Guvernarea Mareșalului Ion Antonescu. Raporturile [602918]

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE
SPECIALIZARE: ISTORIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR. ARTHUR TULUȘ

ABSOLVENT: [anonimizat] 2017 –

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE
SPECIALIZAREA: ISTORIE

Guvernarea Mareșalului Ion Antonescu. Raporturile
economice româno -germane

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR. ARTHUR TULUȘ

ABSOLVENT: [anonimizat] 2017 –

CUPRINS

Introducere 2
1. Mareșalul Ion Antonescu . Biografie 4
2. Venirea la guvernare a lui Ion Antonescu 8
3. Anii 1940 -1941 13
4. Anii 1942 -1943 23
5.Anii 1943 -1944 29
6.Sfârșitul guvernării antonesciene și a alianței româno -germane 36
Concluzii 43
Bibliografie 45
Anexe 47

2 INTRODUCERE

Alegerea acestei personalită ți istorice, marcante pentru istoria ne amului româ nesc, a fost
generată de dori nța de a analiza imaginea contro versată a mareș alului Ion A ntonescu, care este
analizat atât prin prisma interacț iunii directe cu diferite perso ane cât și prin decizi ile luate de -a
lungul carierei sale. O carieră militară dar si politică .
De aceea , în lucrare î l urmăresc pe Ion Antonescu ca coordonator al e conomiei române
în urma alianței cu Hitler și relațiilor pe care le are cu oamenii poli tici ai vremii, cu monarhia
română ș i cu marile puteri ale lumii. Acțiunile ș i deciziile luate de -a lungul carierei sale militare
și politice sunt justificat e de un patriotism exagerat, acționând în orice mod pentru a menține
integritatea statului român și pentru a î ndeparta elementele , considereate de el toxice, care puteau
afecta în orice fe l Româ nia. Patriotismul mareș alului poate fi justificat de implicarea activă î n
realizarea rega tului, participarea la Primul Război Mondial, ș i asistarea la munca depusă de
româ ni pentru unificarea teritoriilor .
Importanța acestei lucrări este dată de anal iza obiectivă a acțiunilor mareșalului în ceea ce
privește opțiunea acestuia pentru economia externă cu Germania, care a influențat -o pe cea
internă, datorită cererilor care depășeau posibilită țile noastre. Însă, se ilustrează și beneficiile
obținute, inve stițiile aduse în țară, care , din păcate, au fost puține dacă ne gândim că în 1493
rezervele de petrol erau apoape epuizat e, datorită exoportului către Germania. Aceste raporturi
economice româno -germane din perioada războiului au canalizat întreaga energi e a statului
român către respectar ea cererilor germane, cu speranța unei ț ări unitare și a unui viitor mai bun
obținut o dată cu victoria Axei.
Lucrarea este structurată în 6 capitole, primul capitol urmărește evoluția viitorului
Conducător al României, care reușeste să obț ina respectul regelui Ferdinand I si repulsia lu i Carol
al II-lea. Astfel , s-a evidențiat personalitatea mareșalului în epoc i diferite , marcate de cele două
războaie mondiale.
În al doilea capitol se rema rcă ascensiunea lui politică car e îl legalizează să stabilească
raporturi po litice și economice cu Germania și trecerea de la guvernar ea ală turi de legionari la
dictatură. Antonescu renunță la vechii săi aliați, pentru a restabili ordinea în țară, unde acțiunile
legionarilor au degenerat , aceștia asasinând personalități ale vremii. Deși alianța cu Horia Sima a

3 părut favorabilă, mai ales că legionarii erau susținuți de nazisti, atitudinea ostilă a acestora l -a
determinat să caute susținerea lui Hitler în îndepărtarea lor.
Al treilea capito l evidențiază primele acorduri economice și primele întâlniri dintre
Antonescu și administrația germană, cere rile lui dar și condițiile impuse de naziși , începutul
acestor rapoarte păreau favorabile mai ales că Germania era o țară cu capital și dorea ca ac est
capital să pătrundă și în România și dupa finalizarea războiului. Ceea ce pare să justifice el anul
mareșalului în privința pro misiunilor făcute lui Hitler și a eforturilor pentru a le respecta.
În cel de-al patrulea capitol urmăresc creșterea prestigiu lui său militar dar decăderea
economică a țării, respectarea acordului cu Germania, generând s acrificii din partea populației.
Cu toate că șeful Statului Major și ministrul Mihai Antonescu le aduc permanet la cunoștință lui
Hitler și cabinetului acestuia s ituația economică dar și situația tragică de pe front, nu apar
schimbări majore în atitudinea acestora.
În penultimul și ultimul capitol evidențiez atât declinul mareșalului , cât și nepăsarea
administrației germane, care se caracterizea ză prin promisiuni nerespectate, nu doar populația
suferea ci și trupele de pe front care nu dispuneau de hrană și armament, și se confruntau cu
superioritatea naziștilor care îi discriminau. Concomitent cu înf rângerea Axei are loc și finalul
guvernării antonesciene.
Lucrare a este structurată pe baza unei bibliografii variate am utilizat atât memeoriile
generalului cât și stenogramele care relatează întrevederile lui cu Hitler, opera scriitorul
Gheorghe Buzatu prezintă aceste documente, dar și jurnalul mareșalului. Volumele d e documente
au fost mijloace le principale utilizate , Antonescu -Hitler -Corespondențe și întâlniri inedite , au
fost o sursă de inspirație, am putut urmări atât întalnirile dintre cei doi lideri cât și ciferele care
relatează situația economică , în spceial ce a externă, procentele livrărilor către Germania . Înseși
scrierile mareșalului, Secretele guvernării și Către români… , mi-au putut oferi o imagine văzută
prin ochii lui Ion Antonescu, asupra societății, aliațiilor, politicii dar mai ales aspura economiei,
măsurile sale fiind foarte dure și neiertătoare, lucru ce a generat și haos în țară.
De asemenea, lucră rile speciale au fost o importantă sursă, adunând informatii din cărți
precum cele scrise de Pantanzi care era un adept al lui Ion Antonescu și a altor autori imparțiali.
Sursele electoronice mi -au furnizat articole care aduc informații noi despre econ oimie, cum este
articolul lui Ioan Scurtu, pentru a reface acțiunea procesului am utilizat și scrieri periodice,
articole din ziarul Scînteia prezintă proc esul așa cum doresc comuniștii sa -l vadă populația țării,
din dorința de a minipula publicul larg.

4
1. Mareșalul Ion Antonescu . Biografie

Ion Antonescu provine d intr-o familie modestă din Pitești, este fiul Chirichiței ș i a
locotenentului Ioan Antonescu . S-a nascut la 2 iunie 1882 la Pitești, când parinț ii lui aveau vâ rsta
de 21 de ani, respectiv 29.1 Nu a fost singur la pă rinți, având încă o soră . Încă de câ nd era mic,
părinții își doarea u ca băiatul lor să urmeze o carieră militară , de aceea l -au îndrumat spre acest
drum.2
De la o vârstă fragedă a fost preocupat de istorie, un moment emblematic î n ace st sens
este atunci câ nd tatal îi dăruiește la vâ rsta de 9 ani o carte de spre Mihai Viteazul , a cărui imagine
îl va mar ca. De aceea de -a lungul carierei ve de în domnitorul român o motivaț ie, fiind
impres ionat de actele sale de vitejie. P atriotismul i -a fost i mprimat de familie, bunica
mareșalului, a fost o persoan ă importantă în viața lui, dând u-i o educație mai dură, îndemnâ ndu-l
să fie o fire puternică și să nu se lase î nvins. Ea și -a pierdut viața î n timpul Primului R ăzboi
Mondial și ultimele sale cuvine că tre nepot ul său au fost să nu cedeze Transi lvania.3
Chiar și în jocurile copilă riei, Ion Antonescu era la comandă, fiind un copil ager la minte
și foart e vioi. D e aceea una din tre amintirile triste ale copilăriei este atunci când nu a mai putut
să-și facă datoria de toboșar î n asaltul redutei Grivița, și i -a încredințat această misiune unui
prieten .4
Facând parte dintr -o familie de militari, adolescentul Ion Antonescu a optat pentru aceeaș i
carieră. În anul 1898 se înscrie in Școala pentru fii de militari din Craiova, unde s -a făcut
remarcat terminând ca șef de promoție, elevul plutonier și -a continuat cariera , înscriindu -se in
1902 la Școala pregătitoare de ofițeri de cavalerie ș i infanterie din Iași, unde se fa ce remarcat din
nou, reușește să absolve ca șef de prom ție cu gradul de sublocotenent.5 Astfel se observă din
adolescență aptitudinile militare care îl vor consacra pe parcursul cariere i și seriozit atea
caracteristică. Ion Antonescu este repartizat î n Regimentul 1 Roșiori , în această perioadă

1 Gheorg he Buzatu, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura Mica Valahie, București, 2002, p. 18.
2 Ibidem , p. 20.
3 Ibidem , pp. 31-32.
4 Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, Mareșalul Ion Antonescu -Almanah istoric -2014 , Editura Teșu,
București, 2014, pp . 54-56.
5 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu în fața istoriei , Editura Tipo Moldava, Iași, 2010, pp .42-43.

5 sublocotenentul se confruntă cu diverse situații, prin care reușește să î și etaleze, pe lângă lucrurile
acumulate î n timpul studiilor, și calitațile sale umane.6
Țara s -a confruntat în 1907 cu răscoalele țără nești, chiar dacă era la început,
sublocotenentul Antonesc u a fost nevoit să se implice în calmarea mulțimilor de oameni
nemulțumiți. Cel mai cunoascut eveniment din această perioadă , este cel de la Galați, u nde Ion
Antonescu a estompat revolta a 4000 de țarani, doar c u 7 sol dați. Deși lupa ta a fost crâ ncenă,
sublocotenentul a reușit să obț ină o vi ctorie ră sunătoare, care i -a adus laude ș i din parte familiei
regale.7
Tehnic a sa militară este practică și ℮ficientă, cu toata că nu are o experiență, ia decizii
remarcabile, prin care obține respectul celor din jur. De asemenea , numeroase evenimente
surprind și corectitudi nea sublocotenentului aflat la început de drum, însă acest lucru nu îl
împiedica să aplice disp ozițiile legale.
Un episod emblemat ic în acest sens este legat de î ncercare a unui elev, provenit dintr -o
familie din înalta socie tate, de a participa la un bal dat de principesa Ileana. În momentul
respectiv tână rul, nu putea participa la acel bal, pentru a pune presiune pe sublocotenentul
Antonescu, Mareșalul Palatului a trimis o telegram ă prin care î i ordonă să îi acorde o permisie
elevului, Romalo. Ion Antonescu nu s -a lăsat influenț at și a trimis un răspuns drastic, spunând că
îsi va da demisia daca nu se respectă regulile școlii.8
Într-o asemenea situație, tânărul dă dovadă de curaj și respect atâ t pentru funcția pe care o
deține cât și pentru rolul lui în aceea școală , acela de a fi un exemplu pentru elevi, și de a trata
fiecare copil în mod egal , pent ru a-i determin a pe cei proveniți dintr -o clasă socială superioară să
nu aibă o atitudine superioar ă faț ă de ceilalți colegi, considerându -se privilegiați. Astfel , Ion
Antonescu demostrează că are o serie de valori morale, la care nu va renunța indife rent de
persoanele care încearcă să execite presiuni asupra sa.
Cu toate aceste calitați, Antonescu este o persoana rasistă. El nu încearcă să ascundă acest
lucru, îl consideră normal, cu toate că fiecare om este egla indiferent de rasă, este destul de
pătimaș cand vine vorba de subiectul acesta, poate acest lucru este ș i una dintre cauzele pentru
care era de ac ord cu politica regimului nazist.
Participarea lui Ion Antonescu la Primul Razboi Mondial este inevitablă, avâ nd în vedere
prestigiul său militar. În pri mii doi ani de război, România își declară neutralitatea, de aceea nu

6Teșu Solomovici, Mareșalul Ion Antonescu.O bibliografie , Editura Teșu, București, 2012, pp . 40-41.
7 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu in fața istoriei , Editura Tipo Moldava, Iași, 2010, pp . 43-44.
8 Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, op.cit , pp. 57-58.

6 avem parte de conflicte. În anul 1916 se decide intratrea în ră zboi de partea Antantei , cu scopu l
de a recupera teritoriile româ nești, Tran silvania, Basarabia, Bucovina, ș i de a real iza unificarea
provinciilor româ ne.9
Numele Antonescu devine cunoscut în rândul superiorilor, datorită interesului manifes tat
de acesta pentru progresul și evoluția celor care se află în subordinea sa, de aceea are parte de
avansări.10
În anul 1916 Ion Antonesc u este căpitan la biroul de operații al Corpului 4 armată, avâ nd
o reputeție, capitanul Antonescu este mutat ca șef al biroului de operații armate î n Armata de N.
Aici se face din nou remarcat prin eleborarea unor planuri de luptă ș i strategii, care aduc A rmatei
de N vict oria în Transilvania, reușind să împinga rezistența.11
O dată cu aceste succese vine ș i avansarea la gradul de maior a lui Ion Antonescu la 1
noimebrie 1916 și este din nou mutat ca șef al biroului de operații de la Armata I. Însă în
decembr ie 1916 este numit șef al operaț iilor la Marele Cartier General, unde rămâne până î n
1918, în această perioada trece la gradul de locotenent -colonel.12
Această mutare într -o funcție atât de importantă este posibil să se fi datorat intelegenței și
tactului d e care a dat dovadă și de care era nevoie î n viitoarele bătălii care erau inevitabile î n
Moldova.
Având o funcția de conducere î n cadrul Marelui Cartier Genereal, lui Antonescu, i-au
revenit a tribuțiile de a elabora și pregă ti armata pentru bătă liile de la Mărăști , Mărașești ș i
Oituz.13 Cele trei lupte aduc victoria armatei Române ș i sunt emblematice pentru stabilirea
poporului ro mân ca un popor victorios în cadrul Primului Ră zboi Mondial.
Ion Antonescu este trimis î n 1917 la Petrograd, pentru a stabili plan ul de colaborare
româno -rus, fiind delegatul trimis de Marele Cartier General.14
În perioada Primului Razboi Mondial s-a încercat introducere comunismului în Europa,
una dintre ță rile afecatate a fost si Ungaria. Pentru î ndepărtarea bolșevis mului din Ungari a s-a
implicat activ și Ion Antonescu, această acțiune fiind echivalentul unei cruciade sfinte. 15
În urma acestor acțiuni , reg ele Ferdinand îl distinge cu ord inul Mihai Vitea zul și își
manifestă recunoștința față de locotenentul -colonel Antonescu, căruia îi ramâ ne recunoscator

9 Glenn E. Torrey, România în Primul Război Mondial, Editura Meteor Press, București, 2014, p. 43.
10 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu în fața istoriei, Editura Tip Moldava, Iași, 2010, pp . 46-47.
11 Ibidem , p. 48.
12 Teșu Solomovici, M arta Solon, Violeta Mihulin, op.cit , pp. 65-66.
13 Glenn E. Torrey, op.cit. , pp.115-117.
14 Teșu Solomovici, Mareșalul Ion Antonescu.O bibliografie, Editu ra Teșu, București, 2012, pp . 64-67.
15 Nistor I. Ioan , Istoria Românilor , Vol. II, Editura B iblioteca Bu cureștilor, 2003, pp . 50-53.

7 pentru tot ce a făcut pentru țara.16 Meritele î i sunt recunoscute de intre gul popor româ n, el fiind
unul dintre cei care au contribuit la realizarea Româ niei Mari, visul tuturor românilor devenind
realitate după atația ani de aș teptat re. În cadrul Primului Ră zboi Mondial, Antonescu este un
erou, deciziile aducând victoria armatei române, prin iubirea față de semenii săi ș i patrotis mul de
care a dat dovadă, a reușit să rămână î n memoria oameni lor, indiferent de clasa socială din care
faceau parte, ca un unificator, erou ș i militar de seama.
O dată sfarșit ră zboiul, colonelul Antonescu devine conducatorul Școlii speciale de
cavalerie . Din nou se implică î n educarea viitorilor militari, cărora încearcă să le transmită
patriotismul ș i seri ozitatea caracteristică unui militar. Este trimis ca atașat militar în Franța,
Anglia, pentru o peri oadă stă î n strainatate. De asemenea , ia sub comanda sa Brigad 5 Roșiori și
Școala superioară de razboi î n anul 1933.17
Acest an, 1933, este unul important p entru cariera sa, Ion Antonescu devine șef al Marelui
Stat Major, f uncție care îi oferă prilejul să î ntocmească o serie d e proiecte ca re doresc
reorganizarea armatei , dar ș i proiecte care au vizat dezvoltarea CFR. El a ocupat această funcție
pâna în 1934, a fost și ministru al apărării interne pentru o scurtă perioadă de timp , fapt datorat
simpatiei pe care o avea fața de legionari, acest lucru îi va aduce ș i ura lui Carol al II -lea, care îi
va urmă ri fiecare mișcare.18

16Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, op.cit. , p. 66.
17 Gheorghe Brabul, Al treilea om al Axei , Editura Ins titutul European, Iași, 1992, p . 15.
18 Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, op. cit. , p. 71.

8 2. Venirea la guvernare a lui Ion Antonescu

Izbucnirea celui De -al Doilea Ră zboi Mondial a generat tensiuni î ntre regel Carol al II -lea
și Ion Ant onescu, deoarece mareșalul era î mpotriva politicii lui Carol. Regele fiind conștient de
susțin erea armatei și a tiner ilor față de Antonescu, încearcă să îl indepărteze chiar prin ordonare
arestă rii lui, pe motivul că îi sprijină pe legionari, care d upa asasinarea conducă torului lor
Codreanu au adoptat un comportamen t violent î n semn de protest faț a de conducerea ță rii.19
Pactu l de neagresiune semnat între Germania și URSS, determină URRS -ul să solicite
teritoriile Basarabia și Bucovina. Tratatul viza mai ales Basarabia, care în viziunea sovieticilor le
aparținea și le -a fost luata în anul 1918 pe nedrept.20
URSS a trimis un ult imatum Romaniei, cu toate că au solicitat sprijinul Germaniei ,
conducerea statului a fost sfătuita să se supună cererilor. De aceea, România și -a retras
administrația din Basarabia. La so licitarea B ucovinei regele Carol a dorit să nu fie judecat istoric
de cedarea acestui teritoriu ș i a delegat Consiliul de Coroană să ia o decizie. Cu toate aceste a
declaratiile lui din aceea perioada dorea u să evidentieze durerea față de țara: „ …Aceasta știre m-a
trăsnit ca o lovitură de mă ciucă și m -a revoltat în cel ma i înalt grad. Este un lucru așa de oribil
încat nicio minte rom âneasca nu poate să -l con ceapă.”21
În ciuda declarației Carol nu ripos tează militar față de URSS, aceș tia re ușind să -și
însușească Basarabia ș i Nordul Bucovinei. Pus î n fața faptul ui împlinit re gele realizează că este
nevoie de o nouă organizare .22 În țară se instalase un haos total în urma pierderilor teritoriale,
populația cerea abdicarea regelui, pe care îl considera singurul vinovat. Carol al II -lea este sfă tuit
să îl aducă la conducerea Consi liului de Miniștri pe Ion Antonescu. În ciuda repulsiei față de
acesta, în situația critică î n care se află țara a acceptat acest lucru.23
Astfel, regele pre sat de evenimente este dispus să uite tot trecutul să u cu mareșalul Ion
Antonescu și să apelze la aj utorul acest uia pentru a restabili ordinea și pentru a porni în această
noua etapa a României, viitorul ță rii fiind î n mâinile celor care au declanșat c el De -al Doilea

19 Gheor ghe Buzatu, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura M ica Valahie, București, 2002, p . 62.
20 Gheorghe Brabul, op.cit. , Editura Ins titutul European, Iași, 1992, pp . 20-21.
21Marius Lulea, Contraverse Mareșalul Ion Victor Antonescu , Editura Vicovia, București, 2015, pp . 22-23.
22 Gheorghe Buzatu, Marusia Cîrstea, Europa în balanț a frontierelor , Vol II , Edit ura Tipo Moldova, Iași, 2010, p .
114.
23Adreas Hillgruber, Hitler, regele Carol și mareșalul Antonescu , Editur a Humanitas, București, 2007, p . 200.

9 Război Mondia l, cu toate acestea indiferent de tabă ra pentru care ar fi optat nu se știa dacă
teritoriile vor fi recuperate.
Mareșalul I on Antonescu era arestat la mănă stirea Bistrița din ordinul regelui, însă
reușește să evadeze la 1 seprembrie 1940 câ nd s-a întalnit cu Iuliu Maniu pentru a discuta despre
planurile viitoare. Oamenii regelui au reușit să -l găsească pe 3 septembrie. În aceste condiții a
avut loc întalnirea dintre suveran și Antonescu, între care exista o tensi une imensa , aruncâ ndu-și
replici dure. Însa situația în țară era critică, legionarii atacâ nd instituții ale statului, fi ind sprijinți
și de Germania.24
La 4 septembrie 1940, î n ciuda tensiunilor dintre ei, Carol al II -lea i-a cerut lui Anonescu
să întemeieze un nou guvern, în ciuda acestui fapt legionarii nu au oprit actele de violența,
arătând că doresc abdicarea regelui. Astfel, regele îi acordă putere deplină lui Antonescu și
Const ituția lui Carol este suspendată ș i țara are un nou conducator. Profitând de presiunile
legionarilor și de manifestarile violente, Antonescu cere abdicarea regelui.25
Scrisoarea poate fi vazută ca un ultimatum adresat regelui Carol al II -lea, pentru a -l
constrânge să renunțe la guvernarea țarii. În scrisoare , înca de la început , se evidenția ză
încercarea lui Antonescu de a realiza un nou guvern, care s -a dovedit fără succes, populația
dorind mai mu lt decâ t atât. De asemenea , generalul ș tia că acest guvern era un mod de a reabilita
imaginea r egelui, fapt menț ionat în scrisoare.26
Antonescu se co nsideră vocea poporului și dorește prin spusele sale să transpună dorințele
acestuia, abdicarea fiind soluț ia în viziunea tuturor. În scrisoare se introduce ș i o avertizare prin
menționarea desp re posibila declanșare a unui ră zboi civil. Apelând la o manipulare psihologică ,
Antonescu îl face vinovat de izbucnirea conflictului pe rege. Având o carie ra de militar,
Antonescu ține să menț ioneze ca el vorbește și î n numele Armatei româ ne. El susține că negare a
abdicarii și a situaței din România poate fi asociată cu o crimă. Astfel îi face imposibilă
încercarea lui Caro l al II – lea de a se împotrivi și de a încerca să rămână î n continuare conducător.
De aceea , răspunsul lui nu întâr zie să apară printr -o scrisoare adresată tuturor românilor.
Scrisoare a marcheză abdicarea regelui Carol al II -lea. Regele îl lasă pe fiul să u, Mihai, ca
moștenitor și conducă tor. În scrisoar e Carol pune accent pe pericolul și perioada dificilă prin care
trece țara, își exprimă regretul pentru ceea ce trebuie să facă.27

24 Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, op.cit. , pp. 108 -109.
25 Marius Lulea, op.cit. , pp. 31-33.
26 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu în fața istoriei , Edi tura Tipo Moldava, Iași, 2010, p . 87.
27 Ibidem, pp. 87-88.

10 Însă, în opinia mea el renunț ă cu ușurință la titlul ș i țara sa, care a devenit o povară , una
dintre cauzele declinulu i Român iei a fost și regimul să u dicta torial și firea lui nestatornică . Lasă
pe urmerii fiului să u greută țile patriei sale, acesta fiind încă un tânăr î n formare, care mai avea
multe de învă țat. De asemenea, Antonescu d evine în mod direct nou l conducător, regele cu toate
că știa fi rea generalului nu a încercat să riposteze și s -a lăsat învins atat de presiunile acestuia cât
și de cele ale legionarilor.
Acest eveniment a fost comentat în istorie ș i ca o încercare a lui Antonescu de a desființa
monarhia, însa acest lucru nu a fost posibil datorită unor oameni po litici precum, Iuliu Maniu, a
cărui partid a declara t susținerea monarhiei constituț ionale. Astfe l, generalul nu a putut realiz a un
lucru care ar fi schimbat definitiv istoria României.28
La 6 septembrie după ce Carol a p ărăsit țara , fiul său a depus juramantul ș i Antonescu
începe organizarea noului guvern, dar nu înainte de a se adresa poporului.29 Generalul cere
sprijinul statului și cere unitate și discilină. De asemenea, transmite un mesaj și aram atei prin ca re
se aduce la cunoștință că Mihai este noul rege al României și prin ca re se cerea ca aceasta să
depună într -un timp câ t mai scurt jurămantul de credință. 30
Încă de la ince put face public principiile după care se va ghida, î n noua guvernare și care
vor tr ebui respecate de cetațenii țării indiferent de apartenență:
1.Legalitatea integrală
2.Dreptatea
3.Omenia
4.Exemplul personal
5.Iniț iativa31
Prin aceste principii înc earcă să impună un cod atât viitorului guvern câ t și cetăț enilor, cel
din urma este î n mod direct adresat armatei, astfel se remarcă dorința lui de a se implica în
conflictul mondial.
Cu toate schimbă rile produse în stat încă nu se stabilise ordinea, de aceea Antonesc u se
adresează poporului și legi onarilor separat pentru a îndemna la pace și di sciplină. În momentul în
care constată că nu se liniș tesc lucrurile recurge la avertizari.32

28Mihai Pelin, Mareșalul Ion A ntonescu.Epistularul Infernului , Editura Viitor ul Romanesc, București, 1993, pp . 7-
10.
29 Gheorghe Buzatu , Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura M ica Valahie, București, 2002, pp . 64-65.
30 Generalul Ion Antonescu, Către romani… , Editura, Soc ec&Co, S.A.R, București, 1941, pp . 18-20.
31 Ibidem , pp. 21-23.
32 Ibidem , pp. 30-31.

11 Sintagma ”Generalul Antonescu n u amenință pe nimeni dar nu șovă ie” arată po rnirea
acestuia de a declanșa un conflict dacă nu se liniștește populația, cuvântă rile lui le sunt dedicate și
legionarilor, că rora le cere ajutorul și le cere să i se ală ture lui la guv ernarea noului stat, fapt c ă
opteaza pentru o conducere ală turi de leg ionari.33 Mai ales că el declarase că nu agreează niciun
guvern .34 Acest lucru este ș i dato rat sprijinului pe care îl primeau legionarii din partea Germaniei,
liderul lor a fost î n exil în Germania .35
Opțiunea lui Ion Antonescu pentru a se ală tura ră zboiului alături de Axa era datorată și de
dorinț a de a reintregii teritorial Româ nia, B asarbaia ș i Bucovina fiind sub dominație străină, sub
dominația rusă , care era unul dintre marii dușmani ai Germaniei. Astfel, se justifică de ce încă din
primele declarații ca șef al Consiliului de mi niștri, atenționeaza armata și încearcă să trezească î n
sufletele soldaților un sen timent de patriotism și solicită ajutorul lor în viitoarea luptă care pare
inevitabilă .36Cu toate că partidele țării nu sunt de acord ca România să treacă de partea Axei și să
renunțe la alianțele cu Franța și Anglia, generalul consideră c ă politica sa va aduce victorie ță rii.
De aici se declanșează permanenta tens iune dintre partidele istorice ș i conducatorul
miniștrilor.37Antonescu avea nevoie de un sprijin pute rnic în această noua eră a statului român,
partidele nu erau o opțiune, fapt da torat concepț iilor total opuse ale acestora față de planuril e
guvernă rii, de aceea o alianță cu Horia Sima, conducatorul mișcă rii legionare, îi aducea beneficii
general ului pentru a -și impune dictatura .38
La 14 septembrie începe o noua guvernare, cea a lui Ion Antones cu și a legionarilor. Se
întocmește un nou text constituțional, unde se specifică că Româ nia este Stat Național Legionar,
în cadrul căruia gen eralul Ion A ntonesc u era conducatorul statului româ n și Horia Sima ministru
secretar d e stat, dar și co mandantul Mișcă rii Legionare. Actul a fost semnat de rege le Mihai și
populației i s -a comunicat î nceperea noului regim.39 Prin noua Constituție se vede î n mod clar că
regele nu ma i are nicio autoritate asupra ță rii, și că se află la conducere doar î ntr-un m od formal.
În cadru l primei ședințe a noului guvern, Antonescu a afirmat ră spicat că Româ nia va
adera la Axa, astfel susț inând politica regim ului nazist, Româ nia aderând la Pactul tripartit ,

33 Ibidem , pp. 33-34
34 Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, op.cit. , p. 109.
35 Gheorghe Brabul, op.cit. , p. 47.
36 Gheorg he Buzatu, Mareșalul Ion Antonescu la judec ata istoriei , Editura M ica Valahie, Bucuresti, 2012, pp . 64-65.
37 Marius Lulea, op.cit. , pp. 53-54.
38 Ibidem , pp. 59-61.
39 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace si război -jurnalul mareșalului Ion Antonescu , Vol. I,
Editura Tipo Moldova, Iaș i, 2011, pp . 533 -534.

12 generalul considerând că acest fapt este benefic statului româ n, lucru susținut de el la prima vizită
în Germania. 40
Cu toate că noua conducere părea una solidă , Antonescu fiind o fire dictatoare, nu era de
acord întru totul cu atitudinea legionariilor. De asemenea , aceștia doreau să conducă ei țara, de
aceea între cei doi stâlpi ai ță rii s-a produs o distanțare.
Datorită firii autoritare a generalului, legionarii încep să -l conteste. Ei inițiază acț iuni
vandale, jafuri, crime , cel mai cunosc ut act care a rămas în istoria R omâniei, a fost a sasinarea
unor oameni de cultu ră precum Nicolae Iorga și Virgil Madgearu.41 Situația această este
prezentat ă și conducă torului german, Antonescu denigrându -și aliații pentru a obț ine spriji nul lui
Hitler în vederea îndepă rtării acestora. Liderul german deși afirmă că nu se poate implica în
problem ele interne ale țării, consideră că legionarii trebuie îndepărtați dacă au o atitudine ostilă .42
Astfel , legionarii în urma mișcă rilor violente din luna ia nuarie și a posibilității ca Garda de Fier
să-și întă reasca poziția în stat, sunt izgoniți de la conducerea statului, acesta fiind momentul de
începere a dictaturii antonesciene. Se constituie un nou gu vern care cuprindea 10 miniștri, 7
subsecretari, 4 miniștri și 5 subsecretari de stat civil. Ion Antonescu ia și funcț ia de ministru a
Afacerilor Străine, astfel el are o nouă atribuț ie de a stabili relțiile economice cu ță rile aliate.43

40 Ibidem , pp. 466 -468.
41 Gheorghe Buzatu , Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura M ica Valahie, București, 2002, pp. 68 -69.
42 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, op.cit , pp. 489 -490.
43 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Ion Antonescu la judecata istoriei , Editura M ica Valahie, București, 2002, pp . 68-69.

13 3. Anii 1940 -1941

Încă de la început Antonescu nu a ez itat să-și manifeste susținerea față de Axa, aderarea la
această alianță fiind doar o chestiune de timp.
În noiembrie 1940 are loc prima întrevedere dintre Antonescu și liderul german. De
asemenea , generalul se întâlnește prima dată cu ministrul de externe Ribbentrop , care încă de la
început îi atrage atenția că revendică rile Ung ariei nu pot fi modificate și că un conflict ungaro –
româ n nu și -ar avea rostul. 44
În cadrul întâ lnirii dintre cei doi lideri, Hit ler și Antonescu, generalul român îi prezintă
situația prin care trece ț ara sa, sute de români rămânând în Transilvania, adică la momen tul ac ela
pe teritoriul unguresc, aceș tia fiind o minoritatea asuprită . Lucru care nu ar trebui să se înt âmple
prin prisma faptului că românii așezați pe acest teritoriu de o perioadă mult mai lungă ,
argumentel e istorice sprijinind apartenența Transi lvanie i de către români, lupta pentru această
unire fiind grea și anevoioasă, cu multe pierder i. Aceeași situație este și î n cazul con flictelor cu
URSS care consideră Bucovina și B asarabia teritorii ruse, această luptă se dă de ani de zile ș i
efortul depus pentr u pace a fost unul extraordinar.45
Antonescu pe langă sprijinul politic solicită și sprijin economic, România având nevoie de
resurse materiale. Conducă torul german întelege problemele Rom âniei, cu aceeaș i problem ă
confrontâ ndu-se și germanii din P olonia, î nsa Antonescu nu primește garanții că Transi lvania va
fi din nou î n cadrul statului român.46
În ceea ce priveș te economi a, Hitler dorește ca România să îi furnizeze materii prime, în
schimb ul cărora Germania va acorda maș ini și alte tipuri de armament neces are războiului. Prin
materii prime se int elege exportul de petrol, lemn și ceriale. Astfel , Germania obține aceste
materii la un preț mult mai mic. De asemenea , dorește stabilirea unor tratate economice pe o
perioadă cât mai îndelungă , cu prețuri stabile c are vor contribui la evoluția economiei românești.
Antonescu a insistat asupra creditelor pe care le dor ește pentru a restabiliza țara ș i asupra
pericolulu i care î l reprez intă rușii care doresc să ajungă până la granița de apă rare. În urma
acestei întâlnir i s-au definitivat relațiile româ no-germane.47

44 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea , op.cit. , pp. 466 -467.
45 Ibidem , p. 467.
46 Ibidem , pp. 467 -468.
47 Ibidem , p. 468.

14 Stenograma întocmită pe baza întrev ederii dintre Antonescu si Hitler , arat ă solidaritatea
României față de Germ ania și menționează nevoile econo mice ale țarii, care reușește să obțină
credite. Antonescu solicit ă 41,2% dobândă și afirmă că o pierdere de ½ % nu ar afecta foarte
mult interesele ță rii. De aceea, România este numită în stenogramă atât aliat militar cât și
economic. 48
La întorcerea în țară generalul Ion A ntonescu dorește să comunice întregului cabine t de
miniștri rezultatele vizitei sale. Acesta aduce elogii și laude c onversației cu Hitler, și afirmă că
interesele teritoriale ale României vor fi respectate, Tratatul de la Viena putând fi schimbat. De
asemnea , în ceea ce privește economia, generalul î și atribu ie meritele stabilirii unei legături
economice, marcând că este un momen t unic în istorie. Creditele obținute, urmând să contribuie
la dezvoltarea agriculturii, pentru refacerea drumuri lor, pentru industria alimentară . Acesta
prezintă și condițiil e acestor credite, că vor fi pe o durată de 10 ani, această perioada fiind
necesară pentru o reorganizare a țării, banii vor fi aduși pe tranșe anuale, având dobânda de 3 ½
%, însa în primul an vor fi scutiți de această dobandă. Generalul mușamalizeaza fap tul ca
ministrul de externe i -a spus in mod clar că este destul de greu să recupereze Transilvania,
Ungaria fiind un al aliat al Germaniei, Antonescu le prezintă miniștrilor că Germania a re interese
atât economice cât și politice în România și că pierderi le teritoriale se datorează politicii slabe a
lui Carol al II -lea.49
Generalul aduce argumente pr in care arată necesitatea unor î mprumuturi externe, salarii le
oamni lor de rând având de suferit , de aceea , era nevoie de un echilibru. În țara erau multe
proble me și datorită greutaților întâmpinate în aprovizionare, car e afectează și armata, astfel
săracia domină în toate domeniile ță rii, astfel ar fi fost benefice reforme în toate domeniile , în așa
fel încât fiecare cetățean să trăiască într -un mod decent.50
Criza econimică din țara poate fi vaz ută și prin corespondența și dispoziț iile date de
general, care nu acodă favoruri economice nici celor apropiați. La solicitarea Ecaterinei general
Basarabescu de a primi ajutor pentru refacerea casei, avariate de cutremur , Antonescu îi afirmă că
nu poate oferi ajutor din banii statului.51 Nu se sfiește să impu nă restricții ș i casei regale, în
momentul în care se cerea aprobarea unei transfer de bani pentru prin cipele Nicolae, generalul
aprobă acest transfer însa solicită ca principele să adopte un stil de viața modest și economic.52

48 Ibidem , p. 470.
49 Ibidem , pp. 471 -472.
50 Ibidem , pp. 474-476.
51 Mareșalul Ion Antonescu, Secretele guvernarii , Edit ura Romanul, București, 1992, p . 31.
52 Ibidem , p. 36.

15 Pierderile economice se datorau și pierderilor teritoriale , suprafața țării fiind redusă de la
295.049 km la 195.311 km53, de aceea era nevoie de o evaluare a bunurilor rămase în cadrul
teritoriilo r anexate, d e aceea se înființeaza o delegație care merge î n Ungaria pentru a negocia.54
Rom ânia oferă spijin polonezilor, ca acestia să traiasca decent, însuși generalul Antonescu afirmă
ca au nevoie de un trai normal nu d e lux, însa într -un raport i se a duce la cunoștiință situația
financiară cu privire la refugiații polonezi, la acest raport liderul român raspunde într -un mod
brutal în care afirmă că vor fi expulzați toți polonezii de pe teritoriul țării, vor ramâne doar cei
pentru care există un ordin, însa și aceștia vor pleca la finalul războiului, de asemenea , toate
cheltuielile vor fi urmărite și diminuate, considerând că țara a avut doar pierderi în urma venirii
acestora. 55
Ion Antonescu î n memorandumul trimis lui Hitler realizeaza o sinteza a lucr urilor ce
necesită să fie schimbate în țară și prezintă situația ță rii. Susține că Rom ânia se află î ntr-un punct
strategic care este esențial Germaniei pentru a obț ine o victor ie în acest război, această poziție
însă o determină să su sțină țara nazistă, ven irea comuniștilor ar fi o adevarată catastrofă, Pactul
Tripartit este î n vizi unea acestuia cea mai buna soluț ie. Sprijin ul militar oferit de Germaniei în
vederea obț inerii teri toriilor, generalul considerând că victoria naziștilor este garantată. Pentru a
fi o țară pe masura celorlați aliaț i, Antonescu îi prezintă lui Hitler reformele de care era nevoie
pentru a putea sprijini aram ata germană ș i pentru a stabili relații economi ce de lungă durată . În
privinț a armatei, Rom ânia mai avea nevoie de timp să își p regătească trupele. Însă î n domeniul
economic era nevoie de o implicare mult m ai mare, celelalte domenii ale țării depinzâ nd de
acesta.56
Pentru o organizare mai bun ă a bugetulu i era necesară cunoșterea numărului de soldați ce
vor veni pe teritoriul româ nesc, pentru a le asigura transportul. Ge rmania fiind un cunoscut
producă tor în industria metalurgiei, se solicită furnizarea de oțel în țară pentru dezvoltare a
acestei ramuri, prec um și a producției de maș ini, transportul fiind foarte slabă, de aceea era
nevoie de noi că i ferate . Un bun sistem de deplasare este unul dintre cele mai im portante

53 Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina , Encicopedia de istorie a României , Vol. I, Editura
Meronia, 2003, p. 361.
54 Ibidem , p. 33.
55 Ibidem , p. 54.
56 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu -Hitler Corespondețe și întâlniri inedite , Vol I, Editura
Cozia, București, 1991, pp . 75-76.

16 elemente pentru ca aramta să dea randament. Pregă tirea alimentelor pentru trupe este un al t
proces costisitor și care necesită timp, Antonescu specifică că are nevoie de informaț ii exacte.57
Un avan taj al relațiilor economice româ no-germa ne este acela că produsele puteau fi
transportate atât pe uscat cât și pe apa, mai exact pe Dunăre. După declanșarea războiului,
România a întampinat o serie de dificultăți cu țările din Balcani, care îi îngreuna menținerea
statu -quo-ului și în această situaț ie Germania ar putea juc a rolul de mediator, mai ales că era în
interesul ei ca România să poată naviga făra restricții pe Dunăre. Insă noua conducere a țării
drește stabilirea unei c irculaț ii și pe uscat spre nord ș i nord -vest. Simpatia sporită a lui Anto nescu
față de Germania, ușurează posibilitatea acestei de a obține fără efort beneficii din partea
Româ niei, care este un important dețină tor de petrol, un element foarte căutat la ni velul întrgului
glob. În acest document se specifică interesul Germaniei p entru petrol. Deși , aparent Germania
ofereă sprijin țării, era pe baza de împrumut, î n timp ce ei beneficiau de ce le mai importante
materii ale țării, însă interesele naziștilor față de petrolul rom ânesc nu a apărut o dată cu venirea
lui Antonescu la conducer e, raporturi economice existau încă din 1939, însă aceste a au fost
concretizate in 1940.58
Prin urmare , la întrevedere a dintr e Hitler și Antonescu, acesta a prezentat Fuhrerului cum
s-a schimbat țara română în domeniul finanțelor și economiei, în urma economiei și restricțiilor
generalul ui, reușind să reducă cheltuielile cu 7 miliarde, această sumă urmând a fie utilizată
pentru continuarea procesului de dezvoltare. Oraganizarea arma tei a fost una dintre prioritați ,
hrana acestora fiind asigurată din viitoarea recoltă. Liderul german îsi manifestă dorința de a
trimite trupele germane în România, pentru o viitoare ripostă împotriva URSS ului, de aceea î i
atrage atenția generlului că în tampină dficultați în aprovizionarea armatei germane, fiind essential
să se ia masuri în această privință. Li psa alimentelor afecta randamentul armatei, Hitler a emis
ordinal de a se realiza o Anchetă pentru a constata cauzele întarzierii aprovizionării. L a final s -a
comunicat că întârzierea s -a datorat zăpezii, în planurile inițiale se menționeaza că armat a
germana nu va fi aprovizionată de România, țara avand datoria de a -și aproviziona propria
armată.59
În urma discuț iilor cu cei de la conducere Germaniei , la întoarcerea în țară Antonescu
continuă procesul de reformare, una ditre cele mai import ante legi a fost legea contribuț iei
directe , care suferă numeroase modificări, î ntr-un docum ent trimis ministrului de finanțe solicită

57 Ibidem , pp. 76-77.
58 Ibidem , pp. 77-78.
59 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, op.cit , pp. 486 -493.

17 urmărierea apliă rii aceste i reforme, care nu rezol vă multe problem e dar reprezintă o schimbare.
De asemenea , cere soluț ii pentru rezovlarea eventualelor probleme, fiind consti ent de piedicile
care se ivesc în momentul adop tării unei no ii legi.60
Se impune în mediul rural un regim mult mai strict, adoptându -se o lege prin care se dorea
ca cei care nu au fost luați în armată, începând cu vârsta de 12 ani, să muncească în agri cultură.
De asemenea, se impune militarizarea instituțiilor, indiferent de tipul acestora. Liderul statului
este pr eocupat de creșterea produ ctivitații, astfel implementează o politică prin care copii încă de
la o vâ rsta frageda sunt aduși la muncă , considerând ca este datoria fiecarui cetațean să contribuie
la interesele țarii, de aceea și bătrânii vor avea activitate pâna la o vârsta înaintată.61
Guvernul lui Antonescu solicită o reformare a turismului, pe care liderul o aproba si o
consideră necesara, din cauza pierderilor suferite, însă oferă un termn limită, mai exact o lună,
considerând că este suficient pentru a v edea daca se produce o i mbunătaț ire sau acest domeniu va
continua să producă pagube, turismul este legat și de transport, de aceea afirmă că ministru l
finanțelor le ofera susținere celor de la transporturi, având în plan și îmbunătațirea căilor ferate,
lucru dorit și de aramată , pentru a facilita deplasarea atât a trupelor cât ș i a proviziilor. Pentru a
evita continuarea acordă rii unor privilegii Ant onescu dorește eliminarea nepotismului ș i pe un
raport referitor la Institutul Româ n din Germania, cere ca gi nerele lui Puscariu să părasească acel
domeniu pentru că profită de banii s tatului pentru lucruri care nu țin de atribuțiile sale și pentru
plăcerile proprii, acest lucru f iind valabil pentru toti delegații români din străină tate, de asemenea
cere ca buget ul sa fie limitat, amitind di n nou de criza prin care trece țara, dar ș i Europa, este
nevoie de venituri sta bile pentru a asigura buna funcț ionare a țării, dar ș i pentru a sprijini armata
care se pregătea să intre în luptă î mpotriva URSS -ului. 62
În mai 194 1 este trimis delegatu l german care se va ocupa de trupe le germane de pe
teritoriul românesc, colonelul von Schobert căruia Adolf Hitler îi stabilește în mod clar atribuțiile
și la fel de clar îi prezintă generalului Antonescu care va fi rolul colonelului in Româ nia, acesta
ocupandu -se de operaț iunea B arbarosa, care reprezintă planul de atacare a URSS -ului, în această
operațiune intrând și Româ nia, ca re urma să atace de -a lungul țărmului Nordic al Mării Negre ș i
sudul Ucrainei, armata română trebuia să asigure flancul drept al armatei naziste care va fi
prezentă în țară cu 6 divizii . Colonelul va fi un intermediar în relațiile româ no-germane, se va

60 Mareșalul Ion Antonescu, Secetele guvernarii , Edit ura Romanul, Bucuresti, 1992, p . 63.
61 Ion Scurtu , Viața cotidiana sub controlul sever al regimului Antonesc , vezi http://www.ioanscurtu.ro/viata –
cotidiana -sub-controlul -sever -al-regimului -antonescu/ , 2011, pp. 4-6.
62 Mareșalul Ion Antonescu, op.cit. , Edit ura Romanul, București, 1992, p . 63.

18 cosulta cu șeful statului când va considera că este nevoie, scopul lui va fi apărearea granițelor și
învingerea comuniștilor, acesta fiind și motivul intrării Româ niei de partea Axei . De asemenea , în
documnet ul trimis de Hitler se specifică că Antonescu nu tre buie să se îngrijoreze în privinț a unei
agresiuni din partea Ungariei, deoarece Germania se intitulează un aliat al Românei, astfel
garantându -i pace cu țara vecină, nu însă ș i teritoriul pierdut . În ordin se mai menționează că
Hitler îi va trimite î ntr-un timp cât mai scurt liderului român o invitație în Germania, liderul
nazista dorind să poarte o discuție pe rsonală cu acesta .63
Așa cum era de așteptat într -un timp câ t mai scurt Hitler l -a convocat pe Antonescu la
Munchen în luna iunie, înainte de î ntalnire Antonescu a redactat î n scris problem ele care ar trebui
să fie discutate . Generalul invocă motive mult ma i profunde care aduc poporul roman al ături de
cel geman, urmând ca viitoarele acțiuni să arate fidelitatea și sprijinul pe care îl acordă Axei, de
aceea își vor cere drepturile dupa obținerea unei victorii, care va duce la granițe comune toate
țările fiind dominate de naziș ti. De asemenea, r ealizarea unei Europe echilibrate poate fi facută
doar prin rezovlarea problemei raselor, firea rasistă a lui Ion A ntonescu aprobă făra nicio urmă de
remușcare politica dusă de Hitler, astfel aduce în discuț ie problem a slavilor care tulbură regiunea
balcanică. Din nou generalul aduce în discuție istoria teritoriilor românești, î n mod special al
teritoriului anexat de Ung aria, instabilitatea politică ducâ nd la ineglitati economice, sociale,
politice față de milioane de rom âni care tră iesc pe acest teritoriu , însă prin noua poziție a
Româ nie față de politica europeană se spera la o rezolvare a acestei probleme. 64
Un avantaj care strânge această legătură româno -nazista este și pozitia geografică a
Rom âniei, dar și legatura di ntre cele două țări pe Dunare, mai ales î n favoare industriei. Gurile
Dunării fiind cunoscute în istorie pentru comerț , de asemenea prin sprijinul german R omânia
poate să devină din nou o putere navala, mai ales că portul din Constanța leagă punctele
comer ciale din Strâ mtori.65
Întalnirea dintre cei doi lideri a avut loc pe 12 iunie 1941, unde s -au dez bătut ultimele
detalii pentru ră zboiul în care avea să intre și România împotri va URSS -ului. Antonescu prezintă
situația economică , care îi favoriza pe germani , însuși Antonescu recunoaște la ce restricții a
supus poporul pentru a asigura necesarul armatei germane, România fiind într -o criză economică,
însă mai există o speranță o data cu venirea noilor recolte, dar nu una sig ură. Astfel , România a
respectat toa te prevederile acordurilor româno -germane, de asemenea Antonescu pune la

63Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, op.cit. , pp. 86-88.
64 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusi a Cîrstea, op.cit. , pp. 498 -499.
65 Ibidem , pp. 499 -500.

19 dispoziția Germaniei întreg teritoriul pentru o bună desfașurare a acțiunilor militare, pentru
susținerea atacului asu pra URSS -ului, Antonescu nu a făcut doar schimbări î n domeniul
economic ci și în armată . Inamicul lor cumun era Rusia, car e nu urmărea doar obț inerea
teritoriilor românești ci răspândirea comunismului pe un spațiu cât ma i mare, aceștia își
consolidează relațiile ruso -engleze, ceea ce este un dezavantaj mai ales că aceas tă colaboarea, s -a
văzut și prin faptul că atât rușii câ t și englezii au încercat să îndeparteze România de Axa și să
treacă de partea celeilalte tabere. T ensiunea dintre Stalin și Hitler apare și în urma tratatului
semnat de primul cu Iugoslavia, pe terit oriul căruia a intervenit Germania. Hitler a explicat
strategia de atac, și a pus accent pe un eventual atac al rusilor asupra spațiilor petrolifere , liderul
român consideră că Rusia trebuie atacată într -un timp cât mai scurt, orice ter givesare poate duce
la o catastrofă. Lui Antonescu i s -a oferit ș ansa de fi comandantul sup erem al armatei ceea ce l -a
încântat, mai ales că el este un militar. O concluzie finală a acestei întrevederi a fost ca nu este
import ant doar ca Rusia să fie învinsă ci și cucerită.66
Pe 18 iunie, Antonescu primește o înștiințare prin care i se comunică că ră zboiul
împotriva Rusiei trebuie inițiat, aceasta devenind tot mai puternică. Armata româna avea ca
misiune protejarea t eritoriului și apărarea regiunii petrolifre din Constanța ș i de la Dunăre de
atacurile aeriene. Mareșalul trebuie să aibă în vedere forțele sovietice din B asarabia și Cernăuț i.
Aviația româna trebuie să împiedice, de asemenea, ca aramta sovietică să se retragă peste
Nistru.67
În urma scrisorii de la liderul german, m areșalul Antone scu da ordin ca armata româna să
treacă Prutul, România luând parte la operațiunea Barbarosa.68 Cu tot entuziasmul liderului
român în cadrul campaniei din est s -au ivit multe probleme, mai ales de comunicare.69 S-au comis
numeroase abuzuri din partea nemților, dar și din partea româ nilor, de aceea în perioada 1941 –
1944 relatiile militare româ no-germane s -au deteriorat datorită evenimentelor de pe front.70 Prima
etapa a războiului a fost bătalia celor 33 de zile, între 22 iunie si 26 iulie 1941, la care a participat
armata 3 și 4 a României în colaborare cu Armata a 11 -a germană, aveau ca scop eliberarea
Basarabiei, urmată de batalia de la Odessa, în cadrul acestei lupte a participat aramata a 4 -a.71
Lupte au avut loc și pe uscat și pe apă, sovieti ce au atact portu Constanța, însă defensiva

66 Ibidem , pp. 501 -508.
67 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , op.cit. , pp. 108 -110.
68 Gheorghe Buzatu, Mareș alul Antonescu la judecata istoriei , Editura Mica Valahie, București, 2002, p . 131.
69 Alesandru Duțu, Între Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament româno -germane și româno -sovietice ,
Editura e ncicopedică, București, 2000, p . 96.
70 Gheorg he Buzat u, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura Mica Valahie, București, 2002, pp . 133 -134.
71 Ibidem, p. 135.

20 românească s -a dovedit a fi mult mai pregătită, pe 20 iulie armata rusă se retrage din zona
Dunării.72
Aceste lupte au fost grele, însa reprezi ntau doar începutul, politi ca lui Antonescu nu era
împartașită de m ulți membri a celorlalte clase politice, Iului Maniu îi comunică mareșalu lui
printr -o scrisoare faptul că este un lucru deplasat să declarăm Rusiei ră zboi. Fapt susț inut de
marea majoritate, Antonescu bucurându -se de sprijinul cetătenilor pâna în momentul în care a
ajuns la Nistru, trecerea acestuia stârnind contraverse.73
Antonescu și Hitler ț in legatura în mod constant pe parcursul luptei din Basarabia, de
aceea în momentul în care Antonescu elibereaza Basarabia, Adolf Hitler îi trimite în cel mai scurt
timp o scrisoare prin care îl felicită și ă i solicită să înainteze, răspunsul lui Antonescu nu întarzie
să apară, acesta, datorită orgoli ului și cuvantului dat, confirmă înaintarea trupelor române. Acest
lucru necesită din nou o reorganizare și adoptarea m ai mu ltor mă suri, pe care mareșalul le
prezintă liderului german, armata româna se confrunta cu lipsa mijloacelor de t ransport auto, de
aceea solicită sprijinul celor germane ca și în cazul aviației este aceași situație, deoarece este
nevoie ca germanii să comp leteze pierderil e, planurile fiind mult mai mari , este nevoie și de o
noua aproviz ionare, pe care statul român nu o poate suporta, flota româna este pusa la dispoziția
celei germane pentru a asigura escortarea vaselor de aprovizionare.74
În plan econom ic Ro mânia nu dispunn e de resurse pentru exploatarea fostelor sale
provincii, proaspă t recupera te, de aceea Antonescu consideră necesitatea unor organe de conduce
noi, pentru a nu se suprapune doua tipuri de guvernare. Hitler asigură mijlocele de transport a uto
doar parț ial, aprovizionarea cu m uniție, combustibil fiind facută prin intermediul armatei
germane, care trebuie să evacueze răniții și să asigure pâinea.75
În aceste condi ții este declanșata lupta de înaintarea pe teritoriul sovietic , Odessa fiind
punctul de reper. Se stabilesc mijloacele de aprovizionare, transaportul german urmând să țină
cont de necesitățile româ nilor, de asemenea o parte din producția ț arii era destinată susținerii
războiului , prin urmare se solicită ca la împarțirea hranei pupulația și armata româna să constituie
o prioritate. Era necesar ca transportul să fie refă cut, de aceea se apeleaz ă și la fabricile de

72 Vasile Luca (coord), Analele “Universității Dunărea de Jos” Galați, Seria 19 , Editura Galați University Press,
Galați, 2006, p. 167.
73 Mari us Lulea, op.cit. , pp. 65-67.
74 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , op.cit , pp. 114 -121.
75 Ibidem , p. 122.

21 vagoane ș i locomotive pentru transporturile mili tare germane. Antonescu solicită ca fiecare să îsi
cunoască atribuțiile, doar în a cest fel c ampania poate fi un success.76
Bătăl ia de la Odessa este considerată cea mai importantă luptă desfașurată de armata
română pe frontal de est, contribuind la pătrunderea Axei în Crimeea și Caucazul de Nord, dar și
la concretizarea raporturilor rom âno-germane în URSS. Pe 14 august, armata română a reușit să
încercuiască Odessa, la câteva zile Hitler dă ordin de ocupare a Crimeii, trupele germa ne atacâ nd
Armata Roșie , aceasta fiind numeroasă, o parte din trupele române au fost introduse în Metropol.
Operțiunea a fost de lungă durată, însă î n luna noiembrie Crimeea a fost cucerită. Acțiunile din
Crimeea i -a determinat pe sovietici să ramână fără trupe la Odessa, ca î ntr-un final rușii să își
piardă poziția din acest teritoriu. Această acțiune era consi dertă de marșalul finaliz area campaniei
de eliberare a Basarabiei și Nordul Bucovinei , dar și să arate Germaniei că România este un aliat
stabil, în acest fel la viitoarele negocieri românii să aiba un avantaj în defavoarea celorlalți, în
special a Ungari ei. Bătalia s -a sfârș it în luna octombrie, o data cu Campania anului 1941, de
aceea doar Armata a 3 a a rămas pe teritoriul dintre Nistru și Nipru.77
Chiar dacă lupta a fost o victorie remarcabilă, armata româna a avut foarte multe pierderi,
multi soldați s i-au pierdut viata pe front.
Mareșalul Ion Anton escu a declarant ca nu doarea să conducă teritor iile sovietice, el
acționând ală turi de Germania, în viziunea lui istoria era previzibilă. Acțiun ea din Transnistria era
asociată cu evenimentele din 1919, cand a fost nevoie de ocuparea Budapestei pentru ca
Transilvania să fie recunoscută ca teritoriu românesc.78
Antonescu credea cu tărie în victo ria Axei, ceea ce îi influențeaz a toate decizile de pe
parcursul războiului.
La sfârșit de an, Hitler îi comunică mar eșalului planurile pentru viitoarea campanie care
vizeză ocuparea Sevastopolului, însa este nevoie de timp deoarece terenul nu este favorabil, de
aceea Romania oferă unități de schiori. Însa din nou se solicit ă contribuția cu petrol și benzină ,
fapt de car e germanii par a fi depe ndenți, această solicitare se gă sește în toate documentele.79
În perioada luptelor, Mihai Antonescu se ocupa de discuțiile cu reprezentanții puterilor în
ceea ce priv ește problemele economice ale ță rii. De aceea , el s-a întalnit cu a dministrația

76 Ibidem, pp. 123 -124.
77 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Editura Mica Valahie, București, 2002, pp . 155 -158.
78 Cons tantin Pantanzi, Cu mareșalul până la moarte , Editura Publieform, București, 1999, pp . 126 -128.
79 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , op.cit. , pp. 157 -159.

22 germană . El s -a deplasat în Germania pentru a prezenta situația României, s -a întalnit atât cu
Adolf Hitler, Ribbentrop cât și cu Reichsmareșalul Goring.80
Așa cum România se confrunta cu nenumărate probleme economice, și Germania datorită
poziției geografice nu dispunea de resurse petroliere, apelând la România pentru a -i aproviziona
în continuare , însa aces t lucru necesită mult efort, deoarece doar într -un an s-a epuizat o parte din
rezervele țării, ca urmare, Mihai Antonescu a cerut garanții ca la sfârșitul războiului dacă
Germania va disp une de perolul rusesc o parte să ajunga la noi. Pentru a diminua consumul de
petrol, astfel încât să asigure în continuare resur sele necesare Germaniei, aceasta trebuie să
furnizeze conducte pentru gaz și căr buni.81 Astfel se apeleaza la troc, ast fel încât ambele țări să
dispună de resurse.
Reprezentantul României a ceru t ca o serie de trupe germane să fie luate de pe teritoriul
țării, deoarece reprezentau o cheltuiala sup limentră și care nu era necesară la mom entul acela,
România încercând să evite inflația. Din această cauza, era nevoie de o finanțare cu aur din par te
Germaniei, lucru pe care aceș tia nu îl puteau acoperi în totalitate ca să aibă loc restabilirea
situatuației e conomice. Evenimentele arătau că r ăzboiul nu se va termina într -un scurt timp, de
aceea din nou Germania trebuia să furnizeze materii prime și de război82
Situția economică română, deși se spera la o îmbună tătire în urma raporturilor româ no-
germane, evolua foarte încet, în toate domeniile e conomice era nevoie de sprijin extern, ceea ce
duce și la pierderi, deoarece oric e lucru trebuia înapoiat sau plă tit prin alte mijloace, cele mai
multe pier deri se înregistrează în industria petrolier a, fapt ce constituie o pagubă semnificativă,
resursele țării fiind destinate exportului. În această privință, atât Ion Antonescu cât și Cabinetul
lui, nu dau dovadă de tact, deoarece se încred p rea mult în victoria Axei, și că aceste resurse vor
fi restituite.

80 Ibidem , pp. 132 – 137.
81 Ibidem, pp. 138 -146
82 Ibidem, pp. 147 -157

23 4. Anii 1942 -1943

Noul an îl gă sește pe mareșalul Antonescu în circumstanțe favorabile din punct de vedere
militar, reușind să elibereze Basa rabia și Bucovina, dar și atrăgâ nd interesul Germaniei, România
devenid un aliat de baza în lupta anti -comunistă.
În plan economic situația este î n contiunare nedefinită, cabinetul lui Antonescu nu
reușește să realizeze o balanță economică, datorita influenț ei germane, care inițial pare că spriji nă
România, însa totul este con tra cost, fapt demonstrat și de bilanțul economic a anului anterior, pe
care Antonescu îl prez intă la prima întalnire din 1942 cu Adolf Hitler.
Pe langă sprijinul militar considerabil, în proporție de 91,5% și cel economi c este
simnificativ, mai ales că țara nu avea la momentul respectiv o economie prosperă. Un domeniu
care a su fert multe schimbări a fost cel militar, în care s -a investit foarte mult, 200 de miliarde de
lei.83 Suma poate părea banală pentru o țara occidentala care dispune de resurse mult mai mari,
însă pentru România obtinerea acestei sume este caracterizată de sa crificii și restricții pe toate
planurile.
Cu această ocazie s-a evaluat și situația resurselor petrolifere, care arată un consum
enorm, 2 672 000 de tone de petrol, acestea au ajuns exclusiv pe teritoriul Germaniei, întreaga
producție rom ânească fiind epu izată.84 În viziunea mareșalului aceste sacrifici i sunt văzute ca
acte de bravură , însă sunt mai mult acte de inconștiență, populația avâ nd de su ferit de pe urma
acestor încercări de a demostr a solidaritatea României față de Germania.
De asemenea și exportu l este caracterizat de monopolul german, ceriale și animale în
valoare de 3 1,6 miliarde de lei, cea mai mare parte a mărfurilor au ajuns la arma ta germană, din
cauza acesor acț iuni s -a ajuns la mărirea prețurilor, la criză economică și era posibil să apară
inflația. De aceea, Mihai Antonescu a cerut trei vagoane de aur, însa Germania fiind în plin
război nu a putut onora această cerere, criza româneasca rămânând la fel. S-au înregistrat și
pierderi, dispariția unor ceriale, pe care Antonescu le pune pe seam a trupelor germane.85
Eforturile aceste m ai au însă o expliație, aceea că Antonescu dorea să se impună în fața
Ungariei, un alt ali at al Axei, pentru a fi sigur că la sfarșitul războiului Transilvnia va fi din nou

83 Ibidem , pp. 166 -167.
84 Ibidem , pp. 167 -168.
85 Ibidem , p. 168.

24 pamânt românesc. Din nou , încrederea exager ată în victoria Germaniei îl orbește pe mareșal,
acesta fiind în stare să ducă țara la colaps.
La aceea perioada economia externă o influența pe cea interna, din necesitatea unor
masuri drastice, rezoluțiile lui sunt tranșante, nu existau persoane favoroza te.
Ca și în anul precedent domeniul transportului, și instituția CFR -ului reprezentau o
prioritate, materialele, alimentele fiind usor de transport pe calea ferată. De aceea, Antonescu în
momentul în care se elaboreaza o convenție a transpoturilor romano -germane , o analizeză î n
detaliu , nu doar pentru a se asigura că depla sarea se va face într -un timp câ t mai scurt, ci și pentru
a evita abuzurile din partea germanilor, fapt de care este și el conștient.86 Acest lucru este
ambigu, deși mareșalul era la curen t cu acțiunile germanilor, știind ca nu tratează țara într -un mod
corespunzător sacrificiilor pe care le face aceasta, el continuă să elogieze și să sprijine jertfa
armatei române. Aceasta a avut posibilitatea de a se retrage din război cand a îndepărtat
dominația sovietică din Basarabia și Bucovina, înaintarea pe teritoriul sovietic s -a datorat
sprijinului exagerat față de germani, orcum România nu dispunea de resurse să guveneze un alt
stat, în afara celor care îi aparțineau de drep t.
Din cauza aglomerați ei, transportul de călători devenise tot mai gr eu de controlat, ceea ce
ducea ș i la violențe, fapt ce îl revolta ă pe mareșal, de aceea o rdonă să se ia măsuri într -un timp
cât mai scurt. De asemenea , susține acțiunea CFR -ului de a nu mai acorda abonamente g ratuite,
ca orice altă instituție româneasca și CFR -ul se confrunta cu o criză economică.87 Cu toate
acestea , Ministerul de finanțe se ar ată destul de reticent atunci când instituția solicită scutirea de
taxe la importuri în anul în curs, 1942 -1943. Dar pre ședintele Consiliului de miniștri își dă
aprobarea, deoarece CFR -ul nu poate suporta din împrumuturile pe care le are taxele vamale,
menținerea acestora ar duce la diminuarea investițiilor sau chiar la faliment. Aceasta decizie este
justificată și de situa ția în care se găsește țara la monetul respectiv, pagubele războiului depășind
veniturile, de aceea exportul pare o alternativă pentru a regla economia. Însa un export de succes
nu se poate realiza fară o rețea de căi ferate corect utilată. Și în cazul rep arțiilor, CFR -ul nu
dispunea de uneltele necesare, cu toate aceste nu puteau ap ela la o firma privată de reparații
deoarece costurile erau imense. De aceea, încearcă să profite de război, acesta fiind și principala
cauză a problemelor. Se adresează președi ntelui Consiliului Miniștrilor pentru a aduce uneltele

86 Mareșalul Ion Antonescu, Secretele guvernarii , Edit ura Romanul, București, 1992, p . 105.
87 Ibidem , p. 107.

25 necesare de la Odessa, proaspăta cucerire a armatei române, era singura modalitate de procurare a
uneltelor într -un interval de timp scurt și fară a face pagube instituției. 88
În domeniu petrolului sit uația rămâne aceeași ca și în anul precedent, fapt ce stârnește
contraverse și nenumărate discuții între politicienii vremii. Antonescu primește o notă a unui fost
secretar de stat al petrolului prin care încearca să -i atragă atenția asupra politicii extre me pe care
o duce, deoarece petrolul este o resursa care trebuie exploatată în beneficiul țării, pentru a obține
un venit , nu trebuie distribuit fără a ș ti daca vom recupera pierderile.89
Aceasta influență germana nu a pătruns în țara o data cu Antonescu, e a exista , însa, în
proporții mult mai mici, monopolul german încearcă să se impună în toate do meniile, inclusiv în
cel bancar, pe langă bă ncile care se aflau în sfera sa de influență , Banca de Credit, Banca
Chrissovelo ni, în 1942 și Banca industrei ș i come rțului, însa , Antonescu datorita suținerii
necondiționate, consideră influența germa nă asupra sistemului bancar un beneficiu, nu realizează
extinderea rapidă a acestora asupra celor mai influente domenii.90
Aceste porobleme economice au fost din nou abordat e de Mihai Antonescu în cadrul
întalnirii lui cu Hitler și Ribbentrop. Cu toate ca la ultima întrevedere de la Berlin , Mihai
Antonescu a cerut mijloace de transport pentru tru pe, situația nu a fost rezolvată, cu toate că se
pregatea o noua ofensivă împotri va rușilor. De asemenea , s-a întârziat și cu transportul de
armament ceea ce îngreunează mobilizarea trupelor.91 Germanii cunoșteau dependenț a României
față de materialele lor, cu toate acestea nu au manifest at interesul necesar, asa cum fă cea
conducere țăr ii în privința exportului de petrol.
Erau livrate cantități enorme, pentru care România nu primea banii care ar fi putut să o
scoata din criza în care se afla , din contră primeau armament a cărui suma nu atingea prețul
resurselor petroliere exportate , reze rvele fiind pe punctual de a s e goli, de aceea nu era posibilă o
evoluție economică , țara st agnează, și întampină dificultaț i și în exploatarea teritoriilor
recuperate , cum este în cazul Transnistriei , deoarece Români a nu dispunea de libera circulaț ie pe
Marea Neagră.92
Deoarec e petrolul era livrat la un preț mult mai mic, datorită contractului Oerlikon,
Ministerul fi nanțelor avea nevoie de bani atâ t pentru problem ele românilor câ t și pentru

88 Ibidem, p. 124.
89 Ibidem , p. 119.
90 Ibidem , p. 112.
91 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace și război -jurnalul mareșalului Ion Antonescu , Vol. II,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, p . 253.
92 Ibidem, p. 254.

26 cheltuielile suportante datorită prezenței trupelor germane, ca urm are Mihai Antonescu cere 45 de
milioane de franci elvețieni pentru petrol, achitarea sau gara ntarea rest anței de 500 de milioane
atât că tre Banca Națională , pentru trupele germane de pe teritoriul României , cât și pen tru suma
R.M. de la Berlin, sumă cheltu ită pentru nevoile germanilor a fost 34 miliarde, excluzând ceea ce
s-a exportat către Germania. Sumele erau justificate și de faptul că doar o parte din aurul cerut în
1941 a ajuns în ț ară. Administrția germană a condiționat trimit erea acestui aur, prin f aptul că
România trebuie să exporte în continuare petrol și ceriale, fapt ce era respectat. Cu toate aceste
Germania manifestă o tendință de creștere a prețurilor, ceea ce nu era cor ect, deoarece prețul
petrolului exportat era fix.93 Germania demostrează pr in acțiunile sale o lipsa de interes față de
cererile lui M ihai Antonescu, ceea ce solicită repreze ntantul României în 1942 se regă sesc și în
stenogramele din 1941.
Apariția inflației în țară datorându -se acestor raporturi româno -germane. Stabi lirea unui
plan economic era esenț ial, Mihai Antonescu, dorind să facă din acest lucru o prioritate,
echilibrul sch imburilor și acoperirea cheltuielilor de război sunt singura modalitate de combatere
a crizei economice.94
Majoritatea greutăților economice se datorau r ăzboiului, România nu era o țara cu dotări,
de aceea exportul către Germania era de multe or i plă tit prin furnizarea de armament, materii
prime scumpe, fier, care orcum nu acoperea nevoile armatei , și se întampinau probleme și î n
domeniul aerian și naval. În țara fiind prezente și forț e maritime german e, care reprezentau o
cheltuială suplimentară.95
Cererile lui Mihai Antonescu arată starea economică precară a țării, ceea ce duce și la
dotarea slabă a armatei, de aceea mareșalul nu se putea avânta în lupte cu trupele nepregatite, de
aceea susțin ea cererile Cabinetului, Mihai Antonescu cu toate că urmărea rez olvarea situației
economice, în cadrul întrevederilor mereu aduce în di scuție problemele armatei, nu putea rămâne
imun la condițiile inumane în care lupta u tinerii români, un eș ec poate fi datorat de cele mai
multe ori slabei pregătiri din punctual de vedere al armamentului, nu lipsei de curaj.
Ca și la întalnire a precedent ă, Hitler arată că nu urmarește să aducă România la faliment,
din contra dorește să vadă economia țării în sigurantă, în caz contrar o decă dere ar putea afecta și

93 Ion Calafeteanu, Români la Hitler , Editura Univers e ncicolpedic, București, 1999, pp . 136 -139.
94 Ibidem.
95 Ibidem.

27 Germania. De aceea, Germania urmărește să î ncheie acor duri commercial e pe o perioadă câ t mai
lungă, chiar și de 20 de ani, astfel economia poate fi echilibrată complementar.96
Pe baza acesto r promisiuni, România trebuie să se pregătească pentru noua ofensivă
asupra URSS -ului, mareșalul Ion Antonescu solicit ă prezentarea obiectivele acestei campanii,
obiectivele acestea fiind mai precis e, obligaț iile pe care le au românii față de a rmata germană ,
unde se precizează prezența românilor în campania din 1942.97
In primăvara 1942, pe langă trupele deja existente pe teritoriul sovietic s -au mai adus
completări, ocuparea Staligradului fiind o operțiune care se dorea a fi un success, și era v ăzută ca
o garantare a victoriei asupra sovieticilor.98 În vederea ocupării Stalingradului, s -au desf ășurat o
serie de campanii, încă din mai 1942. La sud de Harkov, au pătruns trupele pentru a le elimina pe
cele sovietice. Însă acestea au preconizat acest atac ceea ce a îngreunat munca trupelor româno –
germane, care cu greu au reușit să realizeze un dispozitiv defensive. O data cu organizarea
trupelor, s -a trecut la o contaofensivă la sud -vest de Harkov . Trupele germane au înaintat până în
mijlocul Donețului , unde s -a stabilit o joncțiune cu Armata a 6 -a română, astfel aceasta a trecut în
ofensivă. Trupele ruse erau foarte puternice , de aceea înaintarea s -a desfăș urat destul de lent. În
urma bătăliei de la Harkov, trupele române au preluat locul celor germane , până pe 28 iunie, pe
malul de est al râului Oskol, situate între Doneț și Pristian, aici se vor pregăti de ofensivă către
Stalnigrad, care era planificată pentru iulie. Mareșalul Antonescu, în urma acestei victorii, a atras
din nou atenția asupra implică rii trupleor române în victoria Axei.99
Înaintarea trupelor române și germane până la Stalingrad s -a desfășurat de pe 28 iunie
până pe 23 septembrie 1942. Trupele române erau formate din Armata 3 si 4, care au luptat
alături de trupele germane, ungure și it aliene. Armata a 3 -a s-a stabilit la Cotul Donului, în timp
ce Armata a 4 -a a ajuns în cel mai apropiat spaț iu de la Stlaingra d, Stepa Calmucă. Cu toate că
părea o victorie sigură, contraofensiva sovietică a reușit să deterioreze trupele române 3, mai
precis a fost divizată în două , au rămas în încercuire Diviziile 15, 6 și 5, care s -au unit în cadrul
grupului 6 a generalului Lascăr, care vor avea parte de o înfragere dureroasă. 100

96 Gheorghe Buzatu, Ste la Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace si război -jurnalul mareșalului Ion Antonescu , Vol. II,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp . 262 -267.
97 Ibidem , p. 264.
98 Ibidem , p. 270.
99 Manuel Stănescu, Armata română pe frontul de est in primăvara anului 1942, Cucerir e Peninsului Ker ci si a
orasului Harkov,vezi https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cucerirea -peninsulei -kerci -si-a-orasului -harkov .
100 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura Mica Valahie, București, 2002, p . 134.

28 Nici în cazul Armatei a 4 -a, nu putem vorbi de o situație favorabilă, deorece ofensiva
sovietică, a determinat -o să se retragă spre sud -vest.101
Mareșalul Antonescu a facut cunoscută situația trupelor romăne și conducătorilor naziști,
cărora le aduce la cunoștință că nu se respect prevederile acordurilor, armata română întâ mpinând
dificultați și din ca uza dotărilor necorespunzătoare, ceea ce arată ca din nou neglijența
administrației germane, cu toate aceste a în luna noiembrie chiar daca Armata a 3 -a era viz ibil
afectat ă, suferind multe pierderi, mareșalul a continuat să susțină polit ica lui Hit ler de a nu se
retrage, încurajâ nd-i să-și mențină poziția, și îi face direct vinovați pe comandanții germani de
pierederile suferite. Deo arece aceștia cunoșteau condițiile în care se afla Armata a 3 -a.102
Această susținere a părut să se diminueze în momentul în care a luat la cunoștiință din nou
de dezinteresul armatei germane, care nu au tratat -o în mod egal pe cea română, cu toate că
conducerea română plătea prin ceriale, petrol, armamentul și materiile prime necesare pe front .
Unităț ile române nu a u fost dotate aș a cum se stabilis e. De asemenea, hrana, carburanții,
munițiile etc. nu doar că nu au atins nevoile reale, ele nu au ajuns niciodată , ceea ce este ș i caz ul
furajelor.103 În timp ce tinerii români și cei mai pregătiți comandanți se sacrific au pe ntru o cauză
care nu le aparțin ℮a, germanii în terorie erau conști enți de acest lucru, dar în practică demonstrau
exact contrariul.
Datorită acestei situații care ar fi putut fi prevenită , dacă cererile ministrului Mihai
Antonescu, ar fi fost respecta te, și românii rămași acasa se confruntau cu greutăti, care le afecta u
stilul de viață. Ziua de muncă în 1942, pentru bărbați 150 -250 lei, femei 100 -200 lei, copii 80 –
150 lei, ia r deținuții primeau 80 lei, însă pentru a se evita creșterea prețurilor, s -au impus prețuri
maximale de Minister, 140 lei bărbați, 110 femei și 70 copii, plus mâncare.104 Criza economică
este vizibilă și la sfarșitul anului 1942, nu s -a produs nicio îmbunătățire notabilă pe plan
economic p e parcursul unui an, cu toate că se vor realiz a împropietăriri în Bucovina, Basarabia și
Transnistria, acestea trebuie stabilite prin legi bine definite.105

101 Ibidem, pp. 134 -135.
102 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , Antonescu -Hitler -Corespondențe și întâlniri inedite , Vol. I , Editura
Cozia, București, 1991, pp . 190 -197.
103 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace si război -jurnalul mareșalulu i Ion Antonescu , Vol. II,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp . 272 -279.
104 Dumitru Șandru , Satul românesc între anii 1918 și 1944 , Casa de Presă și Editură Cronica, Iași, 1996, p. 409.
105 Mareșalul Ion Antonescu, Secretele guvernării , Editura Romanul, Bucur ești, 1992, p. 148.

29 5.Anii 1943 -1944

Anul 1943 începe cu o nouă întrevedere între liderii români și c ei naziști. Mareșalul
dorește să le remanitească germanilor, situația delicată a României și faptul că ac tiunile lor, nu
fac altceva decâ t să o duca la faliment.
De aceea se întocmește și anul acesta un Memorandum. Unde se regăsește atât implicarea
militară cât și cea economică, acestea depinzând una de cealaltă. În timp ce Germania nu ș i-a
respectat angajamentele, România nu a procedat la fel, în ciuda sit uației în care se afla, aceea că
era total dezarmată, în fața sovieticilor.106
Exportul românesc era în mare parte destinat Germaniei, din nou cifrele pr ivind exportul
de petrol sunt enorme, 6 135 252 de tone, pentru a -și respecta cuvântul dat România a ajuns la
inflație, prețul fiind foarte mic, același înca din perioada antebelică.107
Pe langă petrol, exportul cu animale, ceriale au atins o valoare de pest e 30 de miliarde,
ceea ce era mult peste banii oferiți de Germania. În ciuda acestui f apt, exportul spre România a
scăzut, și cel care s -a executat a fost la un preț foarte mare.108 Din nou este prezentă
nerecunoștința acestora față de eforturile românilor, ca mare putere consideră ca celelalte state
sunt obligate să le fie îndatorate.
Ceea ce a primit România au fost în mare parte materii prime și aramanet, care s -au
epuizat pe câmpul de luptă, România a pierdut , de asemenea , peste 35 de miliarede de lei din
executarea OilPakt -ului, acest lucru a fost posibil din cau za nerespectării prevederilor
administrației române . Cu toate că s-a stabilit ca armamentul care va fi livrat României dupa 1
ianuare 1942 s ă fie înregistrate într -un cont separate care va fi lic hidat la sfârșitul războiului, însă
s-au cerut bonuri de tezaur drept garanție. Mareșalul Anot nescu atrage atenția din nou, că se fac
foarte multe sacrificii și germanii nu fac altce va decât să trimită doar armament, puț ine mă rfuri,
la fel de puțin aur, ma terii prime de fier în loc de mărfuri care să ușureze absorbirea monedei de
pe piață, ceea ce atrage criza economică a producției, dar și inflația în care a intrat datorită
finanțării nevoilor germane, amenință să destabilizeze statul atât pe plan economic cât și social109

106 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , Antonescu -Hitler -Corespondențe și întâlniri inedite , Vol. II, Ed itura
Cozia, București, 1991, pp . 9-10.
107 Ibidem , pp. 10-11.
108 Ibidem , pp. 11-12.
109 Ibidem , pp. 12-13.

30 Mareșalul cere conducă torului german să se analizeze cu atenție situația economică și
financiară a țării. De asemenea , Mihai Anto nescu, care era prezent la această întâlnire prezintă
economia prec ară și indolența care a dus la inflație.110
Mihai Antonescu ca ministru al Afacerilor străine, a contribuit la întocmirea
Memorandumului din 1943, care era o continuare a celui din 1942, se solicitau aceleaș i lucruri și
mai ales seriozitate.111
Pentru a s e estompa criza economică, s -a întocmit un Protoc ol care trebuie analizat și
semnat de Hitler și Ribbentrop, Mihai Antonescu și mareșalul erau deciși să pună condiții severe,
pentru a evita ceea ce s -a întâmplat în 1942.112
După semnarea Protocolului, furnizarea de armament se va face la jumătate de preț, în
timp ce restul sumei se va aduna într -un cont în favoarea României, fără dobândă, lichidarea
acestuia se va stabili la sfărșitul războiului. De asemenea , către Banca Națională a României se va
vinde cu acoperire pentru notele emise ca finanțare a intere selo germane, 30 de tone de aur. Pe
lângă acest aur înainte de 30 septembrie 1943. Din nou se prevede ca Germania să livreze fier,
520 000 de t one, acesta fiind exclus din fi ℮rul necesar materialului de război. Pe lângă
armamentul de război, Mihai Antonesc u a obținut prin negocieri mașini agricole, doua mii de
tractoare, 30 000 de pluguri , 10 000 de grape, 300 000 de p ℮rechi de opinci, 5 000 de prășitoare,
3 000 de mașini de s℮mănat, 500 secerători, 300 gr ℮ble mecanice. O altă achiziție importantă sunt
echipamentele pentru calea ferată, locomotive, cocs, mașini industriale.113
Pentru a primi aceste beneficii, care în viziunea mea ar fi fost obligatorii, datorită
lacunelor economice dobândite în urma raporturilor româno -germane, conducerea română va
r℮strânge c onsumul int ℮rn de petrol, astfel încât să furnizeze 4 milioane de tone de petrol către
Axă. Guvernul român va contribui la asigurarea condițiilor aramtei germane, fiind incluse și
trupele de apărare a ℮riană .114
Adolf Hitler, față de Ribbentrop, s -a arătat mu lt mai îngăduitor cu prevederile
Protocolului, însă cand a venit în discuție problema pet rolului, din nou s -a stabilit că acesta este
plătit prin ar mament, spusele acestea le -a auz it mareșalul și anul trecut, și s -au dovedit a fi doar

110 Ibidem , pp. 13-15.
111 Ibidem .
112 Ibidem, pp. 15-16.
113 Ibidem, pp. 16-18.
114 Ibidem, pp. 18-19.

31 vorbe în vâ nt. De ace sta data se dore a prin acest Protocol cu precizări clare, ca situația să se
schimbe.115
Indulgenț a Românie i este datorată și faptului că î ntelege poziția Germaniei în acest
război, pierderiile ei f iind la fel de mari, mai ales că trupele germane sunt mult ma i numeroase ,
astfel numarul victemelor creș te de la o luptă la alta. Mareșalul ș i Mihai Antonescu au întocmit la
final un rezumat al a cestui protocol, prin care arată că finanațare cu petrol poate fi posibilă doar
dacă către Româ nia se va furinzia sprijin tehnic , de aceea Mihai Antonescu a mai adugat cererea
de 200 de locomotive, CFR -ul a transportat de când a început ră zboiul 42 39 313 trenuri militare,
carburanți către Germania ș i Italia, ce a mai mare cantitate a fost destinată Germaniei. Pentru a se
evita interp etarile acordurilor, reprezentații României cer stabilirea unor acorduri amănunț ite, a
condi țiilor și termenilor de livrar ℮ a conductelor, materialelor ș i extraconting ℮ntelor pentru
creșterea producț iei de p ℮trol.116
În urma vizitei, s -a dat ordin că tre ministrul finanțelor ca plățile Băncii Naț ionale pentru
cele necesare armatei germane să aibă continuitate și să fie împărțit în tranș ℮ egale, pentru a evita
creșterea inflaț i℮i. De asemenea , se dore a ca banca să controleze prețurile de export, și să se
evite creș trea acestora.117
Din nou pentru a se evita alte probele me se mai prevede și o clauză prin care la două luni,
cel mult, să se analizeze dif ℮rențele de prețuri dintre livrările de petrol și cele de aramam ℮nt.
Această clauză ar putea salva economi a țării, evitâ ndu-se sit uația din anii trecuți, cand petrolul
românesc a fost dat î n mod voluntar mai mult gratis decât contra cost. Această clauză îi bucura pe
miniștrii, la întoarcerea în țară, Mihai Antonescu a pr ℮zidat î ntalnirea cabine tului, unde a ex pus
ceea ce el și Mareșalul au reușit să obțină î n urma negocierilor de la Berlin.118
Cum era de așteptat, în țara mareșalul impunea restricții în privința cheltuielilor de orice
natură, fiind vizați chiar și studenții care studiază în strainatate.119Inclusiv minist erul tinde să facă
o diferență î ntre asigurarile de sănătate pentru studenții cu venituri mici și cei care au situație
materiala mai buna, însă Antonescu considera această măsura deplasată, deorece ar fi greu să
stabileasca un venit care să -i diferen țieze.120

115 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , Antonescu -Hitler -Corespondențe și întâlniri inedite , Vol. II, Editura
Cozia, București, 1991, pp . 20-27.
116 Ibidem , pp. 27-35.
117 Ibidem , pp. 35-50.
118 Ibidem , pp. 35-55.
119 Mareșalul Ion Antonescu, Secretele guvernării , Edit ura Romanul, București, 1992, p . 163.
120 Ibidem , p. 170.

32 Nu doar căile ferate destinate transpotului materialului de război erau deteriorate, și cele
de la nivel local, aceste lucrări stagnând.121 Și în domeniul naval situația era asemnătoare, lipsa
navelor, materi alelor, faceau ca forța maritimă să fie fo arte slabă, deși Germania ar fi trebuie să
se ocupe de aceste lipsuri.122
Situația de pe frontal de est nu era tocmai favorabilă Axei, implicit nici României a cărei
armata a fost distursă ¾, ceea ce este catastrofal pentru trupele române.123 Astfel , trupele r omâne
s-au întors în țară pentru a se reface și pentru a se reorganiza.124 În aceste circumstanțe, mareșalul
se mai confrunta cu o problema aceea ca Mihai Antonescu, ar f i acuzat de trădare și faptul că
vorbește în numele Axei, cond ucătorul țării oferă garan ții că politicianul român este loial, și că
România va fi in continuare un alit stabil și de încredere.125
România este al doilea aliat al Germaniei, alături de Filanda, care a finanțat cu cele mai
multe resurse războiul, atât prin trupe cât și prin material e.126 În cadrul întrevederii dintre
Antonescu și conducere germana de la 14 aprilie 1943, aceștia aduc din nou în discuție problema
petrolului, și faptul că către Germania trebuia să plece 4 milioane de tone de petrol într -un timp
cât mai scurt. O ase menea c antitate putea fi adunată doar prin schimbări drastice în interiorul
țării, una dintre el e ar fi înlocuirea petrolului cu cărbuni, aceștia trebuiau aduși din Germania,
însa nici în aceasta situație nu s -ar acumula 4 mi lioane de tone, de aceea trebui a întoc mit un plan
riguros. Ribbentrop propune o reducere de 30% a consumului intern, însa Antonescu ezită sa-l
susțina deorece cunoaște situația țării, mai ales că prețurile exoprtului german au fot majorate. De
aceea îi promite ca va încerca să obțină o cantita te cât mai mare de petrol însa nu garantează ca
va atinge cantitatea dorita de germani.127 Rezervele țării au fost epizate încă din anul precedent,
de aceea cantitatea de petrol era în scădere.

121 Ibidem , p. 196.
122 Ibidem , p. 197.
123 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , Antonescu -Hitler -Corespondențe și în tâlniri inedite, Vol. II , Editura
Cozia, București, 1991, pp . 79-84.
124 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura Mica Valahie, București,2002, p . 135.
125 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace si război -jurnalul mareș alului Ion Antonescu , Vol. II,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp . 317 -318.
126 Ibidem , pp. 318 -320.
127 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , Antonescu -Hitler -Corespondențe și întâlniri inedite , Vol. II , Editura
Cozia, București, 1991, pp . 84-90. Ani Cantitate
1940 5 815 000 t

33 128

Faptul că România este întru totul dominată de Germania, mai ales din punct de vedere economic
este cunoscut și de străini, situația țarii era discutată în cadrul posturilor de radio străine, care
prezintă sit uația dramatică prin care trece România, ca alia t al Axei. Această alianță aducâ nd
foamete și disperare în randul românilor, cărora li s -au impus restricții alimentare și erau obligați
să se confrunte cu o creștere a prețurilor care le depășea resursele ma teriale. De asemenea ,
situația petr olului românesc nu es te uitată și faptul ca atât petrolul cât și cerialele sunt exportate
exclusive către Germania , însa, fară nici un beneficiu, de aceea , ieșirea din război este tot mai
susținută de romanii de pretutinde ni.129
Economia ț ării poate fi analizată și prin prisma preț urilor, ceea ce arată nevoia statului de a
acumula bani la buget.
Produsul UM Preț
august
1939 Preț
decembrie
1942 Preț
octombrie
1943 Indexul creșterii
prețurilor
octombrie 1943
Pâine neagră 1 kg 6 lei 90 lei 84 lei 1.400
Făină 1 kg 11 lei 220 lei 110 lei 1.000
Mălai 1 kg 6 lei 60 lei 38 lei 633
Zahăr tos 1 kg 32 lei 500 lei 400 lei 1.250
Ulei de foarea
soarelui 1 l 36 lei 350 lei 277 lei 770 lei
Oțet 1 l 13 lei 63 lei 80 lei 615
Fasole boabe 1 kg 17 lei 28 lei 26 lei 153
Ceapă 1 kg 3 lei 38 lei 20 lei 633
Cartofi 1 kg 4 lei 26 lei 12 lei 300
Orez 1 kg 35 lei 420 lei 364 lei 1.040
Carne de vită 1 kg 26 lei 160 lei 300 lei 1.154

128 Gheorghe Buzatu, Marusia Cîrstea , Europa în balanța frontierelor , Vol II, Editura Tipo Moldova, Iași, 2010, p .
376.
129 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace și război -jurnalul mareșalului Ion Antonescu , Vol. II ,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2011 , pp. 324 -325. 1941 5 577 000 t
1942 5 665 00 0 t
1943 3 330 000 t
1944 3 525 000 t

34 Slănină 1 kg 52 lei 350 lei 350 lei 673
Lapte 1 l 10 lei 60 lei 82 lei 820
Unt 1 kg 105 lei 800 lei 720 lei 686
Brânză
telemea 1 kg 48 lei 400 lei 380 lei 790
Ouă 1 buc 2 lei 12 lei 12 lei 600
Pește 1 kg 40 lei 130 lei 200 lei 500
Puii vii 1 kg 65 lei 330 lei 500 lei 769
Benzină 1 l 12 lei 30 lei 30 lei 250
Spirt lampant 1 l 32 lei 88 lei 180 lei 562
Lemne de foc 1 t 920 lei 4.500 lei 5.500 lei 599
Imbrăcaminte
(stofă) 1 m 725 lei 7.000 lei 12.000 lei 1.655
Încălțăminte
bărbați 1 pereche 725 lei 9.000 lei 15.000 lei 2.062
Ciorapi bărbați 1 pereche 40 lei 300 lei 450 lei 1.125
Ciorapi femei 1 pereche 100 lei 500 lei 700 lei 700
Fibre sintetice 1 m 85 lei 400 lei 540 lei 635
Bumbăcărie 1 m 35 lei 500 lei 1.000 lei 2.857
Ață 1 mosar 12 lei 80 lei 140 lei 1.167
Săpun 1 kg 30 lei 145 lei 189 lei 630
130
Se remarcă o creștere constantă la produsele industriale, această arie fiind afectată de
razboi, implicit de relațiile româ no-germane.131
Aceste relații care stârnesc neî ncrederea mareșalului în momentul în care sesizează că
Ungariea pare s ă fie scutiă de sacrificiile războiului și faptul ca a primit secară și grâu, spre
desosebire de România care exporta ceriale de miliarde de lei, fapt pe care i l -a făcut cunoscut lui
Hitler și din nou ii aduce la cu noștința eforturile României. Participar ea la acest război a costat
țara 300 miliarde, 8 milioane de tone de petrol au ajuns în Germania, 350 000 de oameni căzuți

130 Dinu C. Giurescu, România în al doilea război mondial (1939 – 1945) , București, Editura All, 1999, p . 87.
131 Ioan Scurtu , Culegere de documente și materiale privind istoria României (6 Septembrie
1940 – 23 August 1944) , București, Ti pograf ia Universității, 1978, pp . 251 – 252.

35 pe front.132 Din nou ciferele prezentate sunt im ense pentr u o țară ca România, mai ales că a
suferit pierderi teritoriale.
Răspunsul lu i Hitler nu a întârziat să apară , dar de aceasta dată conducătorul german
combate sacrificiile României, prin exemplele din propria țară, femeile și copii lucrând în condiții
grele, înca de la o vârstă frag ℮dă, pentru război.133 Pentru prima data se pare, ca administrația
germana și -a arătat adevărata față, astfel munca aliatului lor fiind nesimnificativă.
Încă din perioada interbelică prețurile erau mult mai mici în România, produse din
industria prelucrătoare erau de 12$ pe locuitor, spre deosebire de prețu rile din Germania care
atingeau și 132$.134
Adolf Hitler susține ca în timp de razboi nu trebuie sa mai existe economie de stat, toată
atenția fiind canalizată către economia de război, fapt ce este usor de susținut cand țările mai mici
îți oferă sprijinul total în timp ce el nu este cap abil să furnizeze armamentul și materiile necesare
pe front, de aceea armata română se afla într -o stare deplorabilă. Liderul german cere spr ijinul
mareșalului, garantând că problemele se vor rezolva o data cu victoria Axei.135
Însa această victorie pare sa fie foarte departe, mai ales ca sovieticii reușesc să treacă
Nistrul și amenință Basarabia și Moldova. Armata română se dovedea a fi n eputincioasă, dotă rile
fiind slabe și ea dezmembrată , datorită pierderilor din anii anterio ri. Sovieticii amenințau să intre
în țară zonele Roman -Bacău Iași -Vaslui fiind puncte stratetige unde era nevoie de o întărire a
apărării. 136
România nu era amenințată doar de sovietici, ci și de aliații acestora, av iația americană
bobardând rafină riile, mijloacele de transport dar și i nterpinderile, industria. De aceea , poziția
României nu putea fi menținută la nesfârșit, însa , Hitler nu îi oferă garanții lui Antonescu că va
remedia situația, fapt ce arată că liderul german era conș tient de eveni mentele ce aveau să urmeze
și că victoria Axei nu mai este sigură.137

132 Vasile Armia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache , Antonescu -Hitler -Corespondențe și întâlniri inedite , Vol. I , Editura
Cozia, Bucureș ti, 1991, pp . 122 -128.
133 Ibidem , p. 129.
134 Victor Axienciuc, Evoluția economică a Românie i, Vol. III, Editura Ac ademiei Române, București, 2000, p. 353.
135 Ibidem , pp. 133 -135.
136 Ibidem , p. 139.
137 Ibidem , p. 174.

36 6. Sfârșitul guvernării antonesciene și a alianț ei româ no-germane

Situația de pe frontu l de est prevestea eșecul Axei, dar mai ales a României, care participa
la lupte doar în defensive, trupele aliaților înaintând peste toate posesiunile cucerite în anii
anteriori. Ofensi va trupelor ucrainiene determină retragerea trupelor de pe teritoriul Iașilor,
confruntându -se cu o situație crânce na pe front, Antonescu decide că se va deplasa in cel mai
scurt timp acolo, pentru a discuta personal ș i a analiza Comandamentul Armatei a 4 -a. 138
Fronturile ucrainiene reșesc să se apropie de Vaslui și Huși, Moldova pare neajutor ată în
fața ofensivei aliaților, de asemenea , suplimentarea materialelor de război determ ină trupele
germane să se retragă. Antonescu studiază trupele romane rămase pe front și ordonă retragere
acestora pe linia Făcșani -Nămoloasa -Brăila.139
În aceaste circumstanțe Antonescu se gândește tot mai mult la un armistițiu cu Națiunile
Unit. Nu doar el dorea acest lucru, ci și Cabinetul său. Mihai Antonescu se vede cu un
r℮prezentat al Turciei, î n cursul zilei de 22 august. În cadrul acestei întalniri Mihai Antonescu îi
cere ca Turcia să adopte o poziție de negociator între România și Aliații. Planurile erau în plină
desfășurare , vicepreședintele s -a întalnit cu regale Mihai dar și cu Ion Mihaleche, aceștia
dezbătând actuala problemă. Întreaga opoziția sprijinea acest armistițiu, fiind singur a decizie care
mai poate salv a România.140
Trupele sovietice reușe sc să iasă pe Prut, prin urmare frontal din Moldova este pierdut și
trupele române sunt ne voite să se retragă, mai ales că trupele ucrainiene trec ș i de linia Focșani –
Nămoloasa -Brăila.141
Opoziția și regale Mihai I pe langă armistițiu doreau și îndepărtarea guvernării
antonescine, de aceea la Palat s -a stabilit ca pe data de 26 august să aiba loc lovitura de stat,
decizie de care vor fi informți și aliații. Însă planul lor putea fi încurcat de deplasarea mareșalului
pe front.142
Gh.I. Brătianu a discutat cu mar eșalul și cu Mihai Ant onescu, și aceștia au afirmat că ei
vor conduce negocierile cu Aliații, de asemenea aceștia au dorit să se consulte cu regale Mihai,

138 Aurică Simion, Preliminarii politico -diplomatice ale insurecției române din august 1944 , Edit ura Dacia, Cluj –
Napoca, 1979, p . 156.
139 Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu la judecata istorie i, Editura Mica Valahie, București, 2002, p . 269.
140 Ibidem , p. 270.
141 Ibidem , pp. 270 -271.
142 Ibidem , p. 271.

37 astfel s -a întarziat plecarea lui Ion Antonescu pe fr ont, mod prin care planul opoziț iei poate fi pus
în aplicare. Ambii lid eri au ajuns la Palat și se prec oniza că discuțiile din acea seara vor fi despre
armistițiu , dar Ion Antonescu s -a răzgandit între timp s -a hotă rât să mearga în continuare alături
de naziști .143 Mareșalul considera nedrept clauzele vii torului acord semnat cu Aliații, prin care se
renunța la Basarabia și Bu covina, si trebuiau să plătească ș i despăgubiri de război. Scopul intrării
în acest război, recuperarea teritoriilor pierdute, a fost inutil în aceste condiții . Probabil mareșalul
se gandea și la toate sacrifiiile facute atât de soldați cât și de țara, și el considera de cuviință să se
mai astepte semnarea armistițiului pană cand va discuta Mihai Antonescu cu oficialitățile de la
Ankara. În cadrul acestei atmosf ere tensionate se da ordin ca Ion Antonescu și Mihai Antonescu
să fie ar ℮stați, toată acțiunea are loc în slonul galb ℮n. Regale Mihai se retrage dar nu înainte de a –
și justifica acț iunea, prin faptul că țara se afla pe marginea prăpastiei și ca singura cale de scăpare
este o alianț ă cu Națiunile Unite.144
Din lipsa unui spațiu pentru arestare, cei doi incuplați au fost duși în apartamentul amantei
lui Antonescu, unde au stst sub paza comuniștilor pana la 29 august cand au fost luați în Rusia.
Generalul roman care a o rganizat arestarea , Aldea, a ripostat în fața acestei acțiuni, însă a fost
amenințat de comunișt i. Antonescu a stat 7 luni în a rest în Rusia, în pușcăria Lefortovo .145
Pe perioada detenției în Rusia, deținuții nu au fost tratați într -un mod brutal, din co ntră, au
avut parte d e mâncăruri alese și un tratament diferit față de un deținut obișnuit. Cu toatea acestea
mareșalul era conștinet ca sfarșitul este aproape, deoarece nimeni nu l -ar lăsa in viață, fiind o
piedică pentru regimul comunis t care se va instala în Româ nia.146
Și pe teritoriul sovietic mareșalul a fost supus unor interogatorii unde își justifică alegerile
făcute, precum și alianța cu Hitler, care era o amenințare la acel moment, de asemenea , faptul că
URSS și -a însușit teritoriile românești l -a determinat pe Antonesc u să se orienteze către Axă.
URSS -ul amenința cu preluarea întregii țării dacă Româ nia nu ar fi ripostat.147
Conducătorul Statului Major nu își însușește crimele comise pe parcursu l războiului, însă
recunoaște că a sprijinit Germania din punct de vedere econ omic, atat prin materii prime cât și
agricole. Astfel inculpatul își asuma întreaga criză economică prin care trece țara, însă aceste

143 Ibidem, p. 272.
144 Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, op.cit. , pp. 253 -254.
145 Ibidem , p. 254.
146 Ibidem , pp. 270 -269.
147 Ibidem , pp. 271-272.

38 sacrificii sunt considerate de un rău mai mic față de o dominație comunistă și o țară destrămată,
simpatia lui față de Hit ler fiind doar o cauză a acestor lucruri.148
Administrația lui Antonescu a u fost ținuți sub pază sovietică până în luna aprilie 1946,
cand au fost aduși în țară pentru a fi judecați.149
Procesul lui Antonescu a fost unul mediatizat, în presă s -a prezentat fiec are etapă a
procesului, și s -a profitat de fiecare ocazie pentru a arăta pagubele făcute de guvernul Antonescu.
În plan economic datoriile țării ating suma de 300.000.000.000, și acest lucru este dator at
doar spri jinului pe care România îl acorda trupelor germ ane ajunse pe teritoriul nostru . De
asemenea problema petrolului nu este uitată, Germania controlând producția românească.
Utilajele de război germane au fost aprovizionate în proporție de 30 -40% cu petrol românesc. Se
aduc dovezi prin care arată ca și Mihai A ntonescu, ca ministru a sprijinit această politică de
monopolizare germană, chiar și cand au constatat că se exporta petrol din rezervele Statului . De
asemenea , se aduc în discuție ș i firmele germane , care predominau piața românească, astfel
întrep rinnzătorii români au avut de pier dut sume importante din cauză că exportul , importul era
făcut de aceste firme.150

151

Se remarcă diferența imensă între consumul petrolului pentru nevoile populației și cel al
nevoilor germane, acest lucru stărnește revolt în rândul poporului. O altă instituție a cărei pagube
se ridica la suma de 137.558.650.000 este CFR -ul, transporturile de ră zboi au fost principal
prioritate a regimului, de aceea condițiile grele si lipsa unei infrastructure solide, au generat
pierderi care nu au mai putut fi recuperate.152

148Ibidem , pp. 274 -125.
149 Ibidem , p. 276.
150 Interogarea lui Ion Antonescu , în „Scînteia ”, Seria III, Anul XVI, Nr. 518, 19 46, pp . 1-2.
151 Gheorghe Buzatu, Marusia Cîrstea, Europa în balanță fron tierelor , Vol II, Editura Tipo Moldova, Iași, 2010, p.
379.
152 Ibidem . Anul Export Consum intern
1940 3 495 1 862
1941 4 135 1 811
1942 3 395 2 097
1943 3 177 2 007
1944 2 119 1 108

39 Aceste realități sunt prezentate în presă în anul 1946, ele au ca scop atât informarea câ t și
instigarea poporului, care cere executarea criminalilor, care nu doar au adus țara într-o situație
deplorabila, și îi face direct răspunzători pentru viețile pierdute pe front și în urma
bombardamentelor.
Însă cetățenii nu erau informați și despre dec larațiile martoriilor care inforamau instanța
cu privire la sumele ajunse în țară și faptul că mareșalul Antonescu și administrația sa in ultimii
doi ani au negociat dur cu administrația germane, fiind deranjați de lipsa de interes a acestora față
de probe mele de pe front și de pe teritoriul țării.
Un fost administrartor al Băncii Naționale considera că ceva mai bun decât garanțiile
economice pe care le -a obținut la momentul respective nu era posibil, fapt datorat și de economia
instabilă a Germaniei, care se concentra doar pe aprovizionări de război. Au fost aduse 3 vagoane
de aur și în 1943 încă 14 000 kg de aur. Un alt martor întărește idea că negocierile mareșalului nu
erau slbe, el încercă să obtină un venit cât mai mare pentru a scoate țara din criză.153
Una dintre declarațiile importante în cadrul procesului a fost cea a lui Mihai Antonescu,
care a participat la majoritatea negocierilor româno -germane, alături de Ion Antonescu. El
amintește că toate deciziile s -au luat cu acordul întregului cabint și că partidele țărăniste la
începutul războiului i -au aco rdat înț elegere mareșalului și alianței cu Axa, scopul principal fiind
recuperarea Basarabiei și Bucovinei.154 Opoziția față de Antonescu era manifestată departe de
ochii acestuia.
De asemenea în privința r elațiilor economice româno -germane Mihai Antonescu susține
că el s -a opus acestui monopol german și că exportul de petrol către Germania și Italia s -a
diminuat o data cu scăderea resurselor. În cadrul procesului susține că atitudinea lui ostilă s -a
menținu t și în privința subiectlui întreprinderilor , el afirmă ca în cei 4 ani de guvernare s -a reușit
acoperirea plăților și s -au adus în țară 7 vagoane de aur.155
În cadrul interogării, el nu povestește despre discuțiile interminabile cu administrația
germană pen tru a -i determina să respecte acordurile tratatelor economice, care de multe ori au
fost încălcate prin întarzieri sau chiar nelivrări de marja, utilaje etc.
Pe 15 mai 1946 la tribunal, mareșalul spune un memoriu prin analizează fiecare acuzare
care i se a duce atăt de instant cât și de români. Nu izbucnirea războiului l -a determinat să fie

153 Ioan Dan , Procesul mareșalulu Ion Antonescu , Editura Lucman, București, 2005, pp . 225 -226.
154 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace si război -jurnalul mareșalului Ion An tonescu , Vol. II,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp . 366 -369.
155 Ibidem, p. 370.

40 dependent de Germania , ci faptul ca ie rarhia puterii în Europa era într -o continua schimbare.
Germania îi ofera garanții de recuperare a Basarabiei și Bucovinei .156
Mareșalu l Ion Antonescu prin memoriul să u susține că mereu a avut o poziție clară faț ă de
guvernarea nazistă, refuzând ca aceștia să se amestice atât în politica interă cât și în cea externă.
El dorea dezvoltarea domeniului petrol ier, care putea fi una dintre cele mai mai surse de venit, de
aceea n u a intenționat niciodată să epui zeze petrolul, totul era plătit, fapt stabilit prin acorduri.157
În privința aceasta mareșalul avea prea multă încredere în naziști, deoarece nu analiza lucid
posibilitatea de a nu se mai în apoia nimic din ceea c e a exportat R omânia.
Sunt meționate cifre și procente în memoriu, ceea ce nu este expus publicului la rg la
momentul acela. Datoria ță rii față de Germania era de 105 miliarde, sumă moștenită, în acești
patru ani datoria a scăzut cu 26 de miliarde. Acoperire leului era de 27%, Banca Naționala
preconize procentul de 25%. Însă acest merit se datorează poporului român care a suportat toate
sacrificiile și chinurile războiului. De asemenea, se compară cele două războaie, și că bugetul
acest uia a fost mult mai echilibrat, în cadrul procesului el aduce doar laude la adresa economiei
intreprinse de guvernul să u. A fost adus mult capital stră in în țar ă, însă aici nu vorbim de o
divers itate, ci doar de capital germa n, care era impus în urma alian ței.158
Cu toate că ciferele prezentate de mareșal sunt încurajatoare, pierderile au fost prea mu lte,
omul de rând nu gandește că lipsurile pe care le suportă sunt pentru un bine general, el dorește
stabilitate, nu o creștere a prețurilor și o diminuare a ve niturilor. Această instabilitate datorată
războiului și cerintelor germane, a determinat poporul român să deteste regimul antonescian.
Muncitorii au făcut și proteste prin care atrag atenția necesității creșterii salariului.
Cu toate că antonescu cunoștea această situație este posibil ca infulența germane, care
considera că in timp de război toate eforturile și toată economia trebuie canalizată pentru
sprijinirea armatei, l -a detrminat sa impuna restricții în vederea economisirii de resurse pentru
trupe.
România în perioada proceseului fiind sub influența sovietică, de aceea s -a acorda t o
atenț ie deosebită tuturor idelor care nu coincideau cu doctrina marxistă. De aceea , toți cei care au
fost descoperiți că au suținut această economie internționala au fost t rași la răspundere, în presa

156 Teșu Solomovici, Marta Solon, Violeta Mihulin, op.cit. , pp. 280 -281.
157 Ibidem, pp. 281 -282.
158 Ibidem , p. 283.

41 vremii au fost numiț i jefuitori care au diminuat libertatea țării și au contribuit la îngenucherea
economică de către naziști.159
În aceste circumstanțe condamanarea la moarte era indevitabilă, atât a lui Antonescu cât și
a susți nătorilor săi. La data de 1 iuni e 1946 a avut loc execuția lui IonAntonescu, Mihai
Antonescu, Piky Vasiliu și Gh. Alexianu. Ei au fost ținuți în detenție la Jilava unde a avut loc și
execuția.160
În testamentul să u Ion Antonescu își asumă vina pentru ceea c e a făcut, și prevede un nou
conflict în cadrul căruia românii vor întelege acțiunile lui, istoria fiind un cerc în cadrul căruia
evenimentele se repeat. Din mândria specifică nu ar accepta o grațiere, fapt care nici nu a fost
adus în discuție în cadrul pr ocesului.161
Condamnații au fost duși la locul execuției unde li s -a permis să li se îndeplinească o
ultimă dorință, Ion Antonescu a cerut să fie împușcat de armată. Cei patru au fost împușcați până
în momentul în care doctoral a constatat decesul.162
Astfel , au murit liderii Statului Major, acuzați atât de crime de război cât și de prăbușirea
economiei. Țara era la răscruce, era instabilă atât eco nomic cât și politic, chiar dacă dictatura
antonesciana a fost înlaturată Româ nia se va confrunta cu cea comunistă, regele pierzându -și
influența și puterea de a lua decizii. Astfel . începe precesul de restabilizare a economiei și
îndepărtarea monopolului german, care a sufocat țara timp de 3 ani.
Cu toate ca administrația antonescina lă uda cantiățile de aur și sumele de bani aduse în
țara, statisticele arătate populației de presa comunistă demonstrează că între anii 1940 -1943
pierderile au fost de 46 033 573 016 lei. Suma încasată mai ales pe petrol, 47 044 746 503 lei, a
fost supusă taxelor, care au reprezentat 26,3 m ii miliarde de lei, pague de 14.4 mii miliarde de lei
datorită diferențelor de prețuri, 5,1 miliarde de lei plătite ăn plus pentru achiziționarea
armamentului german la prețuri mult mai mari față de cele antebelice.163Diferențele de prețuri,
faptul ca Români a a menținut un preț constant la petrol, care era material de primă nece ssitate a
germanilor, arată îngă duința și toler anța guvernului, spre deosebire de cel german care mărea în

159 Și-au primit dreapta pedeapsă , în „Scânteia ”, Seria III, An ul XVI. Nr. 540, 1946, p . 1.
160 Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea , Pace si război -jurnalul mareșalului Ion Antonescu , Vol. III, p .
410.
161 Gheorghe Buzatu, România cu și fără Antonescu , Editura Moldova, Iași, 1999, p . 336.
162 Gheorghe Buzatu, St ela Cheptea, Marusia Cîrstea, Pace si război -jurnalul mareșalului Ion Antonescu , Vol. III, p .
415.
163 Gheorghe Buzatu, Marusia Cîrstea, Europa în balanța frontierelor , Vol II , Edit ura Tipo Moldova, Iași, 2010, p .
391.

42 mod constant prețurile la materiile de care era România dependent ă, mai ales cele necesare
războiului.

43 CONCLUZII

Așadar , guvernarea antonesciană este considerată principalul vinovat a decăderii
economice, însă situația economică a României era destul de delicată și înaintea începerii
război ului. Dar ei nu pot fi iertați , deoarece în încercarea lor de a ridica țara, nu au făcut altceva
decât să o scufunde în ape tulburi, care a generat o criză în toate domeniile. Oamenii de rând fiind
principalii pierzanți al e măsur ilor economice, prețurile c resc și resursele scad în mod
semnificativ, după fiecare întrevedere dintre administrația română și ce germană, cabinetul lui
Antonescu impunea noi restricții mai ales la petrol.
Lipsa resurselor românești se remarcă încă de la prima întreveder e dintre liderul român și
cel nazist, România solicită împrumuturi nu doar pentru viitoarele lupte ci și pentru nevoile
populației, salarii, transporturi. Fapt ce este remarcat și de Germania, care descoperă punctele
noastre slabe, astfel , în schimbul ajut orului bănesc, pe care orcum țara îl va înapoia, solicită
nenumărate cantităti de petrol, pe care nu îl cumpără cu prețul pieții . La sfârșitul războiului
România a trimis către Germania canitatea de 5 665 000 de tone, în schimbul căr ei a primit
vagoane de aur inco mplete, armament necurespunzător p entru soldații de pe front și su me de bani
nesimnificative. Un al t dezavantaj era și prezența trupelor pe teritoriul țării, această prezență
presupune a chelt uieli mari din partea statului român.
Ion Ant onescu și Mihai Antonesu au fost cei care au dus tratativele cu administrația
germană pe parcursul războiului, atitudinea lor a fost destul de permisivă cu Germania, care nu
și-a respectat îndatoririle în ciuda seriozității românești. Acest lucru poate fi datorat și faptului că
exista un tratat între cele două țări , antebelic , unde era stabilit un preț, de aceea, naziștii aveau ca
justificare continuitatea prețului.
Cu toat e că personalitatea mareșalului a condus permanent acțiunile cabinetului s ău, deși
era intransigent, acesta nu a acționat corespunzător în alianța cu Axa, deoarece a avut o încredere
exagerată în Hitler și în victoria sa. Indulgența lui, însă, poate fi justificată de sper anața
recuperării t eritoriilor pierdute și de repu lsia faț ă de comuniști, care doreau să răspândească
doctrina marxis ă în Europa.
Consider că raporturile româno -germane nu au fost gestionate corespunzător de
Antonescu, poate dacă acesta ar fi avut o atitudine drastică față de germani, mai ales că
indiferența lor se vedea în fiecare acțiune, ar fi fost posibil ca impunerea unor restri cții lor, nu
populației , să aducă beneficii sistemului economic român.

44 Economia României în perioada celui De -al Doilea Război Mondial a fost strict
gestionată de raporturile româno -germane, întreaga populație a muncit pentru satis facerea
nevoilor de război, acesta fiind și modelul promovat de naziști. Însă lipsurile au dus la generarea
nemulțumirilor, cu toate că Antonescu considera cauza Basarabiei, Bucovinei e ra importantă ,
participarea noastră la război fiind pentru recuperarea teritoriilor pierdute, populația țării dar și
opoziția obser vă că aceste sacrifici i par a fi în zadar, victoria Axei fiind un țel greu de atins.
În lucrare am dorit să dem onstrez cum o personalitate istorică a reușit să schimbe total
orientările țării și cum a m reușit să fim într -o continuă dependență de o țară străină, care a reușit
într-un timp destul de scurt să -și pună a mprenta pe întreaga economie românească.

45 BIBLIOGRAFIE

I. DOCUMENTE PUBLICATE ȘI MEMORII
 Mareșalul ANTONESCU, Ion, Secretele guvernarii, Editura Romanul, București, 1992.
 ARMIA, Vasile, ARDELEANU, Ion, LACHE, Ștefan , Antonescu -Hitler Corespondețe și
întâlniri inedite , Vol I -II, Editura Cozia, București, 1991.
 Generalul ANTONESCU, Ion, Către romani…, Editura, Socec&Co, S.A.R, București,
1941.
 BUZATU, Gheorghe, CHEPTEA, Stela, CÎRSTEA, Marius , Pace și război -jurnalul
mareșalului Ion Antonescu , Vol. I -III, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011.
 SOLOMOVICI, Teșu , SOLON, Marta, MIHULIN, Violeta , Mareșalul Ion Antonescu –
Almanah istoric -2014 , Editura Teșu, București, 2014.
 SCURTU, Ioan, Culegere de documente și materiale privind istoria României (6
Septembrie 1940 – 23 August 1944), București, Tipografia Universității, 1978.
II. PERIODICE
 “Scînte ia”
III. SURSE ELECTRONICE
 https://www.historia.ro/sectiun e/general/articol/cucerirea -peninsulei -kerci -si-a-orasului –
harkov . Sit-ul dedicat informațiilor istorice
 http://www.ioanscurtu.ro/viata -cotidiana -sub-control ul-sever -al-regimului -antonescu /.
Blogul lui Ioan Scurtu
IV. LUCRĂRI GENERALE
 BUZATU, Gheorghe, CÎRSTEA, Marusia, Europa în balanța frontierelor , Vol II,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2010.
 SCURTU,Ioan, ALEXANDRESCU, Ion, BULEI, Ion, MAMINA, Ion, Encicope dia de
istorie a României , Vol. I, Editura Meronia, 2003.
 IOAN, I. Nistor, Istoria Românilor , Vol. II, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2003 .
 TORREY, Glenn E., România în Primul Război Mondial , Editura Meteor Press,
București, 2014 .

46  ȘANDRU, Dumitru, Satul românesc între anii 1918 și 1944 , Casa de Presă și Editura
Cronica, Iași, 1996,
 AXIENCIUC, Victor, Evoluția economică a României , Vol. III, Editura Academiei
Române, București, 2000.
 TULUȘ, Arthur, Dunărea maritimă în anii celui De -al Doilea Război Mondial (1941 –
1945) , în Analele “Universității Dunărea de Jos” Galați, Seria 19, Editura Galați
University Press, Galați, 2006.
V. LUCRĂRI SPECIALE
 BUZATU, Gheorghe, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei , Editura Mica Valahie,
București, 2002 .
 DUȚU, Alesandru, Între Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament româno –
germane și româno -sovietice, Editura encicopedică, București, 2000.
 HILLGRUBER, Adreas, Hitler, regele Carol și mareșalul Antonescu , Editura Humanitas,
București, 2007.
 LULEA, Marius, Contraver se Mareșalul Ion Victor Antonescu , Editura Vicovia,
București, 2015.
 BRABUL, Gheorghe, Al treilea om al Axei , Editura Institutul European, Iași, 1992.
 GIURESCU, Dinu C, România în al doilea război mondial (1939 – 1945) , București,
Editura All, 1999.
 SIMION , Aurică, Preliminarii politico -diplomatice ale insurecției române din august
1944 , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1979.
 IOAN, Dan, Procesul mareșalulu Ion Antonescu , Editura Lucman, București, 2005.
 BUZATU, Gheorghe , România cu și fără Antonescu , Editura Mol dova, Iași, 1999.
 PELIN, Mihai, Mareșalul Ion Antonescu.Epistularul Infernului , Editura Viitorul
Romanesc, București, 1993.
 BUZATU, Gheorghe, Mareșalul Antonescu în fața istoriei , Editura Tipo Moldava, Iași,
2010.
 PANTANZI, Constantin, Cu mareșalul până la moarte , Editura Publieform, București,
1999.
 CALAFETEANU, Ion, Români la Hitler , Editura Univers encicolpedic, București, 1999.