Hemoroizii reprezintă dilatația varicoasă a plexurilor venoase din submucoasa anorectală, manifestată cel mai adesea prin pierderea de sânge,și au… [610891]

Boala Hemoroidală
1

I. PARTE GENERALĂ

Boala Hemoroidală
2

INTRODUCERE

Hemoroizii reprezintă dilatația varicoasă a plexurilor venoase din submucoasa anorectală,
manifestată cel mai adesea prin pierderea de sânge,și au incidența maximă între 30 -60 de ani.
Adeseori afec țiunea este lentă, compatibilă cu starea de sănătate.
Prelevantă hemoriozilor crește cu vârsta până în decada a VI -a.Prelevanță este greu de
precizat,fiind influențată de cultură,educație și factori socio -economici,fiind mai mare în țările
socio -economice avansate.Se conideră că la 100 000 de locuitori se acordă anula consultații
pentru hemoroizi unui număr de 1 177 pacienți în S.U.A și la 1 123 în Anglia și Wales,iar rata
intervențiilor chirurgicale este de 46 -65 pentru 100 000 de cetățeni.
Considerați de către unii o mică inflamație ce poate fi înscrisă în domeniul intimității,ar
interesa unul din trei cetățeni, devenind astfel o boală socială .

Boala Hemoroidală
3

CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIE

1.1. Rectul

Rectul este segmentul terminal al tubului digest iv, cu rol fiziologic de rezervor pentru
materiile fecale, impreuna cu sigmoidul. Se considera ca lungimea rectului este de 16 -19 cm;
ampula rectal a de 12 -15 cm este situata cranial , iar canalul anal este de 4 cm si este aflat caudal.
Limita superioara rec tului corespunde, dupa unii autori, promontoriului sacrat, iar dupa altii –
punctului in care cele doua tenii longitudinale, de pe suprafata superioara a sigmoidului, se
transforma intr -un strat muscular uniform. In ceea ce priveste del imitarea dintre ampu la rectala si
canalul anal, ea este marcata de locul in care epiteliul cilindric specific mucoasei tubului digestiv
este inlocuit cu cel columnar si epitelial scuamos.
Rectului i se descriu trei curbu ri fiziologice, numite valvulele lui
Houston. Cea proximala si cea distala sunt orientate spre dreapta, iar cea mijlocie spre stanga.
Mobilizarea chirurgicala determina disparitia acestor curburi, avand ca rezultat o alungire a
rectului cu aproximativ 5 cm, ceea ce ofera chirurgului posibilitatea tehnica de e fectuare a unor
anastomoze joase, in profunzimea pelvisului.
Fata anterioara a rectului este acoperita in 1/3 superioara de peritoneu, care se reflecta pe
fata posterioara a uterului (la femei) sau a vezicii urinare(la barbati), formand fundul de sac
Douglas. Aceasta zona decliva a cavitatii peritoneale este sediul de electie al acumularii unor
revarsate patologice intraperitoneale, dar si al localizarii unor metastaze, provenite de la tumori
viscerale. [1]

Boala Hemoroidală
4

1.2 . Canalului Anal

Termenul de anus are mai multe semnifica ții: din punct de vedere anatomic reprezintă
orificiul inferior al tractului digestiv, iar din punct de vedere chirurgical, indică fie orificiul anal
propriu -zis, fie o regiune anală extrem de importantă din punct de vedere patologic.
Regiunea anală prezintă un segment intern reprezentat de canalul anal și un segment
extern constituit de către tegumentul marginii anale, de aproximativ 5 -6 cm.
Canalul anal are forma unui cilindru îngust, cu o lungime în medie de 3 cm, orientat în
jos și î napoi formând cu axul rectal un unghi deschis posterior de 90 °.
Structura anatomică a canalului anal este comună cu a întregului tub digestiv, fiind
reprezentată de cele 3 planuri: mucoasă, submucoasă și musculară.
Mucoasa este o zonă de tranziție între mu coasa intestinală și pielea perineală. În
porțiunea superioară întâlnim un epiteliu cuboid de tranziție, similar epiteliului vezicii urinare și
uretrei. Sunt prezente coloanele sau columnele Morgagni, în număr de 8 -10, dispuse paralel, cu
baza spre anus și cu vârful pierzându -se spre ampula rectală, formate la nivelul joncțiunii ano –
rectale, conținând un fascicul de fibre musculare longitudinale, precum și ramuri arteriolare și
venoase din vasele rectale superioare. Aceste ramuri constituie la acest nivel p lexul hemoroidal
intern.
În zona unde se termină coloanele Morgagni, constatăm o serie de falduri, numite
valvulele Morgagni care creează niște cripte în cuib de rândunică, unde se deschid canalele
glandelor Hermann -Desfosses ce sunt situate în spațiul int ersfincterian și care conțin un epiteliul
cu celule mucosecretante ce pot deveni sediul unor supurații perianale cu punct de plecare la
nivelul criptelor.
Această zonă mai poartă numele de zonă columnară sau zonă hemoroidală datorită
prezenței plexulului venos hemoroidal în grosimea columnelor Morgagni ducând astfel la
apariția unor ectazii varicoase în stază și dezvoltându -se hemoroizi interni. [1,5]

Boala Hemoroidală
5

Figura nr 1. Secțiune coronală prin rect și canalul anal
Sursă imagine: http://www.corpul -uman.com/wp –
content/uploads/2011/04/rectulsicanalulanal -2.jpg

La baza coloanelor Morgagni se găsesc formațiuni mameloniforme, conice numite
papilele anale Morgagni, ce for mează crestată în formă de pieptene, numită creasta peptinee sau
linia dințată a canalului anal. [1]

Boala Hemoroidală
6
Submucoasa canalului anal este formată din țesut conjunctiv lax, mai redus decât cel din
mucoasa rectului pelvin, conținând plexuri venoase și arteriolare î n zonele superioară
(suprapectenală) și inferioară (subpectenală). Această zonă favorizează apariția prolapsului
hemoroidar prin acțiunea de expulzie exercitată continuu de mugurele hemoroidar asupra
mucoasei canalului anal. [6]
Dispozitivul sfincterian est e constituit dintr -un cilindru muscular alcătuit din sfincterul
anal intern, sfincterul extern, stratul muscular longitudinal al rectului și mușchiul ridicător anal.
Sfincterul anal intern înconjoară cele două treimi proximale ale canalului anal, constând
dintr -o aglomerare de fibre musculare netede ale stratului circular al rectului. Are aproximativ
2,5 cm lungime și îndeplinește funcția de evacuare completă a canalului anal după trecerea
materiilor, asigurând continența permanentă, reflexă pentru materii fecale, lichide și gaze.
Sfincterul anal extern este un mușchi voluntar, constituit din fibre musculare striate, ce
înconjoară cele 2/3 distale ale canalului anal. Are două fascicule : unul superficial, subcutanat
situat sub sfincterul intern și unul profu nd care înconjoară sfincterul intern , depășindu -l în jos.
Rolul sfincterului extern este asigurarea continenței voluntare, a canalului anal pentru materii și
pentru gaze.
Stratul muscular longitudinal al rectului se prelungește în jos între sfincterele an ale intern
și extern și se încrucișează cu fibre musculare din fasciculul pubo -rectal al mușchilor ridicători,
terminându -se pe linia intersfincteriană.
Din acest sept muscular intersfincterian anal pornesc unele fibre musculare care se
răspândesc lateral în evantai, pentru a forma septul transvers, care divide spațiul ischirectal într –
un compartiment superficial și altul profund, altele mergând în jos înserându -se pe pielea
perineală, constituind mușchiul ridicător al pielii anale. [1]

Boala Hemoroidală
7

Figura nr 2. Cana lul anal
Sursa imagine: http://www.almamedical.ro/images/anatorect.jpg

Mușchiul longitudinal al rectului trimite anterior două prelungiri (benzi musculare) pe
fiecare parte a liniei mediane ș i pe partea superioară a diafragmului uro -genital, înserându -se la
nivelul uretrei membranoase și formând mușchiul recto -uretral al lui Roux.
Mușchiul ridicător anal este dispus ca un evantai, formând partea principală a
diafragmului pelvin. Este un mușchi multifascicular, fiind împărțit în trei fascicule simetrice ce
se întrepătrund: pubo -coccigian, pubo -rectal și ilio -coccigian.
Mușchiul pubo -coccigian este porțiunea cea mai medială, care ia naștere pe suprafața
internă a pubisului și se inseră printr -o aponevroză pe coccige și partea inferioară a sacrului, prin
rafeul muscular fascial conjunct laminat. [1,6]

Boala Hemoroidală
8
Mușchiul pubo -rectal este un mușchi în formă de U, care formează o „praștie la nivelul
joncțiunii ano -rectale, pleacă de pe ramura descendentăa pubisu lui, sub originea pubo –
coccigianului și se înseră pe rafeul ano -coccigian.
Mușchiul ilio -coccigian este cel mai lateral, unindu -se cu sfincterele anale în porțiunea
posterioară a canalului anal. Pleacă de pe peretele pelvin lateral, înapoia canalului obtu rator, și se
îndreaptă intern și în jos spre marginile cocigelui și a rafeului anococcigian, situându -se sub
mușchiul pubo -coccigian.
Cu o structură complexă mușchiul ridicător anal are în același timp funcție dilatatoare și
de scurtare asupra ampulei rect ale, și constrictoare de sfincter asupra canalului anal. [1]

1.2 .Vascularizația Canalului Anal

1.2.1.Vascularizația Arterială
Irigația arterială a rectului și a canalului anal este asigurată, în principal de arterele
hemoroidală superioară și inferioar ă (arterele rectale superioare și inferioare) și secundar de
artera hemoroidară (rectală) medie.
Artera hemoroidală superioară este continuarea arterei mezenterice inferioare și începe de
la nivelul vertebrei S1, coboară în pelvis pe linia mediană în spate le recto -sigmoidului. Se
bifurcă la nivelul vertebrei sacrate S3.
Artera hemoroidală superioară dreaptă pătrunde în submucoasă, se divide într -o ramură
dreaptă anterioară și alta posterioară, coborând până la jonc țiunea ano -rectală, unde se ramifică,
formâ nd plexul hemoroidar intern.
Arterele hemoroidale medii își au originea din artera iliacă internă, izvorând printr -un
trunchi comun cu artera rușinoasă internă și artera prostatică (vaginală).Străbate spa țiul
pelvirectal superior, trimi țând ramuri de cali bru minor prin ligamentele laterale, peretului rectal.
Artera sacrată medie trimite mici ramuri în teritoriul ano -coccigian și cel sacro -coccigian.
Ramurile arterelor prezentate realizează o bogată re țea anastomotică intramurală.
Extramural, anostomozele sunt în număr redus și nu au semnifica ție anatomică. [2]

Boala Hemoroidală
9

Figura nr 3. Sistemul venos de la nivelul rectului și anusului
Sursă imagine: http://www.corpul -uman .com/wp –
content/uploads/2011/04/rectulsicanalulanal -4.jpg

1.2.2.Vascularizația venoasă

Venele canalului anal sunt drenate printr -o rețea de vene plexiforme.Ele se împart într -un
plex hemoroidar superior, mijlociu și inferior.

Boala Hemoroidală
10
Plexul hemoroidar superio r sau intern este localizat în spa țiul submucos al rectului și
derivă din venulele submucoase dintre criptele lui Morgagni, care se anastomozează între ele și
se unesc în spatele rectului, mergând în sus pentru a forma vena mezenterică inferioară.
Plexul hemoroidar mijlociu începe din mici vase submucoase de la nivelul ampulei
rectale și drenează mucoasa și stratul muscular al rectului, subperitoneal și de la nivelul
joncțiunii ano -rectale.
Plexul hemoroidar inferior este cel mai bogat, aflându -se în spa țiul perianal Milligan,
situat în por țiunea subcutanată a sfincterului anal extern. Drenează numeroase vase mici din
treimea inferioară a canalului anal și a sfincterelor externe. [4]

1.2.3.Vascularizația limfatică

Circula ția limfatică a canalului anal a re continuitate cu aceea a rectului, limfaticele
extraparietale formează un grup superior, la nivelul liniei ano -rectale, care înso țește vasele
hemoroidare mijlocii și rușinoase interne, și un grup inferior, situat la nivelul pectenului.
Limfa canalului an al (deasupra liniei pectinee) drenează prin limfatice superioare în
ganglionii mezenterici inferiori sau lateral în ganglionii limfatici iliaci interni. [1]

1.1.3.Inervația canalului anal

Este de origine mixtă, atât vegetativă cât și cerebrospinală. Iner vația motorie a
sfincterului anal intern este simpatica (L5) și parasimpatică (S2, S3 și S4). Tonusul sfincterian
este mediat atât simpatic cât și parasimpatic, contrac ția fiind asigurată predominant de către
simpatic.
Relaxarea sfincteriană este rezultatu l unui reflex intrinsec având ca substrat un răspuns
inhibitor care nu este mediat colinergic sau adrenergic.
Sfincterul anal extern are inerva ția motorie din nervii rușinoși (S2 -S3) și din ramura
perineală a S4. [3]
La nivelul canalului anal, transmitere a senza țiilor se face în mod diferit. Astfel, deasupra
liniei pectinee, senza țiile (imprecis definite când pensăm mucoasa sau când ligaturăm hemoroizii

Boala Hemoroidală
11
interni) sunt transmise prin fibre parasimpatice, iar inferior de linia pectinee, senza țiile de durere,
căldură, atingere sunt transmise prin ramuri hemoroidale inferioare ale nervului rușinos. [3]

I.4. Anatomie patologică

Hemoroizii interni au sediul pe mucoasa canalului anal,deasupra liniei pectinee,și nu pot
fi puși în evidență decât prin examen endoscop ic,sunt susceptibil să se exteriorizeze intermitent.
Hemoroizii externi au sediul sub linia pectinee; în timp ,mucoasa exteriorizată permanent
se epidemizează și fromează marișca hemoroidală.
Structura hemoroizilor interni este format din una sau mai multe arteriole în jurul cărora
se găsește un grup de vene dilatate trombozate ce comunică între ele,uneori acoperite de o
mucoasă cu leziuni de anită ulceroasă.
Hemoroizii externi sunt mai bogați în țesut conjunctiv,au o dispoziție venoasă mai puțin
exuberant și se trombozează mai ușor decât cei interni.După un timp de evoluție,venele varicoase
se obstruează parțial prin tromboză,în hemoroizii vechi p redominând țesutul conjunctiv și
arterele în defavoarea venelor(se produce ,,arterializarea”hemoroizilor). [4]

Boala Hemoroidală
12

CAPITOLUL II. BOALA HEMOROIDALĂ

2.1. Definiție
Hemoroizii reprezintă dilatația varicoasă a plexurilor venoase din submucoasa anorectală,
manifestată cel mai adesea prin pierderea de sânge,și au incidența max imă între 30 -60 de
ani.Adeseori afecțiunea este lentă,compatibilă cu starea de sănătate.[4]

2.1. Etiopatogenie și fiziopatologie

Prelevantă hemoriozilor crește cu vârsta până în decada a VI -a.Prelevanță este greu de
precizat,fiind influențată de cultură, educație și factori socio -economici,fiind mai mare în țările
socio -economice avansate.Se conideră că la 100 000 de locuitori se acordă anula consultații
pentru hemoroizi unui număr de 1 177 pacienți în S.U.A și la 1 123 în Anglia și Wales,iar rata
interve nțiilor chirurgicale este de 46 -65 pentru 100 000 de cetățeni. [11]
Considerați de către unii o mică inflamație ce poate fi înscrisă în domeniul intimității,ar
interesa unul din trei cetățeni,devenind astfel o boală socială.[5]

2.2. Factori predispozanți ș i declanșanți

Bolala hemoriodală afectează în general vârsta adultă,sub 20 de ani este rară iar peste 60
de ani numărul acestora scade progresiv.
În ceea ce privește sexul,boala afectează ambele sexe,poate cu o ușoară predominanță
pentru sexul masculin.
Studii verificate arată că din punct de vedere etiopatogenic,există un teren
predispozant(familial,constituțional,ereditar) pe care acționează factorii declanșanți și anume:
-tulburările de tranzit,în special constipația dar și diareea;
-perioada vieții gen ital la femeie(perioada premenstruală,sarcina,nașterea).
Alți factori cu mai multă sau mai puțină amprentă ca factori declanșanți nu trebuie neglijați:

Boala Hemoroidală
13
-afecțiuni structural ale țesuturilor elastic și muscular -ptoza urinară și genital;
-obiceiuri alimentar e-consumul exagerat de alcool,condiment,cafea,sare;
-modul de viață -sedentarism,poziția în șezut prelungit;
-practicarea unor sporturi -călărie,motociclism;
-contraceptive orale;
-tumori umorale:hipertrigliceridemii,hiperuricemii;
-teoriile infecțioase și t umorale sunt astăzi excluse.[6]

2.2.1.Factorii Patogenici
1.Factorul mecanic

Acest factor joacă un rol esențial în,glisarea și prolapsul hemoroizilor „unde constipația
are influențată determinantă prin efortul pe care -l impune la defecație.Glisarea și pr olapsul
hemoroizilor se explică prin laxitatea mucoasei anale și a elementelor musculo -ligamentare de
susținere.Țesutul conjunctiv submucos este grupat în mod obișnuit la nivelul canalului anal în
trei zone.Acest țesut conjunctiv celulo -fibro -elastic este un țesut specializat și a fost denumit de
Thomson ,,perinițe”,cu ințeles de tampoane. [10,15]
Perinițele prezintă o mare variabilitate de volum și prin dispoziția lor tri -valvă conferă
submucoasei anale posibilitatea adaptării la dimensiunile schimbătoare a le canalului anal,pentru
asigurarea închiderii complete a lumenului anal.
Pe de altă parte,muscularis submucosae ani și ligamentele Parks fixează în mod obișnuit
mucoasa la sfincterul intern și mențin pe loc hemoroizii și perinițele de țesut submucos.Acest e
elemente deci asigură mobilitatea în timpul defecației,glisarea lor,ca și retragerea lor în
momentul deschiderii canalului anal.
Mecanismul prolapsului depinde deci de hiperlaxitatea submucoasei anale(factor tisular –
degradarea țesutului conjunctiv submuc os după 40 de ani explică creșterea frecvenței prolapsului
la bătrâni) și de relaxarea progresivă a elementelor de susținere (factor musculo -ligamentos).[ 16]

Boala Hemoroidală
14

2. Factorul vascular
Are rolul primordial în hemoragii. Literatura de specialitate prezintă d ouă tipuri de
șunturi arterio -venoase:
 Șunturile arterio -venoase superficiale de tip segment de oprire de la nivelul
circulației superficiale(circulația capilară).Ele sunt parțial deschise și au un debit
scăzut,dar se pot deschide brusc în urma unei crește ri a debitului arterial sub
influența unei agresiuni determinante:
-variații presionale;
-exonerație rectală dificilă la un constipat;
-ingestia de alcool;
-condimente sau orice alt factor capabil de a modifica vasomotricitatea pelvină și
digestivă și de a depăși posibilitățile de adaptare a sistemului neuro -vascular.
Sângele trece direct în venele hemoroidale care se dilată și sunt în tensiune.
Aceasta explică hemoragiile cu sânge arterial roșu cu sau fără turgescență venoasă.
Deci hemoragia nu se datoreaz ă unei rupturi mecanice a unei vene ci unei perturbări a
circulației precapilare arteriale,independent cel mai adesea de hemoroid. [20]
 Șunturile arterio -venoase profunde -tip canal plin -situate în submucoasa anală
profundă.Acestea sunt fante sau spații vasc ulare care constituie veritabile lacuri
sanguine bogat anastomozate între ele,amintind de structurile de tip cavernos,în
apropierea acestora se găsesc arteriole cu celule Rouget și formațiuni
nervoase.[ 26]

3. Factorul sfincterian
Majoritatea bolnavilor cu hemoroizi prezintă o hipertonicitate sfincteriană bazală care
poate explica parțial procidență și hemoragiile.
Sângerările sunt provocate de procidență care la rândul ei este condiționată de
inextensibilitatea sfincteriană.
Micșorarea calibrului anal îngr eunează ori întârzie reintregrarea mucoasei anale în
canalul anal după scaun, fapt ce duce la o strangulare provizorie a mucoasei stânjenind circulația
de întoarcere.Urmează staza,congestia locală și toate condițiile favorabile sângerării. [21,24]

Boala Hemoroidală
15
Bolala he moroidală este deci o afecțiune care se instalează pe structuri anatomice
normale:
-boală mecanică prin hiperlaxitatea submucoasei anale și a mijloacelor musculo -ligamentare de
contenție;
-boală vasculară prin hiperaport arterial;
-boală muscular prin hipe rtonie sfincteriană;
În patologia hemoroidal ă se pot întâlni toate gradele și formele de trecere de la hemoroizi
normali la hemoroizi patologici.Acest ansamblu complex este sub dependența unui sistem
regulator în care intrevin arterele,șunturile arterio -venoase și sistemul neuro -vegetativ explică
rolul posibil al stresului în unele manifestări ale bolii hemoroidale.[ 27]

2.3. Diagnostic
Diagnosticul bolii hemoroidale este relativ facil.Orice simptom impune un examen
proctologic pentru diferențierea de afecț iuni recto -colice care pot avea aceiași simptomatologie și
cu care boala hemoroidală poate coexista de mult ori.[ 26]

2.3.1 .Semenele de debut
Semnele de debut ale hemoroizilor sunt: prurit anal și senzația de greutate anorectală,mai
ales în defecație.La a dulți,pruritul este datorat în 98% din cazuri hemoroizilor(cu sau fără
prezența oxiurilor).Este localizat la marginea anusului și în regiunea interfesiera.
Poate fi însoțit de leziuni de grataj.Pachetul hemoroidal intern joacă rol de corp străin
permanent ,făcând dificilă contineța anală și uneori ,,scapă” la exterior mucozități care irită
pielea.
Tulburările de tranzit sunt expresia clinic cea mai clasică a hemoroizilor.
Pacientul are frecvent senzația de scaun,fără emisiuni fecale,dar elimină deseori gle re
care umezesc tegumentul sau pierde câteva picături de sânge.Aceasta corespunde prolapsului
mucos hemoroidal in inelul sfincterian care se deschide ,apoi se închide reducând
prolapsul.Constipația considerată mult timp cauza declanșatoare a hemoroizilor,e ste de fapt
consecința frecventă a hemoroizilor adesea lezați.Constipația este produsă prin jena mecanică
creată de bureletul hemoroidal. [ 15,25,30 ]

Boala Hemoroidală
16
Anamneza pacientului trebuie să aducă relații despre simptomul dominant,ca și despre
cele asociate,vechimea suferinței,bolile preexistente și condițiile etiopatogenice posibil
incriminate.
Sângerarea este cu sânge roșu,în general de abundență mică sau medie,dar repetitivă și
survine la sfârșitul scaunului;aceste sângerări mici și repetate pot duce la anemii sev ere,făcându –
se de multe ori sa ne gândim la etiologii ale anemiei.
Durerea de cele mai multe ori este absent.Ea poate fi mai mult sau mai puțin intensă,dar
localizată și contemporană perioadei de defecație.Durerea ne poate face să ne gândim la o
crypto -papilită cu durere vie și permanent,la o tromboză care nu exclude un abces în formare,sau
la o fisură dacă durerea este paroxistică și după scaun.Când durerea este capricioasă,fără orar
fix,adesea nocturnă,ne putem găsi în fața unei,,nevralgii ano -rectale reb ele” care se poate asocia
cu boala hemoroidală.
Tumefacția este palpată de bolnav la marginea anusului.Dacă este persistentă,ne poate
face să suspectăm o tumoră;daca este trecătoare,reductibilă spontan sau cu degetul,este un
elem ent în favoarea hemoroizilo r. [21,25 ]
Scurgerile seromucopurulente:exagerata producție de mucozități groase,glerele,este dată
de prolapsul mucos al varicelor hemoroidale.Venele varicoase, ,,varicele hemoroidale” , devin
voluminoase,mai ales deasupra valvulelor Morgagni,ridică și des tind mucoasa care le
acoperă,pentru a forma ,,bureletul hemoroidal” care devine ,,corp străin” în lumneul
anal.Bureletul are tendința de a deschide spre exterior și se transform în prolaps mucos,parțial
sau.Paralel,are loc o exagerare a producției de muc ozități groase.Relaxarea sfincterului extern
datorită prezenței prolapsului mucos asociat lasă să se exteriorizeze o cantitate exagerată de
secreție mucoasă fluidă produsă de ectaziile venoase juxtacapilare.Exteriorizarea mucozităților
irită pielea,provocâ nd infectarea sa prin microorganism pe care le conține.
Prolapsul mucos:venele hemoroidale varicoase devin din ce în ce mai voluminase și prin
ruperea țesutului de susținere din submucoasă,alunecă progresiv și survine prolapsul mucos.
Un rol important în p roducerea prolapsului hemoroidal revine efortului din timpul
defecației.În timpul defecației venele sunt supuse unei presiuni crescute,iar venele hemoroidale
sunt primele afectate.Mucoasa anală are rol secundar în producerea hemoroizilor atât timp cât
planșeul pelvin rămâne normal.Mucoasa se destinde puțin câte puțin,varicele hemoroidale se
măresc și în pachete mai mult sau mai puțin separate,hemoroizii descend și se

Boala Hemoroidală
17
exteriorizează.Exte riorizarea se face intermitent. Durerea:pacientul se plânge de durere ca o
arsură mai mult sau mai puțin intermitentă,de jenă dureroasă după scaun care corespunde
contracturii reflexe de scurtă durată a sfincterelor neted și striat,în urma iritației mucoasei
congestionate și inflamate produse de trecerea materiilor fecale sau a prolapsului mucos.

2.3.2.Examenul proctologic
Examenul clinic efectuat unui purtător de hemoroizi cuprinde patru timpi:inspecția,tuseul
rectal,explorarea endoscopică:anuscopia și rectoscopia,examen general.[ 15]Examenul
proctologic va permite eliminarea altor afecțiuni loco -regionale și va preciza prezența
complicațiilor și a manifestărilor associate bolii hemoroidale.[ 26]

1.Inspecția
La inspecție de observă:
-hemoroizi interni prolabați eventual cu procidența unei papile hipertrofiate.Problema care se
pune în această fază este de a nu fi confundată cu alte afecțiuni cu hemoroizii interni
prolabați,cum ar fi:prolapsul rectal,tumoră viloasă procidentă exter iorizată printr -un pedicul
lung, sau cel mai grav un cancer anal formă hemoroidală. [29,30]

Figura nr 4. Tipuri de hemoroizi
Sursă imagine: https://1.bp.blogspot.com/ –
Hx1k_bR6Gao/W_sA1LOeHxI/AAAAAAAAHxE/kmdQP4OxqE0BEY4 7fekuu2apusljeq4QQC
LcBGAs/s1600/hemoro.jpg

Boala Hemoroidală
18

-hemoroizii externi tombozați (aceștia sunt adevăratele manifestări dureroase ale hemoroizilor.
Ei apar ca una sau mai multe tumorete dure,sensibile sau dureroase la presiune,de culoare
vinețiu -neagră sub piele a marginii anale.Netratate aceste tromboze se organizează în câteva
săptămâni într -un cheag care se retractă și se resoarbe în timp,lăsând în final o pungă cutanată
numită ,,marișcă”.
Aceste tromboze se pot asocia cu un edem important,ca uză a durerilor f oarte
intense. Mariștele sunt niște repliuri cutanate perianale izolate dacă sunt urmare a hemoroizilor
externi sau circulare dacă sunt urmare a trombozei unui prolaps. Marișca poate masca o fisură,un
abces mun șancru sifilitic sau în cancer în forma sa ulc erată. [33]

2.Tușeul rectal
Este obligatoriu nu atât pentru diagnosticul pozitiv al hemoroizilor cât mai ales pentru
diagnosticul diferențial al acestora cu o serie de afecțiuni:cancerul canalului anal,cancerul rectal
jos situat,abcesul profund intramural extrem de dureros,coccialgia din cadrul nevralgiei ano –
rectale rebele. [ 26,30]
Tușeul rectal permite aprecierea stării de contracție a sfincterului anal și a stării mucoasei
subvalvulare.Uneori permite perceperea tumefacției hemoroizilor,dar elimină în oar ecare măsură
existența tumorii anale sau rectal.[ 35]

3.Anuscopia
Acest timp este capital pentru examenul proctologic.Acesta permite vizualizarea
aspectului mucoasei canalare,a prezenței și a localizării hemoroizilor interni,precizează stadiul
evolutiv ca și prezența manifestărilor inflamatorii și trombotice asociate.
Aspectele anuscopice ale mucoasei canalului anal :
S-au indivi dualizat două aspect anuscopice , de anus violaceu și anus roșu care exprimă
mai corect modificările anatomo -patologice .
Anusul vi olaceu este un burelet voluminous și turgescent ce ocupă tot lumenul
anuscopului și obturează orificiul anal.Mucoasa albăstrui -vineție este trasnparentă,lăsând să se
vadă o coroană venoasă suplă și neindividualizată.Alteori,dilatațiile venoase pot fi
indiv idualizate în trei pachete,de principiu două la dreapta și unul la stânga,ca și dispoziția

Boala Hemoroidală
19
anatomică.Pot exista de asemenea una,două pachete suplimentare datorate dispozițiilor aberant e
ale pediculilor vasculari.

Figura nr 5. Anuscopia
Sursă imagine: https://climefi.com.br/anuscopia/
Anusul roșu are aspectul oarecum diferit față de precedentul,lumenul fiind conservat.
Mucoasa canalului anal este groasă,cu multiple capilare roșii dilatate,vizibile prin
trannsparență.
Efracțiile vasculare vizibile explică rectoragiile fără hemoroizi,veritabil,,epistaxis
anal”.Această diferențiere în ,,anus violaceu” și ,,anus roșu” explică de fapt perturbările
circulatorii diferite dintre cele două aspect.
Astfel,în primul as pect al perturbărilor circulatorii sunt la nivelul dilatațiilor hemoroidale
submucoase,iar în anusul roșu în circulația capilară subepitelială.În anumite cazuri cele două
aspect se pot asocial[ 36].

2.4. Manifestări inflamatorii asociate
Acestea aparțin patologiei inflamatorii pectineale cel mai des microbiană,aparținând
patologiei hemoro idale mai mult prin vecinătate
Criptele
Etiologia acestora pare să fie staza și septicitatea fecală.Constipația și diareea pot juca un
rol determinant.Diferențierea între o fisură și criptă este dificilă,dar simptomatologia mai frustă a
acesteia din urmă poate fi sugestivă.Leziunea este mică,cu marginea curbă,cu concavitatea
superioară,tumefiată și roșie.

Boala Hemoroidală
20
Papilitele
Sunt mici formaținuni anatomice anormale,papilele sunt sech ele vestigeale ale mugurelui
anal.
Ele sunt formațiuni fiboroase și se găsesc localizate la nivelul liniei pectineale sau lângă
coloanele Morgagni,associate uneori ciptelor care le pot masca.
Papilele sunt rezultatul unei hiperplazii ectodermice ca răspuns la
leziuni,iritații,infecții,de unde prezența lor în toate stările inflamatorii și infecțioase ale
anusului,hemoroizi,fisuri,fistule.
Ele pot fi dureroase la palpare,edemațiate ,sau se pot exteriorize chiar prin anus unde
trebuie diferențiate de alte for mațiuni fibroase ca fibroame hemoroidale,condiloame acuminate
sau un cancer formă palilară.[ 26]

2.5. Manifestările trombotice (trombozele interne)

Cu o patogenie mai puțin cunoscută, această complicație mai rară decât tromboza
externă , este o patologie hemoroidală strict intracanalară.Se prezintă sub forma unei tumori
rotunde, albăstriu, sensibil dureroasă într -un pachet hemoroidal.Incizia evacuează un cheag mic
confirmând diagnosticul.
Hemoroizii interni pot fi confundați și de aceea trebuie diferențiaț i de tumorile vasculare –
angioamele:
-angioamele simple:ele sunt organizate sub forma unor tumefacții
roșii,vineții,disseminate pe mucoasa anală care sângerează ușor,dar dispar repede la
electrocoagulare
-angioamele cavernoase:au for a unei tumori isolate,m oi,ieșite din relief,roșii sau
albăstrui,localizată de obicei mai sus decât hemoroizii.[ 26,31]

Boala Hemoroidală
21

2.6. Clasificarea hemoroizilor

În funcție de criteriul anatomotopografic, hemo roizii după Prișcu A (tabel I.1 ) se clasifică
astfel:
-hemoroizi interni (submucoși) dezvoltați pe seama plexului hemoroidal superior

Figura nr 6. Clasificarea hemoroizilor interni
Sursă imagine: https://www.drhemoroizi.ro/wp -content/upload s/2017/04/grade –
hemoroizi.png

În funcție de importanța dezvoltării lor,se disting trei grade evolutive ale hemoroizilor interni:
 gradul I: hemoroizi localizați permanent în canalul anal,deasupra linei pectinee;nu pot fi
evidențiați la simpla inspecție sa u prin tact rectal(se colabează la palpare),ci numai prin
anuscopie;se manifestă prin hemoragii decalnșate de defecație și defecație dureroasă;
 gradul II: hemoroizi procidenți cu ocazia scaunului sau simplului efort de defecație fiind
spontan reductibili; la tușeul rectal se constată prezența unor pliuri longitudinal
groase,elastic,ușor mobilizabile pe planul submucoasei,localizate la sediul de elecție al
hemoroizilor interni;

Boala Hemoroidală
22
 gradul III:hemoroizii exteriorizabili cu ocazia oricărui efort(defecație,tuse,str ănut,vomă)
și reductibili manual;hemoragiile sunt înlocuite de scrurgeri purulente,asociindu -se
leziuni ale mucoasei exteriorizate ce este supusă traumatismelor externe.
 gradul IV:hemoroizi procidenți nereductibili,reducerea manual fiind urmată de refacer ea
prolapsului,imediat după încetarea presiunii manuale.[ 26]

-hemoroizii externi (subcutanați)dezvoltați din plexul venos hemoroidal inferior ;
-hemoroizi micști :la formarea acestora participă ambele plexuri venoase hemoroidale .

Tabel nr 1.Clasificarea cli nic-evolutivă a hemoroizilor
Hemoroizi
externi Simpli
Complicați Tromboză externă Edematoasă
Supurată
Fisură anală Marișcă
Hemoroizi micști Simpli
Complicați
Hemoroizi
interni

Simpli ,cu 4
grade: Gradul I
Gradul II
Gradu l III
Gradul IV
Complicații: Tromboză internă
Tromboflebită
hemoroidală
internă prolabată
ireductibilă cu
complicații Flebită
Pileflebită
Abcese parietale
Emboli septice
Polipi fibroși cu: Fisură anală
Prurit
eczemă

În fu ncție de clasificarea etiologică,hemoroizii se impart în:
 hemoroizi primitive(esențiali,idiopatici,boală hemoroidală)
 hemoroizi secundari(simptomatici,compensatori,revelatori)

Boala Hemoroidală
23

2.7. Simptomatologie

Tabloul clinic diferă după tipul de hemoroizi ,externi sa u interni.

1.Hemoroizii externi
-sunt în general asimptomatici;
-uneori se pot trăda clinic printr -un prurit ano -rectal(98% din cauzele de pruruit la adult)sau
printr -o senzație de greutate ano -rectală;
-cel mai adesea ,se manifestă când devin sediul unei complicații trombotice(tromboză
hemoroidală externă),cu simptome de amplitudine corespunzătoare gravității trombozei;
–la examen clinic,sunt vizibili în jurul anusului,pe toată circumferința(hemoroizi,,în
coroană”)sau parțial,sub forma unor proeminențe n eregulate,rotunjite,cu baza largă de
implantare,acopertite de tegument și de mucoasă.
-pe alocuri ,tumoretele hemoroidale alternează cu cicucuri cutanați uscați,avasculari,cu aspect
verucos. [34]

2.Hemoroizii interni
Constituie localizarea principal ă a bol ii hemoroidale,simptomatologia poate fi
permanent ă sau periodic ă,realizând crizele hemoroidale care constituie în timp și etape evolutive
ale bolii.Hemoroizii interni nu sunt clinic evidențiați decât dacă sunt procidenți;ei se palpează ca
formațiuni roșii și dureroase,pediculate,acoperite de mucoasă de aspect normal sau
inflamator,moi la pipăit,putând dispărea la palpare.
Criza hemoroidală poate fi determinată de o criză de diaree,de un puseu premenstrual,de
un exces alimentar,de o călătorie mai lungă și se traduce clinic prin arsuri anale spontane sau la
scaun,greutatea anală jenantă(mai ales în poziția sezândă),cu false senzații de a avea
scaun,durere la nivelul anusului sa u dureri irradiate spre coccis.
Simptomatologia lor este mai zgomotoasă,adesea rev elatoare,fiind reprezentată de:
-hemoragie:un semn caracteristic și alarmant,posibil precoce,foarte frecvent(70%)cu
caracter capricios(repetată la fiecare scaun sau intermitent),provocată de defecație și urmând
acesteia sub forma unei cantități variabile d e sânge care învelește dar nu amestecă scaunul;spre
deosebire de sângele provenit dintr -o fisură anală.

Boala Hemoroidală
24

În hemoroizii vechi,cu scleroză venoasă,hemoragiile au tendința să se reducă sau să
dispară,locul lor fiind luat de prolapsul hemoroidal;în caz de sâng erări importante,apare anemie
acută normocromă posthemoragică,în timp ce hemoragiile mici,repetate,pot trece neobservate și
conduc la anemie cronică hipocromă feriprivă.
-durerea cu localizare anală:se prezintă ca o senzație de greutate anală sau de corp s trăin
intraanal,senzație de evacuare incompletă a fecalelor după defecației,senzația de jenă dureroasă
după scaun(corespun de con tracturii reflexe de scurtă durată a aparatului sfincterian în urma
iritației mucoasei congestionate și inflamate produse de tre cerea materiilor fecale sau a
prolapsului mucos);dacă devine vie și persistent ă,cu caracter de arsură,în timpul și imediat după
scaun,evocă o fisură anală sau a anită hemoroidală asociată.Uneori durerea poate deven pulsatilă
sau intensă ca o arsură ce dev ine sfâșietoare în timpul mersului. [16,35]
-prolaps hemoroidal sau mucos (50%): semnifică exter iorizarea formațiunilor
hemoroi dale interne prin orificiul anal,consecință a alunecării masei varicoase voluminoase spre
orificiul anal prin submucoasa laxă și decolorată de mucoasă(tocmai ca urmare a dezvol tării
pachetelor hemoroidale).
Se diferențiază trei forme evolutive: prolaps temporat,prolaps permanent,prolaps
ireductibil.
-scurgeri sero -mucoase sau purulente(,,hemoroizii albi” ai lui Richet):sunt expres ia unei
inflamații a mucoasei anale,sunt scurgeri sero -mucoase(rezultat al hipersecreției glandelor
mucoase)sau purulente(agravare a fenomenelor inflamatorii sau supraadăugare a unor abcese
evacuate spontan,a unor fistule perianale etc);prezența acestor se creții întreține o umiditate
permanent a regiunii ano -perianale,cu iritația tegumetelor marginale și eczematizări.
Alături de cele patru semne cardinale anterior descrise,în evoluția bolnavilor cu
hemoroizi se constată frecvent existența pruritului anal și mai ales a diverselor tulburări de transit
gastro -intestinal,a constipației și a incontinentei urinare.
Această incontinență alături de preocuparea permanent a bolnavilor pentru un scaun
normal și o igienă locală corespunzătoare,reprezintă deseori cauza unor nevroze depresive .[34]

Boala Hemoroidală
25
2.8. Diagnostic pozitiv și diferențial
Diagnosticul pozitiv este ușor de pus în urma anamnezei și a examenului
proctologic.Diagnosticul diferențial pune câteva probleme deosebite și anume:
1. Cancerul anal:poate lua o formă pseud ohemoroidală,de tip marișcă,dar pe fața sa
profundă exsită ulcerația neoplazică;
2. Cancerul colorectal:se poate însoți de hemoroizi simptomatici;sunt prezente rectoragii
care în general perced scaunul;iar sângele este amestecat cu materiile
fecale;rectocolon oscopia cu biopsie și examenul histipatologic tranșează diagnosticul
3. Condilomatoza anală(Candyloma acuminate): formațiuni tumorale indolore,cu aspect de
vegetații polipoide sesile(excreșcențe anale cu caracter mamelonat sau arborescent),de
consistență moal e;etiologie virală(Papillomavirus uman),transmitere sexual(contactul
sexual anal);
4. Rectocolita ulcero -hemoragică:e prezentă diareea; iar irigografia și rectocolonoscopia cu
biopsie tranșează diagnosticul;
5. Polipii și polipoza rectocolonică:rectocolonoscopie cu biopsie și examen histopatologic
6. Prolapsul rectal adevărat:lipsesc pachetele,sfincterul anal este hipoton,iar pliurile
mucoasei prolabate sunt orientate circumferențial;
7. Adenoamele rectal;
8. Angioamele ano -rectale;
9. Coccialgiile din nevralgiile ano -recta le rebele;
10. Afecțiunile veneriene;
11. Abcesele perianale;
12. Diagnosticul diferențial al pruritului anal:oxiurază,dermite,complicații septice ale
hemoroizilor. [ 38]

Boala Hemoroidală
26

2.9.Tratament
1.Tratamentul medical non -instrumentar .Acesta cuprinde:
Reguli igienico -dietetice:
-igiena locală sigurată după fiecare scaun;
-igiena alimentară cu excluderea condimentelor,alcoolului,cafelei tari;
-reglarea tranzitului intestinal,lupta împotriva constipației;
-lupta contra sedentarismului
-evitarea poziție i în șezut în perioada de criz ă0[46]
Tratamentul medicamentos
Acesta constitui e tratamentul de fond al bolii hemoroidale,are indicații largi și se
adresează manifestărilor fu ncționale ale bolii hemoroidale. Pe cale orală -cele mai multe din
preparate conțin vitamine B și/sau maron de Ind ia,cu efect vasculotrop. [41,42]
Enumerăm doar câteva produse mai des utilizate: Daflol. Difrarel, Frangivix, Franggonal,
Ginko r, Glyvenal, Rustacol,Veinamital. Studiile efectuate arată acținuea lor incontestabilă și
justifică prescrierea lor. Trebuie menți onat că în perioada de criză,dozele trebuie dublate sau
triplate față de doza de întreținere obișnuită pe o perioadă scurtă de 5 -7 zile,iar în caz de
nevoie,tratamentul antalgic,antispasmodic,antiinflamator este justificat. [50]
Pe cale locală se folosesc t opice hemoroidale în tratamentul complicațiilor,a durerii,a
reacțiilor inflamatorii,sub formă de supozitoare sau unguente:
-topice protectoare cu bismut(Anoreine) sau titan (Titannoriene)
-spasmolitice muscular(Proctolog)
-antiinflamatoare(Lasonil)
-antip ruriginoase(Liveroil)

Boala Hemoroidală
27
-hialuronidase(Liomucase)[6]
2.Tratamentul ambulator instrumental
Se adresează în mod deosebit hemoroizilor sângerânzi sau prolabați (scleroza,
fotocoagularea, ligatura elastică, congelația controlată) iar altele pentru perioadele du reroase și
inflamatorii ale bolii hemoroidale.
Scleroza hemoroizilor este o tehnică veche. Obiectivul este oprirea sângerării și
consolidarea țesutului conjunctiv submucos.Tehnica constă în injectarea stric submucos sub
anuscop a 2 -5 ml chinin -uree (Kinu rea) pe ședință,eventual diluat în ser fiziologic,în două puncte
diametral opuse.Se evită comisurile anterioară și posterioară. Se pot efectua 4 -6 ședințe la 8 -15
zile interval. [33]
Fotocoagularea la infraroșu -principiul constă în obținerea unei sclerozări secundare
prin obturația cicatricială. Practic,sub anuscop,se produce o fotocoagulare vasculară,creând o
zonă de necroză limitată în suprafață și profunzime la nivelul mucoasei subhemoroidale(chiar în
zona de injecție submucoasă din sclerozări).Indicația metodei este în sângerarea
hemoroidală,anusul roșu constituind principal cauză. [45]

Figura nr 7. Fotocoagularea la infraroșu
Sursă imagine:
https://ww w.fortiusmedical.ro//uploads/blog/2018/08/24/_FOTOCOAGULAREA_IN_INF
RAROSU.jpg

Boala Hemoroidală
28

Ligatura elastică -are ca principiu aspirarea hemoroidului într -un tub de sticlă sau metal
sub control anuscopic și plasarea cu ajutorul dispozitivului la baza hemoroidului as pirat a unui
inel elastic strangulant.Acesta rămâne pe loc și produce o ischemie secundară hemoroidală care
se sfacelează și se elimină.Indicația este în hemoroizii din stadiul II. [42]

Figura nr 8. Ligatura elastic a hemoroizilor
Sursă imagine: http://www.gastroenterologia.ro/Imagini/ligatura_hemoroidala.jpg

Crioterapia sau congelarea conntrolată -se folosește de obicei în completarea ligaturii
elastice dar și singură.Cu aju torul unei surse de azot lichid sau protoxid de azot,sub anuscop,se
congelează hemoroidul izolat prin ligatură elastică,producând sclerozarea.[ 52]

3. Tratamentul ambulator al manifestărilor inflamatori i și dureroase ale hemoroizilor
Trombectomia:poate fi indicată în formele dureroase care nu răspund la tratament,de
tromboză hemoroidală externă sau internă.Sub anestezie locală,printr -o incizie minimă,se
evacuează cheagul. [50,53]

Boala Hemoroidală
29
Infiltrația intraedematoasă:se folosește în trombozele hemoroidale externe cu r eacție
edematoasă foarte dureroasă.Se injectează 5 ml Xilină 1% asociată cu hialuronidază 200 sau 500
într-un punct sau mai multe puncte în plin edem. [55]
Injecția intrafemurală:în formele foarte dureroase de tromboză a prolapsului hemoroidal
se poate util iza în primele ore injectatea intra -arterială femurală a 20 ml de procaină 1 %,trei zile
consecutive
Infiltrația intrasfrincteriană:se injectează 6 -8 ml Xilină 1 -2% în plin sfincter în formele cu
spasm sfincterian,contracture dureroase,asociere de fisură sau criptită la boala
hemoroidală.Toate aceste manevre trebuie să fie precedate și asociate de tratament medical.
Tratamentul chirurgical
Principiul care stă la baza tratamentului chirurgical este de a diminua aportul de sânge
arterial în hemoroizi,făcându -l astfel să dispară.
Metoda cea mai des uitilizată în lume este tenchica Milligan -Morgan după R.Cope.
Pornind de la această metodă s -au descris tehnicile -hemoroidodectomia submucoasă
Parks și hemoroidodectomia închisă Ferguson. [59,60]
Metoda Milligan Mor gan constă în extirparea celor trei pachete hemoroidale obișnuite
după o disecție și ligatură înaltă a pediculului vascular împreună cu mucoasa și tegumentele
aferente.Procedeul păstrează trei punți cutaneo -mucoase destul de late pentru a evita stenozele .
Hemoroidectomia submucoasă Parks extirpă cei trei pediculi hemoroidali clasici după o
disecție submucoasă minuțioasă,după care suturează mucoasa la marginea cutanată,fixându -o la
fața internă a sfincterului intern.
Hemoroidectomia Ferguson este o hemoroi dectomie închisă cu pachete separate,larg
folosită în Statele Unite.
Se mai folosesc încă în diferite forme:
-ligatura cu fir transfixant și rezecția pachetelor hemoroidale;

Boala Hemoroidală
30
-rezecția hemoroizilor cu sutură liniară muco -cutanată pe pensă,cunoscută ca proc edeul
Langenbeck;
-hemoroidectomia tip Whitehead -Vercescu,care extirpă circular mucoasa cu pachetele
hemoroidale,apoi sutează mucoasa la tegument.
-hemoroidectomia cu laser -cele mai folosite lasere chirurgicale sunt cu COₐ,ARGON și
neodi -nium -itrium -alumi nium (Nd:YAG).
Diferitele lungimi de undă ale acestor lasere au efecte tisulare caracteristice care le fac
utile în chirurgie.Laserul cu COₐ are ca prim effect tăiatul dar nu se poate utilize endoscopic.[ 60]

Boala Hemoroidală
31

II. PARTE A SPECIALĂ

Boala Hemoroidală
32

MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Motivația alegerii acestei teme este determinată de faptul că boala hemoroidală este o
boală a poziției bipede, ridicarea omului în picioare favorizând dilatația venelor,la nivelul
canalu lui anal.
Boala hemoroidală este extrem de frecvență, cu toate neplăcerile provocate.Apărând într –
o zonă intimă, hemoroizii sunt dilatații varicoase ale plexurilor venoase din submucoasa
anorectală și a anusului, în special dilatarea corpurilor cavernoase aflate în zona de tranziție între
vasele arteriale și vene.
Boala apare după vârsta de 20 de ani, este mai frecventă între 40 și 65 de ani și afectează
mai des bărbații. Diagnosticul se stabilește prin discuție cu pacientul, simptomatologie, examen
clinic , tușeu rectal, videorectoscopie, ce permite vizualizarea directă a rectului.

Boala Hemoroidală
33

OBIECTIVE

Obiectivele studiului au fost:

-Identificarea categoriilor de vârstă și profesionale susceptibile bolii;
– Identificarea cauzelor bolii;
-Identificarea eficienței tratamentului folosit la ora actuală în județul Brăila.

Boala Hemoroidală
34

MATERIALE ȘI METODE

În acest studiu retrospectiv au fost incluși 1 00 pacienți cunoscuți cu boală hemoriodală ,
din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în perioada ian 2018 -dec 2018.
Informațiile provenite din documentele medicale ale pacienților au stat la baza constituirii
unei baze de date a cărei structură a fost prezentată în cadrul secțiunii „Material si metode” .
Protocolul și metodologia studiului au fost concepute după aprofundarea normelor
legislative din domeniile cercetarii științifice, drepturilor generale ale omului și a drepturil or
particulare ale pacientului.

Tabel nr 2 . Protocolul și metodologia studiului
a.
Reglementări
internaționale 1947 Codul de la Nuremberg
1948 Declaratia Universala a Drepturilor Omului
1948 Declaratia de la Geneva
1949 Codul International al Eticii Medicale
1950 Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului si Libertatilor
Fundamentale
1961 Charta Sociala Europeana
1962 Declaratia de la Helsinki privind experimentele si cercetarile
biomedicale, actualizata in 1964 (Helsinki), 1975 (Tokyo), 1983 (Venetia),
1989 (Hong Kong).
1966 Conventia Internationala asupra Drepturilor Civile si Politice
1966 Conventia Internation ala asupra Drepturilor economice, Sociale
si Culturale

Boala Hemoroidală
35
1973 Declaratia de la Munchen privind discriminarea politica,
rasiala, etc. in medicina
1976 Recomandarea Consiliului Europei 79/1976 privind drepturile
bolnavilor si muribunzilor
1981 Declaratia de la Lisabona privind drepturile pacientului
1996 GUIDELINE ON GOOD CLINICAL PRACTICE, ONU
b.
Reglementări
naționale Legea nr. 677 din 2001pentru protectia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date,
MO nr. 790 din 12 decembrie 2001
Legea drepturilor pacientului nr.46/ 21 ianuarie 2003. MO nr.70 din
03/02/2003
O.G. 57/2002 – cu modificări și completări ulterioare, privind
cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică
ORDINUL MS Nr. 2 15 din 29 martie 2002 pentru aprobarea
Metodologiei privind definirea domeniilor cercetarii stiintifice clinice, de
medicina preventiva si fundamentala, nucleele, colectivele, departamentele
de cercetare, precum si institutiile sanitare în care se desfasoa ra activitate de
cercetare stiintifica, MO nr. 270/ 23 aprilie 2002
Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,
Legea Educației Naționale nr. 1/ 2011 – cu modificările și completări
Legea nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și
protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electr onice
Ordinul MS nr. 145 din 11 februarie 2015 pen tru aprobarea
componenței și a atribuțiilor consiliului de etică ce funcționează în cadrul
spitalelor. MO 137 din 24 februarie 2015
Legea educației naționale nr. 1/2011 (MO nr. 18 din 10 ianuarie
2011) modificată de O.U.G. nr. 4/2016 (MO nr. 182 din 10 ma rtie 2016)

Boala Hemoroidală
36
Pentru prelucrare a datelor s -a folosit modulul Data Analysis a programului
MICROSOFT EXCEL, împreună cu suita XLSTAT pentru MS Excel. Datele obținute au fost
prelucrate procentual, pe baza lor fiind întocmite fugurile și tabelele.

Au fost analizate următoarele date din FOCG (foaia de observație clinică generală) .
o Vârstă (ani)
o Sex F/M (feminin/masculin)
o Mediu de proveniență U/R (urban/rural)
o Motivele internări
o Comorbiditați
o Examenul local
o Investigatii
o Evoluție

Boala Hemoroidală
37

REZULTATE

În acest studiu retrospectiv au fost incluși 100 pacienți cunoscuți cu boală hemoriodală, din
cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în perioada ian 2018 -dec 2018 ,pacienți care
au putut fi observați direct pe perioada spitalizării.
1.Reparti ția pe sexe
Se constată prezenț a crescută bolii hemoriodale la sexul masculin în procent de 64% față de
sexul feminin 36%
Conform literaturii de specialitate boala afectează ambele sexe ,cu o ușoară predominant pentru
sexul masculin.

Figura nr 9. Repart iția pe sexe

64% 36% Repartitia pe sexe
masculin
feminin

Boala Hemoroidală
38

Tabel nr 3. Repartiția pe sexe
Sex Nr. Cazuri Procent
Masculin 64 64%
Feminin 36 36%
Total 100 100%

2.Mediul de provenineță
Realizând repartiția după mediul de proveninetă se remarcă faptul că 59% din pacienții incluși
în lot provi n din mediul urban ,în timp ce doar un procent de 41% provin din mediul rural.

Figura nr 10. Mediul de provenineță

41%
59% Mediul de provenienta

Boala Hemoroidală
39
Tabel nr 4. Mediul de provenineță
Sex Nr. Cazuri Procent
Urban 59 59%
Rural 41 41%
Total 100 100%

3. Repartiția pe grupe de vârste

Conform studiilor de specialitate apariția hemoriozilor se corelează cu înaintarea în vârstă,ca
urmarea a faptului că țesuturile își pierd fermitatea favorizând apariția bolii.
Interpretarea statistică indică faptul că hemo riozii apar la vârste înaintate , peste 40 de ani ,
prezentând o incidența mai mare pentru grupa de vârste 45 -54 de ani (30%).

Boala Hemoroidală
40

Figura nr 11. Repartiția pe grupe de vârste

15-24
ani25-34
ani35-44
ani45-54
ani55-64
ani65-74
ani75-84
ani>85 ani
nr.cazuri de boala
hemoroidala3 2 5 30 25 21 11 305101520253035Repartitie pe grupe de varste

Boala Hemoroidală
41
Tabel nr 5. Repartiția pe grupe de vârste
Sex Nr. Cazuri Procent
15-24 ani 3 6%
25-34 ani 2 2%
35-44 ani 5 5%
45-54 ani 30 30%
55-64 ani 25 25%
65-74 ani 21 21%
75-84 ani 11 11%
>85 ani 3 3%
Total 100 100%

Analizând pacientii din punct de vedere al grupeo de vârets s -au constata următoarele:
 Pentru grupa de vârste cuprinsă în intervalul 15 -24 ani s -au înre gistrat 3 cazuri cu un
procent de 3%
 Pentru grupa de vârste cuprinsă în intervalul 24-34 ani s -au înregistrat 2 cazuri cu un
procent de 2%
 Pentru grupa de vârste cuprinsă în intervalul 35-44 ani s -au înregistrat 5 cazuri cu un
procent de 5%
 Pentru grupa de vârste cuprinsă în intervalul 45-54 ani s -au înregistrat 30 cazuri cu un
procent de 30.%

Boala Hemoroidală
42
 Pentru grupa de vârste cuprinsă în intervalul 55-64 ani s -au înregistrat 25 cazuri cu un
procent de 25%
 Pentru grupa de vârste cuprinsă în intervalul 65 -74 ani s -au înregistrat 21 cazuri cu un
procent de 21%
 Pentru grupa de vârste cuprinsă în intervalul 75-84 ani s -au înregistrat 11 cazuri cu un
procent de 11%
 Pentru grupa de vârste mai mare de 85 de ani ani s -au înregistrat 3 cazuri cu un procent
de 3%
Rezultatele obținute certifică literatura de specialitate conform căreia boala apare după vârsta de
20 de ani, este mai frecventă între 40 și 65 de ani și afectează mai des bărbații. Diagnosticul se
stabilește prin discuție cu pacientul, simptomatologie, examen clini c, tușeu rectal,
videorectoscopie, ce permite vizualizarea directă a rectului.
4. Ocupația profesională
Pentru lotul analizat marea majoritate a cazurilor au fost salariate (73 cazuri -73%), la polul opus
s-au aflat persoanele neasigurate (%),studen ții (3%) sau pensionarii (20%).
Tabel nr 6. Ocupația profesională
Nr. Cazuri Procent
salariat 73 73%
student/elev 3 3%
pensionar 20 20%
neasigurat 4 4%
Total 100 100%

Boala Hemoroidală
43

Figura nr 12. Ocupația profesională

Interpretarea statistică relevă faptul că persoan ele salariate care prezintă o dietă saracă în fibre,
stau un timp îndelungat pe scaun, și prezintă o vârstă înaintată sunt predispuse bolii hemoroidale.

5. Motivele intarnării
Analizând lotul de pacienți ȋn funcție de motivele internării s -au constatat u rmătoarele:
 Rectoragiile sunt mai frevente la femei în proporție de 41% față de sexul masculin 28% .
 Durerile anale sunt mai pronuntate la sexul masculin 33% față de sexul feminin 29% .
 Pruritul anal este ușor mai pronunțat la femei 15% fată de sexul mascu lin 10% .
 Secrețiile purulente sunt prezente în mod egal la ambele sexe.
 Constipația este mai frecventă la sexul masculin 16% fața de sexul feminine 3% .
 Diareea este ușor mai pronunțată la sexul masculin 7% față de sexul feminin.

73% 3% 20% 4% Ocupația profesională
salariat
student/elev
pensionar
neasigurat

Boala Hemoroidală
44

Figura nr 13. Motivel e internării -sex masculin

Figura nr 14. Motivele internării -sex feminin
28%
33% 10% 6% 16% 7% Motivele internarii -sex masculin
rectoragii
dureri perianale
prurit perianal
secretii purulente
constipatie
HTA
41%
29% 15% 6% 3%
6% Motivele internarii -sex feminin
rectoragii
dureri perianale
prurit perianal
secretii purulente
constipatie
diaree

Boala Hemoroidală
45
6. Comorbiditați ale pacienților
Din totalul celor 100 de pacienți investigate s -au identificat următoarele comorbidități:
 20% din pacienți au prezintat la internare HTA;
 14% din p acienți au prezintat la internare diabet.
Tabel nr 7. Comorbiditați ale pacienților
Nr. Cazuri Procent
diabet 21 14%
HTA 30 20%
Fistule preianale 18 12%
Abces perineal 9 6%
Prolapse anal 11 7%
Dilatație anală 22 14%
Tromboză hemoroidală 17 11%
Fistule anale 24 16%

Figura nr 15. Comorbiditați ale pacienților
14%
20%
12%
6% 7% 14% 11% 16% Comorbiditați ale pacienților
diabet
HTA
Fistule preianale
Abces perineal
Prolapse anal
Dilatație anală
Tromboză hemoroidală
Fistule anale

Boala Hemoroidală
46
7. Corelație ȋntre comorbidități și sexul pacienților incluși ȋn lot
Din totalul de 64 de bărbați ,10 pacienți au prezentat fistule perianale;din totalul de 36 de femei 8
paciente au prezent at fistule perianale.

Figura nr 16. Prezenta fistulei anale pentru sexul feminin și masculin

Tabel nr 8. Prezenta fistulei anale pentru sexul feminin și masculin
Sex Nr. Cazuri Procent
Masculin 10 56
Feminin 8 44
Total 18 100%

56% 44% Prezenta fistulei perianale
masculin
feminin

Boala Hemoroidală
47
Din totalul de 64 de bărbați ,3 pacienți au prezentat abces perineal;din totalul de 36 de femei 6
paciente au prezentat abces perineal.

Figura nr 17. Prezenta abcesului peroneal pentru sexul feminin și masculin

Tabel nr 9. Prezenta abcesului peroneal pentru sexul femini n și masculin
Sex Nr. Cazuri Procent
Masculin 3 33%
Feminin 6 67%
Total 9 100%

33%
67% Prezenta abcesului perineal masculin/feminin
masculin
feminin

Boala Hemoroidală
48

Figura nr 18. Prezența prolapsului anal pentru sexul feminin și masculin
Din totalul de 64 de bărbați, 6 pacienți au prezentat prolaps anal;din totalul de 36 de femei 5
paciente au prezentat prolaps anal.

Tabel nr 10. Prezența prolapsului anal pentru sexul feminin și masculin
Sex Nr. Cazuri Procent
Masculin 6 55%
Feminin 5 45%
Total 11 100%

55% 45% Prezenta prolapsului anal masculin/feminin
masculin
feminin

Boala Hemoroidală
49

Figura nr 1 9. Prezența dilatației anale pentru sexul feminin și masculi n

Din totalul de 64 de bărbați ,18 pacienți au prezentat dilatație anală;din totalul de 36 de femei 4
paciente au prezentat dilatație anală.

Tabel nr 11. Prezența dilatației anale pentru sexul feminin și masculin
Sex Nr. Cazuri Procent
Masculin 18 82%
Feminin 4 18%
Total 11 100%

82% 18% Prezenta dilatatiei anale masculin/feminin
masculin
feminin

Boala Hemoroidală
50

Figura nr 20. Prezența trombozei hemoroidale p entru sexul feminin și masculin
Din totalul de 64 de bărbați ,11 pacienți au prezentat tromboză hemoroidală;din totalul de 36 de
femei 6 paciente au prezentat tromboză hemoro idală.

Tabel nr 12. Prezența trombozei hemoroidale pentru sexul feminin și masculin
Sex Nr. Cazuri Procent
Masculin 11 65%
Feminin 6 35%
Total 17 100%

65% 35% Prezenta trombozei hemoroidale
masculin/feminin
masculin
feminin

Boala Hemoroidală
51

Figura nr 21. Prezența fistulei anale pentru sexul feminin și masculin

Din totalul de 64 de bă rbați ,18 pacienți au prezentat fistulă;din totalul de 36 de femei 6 paciente
au prezentat fistulă anală.

Tabel nr 13. Prezența fistulei anale pentru sexul feminin și masculin
Sex Nr. Cazuri Procent
Masculin 18 75%
Feminin 6 25%
Total 24 100%
8.Durat a de evoluție a bolii
Pentru lotul analizat durata de evoluție a bolii a fost următorul:
75% 25% Prezenta fistulei anale masculin/feminin
masculin
feminin

Boala Hemoroidală
52
 brsuc – 10 cazuri, reprezentând un procentaj de 10%;
 insidios pe parcursul a 6 luni – 32cazuri, reprezentând un procentaj de 32%;
 insidios 1 săptămână – 22cazuri, repreze ntând un procentaj de 22%;
 insiduos – 36cazuri, reprezentând un procentaj de 36%.

Tabel nr 14. Durata de evoluție a bolii
Sex Nr. Cazuri Procent
brusc 10 10%
insidios pe parcursul a 6 luni 32 32%
insidios 1 săptămână 22 22%
insiduos 36 36%
Total 100 100%

Boala Hemoroidală
53

Figura nr 22. Durata de evoluție a bolii

bruscinsidios pe parcursul
a 6 luniinsidios 1
săptămânăinsiduos
nr cazuri 10 32 22 360510152025303540Durata de evoluție a bolii

Boala Hemoroidală
54
9. Durata de evoluție a bolii corelată cu sexul pacienților

Pentru lotul analizat s -au observat următoarele aspecte:
 Debutul brusc la bolii hemoriodale s -a ȋntâlnit pentru 2 femei (20%) și 8 bărbați (80%);
 Debutul insidios pe parcursul a 6 luni s -a ȋntâlnit pentru 12 femei ( 38%) și 20 de barbați
(62%);
 Debutul insidios pe durata 1 săptămână s -a ȋntâlnit pentru 4 femei ( 18%) și 18 de barbați
(82%);
 Debutul insidios s -a ȋntâlnit pentru 12 femei ( 18% ) și 24 de barbați ( 82%).

Tabel nr 15. Durata de evoluție a bolii corelată cu sexul pacienților
Sex feminin Sex masculin Total cazuri
Debutul brusc 2 8 10
Debutul insidios pe
parcursul a 6 luni 12 20 32
Debutul insidios pe
durata 1 săptămână 4 18 22
Debutul insidios 12 24 36

Boala Hemoroidală
55

Figura nr 23. Durata de evoluție a bolii corelată cu sexul pacienților

Debutul bruscDebutul insidios pe
parcursul a 6 luniDebutul insidios
pe durata 1
săptămânăDebutul insidios
Sex masculin 2 12 4 12
Sex feminin 8 20 18 24051015202530Durata de evoluție a bolii corelată cu sexul
pacienților

Boala Hemoroidală
56
10. Efectuarea examenului proctologic

În urma examenului proctologic pentru un procent de 69 % din persoanele de sex masculin s -a
realizat anuscopie î n timp ce pentru un procent ma i mic de 31 % s-a realizat alt tip de investigație.

Figura nr 24. Anuscopia la sexul masculin
Tabel nr 16. Anuscopia la sexul masculin
Anuscopia la sexul masculin Nr. Cazuri Procent
da 44 69%
nu 20 32%
Total 64 100%

69% 31% Realizarea anuscopiei la sexul masculin
da
nu

Boala Hemoroidală
57
În urma examenului proctologic pentru un procent de 32 % din persoanele de sex feminin s -a
realizat anuscopie în timp ce p entru un procent mai mic de 20 % s -a realizat alt tip de
investigație.
Tabel nr 17. Anuscopia la sexul feminin
Anuscopia la sexul femini n Nr. Cazuri Procent
da 21 32%
nu 13 20%
Total 34 100%

Figura nr 25. Anuscopia la sexul feminin

62% 38% Realizarea anuscopiei la sexul feminin

Boala Hemoroidală
58
Ralizarea tu șeului rectal pentru sexul masculin și feminin este redată în tabelul de mai jos.

Tabel nr 18. Ralizarea tu șeului rectal
Ralizarea tusșeulu i
rectal Sex feminin Sex masculin Total
da 13 22 35
nu 21 44 65

Analiza statistică indică un procent de 33% în ceea ce privește efectuarea tușeului rectal la sexul
masculin.

Figura nr 26. Ralizarea tușeului rectal pentru sexul masculin

33%
67% Ralizarea tușeului rectal pentru sexul
masculin
da
nu

Boala Hemoroidală
59

Figura nr 27. Ralizarea tușeului rectal pentru sexul feminin

Rezultatul statistic indică un procent de 38% în ceea ce privește efectuarea tușeului rectal la
sexul feminin.

11. Observarea hemoroizilor interni după gradul evolutiv
Din punct de vedere al gradului e volutiv al hemoroizilor s -au observat faptul că:
 44% din pacienți prezintă hemoroizi grad I;
 24% din paci enți prezintă hemoroizi grad II;
 21% din pacienți prezintă hemoroizi grad II I;
 11% din pacienți prezintă hemoroizi grad IV.

38%
62% Efectuarea tuseului rectal la sexul feminin
da
nu

Boala Hemoroidală
60
Tabel nr 19. Grad hemor oizi
Grad hemoroizi Nr. Cazuri Procent
grad I 44 44%
grad II 24 24%
grad III 21 21%
grad IV 11 11%
Total cazuri 100 100%

Figura nr 28. Grad hemoroizi

44%
24% 21% 11% Grad hemoroizi
grad I
grad II
grad III
grad IV

Boala Hemoroidală
61
12. Analiza hemoroizilor după topografie
Hemoroizii sunt structuri sinusoidale din canalul anal care ajută la controlul scaunului. Aceste
structuri devin patologice sau hemoroizi când sunt umflate sau inflamate .
Din punct de vedere al topografiei s -au observat faptul că:
 61% din pacienți prezintă hemoroizi interni;
 20% din pacienți prezintă hemoroizi externi;
 19% din pacienți prezint ă hemoroizi micști.

Tabel nr 20. Analiza hemoroizilor după topografie
Nr. Cazuri Procent
hemoroizi interni 61 61%
hemoroizi externi 20 20%
hemoroizi micști 19 19%
Total cazuri 100 100%

Figura nr 29. Analiza hemoroizilor după topografie

61% 20% 19% Analiza hemoroizilor după topografie
hemoroizi interni
hemoroizi externi
hemoroizi micsti

Boala Hemoroidală
62
13. Statu sul pacienților ȋn urma intervenției chirurgicale
În urma intervenției 37% din pacienți i de sex masculin au prezentat în urma operației o stare
general ă ameliorată ,în timp ce un procent de 63% sunt complet vindecați.

Tabel nr 21. Statusul pacienților ȋn urma intervenției chirurgicale
Statusul pacienți Sex feminin Sex masculin
Ameliorat 14 24
Vindecat 22 40

Figura nr 30. Statusul pacienți -sex maculin

37%
63% Statusul pacienți -sex maculin
ameliorat
vindecat

Boala Hemoroidală
63
39% din pacienți i de sex feminin au prezentat în urma operației o stare general ă amelior ată ,în
timp ce un procent de 61 % sunt complet vindecați.

Figura nr 31. Statusul pacienți -sex feminin

14. Tratamentul administrat
Analizând tratamentul aplicat pacienților cu boală hemoroidală s -a observat:
 Tratamentul chirurgical s -a efectuat pentru 34 din ca zuri -34%;
 Tratamentul non chirurgical s -a efectuat pentru 27din cazuri -27%;
 Tratamentul medicamentos s -a efectuat pentru 39din cazuri -39%.

39%
61% Statusul pacienți -sex feminin
ameliorat
vindecat

Boala Hemoroidală
64
Tabel nr 22. Tratamentul administrat
Nr. Cazuri Procent
Chirurgical 34 34%
Nonchirurgical 27 27%
Medicame ntos 39 39%
Total cazuri 100 100%

Un tratament minim invaziv al hemoroizilor pentru lotul analizat l -a reprezentat bandarea
elastică hemoroidală .
Rata de succes al acestei proceduri este de 95%. Prin această metodă medicul aplică la baza
hemoroidului u n inel de cauciuc, circulația sângelui din hemoroid este întreruptă și astfel
formațiunea hemoroidală își va reduce treptat dimensiunea, până la dispariția sa completă.
Procedura este foarte bine suportată de pacienti și nu implică întreruperea activității cotidiene.

Figura nr 32. Tratamentul administrat
34%
27% 39% Tratamentul administrat
Chirurgical
Nonchirurgical
Medicamentos

Boala Hemoroidală
65
DISCUȚII

În prezent, 6 din 10 adulți aflați la o vârstă de peste 50 de ani suferă de hemoroizi, dar
asta nu înseamnă că cei mai tineri nu pot fi afectați. Milioane de oameni sunt afectați de
hemoroizi ș i aceștia reprezintă o problemă medicală și socioeconomică majoră.
Hemoroizii se manifestă prin dilatarea și mărirea venelor situate la nivelul canalului anal
și al anusului. Aceștia pot atinge dimensiuni supărătoare și se pot exterioriza sau fisura, rezul tând
dureri insuportabile și sângerări.
În urma durerilor și a sângerărilor în scaun, este important ca pacientul să se prezinte
urgent la un medic specialist.
La persoanele care nu suferă de constipație, hemoroizii pot evolua ani buni până când să
fie pus corect diagnosticul de boală hemoroidală, până la stadii avansate, dacă nu au acuze
subiective.
În schimb, pacienții care suferă de constipație se prezintă precoce la medic, din cauza
faptului că sângerarea precoce îi alarmează.
Mai mult, în literatura de specialitate există mai multe teorii care prezintă cauzele
apariției hemoroizilor, de la implicarea unei etiologii infecțioase: criptiță, flebită hemoroidală,
colită, până la dereglări neurologice și endocrine.
Sunt studii potrivit cărora apariția hemoroi zilor este o consecință a factorilor alimentări,
și anume abuzul de condimente, alcool sau alimentație dezechilibrată.
În anumite situații, simptomele de bază ale hemoroizilor pot fi confundate cu cancerul la
intestinul gros, colită, diverticulită sau angi odisplazie .
Pacientului care se prezintă la medicul proctolog și se plânge de disconfort, mâncărime,
senzație de arsuri ori de umiditate în zona anală, i se va efectua un examen proctologic .
Cele mai folosite analize sunt:
• Tușeul rectal;

Boala Hemoroidală
66
• Videoanuscopie ;
• Endoscopia digestivă inferioara, sau Colonoscopia.
Tușeul rectal , este o procedură, ce presupune introducerea indexului, cu o mănușă de
protecție, prin orificiul anal extern si palparea canalului anal si a porțiunii inferioare a ampulei
rectale.
Video anuscopia reprezintă introducerea în canalul anal a unui anuscop prevăzut cu o
cameră video performantă de mici dimensiuni, care permite vizualizarea pe un monitor a
imaginilor luate.
Endoscopia digestivă inferioară, sau colonoscopia , este o procedură ce p resupune
introducerea unui instrument flexibil, echipat cu o cameră de filmat. Această procedură
medicală, permite specialistului, să observe interiorul intestinului gros și să determine, cauza
durerilor, sângerărilor sau existența altor modificări patolog ice.
Una dintre cele mai frecvente complicații a bolii hemoroidale o reprezintă sângerarile
repetate. Aceasta pierdere constantă de sânge poate duce la anemie importantă, însoțită de
deterioararea stării generale de sănătate.
O altă complicație o reprezin tă, blocarea hemoroizilor interni în interiorul anusului. Acest
lucru poate rezulta în inflamarea hemoroizilor, urmată de coagularea sângelui la acest nivel și
tromboza hemoroidală care este extrem de dureroasă și poate deveni o urgență chirurgicală.
Modul în care hemoroizii pot evolua depinde doar de respectarea tratamentului și stilului
de viață recomandat de medicul specialist. Hemoroizii pot fi ținuți sub control, prin respectarea
unui stil de viață sănătos și a unei igiene corespunzătoare

Boala Hemoroidală
67
CONCLUZII

În acest studiu retrospectiv au fost incluși 100 pacienți cunoscuți cu boală hemoriodală, din
cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în perioada ian 2018 -dec 2018 .

1. Se constată prezența cresută bolii hemoriodale la sexul masculin în procent de 64% față
de sexul feminin 36%
2. Realizând repartiția după mediul de proveninetă se remarcă faptul că 59% din pacienții
incluși în lot provin din mediul urban ,în timp ce doar un procent de 41% provin din
mediul rural.
3. Analiza statistică indică faptul că hemoriozii apar la vârste înaintate,peste 40 de ani.
4. Interpretarea statistică relevă faptul că persoanle salariate care prezintă o dietă saracă în
fibre,stau un timp îndelungat pe scaun,prezintă o vârstă înaintată sunt predispuse bolii
hemoroidale.
5. Recto ragiile sunt mai frevente la femei în proporție de 41% față de sexul masculin 28% .
6. Durerile anale sunt mai pronuntate la sexul masculin 33% față de sexul feminin 29% .
7. Debutul insidious ( pe parcursul a 6a luni ) al bolii hemoroidale s-a ȋnregistrat ȋn 38 % din
cazuri pentru sexul feminin și 62% din cazuri pentru sexul masculin.
8. Pentru un procent de 69% din persoanele de sex masculin s -a realizat anuscopie .pentru
sexul feminine anuscopia s -a realizat ȋn procentaj de 20%.
9. Tușeul rectat s -a efectuat pentru 33% din bărbați și 38% din femeile incluse ȋn lot.
10. Din punct de vedere al gradului evolutiv al hemoroizilor s -au observat faptul că 44% din
pacienți au prezentat hemoroizi grad 1 și dor un procent de 11 % au prezentat hemoroizi
grad 4.
11. Din punct de veder e al topografiei hemoroizilor s -a observat un procent de 66% pentru
cei interni, un procent de 20% pentru cei externi. Hemoroizii micști s -au identificat ȋn
19% din cazurile analizate.

Boala Hemoroidală
68
12. Tratamentul chirurgical s -a efectuat pentru 34 din cazuri -34%; tratame ntul
nonchirurgical s -a efectuat pentru 27din cazuri -27 iar tratamentul medicamentos s –
aefectuat pentru 39din cazuri -39%.
13. Un tratament minim invaziv al hemoroizilor pentru lotul analizat l -a reprezentat b andarea
elastică hemoroidală .
14. Marea majoritate a p acienților au avut statustul ,, vindecat” ȋn urma intervenției
chirurgicale.

Boala Hemoroidală
69
BIBLIOGRAFIE

1. …………………………….
2. Florea ȚICMEANU, Sorin Simion,Bogdan Mastalier,Patologie chirurgicală,
Ed.Technoplast Company s.r.l, București 2000, pg 63 ;ISBN:973 -98254 -7-8
3. Nicolae Ang elescu, Petre Dorin Andronescu,Chirurgie Generală,Ed.Medicală,București
2000 ,pg 513;ISBN:
4. Nicolae Angelescu, Tratat de Patologie Chirurgicală,Ed.Medicală,București 2003 ,pg
1734 ;ISBN:
5. Dan Georgescu, Cornel Dragomirescu, Tratat de gastroenterolog ie, Ed.Medicale
Naționale, 2001
6. HARRISON’S PRINCIPLES OF INTERNAL MEDICINE,vol II,Ed.18
7. Dicționar medical ilustrat volumul 6,Ed.Litera,2013
8. Mark H.Beers,THE MERECK MANUAL OF MEDICAL INFORMATION,Ed.All
,2011,ISBN:978 -973-571-991-3
9. Medicina în familie. Ghid complet pentru sănă tatea întregii familii, Ed.Teora,
București,2011 ,ISBN 10:973 -20-0345 -6
10. Cezar Th.Niculescu,Radu Cârmaciu,Bogdan Voiculescu,Anatomia și fiziologia
omului:Compendiu,Ed.Corint,București,2009,ISBN:978 -973-135-429-3
11. Keith L.Moore,Anne M.R.Agur,Arthur.F.Dalley ,Ana tomie Clinică -Fundamente și
Aplicații,Ed.Medicală CALLISTO
12. Frank H.Netter,THE NETTER COLLECTION OF MEDICAL ILLUSTRATIONS –
Digestive system part II,lower digestive tract,Ed.ICON LEARNING SYSTEMS,ISBN:0 –
914168 -77-0

Boala Hemoroidală
70
13. Richard L.Drake,A.Wayne Vogl,GRAY’S ANATOMY FOR STUDENTS,Second
Edition Domanin Edition with Student Consult Online Acces,Ediția a II –
a,2005,isbn:978 -606-92506 -0-0
14. Eugen Târcoveanu,Tehnici chirurgicale -Caiet de rezidențiat,Ed.Editura,2003
15. Florea Țicmeanu,Sorin Simion,Bogdan Mastalier,Patologie Chir urgicală,Ed.Tehnoplast
Company s.r.l,București ,2000
16. Nicolea Angelescu, Petre Dorin Andronescu, Chirurgie Generală ,Ed.Medicală, București
, 2000
17. Lawrence M.Tierney,Stephen J.McPhee,Maxime A.Papadakis,Diagnostic și Tratament în
Practica Medicală,Ed.Interna țională,ISBN:973 -86485 -8-0
18. Dan Mogoș,Ion Vasile,Ion Păun,Probleme de Patologie Chirurgicală,Note de
curs,Ed.Aius,Craiova,1996
19. Iulian Constantin,Constantin Truș,Cazuri Clinice Chirurgicale,Ed.Medicală,București
2005,ISBN:973 -39-0536 -4
20. V.E.Bancu,Patologie Ch irurgicală Ed. a II -a revizuită, Ed.Didactică și Pedagogică,
București, 1983
21. Loder PB, Kamm MA, Nicholls RJ, Phillips RK. Haemor -rhoids: pathology,
pathophysiology and aetiology. Br J Surg1994; 81: 946 -9542
22. Morgado PJ, Suárez JA, Gómez LG, Morgado PJ. His toclini -cal basis for a new
classification of hemorrhoidal disease. Dis Colon Rectum1988; 31: 474 -480
23. Aigner F, Gruber H, Conrad F, Eder J, Wedel T, Zelger B, Engelhardt V,
Lametschwandtner A, Wienert V, Böhler U, Margreiter R, Fritsch H. Revised
morpholog y and hemo -dynamics of the anorectal vascular plexus: impact on the course
of hemorrhoidal disease. Int J Colorectal Dis2009; 24: 105 -113

Boala Hemoroidală
71
24. Chung YC, Hou YC, Pan AC. Endoglin (CD105) expression in the development of
haemorrhoids. Eur J Clin Invest 2004; 34: 107-112
25. Goenka MK, Kochhar R, Nagi B, Mehta SK. Rectosigmoid varices and other mucosal
changes in patients with portal hypertension. Am J Gastroenterol1991; 86: 1185 -1189
26. Thomson WH. The nature of haemorrhoids. Br J Surg1975; 62: 542 -552
27. Thomson WH. The nature and cause of haemorrhoids. Proc R Soc Med1975; 68: 574 -575
28. Han W, Wang ZJ, Zhao B, Yang XQ, Wang D, Wang JP, Tang XY, Zhao F, Hung YT.
[Pathologic change of elastic fibers with difference of microvessel density and expression
of angiogenesis -related proteins in internal hemorrhoidtis -sues]. Zhonghua Weichang
Waike Zazhi2005;
29. American Gastroenterological Association medical position statement: Diagnosis and
treatment of hemorrhoids. Gastroenterology2004; 126: 1461 -1462
30. Johanson JF, Sonnenberg A. Th e prevalence of hemorrhoids and chronic constipation: an
epidemiologic study. Gastroenterology 1990;98:380 -6
31. Greenspon J, Williams SB, Young HA, Orkin BA. Thrombosed external hemorrhoids:
outcome after conservative or surgical management. Dis Colon Rectum 2004;47:1493 -8
32. MacRae HM, McLeod RS. Comparison of hemorrhoidal treatments: a meta -analysis. Can
J Surg. 1997;40(1):14 -17
33. Zuber TJ. Hemorrhoidectomy for thrombosed external hemorrhoids. Am Fam Physician.
2002;65(8):1629 -1632.
34. Bleday R, Breen E. Treatmen t of hemorrhoids. UpToDate, 2012
(http://www.uptodate.com/contents/treatment -of-hemorrhoids)
35. Sayfan J. Complications of Milligan -Morgan hemorrhoidectomy. Dig Surg2001; 18: 131 –
133
36. Lohsiriwat V, Vongjirad A, Lohsiriwat D. Value of routine histopathologic ex amination
of three common surgical specimens: appendix, gallbladder, and hemorrhoid. World J
Surg2009; 33: 2189 -2193
37. Morinaga K, Hasuda K, Ikeda T. A novel therapy for inter -nal hemorrhoids: ligation of
the hemorrhoidal artery with a newly devised instrum ent (Moricorn) in conjunction with
a Doppler flowmeter. Am J Gastroenterol1995; 90: 610 -613

Boala Hemoroidală
72
38. Bursics A, Morvay K, Kupcsulik P, Flautner L. Comparison of early and 1 -year follow –
up results of conventional hemorrhoidectomy and hemorrhoid artery ligation: a
randomized study. Int J Colorectal Dis2004; 19: 176 -180
39. Faucheron JL, Gangner Y. Doppler -guided hemorrhoidal artery ligation for the treatment
of symptomatic hemorrhoids: early and three -year follow -up results in 100 consecutive
patients. Dis Colon Rectu m2008; 51: 945 -949
40. Longo A. Treatment of hemorrhoids disease by reduction of mucosa and haemorrhoidal
prolapse with a circular suturing device: A new procedure. Proceedings of the 6th World
Congress of Ensoscopics Surgery; 1998 June 3 -6; Rome, Ital y
41. Marx JA, Hockberger RS, Walls RM, et al, eds. Rosen's Emergency Medicine: Concepts
and Clinical Practice . 6th ed. Philadelphia, Pa: Elsevier; 2006
42. Tintinalli JE, Kelen GD, Stapczynski JS, eds. Emergency Medicine: A Comprehensive
Study Guide . 6th ed. New York , NY: McGraw Hill; 2004
43. Grucela A, Salinas H, Khaitov S, Steinhagen RM, Gorfine SR, Chessin DB. Prospective
analysis of clinician accuracy in the diagnosis of benign anal pathology: comparison
across specialties and years of experience. Dis Colon Rectu m. 2010
44. Davis BR, Lee -Kong SA, Migaly J, Feingold DL, Steele SR. The American Society of
Colon and Rectal Surgeons Clinical Practice Guidelines for the Management of
Hemorrhoids. Dis Colon Rectum . 2018 Mar. 61 (3):284 -92. [Medline]
45. Rubbini M, Ascanelli S, Fabbian F. Hemorrhoidal disease: is it time for a new
classification?. Int J Colorectal Dis . 2018
46. Rivadeneira DE, Steele SR, Ternent C, et al. Practice parameters for the managemen t of
hemorrhoids (revised 2010). Dis Colon Rectum . 2011 Sep. 54(9):1059 -64. [Medline] .
47. Wald A, Bharucha AE, Cosman BC, et al. ACG clinical guideline: management of
benign anorectal di sorders. Am J Gastroenterol . 2014
48. Raahave D, Jepsen LV, Pedersen IK. Primary and repeated stapled hemorrhoidopexy for
prolapsing hemorrhoids: follow -up to five years. Dis Colon Rectum . 2008
49. Perera N, Liolitsa D, Iype S, Croxford A, Yassin M, Lang P, et a l. Phlebotonics for
haemorrhoids. Cochrane Database Syst Rev . 2012

Boala Hemoroidală
73
50. Yuksel BC, Armagan H, Berkem H, Yildiz Y, Ozel H, Hengirmen S. Conservative
management of hemorrhoids: a comparison of venotonic flavonoid micronized purified
flavonoid fraction (MPFF) and sclerotherapy. Surg Today . 2008
51. Jutabha R, Jensen DM, Chavalitdhamrong D. Randomized prospective study of
endoscopic rubber band ligation compared with bipolar coagulation for chronically
bleeding internal hemorrhoids. Am J Gastroenterol . 2009