Harta Calității Mediului în Perimetrul Delimitat de Străzile B Ul Mihail Kogalniceanu Splaiul Independenței B.p. Hașdeu Schitu Măgureanu

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

HIDROLOGIE-METEOROLOGIE

Harta calității mediului în perimetrul delimitat de străzile B-ul Mihail Kogalniceanu-Splaiul Independenței-B.P. Hașdeu-Schitu-Măgureanu

STUDENȚI,

Anghel Diana Adriana

Burlacu Cristina Alexandra

Buzatu Carmen Georgiana

Ciobanu Razvan Alin

Grupa: 317

BUCUREȘTI

2016

Cuprins

Introducere…………………………………………………………..3

Considerații generale……………………………………………………..

Localizare ……………………………………………………..

Metodologie ……………………………………………………..

Surse de degradare a mediului ……………………………………………………..

Calitatea factorilor de mediu ……………………………………………………..

Spații verzi ……………………………………………………..

Categoriile de spații verzi reprezentate în perimetrul de cartare……………………………………………………..

Problemele specifice spațiilor verzi din mediul respectiv ……………………………………………………..

Problemele generate de către spațiile verzi ……………………………………………………..

Gestionarea deșeurilor ……………………………………………………..

Incompatibilitati functionale in arealul analizat……………………………………………………..

Concluzii …………………………………………………….

9.Bibliografie ……………………………………………………..

Introducere

Studiul de față are ca scop analiza calității mediului din perimetrul delimitat de străzile Bd. Kogalniceanu, Bd. Regina Elisabeta, B.P. Hașdeu, Splaiul Independenței și Schitu Măgureanu. Acesta se află într-o zonă centrală a Municipiului București, în vecinătatea râului Dâmbovița și Parcul Izvor la sud și Parcul Cișmigiu în partea de nord-est.

Pentru realizarea unui studiu cât mai precis, au fost parcurse mai multe etape, printre cele mai importante fiind documentarea și delimitarea arealului de studiu, etapa de teren și cartarea. În funcție de acestea, s-au obținut rezultatele dorite, cu ajutorul cărora se pot elabora diverse studii sau se pot observa disfuncționalitățile de mediu din acest areal, nivelul de poluare al aerului și nivelul de poluare fonică.

Problemele întâmpinate pe teren nu au avut o importanță majoră, întrucât au constat doar în mirosuri pestilențiale, apropierea de comunitățile de rromi și temperaturi relativ scazute. Mai întâi ne-am delimitat arealul, apoi am mers pe teren 4 persoane în zilele de 27 octombrie 2015 și 10 noiembrie 2015, pe parcursul a 3 ore în fiecare zi. Pe teren am identificat principalele probleme de mediu pe baza legendei și le-am cartat mai întâi cu diferite culori în funcție de fiecare element, pe câteva hărți xeroxate și am făcut fotografii.

1.Considerații generale:

1.1.Localizare – limite, vecinătăți

Influențe posibile asupra calității mediului din spațiul analizat determinate de elementele din vecinătate și de componentele cadrului natural din arealul analizat

Elementele din vecinătatea arealului studiat au un impact pozitiv asupra acestuia, întrucât atât spațiile verzi, cât și cele acvatice au rolul de a reduce poluarea aerului, reținând pulberile în suspensie și sedimentabile, iar spațiile verzi au, în plus, rolul de a reduce poluarea fonică și de a produce oxigen. Putem spune că elementele pozitive, au, totodată, un impact vizual pozitiv, având și un rol estetic.

Impactul negativ asupra mediului din acest areal este realizat de poluarea aerului și de poluarea fonică, din cauza traficului rutier, mai ales de pe Splaiul Independenței și Bd. Kogalniceanu și Bd. Elisabeta, uneori șantiere în lucru, construcții ale unor clădiri degradate, fiind un areal cu multe clădiri vechi, câinii fără stăpâni, mirosuri pestilențiale de la benzinărie, de la casele oamenilor săraci sau comunitățile de rromi care s-au instalat în clădirile degradate, mirosuri de la anumite restaurante sau localuri unde se prepară diferite feluri de mâncare. Un important impact vizual negativ din acest areal îl reprezintă clădirile degradate (sunt și un pericol pentru sănătatea și chiar viața oamenilor), comunitățile de rromi care locuiesc în clădirile degradate (aceștia reprezintă un pericol pentru siguranța populației care locuiește sau trece prin acea zona), traficul rutier, blocurile înalte, clădirile desenate cu graffiti, deșeurile neorganizate. Impactul vizual negativ poate fi considerat o altă sursă de poluare, întrucât poate conduce la probleme sociale, psihologice și de sănătate.

1.3 Principalele componente analizate

Principalele componente analizate din acest areal constau în infrastructuri, precum reteaua de transporturi, distanta intre spatiile de locuit si punctele comerciale sau cabinetele medicale, gradinite etc., distantele dintre arbori, dintre stalpii de iluminat, dintre cosurile de gunoi, materialele stazilor, soselelor, cladirilor, existenta spatiilor de parcare, a spatiilor verzi.

2.Metodologie

2.1.Baze de date utilizate

Acestea sunt reprezentate de suportul de harta, preluat de pe Google Map, pentru cartarea pe teren si harta topografica produsa de ESRI "World topo map" pentru cartarea digitala.

2.2.Bazele de date rezultate

Aceste baze de date sunt rezultatul utilizarii hartilor amintite anterior si sunt alcatuite din date vectoriale de tip punct (elementele reprezentate- ex: cladiri degradate, cosuri de gunoi), date vectoriale de tip poligon (cladiri, raul Dambovita, limita arealului de studiu etc) si date de tip linie (spatiile verzi). Strazile nu au fost reprezentate ca vector de tip linie, ci au reiesit din delimitarea trotuarelor cu ajutorul datelor vectoriale de tip poligon.

2.3.Etapele de lucru

2.3.1.Etapa de documentare si de cercetare pe teren

Mai intai ne-am delimitat arealul cu ajutorul Google Map si ArcGis (ArcMap10.2.), apoi am mers pe teren in zilele de 27 octombrie 2015 si 10 noiembrie 2015, pe parcursul a 3 ore in fiecare zi. Pe teren am identificat principalele probleme de mediu pe baza legendei, cu ajutorul metodelor observatiei si analizei pe teren si le-am cartat mai intai cu diferite culori in functie de fiecare element, pe cateva harti xeroxate si am facut fotografii.

Problemele intampinate pe teren nu au avut o importanta majora, intrucat au constat doar in mirosuri pestilentiale, apropierea de comunitatile de rromi si temperaturi relativ scazute.

2.3.2.Etapa de lucru in programele GIS

Aceasta etapa consta in metoda cartarii si presupune reprezentarea cartografica a elementelor observate pe teren, in softul ArcGis (ArcMap 10.2). Suportul de harta a constat in harta topografica intocmita de ESRI "World Topo Map" (sistem de coordonate:Web Mercator Auxiliary Sphere (WKID 102100) si scara la care un layer e vizibil pe harta -scale range=1:591,657,528 pana la 1:1,128). Dupa ce am delimitat arealul, am vectorizat cladirile, trotuarele, raul Dambovita (toate de tip poligon), apoi am creat vectori (.shp) pentru a reprezenta elementele din acel areal, pe baza cartarii de pe teren si cu ajutorul legendei. Practic am transpus in cartarea digitala, ceea ce era pe harta realizata pe teren. Dupa acest proces, in modul layout am adaugat titlu, legenda, nord geografic si scara. Pe baza hartii generale a calitatii mediului am pastrat anumite elemente, pentru creare hartilor tematice (ex: pentru harta tematica a poluarii aerului am pastrat doar elementele ce reprezentau aceste probleme ).

2.3.4.Etapa de redactare si finalizare a studiului

In aceasta etapa ne-am impartit sarcinile, astfel incat fiecare a scris cel putin un capitol al studiului. Am interpretat hartile, fotografiile, am comparat anumite elemente din arealul studiat, am identificat principalele probleme de mediu din teritoriu si le-am interpretat.

3.Surse de degradare a mediului – care sunt acestea (surse industriale, surse menajere, etc), unde sunt localizate, prin ce se caracterizează, care este impactul lor perceptibil

Principalele surse de degradare a mediului care au fost analizate in acest spatiu constau, in primul rand, in existenta unui numar mare de cladiri degradate si neingrijite, conducand la afectarea sanatatii umane, fiind surse de pulberi in suspensie si chiar la decese, daca acestea se prabusesc peste oameni.. In arealul analizat am observat cladiri degradate pe Bd. Kogalniceanu, Bd. Regina Elisabeta si Splaiul Independentei (aici am intalnit o cladire cu acoperis avariat in data de 27.10.2015, perturband circulatia pe trotuar si conducand la cresterea concentratiei de pulberi in suspensie; mentionam ca in data de 10.11.2015, acoperisul era reparat, iar circulatia pe trotuar decurgea in mod normal, nemaifiind niciun pericol pentru trecatori), iar pe Bd. Kogalniceanu am intalnit si o cladire cu risc seismic. Tot pe Bd. M. Kogalniceanu am intalnit si o cladire neterminata, de dimensiuni mari, care parea ca nu va fi construita in continuare, ci va fi lasata in acest stadiu, iar in timp se va degrada, pe langa faptul ca ocupa spatiu degeaba.

Cabinete medicale am intalnit pe Splaiul Independentei si pe Intrarea Vasile Paun. Primul este un cabinet medical mixt (medicina generala si stomatologie) si e amplasat intr-o casă veche, dar ingrijita. Cel de-al doilea cabinet medical este pentru stomatologie si se afla la parterul unui bloc.

Gradinita (Gradinita nr.73) de afla pe Splaiul independentei, iar scoala (Colegiul National "Gh. Lazar") se afla pe Bd. Regina Elisabeta.

Celelalte obiective sunt reprezentate de diferite institutii, precum:Teatrul Bulandra, Centrul National de Arta "Tinerimea Romana", Hotelul Volo (pe Schitu Magureanu- profil cultural, respectiv economic); Gradinia Nr. 73, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania (pe Splaiul Independentei- profil educational, respectiv cultural); Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (Str. Gradina cu Cai- profil economic), BRD, Posta Romana, Hotel Venezia, Benzinaria Petrom, (pe Bd. M. Kogalniceanu- profil economic); Alpha Bank, Axa Asigurari (pe B.D. Hasdeu- profil economic), Colegiul National "Gh. Lazar", Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (pe Bd. Regina Elisabeta- profil educational, respectiv cultural).

Am intalnit multe cladiri acoperite de desene cu graffiti, sursa ce conduce la un impact vizual negativ (aspect de cladire neingrijita).

Unele cladiri sunt chiar parasite (pe Splaiul Independentei) sau locuite de comunitati de rromi (la intersectia B.P.Hasdeu cu Splaiul Independentei si pe Splaiul Independentei) care, din cauza lipsei educatiei,depoziteaza deseurile in jurul cladirii, pe spatiile verzi, sau pe trotuar.

De aceea, o alta sursaanalizata pe teren este reprezentata de deseuri. S-au observat deseuri necontrolate si unele cosuri de gunoi dezmembrate. Sursele de deseuri menajere provin de la blocuri si case, dar si de la cainii fara stapan, pe un perimetru mai restrans.Printre sursele asimilabile cu cele menajere putem mentiona unele institutii precum Teatrul Bulandra, Centrul National de Arta "Tinerimea Romana", Hotelul Volo (pe Schitu Magureanu- profil cultural, respectiv economic); Gradinia Nr. 73, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania (pe Splaiul Independentei- profil educational, respectiv cultural); Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (Str. Gradina cu Cai- profil economic), BRD, Posta Romana, Hotel Venezia, Benzinaria Petrom (pe Bd. M. Kogalniceanu- profil economic); Alpha Bank, Axa Asigurari (pe B.D. Hasdeu- profil economic), Colegiul National "Gh. Lazar", ", Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (pe Bd. Regina Elisabeta- profil educational, respectiv cultural).

Spatiile comerciale reprezinta o alta sursa.Ele pot fi nedegradate, dar si degradate. De-a lungul Bd. Kogalniceanusi Bd. Regina Elisabeta, Calea Plevnei, Schitu Magureanu, B.P. Hasdeu, iar pe Splaiul Independentei am intalnit foarte putine, aici existand mai mult case vechi, degradate sau parasite si blocuri neingrijite.

Surse de poluarea aerului s-au identificat mai ales pe strazile principale ce delimiteaza arealul de studiu. Am intampinat mirosuri pestilentiale si compusi chimici in zona benzinariei Petrom de la intersectia Bd. Kogalniceanu cu B.P.Hasdeu.Mirosuri pestilentiale au fost intalnite si la intersectia Splaiului Independentei cu B.P.Hasdeu si la intersectia Splaiului Independentei cu Schitu Magureanu si Calea Plevnei.In primul caz, mirosurile proveneau de la comunitatile de rromi instalate in cladirea degradata de la intersectia Splaiului Independentei cu B.P.Hasdeu. In cel de-al doilea caz, mirosurile pestilentiale proveneau de la un santier in lucru la intersectia strazilor Schitu Magureanu cu Calea Plevnei si Splaiul Independentei. Concentratia de pulberi in suspensie este mai mare mai ales pe Bd. Kogalniceanu, Bd. Regina Elisabeta si Splaiul Independentei, unde traficul rutier este intens, dar exista si o alta sursa, aceea prin existenta cladirilor degradate din lungul acestor mari artere rutiere. Impactul poluarii aerului din cauza acestor surse poate fi reprezentat de afectarea sanatatii umane, sau pot conduce la conflicte sociale.

Pe teren nu au fost intalnite surse industriale.

4.Calitatea factorilor de mediu

4.1. Cladirile

Dupa cum am precizat la capitolul surse de degradare, reiese ca in cadrul arealului de studiu, calitatea cladirilor este foarte proasta, fiind cladiri vechi, degradate, care prezinta un pericol pentru populatie, atat din punctul de vedere al instabilitatii, fiind pericol de prabusire, cat si din punctul de vedere al calitatii aerului. Fiind surse importante de degradare a mediului in acest areal, amplasarea si situatia lor au fost descrise la capitolul Surse de degradare a mediului, impreuna cu atasarea hartii si interpretarea acesteia.

4.2. Zgomotul și vibrațiile

Zgomotul din această zonă este foarte accentuat, ca în toată capitala de altfel. Pe Bd-ul Mihail Kogălniceanu este traficul foarte intens ceea ce duce la poluare fonică din partea autoturismelor prin claxonat. O altă sursă de zgomot este reprezentată de motociclete atât pe timpul zilei cât și al nopți. O sursă poate nu la fel de întâlnită dar ce creează un disconfort pentru locuitorii din zonă sunt mașinile de salubrizare, alarmele sau sirenele de avertizare dar și alte categorii de zgomot generate de activitățile de constucții și demolări.

Vibrațiile reprezintă un factor de risc. Sursele pot fi camioanele, trolebuzele, vehiculele motorizate. Vibrațiile asociate unor mișcări afectează stabilitatea construcțiilor și pot provoca disconfort locuitorilor.

Ca măsuri de prevenire se pot monitoriza zgomotul și vibrațiile, și se pot iniția acțiuni de corectare sau prevenire acolo unde este cazul. O altă soluție ar fi achiziționarea de camioane, trolebuze și alte utilaje în concordanță cu standardele Uniunii Europene, dotate atât cât este posibil cu motoare ecranate acustic și cu alte caracteristici tehnice ce sunt menite să reducă zgomotul.( rmgc.ro )

În arealul studiat, întâlnim două nivele de poluare fonică. Foarte puternică și moderată. Poluarea foarte puternică o regăsim pe Bd-ul Mihail Kogălniceanu, în piața cu același nume și pe Splaiul Independenței. Aceasta se datorează traficului intens, mijloacelor de transport din Piața Mihail Kogălniceanu, aici fiind trei stații în jurul scuarului și foarte multe linii de autobuz și trolebuz, dar și de pe Splaiul Independenței.

Alte surse de poluare sunt reprezentate de șantierele în lucru, dar și de câinii comunitari întâlniți la intersecția dintre Splaiul Independenței cu strada B.P. Hașdeu. Poluarea moderată este întâlnită la intersecția dintre Splaiul Independenței cu B-ul Schitu Măgureanu, unde exista un santier in lucru la data de 10.11.2015, acelasi santier fiind la intersectia dintre Calea Plevnei si Piata Mihail Kogalniceanu in data de 27.10.2015. Pe harta au fost reprezentate ambele elemente, deoarece am considerat ca santierul in lucru este un element important pentru degradarea calitatii mediului in acest areal, mai ales din punctul de vedere al zgomotului.

4.3. Aer

Calitatea aerului în arealul analizat este una relativ proasta, având în vedere multiplele surse de poluare care se află în zonă. Aerul este relativ poluat, iar principala cauză este traficul. În acest areal, în special pe B-dul Mihail Kogălniceanu traficul este foarte intens, ceea ce duce la emiterea de noxe în atmosferă și la cantități ridicate de pulberi în suspensie. Traficul mai afectează mediul prin emiterea de gaze acide și de gaze cu efect de seră. Altă sursă de poluare a aerului este industria alimentară. Sunt numeroase fast-food-uri, restaurante, patiserii care contribuie la această poluare prin emiterea de gaze cu efect de seră. Sursele de poluare ale aerului sunt reprezentate și de șantierele în lucru sau construcții ale unor clădiri degradate , deșeuri neorganizate.

Compușii chimici sunt emiși în principal de traficul rutier. Traficul emite oxizi de azot NOx (NO, NO2). Au efecte asupra mediului, emițând gaze acide și gaze cu efect de seră, dar și asupra populației. Afectează aparatul respirator, distrugând plamânii (NOx) și apare congestia pulmonară. NO2 este de 4 ori mai puternic decât NO. Tot traficul este cel care reprezintă principala sursă pentru CO. Acesta este un compus chimic incolor, inodor, insipid. Afectează aparatul respirator, sistemul nervos central și sângele. Acești compuși chimici se găsesc în zona benzinăriei Petrom. Pulberile în suspensie le găsim în întregul areal de studiu având ca principale surse antropice toate activitățile umane. Mirosurile pestilențiale au fost întâlnite în jurul clădirii locuite de rromi, la intersecția dintre Splaiul Independenței cu Str. B.P. Hașdeu, dar și în zona benzinăriei Petrom.

Calitatea aerului din arealul de studiu este afectata de sursele amintite, poluarea acestuia fiind relativ ameliorata de vecinatatile acvatice si cele cu vegetatie si mai putin de spatiile verzi din arealul de studiu, intrucat acestea sunt limitate. Deci, sursele de poluare sunt mult mai numeroase si zonele acvatice si verzi sunt mult mai reduse fata de acestea, ceea ce conduce la o calitate a aerului relativ proasta.

4.4.Spații de parcare

În arealul studiat, avem trei categorii de spații de parcare: amenajate între clădiri, neamenajate (pe trotuar) și municipale. Cele mai multe spații de parcare sunt reprezentate de cele amenajate între clădiri și de cele neamenajate. Parcările amenajate între clădiri au fost întâlnite, cele mai multe dintre ele pe Strada Plevnei și pe B-dul Schitu Măgureanu. De asemenea în zona scuarului din Piața Mihail Kogălniceanu, la intersecția dintre Splaiul Independenței cu str. B.P. Hașdeu și pe str. Grădina cu cai, parcările neamenajate sunt cele mai întâlnite și duc, printre altele, la îngreunarea traficului și la blocarea zonelor de acces. Cele mai multe dintre ele se întâlnesc pe Bd-ul Mihail Kogălniceanu, pe Splaiul Independenței și pe strada B.P. Hașdeu. În arealul de studiu am întâlnit și parcări municipale, mai exact pe Spaiul Independenței și în scuarul din Piața Mihail Kogălniceanu.

Calitatea mediului este afectată de spațiul amenajat redus în ceea ce privește parcările, intrucat populatia parcheaza in zonele neamenajate, ingreunand circulatia pietonilor pe trotuare. Acest fapt este des intalnit in zonele centrale din Bucuresti, asa cum este si arealul nostru de studiu. Masurile ce se pot lua ar putea fi reprezentate de existenta parcarilor subterane si de impunerea de amenzi pentru parcarea in locurile neamenajate.

4.5.Apa

Apa este unul dintre cele trei elemente fundamentale ale industriei, alături de materii prime și energie. Industria este primul mare consumator de apă, apoi irigațiile și municipalitățile. În arealul parcurs, singura sursă importantă de apă este râul Dâmbovița. Dâmbovița intră în București cu apă poluată. De la unu la cinci, pe o scară europeană de calitate a apei, apa din Dâmbovița se află pe locul trei. UE cere ca apa să fie în cel mai rău caz de calitatea a doua. ( Realitatea.net). Se pot lua măsuri de prevenire a poluării apei cum ar fi: intrezicerea îndepărtării la întâmplare a deșeurilor de orice fel, care ar putea duce la o poluare ridicată a apei, sistemelor de canalizare și instalațiilor locale organizate corect, construirea de stații de epurare etc ( Ecos-Magazine).

Singura sursă de apă, din zona arealului pe lângă râul Dâmbovița, a fost o băltire în tasare remarcată la baza unui arbore în Piața Mihail Kogălniceanu.

4.6.Sol

În ceea ce privește calitatea solului, aceasta nu poate fi determinată, deoarece solul a fost antropizat, fiind construite peste acesta trotuare, strazi, cladiri.

4.6.1 Caracteristicile strazii

În figura de mai sus putem observa care sunt caracteristicile străzilor din perimetrul analizat. Străzile analizate se caracterizează printr-o lățime între 4 și 10m, acoperite cu asfalt. Trotuarele de pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenței, au o lățime mai mare de 2m. Strada B.P.Hașdeu și bulevardul Schitu-Măgureanu sunt caracterizate printr-un trotuar cu lățime mai mare sau egală cu 2m. Pe străzile din interiorul perimetrului delimitat, respectiv strada Grădina cu Cai și Calea Plevnei lățimea trotuarului se mai mică de 2m.

În ceea ce privește pavajul trotuarelor, Bd. Mihail Kogălniceanu este pavat cu plăci de granit (fig.), pe Splaiul Independenței trotuarul este din asfalt(fig), la fel și trotuarul de pe strada Grădina cu cai. Pe strada B.P.Hașdeu, trotuarul este acoperit cu pavele din piatră. Calea Plevnei și Bd.Schitu-Măgureanu prezintă trotuare tot acoperite cu pavele din piatră.(fig.)

Fig.27oct

Fig.27oct

În locul unde sunt stații de troleibuz și autobuz, mai exact în scuarul din Piața Mihail Kogălniceanu sunt porțiuni ale carosabilului acoperite cu piatră cubică, acestea fiind mult mai rezistente la trafic greu.

4.7.Altele

Pe lângă toate acestea am regăsit și un grup sanitar la intersecția dintre Spaiul Independenței cu B-dul Schitu Măgureanu, dar și refugii de autobuz. Aceste din urmă le întâlnim in Piața Mihail Kogalniceanu de trei ori și pe Spaiul Independentei o singură dată. Mentionam ca grupul sanitar apartine de santierul in lucru, fiind un grup sanitar amplasat doar temporar in acel spatiu, deci este dat in folosinta muncitorilor de la santierul de lucru. Din acest punct de vedere, calitatea mediului este afectata, pentru ca poate contribui la mirosuri pestilentiale si pentru ca grupul sanitar nu poate fi folosit si de ceilalti cetateni si ocupa spatiu, dar era necesara amplasarea grupului sanitar pentru muncitori, neafectand calitatea mediului decat temporar.

5. Spații verzi

5.1.Categoriile de spații verzi reprezentate în perimetrul de cartare

Dupa cum se poate vedea si in harta de mai jos, spatiile verzi din arealul studiat sunt reprezentate, in majoritatea cazurilor, de arbori. Acestia formeaza in lungul strazilor aliniamente cu diferite distante intre acestia: mai mici de 3 m, intre 3 -10 m si mai mari de 10 m.Aceste diferente se regasesc in harta noastra mai ales intre intervalul 3 – 10 m si intervalul mai mare de 10 m, ele alternand fara vreun tipar in majoritatea cazurilor, exceptia fiind aliniamentul stradal de pe partea stanga a sensului de mers, de pe Splaiul Independentei, unde intervalul este acelasi pe intreg tronsonul mentionat – mai mare de10 m.

Important de mentionat este faptul ca lipsesc aliniamentele stradale ale arborilor pe aproape toate arterele secundare: Str. B. P. Hasdeu, Str. Gradina cu Cai, Intrarea Vasile Parvan si Calea Plevnei. Aici, datorita,mai ales, a latimii trotuarului, dar si a carosabilului, spatiile verzi lipsesc in totalitate, cu exceptia arterei secundare Intrarea Vasile Parvan.

De asemenea, spatiile verzi, in situatia noastra, sunt reprezentate si de cele aflate in jurul cladirilor dezafectate pentru parcari intr-un caz la capatul Intrarii Vasile Parvan, un numar de 5 arbori vandalizati dupa cum se poate vedea un exemplu in parteadreapta a imaginii de mai jos (dintre care 3 se afla pe Splaiul Independentei si 2 pe Bd-ul M. Kogalniceanu) si un scuar ingrijit ce constituie punctul central al Pietii Mihail Kogalniceanu.

Pe Splaiul Independentei, pe trotuarul aflat in lungul Raului Dambovita, distanta dintre arbori este mai mare de 10 m, ceea ce inseamna ca numarul de arbori din acest perimetru este mai redus. Acest fapt este compensat de prezenta suprafetei, acvatice in zona, care reduce gradul de poluare si, implicit, de vegetatia reprezentativa raului (mai ales stuf, am intalnit si specii din familia Rosaceae)

5.2.Problemele specifice spațiilor verzi din mediul respectiv

Factorii care afecteaza spatiile verzi in cazul nostru sunt specifici mediului urban, si, implicit, celui antropizat, arealul fiind localizat pana la urma in centrul orasului cu cea mai mare populatie din Romania.

Poluarea este factorul principal ce influenteaza spatiile verzi intr-un mod negativ: poluarea cu pulberi in suspenie prin producerea energiei electrice si termice de catre CET-ul de la Grozavesti, aflat la aproximativ 2,5 km distanta fata de arealul studiat, in partea sud-vestica a acestuia. Traficul intens ( poluantii rezultati fiind oxizi de azot, CO, CO2, SO2 etc.), mai ales cel de pe cele Splaiul Independentei, Bulvardul Mihail Kogalniceanu si Bulevardul Regina Elisabeta, dar si intersectiile pe care le formeaza aceste artere principale cu celelalte strazi secundare, are un impactasupra trotuarelor unde se afla si majoritatea arborilor, majoritatea lor avand coroana saraca. Aici putem vorbi si de o alta cauza, si aceea fiind suprafata mica de sol pe care o are tulpina in jurul ei datorita, radacinile fiind impiedicate de pavajul/cimentul trotuarului ca acestea sa creasca si sa dezvolte in mod natural, dupa cum se vede si in imaginea de mai jos.

Mai exista si alti factori secundari sau indirecti prin care vegetatia din arealul studiat este afectata: poluarea fonica ( ce are un impact negativ asupra spatiilor verzi din punct de vedere al timpului necesar dezvoltarii speciilor de plante), gunoiul si alte substante nocive provenite de la statia de benzinarie.

5.3.Problemele generate de către spațiile verzi

Am vorbit despre efectele negative asupra spatiilor in arealul de studiu, insa si acestea, la randul lor, cauzeaza probleme in randul populatiei intr-un mod direct sau mai indirect.

De exemplu, radacinile arborilor forteaza si degradeaza trotuarul, formandu-se denivelari sau chiar gropi. Pe strazile mai inguste, unde latimea trotuarului este mai mica si unde exista restaurante cu terase, arborii pot impiedica circulatia pietonilor, o alta cauza cumulativa fiind si parcarea masinilor pe trotuare. De asemenea, arborii pot rupefirele sau cablurile de tramvai sau de inalta tensiune, intrerupand astfel alimentarea cu energie eletrica.

Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor se referă la activitățile de colectare, de transport, valorificare, tratare și eliminare a deșeurilor. Aceste activități reprezintă o obligație a Administrației Publice Locale.

Arealul analizat face parte din Sectorul 5 al Bucureștiului iar compania de salubrizare ce se ocupă cu colectarea deșeurilor din această zonă este S.C. REBU S.A.

Această companie colectează, transportă și sortează deșeurile municipale de la populație, instituții publice, industrie, comerț eliminându-le prin depozitarea la rampe ecologice de gunoi sau valorificarea acestora. Pe lângă aceste activități, intră și salubrizarea căilor publice prin: măturatul manual și întreținerea situației curățeniei străzilor, igienizarea coșurilor de gunoi,vidanjarea,curățarea, spălarea trotuarelor și carosabilului, măturarea automată prin autoperiile colectoare, stropitul carosabilului cu apă din puțuri de mare adâncime, spălarea acestuia cu ajutorul unor substanțe ecologice speciale, evacuarea depozitelor necontrolate.

Deșeurile din acest areal sunt colectate cu ajutorul unor autospeciale mai mari sau mai mici de care compania Rebu dispune. Colectarea deșeurilor se face în europubele, presscontainere și containere de diferite forme.

Ca urmare a faptului că am mers de mai multe ori pe teren, în arealul analizat am fost martori ai acestor acțiuni și mai precis am asistat la curățarea carosabilului, la strângerea și colectarea deșeurilor municipale.

Deșeurile municipale se referă la deșeurile menajere și asimilabile din industrie, instituții,comerț, la deșeurile din grădini și parcuri, deșeuri din piețe și deșeuri stradale dar și deșeuri voluminoase.

Din cauza faptului că pe Splaiul Independenței există un Cabinet Medical, considerăm că acolo deșeurile periculoase se colectează în alte condiții, în care, spre exemplu ar fi necesare recipiente speciale deoarece unele substanțe nefolositoare din acel cabinet sunt toxice și poluează foarte tare.

În aria analizată nu am observat un centru de reciclare unde oamenii ar putea merge să ducă deșeurile. Recuperarea, reciclarea și refolosirea deșeurilor este foarte importantă deoarece nu s-ar mai apela la materii prime noi și nu s-ar mai consuma energia necesară extragerii materiilor prime, însă în arealul de referință nu putem vorbi despre acest lucru.

Fig.

În urma cartării de pe teren am inventariat coșurile de gunoi, depozitele neorganizate și coșurile de gunoi dezmembratei din perimetrul delimitat de Bd.Mihail Kogălniceanu-B.P.Hașdeu-Splaiul Independenței-Bd. Schitu-Măgureanu astfel încât să putem verifica dacă zona este întreținută corect sau dacă aceste elemente ale salubrizării sunt insuficiente. Astfel că, există 2 coșuri dezmembrate , 15 depozite neorganizate și 48 de coșuri de gunoi în stare bună.

Printre deșeurile neorganizate se numără și anumite electrocasnice observate în cuprinsul vegetației de-a lungul Dâmboviței. Specificăm faptul că dacă exista un centru de reciclare în arealul analizat, aceste obiecte de uz casnic nu se regăseau în acest loc.(incompatibilitati)

10noi

Considerăm că sunt suficiente coșuri de gunoi pe bulevardul Mihail Kogălniceanu și pe Splaiul Independenței, cu precizarea că ar mai putea fi îmbunătățite prin înlocuirea celor dezmembrate cu altele noi.

10 nov 27oct

Pe străzile secundare din interiorul perimetrului, lipsesc coșurile de gunoi, însă credem că ar fi fost necesare cel puțin 2, chiar dacă circulația pietonilor nu este foarte intensă, aceștia au nevoie de un spațiu pentru depozitat gunoiul. În lipsa coșurilor de gunoi ne putem confrunta cu problema gunoaielor împrăștiate pe carosabil sau pe trotuar.

Putem observa în imagini că locul deșeurilor nu ar trebui să fie în spațiile dinăuntrul stâlpiilor de iluminat însă ele au fost depuse acolo poate pentru faptul că lipsesc coșurile de gunoi (vezi fig.). Acestea nu sunt observate de fiecare dată de către compania de salubrizare și poate dura o vreme până când deșeurile respective vor fi ridicate din acel loc. Din această cauză apar probleme asupra deșeurilor necolectate la timp și astfel vorbim de apariția mirosurilor pestilențiale sau chiar de apariția șoarecilor și șobolanilor.

În unele locuri din acest areal am observat multe depozite neorganizate, saci menajeri plini cu gunoi lăsați pe trotuar, deșeuri menajere ce sunt răspândite dezordonat la colțurile clădirilor, marginea drumurilor sau pe lângă copacii de pe trotuar etc( vezi fig.).

În cazul acestor depozite necontrolate, sancțiunile contravenționale sunt destul de mari, însă de fiecare dată când am fost pe teren în arealul despre care vorbim, am observat aceste depozite. În primul rând aceste deșeuri poluează prin faptul că dacă stagnează într-un loc, se descompun și devin toxice sau periculoase mai ales pentru că prin aer se transmit oamenilor, germeni și bacterii. În al doilea rând nu arată bine, din punct de vedere estetic, ca deșeurile să fie pe trotuar.

De reținut este că deșeurile sunt forma de disfuncționalitate cea mai vizibilă dintr-un spațiu rezidențial din mediul urban (White,2002) iar spațiile rezidențiale generează deșeuri ce sunt formate din substanțe organice (46%), alături de care se găsesc cartonul și hârtia (20%) și materiale plastice (12%) (Rojanschi et al, 1997).

Incompatibilitati functionale in arealul analizatTOTI

O incompatibilitate poate fi aceea a spatiilor comerciale situate la parterul blocurilor de locuinte si locuitorii acestora . Acestia sunt afectati de poluarea fonica cauzata de muzica sau de clientii care ies afara si fac zgomot.

O alta incompatibilitate este cauzata de discordanta dintre fast-food-urile de la parterul blocurilor si locuitorii acestora. Aceste locatii afecteaza locuitorii prin zgomot, poluarea aerului, rozatoare.

Foarte importanta este si discordanta dintre poluarea fonica realizata de autoturisme, motociclete si locuitori. Acestia sunt afectati de zgomotul deranjant, atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii.

Concluzii

În concluzie, chiar dacă arealul analizat este destul de restrâns, acesta se confruntă cu multe probleme de mediu începând de la deșeurile depozitate haotic, insuficiența parcărilor, a spațiilor verzi, la clădiri degradate și la surse de poluare destul de importante astfel încât să fie afectat mediul.

Bibliografie