Hala Depozit CU Structura Metalica

PIESE SCRISE

Foaie de capat.

Lista de semnaturi

Borderou

Memoriu de rezistenta

Masuri de protectia muncii si PSI

Program de urmarire si CONTROLUL calitatii

cAIETE DE SARCINI

breviar de calcul

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

ANEXE : PIESE DESENATE

=== l ===

BORDEROU

PIESE SCRISE

Foaie de capat.

Lista de semnaturi

Borderou

Memoriu de rezistenta

Masuri de protectia muncii si PSI

Program de urmarire si CONTROLUL calitatii

cAIETE DE SARCINI

breviar de calcul

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

PIESE DESENATE

plan de situatie R-01

plan parter R-02

sectiune curenta-fatada laterala R-03

fatada principala R-04

sectiune curenta structura -structura secundara fatada laterala R-05

structura secundara fatada principala R-06

pLAN FUNDATII R-07

STALP METALIC S1 R-08

STALP METALIC S2 R-09

STALP METALIC S4 R-10

RIGLA TRANSVERSALA RT-1 R-11

RIGLA TRANSVERSALA RT-2 R-12

DETALII IMBINARI R-13

PORTAL R-14

PLAN ACOPERIS-DETALII PRINDERI R-15

PLAN MONTAJ R-16

LUMINATOR R-17

STALPI FRONTON R-18

Intocmit :

Stud. Balmus Vasile Stefan

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

DATE GENERALE

Denumire lucrare: HALA DEPOZIT CU STRUCTURA METALICĂ

Adresa: BRAȘOV

Beneficiar: ZONA INDUSTRIALĂ BRAȘOV VEST

Numar proiect: 01-05 / 05

Indrumator proiect : prof.dr.ing. TALPOȘI ATANASIE

Proiectant: stud. BALMUȘ VASILE ȘTEFAN

II. DATE DE CALCUL:

La intocmirea proiectului s-au avut in vedere:

STAS 10101/1-75 Greutati tehnice si incarcari permanente;

STAS 10101/2A1-87 Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile,industriale si agrozootehnice;

STAS 10101/0A-78 Actiuni in constructii;

STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada- amplasamentul municipiul Brasov se incadreaza in zona de calcul “B”;

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elem.structurale din beton,beton armat si beton precomprimat;

STAS 10108/0-78 Calculul elementelor din otel

NE 012-99 Cod de practica pt.executarea lucrarilor din beton,beton armat si beton precomprimat;

Normativ P100-1992- privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,social culturale,agrozootehnice si industriale;

STAS 10108/1-81 Prescriptii pentru proiectarea constructiilor din tevi de otel

STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;

Normativ P10-86 privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.

III. SEISMICITATE:

Conform Normativului P100/92 localitatea Brasov este situată în zona “D” cu KS = 0,16 și perioadă de colț TC = 1,0 sec.

Clasa de importanță este III cu = 1 .

Categoria de importanță conform H.G.R. 766/97 este “C”, construcție de importanță normală.

IV. SITUATIE EXISTENTA:

Amplasamentul pe care se doreste realizarea halei este liber de orice sarcina,terenul aflandu-se in proprietatea beneficiarului.

Conform studiului geotehnic terenul bun de fundare este in stratul de nisip argilos si se situeaza la o adancime de D=2.20m masurata fata de cota ±0.00 a constructiei. Presiunea convetioanala de baza pconv=275 kPa.

V. SITUATIE PROPUSA:

Beneficiarul doreste construirea unei hale metalice industriale.

Hala industriala este o structura metalica care se desfasoara pe doua deschideri una de 24 m si alta de 20 m si o lungime de 104 m cu o travee de 9m. Inaltimea halei la coama este de 8.80m.

Pentru realizarea halei metalice a carei destinație este depozitarea unor mãrfuri , structura de rezistențã propusã se compune din:

-stalpi metalici, cu secțiune constantã, inimã plina , incastrati in fundație ; realizati din europrofile tip HE-A (profile dublu T cu talpi late),pentu stalpii din axul A se propun profile HE-A 600,pentru stalpii din axele B si C se adopta profile HE-A 550.

-riglele cadrului se realizeazã din grinzi cu inimã plinã.Ele sunt legate de stalp printr-o legatura de tip incastrare, variantã ce se preferã datoritã unui consum mai mic de material .Riglele cu inimã plinã ale cadrelor au secțiune variabilã, prezentand vute la noduri. Secțiunea lor se realizeazã din europrofile tip HE-A,pentru rigla din deschiderea de

24 m avem un profil HE-A 500,in timp ce rigla din deschiderea de 20 m se va realiza dintr-un profil HE-A 450.

-invelitoarea halei se realizeaza din panouri usoare de tip isopan alcatuite din doua foi de tabla de otel zincata cu miez termoizolator din spuma poliuretanica.

-panele acoperisului sunt alcatuite tot din europrofile tip IPE ; panele se propun a se realiza din profile IPE 180,intarite la baza luminatoarelor cu 2 profile UPN 100,de asemenea panele sunt intarite si in campul marginal cu 2 profile UPN 100 (in deschiderea de 24 m) respectiv 2 profile UPN 80 (in deschiderea de 20m ).

-contravantuirile acoperisului dispuse in zonele marginale se realizeaza din profile patrate 50x50x5.

-portalul (contavantuirile intre stalpi ) se dispune intre axele 8 si 9 pe fiecare sir de stalpi. Portalul se va realiza din europrofile 2UPN 120 (diagonale),respectiv HE-A 160 (montanti).

-riglele de fronton dispuse perimetral constructiei , fac parte din structura secundara a cladirii,de ele prinzandu-se panourile de perete.

-stalpii de fronton de asemenea fac parte din structura secundara a cladirii, fiind dispusi perimetral constructiei fiind realizati din profile 2 UPN 160.

-riglele longitudinale , dispuse la partea superioara a stalpilor pe directia longitudinala ce au rolul de a asigura conlucrarea cadrelor si pe directia longitudinala , se realizeaza dintr un profil HE-A 160.

Elementele de inchidere ce au rolul de a proteja construcția de acțiunea factorilor climatici sunt reprezentate de : invelitoare, pereți, luminatoare , pardoseli.

Pentru realizarea pereților se propun panouri isopan ( panouri sandwich formate din 2 foi de tabla de oțel zincatã cu miez termoizolant din spumã poliuretanicã). Acest tip de panouri asigurand un confort higrotermic corespunzator.Peretii fiind dispusi de asemenea pe tot conturul halei.

Luminatoarele se propune a se realiza din materiale noi : policarbonat care asigurã o iluminare corespunzatoare halei si rezolvã in mod eficient atat nevoia de luminã cat si ventilarea halei.Ele reazema pe panele de la baza lor prin intermediul unui profil S Lindab.Luminatoarele sunt dispuse deasupra acoperisului in cele doua

deschideri pe toata lungimea acestuia cu exceptia primei si ultimei travei.

Imbinarea dintre rigle si stalpi, respectiv dintre rigle si rigle se propune a se realiza cu ajutorul suruburilor de inalta rezistenta M24.

Infrastructura halei este formata din fundatii izolate cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat , perimetral grinzi de soclu si pardoseala din beton armat. Fundatiile izolate sunt de 4 categorii care deservesc stalpii principali si stalpii de fronton. Legatura stalpilor metalici cu fundatiile este realizata prin intermediul unor carcase de

buloane. In fundatiile izolate s-au prevazut placute metalice pe care se vor monta prin sudura grinzile de soclu perimetrale halei. Grinzile de soclu sunt elemente prefabricate care se vor executa intr-un atelier specializat si care pe langa fixarea pe fundatiile izolate se vor prinde si la patrea superioara a lor de stalpul metalic aferent imbinarii.

VI. MATERIALE FOLOSITE

OL 37.n

OL 52.n

C8/10 (Bc10) în cuzinet

C6/7.5 (Bc7.5) in blocul de fundatie

C20/25 (Bc25) în grinzi de soclu

C6/7.5 (Bc7.5) în egalizare

OB37

PC52

Pe timpul executarii lucrarilor vor fi respectate normele si normativele de protectia muncii si PSI in vigoare.

VII. URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI

( conform HG nr. 766 / 97 – anexa nr. 4 << Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor )

Beneficiarul are obligatia sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei, in conformitate cu normativele in vigoare. In continuare se prezinta o lista a problemelor care pot apare pe perioada de existenta a constructiei:

a) Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al acestora: deplasari orizontale, verticale sau inclinari;

b)Schimbari in forma obiectelor de constructie: deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri.

c)Schimbari in gradul de protectie si confort:

-etanseitatea hidroizolatiilor fonice, termice sau hidrofuge;

-aparitia condensului, ciupercilor si mucegaiului.

d)Defecte si degradari cu implicatii asupra functionabilitatii obiectelor de constructie: infundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale, etc.

e)Defecte si degradari in structura de rezistenta:

fisuri, crapaturi;

coroziunea elementelor metalice;

flambajul unor elemente comprimate.

Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.

Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de catre proprietar prin personal propriu sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii, cel putin de nivel mediu.

Exploatarea si intretinerea cladirii implica aplicarea urmatoarelor masuri:

-se interzice practicarea oricarui gol sau slit in elementele structurii de rezistenta;

-se interzice efectuarea de modificari la structura de rezistenta fara intocmirea unui proiect avizat de Inspectia de Stat in Constructii ( art. 18 din Legea nr. 10 / 1995 );

-se interzice schimbarea destinatiei initiale a constructiei, in urma careia ar apare incarcari ce depasesc pe cele din tema, recompartimentarea spatiilor prin mutarea sau indesirea zidurilor fixate initial prin proiect, cat si suplimentarea grosimii zidariilor si a planseelor in vederea sporirii confortului termic.

Proprietarul are urmatoarele obligatii si raspunderi:

raspunde de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiei ;

asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari importante;

asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati.

Toate defectiunile semnalate vor fi consemnate in Cartea Constructiei, inscriindu-se data cand au fost semnalate, cine si cand a sesizat societatea de reparatii, cand s-au facut remedierile, de catre cine si in ce calitate.

VIII.TRASAREA LUCRĂRILOR

Trasarea lucrărilor se face cu aparatură optică și de către personal specializat cu respectarea amplasării construcțiilor și a cotelor din proiect.

Programul de recepție pe parcursul execuției lucrărilor, teste ce cad în sarcina antreprenorului.

Pe timpul executării lucrărilor , constructorul va încheia procese verbale de lucrări ascunse pe faze determinante , care vor fi semnate de beneficiar, proiectant și inspectorul din partea I.S.C.P.L.U.A.T. . Procesele verbale vor fi încheiate conform programului de control pe șantier anexat la documentația de execuție și vor fi însoțite de rezultatele probelor de laborator și certificatele de calitate ale materialelor puse în operă.

PROTEJAREA LUCRaRILOR EXECUTATE sI A MATERIALELOR PE sANTIER.

Pe timpul executării lucrărilor, constructorul va lua măsuri de protejare a lucrărilor executarte și a materialelor depozitate pe șantier prin adăpostirea și asigurarea pazei acestora pe timpul cât lucrările sunt în curs de execuție sau oprite, pînă la recepționarea lor de către beneficiar.

Întocmit,

Stud. Balmuș Vasile Ștefan

MEMORIU DE PROTECȚIA MUNCII

La lucrările de construcții montaj, pentru structura de rezistenta se vor respecta normele din "Regulamentul privind protecția muncii si igiena muncii in construcții" aprobat de ministerul lucrărilor publice si amenajării teritoriale, publicat in buletinul construcțiilor nr.5,6,7si 8 din 1993, in special cele indicate mai jos fara a fi limitative.

NOTA:Pentru operațiile ce nu sunt cuprinse sau enumerate.care ar apare in sectorul de activitate de constructii-montaj.se vor respecta precizările cuprinse in normele de protecția muncii elaborate de alte ministere care tutelează obiectivul proiectat.

In cazul in care pe parcursul execuției sau înainte de atacarea obiectivului apare necesitatea luării unor masuri necuprinse in norme,beneficiarul sau constructorul vor solicita din timp proiectantului masuri suplimentare de protecția si igiena muncii.

Intocmit : stud. Balmuș Vasile Ștefan

FAZE DETERMINANTE

PVR – Proces verbal de receptie calitativa.

B – Beneficiar

E – Executant

P – Proiectant

G – Geolog

F – Furnizor hala metalica

I – I.C.L.P.U.A.T.

Nota:

Executantul si beneficiarul investitiei ( prin inspectorul de santier) vor anunta Proiectantul cu minimum 3 zile inaintea datei la care urmeaza sa se faca verificarile respective.

Procesele verbale se vor semna de catre toti factorii implicati respectiv :

Beneficiar prin Inspectorul de santier (Diriginte de santier)

Constructorul impreuna cu Responsabilul tehnic cu executia (R.T.E. )

Proiectanti

Dupa caz Geolog sau I.C.L.P.U.A.T.

Întocmit, Stud. Balmuș Vasile Ștefan

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL : SAPATURI

1)GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de terasamente (sapatura, umplutura, compactare si transport pamant) la infrastructura constructiilor curente de orice fel, la lucrarile de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social culturale.

2)STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:

– C169-88, normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente, P10-86, proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii;

– TS – norme de deviz pentru terasamente;

– C16-94, normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;

3)LUCRARILE DE EXECUTIE

3.1.IN CONDITII NORMALE DE EXECUTIE

Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul pe amplasamentul constructiei de toate dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia: retele de apa, canalizare, termice, gaz metan, telefonice, electrice,etc. Lucrarile se vor ataca dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte, daca deranjaza circulatia rutiera. Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de protectia muncii pentru taluzurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul. Se admit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru corectarea taluzelor si fundului sapaturii.

UTILAJE FOLOSITE

In functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:-buldozer pentru sapatura generala si deplasare locala (miscarea terasamentului).

-excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand cupa pana la 40 cm.latime si depozitarea in mijlocul de transport. Daca exista apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau puturi si pomparea acestora.

-draglina pentru saparea in teren usor cu apa la volume mari;

-benzi rulante si autocamioane pentru transport pamant;

-picamar in teren foarte tare (conglomerat, stanca etc.)

-cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual;

3.2.IN CONDITII DE EXECUTIE PE TIMP FRIGUROS

Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului (pentru a nu ingheta

terenul) ceea ce ar duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului, pe care urmeaza a se funda constructia.

UTILAJE SI MATERIALE PLASTICE

Pe langa utilajele principale enumerate la punct 3.1. se mai adauga: -locomotiva pentru sursa de aburi cu reteaua de tevi, sau reteaua de tevi cu sursa de aburi din alta parte.

-rogojini sau alte materiale termoizolante impotriva inghetului.

4)TRANSPORTUL PAMANTULUI

Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura si numai diferenta rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.

La transportul pamantului se va tine seama de:

– distanta de transport, act incheiat de beneficiar sau proiectant cu constructorul

– infoierea pamantului rezultat din sapatura

– utilajele mecanice folosite

– incarcarea mecanica a utilajului de tranport cu eventualele relee de depozitare in cadrul sapaturii

5)UMPLUTURI DE PAMANT

Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa sistematizarea pe verticala la cotele din proiect cu umplutura de pamant ales din sapatura.

5.1. Conditii de calitate si tehnologii de executie.- Pamantul ales pentru umplutura rezultat din sapatura nu trebuie sa contina stratul de sol vegetal, urme de radacini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la goluri cu tasari posibile. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal.

Straturile de pamant, pietris etc. rezultate din sapatura se compacteaza in straturi de 20- 25 cm. grosime cu maiul manual, maiul mecanic, sau in suprafete intinse cu cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2- 3 ori in acelasi punct, folosindu-se pamant cu umiditate optima pentru compactare.

Este foarte importanta compactarea pamantului cu multa constiinciozitate pentru a se evita eventualele posibile tasari ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarca pe pardoseala.

6)TOLERANTE LA EXECUTIE

Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si verificarea trasarii acesteia de catre beneficiar impreuna cu seful de proiect. Dupa executia fundatiilor, inainte de turnarea betonului in pereti, sau executia zidariei se retraseaza axele constructiei si se materializeaza constructia pe fundatie.

Se admit deviatii de 5 cm. pentru fundatii continui fara a iesi zidaria de caramida in afara fundatiei, iar pentru devieri mai mari se va cere avizul scris al proiectantului, in functie de importanta elementului de constructie.

La structuri pe cadre se verifica retrasarea inainte de turnarea cuzinetului, abateri ale constructiei peste 5 cm. fiind discutate cu proiectantul, iar corectiile vor fi facute fara a se permite la stalpi abateri mai mari de 2 cm.

7)CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA, UMPLUTURA SI COMPORTAREA PAMANTULUI DE UMPLUTURA

In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare,sistemul constructiv,proiectantul prin obligatiile de proiectare, sau asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse a:- trasarii axelor constructiei

– adancimea de fundare si latimea acestuia

– se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor mai ales in zonele unde cota terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.

8) CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratorile lucrarilor de terasamente( sapatura, umplutura, compactari) si transport se vor face la m.c. de terasamente, respectiv tone pentru transport, conform proiect, scazindu-se pentru volumul de umplutura volumul canalelor de instalatii daca este cazul.

Intocmit :

Stud.Balmuș Vasile Ștefan

CAPITOLUL DE LUCRARI: armaturI

1).GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate de antreprenor la lucrari de fasonare si montarea armaturilor pentru elementele din beton armat confectionate cu agregate grele,turnate monolit sau prefabricate de santier in elemente de construcii curente de orice fel, inclusiv industriale.

2).STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de montare a armeturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald

STAS 438/2-91 – Sarma trasa pentru beton armat.

STAS 438/3-98 – Produse de otel pentru armarea betonului; – plase sudate

STAS 10107/0-90 – Calculul si acatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. cap.6;

STAS 1799-89 – Constructii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor;

NE 012-99 – Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat;

C 28-83 – Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton;

C 56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

C 150-84 – Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale constructiilor civile industriale si agrozootehnice.

P 59-96 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de beton.

P 83-81 – Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a structurilor compuse beton-otel;

3).MATERIALE

Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristici de la forma si dimensiunisunt precizate in NE 012-99

Controlul calitatii otelurilor se executa conf.NE 012-99 anexa VI pct.A5

4).CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii lucrarilor de montare a armaturilor in elementele de beton armat.

In cadrul normativului C 56-85 caietul 5 cap.2.4.sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje,pregatite pentru betoane.

Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contina actele si datele prevazute in punctul 2.11 din normativ.

La fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elemente de beton armat au fost verificate conform prevederilor STAS 1799-81; Constructii de beton armat si beton precomprimat;

Intocmit :

stud. Balmuș Vasile Ștefan

CAPITOL DE LUCRARI: betoane

1).GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile cu betoane simple si armate,confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii curente de orice fel, precum si in elemente de prefabricate executate pe santier.

2).STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii

C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat

C163-73 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat PVC plastifiat,la etansarea rosturilor

C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive

C117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat

SR 388/95 Ciment Portland

SR 1500/96 Cimenturi compozite uzuale de tip II,III,IV,V

STAS1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali

STAS 790/84 Apa pentru betoane si mortare

STAS 8573/78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment

STAS 8625/90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane

STAS 3349/1-83 Betoane de ciment.Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresuvitate a apei

STAS1759-88 Incercari pe betoane.Incercarea pe betonul proaspat.determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza

STAS 1275-88 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul intarit.Determinarea rezistelor mecanice

STAS 2414-91 Incercari pe betoane.Determinarea densitatii,compactitatii si porozitatii betonului intarit

STAS 3519-76 Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa

STAS 1799-88 Constructii din beton,beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de ctii din beton,beton armat si beton precomprimat

STAS 3622-86 Betoane de ciment.Clasificare

STAS 5511-89 Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton-armatura

ISO 9812 Consistenta betonului.Metoda raspandirii

ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului

ENV 206 Specificatie tehnica.Betoane-terminologii,cerinte,niveluri de performanta

CEB-FIP Model code 1990 nr.205 Partea D-Tehnologia betonului

NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,beton armat si beton precomprimat

3).MATERIALE

CIMENTURI Sortimente uzuale de cimenturi: caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare sunt precizate in anexa IV-1 din NE 012-99.

Pentru elementele de constructii care au conditii normale de exploatere tipul de ciment ales va respecta tabele IV.1.2. din NE 012-99.

Verificarea calitatii cimentului se va face:

– la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.I. punct A.

– inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.I.punct B.

– metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227/1986 si anexa IV.2.din NE 012-99.

AGREGATE NATURALE GRELE Pentru prepararea betoanelor avand dimensiunea aparenta cuprinsa intre 2200 si 2500 kg/mc.

Se vor folosi agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76 (anexa IV.3.);

Pentru prepararea betoanelor se vor folosi sorturile:

sortul1)-agregate 0-3mm.; sortul 2)-agregate 3-7mm; sortul3)-agregate 7-16 sau 7-20mm

sortul 4) -agregatele 16-31 sau 16-40mm.

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.

Verificarea calitatii agregatelor se va face:

– la aprovizionare, conf.prevederilor din anexa X.I.pct.A2.

– inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.1.pct.B2 din NE 012-99;

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4.).

APA Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

ADITIVI In cazul in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce pot fi obtinute numai cu ajutorul unor aditivi – proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.

4.PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

Pentru cantitati mai mici de 10mc.beton/ora si un volum de cel mult 50mc.beton pe schimb pot functiona cu acordul beneficiarului si a proiectantului sub directa supraveghere a conducatorului lucrarii pe care o deserveste fara certificat de atestare.

La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce se prepara. Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va depasi valorile din tabelul 5.1. din NE 012-99.

5.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE

PREGATIREA TURNARII BETONULUI se va face cu respectare conditiilor de la punctele 6.1. – 6.5. din NE 012-99.

Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei

Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din NE 012-99 si a fisei tehnologice intocmita la santier.Pentru betoanele turnate cu pompa se va respecta anexa VII.1.din NE 012-99

Compactarea betonului.

Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau in caz exceptional prin batere si indesare cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din NE 012-99.

Rosturi de lucru(de betonare)

In masura in care este posibil,se vor evita rosturile de lucru,organizindu-se executia astfel incit betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv,sau intre doua rosturi de dilatare.Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica a lucrarilor. La stabilirea pozitiei de lucru se vor respecta regulile prevazute la punctele 6.33-6.39 din NE 012-99.

Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din constructie,betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime 7 zile dupa turnare,respectind indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din NE 012-99.

Decofrarea

Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp.,astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (cca.2 la 4 zile).

Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta se vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47. la 6.55. si tabelele 6.2. si 6.3 din NE 012-99 si STAS 1275-88.

6. TOLERANTE DE EXECUTIE

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt:

-la lungime + 4mm.

-la latime 3mm.

-la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru elemente de planseu si acoperis 10mm la 1=6mm. si 15mm. pentru 1=6mm.pentru stalpi la constructii etajate 10mm. Pentru constructii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect.

-Asigurarea marcii corespunzatoare de beton si a lucrabilitatii favorabile (spre plastic moale

L3-L4) pentru a patrunde in zonele dificil de controlat.

-Dupa turnarea elementelor, in mod special pentru a evita contractia betonului si desprinderea de elementul consolidat, acesta se va proteja prin invelire si udare cel putin 5 zile.

– Se va evita incarcarea betonului proaspat cu sarcini intr-un interval mai mic de 14 zile.

– La decofrarea elementelor turnate, pentru a nu produce miscari sau solicitari in zonele de contact, durata de decofrare se va majora cu o zifata de prevederile normatibvului.Nu se admite decofrarea sub doua zile.

7.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETOANE

Controlul calitatii lucrarilor de betoane se va face pe faze astfel:

– inainte de inceperea betonarii conf. caiet V pct. p2.5. C 56- 85

– in cursul betonarii elementelor de constructii conf. caiet V pct.26 C 56- 85

– la decofrarea oricarei parti de constructie conf. caiet V pct. 27

Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa anexa X 5. din normativul NE 012-99 si STAS 1275- 81 si urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.

Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza dupa anexa X 7- NE 012-99 si se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor.

Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.

Receptia structurii de rezistenta se va face conform caiet V punctele 2.13- 2.15 din normativul C 56- 85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conf. anexei X 3 din C 140-

8. CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratoarea lucrarilor de turnarea betoanelor se va face la metru cub de beton gata turnat si compactat pe volum real ale elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se golurile cu sectiunea mai mare de 400 cmp fiecare.

Intocmit :

Stud.Balmuș Vasile Ștefan

CAPITOL DE LUCRARI: cofraje

1)GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofraje pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate)la elementele de constructii ca: fundatii, pereti, stalpi, grinzi.

2)NORMATIVE DE REFERINTA

-NE 012-99 Cod de practica pt.executarea lucrarilor din beton,beton armat si beton precomprimat(partea I )

-C 162-73 – Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice.

-C 11 -73 – Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor placaj pentru cofraje.

-C 16 -84 – Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.

3).MATERIALE

Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos,metal sau materiale plastice

Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare privind calitatea.

Pentru materialul lemnos se va utiliza: cherestea de rasinoase conf. STAS 1949-86 calitatea C. Placaj pentru lucrari exterioare conf.STAS 7004-86 calitatea I de 8 sau 15mm. grosime, sau placaj de vagoane de marfa conf.STAS.

suruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452-82 sau cuie filetate STAS 2111-90 tip B,sau cuie tip D.

cofraje metalice executate de regula din otel pentru constructii STAS 500/1-89 si 500/2/3-80 precum si toate standardele referitoare la:

Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire se va face “emulsia parafinoasa SIN”cu urmatoarea compozitie:

– parafina – 20 – 25%

– sapun – 1,5 – 2%

– apa – 78,5 – 73%

4).OPERATIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR

curatirea si montarea locului de montaj;

trasarea pozitiei cofrajului;

transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale, elemente de inventar in apropierea locului de montaj;

curatirea si ungerea panourilor;

asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;

verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan orizontal cat si in plan vertical

si fixarea in pozitii si relatia cu elementele de la etajul inferior; verificarea golurilor.

inchiderea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de blocare (caloti, juguri, tiranti,zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri, etc.);

etansarea rosturilor;

5).DECOFRAREA

Partile laterale ale cofrajului se pot indeparta dupa atngerea unei rezistente in beton astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzisi mentionarea popilor de siguranta, se vor respecta cu strictete conditiile din C-140-86, punct 6.47-6 si tabelele 6.2.si 6.3.deasemeni se va respecta STAS 1275-88;

se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru tirantii cofrajului;

se debavureaza suprafetele de beton si se remediaza defectiunile de turnare;

Intocmit :

Stud.Balmuș Vasile Ștefan

CAPITOL DE LUCRARI: Executia confectiilor metalice sudate si bulonate

1. GENERALITATI

– Se refera la constructii metalice executate din profile metalice laminate la cald sau tevi folosite la constructii cu regim de functionare normal si in zone cu agresivitate naturala normala.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 767/0- 88- Constructii din otel. Conditii tehnice si de calitate

STAS R 8542-79 Alegerea otelurilor pentru ctii metalice

767/2- 78- Imbinari nituite si imbinari cu suruburi

500/1- 89- Otel de uz general pentru constructii. Conditii de calitate

500/2- 80 Otel de uz general pentru constructii .Marci

500/3- 80- Otel de constructii rezistent la coroziune atmosferica. Marci

STAS 8183-80-Oteluri pt.tevi fara sudura de uz general. Marci si conditii tehnice de calitate

STAS 9021/1-89 Otel laminat la cald cu granulatia fina pt.ctii sudate.Table de otel cu limita de curgere ridicata

STAS1125/1- 91- Sudarea metalelor.Electrozi inveliti pt.sudarea cu arc electric.conditii tehnice generale de calitate

STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor.Electrozi inveliti pt.sudarea otelurilor carbon si slab aliate.Tipuri si conditii tehnice

STAS 1125/3-90 Sudarea metalelor.Electrozi inveliti pt.sudarea otelurilor cu granulatie fina si a otelurilor utilizate la temperatura scazuta.conditii tehnice de calitate

STAS 1126-87 Sudarea metalelor.Sarma plina de otel pt.sudare

SR EN 29692-1994 Sudarea cu arc electric cu electrod invelit,sudare cu arc electric in mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin topire

STAS 6726-85 Imbinari sudate.Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit

SREN 26520/94- Defectele imbinarilor sudate. Clasificare si terminologie

STAS10702/1- 83 si STAS10702/2- 80- Protectia impotriva coroziunii

STAS 7084- 3- 86- idem- fisuri clasificare

STAS 7194- 79- Sudabilitatea otelurilor .Elemente de baza

C. 150- 99- Normativ privind calitatea imbinarilor sudate

C. 139- 87- Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva

3. MATERIALE DE BAZA UTILIZATE

3.1. Confectia metalica se va executa din materialele indicate in plansele de executie cu respectarea stricta a calitatii indicate. Orice fel de modificare privind marcile sau calitatea otelului indicate in proiect nu se va putea face decat cu acordul scris al proiectantului pe baza unor justificari bine motivate, care nu dauneaza sigurantei si stabilitatii constructiei in timp.

3.2 Calitatile mecanice, sudabilitatea si replienta au fost determinate de conditiile atmosferice in care va fi construita

3.3.Materialele folosite in confectia metalica vor fi insotite de certificatul de calitate eliberat de furnizor si agrementul tehnic al europrofilelor .

3.4 Pentru materiale care nu au certificat de calitate uzina , sau intreprinderea care executa confectiile vor face contraprobe conform standardelor in vigoare pentru stabilirea calitatii.

4. MATERIALE DE ADAOS

Se vor utiliza electrozi conform STAS 1125/2- 81 calitate minim admisa.

5. PREGATIREA EXECUTIEI

5.1 Inainte de inceperea lucrarilor se va intocmi un plan tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu cuprinzand:

modul de pregatire al laminatelor ce vor fi utilizate, cu indicarea modului de decupare a muchiilor

modul de succesiune al aplicarii gaurilor in laminate in vederea realizarii imbinarilor bulonate de diferite categorii

modul de asamblare in vederea sudarii. Pentru aceasta se va tine seama de respectarea indicatiilor privind prelucrarea muchiilor in vederea sudarii cuprinse in STAS 6662/87tabelele 1,2si 3.

tipurile, calitatea si diametrul electrozilor folositi pentru fiecare tip de sudura

regimul de sudura folosit la fiecare tip de cordon

succesiunea de aplicare a sudurilor precum si sensul de sudare

controlul care trebuie facut in timpul executiei

mijloacele de taiere mecanica, sau cu flacara ce se vor utiliza

mijloacele de indepartare a ruginei si a zgurii

Toate pregatirile efectuate se vor baza pe tolerantele admise in standarde si pe tolerantele impuse in cadrul planselor de executie.

5.2 Operatiile de debitare a pieselor,precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilor pt.sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 Normativ C150-99.Remedierea defectiunilor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare,aschiere sau completare cu sudura,pana la obtinerea conditiilor de calitate necesare,fara a iesi din clasele de toleranta impuse pentru dimensiuni.

5.3Inainte de sudare, zona de imbinare se va curata cu polizorul si peria de sarma pentru a indeparta murdaria, rugina, petele de ulei.

6. SUDAREA

6.1 Seful punctului de lucru verifica inainte de sudare calitatea materialului, dimensiunile, dimensiunile pieselor asamblate pentru sudare, precum si starea de curatire a pieselor. In timpul sudarii el verifica prin sondaj respectarea tehnologiei de executie a prescriptiilor in regimurile de sudare indicate in fisele tehnologice

6.2 Executantul va folosi numai procedee de sudare omologate si sudori autorizati.

6.3 Sudorii sunt obligati sa respecte regimurile de sudare stabilite in planul procesului tehnologic

6.4.Sudurile se executa la formele si dimensiunile din proiect in limita tolerantelor admise.

6.5Cordoanele de suduri la care nu exista indicata grosimea cordonului se vor realiza de grosimea 0,7 din grosimea maxima a pieselor care se imbina insa nu mai mica de 4 mm. Piesele se sudeaza pe toata lungimea de contact in cazul in care nu sunt specificatii in proiect.

6.6.Nivelul de acceptare a imbinarilor sudate este “B” pentru elementele din categoria de executie “A”

(toate elementele structurii de rezistenta),respectiv “C” pentru elementele din categoria de executie “B”(inchideri,etc)-conf.normativului C150-99.

6.7.Masurarea dimensiunilor geometrice a abaterilor de la forma prescrisa si a defectelor de suprafata,constituie un control eliminatoriu pt.piesele care nu se incadreaza in conditiile prevazute in tab.3 si pt. imbinari sudate care nu se incadreaza in conditiile prevazute in tab.6-Normativ C150-99.

6.8.Examinarea aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminatele,piesele si imbinarile sudate,pe toata lungimea si suprafata lor,inainte de vopsirea elementelor si dupa indepartarea zgurii,in conditiile prevazute de tab.5-C150-99

6.9.Controlul calitatii imbinarilor sudate se executa dupa regulile si conditiile stabilite in Normativul C150-99.Pentru orice defect sau eventuale nepotriviri si abateri fata de documentatia de executie a elem de ctii metalice,executantul va proceda imediat la remedierea lor.

7.EXECUTIA

7.1 La executie se va da o atentie deosebita respectarii dimensiunilor si cotelor prevazute in proiect, in special in zona legaturii cu alte elemente. Dupa executia fiecarui subansamblu se verifica dimensiunile si se intocmeste o fisa dimensionala indicand abaterile fata de proiect.

7.2.Imbinarile buloanelor prevazute, sunt cu suruburi normale pentru constructii metalice. Tolerantele dimensionale se vor respecta conform STAS 767/0-88 punct 2.3.1. – 2.3.5.

Gaurile se dau in subamsamblele de imbinat prin suprapunere dupa incheierea fazei de imbinari sudate a prelucrarii lor prin polizare sau alezare, in locurile de imbinare bulonata.

7.3.Toate subansamblele constructiei se premonteaza in atelier, acestea incadrandu-se in abaterile admise, date de proiectant in fisa de masuratori.

8.REALIZAREA IMBINARILOR CU SURUBURI DE INALTA REZISTENTA

8.1. La executia imbinarilor se vor respecta prevederile instructiunilor tehnice C 133-82.

8.2. Suprafetele de contact ale elementelor ce se imbina se vor prelucra in mod corespunzator pentru asigurarea coeficientului de frecare si nu se vor grundui sau vopsi pe zona respectiva.

8.3. Parametrii normati pentru strangerea suruburilor sunt indicati in planurile de executie.

8.4. Tolerantele acceptate pentru acest tip de imbinari se vor incadra in abaterile admise in tabelul 1 din normativ C 133-82.

8.5. Imbinarile se vor etansa pe perimetru cu cordon de chit.

8.6. Strangerea suruburilor dintr-o imbinare se va face incepand de la centrul imbinarii catre marginile ei, cu cheie standard actionata manual. Dupa strangere se va efectua verificarea cu spionul de 0.2 mm, conform C 133-82.

8.7. Elementele care se imbina vor fi preasamblate de catre executant cu suruburi obisnuite, cu aceleasi diametre nominale ca ale celor ,,de inalta rezistenta. La preasamblarea in uzina vor participa si delegati ce vor executa montajul pe santier.

8.8. Pentru expeditie, eclisele se vor fixa in zonele de imbinare corespunzatoare cu suruburi obisnuite de acelasi diametru si nu cu afturi de sudura.

8.9. Inainte de montaj, executantul va face verificarile si eventualele remedieri conform cu prevederile instructiunilor C 133-82.

8.10. Pentru receptia imbinarii se vor intocmi procese verbale de verificare ale calitatii executiei, in conformitate cu modelul din Anexa 4 din C 133-82.

9.CATEGORIA DE EXECUTIE A ELEMENTELOR

Categoria de executie a elementelor metalice ale structurii de rezistenta a cladirii este in conformitate cu STAS 767 / 0-88 :

9.1. Categoria ,,A’’ pentru grinzi de rulare si structura de rezistenta

9.2. Categoria ,,B’’ pentru restul elementelor.

10.PROTECTII DE SUPRAFATA

Pregatirea suprafetelor pentru protectia anticoroziva se face in conformitate cu STAS 10166 / 1-77, iar straturile de protectie trebuie sa respecte prevederile din STAS 10702 / 1-83, STAS 10702 / 2-80 si normativul C 139 / 87 :

10.1.Toate suprafetele vor fi sablate.

10.2.Pe suprafetele curate si uscate se aplica prin pulverizare doua straturi de grund pe baza de rasini alchidice si oxid de fier tip G 5001 (culoare gri). Intervalul de timp intre aplicarea straturilor va fi de minim 6 ore.

10.3.Grosimea finala a stratului de grund in stare uscata va fi de minim 80 microni.

Eventualele retusuri in santier dupa montaj vor fi facute aplicand acelasi sistem de protectie.

Nota : Fata inferioara a placilor de baza ale stalpilor nu se protejeaza anticoroziv si nici nu se vopseste. De asemenea elementele care se imbina cu suruburi nu vor fi grunduite si nici vopsite in zona de contact ale imbinarilor si ecliselor.

11.AMBALARE, MARCARE SI DEPOZITARE

11.1. Marcarea in vederea asamblarii si montarii corecte pe santier,a subansamblelor distincte, se va face in uzina si va consta in : marcarea de identificare si marcarea de montaj.

11.2. Marcarea de identificare se aplica tuturor elementelor distinct livrabile. Ea va consta din inscriptionarea (pe subansamblul respectiv) a pozitiei de montaj, in conformitate cu proiectul de executie.

11.3. Marcarea de montaj se aplica tuturor subansamblelor distinct livrabile care se asambleaza intre ele pe santier. Ea poate consta in inscrierea pozitiei de montaj a elementului pe care se asambleaza subansamblul respectiv, in conformitate cu proiectul de executie.

11.4.Daca dimensiunile piesei nu permit inscriptionarea directa pe piesa, atunci marcarea se va face pe o placuta din tabla, legata cu sarma de piesa sau colet.

11.5.Ambalarea elementelor de constructii metalice se va face in conformitate cu planul de coletare si documentatia de ambalare intocmita de catre executant.

11.6.Depozitarea elementelor metalice in santier se va face astfel incat acestea sa fie ferite de deteriorari mecanice si de actiunea directa a intemperiilor.

11.7.Depozitarea elementelor si coletelor se va face pe o platforma special amenajata care sa nu fie in contact cu pamantul, sa permita scurgerea apei si sa respecte normele de tehnica securitatii muncii.

11.8.La stivuirea elementelor se vor lua masuri pentru evitarea deformarilor, prin interpunerea de distantieri.

11.9.Se va acorda o atentie deosebita manipularii si depozitarii pieselor, pentru a fi ferite de orice avarii.

12.MONTAJ

12.1.Montajul constructiilor din otel se face pe baza tehnologiei stabilite de executant, cu respectarea proiectului de executie.

12.2.Inainte de inceperea montajului se fac verificarile de la punctul 4.1.2. din STAS 767 / 0. De asemenea, se verifica daca exista nepotriviri intre elementele care urmeaza sa fie asamblate.

12.3.In cazul in care sunt necesare remedieri, acestea se executa pe baza avizului proiectantului.

12.4.In cazul in care unele operatii urmeaza sa aiba loc la temperaturi scazute, trebuie respectate toate prevederile prescriptiilor legale in vigoare privind executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros.

12.5.In uzina se va face preasamblarea in plan a subansamblelor in vederea definitivarii imbinarilor de montaj si a marcarii lor.

12.6.Preasamblarea se face pe schela nivelata in scopul potrivirii exacte a pozitiilor ce se imbina, a alezarii gaurilor de prindere, efectuarea masuratorilor si a marcarii de identificare a tuturor elementelor ce se preasambleaza. Prin aceste operatii se urmareste realizarea prevederilor din documentatia de executie, a fiselor de masuratori si a tehnologiei de control.

12.7.La montaj se interzice largirea gaurilor cu dornul, prin pilire sau cu flacara (aceasta din urma fiind permisa numai pentru gaurile de trecere destinate suruburilor de ancoraj si numai cu acordul scris al proiectantului). Zona filetata a suruburilor de ancoraj se va proteja inainte de betonare prin acoperire cu folie iar pozitionarea stalpului se va face cu atentie pentru a evita deteriorarea filetului buloanelor.

12.8.Indepartarea pieselor auxiliare sudate (urechi, carlige, etc.), in conditiile punctului 6.2.2. din STAS 767 / 0-88, se face prin taiere cu flacara oxiacetilenica, la o distanta

suficient de mare de suprafata elementului de constructie pentru a nu se produce deteriorari. Partile din piese si cusaturile care raman se inlatura apoi complet prin polizare, evitandu-se o incalzire prea mare. Dupa aceasta se refac straturile de protectie anticoroziva deteriorate.

12.9.Prinderea definitiva a elementelor se va face cat mai repede posibil asigurandu-se un montaj in limitele tolerantelor din STAS 767 / 0-88.

12.10.Toate elementele, in special cele asamblate pe santier, vor fi verificate inainte de ridicare, neadmitandu-se deformatii peste cele admise in norme.

12.11.Ridicarea elementelor flexibile (ferme, pane, etc.) se va face utilizandu-se dispozitive compensatoare speciale, pentru a evita aparitia deformatiilor remanente si a asigura stabilitatea elementelor pana la prinderea definitiva.

12.12.Prinderea definitiva a stalpilor pe fundatii se realizeaza dupa calarea acestora, fixarea, strangerea provizorie a suruburilor de ancoraj si verificarea cu mijloace topometrice.

12.13.Se recomanda ca montarea elementelor de acoperis sa se faca pe subansamble cat mai complete pe suprafata unei trame, astfel incat sa se reduca la minimum posibil operatiunile de montaj / asamblare la inaltime.

12.14.Se atrage atentia ca la realizarea acestor subansamble sa se asigure stabilitatea elementelor metalice in fazele de transport si montaj si sa se evite suprasolicitarea unor elemente ce ar putea produce deformatii remanente sau chiar cedari ale acestora.

12.15.Montarea panelor este corecta numai atunci cand sectiunea talpilor celor doua pane care se imbina este identica, indiferent daca panele sunt independente sau fac parte din contravantuirile longitudinale.

12.16.Dupa executarea corecta a continuitatii panelor si dupa montarea si sudarea definitiva a tirantilor, contravantuirilor si a legaturilor pane-ferma (pane-grinzi) se va trece la montarea invelitorii propriu zise (panourilor).

12.17.Montarea panourilor va incepe numai dupa ce s-au definitivat toate prinderile elementelor metalice ale acoperisului.

12.18.Pe masura ce se aseaza panourile de inchidere, se vor executa prinderile de pane si rigle.

12.19.Panourile pentru inchideri si acoperis se vor fixa de rigle si pane in conformitate cu tehnologia furnizorului si executantului.

12.20.Nu este permisa asezarea panourilor de invelitoare fara ca acestea sa fie fixate imediat.

12.21.Depozitarea panourilor de acoperis este permisa numai in zonele unde panourile au fost prinse definitiv pe toata traveea, fara ca sarcina maxima sa depaseasca 100 kg / mp.

12.22.Dupa montarea completa a acoperisului se poate trece la montarea peretilor de inchidere si a jgheaburilor.

12.23.La montarea acoperisului vor fi luate toate masurile necesare pentru asigurarea protectiei personalului pentru lucrul la inaltime.

13. RECEPTII

13.1.La receptia elementelor pe santier trebuie sa se tina seama de reglementarile tehnice in vigoare privind receptia lucrarilor, precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausului si destinatarului. Cu aceasta ocazie se incheie procese verbale de receptie.

13.2.Daca la receptia pe santier se constata o neconcordanta intre calitatea executiei si atestarile de calitate date de executant, elementele respective se resping si se procedeaza conform reglementarilor legale in vigoare.

13.3.Verificarea calitatii constructiei din otel se face conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie.

13.4.Pentru constructia din otel care intra in componenta obiectivului de receptie, executantul montajului trebuie sa puna la dispozitia Comisiei de receptie preliminara toate documentele care atesta calitatea lucrarilor, conform punctului 5.3.2. din STAS 767 / 0-88.

13.5.La cererea comisiei de receptie, executantul montajului va preda si o scurta sinteza a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate la montaj, precum si a remedierilor si modificarilor efectuate.

Receptia subansamblelor se face obligatoriu in atelier inainte de vopsirea lor

.Receptia se va face de catre o comisie alcatuita din:

– delegatul executantului

– sudorul sef sau maistrul sudor al uzinei.

– delegatul CTC al executantului

– delegatul beneficiarului

– delegatul proiectantului

13.8.La receptie executantul prezinta odata cu subansamblele uzinate si urmarirea documentatiei”

-certificatele de calitate ale materialelor folosite cu contraprobe de uzina.

-rezultatul incercarilor si examinarea sudurilor facute pe corpurile de proba (daca este cazul).

-tehnologia de executie (procesul tehnologic folosit de executie).

-numarul autorizatiilor sudorilor folositi la lucru.

-rezultatul verificarii coordonatelor de sudura

-fisele cu rezultatele verificarilor dimensionale ale subansamblelorsau asamblelor uzinate

-lista cu remedieri facute(natura lor si pozitia lor exacta.

13.9Comisia de receptie verifica documentatia prezentata de executant si verifica prin sondaj calitatea sudurilor si a cotelor subansamblelor uzinate. Ea poate face orice verificare,incercare sau controale privitoare la calitatea lucrarilor executate.Protectia constructiei se va face apoi prin acoperirea cu doua straturi de grund G-735-6(4) la atelier.

13.10.Dupa montarea definitiva a tuturor elementelor se va procedea la chituirea cu chit de miniu a tuturor prinderilor si joantelor de montaj.

13.11.Dupa aceste operatii se va proceda la refacerea si completarea straturilor de grund.

13.12.Peste grundul de miniu se vor da 2 straturi de vopsea cu ulei de in fiert si miniu de plumb.

13.13.Culoarea se va stabili de catre proiectantul arhitect.

13.14.Intretinerea se va face periodic prin revopsirea cel putin odata la 3 ani.

Intocmit :

Stud.Balmuș Vasile Ștefan

BREVIAR DE CALCUL

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A HALEI METALICE

1).DEPOZITAREA

Acest capitol cuprinde tehnologia de executie ce trebuie respectata de constructor la realizarea halei metalice.

Elementele metalice sosesc pe santier marcate cu vopsea astfel incat sa poata fi identificate cu desenele de executie din proiect. Ele se depoziteaza intr-un depozit intermediar creat langa calea de acces si nu prea departe de locul de montaj. Langa depozit este prevazuta o platforma pe care se pot realiza asamblarile partiale ale unor elemente precum si eventuale remedieri ale unor elemente avariate la transport.

Depozitarea elementelor se face in functie de forma si marimea lor. Depozitul se amenajeaza sub forma unei platforme mai ridicata decat terenul inconjurator si prevazuta cu pante pentru pentru a asigura scurgerea apelor. Asezarea elementelor se face pe traverse de lemn sau grinzi de beton,evitandu-se contactul cu solul. In depozit se prevad spatii de circulatie si de manipulare ,

Iar depozitul trebuie prevazut cu utilaje de ridicare si de transport corespunzatoare.

2).ASAMBLAREA LA SOL

Asamblarea la sol se face pe o platforma orizontala bine nivelata sau pe dispozitive care asigura mentinerea elementului in pozitie verticala sau inclinata care permite un acces mai usor si o executie mai buna a diferitelor imbinari care se executa pentru realizarea elementului in forma definitiva. Acolo unde este posibil se va evita intoarcerea elementului.

Asamblarea la sol se efectueaza in imediata apropiere a locului de montaj.

3).MONTAREA

Montajul trebuie efectuat intr-o ordine care sa asigure ideformabilitatea, stablitatea si rezistenta elementelor pe toata durata operatiunilor. Lucrarile trebuie sa se execute intr-un ritm care sa blocheze pe o perioada cat mai scurta mijloacele de ridicat si transportat.

Stalpii se monteaza pe fundatii din beton armat. Buloanele de ancoraj se monteaza in fundatii legate intre ele cu bare metalice alcatuind o carcasa rigida. Suprafata fundatiei se toarna cu 5…10 cm mai jos decat nivelul definitiv . In acest mod la montaj stalpii se pot aseza pe calaje din placute metalice asezate la cele patru colturi ale bazei cu care se asigura asezarea si verticalitatea,se face o strangere provizorie a piulitelor pentru a asigura stalpul pana la incheirea montajului. Asigurarea pozitiei corecte in plan a stalpilor se realizeaza utilizand stalpi cu baze prevazute cu traverse care se sudeaza de baza dupa verificarea pozitionarii stalpului. Daca stalpul se prinde direct asezarea in pozitie corecta se poate realiza prevazand gauri mai mari (sau ovalizate ) in placa de baza care permit corectarea

pozitei buloanelor si deci a stalpilor. Dupa asezarea celorlalte elemente (rigle) si verificarea axelor si a nivelurilor, se leaga definitiv intre ele elementele metalice , se strang definitiv buloanele si se executa subturnarea bazelor cu mortar de ciment cu bobul mare.

Ridicarea elementelor care reazema pe stalpi se face in felul urmator :

La imbinarile cu suruburi de inalta rezistenta se prevad provizoriu suruburi brute, care apoi se inlocuiesc cu suruburile de inalta rezistenta, dupa ce s-a asigurat pregatirea corespunzatoare a suprafetelor in contact.

Riglele se monteaza cu ajutorul unei macarale, prinderea realizandu-se in cel putin doua puncte.In timpul ridicarii elementele metalice sunt ghidate de la sol de personalul tehnic si muncitori, cu ajutorul unor franghii. Pe capetele stalpilor ,la reazemele riglelor se gasesc muncitori care asigura asezarea in pozitia corespunzatoare, respective coincidenta suruburilor de montaj care se introduc imediat dupa asezarea riglei, pentru tragerea elementului care se monteaza se folosesc dornuri de centrare.

Montajul va incepe de la unul din capetele halei ,de la o travee prevazuta cu contravantuiri transversale. Dupa montarea primei rigle se monteaza rigla a doua si apoi panele aferente si contravantuirea transversala. Se realizeaza o prindere provizorie cu suruburi de montaj a elementelor , definitivarea prin sudura putandu-se efectua mai tarziu dupa definitivarea alinierii elementelor constructiei. In continuare restul de rigle se leaga cu pane cu suruburi de montaj de primul grup contravantuit. Luminatoarele se aseaza ulterior pe constructie.

4).VOPSIREA

Dupa executare se reface stratul de vopsea de grund care asigura protectia anticoroziva si care a fost deteriorat prin sudare. Se chituiesc marginile ecliselor de la imbinarile cu suruburi de inalta rezistenta. Dupa aceste operatii se aplica vopseaua pe baza de ulei cu pigmenti la culoarea dorita.

Intocmit :

stud. Balmuș Vasile Ștefan