Hartile Zonei Geografice Beius

HĂRȚILE ZONEI GEOGRAFICE BEIUȘ

ANDREI C. INDRIEȘ

ANDREI A. INDRIEȘ

ROBERT A. INDRIEȘ

Prin zona geografică Beiuș noi înțelegem Depresiunea Beiuș și munții care o înconjoară: Munții Bihor-Vlădeasa, Munții Pădurea Craiului și Munții Codru Moma.

Fig. 1. Zona geografică Beiuș. Cu galben Depresiunea Beiuș și cu maro munții

1. DEPRESIUNEA BEIUȘULUI are două subdiviziuni, Depresiunea Beiuș-Vașcău și Depresiunea Pocola-Holod (I. O. Berindei, 1977).

Suprafața teritoriului depresionar este acoperită de 19 foi topografice sau fragmente de foi topografice la scara 1:25000 și cu echidistanța curbelor de nivel de 25 metri. Dar sunt și hărți la alte scări și cu alte valori hipsografice.

Unele dintre hărți sunt incluse munților înconjurători dar pe care sunt reprezentate și porțiuni din Depresiunea Beiușului.

Fig. 2. Treptele hipso pentru Depresiunea Beiuș (scara 1:25000, echidistanța 25 m). Pentru echidistanța de 50 m vezi fig. 70 de la pagina 53

Fig. 3. Depresiunea Beiuș. Zona Lăzăreni

Fig. 4. Depresiunea Beiuș. Zona Forosig

Fig. 5. Depresiunea Beiuș. Zona Poclușa de Beiuș

Fig. 6. Depresiunea Beiuș. Zona Dobrești. Notă: deoarece Dobrești este foarte apropiat de Munții Pădurea Craiului, acest fragment are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți. Ca atare, legenda este cea comună cu a Munților Pădurea Craiului și Codru-Moma.

Fig. 7. Depresiunea Beiuș. Zona Ceica

Fig. 8. Depresiunea Beiuș. Zona Sâmbăta

Fig. 9. Depresiunea Beiuș. Zona Șoimi

Fig. 10. Depresiunea Beiuș. Zona Uileacu de Beiuș

Fig. 11. Depresiunea Beiuș. Zona Pomezeu

Fig. 12. Depresiunea Beiuș. Zona Beiuș

Fig. 13. Depresiunea Beiuș. Zona Finiș. Notă: deoarece Finișul este foarte apropiat de Munții Codru Moma, acest fragment de hartă are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți. Ca atare, legenda este conformă cu hărțile Munților Codru Moma

Fig. 14. Depresiunea Beiuș. Zona Curățele-Meziad

Fig. 15. Depresiunea Beiuș. Zona Drăgănești-Buntești

Fig. 16. Depresiunea Beiuș. Zona Pietroasa. Acest fragment de hartă are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți

Fig. 17. Depresiunea Beiuș. Zona Câmpani. Acest fragment de hartă are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți

Fig. 18. Depresiunea Beiuș. Zona Ștei (fost oraș Dr. Petru Groza). Acest fragment de hartă are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți

Fig. 19. Depresiunea Beiuș. Vașcău. Acest fragment de hartă are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți

Fig. 20. Depresiunea Beiuș. Zona Nucet-Criștioru de Jos. Acest fragment de hartă are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți

Fig. 21. Depresiunea Beiuș. Criștioru de Sus. Acest fragment de hartă are echidistanța de 50 m și nu de 25 ca celelalte hărți

2. MUNȚII BIHOR-VLĂDEASA cuprinde masivele Vlădeasa și Bihor, ultimul având următoarele subdiviziuni: Bihorul nordic (Munții Padiș-Scărișoara, după noi), Munții Biharia, Munții Arieșului și Munții Găina (Geografia României, vol. III, 1987).

Pentru aceși munți legenda folosită este cea de la hărțile hipsografice ale Parcului Natural Apuseni.

Fig. 22. Legenda pentru hărțile munților înalți ai Vlădesei, Bihorului și Bihariei la scara 1:25000 și echidistanța de 50 metri

a. Munții Vlădeasa sunt redați pe 11 foi și fragmente de foi topografice.

Fig. 23. Munții Vlădeasa. Zona Ciucea

Fig. 24. Munții Vlădeasa. Zona Bucea

Fig. 25. Munții Vlădeasa. Valea Drăganului

Fig. 26. Munții Vlădeasa. Zona Drăgan-Hențu

Fig. 27. Munții Vlădeasa. Zona Sebeșel-Drăganu

Fig. 28. Munții Vlădeasa. Culmea Înaltă

Fig. 29. Munții Vlădeasa. Culmea Cârligate

Fig. 30. Munții Vlădeasa. Zona Lacului Leșu

Fig. 31. Munții Vlădeasa. Valea Iadului (= Iadei)

Fig. 32. Munții Vlădeasa. Vf. Vlădeasa

Fig. 33. Munții Vlădeasa. Zona Vf. Seniu Mare

b. Munții Padiș-Scărișoara cuprind cea mai mare parte a teritoriului Parcului Natural Apuseni (pentru detalii vezi cartea Hărți ale Parcului Natural Apuseni, 2013) și anume 17 foi la scara 1:25000 și echidistanța de 50 metri.

Dăm harta hipsografică din 200 în 200 metri la scara 1:60000 și apoi hărțile și fragmentele de hărți la scara 1:25000 și echidistanța de 100 metri.

Fig. 34. Harta Parcului Natural Apuseni la scara 1:60000

Fig. 35. Nord-vestul parcului

Fig. 36. Vestul parcului

Fig. 37. Sud-vestul parcului

Fig. 38. Nord și nord-vestul parcului

Fig. 39. Zona Padiș

Fig. 40. Sud-sud-vestul parcului

Fig. 41. Sudul parcului (Avrămești)

Fig. 42. Nordul parcului

Fig. 43. Zona Măgura Vânătă-Someșu Cald

Fig. 44. Zona Ocoale

Fig. 45. Sudul parcului (Gârda de Sus)

Fig. 46. Nord-estul parcului (Măgura Călățele)

Fig. 47. Nord-estul parcului (Lacul Fântânele)

Fig. 48. Extremitatea de nord-est (Beliș)

Fig. 49. Est-nord-estul parcului

Fig. 50. Estul parcului

Fig. 51. Sud-estul parcului

c. Munții Biharia sunt redați pe 8 hărți, la scara 1:25000, însă fie cu echidistanța de 50 m, fie de 100 m.

Fig. 52. Culmea principală a Munților Biharia. Scara 1:25000 și echidistanța 50 m

Fig. 53. Zona Munților Biharia la scara 1:50000 și echidistanța 100 metri

Fig. 54. Zona Vf. Listriței

Fig. 55. Zona Măgurii Băița

Fig. 56. Zona dintre văile Arieșului Mic și Drăghița

Fig. 57. Zona Vf. Dobrinu

Fig. 58. Munții Biharia. Zona Capu Drăghița (scara 1:50000 și echidistanța 100 m)

d. Muntele Găina îl redăm pe o hartă la scara 1:50000 și echidistanța de 100 metri.

Fig. 59. Muntele Găina (scara 1:50000 și echidistanța 100 m)

e. Munții Arieșului îi redăm pe o hartă la scara 1:50000 și echidistanța de 100 metri.

Fig. 60. Munții Arieșului. Zona Munțișoru (scara 1:50000 și echidistanța 100 m)

3. MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI, predominant calcaroși, sunt acoperiți de 9 foi topografice la scara 1:25000 și echidistanța de 50 metri. Legenda utilizată este comună cu cea folosită pentru Munții Codru Moma.

Fig. 61. Munții Pădurea Craiului. Zona Crișu Repede

Fig. 62. Munții Pădurea Craiului. Zona Lorău

Fig. 63. Munții Pădurea Craiului. Zona Damiș

Fig. 64. Munții Pădurea Craiului. Zona Lacu Leșu

Fig. 65. Munții Pădurea Craiului. Zona Ponoară

Fig. 66. Munții Pădurea Craiului. Zona Răcaș

Fig. 67. Munții Pădurea Craiului. Zona Roșia

Fig. 68. Munții Pădurea Craiului. Zona Valea Topa

Fig. 69. Munții Pădurea Craiului. Zona Zece Hotare

4. MUNȚII CODRU MOMA, alcătuiți din două masive, Codru și, respectiv, Moma, sunt reprezentați pe 8 foi topografice și fragmente de foi.

Fig. 70. Legenda hărților corespunzătoare munților Pădurea Craiului și Codru Moma

Fig. 71. Munții Codru Moma. Zona Dumbrăvița de Codru

Fig. 72. Munții Codru Moma. Zona Finiș

Fig. 73. Munții Codru Moma. Zona Finiș-Huta

Fig. 74. Munții Codru Moma. Zona Vf. Izoiu

Fig. 75. Munții Codru Moma. Zona Vf. Dievii

Fig. 76. Munții Codru Moma. Zona Platoul Vașcăului (nord)

Fig. 77. Munții Codru Moma. Zona de sud a Platoului Vașcău

Fig. 78. Munții Codru Moma. Zona Moneasa