunca Ierului [i cu modula]ii locale c\tre v\i [i p$raie. Panta general\ variaz\ `ntre 1,4 – 1,6137 %.

Panta mai mare [i microrelieful pu]in fr\m$ntat fac ca `n aceast\ zon\ excesul de umiditate s\ apar\ frecvent.

Zona de dealuri se `ntinde `n partea st$ng\ a bazinului, de la Diosig la r$ul Crasna [i face parte din unitatea geomorfologic\ cunoscut\ sub denumirea de Dealurile T\[nadului.

De la Diosig p$n\ `n dreptul localit\]ii Cehal, zona de dealuri este destul de `ngust\, nedep\[ind l\]imi de 5-7 km [i altitudinea de 230 m. ~ntre localit\]ile Cehal [i limita bazinului dinspre Crasna, zona dealurilor se l\]e[te ajung$nd la 10-20 km l\]ime [i altitudinea de 320 m.

2.2. Caracterizarea geologic\, geotehnic\

C$mpia Nirului, prelungire estic\ a depresiunii Panonice, este o c$mpie de subziden]\ fluvio-lacustr\ ce s-a format prin colmatarea treptat\ a lacului pliocencuaternar. Sub raport litologic, c$mpia este format\ dintr-o succesiune de straturi cu luturi, argile, marne, nisipuri fine, grosiere [i pietri[uri situate pe un fundament eruptiv. Insular apar petice de loess. Peste aceste straturi `n vestul C$mpiei Nirului, v$nturile au transportat material aluvionar pe care l-au depus sub forma de dune, `n perioade diferite, din care cauz\ apar [i strate diferite. Pe `ntreg teritoriul se observ\ o depunere recent\ a unui strat grosier ce atinge 10-30 cm [i care a dat solurilor un caracter de colmatare.

Succesiunea se straturi se prelunge[te spre est, unde este acoperit\ de unele `ntinderi de material loessoid cu grosime de 4,0 m.

~n c$mpia joas\ a Ierului roca este format\ din depuneri cuaternare carbonatate, cu texturi diferite, de la nisip la argile, de natura aluvial\, veche. Unele sunt `n profunzime salinizate, determin$nd formarea solurilor cu s\ruri.

Din cele 7 traverse geotehnice constituite din forajele executate la prima amenajare perpendiculare pe lunca Ierului, se poate constata c\ stratifica]ia este aproape uniform\, luturi nisipoase [i luturi argiloase cu rare intercala]ii de lentile sub]iri de nisip. Grosimea acestor strate este de circa 3,5-4,0 m, dup\ care urmeaz\ un strat de nisip de 8-11,0 m grosime.

De la S\cuieni la Dinde[ti, lunca este format\ la suprafa]\ din aluviuni fine argilo-prafoase [i nisipoase iar sub acest strat se g\sesc nisipuri fine. Aceea[i conforma]ie se poate `nt$lni p$n\ la Ghenci. Zona situat\ `ntre Andrid [i limita dinspre Crasna a bazinului este `n general alc\tuit\ din terenuri argiloase [i luturi argiloase pe ad$ncime de 3,4-4,0 m.

Longitudinal sub lunca, grosimea stratului de nisip cre[te c\tre v\rsarea Ierului `n Barc\u. Pentru v\ile afluente, forajele au pus `n eviden]\ o succesiune de maluri nisipoase ce alterneaz\ cu luturi argiloase [i nisipuri fine, argile prafoase [i argile plastic constitente.

2.3. Caracterizarea hidrogeologic\

~n lunca Ierului, din punct de vedere litologic `nt$lnim:

– complexul superficial slab permeabil format din argile [i argile prafoase [i prafuri argiloase sau nisipoase `n grosimi de 2-5,00 m p$n\ la 5-10,0 cu permeabilit\]i K = 0,05 p$n\ la 2,5 m/zi;

– complexul permeabil alc\tuit din nisipuri grosiere cu pietri[uri [i bolov\ni[uri care se sprijin\ la baza pe un strat de argile [i argile nisipoase compacte.

Apa freatic\ cu caracter permanent este cantonat\ `n depozitul de nisipuri [i pietri[uri.

Nivelul freatic se g\se[te la ad$ncimi de 0-2,0 m, ecartul de varia]ie fiind de 1-1,5 m `n func]ie de regimul precipita]iilor [i a nivelurilor apei `n albia Ierului, care are un efect at$t de drenare, c$t [i de alimentare a apei freatice. ~n func]ie de permeabilitatea tavanului acoperitor, nivelul freatic este liber sau sub presiune (ascensional).

Regimul nivelurilor freatice este `n general de tip climatic, cu dou\ perioade caracteristice: de cre[tere `n intervalul noiembrie-aprilie [i de sc\dere `n intervalul mai-octombrie. Alimentarea se face din precipita]ii, infiltra]iile din r$u [i din scurgerea freatic\ din c$mpul `nalt.

~n perioadele ploioase [i la topirea z\pezii pe terenurile cu soluri argiloase greu permeabile se formeaz\ un strat suprafreatic suspendat la partea superioar\ a profilului.

~n c$mpul `nalt condi]iile litologice [i hidrogeologice sunt aproximativ similare cu cele din lunc\. ~ntre c$mpul `nalt [i lunc\ exist\ o deplin\ continuitate a stratifica]iei p\m$nturilor [i a stratului acvifer. Unele diferen]ieri apar totu[i.

Apa freatic\ se g\se[te la ad$ncimi mai mari, `n general, dep\[esc 1,5-2,0 m [i are varia]ii de nivel mai mici, ecartul fiind de circa 0,5 m.

Infiltra]iile din r$u nu influen]eaz\ nivelurile din c$mpul `nalt.

Cartarea general\ efectuat\ prin m\surarea nivelurilor `n forajele re]elei de stat, `n foraje hidrogeologice [i geologice efectuate, a permis `ntocmirea h\r]ii hidrogeologice cu hidroizohipse [i izofreate la scara 1:10.000 care apoi s-au redus [i la scara 1:25.000. Nivelurile din harta hidrogeologic\ se situeaz\ aproape de cele mai ridicate `nregistrate `n zon\.

Alura hidroizohipselor indic\ o curgere a apei subterane c\tre r$ul Ier, aceasta manifest$nd un rol drenant. Acest rol se constat\ [i la afluen]ii principali ai Ierului.

Gradien]ii hidraulici au valori cuprinse `ntre 0,6-1,8 % `n zona de lunc\ [i `ntre 2,00-6,2 % pentru zona de c$mpie.

Izofreatele s-au trasat pentru urm\toarele intervale: 0-1,0 m; 1,0-2,0 m; 2,0-3,00 m; 3,5-5,0 m [i > 5,0 m. Repartizarea suprafe]elor din perimetrul studiat pe izofreate este ar\tat `n tabelul de mai jos:

Aceast\ situa]ie corespunde nivelurilor maxime `n condi]iile actuale a amenaj\rilor de regularizare [i desecare. Trebuie men]ionat ca prin realizarea complexului de lucr\ri [i m\suri prev\zute se va produce o cobor$re general\ a nivelului freatic `n zonele interesate de cca 0,5 – 0,7 m.

Caracterul ascensional al apelor freatice ce se manifest\ `n zona de lunc\, a impus selectarea datelor care au stat la baza h\r]ii hidrogeologice. Astfel, `ntruc$t `n sta]ionarele din re]eaua republican\ se m\soar\ nivelurile piezometrice s-au eliminat acestea din fondul de date r\m$n$nd numai nivelurile m\surate `n f$nt$ni [i `n forajele hidrogeologice executate `n stratul de acoperire, niveluri apropiate de cele existente `n strat.

Din examinarea h\r]ii hidrogeologice rezult\ c\ `n cadrul perimetrului cele mai mari suprafe]e sunt ocupate de izofreatele cu ad$ncime de 0,1 [i 1,0 – 2,0 m (peste 70% din suprafa]a total\).

Permeabilit\]i. ~n urma pomp\rilor experimentale efectuate [i studiile anterioare [i `n cadrul studiilor efectuate au rezultat urm\toarele permeabilit\]i pe categorii de terenuri:

– argile prafoase: 0,10 m/zi;

– prafuri argiloase: 0,15 m/zi;

– nisipuri argiloase: 5-10 m/zi;

– nisipuri: 0-30 m/zi.

Analizele hidrochimice ale apei freatice au scos `n eviden]\ urm\toarele:

Apele subterane sin zona studiat\ prezint\ calit\]i chimice asem\n\toare [i deci putem prezenta [i valori globale caracteristice.

Apa are o mineralizare moderat\ cu indicatori chimici av$nd urm\toarele valori:

– reziduu fix 320 – 790 mg/l

– pH 7,5 – 8,45

– SO4 8,2 – 95,0 mg/l

– Cl 8,0 – 82,0 mg/l

– Ca 41,8 – 84,7 mg/l

– duritate total\ 13,2 – 22,0 grade germane

Excep]ie fac toate apele din forajele situate `n apropierea r$ului Ier (F1054, F1055, F1056, F1076 [.a.) care au mineralizarea ridicat\:

– reziduu fix 980 – 1780 mg/l

– SO4 243 – 480 mg/l

– Ca 90 – 177 mg/l

– duritate total\ 25 – 38 grade germane.

Apa subteran\ prezint\ o puternic\ agresivitate sulfatic\ [i slaba carbonic\ [i clorosodic\ fa]\ de construc]iile metalice [i agresivitate total\ pentru apele care con]in peste 35,5 mg/l clor [i 48,0 mg/l sulfa]i.

2.4. Caracterizare pedologic\

Teritoriul luat `n studiu are o suprafa]\ de 76700 ha. Suprafa]a ocup\ `n cea mai mare parte c$mpia joas\ a Ierului, str\b\tut\ de meandre, grinduri, v\i vechi, depresiuni,vechea c$mpie de divagare. Aceast\ lunc\ este limitat\ la nord-vest c$mpia Nirului, la sud de c$mpia `nalt\ Diosig-T\[nad [i la est de C$mpia Crasnei.

Litologic, c$mpia este alc\tuit\ din luturi, argile, nisipuri fine, grosiere [i pietri[uri situate pe un fundament eruptiv. La suprafa]\ predomin\ luturile [i argilele care au format un material parental cu textura mijlocie-fin\. ~n profunzime, materialul este carbonatat pe alocuri chiar puternic, iar `n zonele centrale se g\sesc depuneri de materiale aluviale sodate.

Ad$ncimea p$nzei freatice este legat\ de morfologia terenului. ~n zonele de c$mpie `nalt\, apa freatic\ este la o ad$ncime de peste 5,0 m [i nu influen]eaz\ profilul solului. ~n zona joas\ de lunc\ apele freatice se ridic\ la suprafa]\ p\str$nd o mineralizare avansat\ `n profunzimea profilului de sol.

Apele `n general s\lcii au caracter sulfato-bicarbonatic, bicarbonato-sulfatic sau natrocalcic, cre$nd soluri holomorfe, salinizate sau solonetizate. S\r\turarea sau alcalizarea este legat\ [i de drenajul mai slab al unor soluri. Urm\rind gruparea pedoameliorativ\ se constat\ ca suprafa]a cu apa freatic\ la 0,0-0,5 m este de 1177 ha, cea cu apele de 0,5-1,0 m este de 7292 ha. Suprafa]a cu ap\ la 1,0-2,0 m este 15325 ha. Cu apa freatic\ la 2,0-3,0 m sunt 15737 ha iar cu apa la 3,0-5,0 m sunt 15666 ha. Cu stratul acvifer la peste 5,0 m ad$ncime, sunt 21503 ha. Apele de precipita]ii influen]eaz\ prin supraumezire de suprafa]a 8858 ha.

Textura solurilor este variat\. Din clasificarea pedoameliorativ\ reiese c\ soluri cu textur\ grosier\ se g\sesc pe suprafa]a de 4945 ha. Textura medie uneori grosier\ numai `n partea superioar\ se g\se[te la 9759 ha iar medie la suprafa]a [i medie-fin\ `n profunzime, se g\se[te la 21678 ha. Solurile cu textura medie la suprafa]\ [i medie-fin\-fin\ `n profunzime se `nt$lnesc pe 18903 ha, iar cu textura fin\ la suprafa]\ c$t [i `n profunzime sunt pe 9172 ha. Astfel, solurile cu textura mijlocie fin\ `mpreun\ cu cele cu textura fin\ formeaz\ suprafa]a majoritar\ `n studiat\.

Din suprafa]a de 76700 ha sunt afectate de s\r\turare sau alcalizare 11140 ha, dominante fiind solurile alcalizate care ocup\ 7022 ha, `n timp ce solurile salinizate se g\sesc pe numai 2996 ha. S\r\turarea este `n cea mai mare parte slab\, ocup$nd 2108 ha. ~n schimb alcalizarea puternic\ ocup\ 3951 ha soloneturi. Pe 2342 ha soluri alcalice s-a produs o debazificare [i o modificare puternic\, soloneturile transform$ndu-se `n soloneturi albice (solodii).

La solurile holomorfe se constat\ o asociere a caracteristicilor fizice deficitare. Astfel, solurile pe l$ng\ o textur\ medie-fin\ `n profunzime, cu apa freatic\ la 1,0-2,0 m drenaj interior slab.

Din compararea datelor ob]inute din diverse studii reiese c\ pe cernoziomul vertic moderatsolonetizat gleizat situat `n nord-vestul comunei Cauas, probele recoltate au indicat o solonetizare slab\, gradul de saturare `n sodiu (Na din T%) av$nd valoarea de 5,8 [i pH = 8,4. O alt\ zon\ din care s-au recoltat probe este `ntre comuna Santau [i Cauas unde sunt indicate cernoziumuri gleizate solonetizate [i soloneturi albice. Compar$nd probele se constat\ o ridicare a valorii pH `n orizontul superior (0-10 cm) de la 5,9 la 6,8. Aceasta se explic\ prin faptul c\ organele locale au administrat carbonat de calciu pentru ameliorarea acidit\]ii. Con]inutul de clor [i bicarbona]i se men]ine la valori tot ridicate. Gradul de saturare `n sodiu (Na din T%) are valori foarte ridicate, mai ales `n profunzime, 26,4% – ceea ce men]ine solul `n categoria soloneturilor albice. Analizele efectuate `n celelate profile arat\ un grad de saturare `n sodiu ridicat caracteristic solonetiz\rii puternice.

~n zona studiat\ au fost identificate 67 unit\]i de sol grupate dup\ prestabilitatea la irigat [i desec\ri conform metodologiei elaborate `n 5 clase [i 19 subclase determinate de natura [i intensitatea deficien]elor de sol, topografie [i drenaj, ]in$nd cont `n acela[i timp [i de m\surile de ameliorare ce se impun a fi aplicate.

~n final, se poate spune c\ zona studiat\ datorit\ suprafe]ei mari cuprinde numeroase deficien]e din care se desprind, `n mod deosebit, apropierea de suprafa]\ a apelor freatice, prezen]a s\r\turilor sau solonetiz\rilor, existen]a unei texturi mijlocii fine [i un drenaj intern slab al solurilor. La acestea se mai adaug\ deficien]e datorate reliefului cu v\i, depresiuni, rezultate de pe urma vechiului curs de ap\ al Ierului c$t [i materialului geologic alc\tuit din sedimente [i aluviuni vechi cu texturi diferite mijlociu-fine. ~ndiguirea Ierului, executat\ `n trecut, a dus la ameliorarea situa]iei din zon\, `ns\ nu a reu[it s\ `mbun\t\]easc\ complet caracteristicile solurilor, mai ales c\ ast\zi, `n special `n partea sa inferioar\, apele din canalul Ierului se g\sesc la nivelul sau chiar deasupra cotei terenurilor `nconjur\toare.

2.5. Caracterizarea climatic\. Analiza precipita]iilor

Din punct de vedere climatic, Valea Ier se `ncadreaz\ `n zona caracterizat\ dup\ Koppen cu formula Cfbx, ce coruspunde unui climat continental temperat de silvostepa cu trecere c\tre cel de p\dure, cu precipita]ii uniform distribuite, ierni reci, pericol de `nghe] prim\vara [i veri calde.

Indicele de ariditate anual, dup\ De Martonne, este de 30 la sta]ia Oradea [i 29,6 la Satu Mare. Temperatura medie anual\ la sta]ia Oradea este 10,5’C, iar la sta]ia Carei de 9,7’C. Temperaturile minime `nregistrate sunt de – 30,4’C m\surat\ `n ziua de 24.12.1961 la sta]ia Satu Mare. Vitezele medii lunare ale v$ntului sunt mari prim\vara, cele mai mici sunt vara, `n special `n luna iulie.

Regimul precipita]iilor constituie veriga principal\ a circuitului apei `n natur\. Precipita]iile medii multianuale au valori de 585 mm la sta]ia Satu Mare, de 624 mm la sta]ia Siemeni [i de 536 mm la sta]ia T$[nad.

Precipita]iile maxime au fost analizate minu]ios pe baza [irurilor statistice ale valorilor zilnice, `n 48 ore, 72 ore [i 120 ore. S-au calculat [i trasat curbele de asigurare ale precipita]iilor maxime 24, 48, 72 [i 120 ore pe lunile martie-noiembrie, la sta]iile Satu Mare, T$[nad [i S\cuieni.

Valorile precipita]iilor maxime `n 24 ore, 72 ore [i 120 ore corespunz\toare la asigurarea de 5%, c$t [i la cea de 1%, la toate cele 3 sta]ii, valorile cele mai mari la aceste categorii de precipita]ii se `nregistreaz\ `n general `n luna iunie. Astfel, pentru maximele `n 24 ore rezult\ valori de 49-53,3 mm la asigurarea de 5% [i de 66,9 – 87,9 mm la asigurarea de 1%; pentru maximele `n 72 ore rezult\ valori de 58,1 – 69,3 mm la asigurarea de 5% [i de 89,1 – 111,4 mm la asigurarea de 1%; pentru maximele `n 120 ore rezult\ valori de 65-85,6 mm la asigurarea de 5% [i de 102,4 – 139,2 mm la asigurarea de 1%.

Valorile ridicate ale precipita]iilor maxime, precum [i gruparea lor `n perioade ploioase, arat\ caracterul toren]ial al zonei, care grefat pe un sol pu]in permeabil la suprafa]\ [i un relief mai fr\m$ntat va genera scurgeri cu debite [i volume mari.

2.6. Caracterizare hidrologic\

Metodologia de determinare a debitelor [i volumelor maxime de ap\ pe r$ul Ier [i afluen]ii acestuia a fost metodologia hidrologic\ verificat\, pentru r$ul Ier, prin datele `nregistrate la p.h. S\cuieni, singurul post cu observa]ii pe o perioad\ care a permis efectuarea unor calcule statistice pe [ir de debite maxime `nregistrate.

Calculele efectuate au condus la concluzia ca debitele maxime de ap\ cu probabilitatea de dep\[ire de 1% utilizate la elaborarea schemei hidrotehnice a anului 1967 nu au mai fost dep\[ite. La acestea se adaug\ [i constatarea ca `n anii de func]ionare a sistemului hidrotehnic actual, cotele corespunz\toare debitelor maxime cu probabilitatea de dep\[ire de 1% nu au fost dep\[ite pe r$ul Ier.

Cercet\rile efectuate asupra volumelor maxime de ap\ ale undelor de viitur\ au dus la concluzia c\ pentru bazinul hidrografic al r$ului Ier sunt specifice viituri compuse ale c\ror volume sunt mai mari `n compara]ie cu volumele undelor de viitur\ singulare. Calculele hidraulice efectuate `n 45 profile transversale pe Ier, `n sectorul de la frontier\ [i p$n\ la confluen]a cu p$r$ul Chechet, au ar\tat c\ `n limita albiei minore, capacitatea de transport este cuprins\ `ntre 30-40 m3/s, iar evacuarea gravita]ional\ a apelor de desecare din incinte `ncepe numai dup\ 5-11 zile pe sectorul amonte de acumularea Andrid [i dup\ 13-14 zile de la `nceputul viiturii pe sectorul aval.

Pentru stabilirea posibilit\]ilor de evacuare a apelor de desecare `n emisar s-au calculat curbele de durat\ [i frecven]a [i s-au calculat curbele suprafe]ei libere a apei pe r$ul Ier la asigur\rile de 5% [i 1%.

C$t prive[te situa]ia scurgerii `nainte de realizarea lucr\rilor existente, din [irul de date hidrologice `nregistrate la postul hidrometric S\cueni, rezult\ c\ la probabilitatea de dep\[ire de 1%, debitul maxim avea valoarea de 100 m3/s.

Lucr\rile de regularizare actuale `n schema hidrotehnic\ adoptat\ au fost dimensionate la asigurarea de verificare pentru debitul de 94 m3/s `n sectorul frontier\-confluen]a Colosbotrou.

Debitul de 100 m3/s corespunde nivelului maxim `n sec]iunea de frontier\ pe Valea Ier, consemnat de conven]ia hidrotehnic\ rom$no-maghiar\, configura]ia albiei actuale corespunz$nd parametrilor proiecta]i.

Pe r$ul Barc\u, cursde ap\ al c\rui afluent este Valea Ier, `n sec]iunea de frontier\, sunt urm\toarele debite caracteristice:

Q 1% = 378 m3/s

Q 5% = 232 m3/s

Q 10% = 178 m3/s

Q 25% = 119 m3/s.

~n ceea ce prive[te modul de compunere a debitelor maxime de ap\ al r$ului Barc\u cu debite de ap\ maxime corespondente din r$ul Ier, cercet\rile au ar\tat c\ debitul maxim de 1% pe r$ul Barc\u se compune cu debitul de 5% pe r$ul Ier, iar debitul maxim de 5% pe r$ul Barc\u se compune cu debitul maxim de 13%-15% pe r$ul Ier.

CAPITOLUL 3: ANALIZA LUCR|RILOR DE ~MBUN|T|}IRI FUNCIARE EXISTENTE ~N VALEA IER

3.1. Analiza schemei hidrotehnice existente

}in$nd seama de specificul bazinului hidrografic al r$ului Ier, la stabilirea schemei hidrotehnice a lucr\rilor actuale s-au luat `n considerare urm\toarele:

~n situa]ia neamenajat\, fenomenul de atenuare a undelor de viitur\, prin rev\rsarea `n luncile inundabile a apelor din r$ul Ier [i v\ile afluente era deosebit de intens. Eliminarea inunda]iilor prin lucr\ri de regularizare [i `ndiguire duce la o sporire considerabil\ a debitelor maxime.

Consider$ndu-se `n mod impropriu r$ul Ier ca fiind un canal `n loc de curs de ap\ natural, `n vechea Conven]ie hidrotehnic\ rom$no-maghiar\, `n sec]iunea de frontier\ se reglementa debitul la asigurarea de 5% la valoarea de 37 m3/s.

Din cele de mai sus a rezultat necesitatea cuprinderii `n schema hidrotehnic\, `mpreun\ cu lucr\rile de desecare [i a unor acumul\ri nepermanente pentru atenuarea undelor de viitur\ care s\ compenseze efectul de dezatenuare ce se produce prin regularizarea [i `ndiguirea r$ului Ier [i a afluen]ilor s\i.

Astfel, `n schem\ s-au re]inut trei acumul\ri nepermanente: Andrid pe r$ul Ier, Galospetreu, pe valea cu acela[i nume [i Simian pe valea Fuzec (Simian).

Dimensionarea acumul\rilor s-a f\cut pentru ipoteza a II-a de calcul, potrivit c\reia incintele nu particip\ nici la atenuarea [i nici la formarea debitului maxim. Aceasta `nseamn\ c\ pe durata nivelurilor maxime `n emisar, apele din incinte nu se evacueaz\. Potrivit acestei ipoteze de calcul s-au dimensionat acumul\rile [i albia regularizat\, iar pentru apele ce se scurg `n incinte s-a adoptat evacuarea gravita]ional\ (care este posibil\ numai dup\ sc\derea nivelurilor `n emisar – Ier).

Din hidrografele undelor de viitur\ `ntocmite, debitul maxim cu asigurarea de 5% (37 m3/s) este format din componente dup\ cum urmeaz\: 10 m3/s din acumularea Andrid, 6 m3/s din acumularea Galospetreu, 6 m3/s din acumularea Simian [i 15 m3/s din restul bazinului.

Calculele hidraulice efectuate `n 45 profile transversale pe r$ul Ier `n sectoarele cuprinse `ntre frontier\ [i amonte de confluen]a cu p. Chechet au ar\tat c\ albia minor\ actual\ transport\ debite de 30-40 m3/s. Evacuarea gravita]ional\ a apelor `n exces din incintele `ndiguite `ncepe:

– `n sectorul amonte de acumularea Andrid, dup\ un interval de timp de 9-11 zile, iar

– `n sectorul aval baraj Andrid, dup\ un interval de 13-14 zile de la `nceputul viiturii cu probabilitatea de dep\[ire de 5%.

3.2. Lucr\ri de regularizare

Acumularea nepermanent\ Andrid s-a realizat prin bararea Ierului `n dreptul localit\]ii Andrid, amonte de drumul jude]ean DJ 108 M. Acumularea controleaz\ o suprafa]\ de 741 km2 din bazinul hidrografic, debitul maxim calculat `n ipoteza neparticip\rii incintelor la formarea debitului maxim era `n aceast\ sec]iune de 123 m3/s la asigurarea de 1% [i de 69 m3/s la asigurarea de 5% (local).

Barajul realizat din p\m$nt omogen are lungimea de 4332 m, cota coronamentului 115,75 mMB, l\]imea coronamentului 4 m, taluze 1:3 [i `n\l]imea de 7,58 m.

Capacitatea reten]iei nepermanente corespunz\toare nivelului maxim `n lac rezultat prin atenuarea componen]ei locale cu asigurarea de 1% la frontier\, `n ipoteza normal\ de func]ionare a acumul\rii (galeria de golire, cu cele trei compartimente deschise) este de 17,4 milioane m3, iar suprafa]a luciului de ap\ este 1170 ha. Pentru a asigura aceast\ capacitate, `n amonte s-a realizat un dig transversal pe albie `ncastrat `n malurile `nalte [i care se racordeaz\ cu digurile Ierului `n sectorul amonte. Acest dig delimiteaz\ acumularea `n amonte.

Volumul de ap\ acumulat la asigurarea de 1% se evacueaz\ `n 30 zile prin galeria de desc\rcare alc\tuit\ din 3 casetede beton armat cu sec]iunea de 2×2 m fiecare. Caseta din mijloc are rolul de golire de fund f\r\ stavil\, iar cele laterale sunt prev\zute cu stavile.

Regulamentul de exploatare prevede ca, `n situa]ia cea mai defavorabil\, la frontier\, caseta central\ (liber\) va evacua un debit de 10 m3/s, nivelul apei `n lac ating$nd cota de 110,15 mMB. ~ntreaga sec]iune liber\ evacueaz\ un debit de 18 m3/s, corespunz\tor asigur\rii de 5%, nivelul `n lac fiind de 112,20 mMB. C$nd nivelurile dep\[esc cota de 112,20 mMB, stavilele celor dou\ compartimente se vor ridica treptat pentru a realiza debitul de 37 m3/s `n cazul unor ploi locale. Aceast\ valoare se realizeaz\ prin ridicarea celor dou\ stavile la 1 m c\ruia `i corespunde `n lac codate 112,55 mMB. Prin ridicarea complet\ a stavilelor se va evacua un debit de 46 m3/s la viitura de 1%, cota `n lac cresc$nd la 112,90 mMB.

Acumularea nepermanent\ Galospetreu se realizeaz\ printr-un baraj amplasat pe valea Galospetreu (Rit), aval de localitatea Vasad, control$nd un bazin hidrografic de 16 km2. Barajul are o lungime la coronament de 722 m, cota coronamentului 117,30 mMB, l\]ime coronament 4 m, taluze 1:3 [i `n\l]ime 7,30 m.

Barajul este prev\zut cu o golire de fund, cu deschiderea liber\ [i un desc\rc\tor frontal cu pragul la cota 116,25 mMB.

Prin deschiderea liber\ a golirii de fund se evacueaz\ un debit de 6,0 m3/s la asigurarea de calcul 1% c$nd `n cuveta nivelul apei este de 116,25 mMB. La dep\[irea acestei cote intr\ `n func]iune desc\rc\torul frontal care va evacua 11,3 m3/s cu o lam\ de 0,55 m. La asigurarea de 1% cota apei va fi de 116,80. Volumul de ap\ re]inut (5,37 milioane m3) `n lac urmeaz\ s\ se evacueze `n 7 zile. Suprafa]a lacului este de 217 ha.

Acumularea nepermanent\ Simian se realizeaz\ prin bararea v\ii Simian (Fuzec) aval de comuna Simian, control$nd o suprafa]\ de bazin de 31 km2. Capacitatea reten]iei nepermanente s-a stabilit la nivelul maxim `n lac rezultat prin atenuarea undei de viitur\ cu asigurarea de 1% (component\) `n ipoteza de func]ionare normal\ a acumul\rii – golire de fund f\r\ stavil\ [i deversor lateral.

Barajul din p\m$nt are lungimea la coronament 345 m, cota coronamentului 120,37 mMB, l\]imea coronamentului 4 m, `n\l]imea de la talp\ 5 m, `nclinare taluz amonte [i aval 1:3. Suprafa]a luciului de ap\ la asigurarea 1% este de 246 ha.

Prin golire, la func]ionarea normal\ se scurge un debit de 6 m3/s corespunz\tor asigur\rii de 5%, la care se realizeaz\ `n cuvat\ un nivel de 119,25 mMB. C$nd nivelul dep\[e[te aceast\ cot\, va intra `n func]iune deversorul care va evacua un debit de 6,4 m3/s la asigurarea de 1% la cota 119,87 mMB. Volumul maxim re]inut (6,0 milioane m3) se evacueaz\ `n 7 zile.

Regularizarea [i `ndiguirea albiei r$ului Ier. Pentru regularizare, albia Ierului s-a `mp\r]it `n 3 sectoare (I, II [i III). Lucr\rile de regularizare au constat din rectificarea traseului [i calibrarea albiei pentru asigurarea transportului debitelor de scurgere cu asigurarea de 5% precum [i `ndiguirea dimensionat\ pentru transportul debitului de scurgere cu asigurarea de 1% av$nd [i o gard\ de 30-40 cm.

Regularizarea v\ilor afluente. ~n cadrul perimetrului amenaj\rii actuale, pe v\ile afluente r$ului Ier s-au proiectat lucr\ri de regularizare.

Albiile au fost dimensionate pentru debite la asigurarea de 5% [i verificate pentru debite la asigurarea de 1% calculate `n schema adoptat\. Aceste v\i constituie [i colectorii (emisarii) re]elelor de desecare existente.

~n zona de lunc\ aceste v\i au sec]iunea mixt\, digurile fiind corespunz\toare remuu-lui dat de nivelul apei `n emisar (r$ul Ier).

Urm\rind `n ordinea desc\rc\rilor `n Ier, dinspre amonte spre aval, se disting urm\toarele v\i mai importante:

– C. Cubic, afluent pe malul drept al r$ului Ier, se descarc\ `n Ier amonte de CF Caroi-T\[nad, printre diguri de remuu.

– V. Chechet, afluent pe malul st$ng, colecteaz\ apele aduse [i de v\ile Ciripicea [i Roica-Sat. ~n zona de remuu sec]iunea este prev\zut\ cu diguri.

– C. Tiream, afluent pe malul drept, se a[eaz\ pe firul v\ii Sinmiclaus [i colecteaz\ apele [i de pe valea Votijgat. ~n zona de lunc\ albia este `ndiguit\ pe malul drept p$n\ `n dreptul vetrei de sat Vozondiu iar spre malul st$ng se prelunge[te spre vatra de sat Tireanu.

– C. Sudaru-Cehal, afluent pe malul st$ng, se axeaz\ pe firul v\ii Santau, colect$nd [i apele v\ilor Neagra [i Cean, precum [i ape din re]eaua de desecare `n zona de lunc\, prev\zut cu diguri.

– C. Sarvazel, afluent pe malul st$ng, se axeaz\ pe firul v\ii cu acela[i nume [i se descarc\ `n zona acumul\rii Andrid.

– C. Zamoias-Pisolt, afluent pe malul drept, colecteaz\ apele de pe cele dou\ v\i [i le descarc\ aval de acumularea Andrid, f\r\ diguri de remuu.

– C.Galospetreu, afluent pe malul drept se axeaz\ pe firul v\ii Rit, trece prin acumularea cu acela[i nume [i apoi de la baraj p$n\ `n Ier albia este prev\zut\ cu diguri.

– C.Simian, afluent pe malul drept, se axeaz\ pe firul v\ii Fuzec care are originea pe teritoriul Ungariei, trece prin acumularea Simian [i apoi se `ndreapt\ spre valea Ier unde se descarc\ printre diguri de remuu. Prime[te [i apele colectate de v\ile Mouca [i {ilindru (Balasgat).

– C. Morii, afluent pe malul drept, se axeaz\ pe firul p. Ierul-Chescheni [i se descarc\ `n apropiere de frontier\ printre diguri de remuu. Digul de remuu de pe malul st$ng se prelunge[te paralel cu terasa `nalt\ p$n\ la `ncastrarea `n malul `nalt de 9,6 km.

3.3. Lucr\ri de desecare

3.3.1. Suprafe]e cu exces de umiditate

Din zonarea f\cut\ dup\ sursele de exces de umiditate, s\ruri [i lucr\ri hidroameliorative, rezult\ c\ `n interiorul analizat excesul de umiditate afecteaz\ d\un\tor terenuri din suprafa]a total\ de 74.122 ha.

Gradul de afectare a folosirii capacit\]ilor de produc]ie a acestor terenuri [i frecven]a cu care sunt afectate sunt foarte variabile de la o zon\ la alta.

Din suprafa]a de 74.122 ha, pe 61.876 ha s-au executat re]ele de canale de desecare existente iar pe suprafa]a de 12.246 ha se proiecteaz\ desec\ri noi.

3.3.2. Debite de desecare

Analiza detaliat\ a precipita]iilor zilnice `nregistrate pe un [ir de 24 ani la patru sta]ii meteo [i calcularea curbelor de asigurare a precipita]iilor maxime `n 24 ore, 48 ore, 772 ore [i 120 ore, precum [i cunoa[terea caracteristicilor hidrofizice ale solurilor ce se deseac\ [i a reliefului au permis calcularea debitelor de desecare.

Din tabelul de mai rezult\ debitele cele mai mari realizate `n luna iunie:

– la sol mediu: q 1% = 0,77 l/s/ha,

q 5% = 0,44 – 0,54 l/s/ha,

– la sol greu q 1% = 0,77 – 0,90 l/s/ha,

q 5% = 0,50 – 0,62 l/s/ha.

Ad\ug$nd la debitele din precipita]ii [i debitele din celelate surse rezult\ debite specifice de 0,6 – 0,9 l/s/ha la asigurarea de 5% [i de 0,8 – 1,15 l/s/ha la asigurarea de 1%. Dimensionarea [i verificarea lucr\rilor de desecare s-a f\cut pentru debite specifice cuprinse `n aceste intervale, iar sta]iile de pompare s-au f\cut pentru debite specifice de 0,9 – 1,1 l/s/ha `n care sunt incluse [i debitele din drenaj care se evacueaz\ prin sta]iile de pompare.

3.3.3. Condi]ii avute `n vedere la trasarea re]elelor de canale

La trasarea re]elelor de desecare trebuie avute `n vedere o seam\ de condi]ii, care, de altfel, constituie caren]ele re]elelor existente, precum [i deziderate pentru noile lucr\ri:

sistematizarea re]elelor de canale pentru realizarea pe de o parte a unei organiz\ri mai bune a teritoriului, iar pe de alt\ parte, constituirea unor sisteme de desecare pe criterii func]ionale, grupate `n dou\ categorii, dup\ modul de desc\rcare `n emisar – mixt (prin pompare [i gravita]ional) sau numai gravita]ional;

trasarea re]elei de canale `n str$ns\ concordan]\ cu configura]ia reliefului, asigur$ndu-se astfel interceptarea eficace a apelor `n exces la suprafa]a terenului, amplasarea canalelor pe firele de concentrare a apelor pe zonele joase realiz$nd totodat\ o reducere substan]ial\ a volumelor de lucr\ri a investi]iilor [i a consumurilor de carburan]i [i materiale;

la trasare se au `n vedere [i executarea `n paralel a unor lucr\ri de amenajare a zonelor depresionare (nivelare-modelare) prin care se asigur\ scurgerea apelor de pe terenurile impermeabile [i cu pante foarte reduse l = 0,001;

separarea apelor `nalte ce se scurg `n situa]ia actual\ `n incinte, prin interceptarea lor prin canale de coast\(Cos) trasate la cota de desc\rcare f\r\ restric]ii `n emisar;

asigurarea unei densit\]i de canale `n concordan]\ cu condi]iile concrete ale factorilor care condi]ioneaz\ excesul de umiditate;

men]inerea canalelor existente `n schema nou\ pentru reducerea la minim a scoaterii din func]iune a lucr\rilor existente;

`n zona de c$mpie (mai `nalt\), desc\rcarea sistemelor de desecare s\ se poat\ face `n afluen]ii Ierului care se regularizeaz\ corespunz\tor schemei hidrotehnice proiectate;

forma [i m\rimea sistemelor de desecare s\ fie `n concordan]\ cu necesitatea asigur\rii unor lungimi de evacuare corespunz\toare condi]iilor de curgere.

3.3.4. Variante analizate

}in$nd seama de criteriile stabilite at$t de diverse `n aceast\ zon\,

s-au analizat mai multe variante de re]ea pe zone caracteristice [i `n concordan]\ cu variantele de schem\ hidrotehnic\ analizate.

~n afar\ de variantele impuse de schemele hidrotehnice analizate s-au analizat [i variante condi]ionate de factorii geografici existen]i: relief, re]ea hidrografic\ existent\, re]ea de drumuri, localit\]i [.a.

Din diversitatea de variante analizate pe fiecare zon\ `n parte `n faza de evalu\ri au fost admise un num\r redus de variante din care se prezint\ numai variantele I [i II.

Varianta I se caracterizeaz\ prin:

– o resistematizare moderat\ a re]elei existente;

– adaptarea optim\ la varia]ia microreliefului;

– amenajarea de zone depresionare pe o suprafa]\ moderat\.

Varianta II se caracterizeaz\ prin:

– o resistematizare radical\ a re]elei de canale existente;

– sistematizarea riguroas\ a re]elei cu canale rectilinii dispuse `n general rectangular;

– amenaj\ri `n zone depresionare `n suprafa]a mare, cu nivelare – modelare masiv\.

Variantele au fost analizate pe zone caracteristice `nsum$nd 4.200 ha, trasarea lucr\rilor s-a f\cut pe planuri de situa]ie scara 1:10.000 cu curbe de nivel av$nd echidistan]a de 0,5 m.

Analiza comparativ\ a valorilor precum [i a avantajelor [i dezavantajelor ce le prezint\ cele dou\ variante scoate `n eviden]\ superioritatea variantei I.

3.3.5. Sisteme de desecare

La trasarea re]elei de canale dup\ criteriile men]ionate anterior, `n valea Ier au fost constituite 36 sisteme de desecare cu o suprafa]\ medie de 2.083 ha repartizate astfel pe jude]e:

– jud. Bihor: 19 sisteme cu o suprafa]\ de 26.076 ha;

– jud. Satu Mare: 17 sisteme `n suprafa]a total\ de 48.046 ha.

3.3.6. Re]ele de canale proiectate

Existen]a unor forma]ii hidrografice, afluen]i ai r$ului Ier [i a unor canale care br\zdeaz\ teritoriul pe linia de pant\, este ramificat\ diferit pe sisteme, folosind de regul\ v\ile ca emisari. ~n general, schema re]elei de desecare se prezint\ astfel: canalele secundare (CS) se descarc\ `n canalele principale (CP) unilateral sau bilateral, iar acestea la r$ndul lor se descarc\ fie `n canalele colectoare care duc apele c\tre sta]iile de pompare sau c\tre v\ile afluente (CE).

V\ile afluente (CE)

Pentru o mare parte din sistemele proiectate, v\ile afluente constituie emisarii lor. Albiile acestora au fost prev\zute a fi regularizate. Dimensionarea evacuatorilor s-a f\cut pentru debitele recep]ionate din canalele de desecare, precum [i pentru debitele pe care le recep]ioneaz\ `n regim modificat din bazinul de recep]ie neamenajat, socotite la asigurarea de 5% (calcul) [i de 1% (verificare).

La asigurarea de calcul 5% au rezultat debite de 2,8 – 36,0 m3/s iar la asigurarea de verificare 1% debite de 4,8 – 67,0 m3/s. Bazinele de recep]ie variaz\ `ntre 2 km2 [i 163,2 km2. Pentru sec]iuni s-a adoptat: b = 1-5 m, h = 2,5-3,5 m, `nclinare taluze: 1:2 – 1:2,5.

~n zone de desc\rcare de emisar – r$ul Ier, sec]iunea v\ilor devine mixt\, corespunz\toare regimului dat de nivelurile maxime `n Ier. Sec]iunea digurilor are urm\toarele elemente dimensionate `n func]ie de condi]iile hidraulice, de caracteristicile fizico-mecanice ale materialului de construc]ii: C = 2,0 m; m = 2,0; h = 1,5 – 3,0 m. V\ile emisare sunt urm\toarele: Ierul Chescheni (Canalul Morii), C. Simian, Valea Rit, C. Mouca, Valea Ierul Rece, Valea Galospetreu, Valea Zimoias, Valea Vasadului, Valea Tiream, Valea Santau, Valea Chechet [i C. Cubic. V\ile regularizate `nsumeaz\ o lungime de 104 km. Volumul total de terasamente este de 972,959 mii m3/ml.

Canale de coast\ (CCs)

Pentru separarea apelor din zona `nalt\ [i desc\rcarea lor f\r\ restric]ii la cote CCs, `nzona de contact lunca-c$mpie mai `nalt\.

Sec]iunea transversal\ a canalelor de coast\ proiectate prevede pe malul dinspre lunc\ un digulet situat la 5-10 m dep\rtare de canal. Elementele sec]iunii: b = 1-3 m, h = 1-2,5 m, taluz spre versant 1:3, taluz spre lunca 1:1,5, coronament dig 2 m, taluze dig 1:2, panta fundului canalului 0,2 – 2,0 %.

Sunt prev\zute 20 canale de coast\ cu o lungime total\ de 84.895 m cu unvolum total de 873.929 m3, revenind 10,29 m3/m.

Uneori, `n canalul de coast\ se descarc\ [i forma]iuni toren]iale cu debite mai mari pentru ca astfel s\ se reduc\ num\rul de canale de evacuare care traverseaz\ lunca cu diguri de remuu racordate la digurile Ierului [i `nchise la teras\. ~n timpul nivelurilor maxime `n Ier, `ntre digurile de remuu p$n\ la teras\, se men]ine acela[i nivel de ap\, influen]$nd nivelul freatic `n lunc\.

Canalele colectoare (CC) primesc apele din canalele principale (CP) [i canalele secundare (CS) din cadrul sistemului sau subsistemului [i le transporta la sta]iile de pompare sau le desc\rca direct `n emisar, sistemele din sectorul `ndiguit al Ierului.

Sunt prev\zute 25 canale colectoare care se reprofileaz\ `n lungime total\ de 92.523 m [i un volum de 571.976 m3, revenind 5,74 m3/m reprofilare [i 14 canale noi `n lungime total\ de 114.580 m [i un volum total de terasamente de 1.728.693 m3, revenind 15,09 m3/m.

Debitele canalelor colectoare au valori de 0,1 – 24,5 m3/s, iar sec]iunea are: b = 1-2 m, h = 1,8 – 4,0 m, m = 1,5 – 2,0 m iar panta fundului 0,3 – 0,7%.

Canalele principale (CP) `n care se descarc\ cel pu]in un canal secundar, au func]iune mixt\ [i de dec\rcare (recep]ia apelor ce se scurg la suprafa]a terenului) [i de transport pentru apele aduse de CS respective, traseul lor se adapteaz\ at$t re]elei de CS c$t [i variantei reliefului. Pe `ntreaga zon\ s-au proiectat 436 canale principale, din care 177 reprofilate (existente) [i 259 canale principale noi. Lungimea canalelor principale reprofilate este de 205.598 m cu un volum de terasamente de 1.192.962 m3, revenind 5,80 m3/m, iar lungimea canalelor principale noi este de 624.824 m, cu un volum de terasamente de 4.328.125 m3, revenind 6,93 m3/m.

~n zona de teras\ pe fire de concentrare naturale s-au proiectat canale principale care transporta debite de viitur\ mai mari, calculele dup\ curba de generalizare, `n func]ie de suprafa]a bazinului de recep]ie variaz\ de la 0,1 m3/s la 22,5 m3/s.

Sec]iunea transversal\ a albiei are b = 0,8 – 3,0 m, h = 1,5 – 3,5 m, m = 1,5 – 2,5 m.

Canale secundare (CS) cu rol `n exclusivitate de desecare (de intercep]ie a apelor `n exces la suprafa]a solului care se scurg sau stagneaz\). Pentru o eficien]\ sporit\ a re]elei secundare, `n colectarea apelor `n exces la suprafa]a terenului, canalele au fost trasate pe zonele cele mai joase sau pe traseele de intercep]ie optim\. Aceasta face ca `n multe cazuri forma parcelelor [i sistematizarea acestora s\ nu fie dintre cele mai bune.

Pe `ntrega unitate s-au proiectat 1.348 canale secundare secundare noi cu o lungime total\ de 739.277 m, cu un volum total de terasamente de 3.559.422 m3, revenind 4,81 m3/m. De asemenea, s-au proiectat 92 canale secundare reprofilate cu o lungime total\ de 75.928 m [i un volum de 140.426 m3, revenind 1,85 m3/m.

Sec]iunea transversal\ a albiei are b = 0,5 m; h = 1,2 – 3,5 m; m = 1,5 = 2,0 m; panta fundului canalului 0,5 – 8%.

~n canalele de desecare secundare se descarc\ drenurile absorbante [i drenurile colectoare ale tipurilor de drenaj proiectate.

Lungimea total\ a re]elei de canale proiectat\ este de 1.955.772 m cu un volum total de terasamente de 12.586.243 m3, revenind 6,43 m3/ml canal.

Rigole [i [an]uri

Pentru controlarea tuturor fenomenelor negative de relief de mic\ `ntindere [i dispersate `ntre traseele canalelor proiectate este necesar ca `n tehnologia agricol\ s\ se includ\, ca lucrare anual\, deschiderea de rigole [i [an]uri ce traverseaz\ formele depresionare [i se descarc\ `n cel mai apropiat canal.

{an]urile [i rigolele se deschid cu utilaje adecvate: freze, pluguri de canale [.a.

Func]ia de desecare ce o `ndeplinesc re]elele de canale este completat\ de lucr\rile de nivelare-modelare `n cadrul amenaj\rii zonelor depresionare, iar `n cadrul tehnologiilor agricole trebuie cuprins\, ca lucr\ri anuale sau la un num\r de ani, nivelarea de produc]ie.

Pe re]elele de canale descrise mai sus s-au proiectat construc]iile hidrotehnice necesare const$nd din: c\deri pentru compensara pantei `n concordan]\ cu vitezele admisibile, pode]e la traversare pe sub drumurile de exploatare, drumuri clasaficate [i c\i ferate, subtraversare de canale [i de conducte de gaze sau petrol. Pentru desc\rcarea apelor `n emisar s-au proiectat treceri prin dig cu clape]i at$t la punctele de evacuare mixt\ c$t [i pe parcursul traseelor pentru a gr\bi evacuarea c$nd nivelurile `n emisar sunt inferioare nivelurilor apei din canalul respectiv.

3.3.6. Modul de evacuare a apelor de desecare [i drenaj `n emisari

Stabilirea modului de evacuare a apelor de desecare [i drenaj `n emisari a fost posibil\ numai dup\ o analiz\ ampl\ a regimului de scurgere `n emisarul principal, r$ul Ier, `n corela]ie cu varia]ia hipsometric\ a terenului. ~n acest scop s-au `ntocmitcurbe de durat\ [i frecven]\ la nivelurile `n Ier [i e-au stabilit nivelurile caracteristice (minime, medii [i maxime) `n canale la punctele de desc\rcare.

~n urma acestei analize s-a stabilit modul de evacuare a apelor pentru fiecare sistem dup\ cum urmeaz\:

Evacuarea gravita]ional\ pentru sistemele din zona de câmpie pe cote superioare nivelurilor maxime restrictive din Ier. Desc\rcarea apelor din canalele colectoare ale sistemelor se face liber, f\r\ diguri de remuu `n zona de câmpie, unde CE (v\ile afluente) nu au diguri de remuu, sau prin treceri prin dig sau cu clapet (T) pentru desc\rc\rile din sectoarele `ndiguite ale emisarilor (v\ile aferente).

V\ile emisari [I CE se descarc\ `n emisarul principal, râul Ier, liber printre digurile de remuu. Desc\rcarea apelor din drenuri `n canale se face gravita]ional.

Evacuarea mixt\. A[a cum s-a ar\tat, sistemele de desecare din zona de lunc\, unde apele colectate de re]elele de desecare curg la niveluri inferioare nivelurilor maxime din emisar s-a prev\zut evacuarea mixt\:

prin pompare, pe durata nivelurilor mari de emisari, superioare celor din canalul colector când clapetul gurii de evacuare gravita]ional\ nu se deschide, [I

gravita]ional, când nivelurile `n emisar coboar\ sub cele din canalul colector.

Astfel, punctul de evacuare mixt\ constituit din sta]ia de pompare este prev\zut [I cu o trecere prin dig cu clapet (gura de evacuare), T.

Au rezultat 21 de sisteme de evacuare mixt\ cu o suprafa]\ total\ de 26.892 ha.

Pentru a folosi mai bine poten]ialul de relief a apelor din lunca, pe traseul canalelor colectoare s-au mai proiectat desc\rc\ri gravita]ionale- treceri prin dig cu clapet – intermediare care intr\ `n func]ie când sunt niveluri sc\zute de emisar.

3.3.7. Sta]ii de pompare

Pentru cele 21 de sisteme s-au prev\zut 21 sta]ii de pompare din care 16 sta]ii `n jude]ul Bihor [I 5 sta]ii `n jude]ul Satu Mare. Trebuie s\ men]ion\m c\ `n sistem se mai afl\ [I sta]ia de pompare Dine[ti care descarc\ apele de desecare din zona aferent\ `n lacul Adrid când acesta este plin cu ap\.

Func]ionarea sta]iilor se face automatizat, `n func]ie de nivelurile de emisar, când nu se mai poate face evacuarea gtravita]ional [I de nivelurile din canal de ecacuarea, când intr\ [I ies din func]iune treptat agregatele de pompare ce compun debitul sta]iei.

Schemele tehnologice pentru fiecare sta]ie `n parte sunt compuse din:

bazin de aspira]ie – conducte de aduc]iunea apei `n cuva sta]iei;

instala]iile [I echipamentul hidromecanic de baz\ constând din pompe cu ax vertical din familia DV 30 [I sta]iile auxiliare;

conducte de refulare de la sta]ie de emisar;

instala]iile [I echipamentul electric de for]\, lumina, comanda, semnalizare [I blocaj.

Consumul specific de energie la 1000 m apa pompat\ este de 12.5 – 20.53 kw/1.000 m3/apa pompata. Energia consumat\ `n anul mediu cu asigurarea de 30% este de 275.972 kwh.

Pentru asigurarea accesului `n toate unit\]ile de l;ucru agro-productive, circula]ia pe drumurile clasificate, compensarea pantei, subtraversarea conductelor subterane existente `n zon\, desc\rc\rii `n emisari [.a. s-au proiectat urm\toarele construc]ii: pode]e pe drumuri de explorare clasificate `n DN, DJ, DC; poduri pe c\ile ferate; c\deri pentru compensarea pantei [i racordarea `n plan vertical a canalelor; subtravers\ri canale; treceri prin dig cu clapet.

3.3.8. Amenaj\ri zone depresionare

Amenajarea zonelor depresionare are ca obiect forma]iunile joase cu exces de umiditate, ca: privaluri, jepse, crovuri, care sunt neproductive par]ial sau total la data actual\.

Zonele depresionare din bazinul hidrografic Ier sunt situate `n terenurile din lunc\ [i c$mpie diseminate `n bazin pe o suprafa]\ total\ de 8.472 ha, din care `n jude]ul Bihor sunt 3.588 ha [i `n jude]ul Satu Mare sunt 4.884 ha.

Pentru atingerea scopului urm\rit, de ameliorare a terenurilor depresionare, s-au preconizat:

a. Lucr\ri de nivelare a terenurilor cu panta c\tre canalul de desecare sau firul de concentrare executate cu screperul [i buldozerul. Suprafa]a total\ astfel amenajat\ este 4.580 ha, din care `n jude]ul Bihor – 2.434 ha `n jude]ul Satu Mare – 2.146 ha. Volumul total de terasamente este de 3.199.950 m3, revenind 699 m3/ha (600 – 750 m3/ha).

b. Lucr\ri de modelare a terenului `n benzi cu coame [i rigole. Pe terenuri cu panta mai mic\ de 0,001 f\r\ scurgere cu soluri impermeabile cu ape stagnate, se execut\ pe fondul mai `nt$i nivelat u[or, modelarea suprafe]ei prin ar\tura succesiv\ la corman\. ~ntre coamele astfel formate se execut\ rigole care preiau apa scurs\ de pe coame [i o transport\ la canalul de desecare.

Odat\ nivelat terenul, ar\turile ce se vor face trebuie astfel organizate `nc$t s\ se men]in\ modelarea, iar rigolele s\ se refac\ de c$te ori este nevoie.

3.3.9. Lucr\ri de punere `n valoare a terenurilor neproductive (recuper\ri)

Condi]iile naturale existente `n situa]ia actual\ fac ca o parte din terenurile din perimetrul ce se amenajeaz\ s\ fie productive. Din situa]ia fondului funciar rezult\ existen]a `n teritoriu a unor suprafe]e apreciabile de terenuri neproductive, const$nd din b\l]i, stuf\ri[, terenuri neproductive etc. Prin efectul lucr\rilor proiectate [i prin lucr\rile prezentate, aceste terenuri se aduc `n circuitul agricol [i se folosesc la categoriile de folosin]\ corespunz\toare poten]ialului redat. Astfel:

– Suprafa]a de teren ocupat\ de canalele existente `n zona care nu se mai justific\ func]ional se demoleaz\ prin astupare. Suprafa]a total\ rezultat\ din demolarea acestor canale este de 207 ha, pe jude]ul Bihor 64 ha, pe jude]ul Satu Mare 143 ha.

– Suprafe]ele ocupate de b\l]i, mla[tini [i stuf\ri[ de pe zonele depresionare, albii p\r\site, privaluri, jepse, care nu sunt frecvente pe `ntinse suprafe]e `n jude]ul Bihor, prin lucr\ri de desecare, nivelare-modelare, drenaj, precum [i lucr\ri de defri[are, amendare, fertilizare, mobilizarea ad$nc\, se redau circuitului agricol la categoria de folosin]\ a poten]ialului redat. Astfel, suprafa]a total\ prev\zut\ la redarea `n circuit din aceast\ surs\ este de 756 ha, din care pe jude]ul Bihor 694 ha iar pe jude]ul Satu Mare o suprafa]\ de 60 ha.

– Suprafa]a ocupat\ de tuf\ri[uri este prev\zut\ la redarea `n circuitul productiv agricol prin lucr\ri de defri[are [i nivelare. Suprafa]a total\ astfel amenajat\ este de 49 ha, din care pe jude]ul Bihor – 9 ha, iar pe jude]ul Satu Mare – 40 ha.

– Suprafa]a de teren neproductiv `nsum$nd 449 ha, prin lucr\ri de nivelare, amendare, fertilizare, se red\ circuitului agricol. Dintre acestea, 179 ha sunt ale jude]ului Bihor [i 270 ha ale jude]ului Satu Mare.

~n felul acesta, balan]a fondului funciar, `nainte [i dup\ amenajare, devine pozitiv\ la categoriile de folosin]\ agricol\.

Suprafa]a total\ redat\ `n circuitul agricol este de 1.461 ha, din care 946 ha `n jude]ul Bihor [i 515 ha `n jude]ul Satu Mare.

3.3.10. Lucr\ri hidroameliorative

Lucr\rile [i m\surile pentru transformarea folosin]elor care nu constituie surse de recuperare, respectiv:

– transformarea `n arabil a paji[tilor naturale ca urmare a reamplas\rii categoriilor de folosin]\ `n suprafa]a de 1.536 ha prin lucr\ri de des]elenire, discuire [i grapare;

– transformarea `n arabil a drumurilor de exploatare agricol\, neconsolidate, `n suprafa]a de 364 ha, prin lucr\ri de scarificare, nivelare, discuire, grupare;

– transformare `n paji[ti naturale a arabilului `n suprafa]a de 1.240 ha prin lucr\ri de ar\tur\, discuire, grapare [i `ns\m$n]are;

– transformare `n paji[ti a drumurilor de exploatare agricol\ neconsolidate, `n suprafa]a total\ de 99 ha prin lucr\ri de scarificare, ar\tura, nivelare, discuire, grapare, `ns\m$n]are [i t\v\lugire;

– `nfiin]area drumurilor de exploatare agricol\ neconsolidate, `n suprafa]a de 463 ha prin lucr\ri de s\p\tur\ cu autogrederul.

Lucr\ri agropedoameliorative pentru sporirea capacit\]ii de produc]ie a terenurilor `n vederea atingerii parametrilor de produc]ie proiecta]i. Astfel, s-au prev\zut:

– fertilizarea cu `ngr\[\minte organice `n doza medie de 15 t/ha (`n afara celor 20 t/ha prev\zute `n tehnologiile avute `n vedere la determinarea costurilor anuale), pe o suprafa]\ de 30.756 ha;

– amendarea solurilor cu fosfogips, `n doza medie de 5 t/ha pe o suprafa]\ de 3.651 ha;

– amendarea solului cu carbonat de calciu cu doza medie de 5 t/ha pe o suprafa]\ de 938 ha;

– nivelarea terenului cu nivelatorul pe o suprafa]\ de 22.577 ha.

CAPITOLUL 4: MODELE MATEMATICE DE MI{CARE PERMANENT| {I DE MI{CARE NEPERMANENT|

Mi[carea unui fluid reprezint\ mi[carea unui sistem continuu de particule fluide, de forme [i m\rimi arbitrare, care ocup\ `n `ntregime un anumit domeniu.

Mi[carea fluidului se poate desf\[ura `ntr-un spa]iu finit, delimitat lateral de pere]i solizi, sau suprafe]e de discontinuitate `n acela[i fluid, sau `n alte fluide, sau `n spa]iu infinit, de exemplu curen]ii de aer din atmosfer\.

Caracteristicile mi[c\rii, respectiv viteza, presiunea etc. sunt determinate de natura fluidului, tipul de mi[care [i de condi]iile la limit\ [i cele ini]iale.

Din punct de vedere al desf\[ur\rii `n timp, mi[carea unui fluid poate fi permanent\ sau nepermanent\.

La o mi[care permanent\, parametrii mi[c\rii `ntr-un punct fix din spa]iu, nu variaz\ `n timp; viteza, presiunea se modific\ numai la schimbarea pozi]iei particulei fluide. Matematic, aceasta se exprim\ prin rela]iile:

v = v(x, y, z)

p = p(x, y, z)

g = (x, y, z)

La o mi[care nepermanent\, viteza, presiunea variaz\ at$t `n spa]iu c$t [i `n timp, astfel `nc$t:

v = v(x, y, z, t)

p = p(x, y, z, t)

g = (x, y, z, t)

Realizarea unuia sau a celuilalt caz de mi[care este determinat\ de condi]iile la limita domeniului, care pot fi constante sau variabile `n timp.

4.1. Mi[carea permanent\ a fluidelor cu suprafa]a liber\

La proiectarea construc]iilor hidrotehnice care urmeaz\ s\ se execute `n albii naturale este necesar\ construirea curbelor suprafe]ei libere a apei care vor apare dup\ modificarea regimului natural de curgere. Cele mai mari dificult\]i `n acest proces apar datorit\ faptului c\ m\rimile elementelor hidraulice ale albiei naturale variaz\ foarte mult, astfel c\ `n calcule trebuie s\ se opereze cu valori medii ale acestor m\rimi. ~n majoritatea cazurilor practice, curba suprafe]ei libere a apei trebuie construit\ pentru niveluri maxime, care au observate pe cursul de ap\ respectiv numai la ape mari, extraordinare, sau n-au fost observate niciodat\.

Pentru deducerea ecua]iei mi[c\rii permanente, gradul variate, a fluidelor cu suprafa]a liber\, vom scrie rela]ia lui Bernoulli pentru dou\ sec]iuni transversale 1 [i 2 prin cursul de ap\ amplasate la distan]a dx una fa]\ de cealalt\:

z + p0/g + av2/2g = z + dz + p0/g + [a(v + dv)2]/2g + dhw (1)

`n care nota]iile reprezint\:

z – cota suprafe]ei libere a apei;

dz – varia]ia cotei suprafe]ei libere a apei;

v – viteza medie pe sec]iunea apei;

dv – varia]ia vitezei `ntre cele dou\ sec]iuni;

p0 – presiunea la suprafa]a liber\;

g – greutate specific\;

g – accelera]ia gravita]iei;

a – coeficient de corec]ie al vitezelor;

dhw – pierderile de sarcin\ `ntre sec]iunile 1 [i 2.

Coeficiemtul a ]ine seama de influen]a reparti]iei neuniforme a vitezelor `n sec]iunea de curgere. ~n calcule se vor considera valori a = 1,0 – 1,1.

Pierderile de sarcin\ hw necesare `nvingerii rezisten]elor hidraulice se compun din pierderi de sarcin\ pentru `nvingerea rezisten]elor locale hj [i pierderile de sarcin\ distribuite `n lungul curentului hf.

hw = hj + hf

~n condi]iile mi[c\rii gradual variate se poate scrie:

dhw = dhj + dhf (2)

Neglij$nd m\rimile de ordinul al doilea avem

(v + dv)2/2g = v2/2g + d(v2/2g) (3)

[i ]in$nd cont de rela]ia (2), ecua]ia (1) devine:

-dz = d(v2/2g) + dhj + dhf (4)

~n cazul mi[c\rii gradual variate, pierderile de sarcin\ locale sunt datorate `n special varia]iilor sec]iunii vii a curentului. Dar cum varia]ia sec]iunii vii a curentului. Dar cum varia]ia sec]iunii vii `n albii artificiale se face lent, pierderile de sarcin\ locale sunt mici `n compara]ie cu pierderile de sarcin\ distribuite `n lung [i, de aceea, `n cazul men]ionat, se pot neglija.

~mp\r]ind ecua]ia (4) cu dx, avem:

– dz/dx = d/dx (av2/2g) + dhj/dx + dhf/dx (5)

Termenul – dz/dx define[te panta suprafe]ei libere a apei `n sec]iunea dat\ sau panta piezometric\ J:

J = – dz/dx (6)

Pierderile de sarcin\ locale dhj, produse `n special de varia]ia sec]iunii vii `n lungul curentului, se determin\ cu o rela]ie de tipul:

dhj = xd(av2/2g) (7)

`n care x este un coeficient care depinde de caracterul varia]iei sec]iunii de curgere. De regul\, atunci c$nd viteza medie a apei cre[te `n lungul curentului, respectiv c$nd sectorul considerat se `ngusteaz\ `n sensul curgerii, pierderile de sarcin\ locale se neglijeaz\ ( x = 0).

Din contr\, pe sectorele divergente, atunci c$nd viteza medie scade `n lungul curentului, se ]ine seama de aceste pierderi de sarcin\. ~n literatura de specialitate sunt recomandate valori cuprinse `ntre – 1,0 [i – 0,5.

Pierderile de sarcin\ distribuite pe unitatea de lungime determin\ panta hidraulic\ if a curentului [i se calculeaz\ cu rela]ia lui Chezy:

dhf/dx = if = v2/C2R (8)

`n care C este coeficientul lui Chezy sunt propuse mai multe rela]ii de calcul. ~n calcule am folosit rela]ia lui Manning:

C = 1/n R1/6 (9)

`n care n este coeficientul de rugozitate.

Introduc$nd `n aceste rela]ii debitul, egal cu:

Q = wv (10)

[i modulul de debit K `n sec]iunea dat\, determinat cu rela]ia:

K = wC R (11)

rela]ia (8) se poate scrie:

if = Q2/K2 (12)

}in$nd seama de rela]iile (6), (7) [i (12), ecua]ia (5) a mi[c\rii permanente, gradual variate a apei cu nivel liber se poate scrie:

J = (1 + x) d/dx (av2/2g) + Q2/K2 (13)

-dz = (1 + x) d(av2/2g) + Q2/K2 dx (14)

Calculele se desf\[oar\ din aval spre amonte, pornind de la o sec]iune aval `n care se cunosc elementele mi[c\rii (cheie limnimetric\).

4.2. Mi[carea nepermanent\ a fluidelor cu suprafa]a liber\

~n anul 1871, Barre de Saint-Venant stabile[te pentru prima dat\ ecua]iile diferen]iale ale mi[c\rii nepermanente gradual variate a apei `n canale deschise [i reu[e[te s\ eviden]ieze o solu]ie a acestor ecua]ii `ntr-un caz particular, care are valoare mai mult teoretic\ dec$t practic\ – canal cu panta nul\, cu sec]iune dreptunghiular\ [i `n condi]ii de pierderi de sarcin\ nule.

Cu toate eforturile depuse de matematicieni [i hidraulicieni `n anii care au urmat nu s-a reu[it s\ se g\seasc\ solu]ii integrate ale acestor ecua]ii corespunz\toare problemelor des `nt$lnite `n practic\ de mi[carea nepermanent\ a apei `n canale [i `n albiile r$urilor. ~ncerc\rile s-au lovit de dificult\]ile majore care apar la integrarea unui sistem de ecua]ii diferen]iale de tip hiperbolic, neliniare, cu condi]ii la limit\ foarte complexe.

Nu s-a contestat valabilitatea acestor ecua]ii deduse de Saint-Venant, deoarece ele nu reprezint\ altceva dec$t o form\ mai general\ a ecua]iilor lui Bernoulli pentru un tub de curent de sec]iune finit\, variabil\ `n timp [i spa]iu, `ns\ nici nu s-a putut da o confirmare a ipotezelor care au fost adoptate la deducerea lor, deoarece confruntarea cu experimentul necesit\ cunoa[terea solu]iilor pentru diverse cazuri particulare.

Marea majoritate a hidraulicienilor au `mbr\]i[at ideea elabor\rii [i utiliz\rii de scheme de calcul `n diferen]e finite de tip implicit, pentru rezolvarea numeric\ a ecua]iilor lui Saint Venant. Efortul principal a fost `ndreptat pe linia propunerii unor algoritmi de calcul cu caracteristici superioare privind domeniul de aplicabilitate, domeniile de stabilitate [i de convergen]\ a solu]iilor numerice [i volumul de calcule.

Sistemul de ecua]ii diferen]iale, cu derivate par]iale, al lui Saint Venant este alc\tuit din ecua]ia continuit\]ii [i ecua]ia dinamicii

Ecua]ia continuit\]ii a fost dedus\ pornind de la bilan]ul volumelor de ap\ cuprinse `ntre dou\ sec]iuni consecutive de calcul x [i x+dx, calculat `ntre momentul de timp t [i t+dt. ~n acest mod a fost determinat\ rela]ia:

¶w/¶t + ¶Q/¶x = 0 (15)

`n care nota]iile reprezint\:

– w = aria sec]iunii de curgere

– Q = debitul

– x = distan]a m\surat\ `n lungul curgerii

– t = timpul

Aceasta reprezint\ ecua]ia de continuitate [i exprim\ principiul conserv\rii masei pentru medii fluide.

Pentru deducerea ecua]iei dinamice se aplic\ teorema energiei unei mase de fluid cuprins\ `ntre sec]iunile de calcul x [i dx. Aceast\ teorem\ exprim\ echivalen]a dintre lucrul mecanic efectuat de for]ele exterioare [i varia]ia energiei cinetice `ntr-un interval de timp dt. ~n acest mod se ajunge la ecua]ia dinamic\ a curentului `n albie:

¶z/¶x + 1/g ¶v/¶t + v/g ¶v/¶x + if = 0 (16)

`n care nota]iile reprezint\:

– z = cota suprafe]ei libere a apei

– v = viteza medie pe sec]iune a apei

– if = panta hidraulic\ medie `n sec]iune

– g = accelera]ia gravita]ional\

Av$nd `n vedere faptul c\:

v = Q/w

[i ]in$nd cont de ecua]ia continuit\]ii (15) rezult\:

¶v/¶t = ¶/¶t (Q/w) = 1/w ¶Q/¶t – Q/w2 ¶w/¶t = 1/w ¶Q/¶t + Q/w2 ¶w/¶t (17)

v¶v/¶x = Q/w ¶/¶x (Q/w) = Q/w(1/w ¶Q/¶t – Q/w2 ¶w/¶t) (18)

~nlocuind expresiile (17) [i (18) `n rela]ia (16), ecua]ia dinamicii devine:

¶z/¶x + 1/gw ¶Q/¶t + 2Q/gw2 ¶Q/¶x – Q2/gw3 ¶w/¶x + Q2/K2 = 0 (19)

Deoarece sec]iunea w este func]ie de timp pentru x = const., prin intermediul ad$ncimii h a curentului w = w (h), unde h=h(t), avem:

¶w/¶t = ¶w/¶h ¶h/¶t = B¶z/¶t

`n care B reprezint\ l\]imea albiei la suprafa]a apei.

Astfel ecua]ia continuit\]ii devine:

B¶z/¶t + ¶Q/¶x = 0 (20)

Pentru rezolvarea sistemului alc\tuit din ecua]iile (19) [i (20), trebuiesc cunoscute condi]iile ini]iale [i condi]iile la limit\. Condi]iile ini]iale constau `n cunoa[terea la momentul t=t0 a debitelor Q=Q(x) [i a nivelurilor z=z(x) `n lungul albiei. Condi]iile la limit\ se dau `n sec]iunile amonte x=0 [i aval x=L ale sectorului de calcul.

De obicei `n sec]iunea amonte a sectorului de calcul se cunoa[te varia]ia `n timp a debitelor Q=Q1(t) (hidrograful debitelor amonte), iar `n sec]iunea aval a sectorului de calcul se cunoa[te varia]ia debitului `n func]ie de nivelul apei Q=Qn(z) (cheia limnimetric\ sau cheile desc\rc\torilor de la baraj).

Pentru sistemul alc\tuit din ecua]iile (19) [i (20) nu se cunosc solu]ii analitice, rezolvarea acestuia fiind posibil\ numai prin metode numerice. Majoritatea algoritmilor de calcul se bazeaz\ pe aplicarea unor scheme `n diferen]e finite de tip implicit, `ntruc$t schemele explicite conduc la un volum mare de calcule, rezultat din respectarea condi]iilor Courant-Friedrich-Lewy `n alegerea pa[ilor dx [i dt.

~n lucrarea de fa]\ se prezint\ o schem\ de tip implicit elaborat\ `n Institutul de Cercet\ri Hidrotehnice Bucure[ti, care se remarc\ prin o bun\ stabilitate a solu]iilornumerice [i o rapid\ convergen]\ a acestora c\tre solu]ia exact\. Algoritmul a fost utilizat `n decursul timpului `n numeroase aplica]ii utilizate `n practica inginereasc\.

Transcrierea `n diferen]e finite a ecua]iilor (19) [i (20) se efectueaz\ `mp\r]ind o por]iune de albie de lungime L `n n-1 sectoare de calcul delimitate de nodurile i, (i=1,2,3, ….,n). Pentru exprimarea derivatelor unei func]ii F `n raport cu variabila x [i `n raport cu variabila t, pe sectorul cuprins `ntre sec]iunile i-1 [i i, la un moment cuprins `ntre valorile (n+1) dt [i ndt ale timpului t folosim rela]iile:

¶F/¶x = 1/dx [q(Fin+1 – Fi-1n+1) + (1 – q)(Fin – Fi-1n) ] (21)

¶F/¶t = 1/dt [1/2(Fin+1 + Fi-1n+1) + 1/2(Fin + Fi-1n)] (22)

`n care Fin+1 este valoarea func]iei F calculat\ `n sec]iunea i la momentul (n+1)dt, iar q este un coeficient de pondere care cap\t\ valori cuprinse `ntre 0 [i 1 (func]ia F(x,t) poate fi oricare dintre func]iile Q(x,t), z(x,t), w(x,t)).

Pentru generalizarea se presupune c\ `n fiecare sec]iune i exist\ un afluent cu debitul qi=qi(t). Debitul din amonte de sec]iunea i, Qiam se `nlocuie[te `n func]ie de debitul din aval de sec]iunea i, Qi, [i de debitul afluentului qi, folosind condi]ia de racordare:

Qi am = Qi – qi (23)

~n continuare, `n calcule se lucreaz\ cu m\rimile interioare intervalului (i-1,i) [i cu rela]ia (23). Utiliz$nd modul de transcriere a derivatelor, definit de rela]iile (21) [i (22), ecua]iile mi[c\rii (19) [i (20) `n diferen]e finite pe sectorul (i-1,i) se scriu:

Zin+1 – Zi-1n+1 + (1/q -1)( Zin – Zi-1n) + 1/2gwnq

dx/dt (Qin+1 -qin+1 + Qi-1n+1- Qin + qin – Qi-1n) + 1/g (w2)n (Qin+1 -qin+1 + Qi-1n+1)

[ Qin+1 -qin+1 – Qi-1n+1 +(1/q -1)( Qin – qin – Qi-1n)] – 1/4gw3(Qin+1 -qin+1 + Qi-1n+1)

(win – wi-1n) [ Qin+1 -qin+1 + Qi-1n+1 + (1/q -1)( Qin – qin + Qi-1n)] + (Qin+1 -qin+1 + Qi-1n+1)( Qin+1 -qin+1 + Qi-1n+1) + (1/q -1)(Qni – qin + Qi-1n) = 0 (24)

Zin+1 + Zi-1n+1 – (Zin + Zi-1n) + 2dtq/Bndx [ Qin+1 -qin+1+ Qi-1n+1 + (1/q-1)

(Qni – qin – Qi-1n)] = 0 (25)

~n acest mod se ob]in c$te n-1 ecua]ii algebrice cu necunoscutele Qin+1 [i Zin+1, de tip (24) [i (25) pentru ecua]ia dinamic\ [i ecua]ia continuit\]ii.

Introduc$nd nota]iile:

– a = dx/2gwndtq

– b = 2dtq/Bndx

– g = 1/gw2 ( Qin -qin + Qi-1n)

– d = [dx/4K2 – (w in – w i-1n)/4gw3] (Qin+1 -qin+1 + Qi-1n+1)

ecua]iile (24) [i (25) pe sectorul (i-1,i) devin:

Zin+1 – Zi-1n+1 + (1/q – 1)(Zin – Zi-1n) + a(Qi-1n+1 – qin+1 – Qin – Qi-1n + qin) + g[Qin+1 – Qi-1n+1 – qin+1 +(1/q – 1)( Qin – Qi-1n – qin)] + d[ Qin+1 + Qi-1n+1 – qin+1 + (1/q – 1)( Qin + Qi-1n – qin) ] = 0 (26)

Zin+1 + Zi-1n+1 – (Zin + Zi-1n) + b[( Qin+1 – qin+1 + Qi-1n+1) + (1/q – 1)( Qin – qin – Qi-1n) ] = 0 (27)

Adun$nd [i sc\z$nd, dou\ c$te dou\, cele 2(n-1) rela]ii (26) [i (27) rezult\:

2 Zin+1 + (1/q – 1)( Zin – Zi-1n) – (Zin – Zi-1n) + a( Qin+1 + Qi-1n+1 – qin+1) + g(Qin+1 – Qi-1n+1 – qin+1) + g(1/q – 1)(Qin – Qi-1n – qin) + d( Qin+1 + Qi-1n+1 – qin+1) + b( Qin+1 – Qi-1n+1 – qin+1) + b(1/q – 1)( Qin – Qi-1n – qin) = 0 (28)

2 Zi-1n+1 + (1/q – 1)( Zin – Zi-1n) – (Zin + Zi-1n) + a( Qin+1 + Qi-1n+1 – qin+1) –

a( Qin+1 + Qi-1n+1 – qin+1) – a( Qin + Qi-1n – qin) + g(Qin+1 – Qi-1n+1 – qin+1) –

g(1/q – 1) ( Qin – Qi-1n – qin) + d( Qin+1 + Qi-1n+1 – qin+1) + d (1/q – 1) ( Qin + Qi-1n – qin) – b( Qin+1 – Qi-1n+1 + qin+1) – b(1/q – 1) ( Qin – Qi-1n – qin) = 0 (29)

Adun$nd fiecare dintre rela]iile (28) cu (29) corespunz\toare, scrise pe sectorul i, i+1, se elimin\ necunoscutele zin+1 [i grup$nd convenabil termenii rezult\ un sistem algebric, liniar pentru necunoscutele Qin+1, de forma:

Ai-1,i Qi-1n+1 + (Bi-1,i + Ci, i+1)Qin + Di, i+1Qi+1n+1 = Rin (30)

`n care coeficien]ii au expresiile:

Ai-1,i = a – b – g + d

Bi-1, i = a + b + -g + d

Ci-1,i = a + b + -g + d

Di-1,i = a – b + g + d

Coeficien]ii a, b, g, d sunt scri[i pe sectoarele de calcul i-1, i respectiv i, i+1.

Avem n-2 ecua]ii liniare (30) pentru n necunoscute Qin+1. Pentru completarea sistemului de ecua]ii algebrice se folosesc condi]iile la limit\ `n capetele amonte [i aval ale sectorului de calcul.

~n cap\tul amonte este cunoscut\ varia]ia `n timp a debitului (hidrograful debitelor amonte).

Q1n+1 = Q1((n+1)dt) (31)

~n cap\tul aval al sectorului de calcul se impune condi]ia ca nivelurile apei s\ se `nscrie pe o cheie limnimetric\ determinat\ anterior prin m\sur\tori. Dac\ not\m cu m panta tangentei geomatrice la cheia limnimetric\ avem:

Znn+1 – Znn = m (Qnn+1 – Qnn) (32)

Elimin$nd necunoscuta Znn+1 `ntre rela]iile (32) [i (29) scris\ pentru i=n, ob]inem:

An-1,nQn-1n+1 + Bn-1,nQnn+1 = Rn (33)

Rezolvarea numeric\ a sistemului de ecua]ii algebrice liniare alc\tuit din ecua]iile (31), (30) [i (33) conduce la determinarea m\rimilor Qin+1 pentru i=1,2, …,n. Acest sistem are matricea necunoscutelor tridiagonal\ astefel `nc$t este posibil\ rezolvarea sa prin rela]ii de recuren]\ de forma:

Qn-1n+1 = a Qin+1 + bi (34)

`n care:

ai = – Ai-1,i/(Bi-1,i + Ci,i+1 + ai+1Di,i+1) (35)

bi = (Rin – bi+1Di,i+1)/ (Bi-1,i + Ci,i+1 + ai+1Di,i+1) (36)

Ecua]ia (33) se mai poate scrie:

Qn-1n+1 =-Bn-1,n/An-1,n Qnn+1 + Rn/An-1,n

[i deci:

an =- Bn-1,n/An-1,n

bn = Rn/An-1,n

Cu aceste rela]ii se determin\ coeficien]ii ai [i bi pentru i=n-1,….,2,1 [i apoi cu rela]iile (34) se g\sesc m\rimile necunoscute Qin+1. Cotele apei `n lungul sectorului de calcul corespunz\toare debitelor Qin+1, la momentul (n+1)dt se determin\ direct cu rela]iile (28) sau (29).

M\rimile Qin+1 [i Zin+1 determinate cu procedeul descris mai sus devin condi]ii ini]iale pentru urm\torul pas de timp [i algoritmul se repet\ identic p$n\ la parcurgerea `ntregului interval de timp simulat.

Algoritmii de calcul astfel conceput permite rezolvarea oric\ror probleme de mi[care permanent\ [i nepermanent\ a fluidelor, descrise de ecua]ia (14) [i de ecua]iile Saint-Venant (19) [i (20). Pentru aplicarea lor, sunt necesare date de baz\ topografice [i hidrologice.

Datele de baz\ topografice constau din profile transversale la distan]a suficient de mic\ pentru reproducerea fidel\ a geometriei albiei r$ului. Distan]ele dintre profilele transversale influen]eaz\ [i stabilitatea numeric\ a solu]iilor, astfel ca programul de calcul `ndese[te sec]iunile transversale p$n\ la `ndeplinirea condi]iilor de stabilitate.

Datele de baz\ hidrologice sunt alc\tuite din hidrograful debitelor `n sec]iunea de intrare a sectorului de calcul, hidrografele debitelor afluen]ilor [i cheia limnimetric\ `n sec]iunea aval. De asemenea, este necesar\ [i cunoa[terea unor chei limnimetrice [i a unor niveluri maxime observate la viituri `n diverse sec]iuni intermediare. Aceste date sunt importante pentru tararea modelului matematic al sectorului matematic al sectorului studiat.

Tararea modelului matematic constituie una din cele mai importante etape ale calculelor preg\titoare. Rezultatele simul\rii numerice a diverselor situa]ii privind mi[carea permanent\ [i nepermanent\ a apei pe un sector de r$u prezint\ `ncredere `n m\sura `n care modelele de calcul reproduc suficient de exact niveluri observate, chei limnimetrice certe, precum [i propagarea pe acel sector de r$u a unor unde de viitur\ sau a unor unde de axploatare reale.

~n acest scop, mai `nt$i se selecteaz\ acele situa]ii pentru care se cunosc `n anumite sec]iuni de control nivelurile sau debitele, sau nivelurile [i debitele corespunz\toare, [i care urmeaz\ a fi reproduse cu modelele de calcul.

Se determin\ apoi acele valori ale coeficien]ilor de rugozitate pe tronsoanele de calcul pentru care parametrii hidraulici calcula]i au acelea[i valori cu parametrii hidraulici m\sura]i. ~n regim permanent de mi[care a apei pe r$uri, opera]ia este relativ simpl\ `ntruc$t se ob]ine o func]ie univoc\ n = n(Q) sau n = n(z), unde n este coeficientul de rugozitate, Q – debitul, z – nivelul apei `ntr-o sec]iune dat\. ~n regim nepermanent, opera]ia este mai complicat\ `ntruc$t pentru coeficientul de rugozitate n nu rezult\ o func]ie univoc\. Se ob]ine un domeniu de varia]ie a coeficientului n, pentru fiecare viitur\ func]ia n = n(Q) sau n = n(z) av$nd individualitatea ei. Deoarece fiecare sector de calcul poate fi caracterizat printr-o func]ie proprie n = n(Q) sau n = n(Z), iar sec]iunile `n care se cunosc valorile parametrilor hidraulici sunt mult mai pu]ine dec$t sec]iunile de calcul, problema nu este strict determinat\. Din acest motiv, valorile coeficien]ilor de rugozitate pe sectoarele de calcul `nvecinate, cu caracteristici geometrice apropiate, se consider\ acelea[i [i, `n esen]\, tararea modelului de calcul este o opera]ie de optimizare.

CAPITOLUL 5: SUPRA~N|L}AREA DIGURILOR

Pentru verificarea cotei digurilor `n lungul albiei r$ului Ier au fost efectuate calcule hidraulice de mi[care permanent\ a apei pe sectorul din avalul acumul\rii Andrid. Calculele au fost efectuate prin integrarea ecua]iei (14), fiind folosite profile transversale prin albia major\ [i albia minor\ a r$ului Ier, amplasate la distan]e cuprinse `ntre 100 – 500 m, prezentate `n anexe.

Pentru tararea modelului de calcul a fost utilizat\ cheia limnimetric\ `n sec]iunea de frontier\ (fig.1.1.), precum [i nivelurile `nregistrate la sta]iile hidrometrice S\cuieni [i Andrid.

Pentru reproducerea prin calcule a nivelurilor `nregistrate au rezultat ca valori pentru coeficien]ii de rugozitate: 0,033 pentru albia minor\ [i 0,040 pentru albia major\. Au fost efectuate calcule pentru debitul de dimensionare cu asigurarea de 5% [i pentru debitul de verificare cu asigurarea de 1%. Rezultatele sunt prezentate `n profilele longitudinale precum [i `n notele de calcul anexate. ~n urma acestor calcule a rezultat necesar\ supra`n\l]area digurilor pe sectorul cuprins `ntre km 11.500 [i km 12.500.

5.1. Stabilirea cotei coronamentului

Cc = hv + hs + hb (`n profilul 28 km 12.000)

hv = cota nivelului maxim de verificare

hs = `n\l]imea de siguran]\

hb = `n\l]imea bombamentului `n exul coronamentului (se ia `n considerare numai `n cazul digurilor carosabile)

Cc = 104,17 m + 0,30 m = 104,47 m M.B.

5.2. Tehnologia de execu]ie

Lucr\rile de terasamente se execut\ astfel:

– decoperta stratului vegetal pe taluzul digului dinspre incinta, care se execut\ cu draglina pe 30 cm ad$ncime,

– decoperta stratului vegetal din ampriza digului [i din groapa de `mprumut, care se executa cu buldozerul,

– scarificarea mecanic\ a terenului `n ampriza digului,

– s\p\tura cu screperul `n groapa de `mprumut situat\ `nspre incint\ la 10 m distan]\ de piciorul aval al talazului,

– `mpr\[tierea cu buldozerul `n dig [i realizarea treptelor de `nfr\]ire, care se execut\ cu buldozerul, eventual cu lama `nclinat\ (Angledozer). Treptele se execut\ cu o `n\l]ime de cca 30 cm [i execu]ia lor `ncepe cu treapta cea mai de jos. l\]imea treptelor de `nfr\]iere este de 0,70 m dar l\]imea a fost astfel aleas\ `nc$t s\ permit\, dup\ realizarea stratului de umplutur\ respectiv, compactarea cu T.P.O.

– compactarea cu t\v\lug picior de oaie,

– acoperta cu draglina a stratului vegetal pe taluzele digurilor [i cu buldozerul `n groapa de `mprumut.

CAPITOLUL 6: OPTIMIZAREA REGULAMENTULUI DE EXPLOATAREA LA APELE MARI

Lucr\rile hidrotehnice executate `n b.h. Ier, lucr\ri de regularizare [i `ndiguire precum [i lucr\ri de desecare au condus la cre[terea valorii debitului maxim perâul Ier [i `n sec]iunea de frontier\. ~n consecin]\, condi]ia impus\ prin “Convertirea asupra regimului apelor de forntier\” `ncheiat\ cu Ungaria de men]inere a nivelurilor `n sec]iunea de frrontier\ la asigurarea de 1% sub valoarea de 101,73 m M.B., ceea ce corespunde pe cheia limnimetric\ unui debit de 100 m3/s, nu mai putea fi respectat\. S-a pus problema optimiz\rii Regulamentului de exploatare la apele mari a desc\rc\torilor de la barajul Adrid corelat cu evacuarea controlat\ prin pomparea apelor rezultate din re]eaua de drenaj.

Pentru aceasta au fost necesare calcule hidraulice de mi[care nepermanent\ a apei privind compunerea [i propagarea undelor de viitur\ `n lungul apelor râului Ier. Calculele au fost efectuate cu un program scris `n limbajul Fortran `n baza algoritmului prezentat `n capitolul 4.2.

Tararea modelului matematic a fost efectuat\ prin simularea compunerii [i propag\rii componentelor cu asigur\rile de 5% [i 1% ale hidrografelor undelor de viitur\ pe râul Ier [i pe afluen]ii acestuia precum [i a volumelor de ap\ provenite de pe restul suprafe]elor b.h. necontrolate de ace[tia.

Ipotezele caracteristicile de formare a scurgerilor `n bazinul hidrografic Ier, determinarea hidrografului cu asugurarea de 1% `n sec]iunea de frontier\ precum [i determinarea componentelor `n sec]iunea amonte Andrid [i `n sec]iunile de confluen]\ cu v\ile afluente au f\cut obiectul studiului hidrologic elaborat `n Institutul de Cercet\ri Hidrotehnice – Bucure[ti.

~n figura 2 sunt prezentate hidrograful local cu asigurarea de 1% `n sec]iunea Andrid precum [i componentele cu asigurarea de 1% [i 5% corespunz\toare sec]iunii Andrid ale hidrografelor corespunz\toare asigur\rii de 1% [i 5% `n sec]iunea de frontier\.

~n figurile 3,4 5 6 [i 7 sunt prezentate hidrografele pe v\ile afluente [i componentele rest bazin din hidrograful cu asigurarea de 1% `n sec]iunea de frontier\.

~n figura 8 sunt prezentate rezultatele calcuklelor de compunere [i propagare a acestor unde de viitur\ precum [i hidrograful cu asigurarea de 1% `n sec]iunea de frontier\. Se observ\ c\ debitul maxim `n aceast\ sec]iune dep\[e[te 200 m3/s, respectiv condi]ia din “Conven]ia asupra apelor de frontier\” `ncheiat\ cu Ungaria nu este respectat\.

Modelul matematic astfel tratat a fost utilizat pentru optimizarea Regulamentului de exploatare a lucr\rilor hidrotehnice din b.h. al râului Ier `n vederea `ndeplinirii prevederilor Conven]iei [i totodat\ pentru evitarea stagn\rii apei pe terenurile agricole din incintele exterioare digurilor mai mult de 4 zile pentru a nu fi compromise culturile din zon\.

Au fost simulate mai multe [cenarii de manevr\ a stavilelor la barajul Andrid precum [i la barajele Galospetreu [i Simian. Ca date de baz\ au fost utilizate urm\toarele:

hidrografele undelor de viitur\ cu asigur\rile de 1% [i 5% pe râul Ier `n sec]iunea amente de acululare Andrid [i pe afluen]ii râului Ier, determinate `n ipoteza ploii generale pe tot bazinul hidrografic (strat uniform scurs) (figurile 2-7, 9, 10);

cheile golirilor de fund ale barajului Andrid (fig. 12);

curba volumelor acumul\rii Andrid (fig. 11);

curba volumelor acumul\rii Galospetreu (fig. 13);

curbele de func]ionare a golirii de fund [i a desc\rc\torilor de suprafa]\ ale barajului Galospetreu (figura 14 [i 15).

curba volumelor acumul\rii Simian (fig. 16);

curba de func]ionare a golirii de fund [i a desc\rc\torilor de suprafa]\ ale acumulrii Simian (figurile 17 [i 18).

Au fost efectuate calculele de atenuare a undelor de viitur\ `n acumul\rile Andrid, Galospetreu [i Simian `n diverse scenarii de manevrare a desc\rc\torilor de ape mari. Pentru ilustrare, `n figura 19 este prezentat\ atenuarea hidrografului cu asigurarea de 1% local `n sec]iunea Andrid.

Potrivit Regulamentului de exploatere ini]ial:

golirea din mijloc se men]ine deschis\ `n permanen]\;

când nivelul apei `n lac dep\[e[te cota de 112,50 se deschid pe jum\tate golirile laterale;

când nivelul apei `n lac dep\[e[tecota de 114,40 se ridic\ complet o stavil\ lateral\;

dac\ nivelul apei `n lac continu\ s\ creasc\, respectiv dep\[e[te cota 114,50, se deschide complet [i cea de a treia stavil\.

Hidrograful defluent astfel rezultat a fost compus hidraulic cu componentele cu asigurarea de 5% ale restului bazunului. La aceast\ asigurare, stavilele acumul\rilor Galospetreu [i Simian sunt complet `nchise `ntrucât volumul viiturilor componente cu asigurarea de 5% este re]inut complet `n acumul\rile respective.

De asemenea, pe timpul viiturii a fost `ntrerupt\ func]ionarea sta]iilor de pompare. ~n aceste condi]ii debitul `n sec]iunea de frontier\ atinge valoarea de 93 m3/s.

Acest mod de exploatare aplicat `n condi]iile ploii generale cu asigurarea de 1% pe tot b.h. nu mai asigura condi]ia de debit `n sec]iunea de frontier\ [i prin nefunc]ionarea sta]iilor de pompare pe timpul viiturii, produc]ia agricol\ era compromis\.

Au fost `ncercate mai multe variante de manevr\ a desc\rc\torilor de la barajele acumul\rilor astfel `ncât dezideratul propus s\ fie realizat cu un regulament cât mai simplu [i `n acela[i timp, sigur.

~n figura 21 este prezentat\ atenuarea undelor de viitur\ `n acumularea Andrid `n ipoteza ploii generale cu asigurarea de 1% pe tot bazunul hidrografic `n varianta optim\ de regulament de exploatare.

cele trei compartimente ale golirii de fund ale barajului Andrid sunt deschise permanent;

golirile de fund ale acumul\rilor Galospetreu [i Simian sunt de asemenea deschise `n permanen]\;

sta]iile de pompare din re]eaua de desecare sunt `n stare de func]ionare;

dac\ nivelul `nregistrat `n sec]iunea de frontier\ atinge valoarea de 101,00 m (debitele dep\[esc 70 m3/s) compartimentele laterale ale golirii de la barajul Andrid se `nchid la jum\tate, efectuarea viiturii f\cându-se prin 1+21/2 goliri;

dac\ nivelul de frontier\ cre[te `n continuare atingând valoarea 101,40m (debitul dep\[e[te 85 m3/s) compartimentele laterale se `nchid complet, evacuarea f\cându-se printr-o singur\ golire de fund;

dac\ nivelul apei de frontier\ descre[te ajungând sub valoarea de 101,00 m se deschid compartimentele laterale ale golirilor de fund de la barajul Andrid;

dac\ nivelul `n acumularea Andrid dep\[e[te cota de 115,00 m (viitura are o asigurare cifric mai mic\ de 1%) se deschid complet compartimentele laterale [i se `ntrerupe func]ionarea sta]iilor de pompare.

~n figura 22 sunt prezentate rezultatele calculelor de compunere hidraulic\ a componentei hidrografului cu asigurarea de 1% `n sec]iunea Andrid atenuat\ `n acumulare potrivit Regulamentului prezentat mai sus [i a componentei cu asigurarea de m1% pe rest bazin.

Acest mod de exploatare permite tranzitarea viiturilor f\r\ ca nivelul impus `n sec]iunea defrontier\ s\ fie dep\[it.

De asemenea, sta]iile de pompare din re]eaua de desecare func]ionaez\ timp de patru zile `nainte ca vârful viiturii de la Andrid s\ ajung\ `n sec]iunea de frontier\.

CAPITOLUL 7 : METODA DE PREDICTIE A DEBITULUI MAXIM LA FRONTIER|

Amenaj\rile hidrotehnice [i hidroameliorative din bazinul hidrografic al râului Ier au fost executate `n scopul valorific\rii maximale a terenurilor agricole din zon\ [i al ap\r\rii `mpotriva inunda]iilor a localit\]ilor [i constau din:

drenaje [i desec\ri pe o suprafa]\ de cca 74,122 ha;

`ndiguiri [i regulariz\ri ale albiilor râului Ier [i albiilor princuipalilor afluen]i pe sectoare cu o lungime de cca 194 km;

acumul\ri de ap\ pe râul Ier la Andrid [i pe râurile Rat la Galospetreu [i Simian la Simian.

Regimul hidrologic amenajat al râului Ier a f\cut obiectul unor calcule hidraulice de simulare numeric\ a compunerii viiturilor caracteristice de calcul cu asigurarea de 1% [i 5%.

Problema principal\ care s-a pus a constat `n stabilirea posibilit\]ilor de men]inere a nivelului, `n sec]iunea de frontier\, la asigutarea de 1%, sub valoarea de 101,73 m M.B., ceea ce corespunde unui debit de 100 m3/s pe cheia limnimetric\. Au fost simulate numeroase scenarii de viitur\ [i de manevrare a stavilelor la barajul Andrid, precum [i la barajele Galospetreu [i Similan. Ca urmare a acestor calcule a fost conceput un regulament de exploatare a lucr\rilor hidrotehnice din bazinul hidrografic al râului Ier care s\ asigure respectarea condi]iei din “Conven]ia cu privire la regimul apelor de frontier\”, `ncheiat\ cu Ungaria, prezentat `n capitolul 6.

Calculele hidraulice au fost ehectuate pe undele de viitur\ caracteristice, dinainte cunoscute. ~n exploatare, la nivelul actual de prognoz\, nu se poate cunoa[te cu anticipa]ie ce form\, volum [i debit maxim va avea unda de viitur\ `n momentul apari]iei acesteia. Din acest motiv, [i ]inând cont [i de complexitatea problemelor ridicate de exploatarea la ape mari a lucr\rilor hidrotehnice din bazinul Ier, am considerat necesar\ simularea numeric\ a compunerii [i propag\rii altor tipuri de viituri inclusiv viiturii reale. Anul cu cele mai mari viituri observate este anul 1980 (figura 23), `n dou\ perioade, dinamica fiind aceea[i, cu gradient de descre[tere a intensit\]ii stratului sc\zut pe direc]ia N NE – S SV. DE asemenea, au fost efectuate calcule hidraulice pentru diverse scenarii de formare a viiturilor `n bazinul Ier variind volumul [i durata total\ a acestora. Având `n vedere rezultatele ob]inute se consider\ ra]ional ca problema explor\rii la ape mari a lucr\rilor hidrotehnice [i hidroameliorative din bazunul hidrografic al râului Ier s\ fie analizat\ pentru dou\ etape:

etapa actual\ [i de perspectiv\ imediat\, [i

etapa de perspectiv\ `ndep\rtat\

~n etapa actual\ [i de perspectiv\ imediat\ se men]ine regulamentul de exploatare prezentat `n capitolul anterior dat, `n urma calculelor efectuate `ntr-un centru dispecer pe baza datelor hidrologice m\surate `n timpul viiturii, manevrele la evacuatorii barajelor Andrid, Galospetreu [i Simian pot fi bine fundamentate.

~n etapa de perspectiv\ `ndep\rtat\, când re]eaua pluviometric\ [i hidrometric\ a bazinului Ier va fi completat\ corespunz\tor, prognoza [i controlul evolu]iei viiturii vor fi efectuate cu un grad mare de precizie.

~n continuare m\ voi referi numai la etapa actual\ de perspectiv\ imediat\ prezentând o metod\ de predic]ie a debitelor ce se realizeaz\ `n sec]iunea de frontier\ `n timpul unei viituri.

Se consider\ ca aportul versan]ilor [i al afluen]ilor este concentrat `n sec]iunile de confluen]\ a v\ilor Rat [i Simian.

Prin calcule hidraulice au fost determina]i timpii de propagare a undelor de debit pe tronsoanele:

Andrid – frontiera: tAF= 27 ore;

Galospetreu (confluen]a) – frontiera:tGT = 22 ore;

Simian (confluen]a )- frontiera: tSF = 8 ore.

Metoda aproximativ\ de predic]ie a debitelor de frontier\ se bazeaz\ pe faptul c\ ponderea mare o are debitul defluent de la acumularea Andrid, precum [i pe faptul ca plusul de debite pe afluen]ii râului Ier, `n aval de Adrid, poate fi cunoscut prin m\sur\tori [i corela]ii.

Calculele de predic]ie se desf\[oar\ pe baza graficului prezentat `n figura 24. Pe coordonata sa este figurat debitul iar pe abscisa (timpul tAndrid m\surat de un observator plasat `n punctul dispecer de la acumularea Andrid. Sunt figurate de asemenea axele timpului pentru pentru observatorii plasa]i `n sec]iunile de confluen]\ Rat [i Simian precum [i `n sec]iunea de frontier\, cu un decalaj de 5 ore (tGalospetreu), 19 ore (tSimian) [i respectiv 27 ore (tFrontier\).

Debitele m\surate `n posturile hidrometrice de exploatare sau determinate prin carela]ii se reprezint\ pe graficul din figura 24 chiar `n timpul viiturii dup\ cum urmeaz\:

debitul efluent cunoscut la acumularea Andrid raportat la scara timpului tAndrid;

debitul `nsumat al v\ii Rat [i al afluen]ilor Zimoias [i Vasad m\surat la confluen]a cu râul Ier a v\ii Rat, raportat la scara timpului tGalospetreu ;

debitul `nsumat al v]ii Simian cu debitul canalului antitanc (ob]inut prin corela]ii), raportat la scara timpului tSimian

debitul `n sec]iunea de frontier\ la scara timpului tFrontiera

Pentru exemplificare am folosit datele viiturii din iunie 1980. S\ presupunem c\ ne aflam `n data de 25 iunie ora 12.

Debitul defluent la acumularea Andrid este QAndrid = 46,2m 3/s (punctul A pe grafic).

Debitul afluent `n sec]iunea de confluen]\ cu valea Rat la acela[i moment (25iunie,ora 12)este QGalospetreu = 15,5m3/s (punctul G1pe grafic) [i debitul afluent `n sec]iunea de confluen]\ cu valea Simian (tot la 25 iunie, ora 12) este QSimian = 24 m3/s (punctul S1 pe grafic). Debitul `n sec]iunea de frontier\ QFrontier\= 52,5 m3/s (punctul F1 pe grafic, de asemenea la 25 iunie, ora 12).

}inând cont de tendin]a evolu]iei viiturii pe afluen]i ai râului Ier extrapol\m componenta Galospetreu pe un interval de 5 ore [i componen]a Simian pe un interval de 19 ore, pân\ la verticala care treve prin punctul A. Aceste valori reprezint\ timpii necesari undei de debit pentru a parcurge distan]a distan]a de la Adrid pân\ `n sec]iunea de confluen]\ cu v\ile Rat [i Similan. Se g\sesc astfel debitele QGalospetreu = 13 m3/s (punctul G de pe grafic) [i QSimian = 25,5 m3/s (punctul S pe grafic). Punctele S [i G, fiind extrapolate, pot avea [i alte pozi]ii pe verticala punctului A dar aceste pozi]ii nu pot fi mult diferite.

Segmentele OG, OS [i OA se `nsumeaz\ valoarea debitului precis `n sec]iunea de frontier\ QFrontier\= 84,7 m3/s (punctul F pe grafic). Aceast\ valoare se va realiza pe data de 26 iunie la ora 15, se cite[te pe scara timpului tFrontier\ [i este cunoscut\ cu anticipa]ie de 27 ore. Prin calculul exact de simulare a viiturii din iunie 1980, debitul `n sec]iunea de frontier\ la 26 iunie a rezultat Q = 85,6 m3/s, deci foarte apropiat de valoarea prescris\ prin procedeul prezentat.

~ntrucât `n prezent se dispune numai de date hidrologice calculate pe afluen]ii râului Ier din aval de acumularea Andrid pentru viitura din iunie 1980, corela]iile din figurile 25 [i 26 au fost construite pe baza acestor date [i nu prin m\sur\tori cum se prevede pentru viitor.

Metoda de predilec]ie propus\ se bazeaz\ pe faptul c\ la confluen]a v\ilor Simian [i Rat cu valea râului Ier exista posturi hidrometrice de exploatare, iar la confluen]a canalului antitanc cu râul Ier un port hidrometric de corelare. Aceste posturi sunt amplasate `n sec[iuni neinfluen]ate de remuul de pe râul Ier.

Pentru Rat [i afluen]ii aferen]i se face o extrapolere a hidrografului debitului pe câteva ore (4-5 ore); pentru Simian [i canalul antitanc se extrapoleaz\ hidrograful debitelor pe o durat\ de cca 19-20 ore.Aceast\ extrapolare, pentru a fi cât mai exact\, are neap\rat nevoie de date privind evol]ia precipita]iilor `n zon\, `n cursul zilei urm\toare, pentru care se determin\ debitul total la frontier\.

Pentru exemplificare, `n figura 25 se prezint\ corela]ia `ntre precipita]iile la posturi pluviometrice [i debite lichide `n sec]iuni caracteristice pentru viitura din 1980, corela]ii care pun `n eviden]\ tendin]a de cre[tere sau descre[tere a debitelor lichide.

Pentru etapa actual\ [i de perspectiva imediat\ re]eaua de posturi meteorologice [i hidrologice se va completa dup\ cum urmeaz\:

se va `nfiin]a o sta]ie meteorologic\ `n apropierea centrului dispecer (de preferat `b zona Andrid), echipat\ cu pluviografe [i cu aparatura necesar\ prognoz\rii precipita]iilor cu anticipa]ie de 2-3 zile;

`n plus fa]\ de cele trei posturi hidrometrice existente se vor `nfiin]a posturi hidrometrice de exploatare pe afluen]ii principali ai râului Ier, `n afara zonei de remuu;

pe râul Ier , la intrarea `n acumularea Andrid, la ie[irea din acumularea Andrid [i la frontier\;

pe râul Rat [i pe râul Simian `n apropiere de confluen]a cu r$ul Ier;

la aceste posturi hidrometrice se vor stabili chei limnimetrice [i pe baz\ de m\sur\tori de niveluri se vor determina debitele de ap\.

posturi hidrometrice de corelare a debitelor la posturile hidrometrice de exploatare cu debitele pe restul afluen]ilor. Posturile hidrometrice de corelare se vor amplasa `n amonte de acumularea Andrid pe v\ile Santau, Tiream, Chechet [i Cubic corelate cu debitele m\surate `n postul hidrometric de exploatare de la intrarea `n acumulare. ~n aval de Andrid se va amplasa un post hidrometric pe canalul antitanc pentru corelarea cu debitele m\surate `n postul hidrometric de exploatare de pe valea Simian.

La posturile hidrometrice de corelare se vor efectua observa]ii pe cel pu]in un an reprezentativ, `n vederea stabilirii corela]iilor respective, dup\ care m\sur\tori permanente se vor efectua numai `n posturile de exploatare.

Aceste corela]ii se vor extinde sub form\ de corela]ii multiple lu$nd `n considerare [i precipita]iile `nregistrate `n posturile meteorologice.

se va `nfiin]a un centru dispecer, de preferin]\ `n zona Andrid care va colecta datele cu privire la debitele din posturile hidrometrice de exploatare [i va efectua calculele de prelucrare necesare `n vederea opera]iei de predic]ie. Tot la acest centru se vor lua decizii pe baza opera]iei de predic]ie referitoare la manevrarea stavilelor la baraje (`n principal la barajul Andrid) [i eventual la pornirea [i opirea excep]ional\ (`n afara programului automatizat) a sta]iilor de pompare. ~n mod normal stavilele desc\rc\torilor de ape de la barajele acumul\rilor Andrid, Galospetreu [i Simian se men]in deschise.

Predic]ia implic\:

date cu certitudine ridicat\;

efectuarea de calcule care conduc la solu]ii unice sau foarte apropiate, compatibile cu posibilit\]ile pe care le ofer\ amenaj\rile hidrotehnice;

durata de anticipa]ie de cca 27 ore, apropiat\ de timpul de parcurgere a undei de debit a distan]ei Andrid-frontiera.

~n condi]iile `n care debitul prezis la frontiera pentru a doua zi( cu 27 ore anticipa]ie) dep\[e[te 100 m3/s(inclusiv debitele pompate la sta]iile de pompare) se iau decizii de `nchidere par]ial\ a stavilelor, astfel `nc$t s\ se respecte condi]ia la frontiera( sau se opresc [i sta]iile de pompare).

CAPITOLUL 8: M|SURI DE PROTEC}IA MUNCII

Executantul lucr\rilor de terasamente are obliga]ia sa se respecte urm\toarele norme [i prescrip]ii de protec]ia muncii: NORME REPUBLICANE DE PROTEC}IA MUNCII editat de Ministerul Muncii [i Ministerul S\n\t\]ii:

“~ndrum\torul proiectantului de `mbun\t\]iri funciare cu privire la m\surile tehnice de securitatea muncii”, 1971;

“Normativ republican pentru proiectarea [i executarea construc]iilor din punct de vedere al prevederii incendiilor (NPC I/1972) aprobat de M.I., M.C.Ind [i CSEAL, cu ordinul nr.90/19.01.1972, publicat [i `n Buletinul Construc]]ilor nr.3/1974;

Biroul sau responsabilul de protec]ia muncii de pe [antier are obliga]ia s\ fac\ `ntregului personal muncitor un instructaj general [i specific sectorului unde lucreaz\ privitor la m\surile de protec]ia muncii. Fi[ele de instructaj pentru protec]ia muncii vor fi reactualizate lunar conform normelor `n vigoare mai sus men]ionate.

La executarea tituror s\p\turilor, inclusiv a celor din carier\ [i balastiere, prin procedee de s\pare manual\, mecanic\ sau explozii, se vor prevedea urm\toarele condi]ii minime de protec]ia muncii:

nu va fi permis\ formarea pe taluzuri a ie[indurilor `n consol\.

starea de echilibru a terenului [i a sus]inerii va fi ]inut\ permanent sub supraveghere;

vor fi `ndep\rtate de pe taluzuri buc\]ile de roc\ desprinse sau cele care tind s\ se desprind\ [i s\ cad\;

angaja]ii vor fi dota]i cu echipamente de protec]ie necesare execut\rii lucr\rilor `n condi]ii de securitate;

asigurarea cu mijloace necesare unei evacu\ri rapide infiltra]iilor de ap\;

S\p\turile `n apropierea c\rora se circul\ vor fi marcate vizibil [i amenajate cu mijloace de protec]ie adecvate pentru prevenirea c\derii mijloacelor de transport sau a persoanelor `n ele. ~n timpul nop]ii, acestea vor fi prev\zute cu inscrip]ii luminoase sau felinare avertizoare.

Pentru executarea s\p\turilor nesprijinite se va respecta taluzul s\p\turilor de funda]ii indicat de proiectele de execu]ie ce a fost stabilit `n func]ie de unghiul taluzului natural al terenului.

~n tot timpul cât s\p\turile r\mân descoperite, conduc\torul tehnic trebuie s\ cerceteze starea taluzurilor [i s\ respecte cu stricte]e indica]ia dat\ de proiectant. ~n cazul `n care se observ\ apari]ia cr\p\turilor paralele cu marginea superioar\ se vor lua m\suri de consolidare [i de evitare a surp\rii.

Numai dup\ ce consolidarea s-a f\cut [i pericolul a fost `nl\turat, lucr\torii vor putea re`ncepe opera]ia de s\pare.

Se va da o aten]ie deosebit\ s\p\turilor manuale executate pe versan]i; pentru evitarea accidentelor, la desprinderea pamantului `n vale, zonele de lucru vor fi semnalizate vizibil cu panouri care s\ `mpiedice sta]ionarea sau trecerea necontrolat\ a muncitorilor sub locurile `n care se execut\ s\p\turi pe versan]i.

Exploatarea carierei trebuie s\ se fac\ `n trepte cu taluzuri naturale. Pentru a evita accidentele, personalul tehnic al carierei va controla locul de exploatare cel pu]in `nainte de `nceperea [i dup\ terminarea lucr\rilor pentru fiecare schimb `n parte.

Acest control se va efectua mai des `n perioada timpului ploios [i friguros. Exploatarea treptelor concomitent, una deasupra alteia, este interzis\.

Exploatarea malurilor trebuie f\cut\ de sus `n jos `n mod continuu, fiind interzis\ s\parea de goluri la baza malului, iar l\]imea platformelor treptelor `n cariere se indic\ a fi minimum 10m.

Pe timpul nop]ii, treptele de exploatare (banchetele frontului de lucru, drumurile pentru vehicule [i trecerile pentru oameni la carier\) trebuie s\ fie luminate.

La ececutarea lucr\rilor pe timp friguros este necesar a se lua m\suri pentru a lua m\suri pentru asigurarea unor condi]ii optime de lucru a muncitorilor, astfel ca produc]ia sa s\ poat\ desf\[ura `n bune condi]iui, ob]inându-se [i o productivitatem\rit\ prin m\surile de protec]ia muncii, prevenindu-se posibilitatea producerii accidentelor de munc\ [i a `mboln\virilor profesionale.

Accidentele specifice care se provduc la lucr\rile ce se execut\ iarna sunt datorate `n general, urm\toarele cauze:

alunec\ri de pe sc\ri, locuri `n pant\, pe teren umed [i `nghe]at;

accident\ri cu ocazia s\p\turilor `n p\mânt `nghe]at

Se vor lua m\suri pentru evitarea acestor situa]ii.

Cale de acces spre locurile de munc\ [i `n toate zonele de lucru unde exist\ pericole de surp\ri sau alunec\ri, de atingere a firelor electrice sub tensiune, de treceri peste ap\ – s\ fie asigurate cu `ngr\diri, pode]e, balustrade de protec]ie, dup\caz, prev\zute cu s\ge]i indicatoare, panouri avertizoare [i afi[aje sugestive de protec]ie a muncii care s\ tenueze asupra pericolului de accidentare [i asupra modului `n care pot fi evitate.

Locurile de trecere trebuie cur\]ate de noroi, z\pad\, resturi de materiale [i va fi presat\ iarba cu nisip, cenu[a, zgur\, rumegu[, sare, etc.

Instalarea utilajelor prev\zute `n proiectele de execu]ie (draglina, buldozer, tractoare) se vor face astfel `ncât s\ nu permit\ deplas\ri necomandate ale utilajelor `n timpul func]ion\rii;

Amplasarea utilajului trebuie astfel realizat\ `ncât s\ se asigure o stabilitate cât mai bun\.

Utilajele de construc]ii mobile vor fi deplasate numai pe terenuri care s\ le asigure stabilitate [i s\ nu provoace r\sturn\ri sau afund\ri.

Fiecare utilaj nou instalat va fi verificat dac\ a fost asamblat corect [i rezistent aopi se va face `ncercarea de func]ionare mai `ntâi gol [i apoi `n sarcin\, `ncheindu-se procese verbale de dare `n func]iune.

Punerea `n func]iune [i `n lucru a utilajelor defecte este interzis\, orice utilaj va avea dispozitivul d pornire sau oprire, cuplarea sau decuplarea sa accidental\.

Se interzuce orice fel de repara]ie, cur\]ire sau ungere manual\ a elementelor `n mi[care `n timpul func]ion\rii lor. Cur\]irea, ungerea [i repararea utilajelor este permis\ numai atunci când utilajul este scos din func]iune, comenzile sunt blocate [i prev\zute cu panouri avertizoare de interzicere a punerii `n func]iune pe timpul cât se lucreaz\ la `ntre]inere sau exploatare.

Se ca respecta cu stricte]e ca pentru deservirea utilajelor de construc]ii s\ fie admi[i numai lucr\torii califica]i profesional pentru utilajul respectiv, care s\ cunoasc\ perfect normele de tehnica securit\]ii muncii referitoare la utilajul ce-l deservesc.

Privitor la securitatea circula]iei se men]ioneaz\ urm\toarele:

sectorul de lucru va fi semnalizat din ambele direc]ii cu tabele indicatoare pentru circula]ie de drumuri;

`n mod oblibatoriu se vor monta câte un semnal triunghiular pentru indicarea [antierului [i un semnal rotund de restric]ie de vitez\ (viteza minim\ 5-10 km/h , viteza maxim\ 40km/h);

punctele de lucru pe [osea vor fi `ncadrate cu bariere de lemn vopsite alb sau ro[u:

când pe [osea se lucreaz\ pe jum\tate la ambele capete, vor fi posta]i pilo]i cu fanioane [i felinare noaptea pentru dirijarea circula]iei;

când [oseaua este `nchis\ cu bariere, se vor fixa pe ele – ziua plancarde cu `nscrisul STOP iar noaptea, felinarul ro[u.

Aprovizionarea cu materiale pe [osea se va face numai pe o parte a platformei [i cât mai `n margine pentru ca platforma [oselei s\ r\mân\ cât mai liber\.

La punctele de lucru cu durata mai mare se vor instala dou\ posturi contra intemperiilor, iar `n locurile unde se execut\ poduri sau pode]e se vor lua m\suri speciale de semnalizare pentru marcarea punctelor periculoase.

~n cazul ivirii unor situa]ii speciale ce vor necesita m\suri deosebite ce nu sunt cuprinse `n norme, executantul are obliga]ia de a lua toate m\surile de prevedere pentru asigurarea celor mai bune condi]ii de lucru.

M\suri P.C.I.

Pentru prevenirea incendiilor se vor luatoate m\surile prev\zute de normative [i echiparea locurilor de munc\ cu panouri `nzestrate cu toate sculele necesare, inclusiv extinctoare. Executantul va avea grij\ s\ fie luminate cu l\mpi fixe cel pu]in punctele de lucru [i c\ile principale de transport.

B I B L I O G R A F I E

Hancu S. s.a. – “Hidraulica aplicat\”, Ed. Tehnic\, Bucure[ti 1985

Hancu S. – “Hidraulica”, curs litografiat

Nicolau C. [i Gazdaru A – “Mecanizarea [i tehnologia lucr\rilor de `mbun\t\]iri funciare”, E.D.P., Bucure[ti 1981

Nicolau C. [i Gazdaru A. – “Organizarea, conducerea [i eficien]a lucr\rilor de `mbun\t\]iri funciare”. Ed. Ceres, Bucure[ti 1979

Priscu R. – “Construc]ii hidrotehnice”, E.D.P., Bucure[ti 1974

Chiriac V. Filotti A. Manoliu I. – “Prevenirea [i combaterea inunda]iilor”, Ed. Ceres, Bucure[ti 1980

Trofin E. – “Hidraulica [i Hidrologie”, E.D.P., Bucure[ti 1974