HAL Id: halshs-00584736 [621586]

HAL Id: halshs-00584736
https://halshs.archives-ouvertes.fr/halshs-00584736
Submitted on 13 Apr 2011
HAL is a multi-disciplinary open access
archive for the deposit and dissemination of sci-
entific research documents, whether they are pub-
lished or not. The documents may come from
teaching and research institutions in F rance or
abroad, or from public or private research centers.L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL , est
destinée au dépôt et à la diffusion de documents
scientifiques de niveau recherche, publiés ou non,
émanant des établissements d’enseignement et de
recherche français ou étrangers, des laboratoires
publics ou privés.
Habitatul rural în comitatul Arad în secolul al XVIII-lea
Eugen Ghita
T o cite this version:
Eugen Ghita. Habitatul rural în comitatul Arad în secolul al XVIII-lea. ”Studii de demografie
istorică (secolele XVII – XXI)”, Corneliu Pădurean, Ioan Bolovan (coord.), Editura Gutenberg, Arad,
2010, ISBN 978-606-8204-24-6, 2010, pp. 469-486. <10.1000/ISBN 978-606-8204-24-6>. <halshs-
00584736>

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
1HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD
ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA●
EUGEN GHIȚĂ
Abstract
The present study aims to investigate in terms of quantitative and
qualitative perspectives the rural habitat in the county of Arad during
the eighteenth century. The dynamics of settlements, their evolution
over the century, changes occurred in the types of environments were
conducted in conjunction with the policy of the new imperial authorities
and in accordance with the populationist policy of the Habsburg Empire.
The rural habitat which predominated in the Arad County suffered
changes of great importance not only just as a consequence of the official
systematization policy, but also as a result of the constant demographical
increase which occurred in the eighteenth century.
Keywords: Arad county, rural habitat, settlements, Habsburg
Empire, eighteenth century
1. Introducere
Înainte de a aborda acest subiect sunt necesare două precizări.
Din punct de vedere geografic teritoriul avut în vedere este cel al
comitat ului Arad așa cum a fost el în a doua jumătate a secolului al
XVIII- lea, atunci când în componența sa au intrat și două cercuri din
comitatul Zarand. În al doilea rând, din punct de vedere metodologic,
am urmărit evoluția tuturor așezărilor din acest spați u pornind de la un
număr inițial, așa cum a rezultat din conscripția din 1715, și ajungând
la un număr final de localități și de populație așa cum sunt înregistrate
în recensământul iosefin. Pe parcursul acestui interval de timp este
evident că unele așezări au dispărut, altele s -au integrat în așezări mai
mari, după cum au fost și cazuri când s -au întemeiat noi așezări.

● The paper „Habitatul rural în comitatul Arad în secolul al XVIII-lea” was published
in „Studii de demografie istorică (secolele XVII – XXI )”, Corneliu Pădurean, Ioan Bolovan
(coord.), Editura Gutenberg, Arad, 2010, pp. 469-486, ISBN 978-606-8204-24-6

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
22. Apariția și evoluția așezărilor umane în comitatul Arad
În trecut așezările urbane erau mult mai puțin e decât în zilele
noastre, habitat ul rural fiind predominant. Situația era similară în
secolul al XVIII- lea și în comitatul Arad, spațiul rural cuprinzând teritorii
care polarizau forme diverse ale unor structuri funciar-agrare, incluzând
aici și spațiul necesar asigurării existenței comunităților umane în
principal fiind vorba de asigurarea producției alimentare și a unor
materii prime cu caracter utilitar. Acest spațiu cuprindea atât culturile
agricole și suprafețele cu vegetație naturală cât și cele acoperite cu
păduri. Ca element de continuitate, sedentar și aproape permanent,
satul a avut de la început o anumită fizionomie, structură definită prin
existența unei vetre în care sunt concentrate locuințele și dependințele
dar și prin locul exterior, în afara vetrei, unde se află spaț iul de
desfășurare a activității productive1. Sintagma habitat rural face referire
la o categorie geografico- istorică complexă care reflectă modul în care
sunt repartizate locuințele și anexele oamenilor în arealul pe care îl
valorifică , în spațiul circumscris susținerii existenței.
Orice tip de așezare rurală este rezultatul totalității factorilor fizici
– relief, altitudine, climă, sol, ape – și a factorilor geografico -economici
care conferă un anumit tip de structură ocupațională în lumea rurală.
Satele au un anumit tip de economie influențat de factori geografici iar
aceștia la rândul lor generează o așezare de o anumită structură și
formă. Nu trebuie neglijat nici factorul istoric , care poate interveni
direct sau indirect în procesul genezei, permanenti zării și transformării
în mediul rural în sensul schimbărilor sau chiar dispariției vetrelor de sat
(sistematizare, colonizare, dispariția unor sate). Nu în ultimul rând
factorii politico- administrativi sunt importanți în măsura influenței
exercitate în ce ea ce privește evoluția așezărilor rurale , referindu-ne aici
la configurația și poziția așezărilor determinată de legislația anumitor
epoci, de măsurile luate din varii motive2.
Indiferent de epoca istorică așezările rurale trebuie privite ca
grupări de gospodarii și de oameni care viețuiesc într -un anumit spațiu.
Ele se deosebesc de orașe în principal prin gradul mai mic de
concentrare a activităților de producție care sunt limitate la cele cu
caracter agricol dar și printr -o anumită structură și forme dif erite de
organizare a peisajului geografic. Așezările umane au pornit de la un
sistem relativ simplu – bordei, cătun, târlă, colibă, odaie, sălaș – și apoi
au evoluat către unul mai complex – sat, târg, oraș. Orice așezare
presupune un anumit spațiu alcătu it dintr- un teritoriu cu vatră și
populație și o moșie sau un loc de muncă, fie că ne referim la locuințe
solitare cu funcții autarhice, fie la așezări mai mari, mai complexe, de

1 Vasile Cucu, Geografia așezărilor rurale , Târgoviște, 2000, p. 23 .
2Ibidem , p. 24.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
3forma satelor. Așezarea rurală, în esență satul, exprimă în cel mai înalt
grad fenomenul de permanență și continuitate de care se leagă factorii
de geneză și de dinamică a fazelor de populare și umanizare a spațiului
geografic. La nivel general risipirea satelor în zonele de altitudine nu
face decât să reflecte capacitatea de adaptare a satelor la condițiile
naturale ale reliefului înalt prin valorificarea agro- pastorală a terenului3.
Aceste etape de evoluție pot fi decelate și pe teritoriul fostului comitat
Arad începând cu secolele XI- XII când o serie de așezări erau deja
constitu ite și menționate în izvoare.
Progresele Europei au fost evidente din toate punctele de vedere
în secolul al XVIII- lea. În acest context societatea transilvană a
cunoscut la rândul ei evoluții importante atât în ceea ce privește
habitatul rural, dar mai al es cel urban. Dacă în ceea ce privește satele
lucrurile nu au fost foarte spectaculoase, în schimb orașele au beneficiat
mult mai mult de pe urma dezvoltării economice, a creșterii
demografice și a tipului de politică inițiat și promovat de absolutismul
habsburgic4.
Înainte de a cuantifica aceste transformări și de a le supune unei
analize comparative, consid er că este necesară prezentarea diferitelor
etape de evoluție a comitatului Arad din perspectiva dinamicii numărului
de așezări de -a lungul vremii. Din acest punct de vedere ne sunt de
folos numeroasele materiale cu caracter statistic făcute cu diferite ocazii
și din diferit e motive, de-a lungul secolului al XVIII-lea.
În condițiile înmulțirii lor , diversele informații cu caracter statistic
din secolul al XVIII-lea fac posibile pentru această epocă cuantificări
demografice și, legat de acestea, o serie de observații pertinente privind
formele și evoluția tipurilor de habitat. Conscripții, urbarii, recensăminte
au fost făcute cu scopul declarat al autorităților de a avea o imagine cât
mai exactă despre supuși, despre starea lor materială, totul cu intenția
afirmată de optimizare a actului de guvernare printr -o politică socială
cât mai adecvată realităților. Pentru noi , aceste categorii de documente
– cu toate neajunsurile lor – sunt importante izvoare cu ajutorul cărora
putem obține date importante despre populația vremii, dar putem în
aceeași măsură să redescoperim și să reconstituim vechile forme de
habitat – orașe, târguri, sate – din fostul comitat Arad. Datele ne sunt
de folos să ne formăm în principal o imagine cantitativă, și într -o
măsură mai mică una calitativă, despre diverse tipuri așezări din secolul
al XVIII- lea clasificate după criterii economice, juridice, admini strative
etc. În lipsa unor in formații cu caracter exhaustiv, este cu atât mai
îndreptățită afirmația potrivit căreia în condițiile în care nu ne putem

3Ibidem , pp. 33-34.
4 Avram Andea, „ Habitat și populație în Transilvania în secolul al XVIII -lea”, în Civilizație
medievală și modernă românească. Studii istorice, Cluj, 1985, p. 132.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
4baza pe exactitatea cifrelor, importantă este semnificația proporțiilor și
în aceeași măsură relațiile dintre aceste proporții5.
Recen sământul iosefin a avut cu certitudine un grad mai mare de
exactitate, bazându-se pe metode statistice. Tocmai de aceea a
reprezentat o etapă importantă în ceea ce privește modernizare
tehnicilor de inventariere a populației sub diferite aspecte. Din ace astă
perspectivă recensământul face posibilă gruparea locuitorilor pe
categorii de habitat: urban, semiurban, rural6. Cu scăderi și omisiuni
mai mari sau mai mici documentele statistice ale secolului al XVIII-lea
ne pot ajuta să reconstituim dinamica dezvoltării așezărilor cu statut de
sat, târg sau oraș în comitatul Arad.
Așezările au apărut în timp , în urma unui proces continuu și
îndelungat prin care oamenii au cucerit și au învățat să valorifice natura
în interes propriu. Satele s- au mărit și s -au înmulți t apoi în paralel cu
creșterea demografică. Întinderea hotarelor așezărilor a făcut posibilă
întemeierea unor gospodării pe terenurile mai îndepărtate de vatra
satului și evident mai slab valorificate. Într -o primă etapă au apărut
adăposturi improvizate, apoi așezări durabile pentru oameni și animale
transformate în gospodării. O altă modalitate de formare a unor așezări
noi se leagă de dezvoltarea vetrelor străvechi, fapt ce a dus la roirea
unei părți din populație, părăsind vatra originară și căutând un l oc
prielnic.
În alegerea vetrelor se urmărea în principal ca acestea să ofere
condiții cât mai propice desfășurării diverselor ocupații, să existe
terenuri accesibil e care să poată fi valorificate7. În comitatul Arad, în
arealul montan – care în Evul Mediu f ăcea parte din comitatul Zarand –
văile au înlesnit valorificarea ținuturilor pe care le străbat și au asigurat
totodată apa atât de necesară oamenilor și animalelor.
Pornind de la dispunerea geografică a localităților în comitatul
Arad, se observă că u n loc preferat pentru întemeierea de așezări a fost
și cel de la contactul munților cu câmpia. Dovadă în acest sens sunt cele
8 localități importante din P odgoria Aradului.
În condiții diferite s -au dezvoltat așezări le în câmpia din comitatul
Aradului. În timpul ocupației turcești multe sate mici au dispărut, iar
după 1700 unele nu s- au mai refăcut ca așezări distincte cu toate că
populația a crescut constant în secolul al XVIII -lea. Tocmai de aceea
satele din această zonă au avut o mărime deloc de neglija t, fapt
demonstrat de altfel și de conscripțiile vremii.
Datele cu privire la populație folosite în continuare provin din mai
multe conscripții realizate în secolul al XVIII -lea (cele din 1715, 1720
1746- 1752), din urbariul din 1771 și din recensământul i osefin. În

5Ibidem , p. 132.
6Ibidem , p. 133.
7 Valer Butură, Etnografia poporului român. Cultura materială , Cluj, 1978, p. 50.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
5condițiile lipsei unor date exhaustive aproximarea populației diferitelor
localități am făcut -o folosind factorul de multiplicare 5. O situație
distinctă avem pentru recensământul din 1787 deoarece datele avute la
dispoziție fac referire la numă rul de case care existau în fiecare localitate în
momentul respectiv8. În stabilirea unui indice de multiplicare care să
reflecte cât mai exact realitatea ne sunt de folos datele globale privind
comitatul Arad care avea un număr de 152930 locuitori și un t otal de
28147 de familii. Cunoscând toate aceste date – numărul de case,
numărul de familii și populația totală am ajuns la un indice de
multiplicare de 5,899 locuitori pentru fiecare casă și, pornind de aici am
stabilit numărul locuitorilor așezărilor rec enzate în 1787.
Tabel 1. Numărul de case, familii și populația pe diferite unități
administrative în 1786-1787
Unitatea
ad-tivăNr.
caseNr.
familiiTotal
populațieNr. mediu
fam./casaNr.
mediu
loc./fam.Nr.
mediu
loc./casa
Arad 25957 28147 152930 1,084 5,433 5,892
Bekes,
Csongrad,
Csanad22761 27728 144985 1,218 5,229 6,370
Bihor 52835 61339 317955 1,161 5,184 6,018
Sătmar 23367 26867 134559 1,150 5,008 5,759
Timiș 35724 38861 215545 1,088 5,547 6,034
Ungaria și
Croația1015394 1239716 6702596 1,221 5,407 6,601
Transilvania 242565 272600 1372090 1,124 5,033 5,657
Orașele
libere
regești68536 108767 485477 1,587 4,463 7,084
Se observă că indicele de multiplicare pentru comitatul Arad este
puțin mai mare decât cel pentru întreaga Transilvanie , dar sub al unor
comitate din estul Ungariei sau chiar sub media pentru întreaga Ungarie.
Interesantă mi se pare „rata de conviețuire” într -o gospodărie în
condițiile în care aceasta este de numai 1,08 în comitatul Arad. Chiar
dacă ne putem gândi într -o primă fază la un eventual confort locativ
datorat acestei rate mici de conviețuire, cred că mai degrabă putem
explica aceasta prin faptul că locuințele erau în general mici și
sărăcăcioase, conviețuirile fiind greu de realizat. Cel mai pro babil în

8 Nicolae M. Popp, Crișana și Maramureșul în conscripția iosefină , București, 1947, anexa
1 pp. 49-53.
9 Pentru o cât mai mare rigoare am folosit un număr cu trei z ecimale – 5,892 – la
determinarea numărului de locuitori pornind de la numărul de case. Chiar și așa apare un
excedent de 9 persoane, față de numărul exact al locuitorilor din 1787, excedent rezultat
în urma rotunjirilor deoarece în cuantificarea populației unei localități nu puteam folosi
decât, evident, numere întregi.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
6așezărilor urbane și semiurbane din comitat conviețuirile se puteau
apropia de media înregistrată în orașele libere regești. Statutul
locuitorilor dar mai ales calitatea, structura și mărimea locuințelor
putea u suporta astfel de conviețuiri10.
Cuantificarea populației are totuși mici diferențe față de cifra
exactă a locuitorilor comitatului Arad în 1787 datorate celor 2 localități11
neidentificate și deci neincluse în statisticile privind populația în
diferitele forme de habitat din comitat. Același lucru se întâmplă și cu
cele 25 de sălașe a căror populație de 1779 locuitori a fost luată în
calculele globale, dar nu și în cele defalcate pe formele de habitat,
pentru simplul motiv că cele mai multe dintre ele au dispărut în timp și
nu pot fi astfel localizate ca aparți nând vechiului habitat montan, de
deal sau de câmpie. Lipsa acestor locuitori din unele statistici afectează
într-o mică măsură rigoarea numerelor, dar în nici un caz nu e afectată
semnificația proporțiilor sau a diferitelor pr ocente referitoare la
populaț ie12.
Cele mai importante localități din punct de vedere al ponderii
demografice sunt inventariate în tabelul următor:
Tabel 2. L ocalitățile cele mai mari după numărul de înscriși în
conscripțiile secolului al XVIII -lea
Localități/Conscripții 1715 17201746-
17521771 1787
TârguriNr.
locuitoriNr.
locuitoriNr.
locuitoriNr.
locuitoriNr.
locuitori
Arad 560 845 3735 5350 9410
Șiria 560 230 1165 2445 4236
Pecica Română * * 875 1180 3759
Pecica Maghiară * * * 825 3034
Sântana * * * 1280 2127
Șiclău 115 130 1825 1485 2115
Ineu 135 570 1295 990 2080
Buteni 150 205 835 1025 1850
Radna 580 535 360 1135 1426
Sebiș 130 115 325 795 1237

10 Spre exemplu aceste conviețuiri aveau în orașul Arad valori de 1,27 în anul 1767. Cf.
D.J.A.N. Arad, Fond Primăria Municipiului Arad , dosar 5/1767; 4/1768.
11 Este vorba de localitățile Krajko din Cercul Arad cu 247 locuitori și Ciurești din Cercul
Ineu cu 147 locuitori.
12 De exemplu dacă toți acești locuitori ar fi aparținut habitatului de câmpie, cum foarte
probabil așa s -a și întâmplat, diferența privind densitatea populației pe unitate a de relief
respectivă ar fi de 0,5 locuitori/ km2. În schimb densitatea medie pe întreg teritoriul
fostului comitat nu este deloc afectată deoarece cei 2174 locuitori au fost integrați în
calculele generale referitoare la populație.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
7Zarand 265 220 885 965 1226
Ghioroc * * 150 355 1202
Dezna 70 70 240 415 943
Săvârșin 145 35 100 315 843
Vărădia de Mureș 270 85 110 265 583
Sate
Șimand 205 310 1715 1495 3182
Covăsânț 250 175 530 1355 2563
Socodor 355 360 1635 1520 2321
Semlac * * 310 955 2263
Grăniceri Otlaca * * 580 1385 1956
Curtici * * 375 940 1944
Galșa * 250 630 1175 1862
Cuvin 190 115 400 1105 1821
Notă: Pentru localitățile notate cu asterisc * nu există date la momentul respectiv .
Literele îngroșate din dreptul târgurilor marchează momentul în care sunt atestate ca
având acest statut.
Constatăm că un număr de 8 sate, dintre care 3 sunt din podgorie
(Covăsânț, Galșa, Cuvin) aveau în 1787 o populație cuprinsă între 1821
și 3182 locuitori. Prin comparație 6 din cele 15 târguri din Arad aveau la
sfârșitul secolului al XVIII -lea sub 1250 de locuitori. În total la 1787
existau 53 de lo calități (41 de sate și 1 2 târguri) cu peste 1000 de
locuitori, iar dintre acestea 43 se găseau în zona de câmpie a
comitatului.
Din punct de vedere politico-administrativ, teritoriul comitatului
Arad, așa cum îl găsim în secolul XVIII , a fost alcătuit în evul mediu din
două comitate distincte aflate la început sub dominație maghiară, iar
apoi mai bine de 150 de ani sub stăpânire otomană. Până la 1700
istoria consemnează o evoluție destul de sinuoasă în ceea ce privește
numărul așezărilor. Î n secolul al XV-lea, în vremea lui Iancu de
Hunedoara, în comitatul Arad existau 9 cetăți, 10 târguri și orașe și 382
de sate , iar în Zarand existau 7 cetăți, 6 târguri și 435 de sate13. Datele
se schimbă în prima jumătate a secolului al XVI -lea, când în Arad sunt 2
orașe 12 târguri, 437 sate și predii, iar în Zarand erau 10 târguri și 419
sate14.

13Aradul – Permanență în istoria patriei , Arad, 1978, p. 117; Dezsö Csánki, Magyarország
Törtenete Foldrajza a Hunyadiák Korában , I, Budapest, 1890, pp. 757- 782 Apud. Ștefan
Pascu, Voievodatul Transilvaniei , IV, Cluj, 1989 , pp. 119- 120; Vezi și Sándor Márki, Arad
vármegye és A rad szabad Királyi város tőrténete , I, 1892, pp. 190, 221.
14 Géza Kovách, Aspecte demografice în părțile Aradului până în secolul al XVIII -lea, în
Ziridava, XI, 1979, p. 287; Aradul – Permanență în istoria patriei , Arad, 1978, p. 117;
Sándor Márki, op. cit. , pp. 190, 221.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
8Situația așezărilor poate fi urmărită cu greu până în secolul XVI ,
deoarece nu existau conscripții sau urbarii referitoare la comitatele Arad și
Zarand. Primul document statistic important este Urbariul cetății Șiria din
152515. Această cetate împreună cu satele aferente se afla în comitatul
Zarand. Cele 121 de sate amintite erau răspândite pe o suprafață destul de
mare, de la Șiria și Galșa în vest , până în depresiunea Brad în es t.
Informațiile despre numărul mare de așezări din secolele XV -XVI
trebuie luate cu rezerva de rigoare, deoarece cifrele sunt mult prea mari
și în niciun caz realitatea nu a fost aceasta . În sprijinul acestei afirmații
vine și comparația cu situația Transi lvaniei în aceeași perioada de timp,
când știm că totalul așezărilor voievodatului era de aproape 3500 în
anul 140016.
În condițiile în care cifrele enunțate pentru comita tele Arad și
Zarand reflectă totuși realitatea, probabil că multe din cele 856 de sate
atestate au fost doar așezări cu caracter sezonier sau sălașe care nu au
fost consemnate ca atare în izvoare. Nu este exclus ca unele dintre
acestea să fi devenit așezări stabile în viitor , însă cu toate acestea
cifrele enunțate sunt totuși prea mari.
Un alt argument în susținerea acestei idei este că la începutul
stăpânirii turcești pe teritoriul luat în discuție se aflau sangeacurile Arad,
Lipova și Ineu. Din Sangeacul Arad făceau parte Nahia Arad care
cuprindea 59 de sate cu 719 case, Nahia Zarand – 67 sate cu 1087 case
și Nahia Bichiș – 61 sate cu 1407 case. N ahia Bichiș cuprindea doar
unele sate din viitorul comitat Arad . Din Sangeacul Lipova făcea parte
Nahia Felnac cu 22 sate și 579 case, care se afla însă la sud de Mureș,
teritoriu care nu a făcut parte din comitatul Arad în secolul al XVIII-lea.
Pentru Sangeacul Ineu avem informații doar din 1660 când pașa Hasim,
comandantul cetății, a trimis o lista cu 60 de sate controlate de
garnizoana Ineului17.Dintre unitățile administrative enumerate mai sus,
cele care au intrat în componența viitorului comitat Arad , așa cum îl
găsim în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea au fost:

15 David Prodan, Domeniul cetății Șiria la 1525, în AIIC, III, 1960.
16 Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei , I, Cluj, 1972, p. 230.
17Aradul – Permanență în istoria patriei , Arad, 1978, p. 151; Eugen Glück, Contribuții cu
privire la i storicul cetății de la Ineu, în Ziridava, XIII, 1981, p. 140.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
9Tabel 3 . Numărul de așezări și case în vremea stăpânirii otomane în Arad
1552 1561181585191660
Unitatea
administra tivăNr. de
așezăriNr. de
caseNr. de
așezăriNr. de
așezăriNr. de
caseNr. de
așezări
Nahia Arad 59 719 68Sangeacul AradNahia Zarand 67 1087134 3200
Sangeacul Ineu 60
Cifra este mult diferită de informațiile referitoare la numărul
așezărilor înainte de ocupația turcească. În schimb posibil ele 186
(eventual 19420) de localități sunt, numeric vorbind, foarte apropiate de
numărul localităților comitatului Arad spre sfârșitul secolului al XVIII-lea
când existau 182 de așezări21.
Tabelul ur mător conține numărul de așezări în dinamica lor de-a
lungul secolului XVIII pentru cele 3 subunități administrative ale
comitatului în forma sa teritorială de la mijlocul veacului când Cercul
Ineu și Cercul Zarand au fost luate din comitatul Zarand și int egrate
comitatului Arad.
Tabel 4 . Evoluția numărului de așezări în comitatul Arad în secolul al XVIII -lea
Unitatea
administrativă1715 1720 1746-1752 1771 1787
Comitatul Arad/Cercul Arad 25 26 40 47
Cercul Ineu 67 66 78 82
Cercul Zarand și Cercul Șiria 37 41 51187
53
Total 129 133 169 187 182
În 1715- 1720 numărul mai mic de așezări se datorează, pe lângă
deficiențele înregistrate în timpul conscrierii și faptului că așezările
militarizate care făceau parte din confiniul militar nu au fost invent ariate
la acel moment.
Această evoluție arată pe de o parte o mare discrepanță între
numărul așezărilor existente înainte de cucerirea otomană față d e cele
de după cucerire , dar totodată și o continuitate în ceea ce privește
numărul relativ apropiat de așezări existente în spațiul viitorului comitat
Arad, în timpul stăpânirii otomane și apoi a stăpânirii habsburgice.

18 Sándor Márki, Arad vármegye és Arad szabad Királyi város tőrténete , II, Arad, 1895, pp.
1-2.
19 Géza Kovách , Conscripții medievale arădene din secolele XVI -XVII, în Catedra , 1977, p.
166.
20 Din păcate nu avem informații din aceeași perioadă pentru toate subunitățile
administrative ale viitorului comitat. În acest context am luat în considerare cifrele din
perioade diferite pentru a estima numărul posibil de așezări.
21 Numărul de așezări din 1715 și 1720 trebuie luate cu o anumită rezervă, cunoscute
fiind deficiențele care au afectat rigoarea acestor prime tentative de inventariere a
contribuabililor de către autoritățile habsburgice.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
103. Politică și habitat în secolul al XVIII-lea
Pentru întâia dată putem afirma că secolul al XVIII -lea a însemnat o
adevărată „politică a hab itatului”22 promovată de structurile oficiale, o politică
ce a avut cauze economice, sociale, fiscale, militare, iar consecințele s -au
repercutat direct asupra multor regiuni unde schimbările au fost însemnate.
Astfel de evoluții au avut loc și în fostul co mitat Arad.
În ceea ce pr ivește politica de colonizare, teritoriile de la nord de
Mureș și Câmpia Crișurilor nu a u cunoscut în secolul al XVIII-lea o
acțiune sistematică, cu principii și norme bine stabilite și sub directa
supraveghere a autoritățil or, la fel cum s-a petrecut în Banat23.
Colonizările au avut un caracter sporadic , fiind realizate în special de
nobili și mai puțin de stat, tocmai aceasta făcând ca amplitudine a să fie
mai mică, iar numărul de coloniști destul de redus din punct de vedere
numeric24. Motivele colonizărilor erau în principal de natură economică,
iar facilitățile și scutirile25 acordate noilor veniți au fost de natură să -i
determine pe aceștia să -și părăsească locurile de baștină.
Chiar dacă nu au avut o amploare deosebita colonizări le în comitatul
Arad au cunoscut câteva episoade în secolul al XVIII-lea când mai multe
familii de germani, maghiari și slovaci au fost așezate în diverse localități.
Până în secolul XVIII dezvoltarea habitatului uman a depins mai
mult de condițiile și res ursele naturale, de mediul geografic propriu-zis.
Secolul XVIII a însemnat o intervenție directă a statului absolutist care
a reușit mai ales în câmpia Banatului și Aradului și în zona colinară din
„Țara Crișurilor” să schimbe într -un mod destul de însemna t structura și
forma habitatului tradițional. Această politică a habitatului a vizat fie
întemeierea de noi așezări prin colonizare, fie restrângerea sau chiar
lichidarea satelor risipite și răsfirate . Scopul era unul al valorificării
superioare din punct de vedere economic în paralel cu eficientizarea
sistemului fiscal. Această intervenție este de înțeles din perspectiva
dezvoltării economice și a intereselor statului, însă pentru modul în care
a funcționat economia gospodăriei țărănești din Transilva nia, Banat,
Partium consecința a fost transformarea, dezorganizarea sistemului
tradițional al muncii țărănești26. Dar poate că tocmai această dispersare
a tradiționalului a accelerat ritmul istori c, a deschis calea spre
modernizare,27 iar acest lucru se observă până în zilele noastre.

22 Paul Cernovodeanu, Nicolae Edroiu (coord.), op. cit. , p. 143.
23 Aurel Țintă, op. cit. , pp. 31-34.
24 Ștefan Manciulea, Granița de vest , Baia Mare; 1994, p. 89. Gheorghe Ciuhandu,
Românii din Câmpia Aradului de acuma două veacuri , Arad, 1940, p. 70.
25 Ștefan Marinescu, Colonizările din a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe teritoriul
fostului comitat Arad, în Ziridava XIX-XX, 1996, p. 201; vezi și Nicolae Bocșan , op. cit. , p.
30 și Aurel Țintă, op. cit. , p. 29.
26 Paul Cernovodeanu, Nicolae Edroiu (coord.), op. cit. , p. 145.
27 Nicolae Bocșan , op. cit. , p. 8.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
11Pentru ca politica de regularizare și sistematizare să aibă efecte
pozitive, era necesară realizarea în prealabil a unor reglementări
urbariale care să ducă la o impunere cât mai echitabilă pornind de la
niște variabile precum mărimea sesiei și categoria de pământuri. Într -un
fel, așa se poate explica reușita , chiar dacă parțială , a concentrării satelor în
Banat și Partium , acolo unde s- a extins reglementarea urbarială din 1767
realizată în Ungari a28. În acest sens, situația comitatulu i Arad poate fi
urmărită mai îndeaproape în condițiile în care documentele conscripției
urbariale din 1771 s- au păstrat pentru marea majoritate a localităților în
Fondul Urbarii din cadrul Direcției Județene a Arhivelor Naționale – Arad.
Politica oficială a dus la tipul de sat adunat geometric cu străzi
drepte, intersectate perpendicular cu plantații de arbori cu trotuare,
gospodării simetrice, case orientate la stradă. Prin canalizarea râurilor,
secarea mlaștinilor, unele suprafețe au fos t redate agriculturii.
Amenajarea drumurilor de poștă și negoț ce legau Banatul de Ungaria și
Transilvania a impus satelor alinierea, apropierea de aceste artere fapt
ce implica responsabilități de pază și de schimbare a cailor de poștă.
Tipul adunat s-a e xtins treptat și asupra habitatului preexiste nt românesc
din câmpia Aradului29.
Poate cel mai concludent exemplu pentru reușita unei astfel de
sistematizări a fost cazul satului și apoi a târgului Buteni din Cercul Ineu.
Deși fusese târg în 1553 la început ul secolului al XVIII- lea îl găsim
menționat cu statutul de sat. În 1770 Maria Tereza a dat ordinul pentru
contragerea satelor împrăștiate din zona depresiunii Zarand și reface rea
lor după rigori sistematice30. Buteni a devenit astfel un model de „sat
dreptunghiular”, cu cele 10 ulițe pe direcția nord -sud și 8 pe direcția
est-vest, pe care, de la Romulus Vuia31 încoace, l-au dat de exemplu
mulți istorici și geografi deopotrivă. Sistematizarea a însemnat de fapt
integrarea mai multor așezări din apropiere dint re care cele mai
importante au fost satele Barda și Groși. Tradiția locală atestă refuzul
unor locuitori din cele două localități de a -și părăsi locurile fapt ce a
determinat luarea unor măsuri extreme de către autorități prin demolarea
forțată a caselor c elor care se opuneau.
Un alt caz din secolul al XVIII-lea a fost al satului Chisindia, care
cu cele 8 cătune ale sale era cel mai risipit sat din zonă. Impulsul unor
măsuri de acest tip a fost dat de răscoala lui Horea care a ridicat noi
probleme autorităț ilor.Acestea socoteau necesară strângerea la un loc
a satelor risipite, concentrarea lor pentru a putea supraveghea mai bine
populația și pentru a preîntâmpina noi răbufniri. S -a discutat chiar dacă

28 Paul Cernovodeanu, Nicolae Edroiu (coord.), op. cit. , pp. 145-146.
29Ibidem , p. 143.
30 Ovidiu Someșan, De la Bucin la Buteni , Arad, 2005, p. 178, p. 182; Paul Cernovodeanu,
Nicolae Edroiu (coord.), op. cit. , p. 144.
31 Romulus Vuia, Le village roumain de Transylvanie et du Banat, București, 1937, p. 17 .

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
12nu era oportună distrugerea caselor risipite, cazul conc ret oferindu-l
adunarea comitatului Arad, care în decembrie 1784 a găsit drept soluție
pentru prevenirea tulburărilor concentrarea satelor mici și a caselor
dispersate, propunând chiar strămutarea câtorva sate românești în altă
parte și aducerea unor coloniști32.Intențiile nu s -au materializat, au rămas
în stadiu de proiect, de simple propuneri, deoarece izvoarele nu consemnează
transformări în sensul celor dorite de administrația comitatensă pentru
spațiul montan al comitatului Arad. Mai mult decât atât, a supraviețuit până
azi tipul de habitat ris ipit și răsfirat în acest spațiu . Totuși regularizarea
satelor s-a realizat cu mai mult succes la începutul secolului al XIX-lea în
localități precum Chișineu, Dieci, Cil, Crocna, Almaș33.
4. Habitatul rural în comitatul Arad
Atât din punct de ved ere numeric cât și funcțional, în fostul
comitat Arad din secolul al XVIII-lea caracterul habitatului a fost unul
preponderent rural. Satul a parcurs în secolul XVIII – cel puțin în unele
locuri – un proces de remodelar e a structurilor rezidențiale , și chiar a
bazelor sale productive, dar cu toate acestea a rămas profund atașat de
capacitățile productive ale pământului. Fără îndoială, condițiile natu rale
– aparent neschimbătoare – au avut influență asupra formării așezăr ilor
de-a lungul vremii. Această influență era mult mai pregnantă în trecut ,
când dependența omului de natură era mult mai mare. Condițiile de
mediu și în special prezența resurselor au constituit baza naturală de
existență a diferențierilor teritoriale și implicit a celor de habitat. Gradul
de influență pe care mediul natural l -a avut în trecut asupra habitatului
rural s- a făcut simțit mai ales în privința amplasării așezărilor și a
structurii morfo- funcționale a acest ora34.
În orice problemă referitoare l a habitat se impune o abordare
metodologică prin care se are în vedere înțelegerea structurii ierarhice a
tipurilor de habitat. Ierarhizarea urban – rural este cea mai generală și
cel mai des folosită, însă trebuie avut în vedere faptul că există
diferențe, particularități, caracteristici notabile și în interiorul celor două
tipuri fundamentale de habitat, diferențe rezultate din poziția geografică
a așezărilor, din capacitatea mediului înconjurător de a susține aceste
așezări sub aspectul resurselor și din caracteristicile dominante ale
regiunii35.
La sfârșitul secolului al XVIII -lea comitatul Arad avea următoarea
structură administrativă:

32 David Prodan, Răscoala lui Horea, II, București, 1979, p p. 19-21, 114-115; Paul
Cernovodeanu, Nicolae Edroiu (coord.), op. cit. , p. 145.
33 Ovidiu Someșan, op. cit. , p. 183.
34Geografia României , II, Bucureș ti, 1984, p. 123.
35Ibidem , p. 15.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
13- cercul Arad cu 47 de localități din care 7 oppidum – Arad, Ghioroc,
Pecica Română, Pecica M aghiară, Radna, Săvârșim, Vărădia de Mureș
– cercul Ineu cu 82 de localități din care 4 oppidum – Buteni, Dezna,
Ineu și Sebiș
– cercul Șiria cu 26 localități din care 2 oppidum – Șiria și Sântana
Noua/Uj Szent Anna
– cercul Zarand cu 27 de localități din care 2 oppidum – Șiclău și
Zarand
Tabel 5. Localitățile36 comitatului Arad în 1787
Cercul Nr. sateNr. de
„oppidum”Total
așezări
Arad 40 7 47
Ineu 78 4 82
Șiria 24 2 26
Zarand 25 2 27
Total 167 15 182
Pe lângă cele 182 de localități mai existau 25 de sălașe care
datorită caracterului lor de așezări temporare nu au fost incluse în
statisticile privind numărul de așezări ale comitatului .
Habitatul rural conceput ca un complex rural presupune existența și
intercondiționarea unor componente teritoriale și sociale fundamentale și
indispens abile în înțelegerea întregului: v atra – concepută ca loc în care s -a
format și apoi a evoluat un grup de oameni, locul în care se găsesc
gospodăriile ; moșia – locul de muncă conceput ca suport productiv atât
din interior ul cât și din exterioru l vetrei aceasta reprezentând suportul
material al populației, locul unde aceasta își desfășoară activitatea de
bază; populația – componenta cea mai importantă care incumbă multiple
aspecte cantitative și calitative. Locuitorii satului au desfășurat de la
început o acțiune continuă de transformare, de adaptare activă și chiar
de dirijare a elementelor naturii, totul pentru a obține terenurile
necesare pentru construcții și mai ales pentru practicarea agriculturii37
astfel încât să fie satisfăcute nevoile oam enilor.
În timp așezările au evoluat de la o etapă la alta. Informațiile
documentare pentru Transilvania în general sunt tot mai numeroase în
condițiile organizării acestui teritoriu de către regalitatea maghiară în
secolele XII- XIII. Aceasta este și perio ada pentru care avem unele
informații referitoare la așezări existente sau întemeiate în comitatul
Arad. În secolele XI- XIII sunt atestate în total 39 de așezări în spațiul
comitatului Arad așa cum era el delimitat teritorial în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea.

36 Nicolae M. Popp, Crișana și Maramureșul în conscripția iosefină , București, 1947, p. 53.
37 Vasile Cucu, op. cit. , pp. 59-62.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
14 În secolele care au urmat (XIV- XVII) înmulțirea documentelor scrise
atrage după sine și o înmulțire a așezărilor atestate în documente care cu
siguranță existau dinainte de consemnarea lor în acte oficiale. Atestarea
celor 153 de noi așeză ri în secolele XIV- XVIII dovedește accelerarea
acestui proces care era în legătură evidentă și cu creșterea demografică
înregistrată în acest spațiu. Fenomenul a fost unul general în condițiile în
care evoluții similare s -au constatat și în alte regiuni. D e exemplu până în
1200 erau atestate 72 așezări în Transilvania, apoi încă 1154 în secolul al
XIII-lea, iar spre anul 1400 erau atestate 3500 de așezări,38pentru ca
numărul acestora să fie în secolul XVIII de 329239.
Tabel 6. Numărul de așezări atestate în secolele XI-XVIII în comitatul Arad
așa cum era delimitat teritorial în a 2 -a jumătate a secolului al XVIII -lea40
SecolulNumăr
de
așezăriZona
de
câmpieZona de
deal și
depresiuneZona
montanăNeidentificate
XI 2 2
XII 13 9 4
XIII 24 21 3
XIV 36 26 9 1
XV 54 17 28 9
XVI 36 3 31 2
XVII 4 4
XVIII 23 7 5 4 7
Total 192 85 84 16 7
Se observă că marea majoritate a așezărilor erau atestate până spre
anul 1500. Tabelul ne arată că primele astfel de așezări s -au întemeiat
acolo unde relief ul, mediul și resursele erau mai la îndemână. În procesul
de întemeiere c âmpia a fost preferată până în secolul al XV-lea. Înclinarea
balanței în favoarea dealurilor și depresiunilor intramontane începând cu
secolul XV este explicabilă și prin factori poli tici. Mai ales secolul al XVI-lea
a determinat practic stoparea creării de noi sate în zona de câmpie și în
paralel mutarea centrului de greutate înspre spațiul depresionar din
comitatul Arad și Zarand. Procesul este în legătură directă cu evenimentele
din prima jumătate a secolului când , în condițiile conflictelor dintre regatul

38Geografia României , II, București, 1984, p p. 127- 128; Ștefan Pascu, Voievodatul
Transilvaniei , I, Cluj, 1972, p. 230.
39 Alexa Csetri, Ștefan Imreh, Aspecte ale situației dezvoltării orașelor din Transilvania
(1786-1848) în „ Studia Universitatis Babeș -Bolyai ” seria Historia, XI, fasc. 2, 1966, p. 62.
Menționez că în acest articol autorii au avut în vedere teritoriul Transilvaniei așa cum a
fost el după 1918. În Transilvania propriu -zisă existau la sfârșitul secolului al XVIII -lea
2604 localități. Cf . Dezső Dany, Zoltan David, Az első magyarországi népszámlalás (1784 –
1787), Budapest, 1960, p. 50.
40 Géza Kovách, Alexandru Roz, Dicționarul istoric al localităților din județul Arad , Arad,
1997, passim.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
15maghiar și imperiul otoman , oamenii s-au orientat tot mai mult spre
spațiile mai ferite părăsind treptat câmpia ca loc predilect de locuire.
Multe așezări din secolele XIV -XVII a testă de fapt o continuitate a
celor din epoca anterioară. Unele sunt rezultatul înmulțirii prin cunoscutul
proces străvechi al roirii cu caracter agro -pastoral, fenomen dominant în
mecanismul formării și înmulțirii satului românesc. Alt loc important în
extinderea oicumenei41 l-au avut colonizările inițiate și organizate cu sprijinul
statului feudal pentru a mări forța de muncă și numărul contribuabililor.
Procesul de permanentizare a așezărilor pare a se fi rezolvat d in
secolul al XIV-lea când, în toate ți nuturile locuite de români, satele
aveau vatră stabilă cu una sau mai multe ulițe dispuse de la forme
regulate – paralelipipedice sau rotunde – la cele risipite fără nicio ordine.
De acum se disting în spațiul românesc ,după modul de ordonare și
concentrare a caselor, mai multe tipuri de sate despre care au scris
istorici, geografi și etnografi deopotrivă42.
Din secolul XVIII intervin pregnant factori politici noi care în mod treptat
au contribuit la cristalizarea morfologică și funcțională a rețelei de așezări într –
o formă care în linii generale a rămas la fel până în secolul al XX-lea.
Așezările rurale au reprezentat marea majoritate a localităților
comitatului Arad în tot secolul al XVIII-lea.
Tabel 7. Numărul așezărilor rurale din subunitățile administra tive ale
comitatului Arad în 1787
Cercul
Nr. Localități
Total
case la sate
Populație
Total case în
unitateaadm.
Total populație
în unitateaadm.
% din total
populație unitate
adm.
% din populație
comitat
% pop rurală din
total comitat
Media pop. pe
așezare rurala
Arad 40 4600 27103 8038 47360 57.23 30.97 17.72 678
Ineu 78 5654 33313 6691 39423 84.50 25.78 21.78 427
Șiria 24 4605 27133 5685 33496 81.00 21.90 17.74 1131
Zarand 25 4674 27539 5241 30880 89.18 20.19 18.01 1102
Sălașe4325 302 1779 302 1779 1.16 1.16 71
Total 167 19835 116868 25957 152939 76.41 100 76.41 700

41Geografia României , II, București, 1984, p. 128 .
42 Romulus Vuia, Le village roumain de Transylvanie et du Banat, București, 1937; Valer
Butură, Etnografia poporului român. Cultura materială , Cluj, 1978; Paul Cernovodeanu,
Nicolae Edroiu coord., Istoria Românilor , vol. VI, București, 2002, p p. 140-142.
43 Cele 25 de sălașe se aflau mai ales în zona de câmpie. În statisticile care urmează am
luat în con siderare doar numărul de locuitori din aceste sălașe, pornind de la premisa că
locuitorii au reprezentat elementul de continuitate în condițiile în care cele mai multe
sălașe, ca așezări temporare, au avut o existență efemeră. Nu a fost totuși o regulă
generală deoarece urmărind evoluția în timp a unor sălașe am constatat că acestea au
devenit așezări permanente în secolul al XIX -lea. Din aceste rațiuni în statistica de față și
în cele care urmează cele 25 de sălașe nu au fost integrate în rândul așezăril or rurale.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
16În cele 167 se sate era concentrată 76,41 % din popul ația
comitatului în anul 1787. În rândul subunităților administrative se
distinge cercul Arad unde populația rurală era de doar 57,23 % spre
deosebire de cercul Zarand unde ponderea populației rura le a fost de
89,18%. Repartizarea populației rurale , din totalul populației
comitatului, era în cele 4 cercuri destul de apropiată de la 17,72% în
cercul Arad la 21,78% în cercul Ineu.
O distribuție interesantă este și cea a numărului mediu de locuitori
în sate. În cercul Ineu cu cele 78 de sate relativ mici răspân dite mai
ales de-a lungul cursului superior a l Crișului Alb media este de 427 de
locuitori pentru un sat în timp ce în cercurile Șiria și Zarand cifrele medii
erau mult mai mari, de 1131 respectiv 1102 locuitori pentru un sat. Cu
o medie generală de 700 locuitori/sat comitatul Arad se afla în rândul
unităților administrative peste medie , conform acestui criteriu, în raport
cu cei 496 locuitori/sat care reprezintă media pe întreaga Transilvanie44.
Tabel 8. Media locuitorilor în satele unor comitate la 1787
ComitatulLocuitori
la sateNr. sateMedia
locuitori/sat
Alba 115482 163 708
Cluj 97126 201 483
Sibiu 109980 126 872
Hunedoara 160845 424 379
Media în Transilvania 1256806 2530 496
Din punct de vedere al procentu lui populației rurale comitatul Arad
se apropie foarte mult de comitatul Cluj cu 78,64%, Alba cu 80,33% și
Sibiu cu 80,94% populație rurală, spre deosebire de alte comitate unde
această proporție era mult mai mare – Hunedoara cu 96,06% sau
Solnocul Interior cu 93,56%45.
Clasificarea satelor în funcție de mărime evidențiază preponde rența
satelor relativ mici – 51,5% – c u o populație cuprinsă între 47 -499 de
locuitori. Practic satele mici și mijlocii, cu populație până la 1000
locuitori reprezentau 75,45% din totalul așezărilor rurale ale comitatului.
Satele mari, cu populație de peste 1000 de locuitori erau în număr de
41 reprezentând 24,55% din toate satele comitatului. Cele mai multe
sate mari, atât ca număr cât și ca pondere, în cadrul subunităților
administrative s- au aflat în cercul Șiria și Zarand. Acest lucru este
explicabil având în vedere că zona de câmpie, cu facilitățile oferite, a
favorizat existența unor sate cu populație mare. Tocmai de aceea aici se
găseau și cele mai puține așezări mici .

44 Avram Andea, Habitat și populație în Transil vania în secolul al XVIII-lea, pp. 137, 139.
45 Ibidem , p. 139.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
17Tabel 9. Mărimea și repartizarea satelor în comitatul Arad în 1787
Locuitori0-
199200-
499500-
9991000-
19992000-
29993000-
3999Nr.
sate
Cercul Arad 7 14 10 7 2 40
Cercul Ineu 11 49 15 3 78
Cercul Șiria 3 8 12 1 24
Cercul Zarand 2 7 15 1 25
Total 18 68 40 37 3 1 167
% din total
așezări rurale10,78 40,72 23,95 22,15 1,80 0,60 100
Prin opoziție cercul Ineu a avut cele mai puține sate mari – doar 3 – și
cele mai multe așezări mici – 60 dintre care 4 cu o populație sub 100 de
locuitori. De fapt 76,92% dintre satele acestui cerc avea u o populație până în
500 de locuitori.
Cele 2,39 % sate cu o populație sub 100 de locuitori reprezintă un procent
considerabil mai mare decât cel de 0,4%46 întâlnit în Transilvania. Așezările
până în 200 de locuitori sunt de 3 ori mai multe în Arad decâ t media pentru
toată Transilvania.
Tabel 10 . Ponderea localităților Transilvaniei și a celor din comitatul
Arad după mărimea lor
Nr. de
locuitoriNr. de
localități
Transilvania% dintre
localităț ile
TransilvanieiNr. total
localități
Arad% între
local itățile
din AradNr. sate
Arad% dintre
satele
din Arad
1-99 128 0,4
100-199 320 2,618 9,89 18 10,78
200-299 517 6,8
300-499 947 19,368 37,36 68 40,72
500-999 1037 36,9 43 23,63 40 23,95
1000-
1999260 17 42 23,07 37 22,15
2000-2999 42 5,3 6 3,3 3 1,8
3000-4999 27 5,5 4 2,2 1 0,6
5000-9999 11 3,8 1 0,55
Peste
100003 2,4
Așezările mari din comitatu l Arad – înțelegând aici cele 41 de sate,
dar și cele 12 târguri cu peste 1000 de locuitori – reprezintă în total

46 Alexa Csetri, Ștefan Imreh, op. cit. , p. 62.

HABITATUL RURAL ÎN COMITATUL ARAD ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
The Rural Habitat in Arad County During the Eighteenth Century
1829,12% din totalul l ocalităților spre deosebire de Transilvania unde
ponderea acestui tip de așezări era de 34%47.
Concluzii
Toate aceste cifre și statistici vin să demonstreze caracterul
predominant rural al habitatului în fostul comitat Arad. Urbanizarea48 se
afla la începuturi, știut fiind faptul că d in cele 15 târguri doar Aradul
avea caracteristici urbane evidente. Fenomenul nu a fost unul singular
în condițiile în care evoluții similare s -au petrecut în întreaga Transilvanie.

47Ibidem.
48 Pentru aspecte privind urbanizarea vezi: Eugen Ghiță, „Habitatul semiurban și urban în
comitatul Arad în secolul al XVIII-lea” în Perspective demografice, istorice și sociologice.
Studii de populație. Omagiu profesorului Traian Rotariu la împlinirea vârstei de 65 ani /
Ioan Bolovan, Cornelia Mureșan, Mihaela Hărăguș (coord.). Cluj -Napoca, Presa
Universitară Clujeană, 2008, pp. 263-278.