Harta Calității Mediului în Perimetrul Delimitat de Străzile Bd Ul Mihail Kogălniceanu Splaiul Independenței B.p. Hașdeu Schitu Măgureanu

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

HIDROLOGIE-METEOROLOGIE

Harta calității mediului în perimetrul delimitat de străzile Bd-ul Mihail Kogălniceanu-Splaiul Independenței-B.P. Hașdeu-Schitu-Măgureanu

STUDENȚI,

Anghel Diana Adriana

Burlacu Cristina Alexandra

Buzatu Carmen Georgiana

Ciobanu Răzvan Alin

Grupa: 317

BUCUREȘTI

2016

Cuprins

1.Introducere…………………………………………………………..3

1.1.Considerații generale……………………………………………………..

1.1.1.Localizare ……………………………………………………..

1.1.2.Influențe posibile asupra calității mediului din spațiul analizat determinate de elementele din vecinătate și de componentele cadrului natural din arealul analizat……………………………………………………..

1.1.3..Principalele componente analizate

2. Metodologie ……………………………………………………..

2.1.Baze de date utilizate……………………………………………………..

2.2.Bazele de date rezultate……………………………………………………..

2.3.Etapele de lucru……………………………………………………..

2.3.1.Etapa de documentare și de cercetare pe teren……………………………………………………..

2.3.2.Etapa de lucru în programele GIS……………………………………………………..

2.3.3..Etapa de redactare și finalizare a studiului……………………………………………………..

3.Surse de degradare a mediului ……………………………………………………..

4.Calitatea factorilor de mediu……………………………………………………..

4.1. Clădirile

4.2. Zgomotul și vibrațiile

4.3. Aerul

4.4.Spațiile de parcare

4.5. Apa

. 4.6.Solul

4.6.1. Caracteristicile străzii

5.Spații verzi ……………………………………………………..

5.1.Categoriile de spații verzi reprezentate în perimetrul de cartare……………………………………………………..

5.2. Problemele specifice spațiilor verzi din arealul de studiu …………………………………………………….

5.3. Problemele generate de către spațiile verzi ……………………………………………………..

6. Gestionarea deșeurilor ……………………………………………………..

7.Incompatibilități funcționale din arealul analizat……………………………………………………..

8.Concluzii …………………………………………………….

9.Bibliografie ……………………………………………………..

Introducere

Studiul de față are ca scop analiza calității mediului din perimetrul delimitat de străzile Bd. Kogalniceanu, Bd. Regina Elisabeta, B.P. Hașdeu, Splaiul Independenței și Schitu Măgureanu. Acesta se aflăîntr-o zonă centrală a Municipiului București, în vecinătatea râului Dâmbovița și Parcul Izvor la sud și Parcul Cișmigiu în partea de nord-est.

Pentru realizarea unui studiu cât mai precis, au fost parcurse mai multe etape, printre cele mai importante fiind documentarea și delimitarea arealului de studiu, etapa de teren și cartarea. În funcție de acestea, s-au obținut rezultatele dorite, cu ajutorul cărora se pot elabora diverse studii sau se pot observa disfuncționalitățile de mediu din acest areal, nivelul de poluare al aerului și nivelul de poluare fonică.

1.Introducere

1.1.Considerații generale:

1.1.1. Localizare – limite, vecinătăți

Fig.1. Localizarea arealului de studiu (Sursa: arhivă personală, prelucrare în ArcGis 10.2.)

1.1.2.Influențe posibile asupra calității mediului din spațiul analizat determinate de elementele din vecinătate și de componentele cadrului natural din arealul analizat

Elementele din vecinătatea arealului studiat au un impact pozitiv asupra acestuia, întrucât atât spațiile verzi, cât și cele acvatice au rolul de a reduce poluarea aerului, reținând pulberile în suspensie și sedimentabile, iar spațiile verzi au, în plus, rolul de a reduce poluarea fonicăși de a produce oxigen. Putem spune că elementele pozitive, au, totodată,un impact vizual pozitiv, având și un rol estetic.

Impactul negativ asupra mediului din acest areal este realizat de poluarea aerului și de poluarea fonică, din cauza traficului rutier, mai ales de pe Splaiul Independenței și Bd. Kogalniceanu și Bd. Elisabeta, uneori șantiere în lucru, construcții ale unor clădiri degradate, fiind un areal cu multe clădiri vechi, câinii fără stăpâni, mirosuri pestilențiale de la benzinărie, de la casele oamenilor săraci sau comunitățile de rromi care s-au instalat în clădirile degradate, mirosuri de la anumite restaurante sau localuri unde se prepară diferite feluri de mâncare.

Un important impact vizual negativ din acest areal îl reprezintă clădirile degradate (sunt și un pericol pentru sănătatea și chiar viața oamenilor), comunitățile de rromi care locuiesc în clădirile degradate (aceștia reprezintă un pericol pentru siguranța populației care locuiește sau trece prin acea zona), traficul rutier, blocurile înalte, clădirile desenate cu graffiti, deșeurile neorganizate. Impactul vizual negativ poate fi considerat o altă sursă de poluare, întrucât poate conduce la probleme sociale, psihologice și de sănătate.

1.1.3 Principalele componente analizate

Principalele componente analizate din acest arealconstau în infrastructuri, precum rețeaua de transporturi, distanța între spațiile de locuit și punctele comerciale sau cabinetele medicale, grădinițe etc., distanțele dintre arbori, dintre stâlpii de iluminat, dintre coșurile de gunoi, materialele stăzilor, șoselelor, clădirilor, existența spațiilor de parcare, a spațiilor verzi.

Fig.2. Reprezentarea cartografică a calității mediului în cadrul arealului de studiu (Sursa: arhivă personală, prelucrare în ArcGis 10.2.)

2.Metodologie

2.1.Baze de date utilizate

Acestea sunt reprezentate de suportul de hartă, preluat de pe Google Map, pentru cartarea pe teren și harta topografică produsă de ESRI "World topo map" pentru cartarea digitală.

2.2.Bazele de date rezultate

Aceste baze de date sunt rezultatul utilizării hărților amintite anterior și sunt alcătuite din date vectoriale de tip punct (elementele reprezentate- ex: clădiri degradate, coșuri de gunoi), date vectoriale de tip poligon (clădiri, râul Dâmbovița, limita arealului de studiu etc.) și date de tip linie (spațiile verzi). Străzile nu au fost reprezentate ca vector de tip linie, ci au reieșit din delimitarea trotuarelor cu ajutorul datelor vectoriale de tip poligon.Cu ajutorul datelor vectoriale s-au obținut harta calității mediului din acest areal, hărțile tematice și harta localizării arealului de studiu.

2.3.Etapele de lucru

2.3.1.Etapa de documentare și de cercetare pe teren

Mai întâi ne-am delimitat arealul cu ajutorul Google Map și ArcGis (ArcMap10.2.), apoi am mers pe teren patru persoane,în zilele de 27 octombrie 2015 și 10 noiembrie 2015, pe parcursul a 3 ore în fiecare zi. Pe teren am identificat principalele probleme de mediu pe baza legendei, cu ajutorul metodelor observației și analizei și le-am cartat mai întâi cu diferite culori în funcție de fiecare element, pe câteva hărți xeroxate și am făcut fotografii.

Problemele întâmpinate pe teren nu au avut o importanță majoră, întrucât au constat doar în mirosuri pestilențiale, apropierea de comunitățle de rromi și temperaturi relativ scăzute.

2.3.2.Etapa de lucru în programele GIS

Aceasta etapă constăîn metoda cartăriiși presupune reprezentarea cartograficăa elementelor observate pe teren, în softul ArcGis (ArcMap 10.2). Suportul de hartă a constat în harta topografică intocmită de ESRI "World Topo Map" (sistem de coordonate:Web Mercator Auxiliary Sphere (WKID 102100)și scara la care un layer e vizibil pe hartă -scale range=1:591,657,528 până la 1:1,128). Dupăce am delimitat arealul, am vectorizat clădirile, trotuarele, râul Dâmbovița (toate de tip poligon), apoi am creat vectori (.shp) pentru a reprezenta elementele din acel areal, pe baza cartării de pe teren și cu ajutorul legendei. Practic am transpus în cartarea digitală, ceea ce era pe harta realizată pe teren. Dupa acest proces, în modul layout am adăugat titlu, legendă, nord geografic și scară. Pe baza hărții generale a calității mediului am păstrat anumite elemente, pentru crearea hărților tematice (ex: pentru harta tematică a poluării aerului am păstrat doar elementelece reprezentau aceste probleme).

Harta localizării arealului de studiu a fost întocmită tot în ArcGis (ArcMap 10.2.), pe baza hărții topografice World Topo Map,unde am adăugat layerul cu limita arealului de studiu, am adăugat titlu, nord geografic și legendă.

2.3.3.Etapa de redactare și finalizare a studiului

În această etapă ne-am împărțit sarcinile, astfel încât fiecare a scris cel puțin un capitol al studiului. Am interpretat hărțile, fotografiile, am comparat anumite elemente din arealul studiat, am identificat principalele probleme de mediu din teritoriu și le-am interpretat.

3.Surse de degradare a mediului

Principalele surse de degradare a mediului care au fost analizate în acest spațiu constau, în primul rând, în existența unui număr mare de clădiri degradateși neîngrijite, conducând la afectarea sănătății umane, fiind surse de pulberi în suspensie și chiar la decese, dacă acestea se prăbușesc peste oameni.

În arealul analizat am observat clădiri degradate pe Bd. Kogălniceanu, Bd. Regina Elisabeta și Splaiul Independenței (aici am întâlnit o clădire cu acoperiș avariat în data de 27.10.2015, perturbând circulația pe trotuar și conducând la creșterea concentrației de pulberi în suspensie -Fig.3.; menționăm ca în data de 10.11.2015, acoperișul era reparat, iar circulația pe trotuar decurgea în mod normal, nemaifiind niciun pericol pentru trecători-Fig.4.), iar pe Bd. Kogălniceanu am întâlnit și o clădire cu risc seismic (Fig.5 și 6).

Fig.3. Clădire cu acoperiș avariat, de pe Splaiul Idependenței (27.10.2015)

Fig.4. Clădirea cu acoperiș

avariat după reparație(10.11.2015)

Fig.5 și 6. Clădire cu risc seismic pe Bd. Kogălniceanu (27.10.2015)

Tot pe Bd. M. Kogălniceanu am întâlnit și o clădire neterminată (Fig.7.), de dimensiuni mari, care părea că nu va fi construită în continuare, ci va fi lăsată in acest stadiu, iar în timp se va degrada, pe lângă faptul că ocupă spațiu degeaba.

Fig.7. Construcție neterminată pe Bd. M. Kogălniceanu

(27.10.2015)

Fig.8. Reprezentarea cartografică a stării și tipologiei clădirilor din cadrul arealului de studiu

Cabinete medicale am întâlnit pe Splaiul Independenței și pe Intrarea Vasile Păun. Primul este un cabinet medical mixt (medicină generală și stomatologie-Fig.9.) și e amplasat într-o casă veche, dar îngrijită. Cel de-al doilea cabinet medical este pentru stomatologie și se află la parterul unui bloc (Fig.10.).

Fig.9.Cabinet medical pe Splaiul Independenței Fig.10. Cabinet Stomatologic în

Intrarea Vasile Păun

Grădinița (Fig.11.) (Gradinița nr.73) se află pe Splaiul Independenței, iar școala (Colegiul Național "Gh. Lazăr") se află pe Bd. Regina Elisabeta (Fig.12.).

Fig.11.Gradinița nr.73 Fig. 12. Colegiul Național "Gh.

Lazăr"

Celelalte obiective sunt reprezentate de diferite instituții, precum:Teatrul Bulandra, Centrul Național de Artă "Tinerimea Română", Hotelul Volo (pe Schitu Măgureanu- profil cultural, respectiv economic) (Fig.13.); Academia Oamenilor de Știință din România (pe Splaiul Independenței- profil cultural); Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (Str. Grădina cu Cai- profil economic), BRD, Poșta Română, Hotel Venezia, Benzinăria Petrom, (pe Bd. M. Kogalniceanu- profil economic); Alpha Bank, Axa Asigurări (pe B.D. Hașdeu- profil economic), Federațtia Sindicatelor Libere din Învățământ (pe Bd. Regina Elisabeta- profil cultural).

Fig.13. Hotelul Volo (10.11.2015)

Fig. 14. Hotelul Venezia (10.11.2015)

Fig.15. Academia Oamenilor de Știință

din România (10.11.2015) Fig.16. Agenția pentru

Finanțarea Investițiilor Rurale (27.10.2015

Am întâlnit numeroase clădiri acoperite de desene cu graffiti, sursă ce conduce la un impact vizual negativ (aspect de clădire neîngrijită).

Fig.18. Clădire acoperită cu

graffiti în Intrarea Vasile Păun (27.10.2015)

Fig.17.Clădire acoperită cu graffiti

pe Bd. M. Kogălniceanu (27.10.2015)

Unele clădiri sunt chiar părăsite (pe Splaiul Independenței) sau locuite de comunități de rromi (la intersecția B.P.Hașdeu cu Splaiul Independenței și pe Splaiul Independenței) care, din cauza lipsei educației,depozitează deșeurile în jurul clădirii, pe spațiile verzi, sau pe trotuar.

Fig.19. Clădire degradată, locuită de comunitățile de rromi, la intersecția

Splaiului Independenței cu B.P.Hașdeu

(27.10.2015) Fig. 20. Clădire părăsită, situată pe Splaiul

Independenței (27.10.2015)

De aceea, o altă sursă analizată pe teren este reprezentată de deșeuri. S-au observat deșeuri necontrolate și unele coșuri de gunoi dezmembrate. Sursele de deșeuri menajere provin de la blocuri și case, dar și de la câinii fără stăpân, pe un perimetru mai restrâns.Printre sursele asimilabile cu cele menajere putem menționa unele institutii precum Teatrul Bulandra, Centrul Național de Artă "Tinerimea Română", Hotelul Volo (pe Schitu Măgureanu); Grădinița Nr. 73, Academia Oamenilor de Știință din România (pe Splaiul Independenței); Agenția pentru Finanțarea Investitiilor Rurale (Str. Grădina cu Cai), BRD, Poșta Română, Hotel Venezia, Benzinăria Petrom (pe Bd. M. Kogălniceanu); Alpha Bank, Axa Asigurări (pe B.D. Hașdeu), Colegiul Național "Gh. Lazăr", Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (pe Bd. Regina Elisabeta- profil educațional, respectiv cultural).

Spațiile comerciale reprezintă o altă sursă.Ele pot fi nedegradate, dar și degradate. De-a lungul Bd. Kogălniceanu și Bd. Regina Elisabeta, Calea Plevnei, Schitu Măgureanu, B.P. Hașdeu, iar pe Splaiul Independenței am întâlnit foarte puține, aici existând mai mult case vechi, degradate sau părăsite și câteva blocuri neîngrijite.

Punctele comerciale și restaurantele degradate se află în stare relativ bună, doar că ele sunt amplasate în cadrul clădirilor degradate și nu ar trebui să poată funcționa în aceste condiții. Acestea au fost întâlnite mai ales pe Bd. Regina Elisabeta și Bd. M. Kogălniceanu.Punctele comerciale nedegradate sunt cele mai numeroase șisunt întâlnite pe toate străzile.cu excepția străzii Grădina cu Cai și Splaiul Independenței. Restaurantele nedegradate se află pe Bd. Kogălniceanu, Bd. Regina Elisabeta și pe Schitu Măgureanu.

Pe reprezentarea cartografică am notat hotelurile ca fiind alte elemente. Acestea sunt în număr de două.Hotelul Volo se află pe strada Schitu Măgureanu, iar Hotelul Venezia se află în Piața M. Kogălniceanu.

Fig.21. Reprezentarea cartografică a spațiilor comerciale din cadrul arealului de studiu

Surse de poluarea aerului s-au identificat mai ales pe străzile principale ce delimitează arealul de studiu. Am întâmpinat mirosuri pestilențiale și compuși chimici în zona benzinăriei Petrom de la intersecția Bd. Kogălniceanu cu B.P.Hașdeu.Mirosuri pestilențiale au fost întâlnite și la intersecția Splaiului Independenței cu B.P.Hașdeu și la intersecția Splaiului Independenței cu Schitu Măgureanu și Calea Plevnei.În primul caz, mirosurile proveneau de la comunitățile de rromi instalate în clădirea degradată de la intersecția Splaiului Independenței cu B.P.Hasdeu. În cel de-al doilea caz, mirosurile pestilențiale proveneau de la un șantier în lucru la intersecția străzilor Schitu Măgureanu cu Calea Plevnei și Splaiul Independenței. Concentrația de pulberi în suspensie este mai mare, mai ales pe Bd. Kogălniceanu, Bd. Regina Elisabeta și Splaiul Independenței, unde traficul rutier este intens, dar existăși o altă sursă, aceea prin existența clădirilor degradate din lungul acestor mari artere rutiere. Impactul poluării aerului din cauza acestor surse poate fi reprezentat de afectarea sănătății umane, sau pot conduce la conflicte sociale.

Pe teren nu au fost întâlnite surse industriale.

4.Calitatea factorilor de mediu

4.1. Clădirile

Dupa cum am precizat la capitolul surse de degradare, reiese căîn cadrul arealului de studiu, calitatea clădirilor este foarte proastă, fiind clădiri vechi, degradate, care prezintă un pericol pentru populație, atât din punctul de vedere al instabilității, fiind pericol de prăbușire, căt și din punctul de vedere al calității aerului. Fiind surse importante de degradare a mediului în acest areal, amplasarea și situația lor au fost descrise la capitolul Surse dedegradare a mediului, împreună cu atașarea hărții și interpretarea acesteia.

4.2. Zgomotul și vibrațiile

Zgomotul din această zonă este foarte accentuat, ca în toată capitala de altfel. Pe Bd-ul Mihail Kogălniceanu traficuleste foarte intens, ceea ce conduce la poluare fonică din partea autoturismelor prin claxonat. O altă sursă de zgomot este reprezentată de motociclete, atât pe timpul zilei cât și al nopții. O sursă poate nu la fel de întâlnită, dar care creează un disconfort pentru locuitorii din zonă sunt mașinile de salubrizare, alarmele sau sirenele de avertizare, dar și alte categorii de zgomot generate de activitățile de constucții și demolări.

Vibrațiile reprezintă un factor de risc. Sursele pot fi camioanele, troleibuzele, vehiculele motorizate.Vibrațiile asociate unor mișcări afectează stabilitatea construcțiilor și pot provoca disconfort locuitorilor.

În arealul studiat, întâlnim două nivele de poluare fonică.Foarte puternică și moderată.Poluarea foarte puternică o regăsim pe Bd-ul Mihail Kogălniceanu, în piața cu același nume și pe Splaiul Independenței. Aceasta se datorează traficului intens, mijloacelor de transport din Piața Mihail Kogălniceanu, aici fiind trei stații în jurul scuarului și foarte multe linii de autobuz și trolebuz, dar și de pe Splaiul Independenței.

Fig.22. Reprezentarea cartografică a poluării fonice din arelul analizat

Alte surse de poluare sunt reprezentate de șantierele în lucru, dar și de câinii comunitari întâlniți la intersecția dintre Splaiul Independenței cu strada B.P. Hașdeu. Poluarea moderată este întâlnită la intersecția dintre Splaiul Independenței cu B-ul Schitu Măgureanu, unde există un șantier în lucru la data de 10.11.2015, același șantier fiind la intersecția dintre Calea Plevnei și Piața Mihail Kogalniceanu în data de 27.10.2015. Pe hartă au fost reprezentate ambele elemente, deoarece am considerat cășantierul în lucru este un element important pentru degradarea calității mediului în acest areal, mai ales din punctul de vedere al zgomotului.

4.3. Aerul

Calitatea aerului în arealul analizat este una relativ proastă, având în vedere multiplele surse de poluare care se află în zonă. Aerul este relativ poluat, iar principala cauză este traficul. În acest areal, în special pe B-dul Mihail Kogălniceanu traficul este foarte intens, ceea ce duce la emiterea de noxe în atmosferă și la cantități ridicate de pulberi în suspensie. Traficul mai afectează mediul prin emiterea de gaze acide și de gaze cu efect de seră. Altă sursă de poluare a aerului este industria alimentară. Sunt numeroase fast-food-uri, restaurante, patiserii care contribuie la această poluare prin emiterea de gaze cu efect de seră. Sursele de poluare ale aerului sunt reprezentate și de șantierele în lucru sau construcții ale unor clădiri degradate , deșeuri neorganizate.

Fig.22 Reprezentarea cartografică a poluării aerului din arelul analizat

Compușii chimici sunt emiși în principal de traficul rutier.Traficul emite oxizi de azot NOx (NO, NO2).Au efecte asupra mediului, emițând gaze acide și gaze cu efect de seră, dar și asupra populației.Afectează aparatul respirator, distrugând plamânii (NOx) și apare congestia pulmonară. NO2 este de 4 ori mai puternic decât NO. Tot traficul este cel care reprezintă principala sursă pentru CO. Acesta este un compus chimic incolor, inodor, insipid. Afectează aparatul respirator, sistemul nervos central și sângele. Acești compuși chimici se găsesc în zona benzinăriei Petrom.Pulberile în suspensie le găsim în întregul areal de studiu având ca principale surse antropice toate activitățile umane.Mirosurile pestilențiale au fost întâlnite în jurul clădirii locuite de rromi, la intersecția dintre Splaiul Independenței cu Str. B.P. Hașdeu, dar și în zona benzinăriei Petrom.

Calitatea aerului din arealul de studiu este afectată de sursele amintite, poluarea acestuia fiind relativ ameliorată de vecinătățile acvatice și cele cu vegetație și mai putin de spațiile verzi din arealul de studiu, întrucât acestea sunt limitate. Deci, sursele de poluare sunt mult mai numeroase și zonele acvatice și verzi sunt mult mai reduse fațăa de acestea, ceea ce conduce la o calitate a aerului relativ proastă.

4.4.Spațiile de parcare

În arealul studiat, avem am întâlnit trei categorii de spații de parcare: amenajate între clădiri, neamenajate (pe trotuar) și municipale. Cele mai multe spații de parcare sunt reprezentate de cele amenajate între clădiri și de cele neamenajate.Parcările amenajate între clădiri au fost întâlnite, cele mai multe dintre ele pe Calea Plevnei și pe B-dul Schitu Măgureanu. De asemenea, în zona scuarului din Piața Mihail Kogălniceanu, la intersecția dintre Splaiul Independenței cu str. B.P. Hașdeu și pe str. Grădina cu cai, parcările neamenajate sunt cele mai întâlnite și duc, printre altele, la îngreunarea traficului și la blocarea zonelor de acces. Cele mai multe dintre ele se întâlnesc pe Bd-ul Mihail Kogălniceanu, pe Splaiul Independenței și pe strada B.P. Hașdeu. În arealul de studiu am întâlnit și parcări municipale, mai exact pe Spaiul Independenței și în scuarul din Piața Mihail Kogălniceanu.

Fig.23.Reprezentarea cartografică a spațiilor de parcare din arelul analizat

Calitatea mediului este afectată de spațiul amenajat redus în ceea ce privește parcările, întrucât populația parcheazăîn zonele neamenajate, îngreunând circulația pietonilor pe trotuare. Acest fapt este des fi reprezentate de existenta parcarilor subterane si de impunerea de amenzi pentru parcarea întâlnit în zonele centrale din București, asa cum este si arealul nostru de studiu. Măsurile ce se pot lua ar putea fi amenajarea de parcări subterane și impunerea de amenzi pentru parcarea autovehiculelor în locurile neamenajate.

4.5.Apa

Apa este unul dintre cele trei elemente fundamentale ale industriei, alături de materii prime și energie. Industria este primul mare consumator de apă, apoi irigațiile și municipalitățile. În arealul parcurs, singura sursă importantă de apă este râul Dâmbovița. Dâmbovița intră în București cu apă poluată. De la unu la cinci, pe o scară europeană de calitate a apei, apa din Dâmbovița se află pe locul trei. UE cere ca apa să fie în cel mai rău caz de calitatea a doua. ( Realitatea.net). Se pot lua măsuri de prevenire a poluării apei cum ar fi: intrezicerea îndepărtării la întâmplare a deșeurilor de orice fel, care ar putea duce la o poluare ridicată a apei, sistemelor de canalizare și instalațiilor locale organizate corect, construirea de stații de epurare etc ( Ecos-Magazine).

Fig.24.Reprezentarea cartografică a băltirilor din arelul analizat

Singura sursă de apă, din zona arealului pe lângă râul Dâmbovița, a fost o băltire în tasare remarcată la baza unui arbore în Piața Mihail Kogălniceanu.

4.6.Solul

În ceea ce privește calitatea solului, aceasta nu poate fi determinată, deoarece solul a fost antropizat, fiind construite peste acesta trotuare, străzi, clădiri.

4.6.1 Caracteristicile străzii

Fig.25..Reprezentarea cartografică caracteristicilor străzii din arelul analizat

În figura de mai sus putem observa care sunt caracteristicile străzilor din perimetrul analizat. Străzile analizate se caracterizează printr-o lățime între 4 și 10m, acoperite cu asfalt. Trotuarele de pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenței, au o lățime mai mare de 2m. Strada B.P.Hașdeu și Schitu Măgureanu sunt caracterizate printr-un trotuar cu lățime mai mare sau egală cu 2m. Pe străzile din interiorul perimetrului delimitat, respectiv strada Grădina cu Cai și Calea Plevnei lățimea trotuarului e mai mică de 2m.

În ceea ce privește pavajul trotuarelor, Bd. Mihail Kogălniceanu este pavat cu plăci de granit (fig.26), pe Splaiul Independenței trotuarul este din asfalt, la fel și trotuarul de pe strada Grădina cu Cai. Pe strada B.P.Hașdeu, trotuarul este acoperit cu pavele din piatră. Calea Plevnei și Schitu Măgureanu prezintă trotuare tot acoperite cu pavele din piatră (fig.27).

Fig.26. Trotuarul de pe Bd. Mihail Kogălniceanu pavat cu plăci de granit ( 27.10.2015)

Fig.27. Trotuarul de pe Schitu-Măgureanu acoperit cu pavele

În locul unde sunt stații de troleibuz și autobuz, mai exact în scuarul din Piața Mihail Kogălniceanu sunt porțiuni ale carosabilului acoperite cu piatră cubică, acestea fiind mult mai rezistente la trafic greu.

4.7.Altele

Pe lângă toate acestea am regăsit și un grup sanitar la intersecția dintre Spaiul Independenței cu B-dul Schitu Măgureanu, dar și refugii de autobuz. Aceste din urmă le întâlnim in Piața Mihail Kogalniceanu de trei ori și pe Spaiul Independentei o singură dată. Menționăm că grupul sanitar aparține de șantierul în lucru, fiind un grup sanitar amplasat doar temporar în acel spațiu, deci este dat în folosința muncitorilor de la santierul de lucru. Din acest punct de vedere, calitatea mediului este afectată, pentru că poate contribui la mirosuri pestilențiale și pentru că grupul sanitar nu poate fi folosit și de ceilalți cetățeni și ocupă spațiu, dar era necesară amplasarea grupului sanitar pentru muncitori, neafectând calitatea mediului decât temporar.

Fig.28.Reprezentarea cartografică a altor elemente în cadrul arealului de studiu

5. Spații verzi

5.1.Categoriile de spații verzi reprezentate în perimetrul de cartare

Dupa cum se poate vedea și în imaginea de mai sus spațiile verzi din arealul studiat sunt reprezentate, în majoritatea cazurilor, de arbori. Aceștia formeazăîn lungul străzilor aliniamente cu diferite distanțe între aceștia: mai mici de 3 m, între 3 -10 m și mai mari de 10 m.Aceste diferențe se regăsesc în harta realizată mai ales între intervalul 3 – 10 m și intervalul mai mare de 10 m, ele alternând fără vreun tipar în majoritatea cazurilor, excepția fiind aliniamentul stradal de pe partea stângă a sensului de mers, de pe Splaiul Independenței, unde intervalul este același pe intreg tronsonul – mai mare de10 m.

Important de menționat este faptul că lipsesc aliniamentele stradale ale arborilor pe aproape toate arterele secundare: Str. B. P. Hașdeu, Str. Grădina cu Cai, Intrarea Vasile Păunși Calea Plevnei. Aici, datorită,mai ales, a lățimii trotuarului, dar și a carosabilului, spațiile verzi lipsesc în totalitate, cu excepția arterei secundare Intrarea Vasile Păun.

De asemenea, spațiile verzi, în situația noastră, sunt reprezentate și de cele aflate în jurul clădirilor dezafectate pentru parcări într-un caz la capatul Intrarii Vasile Păun, un numar de 5 arbori vandalizati după cum se poate vedea un exemplu în partea dreapta a fig.29 (dintre care 3 se află pe Splaiul Independenței și 2 pe Bd-ul M. Kogălniceanu) și un scuar îngrijit ce constituie punctul central al Pieții Mihail Kogălniceanu, reprezentat in figura 30.

Fig. 29. Arbore vandalizat pe Splaiul Independenței

Fig. 30. Scuarul Din Piața Mihail Kogalniceanu

Pe Splaiul Independenței, pe trotuarul aflat în lungul Râului Dâmbovița, distanța dintre arbori este mai mare de 10 m, ceea ce înseamnă că numărul de arbori din acest perimetru este mai redus. Acest fapt este compensat de prezența suprafeței acvatice din zonă, care reduce gradul de poluare și, implicit, de vegetația reprezentativă râului (mai ales stuf, am întâlnit și specii din familia Rosaceae)

5.2.Problemele specifice spațiilor verzi din arealul analizat

Factorii care afectează spațiile verzi în cazul nostru sunt specifici mediului urbanși, implicit, celui antropizat, arealul fiind localizatîn centrul orașului cu cea mai mare populație din Romania.

Poluarea este factorul principal ce influențează spațiile verzi într-un mod negativ: poluarea cu pulberi în suspensie prin producerea energiei electrice și termice de catre CET-ul de la Grozăvești, aflat la aproximativ 2,5 km distanță față de arealul studiat, în partea sud-vestică a acestuia. Traficul intens ( poluanții rezultați fiind oxizi de azot, CO, CO2, SO2 etc.), mai ales cel de pe cele Splaiul Independenței, Bulevardul Mihail Kogălniceanu si Bulevardul Regina Elisabeta, dar și intersecțiile pe care le formează aceste artere principale cu celelalte străzi secundare, are un impactasupra trotuarelor unde se aflăși majoritatea arborilor, majoritatea lor având coroana săracă. Aici putem vorbi și de o altă cauză, aceea fiind suprafața mică de sol pe care o are tulpina în jurul ei, rădăcinile fiind împiedicate de pavajul/cimentul trotuarului ca acestea să creascăși săse dezvolte in mod natural, dupa cum se vede și în fig.31. Impactul negativ asupra spațiilor verzi este totuși un lucru bun pentru populație deoarece pulberile în suspensie sunt reținute de către arbori. În alte cazuri, specific climatului urban, emisiile datorită CET-ului de la Grozăvești sau a altor interprinderi cu servicii industriale pot fi un factor cumulativ pentru formarea nucleelor de condensare ce duc la formarea precipitațiilor odată cu atingerea punctului de rouă.

Mai existăși alți factori secundari sau indirecți prin care vegetația din arealul studiat este afectată: poluarea fonică ( ce are un impact negativ asupra spațiilor verzi din punctul de vedere al timpului necesar dezvoltării speciilor de plante), gunoiul și alte substanțe nocive provenite de la stația de benzinărie.

Fig.31. Aliniament de arbori pe Bulevardul Regina Elisabeta

5.3.Problemele generate de către spațiile verzi

Am vorbit despre efectele negative asupra spațiilorîn arealul de studiu, însăși acestea, la rândul lor, cauzează probleme în rândul populației într-un mod direct sau mai indirect.

De exemplu, rădăcinile arborilor forțeazăși degradează trotuarul, formându-se denivelări sau chiar gropi. Pe străzile mai înguste, unde lățimea trotuarului este mai micăși unde există restaurante cu terase, arborii pot împiedica circulația pietonilor, o altă cauză cumulativă fiind și parcarea mașinilor pe trotuare. De asemenea, arborii pot rupefirele sau cablurile de tramvai sau de înaltă tensiune, întrerupând astfel alimentarea cu energie eletrică.

Fig.32. Reprezentarea cartografică a spațiilor verzi din cadrul arealului de studiu

Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor se referă la activitățile de colectare, de transport, valorificare, tratare și eliminare a deșeurilor. Aceste activități reprezintă o obligație a Administrației Publice Locale.

Arealul analizat face parte din Sectorul 5 al Bucureștiului iar compania de salubrizare ce se ocupă cu colectarea deșeurilor din această zonă este S.C. REBU S.A.

Această companie colectează, transportă și sortează deșeurile municipale de la populație, instituții publice, industrie, comerț eliminându-le prin depozitarea la rampe ecologice de gunoi sau valorificarea acestora. Pe lângă aceste activități, intră și salubrizarea căilor publice prin: măturatul manual și întreținerea situației curățeniei străzilor, igienizarea coșurilor de gunoi,vidanjarea,curățarea, spălarea trotuarelor și carosabilului, măturarea automată prin autoperiile colectoare, stropitul carosabilului cu apă din puțuri de mare adâncime, spălarea acestuia cu ajutorul unor substanțe ecologice speciale, evacuarea depozitelor necontrolate.

Deșeurile din acest areal sunt colectate cu ajutorul unor autospeciale mai mari sau mai mici de care compania Rebu dispune. Colectarea deșeurilor se face în europubele, presscontainere și containere de diferite forme.

Ca urmare a faptului că am mers de mai multe ori pe teren, în arealul analizat am fost martori ai acestor acțiuni și mai precis am asistat la curățarea carosabilului, la strângerea și colectarea deșeurilor municipale.

Fig. 33 , Fig. 34 – Curățarea carosabilului și a trotuarului (27.10.2015)

Deșeurile municipale se referă la deșeurile menajere și asimilabile din industrie, instituții,comerț, la deșeurile din grădini și parcuri, deșeuri din piețe și deșeuri stradale dar și deșeuri voluminoase.

Din cauza faptului că pe Splaiul Independenței există un Cabinet Medical, considerăm că acolo deșeurile periculoase se colectează în alte condiții, în care, spre exemplu ar fi necesare recipiente speciale deoarece unele substanțe nefolositoare din acel cabinet sunt toxice și poluează foarte tare.

În aria analizată nu am observat un centru de reciclare unde oamenii ar putea merge să ducă deșeurile. Recuperarea, reciclarea și refolosirea deșeurilor este foarte importantă deoarece nu s-ar mai apela la materii prime noi și nu s-ar mai consuma energia necesară extragerii materiilor prime, însă în arealul de referință nu putem vorbi despre acest lucru.

Fig.35. Reprezentarea cartografică a coșurilor de gunoi și a deșeurilor din cadrul arealului de studiu

În urma cartării de pe teren am inventariat coșurile de gunoi,depozitele neorganizate și coșurile de gunoi dezmembratei din perimetrul delimitat de Bd.Mihail Kogălniceanu-B.P.Hașdeu-Splaiul Independenței-Bd. Schitu-Măgureanu astfel încât să putem verifica dacă zona este întreținută corect sau dacă aceste elemente ale salubrizării sunt insuficiente. Astfel că, există 2 coșuri dezmembrate , 15 depozite neorganizate și 48 de coșuri de gunoi în stare bună.

Printre deșeurile neorganizate se numără și anumite electrocasnice observate în cuprinsul vegetației de-a lungul Dâmboviței. Specificăm faptul că dacă exista un centru de reciclare în arealul analizat, aceste obiecte de uz casnic nu se regăseau în acest loc.

Fig.36. Depozite neorganizate (10.11.2015)

Considerăm că sunt suficiente coșuri de gunoi pe bulevardul Mihail Kogălniceanu și pe Splaiul Independenței, cu precizarea că ar mai putea fi îmbunătățite prin înlocuirea celor dezmembrate cu altele noi.

Fig.37- Coș de gunoi dezmembrat Fig.38 – Coș de gunoi dezmembrat

27.10.2015 10.11.2015

Pe străzile secundare din interiorul perimetrului, lipsesc coșurile de gunoi, însă credem că ar fi fost necesare cel puțin 2, chiar dacă circulația pietonilor nu este foarte intensă, aceștia au nevoie de un spațiu pentru depozitat gunoiul. În lipsa coșurilor de gunoi ne putem confrunta cu problema gunoaielor împrăștiate pe carosabil sau pe trotuar.

Putem observa în imagini că locul deșeurilor nu ar trebui să fie în spațiile dinăuntrul stâlpiilor de iluminat însă ele au fost depuse acolo poate pentru faptul că lipsesc coșurile de gunoi ( vezi fig.39). Acestea nu sunt observate de fiecare dată de către compania de salubrizare și poate dura o vreme până când deșeurile respective vor fi ridicate din acel loc. Din această cauză apar probleme asupra deșeurilor necolectate la timp și astfel vorbim de apariția mirosurilor pestilențiale sau chiar de apariția șoarecilor și șobolanilor.

Fig.39. Depozite neorganizate

În unele locuri din acest areal am observat multe depozite neorganizate, saci menajeri plini cu gunoi lăsați pe trotuar, deșeuri menajere ce sunt răspândite dezordonat la colțurile clădirilor, la marginea drumurilor sau pe lângă copacii de pe trotuar etc.

Fig.40 , Fig.41 – Depozite de gunoi neorganizate

Fig.42, Fig. 43 – Depozite de gunoi neorganizate

În cazul acestor depozite necontrolate,sancțiunile contravenționale sunt destul de mari, însă de fiecare dată când am fost pe teren în arealul despre care vorbim, am observat aceste depozite. În primul rând aceste deșeuri poluează prin faptul că dacă stagnează într-un loc, se descompun și devin toxice sau periculoase mai ales pentru că prin aer se transmit oamenilor, germeni și bacterii. În al doilea rând nu arată bine, din punct de vedere estetic, ca deșeurile să fie pe trotuar.

De reținut este că deșeurile sunt forma de disfuncționalitate cea mai vizibilă dintr-un spațiu rezidențial din mediul urban iar spațiile rezidențiale generează deșeuri ce sunt formate din substanțe organice (46%), alături de care se găsesc cartonul și hârtia (20%) și materiale plastice (12%) (Rojanschi et al, 1997).

Incompatibilități funcționale în arealul analizat

Problemele de mediu dintr-un areal apar, în general, din cauza incompatibilităților de mediu, deoarece anumite elemente din arealul respectiv pot provoca unele probleme sociale (conflicte), probleme în ceea ce privește calitatea factorilor de mediu, ducând la degradarea acestuia. Una din incompatibilitățile identificate pe teren a fost aceea a clădirilor degradate unde locuiesc comunitățile de rromi, întrucât, lipsa educației acestora a avut ca efect existența deșeurilor necontrolate (fig.44).

Fig.44 Depozitarea deșeurilor în zone neamenajate, de către comunitățile de rromi

O altă incompatibilitate poate fi aceea între spațiile comerciale și restaurantele situate la parterul blocurilor de locuințe și locuitorii acestora . Aceștia sunt afectați de poluarea fonică cauzată de muzică sau de clienții care ies afarăși fac zgomot.

Fast-food-urile de la parterul blocurilor afectează locuitorii prin zgomot, poluarea aerului, rozătoare.

Foarte importantă este și discordanța dintre poluarea fonică realizată de autoturisme, motociclete și locuitori. Aceștia sunt afectați de zgomotul deranjant, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Spațiile de parcare reduse conduc la parcarea autovehiculelor în spații neamenajate și, apoi, la îngreunarea circulației populației pe trotuare.Totodată, în cadrul arealului de studiu nu există centre de reciclare, ceea ce conduce la depozitarea deșeurilor în locuri neamenajate.

Măsurile ce se pot lua pentru a preveni sau rezolva aceste incompatibilități constau în planificarea teritoriului din arealul de studiu într-un mod cât mai eficient, astfel încât să satisfacă nevoile populației, evitându-se astfel conflictele, degradarea calității mediului și îmbolnăvirea populației.

Concluzii

În arealul analizat există numeroase incompatibilități de mediu, mai ales din cauza existenței clădirilor degradate, a comunităților de rromi, a existenței restaurantelor, spațiilor comerciale și fast food-urilor în apropierea locuințelor, a zgomotului și mirosurilor pestilențiale existente, a deșeurilor necontrolate.

Ca măsuri de prevenire ale poluării zgomotului se pot monitoriza zgomotul și vibrațiile și se pot iniția acțiuni de corectare sau prevenire acolo unde este cazul. O altă soluție ar fi achiziționarea de camioane, troleibuze și alte utilaje în concordanță cu standardele Uniunii Europene, dotate atât cât este posibil cu motoare ecranate acustic și cu alte caracteristici tehnice ce sunt menite să reducă zgomotul.( rmgc.ro )

În concluzie, chiar dacă arealul analizat este destul de restrâns, acesta se confruntă cu multe probleme de mediu începând de la deșeurile depozitate haotic, insuficiența parcărilor, a spațiilor verzi, la clădiri degradate și la surse de poluare destul de importante astfel încât să fie afectat mediul.

Bibliografie

Esri – World Topo Map – Suport de hartă pentru hărțile prelucrate în ArcGis

Google Maps – Suport de hartă pentru cartarea pe teren

Rojanschi, Vl.F. Bran, Gh. Diaconu (1997), Protecția și ingineria mediului, Ed. Economică, București

Sursă imagini – Arhivă personal