Henri Coanda Precursor al Aviatiei cu Reactie

Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti,in ziua de 7 iunie 1886.Dupa absolvirea scolii primare a urmat cursurile liceului “Sf. Sava” din Bucuresti si ale liceului militar din Iasi.A urmat apoi cursurile Scolii militare de artilerie,geniu si marina,pe care a absolvit-o in 1905.Inca din vremea cand era sublocotenent de artilerie (1907),ajutat de directorul Pirotehniei armatei din Cotroceni,colonel Alexandru Zamfirescu,fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu,Henri Coanda a conceput si construit o serie de rachete pirotehnice cu scopul de a experimenta propulsia prin reactie a aparatelor de zbor mai grele decat aerul.

In presa bucuresteana a anului 1907 au aparut numeroase materiale privind experientele facute de sublocotenentul Henri Coanda pe Dealul Spirii cu rachetele concepute de zbor mai grele decat aerul.

In aceeasi perioada,Henri Coanda a conceput si construit in atelierele Arsenalului armatei din Dealul Spirii,macheta unui avion propulsat de o racheta.

Pasiunea pentru cercetarea stiintifica l-a facut pe proaspatul ofiter sa paraseasca armata si sa-si desavarseasca studiile in strainatate.A urmat cursurile Scolii politehnice din Charlottenburg (Berlin),ale Universitatii din Liège (Belgia) si ale Scolii superioare de electricitate Montefiori din Torino,impreuna cu inginerul italian Giani Caproni,un original planor cu care s-au efectuat cateva zboruri.

In 1909,dupa terminarea studiilor,Henri Coanda a plecat la Paris.Aici a urmat cursurile Scolii superioare de aeronautica pe care a absolvit-o in anul urmator,facand parte din prima promotie.Preocupat de cercetarile sale,inginerul Henri Coanda a elaborat si experimentat posibilitatea aplicarii la avioane a unui motor cu reactie si in acelasi an (1910) a expus la Salonul international de aeronautica de la Paris avionul conceput si proiectat de el,echipat cu un astfel de motor.Aparatul sau de zbor a fost primit cu viu interes de specialistii,tehnicienii si oamenii de stiinta care au vizitat salonul de aeronautica.

Inventia sa,iesita complet din fagasul drumul batatorit in acea vreme in domeniul aeronauticii si al zborului,reprezinta de fapt primul avion echipat cu un motor cu piston de 50 CP.Aerul absorbit de compresor prin partea din fata a motorului era aruncat cu mare viteza inspre inapoi,producand un efect de reactie si impingand avionul inainte.In acest fel s-a realizat deplasarea in spatiu a aparatului conceput de Henri Coanda.Printre inovatiile realizate de inventatorul roman la acest prim avion cu reactie,merita amintite urmatoarele:rezervoarele de combustibil au fost instalate in planul superior al avionului;in locul panzei a fost folosit placajul vopsit si lacuit pentru a opune aerului o rezistenta cat mai mica;in vederea obtinerii unei portante cat mai mari a avionului,aripa a fost facuta cu fanta (volet) la bordul de atac,rotile trenului de aterizare,care puteau fi partial escamotate,au fost montate pe resorturi plate de otel,destul de elastice.Fiind unul dintre cele mai atractive exponate ale salonului,avionul lui Henri Coanda a atras atentia ing. G.Eiffel,constructorul turnului ce-i poarta numele.Eiffel,dupa ce a studiat indelung acest prim avion cu reactie,construit in marime naturala,si impresionat fiind de orignalitatea conceptiei inventatotorului roman,care nu avea decat 24 de ani,l-a batut pe umar spunandu-i:”Pacat,baiete,ca te-ai nascut cu 30,daca nu chiar cu 50 de ani prea devreme”.Intr-adevar,pentru anul 1910 conceptiile lui Henri Coanda erau foarte avansate daca tinem seama ca primele avioane cu reactie au fost construite in perioada 1940-1945.

La 16 decembrie 1910,dupa inchiderea Salonului international de aeronutica,Henri Coanda si-a trasportat avionul pe campul de la Issy les Moulineaux,langa Paris unde a incercat un rulaj.In timpul acestuia,masina a capatat brusc viteza desprinzadu-se de pamant.Inventatorul care nu era pilot,a fost surprins de situatie si a redus motorul,avionul luand contactul cu solul,deteriorandu-se.Chiar in aceste condtii,evolutia trebuie considerata ca prima desprindere de pamant a unui avion dotat cu motor cu reactie.

In anul 1911,Henri Coanda a devenit directorul tehnic al Uzinelor de avioane si motoare pentru avion Bristol din Anglia.Aici,Henri Coanda a realizat mai multe tipuri de avioane:bimotorul Coanda-1911,Bristol-Coanda-1914,Bristol Flüghter,Bristol Canard s.a..Fiind apreciat in intreaga lume,fabrica a organizat productia in serie a acestor aparate,vanzandu-le in numeroase tari(patru exemplare au fost cumparate si de statul roman in anul 1913).

In anul 1912,un avion de tip Bristol-Coanda a castigat concursul international aeronautic organizat in Anglia.In decembrie 1913,guvernul roman a acordat medalia “Bene Merente” clasa I ingeniosului inginer roman,ca o recunoastere a realizarilor exceptionale pe plan mondial.In timpul primului razboi mondial,la cererea guvernului francez,Henri Coanda a proiectat diferite tipuri de avioane si tot in aceeasi perioada a construit un avion cu doua elice propulsive,amplasate in partea dinapoi a fuselajului,formula folosita si astazi la unele avioane moderne.Numarandu-se printre primii constructori care au realizat un avion bimotor,Henri Coanda este si autorul a 250 de inventii,printre care:aparatul pentru detectarea straturilor lichide subterane;sistem de hipersustentatie;aripa joasa;tren de aterizare escamotabil;aparat de zbor cu decolare si aterizare verticala;sisteme de transport prin conducte;aparat frana-recul pentru guri de foc;dispozitiv pentru combaterea zgomotului si poluarii atmosferei;tren aerodinamic suspendat;automobil echipat cu un motor cu reactie;tunul fara recul pentru avioane;aparat pentru extragerea apei potabile din mare;aparat pentru folosirea energiei solare si multe alte aparate,precum si a 7000 de brevete si aplicatii tehnice.Lucrarile de aerodinamica din anii tineretii,l-au condus mai tarziu la realizarea unei mari descoperiri.In anul 1934,Henri Coanda a brevetat un “procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid intr-un alt fluid”,cunoscut astazi sub numele de “efectul Coanda” si caruia ii sunt consacrate numeroase si importante studii teoretice si prcatice.Caracteristicile acestei inventii,cu numeroase aplicatii,consta in faptul ca prin detentia unui flui care iese dintr-un element de o forma speciala,in lungul unei suprafete de ghidare,se realizeaza o zona de depresiune catre care precipita fasiile de aer,sub influenta presiunii atmosferice.O aplicare spectaculoasa a “efectului Coanda” a realizat-o savantul roman prin asa numitele “aerodine lenticulare”,asa cum sunt astazi cunoscute “farfuriile zburatoare”.

Cu ocazia implinirii varstei de 70 de ani,Henri Coanda a fost sarbatorit atat in tara,cat si in strainatate,numeroase reviste de specialitate dedicandu-i savantului roman pagini intregi.Autorul unui articol publicat la New York aprecia ca :”inginerul Coanda simbolizeaza prin el insusi,trecucul,prezentul si viitorul progreselor aeriene”,numindu-l pe drept cuvant,”parintele aviatiei reactive”,asa cum de altfel este considerat si in patria noastra.

La 3 aprilie 1960,in cadrul unei festivitati organizate de de Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie,Stiinta si Cultura-UNESCO-in cinstea savantului roman,i s-a decernat Ordinul “Meritul pentru cercetari stiintifice” in gradul de comandor,confirmare a deosebitelor realizari stiintifice ale lui Henri Coanda.Un an mai tarziu,savantului roman si s-a inmanat de catre guvernul francez “Medalia militara” a aeronauticii franceze.

In anul 1970,Henri Coanda a revenit in patrie,unde i-a fost incredintata conducerea Institutului de Creatie Stiintifica si Tehnica,fiind numit totodata consilier cu rang de ministru in Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania.Pentru meritele sale stiintifice a fost ales membru titular al Academiei R.S. Romania,iar Institutul Politehnic din Bucuresti i-a conferit titlul de “Doctor Honoris Causa”.In 1971,savantul a fost ales membru de onoare al Societatii Regale de Aeronautica din Marea Britanie.

Desi octogenar,ing. Henri Coanda a continuat sa desfasoare o activitate prodigioasa,fiind continuu preocupat sa realizeze noi inventii si inovatii in diverse domenii-medical,acustic,optic-,sa construiasca noi masini bazate pe “efectul Coanda”,sa perfectioneze diverse masini agricole si masinile agrotehnice “Stromboli”,sa perfectioneze hidrogeneratoarele si sa desavarseasca discurile sale zburatoare,care dupa parerea sa “ar revolutiona zborul mecanic”.

Henri Coanda a decedat la Bucuresti,la 25 noiembrie 1972,si a fost inmormantat la Cimitirul Bellu,in cavoul familiei.

Prin exceptionalele sale realizari,prin infaptuirea si experimentarea primului avion cu reactie,Henri Coanda se inscrie in galeria pionerilor aviatiei mondiale,numele sau fiind legat de dezvoltarea aviatiei cu reactie.O parte din numeroasele inventii ale savantului roman,precum si brevetele obtinute se gasesc la Muzeul tehnic “Prof. D. Leonida” din Bucuresti.