GUVERNAN ȚA CORPORATIVĂ ÎN ROMÂNIA PERCEPȚII ȘI PERSPECTIVE Durica An cuta, Grigore Nicoleta, Grigoraș Dorina, Ichim Anca , Mateescu Ruxandra… [620264]

GUVERNAN ȚA CORPORATIVĂ ÎN ROMÂNIA
PERCEPȚII ȘI PERSPECTIVE

Durica An cuta, Grigore Nicoleta, Grigoraș Dorina, Ichim Anca , Mateescu Ruxandra
Contabilitate, Audit ș i Informatică de Gestiune, An II, grupa 661

Coord. științ ific: Conf. univ. dr. Nadia Albu

ABSTRACT
Corporate Governance – a concept that gains more field on the capital market – implies
principles, models, rules, corporate codes and transparency. The concept has become a very important
element for the companies, as the purpose for implementing it is business excellence. Do we need
corporate governance in Romania? What is the opin ion of professionals rega rding the need and benefits
of CG? In this article we will try to show you the perception of professionals regarding the CG in
Romania (concept, main beneficiary, level of normalization, agency problems) and finally to determine
what future expectations are for CG development.

CUVINTE CHEIE: Guvernanță corporativă, cod de guvernanță, teoria agenției, stakeholders ,
shareholders , investitori

INTRODUCERE

Prezenta lucrare își propune o abordare a guvernanței corporative la nivel național,
precum și implicațiile viitoare ale acesteia asupra contabilității.
Termenul de guvernanață înseamnă conducere și implică toate activitățile din cadrul unei
entități care intră în sfera managementului. În consecință, putem afirma că acest concept –
guvernanață corporativă – înseamnă conducerea în ansamblu a întregii organizații prin acceptarea
tuturor c omponentelor interne, care funcționează împreună , dar ca re în fin al vor fi integrate
conducerii și implementării managementului riscurilor din cadr ul organizatiei, precum si a
sistemului de management financiar și de control intern, inclusiv a auditului intern .1
Studiul de față își propune să fie un ul teoretic, dar și empiric privind problematica
guvernanței corporative din perspectiva profesioniștil or contabili din România. Prima parte
cuprinde recenzia literaturii de specialitate, aducând în discuție elementele referitoare la stadiul
actual al cunoștintelor aferente principiilor de guvernanță, precum și abordări teoretice privind
evoluția în timp a acestei problematici. A doua parte, metodologia cercetării, aduce în prim plan,
cu ajutorul metodele specifice, un studiu practic referitor la reflectarea conceptului de guvernanță
coporativă (GC) în rândul persoanelor care au sau nu experiență practică. Partea a treia cuprinde
o serie de concluzii formulate pe baza rezultatelor chestionarelor aplicate, indicând o privire

1 Marcel Ghiță, “ Guvernanță corporativă ”, Editu ra Economică ,Bucureș ti, 2008, pag 13

generală asupra stadiului empiric efectuat , aducând totodată în atenția cititorului informații
actuale, relevante și comparabile privind guvernața corporativă din diferite puncte de vedere.
Ultima partea a lucrării este reprezentată de concluzii, acestea din urmă fiind desprinse
prin sintetizarea informațiilor culese privind tema supusă cercetării.

1. RECENZIA LITE RATURII DE SPECIALITATE
GC este un concept care preocupă în ultimul timp din ce în ce mai mult profesia
contabilă. Analizând defi nițiile acestui concept putem i dentifica primele indicii asupra
complexității, dar și a supra implicațiilor pe care le poate ave a în cadrul organizațiilor. Dacă GC
reprezintă un ansamblu de „reguli ale jocului” prin care companiile sunt gestionate intern și
supervizate de Consiliul directorilor, cu scopul de a proteja interesele tuturor părților
participante2, putem spune că acesta indică repartizarea drepturilor și responsabilităților între
diferiții participanți într -o companie și precizează regulile și procedurile pentru luare unor decizii
corecte pentru entitate. În acest fel GC furnizează structura prin care sunt stabilite obie ctivele
unei companii și mijloacele de atingere a acestora, precum și monitorizarea performanței.
Pe de altă parte IIA (2000) definește guvernanța corporativă ca un ansamblu de proceduri
utilizate de reprezentanții părților interesate ale companiei (stakeh olders) pentru a oferi o privire
de ansamblu asupra riscului și procedurilor de control administrate de management.
Monitorizarea riscurilor organizaționale și asigurarea că aceste controale diminuează riscurile,
contribuie direct la atingerea obiectivelor și menținerea valorii organizației.
O altă definiție ne prezintă guvernanța ca fiind “modul prin care furnizorii de capital se
asigură ca își vor primi remunerația pentru investiția făcută”, referindu -se la modul în care
companiile se angajează în mod cre dibil să returneze, fondurile oferite de investitori și să atragă
finanțare în continuare3.
Analizând cele trei definiții enunțate mai sus, este evident că există opinii divergente în
ceea ce privește “actorii” implicați în acest proces al guvernării unei afaceri, ei fiind și cei direct
afectați fie de succesul, fie de eșecul acestor “reguli ale jocului”. În timp ce considerăm că
principiile de guvernanță corporativă influențează numai investitorii care sunt interesați de
recuperarea investiției făcute, dar și beneficiile ce ar trebuie să decurgă din aceasta, celelalte
două definiții mai “introduc în scenă” și așa numiții “stakeholders”, reprezentați în general de
stat, angajați, furnizori, clienți, precum și orice alte persoane care ar putea fi influențate de un
eventual eșec al afacerii.
Totuși, opiniile autorilor sunt convergente în ceea ce privește caracteristicile generale ale
unui sistem de guvernanță corporativă eficient, care presupune optimizarea relațiilor dintre
management, directori, investitori și oricare alte părți interesate.
Guvernanța corporativă oferă un grad mai mare de asigurare asupra faptului că la nivelul
entității este implementat un sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă
în interesul investitorilor (shar eholders) și a părților interesate (stakeholders). Așadar, dacă GC
reprezintă premisa transparenței activităților companiei, cu scopul protejării intereselor
partenerilor sociali, garanția realizării obiectivelor este auditul. În timp ce modelul shareholder
are ca obiectiv maximizarea valorii pentru acționari, pentru modelul stakeholder obiectivul

2 Feleagă et al., “ Guvernanța corporativă în economiile emergente:cazul României ”, Economie teoretică și aplicată,
Volumul XV III, No. 9(562), 2011
3 Dragomir,V. , “ Guvernanță Corporativă ”, suport de curs, Acad emia de Studii Economice Bucureș ti, 2012

de atins este , mai degrabă , apărarea interesului ansamblului părților implicate, într -un fel sau
altul, în viața î ntreprinderii (salariați, par teneri comerciali, acționari, manageri, etc.)4.Același
autor sesizează faptul că, în timp ce țările emergente, foste colonii britanice, sunt tentate să
adopte modelul shareholder, deși acest model se bazează pe ipoteze de piețe eficiente și pe
finanțare majoritară bursieră, restul adoptă modelul stakeholder, mult mai benefic pentru ele, dat
fiind că organizațiile din aceste țări nu acționează etic din punct de vedere social dacă acțiunile
lor nu sunt relaționate cu resursele.
La nivel nați onal, autoritatile din fiecare țară au liber tatea de a impune companiilor să se
conformeze cu toate cerințele codului de guvernanță național sau pot lă sa la lati tudinea fiecăreia
dintre acestea dacă adoptă în totalitate codul. Unele ță ri au dezv oltat un sistem de tipul ”comply
or explain”(“ aplică sau explică ”), companiile având obligația ca, î n caz ul în care nu aplică una
sau mai multe din cerinț e, din diverse mot ive, să întocmească o declarație în care să explice
motivele care au deteminat -o să se abată de la prevederile legale .
La nivel i nternațional , conceptul a apăru t în limbajul comun în anii ’70 în SUA în plin
scandal Watergate, când s -a descoperit implicarea companiilor americane în politică, prin
contribuții acordate diferitelor partide politice5. Putem spune că în țările dezvoltate GC a apărut
și s-a dezvoltat ca răspuns la o serie spectaculoasă de eșecuri din domeniul privat, într -un timp
scurt, ceea ce a dus la pierderea încrederii investitorilor în capacitatea managerilor de a conduce
marile corporații sau chiar instituțiile publice.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a lansat în 1999 un set de
principii considerate necesare de urmat pentru un sistem de guvernanță corporativă eficient.
Rolul declarat al acestor princi pii este de a îmbunătăți cadrul legal de la nivelul fiecărei țări
pentru ghidarea investitorilor, a managementului companiilor, prin dezvoltarea unui sistem optim
de GC. Principiile OCDE menționează, de asemenea, că un cod de guvernanță corporativă ar
trebui să traseze direcții strategice pentru c ompanii, să determine responsabilizarea boardului de
directori în fața investitorilor, dar și mecansimele prin care directorii trebuie să monitorizeze
activitatea managerilor.
Economiile emergente au început să fie considera te în ultimii ani “motoru l” creșterii
economice globale, iar o consecință a fost necesitatea implementării unor coduri de “bună
practică” î n afaceri pentru a crește atractivitatea investitorilor, dar și pentru a se alinia la cerințele
instituț iilor6.
Orice cod de guvernanță corporativă ar trebui să solicite companiilor să prezinte
informații referitoare la poziția financiară, performanțele companiei, dar și rapoarte care privesc
proprietatea și guvernanța companiei. Mai mult , în urma elaborări i de către OCDE a principiilor
de guvernanță și în urma recomandărilor făcute de Banca Mondială, un număr foarte mare de țări
au preluat și transpus principiile în coduri de guve rnanță naționale, transpuneri care nu s-au
realizat fără probleme, diferențele culturale și economice făcându -și simțită prezența.
Printre factorii care generează dificultăți în implementarea unor principii de guvernanță
din țările dezvoltate la nivelul țărilor eme rgente se pot enumera: concentrate, instituții informale,
execuție s căzută, o calitate scăzu tă a auditului, precum și nevoia mai mare de cunoștințe decât de

4 Feleagă et al., “ Guvernanța corporativă în economiile emergente:cazul României ”, Economie teoretică și aplicată,
Volumul XVIII, No. 9(562), 2011
5 Marcel Ghiță, “ Guvernanță corporativă ”, Editura Economică ,București, 2008, – adaptare dupa “Guvernanță
corporativă și managemntul riscurilor”, ediția a II -a, Ins titutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda
6 Gîrbina, M. et al., “ Corporat e Governance Disclosures in Roma nia”, 2012

independență7. Pe aceeași direcție – a importanței mediului local , se menționează că nu există un
model unic de guvernanță. Fiecare structură este unică și, pe cale de consecință, modelul pe care
îl va implementa va fi influențat de particularitățile companiei8.
Guvernanța întreprinderilor apare în țara noastră, din punc t de vedere conceptual și
reglementar, abia la începutul anilor 2000. Întârzierea are ca explicație pașii anevoioși făcuți pe
linia reformelor politice, juridice, economice și sociale. Implementarea guvernanței corporative
în România nu este lipsită de unele inconsecvențe fundamentale9: lipsa unei analize de detaliu
privind raporturile între proprietari și manageri, slaba implicare a celorlalte părți participante în
procesul de luare a deciziilor, lipsa unui cadru conceptual pentru o piață eficient ă și impl icațiile
sale sociale, implicarea discutabilă a auditorilor în promovarea evoluțiilor internaționale, eșe cul
reformelor de implementare a unui sistem contabil în aco rd cu evoluțiile internaționale,
slăbiciunea mecanismelor de control pentru o informare financiară sinceră, relevantă, fiabilă,
inteligibilă, comparabilă și semnificativă.
În 2008, BSE a adoptat un nou Cod de Guvernanță Corporativă, care are la bază
principiile OCDE . Codul a intrat în vigoare începând cu anul fiscal 2009 și este aplicat în mo d
voluntar de către companiile tranzacționate pe p iața reglementată . Prevederile codului au caracter
supletiv față de alte acte normative din România, aplicabile companiilor tranzacționate pe piața
reglementat ă (de exemplu, Legea societăților comerciale, L egea contabilității, Legea privind
piața de capital etc.).
Una dintre principalele probleme ale entităț ilor din România este dată de problemele de
agenț ie. Teoria agenției se referă la relația de agenție, î n care o parte (principalul) num ește o altă
parte (agentul) să îndeplinească un anumit serviciu10. Problema de agenție intervine atunci când
ambele părți vor să îș i maxim izeze beneficiile, iar agentul începe să nu mai acț ioneze excl usiv î n
favoarea principalului. Aceasta g enerează o lipsă a transparenței față de investitori i actuali sau
potențiali, înrădacinarea managerilor precum și un efort insufficient al acestora de a crește
valoarea companiei, ci de a -și maximiza avantajele personale. Pe ntru evitarea problemelor de
agenț ie, consiliul d e administrație ar trebui să stabilească un pachet de remuneraț ie optim al
managerilo r, pentru a -i motiva să acționeze exclusiv în scopul creșterii valorii î ntreprinderii , deci
a beneficiilor investitorilor.
În general, câ nd este vorba despre un pachet salarial în care pa rtea fixă , salariul, are o
pondere foarte mare, este inevitabil ca managerii să se plafoneze și să nu depună eforturi în
sensul creșterii performanțelor companiei. Pe de altă parte, dacă remuneraț ia managerilor va
depinde foar te mult de nivelul performanțe i atinse de companie sau de alț i indicatori, est e foarte
posibil ca managerii să apeleze la manipulări contabile pentru a obține performanțele necesare
maximizării remuneraț iei lor.
De-a lungul timpului s -a ajuns și la întrebarea dacă guvernanța corporati vă este sau va
deveni o necesitate sau obligaț ie? Așa cum am văzut , o bună guvernanță corporativă ajută la
creșterea încrederii investitorilor, la reducerea costului capitalului inducând o stare de stabilitate
cu privire la sursele de finanțare. GC văzută ca setul de responsabilități și practici de conducere
a unei entități, în vederea realizării obiec tivelor strategice ale acesteia prin gestionarea

7 Gîrbina, M. et al., “ Corporate Governance Disclosures in Romania ”, 2012
8 Răileanu, A., Dobroțeanu, C. Dobroțeanu, L., „Probleme de actualitate cu privire la măsurarea nivelului de
guvernanță corporativă în România”, CAFR, Nr.1/2011
9 Feleagă et al., “ Guvernanța corporativă în economiile emergente: cazul României ”, Economie teoretică și aplicată,
Volumul XVIII, No. 9(562), 2011
10 Dragomir,V. , “ Guvernanță Corporativă ”, suport de curs, Academia de Studii Economice București, 2012

corespunzătoare a riscurilor și a resurselor materiale și umane ale soci etății constitui e conceptul
de bază al managementului tuturor activităților sociale .11
Deoarece atât entitățile publice, cât și cele private urmăresc eficiența și profitabilitatea,
crearea locurilor de muncă, competivitate pe piețele interne și externe, iată și motivațiile pentru
care prezent area informațiilor privind guvernanța reprezint ă un instrument puternic pentru
monitorizarea managementului și influ ențează comportamentul corporației.12 Astfel întărirea
practicilor de GC este o parte esențială a procesului de creare a climatului necesar pentru
investiții și dezvoltare economică.
Înțelegerea rolului și a importanței crescute a guver nanței, dar și a unei structuri
transparente de guverna re corporativă poate fi elementu l cheie pentru evitarea unui deficit de
capital în cadrul entității. Totuși în țările din Europa de Sud -Est, transparența și prezentarea
informațiilor pot fi considerate puncte slabe ale GC, cerințele legislative întăresc nece sitatea lor.
Un studiu13 privind măsurarea nivelului de guvernanță corporativă plasează România (în
anul 2000) pe locul ș apte din zec e în ceea ce privește practicile de guvernanță naț ionale. Ca
principale deficienț e sunt menț ionate: slaba aplicare a regleme ntărilor, un rol deficie nt al
consiliului de administrație și o calitate slabă a informatților disponibile acț ionariatului. Autorii
au încercat să surprindă modul î n care companiile l istate BVB se conformează codului de GC.
Rezultatele finale arată că în a nul 2011 managerii români încă au rețineri în ceea ce privește
calitatea prezentării informațiilor ș i a transpare nței tranzacț iilor. Majoritat ea companiilor nu se
conformează cerințelor cu privire la transparența principiilor adoptate, invocâ nd ca principal
motiv costurile ridicate. Un alt mot iv, potrivit autorilor, ar fi că piaț a “nu oferă emitenților o
motivaț ie suficient de puternică pentru a stimula creș terea nivelului de divulgare voluntară a
informațiilor cu privire la guvernanța corporativă .
Romania este la început de drum în ceea ce privește înțelegerea ș i aplicarea pricipiilor
transparenț ei. Și Asociaț ia oamenilor de Afaceri Ca nadieni au ajuns la concluzia că “Guvernanța
coprorativă este ultima grijă a firmelor cotate la Bursa de Valori ”14. Rezultatele analizei
conformării sau neconformării entităților românești cu reglementările de guvernanță corporativă
au aratat că societăț ile devin tot mai responsab ile privind aplicarea reglementărilor de GC.
Astfel, daca în anul 2009, din 21 de entităț i cotate la B VB doar una a completat declarația
“Comply or Explain”, î n anul 2010 din 25 de companii listate la categ oria I, 22 au completat
această declaraț ie.
Introducerea în România a principiilor de guvernanță corporativă în scopul creșterii
performanțelo r economice ale întreprinderilor este absolut necesară, deoarece, în urma unui
proces de priv atizare îndelungat și incomplet există numeroase societăți pe acțiuni care aparțin
statului , dar și unor investitori străini sau autohtoni, iar controlul manageria l este unul prec ar sau
chiar inexistent. Concomitent cu reglementarea și implementarea tuturor elementelor
component e de bază ale guvernanței trebuie acționat și pentru îmbunătățirea climatului de afaceri
din economie. Întărirea disciplinei financiare și contractual e cere luarea de către Guvern și Banca
Naționala a României a unor măsuri de fond pentru lichidarea blocajului financiar și a cauze lor

11 Năstase, P. , “Auditul si controlul sistemelor informaț ionale ”, Editura Economică , 2007
12 Morariu, A. , Stoian, F. , “Promovarea guvernanței c orporati ve în realizarea unui management performant ”,
Revista Audit Financiar Nr 7/2006, p 14 -19
13 Răileanu, A., Dobroțeanu, C. Dobroțeanu, L., “ Probleme de actualitate cu privire la măsurarea nivelului de
guvernanță corporativă în România ”, CAFR, Nr.1/201 1
14 Timea Fulop, M. , “Rolul guvernanței corporative eficiente în vederea înțelegerii și aplică rii adecvate a
principiului transparenței de către entitățile româneș ti”, Revista Audit Financiar Anul X, Nr 92 -8/2012, p 48 -53

generatoare de datorii restante în economie. Codul guvernanței corporative va deveni util și va da
rezultatele scontate numai într -un mediul normal de afaceri15.

2. METODOLOGIA CERCETĂRII

Cercetarea efectuată abordează problemele actuale privind sistemele de guvernanță
corporativă utilizate la nivel național, precum și importanța unui sistem eficient de guvernanță
bazat pe reguli sau pe principii.
Având în vedere realizarea obiectivelor propuse în cadrul cercetării, demersul științific se
bazează pe o abordare cantitativă (studiu cantitativ), care se orientează spre analiza modului de
înțelegere și aplicare a elementelor teoretice.
Tehnica de cercetare este una cantitativ ă, bazată pe un chestionar structurat cu o serie
clară de întrebări prestabil ite, iar respondentul nu va putea schimba cursul acțiunii. Scopul
acestei tehnici este ca datele să poată fi prelucrate statistic și de a fi generalizate pentru testarea
ipotezelor.
Pentru această cercetare am ales metoda pozivistă, care presupune definirea temei de
cercetare, stabilirea ipotezelor, culegerea, prelucrarea și analizarea datelor, precum și prezentarea
rezultatelor.
Scopul acestui studiu este determinarea percepției profesioniștilor din domeniul financiar –
contabil asupra conceptului de guvernanță corporativă. Pentru a stabili dacă GC este un concept
cunoscut și înteles de respondenți, am încercat să aflăm opinia profesioniștilor și răspunsul la
următoarele întrebări de cercetare: În funcție de specificul și mărimea unei entități din Ro mânia,
un sistem de guvernanță coporativă ar trebuie să fie obligatoriu, opțional sau facultativ? Care
este rolul unui cod de guvernanță asupra problemelor de agenție? Cum va fi privită în viitor
guvernanța corporativă în entiățile din România?
Pentru a c onsolida studiul teoretic am realizat și un studiu empiric pentru care am
realizat un chestionar cu 12 întrebări, dintre care 6 sunt cu răspuns unic, 3 cu notare pe o scară de
la 1 la 5 în funcție de nivelul de importanță acordat, 2 cu răspuns multiplu și 1 cu ierarhizare.
Chestionarul a fost aplicat la un eșantion de 76 de persoane. Eșantionul a fost unul stratificat în
funcție de experiența în domeniul financiar -contabil pentru că ne -am dorit ca acesta să reproducă
cât mai fidel structurile și caracterist icile populației din care a fost extras, adică să fie
reprezentativ.
În prima fază am aplicat chestionarul persoanelor care se încadrau în categoria
profesioniștilor contabili timp de două săptămâni, apoi am realizat o sistematizare a răspunsurilor
pe două eșantioane, anume cei care au experiență mai puțin de doi ani și cei care au experiență
mai mult de doi ani, toată acestă organizare în funcție de obiectivele urmărite. Apoi am analizat
răspunsurile în funcție de efectele guvernanței asupra raportării fin anciare, cine sunt cei care
beneficiază cel mai mult de efectele unei guvernanței corporative eficiente, factorii care reduc
efectele problemelor de agenție, obligativitatea sau nu a unui sistem de guvernanță corporativă,
cum este privit un cod de guvernan ță în cadrul IMM -urilor, precum și care va fi vi itorul
guvernanței în România, u rmând ca în p artea destinată prelucrării și i nterpretării rezultatelor să
fie prezentat e succint pe baza unor grafice și a unor corelații toate răspunsurile analizate.

15 Viorel Avram, “ Managementul procesului de creare a valorii î n conte xtul guvernării î ntreprinderii ”, 2003

3. REZU LTATE

Primele două întrebări ale chestionarului au fost pentru s tratificarea populației în funcț ie
de experiența practică (mai puț in de doi ani, între doi și cinci ani, peste cinci ani) și în funcție de
domeniul în care activează aceștia. Astfel 56,58% dintre respondenți au mai puțin de doi ani
experiență (majoritatea fiind studenți), 25% au o experiență de 2 -5 ani, și doar 18,42% dintre
aceștia au peste doi ani de experiență.
În ceea ce privește domeniul de activitate, aproape jumătate din populație, respectiv
48,68% activează în domeniul financiar -contabil, 6,58% în audit, 5,26% în consultanță, 11,84%
în bănci -asigurări și 27,63% activează în alt domeniu (sau nu sunt angajați).
În baza rezultatelor mai sus menționate am considerat reprezentativă eșa ntionarea
populației în funcție de experiența practică, urmând ca interpretările ulterioare să fie influențate
de acest aspect.
Un prim aspect care surprinde înțelegerea avantajelor și a beneficiilor GC a fost aflarea
opiniei celor chestionați cu privire la măsura în care principalele părți interesate (acționarii,
statul, managerii, salariații, investitorii potențiali, creditorii, clienții, furnizorii) beneficiază de
efectele unei GC eficiente.

Fig.1 "Cine beneficiază de efectele unei GC eficiente?"

Respondenții cu peste doi ani experiență au considerat că furnizorii, clienții si statul sunt
părțile interesate care beneficiază cel mai puțin în urma implementării unui sistem eficient de
GC. Nici salariații nu par, în opinia acestora, să beneficieze dec ât într -o oarecare masură de
practici de guvernanță eficiente. Managerii sunt considerați drept principalii beneficiari ai unui
sistem eficient de GC, urmați de investitorii potențiali și de acționarii prezenți. Răspunsurile
celor cu o experiență mai mică de doi ani redau ca principali beneficiari managerii, urmați de
investitorii potențiali și de acționari, iar cei care beneficiază foarte puțin sunt furnizorii, clienții și
statul.
Așa cum se poate observa din grafic, respondenții cu mai multă experiența practică au o
viziune orientată într -o mă sura mai mare asupra abordă rii stakeholder. Este relevant faptul că
investitorii potențiali sunt destul de importanți pentru ambele categorii de respondenți, avân d în
vedere faptul că aceștia au calitatea de ofertan ți de capital, precum și faptul că salariații încă nu
sunt apreciați la adevărata lor valoare – aceea de susținere a performanței pe termen lung a
entității.
În ceea ce privește normalizarea, 72% dintre respondenți consideră că profesioniștii ar
trebui să aibă rol în normalizare, în timp ce aproape 1/2 dintre ei consideră că reprezentanții 0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00StatulActionariiManageriiSalariatiiInvestitorii potentialiCreditoriiClientiiFurnizorii
Peste 2 ani experienta
Mai putin de 2 ani experienta

piețelor de capital și cei ai cabinetelor de audit ar trebui să fie implicați în normalizare. Numai
37% dintre cei chestionați consideră că academicii ar trebui să aibă rol în normalizarea GC.
Analizând răspunsurile cu privire la nivelul de normalizare (internațional, național sau la
nivelul fiecărei companii), observăm că 36,36% dintre responden ții cu o experiență peste doi ani
consideră că normalizarea ar trebui făcută la nivel național, în timp ce 41,86% dintre
respondenții cu o e xperien ță sub doi ani sunt de părere că norma lizarea GC ar trebui realizată la
nivel international. În cadrul fiecărei categ orii de respondenți, variant a conform căreia fiecare
companie trebui e să își elaboreze propriul cod de guvernanță a avut cea mai mică pondere în
totalul răspunsurilor pe categorii.

Fig. 2 "Nivelul de normalizare al GC"

Dacă răspunsurile celor chestionați sunt oarecum apropiate în ceea ce privește
normalizarea, nu același lucru putem spune despre obligativitatea codurilor de guvernanță, unde
opiniile respondenților sunt foarte diferite.

Fig.3 "Obligativitatea codurilor de GC"

Aproximativ 47% din totalul populației consideră că sistemul de GC ar trebui sa fie opțional, de
tip "apply or explain", existând o diferență foarte mare între opiniile celor cu o experiență mai
mică de doi ani și ale celor cu peste doi ani de experiență (vezi Fig.3). Astfel, 44% dintre
respondenții cu mai puțin de doi ani experiență consideră că un cod de guvernantă ar trebui să fie
obligatoriu în totalitate pentru entitățile supuse obligativității și doar 7% din ei consideră că un
astfel de cod ar trebui să fie facultat iv, cu rol de ghidare.
0%20%40%60%80%100%
sub 2 ani peste 2 ani41,86% 33,33% 32,56% 36,36% 25,58% 30,30%
companie
national
international
0%50%100%
sub 2 ani peste 2 anifacultativ
apply or explain
obligatoriu

Lucrurile stau altfel în ceea ce priveste cea de -a doua categorie a eșantionului, unde 33%
dintre cei cu peste doi ani experiență consideră că un cod de GC ar trebui să fie obligatoriu.
Faptul că 15% din această categorie consideră adecvat ca un astfel de cod să fie facultativ, doar
cu rol de ghidare a practicilor de guvernanță, ar putea fi pus pe seama faptului că profesioniștii
contabili își bazează mult mai mult activitatea pe raționament professional. Însă cât de mult
influențea ză implementarea unui siste m de GC raportarea financiară a unei entități?
Fig.4 "Efectele asupra raportării financiare"

Răspunsurile ambelor cate gorii ale populației redau faptul că o guvernanță eficientă
asigură destul de mult creșterea transparenței financiare, dar și nivelul d e răspundere financiară ,
diminuând riscul fraudelor. În privința raportă rii financiare, percepția celor cu experiență sub doi
ani este că rap ortarea va deveni complexă într -o oarecare masură, în timp ce respondenții cu
peste doi ani de experientă consideră că o GC eficientă va spori complexitatea raportării
financiare. Opiniile respondenților față de performanțele finaciare raportate de entităt i subliniază
că GC influențează destul de puțin creșterea performațelor financiare.
În ceea ce privește obligativitatea implementării unui sistem de GC la nivelul
întreprinderilor mari, aproape 95% dintre respondenți consideră că în toate întreprinderile cu mai
mult de 50 de angajați ar trebui să existe implementate principii de GC. Jumătate dintre ei
consideră că toate întreprinderil medii, care au între 9 și 50 de angajați ar trebui să implementeze
obligatoriu un sistem de GC în timp ce doar 5% dintre re spondenți consideră utilă obligativitatea
guvernanței în societățile mici.
Imposibilitatea implement ării unui sistem de guvernantă în societăț ile mici este pusă în
mare parte pe seama faptului că, în aceste firme, managerii sunt de cele mai multe ori
admi nistratori. Din grafic se poate observa că acestui aspect, respondenții cu o experiență mai
mare de doi ani îi acordă o importanță mai mică decât cei cu o experiență sub doi ani,
considerând la fel de importantă problema costurilor prea mari. Ambele catego rii acordă aceeași
importanță lipsei formalizării procedurilor de control intern.
3,94 4,06
3,42 3,88 4,07 4,02
3,49 3,67
3,003,203,403,603,804,004,20
creste
transparenta
financiaraCreste nivelul
de
raspundere
financiara si
scade riscul
fraudelorFirmele vor
raporta
performante
financiare
mai buneRaportarea
financiara
devine mai
complexaMai mult de 2 ani experienta
Mai mult de 2 ani experienta

27,91%
46,51% 18,60% 4,65% 33,33%
39,39% 18,18% 9,09% Costuri prea mari
In firmele mici, actionarii sunt de
cele mai multe ori manageri
Lipsa formalizarii procedurilor de
control intern
Lipsa unei formari profesionale
corespunzatoare a managerilorRespondenti cu peste doi ani experienta
Respondenti cu o experienta mai mica de doi ani Fig.5 "Principalele obstacole în implementarea GC în cadrul societăților mici
În cadrul chestionarului am încercat să aflăm care sunt cei mai importanți factori în
reducerea problemelor de agenție (Fig.6). În opinia respondenților cu o experiență profesională
de peste doi ani, o pregătire corespunzătoare a managementului corelată cu politici de control
eficiente ar putea reduce problemele de agenție, influențând destul de mult acest aspect. La fel de
importante sunt auditul extern ș i monitor izarea performațelor, dar și pachetul de remunerație al
managerilor. Răspusurile celor cu mai puțin de doi ani experiență subliniază faptul că pregătirea
managementului ar putea reduce destul de mult problemele de agenție, împreună cu politicile de
control intern eficiente, un audit extern eficient și o monito rizare activă a performanțelor.
Pachetu l de remunerație al managerilor, este, și în acest caz, considerat a reduce într-o oar ecare
măsura problemele de agenț ie.

Fig. 6 "Factorii care reduc problemele de agenție"

Am urmărit în studiul nostru să determinăm ce pachet de remunerație ar fi optim pentru
reducerea problemelor de agenție. Deoarece modalitatea de remuneratie a managerilor are o
3,203,403,603,804,004,203,86 3,86 3,84
3,51 4,00 4,06
3,91 3,91
3,76 4,09
Mai putin de 2 ani experienta
Mai mult de 2 ani experienta

oarecare importanță în reducerea problemelor de agenție (așa cum am văzut anter ior), cele mai
importante componente ale pachetului salarial al manageri lor, în opinia respondenților, sunt
acțiunile și beneficiile nemonetare. În timp ce respondenții cu o experientă mai mică de doi ani
consideră al treilea factor ca și importanță, bonus urile condiționate de performanțele firmei,
profesioniștii cu o experiență mai mare de doi ani le consideră mai puțin importante (fiind și cele
care determină managerii să manipuleze indicatorii). Cea mai puțin motivantă componentă a
pachetului salarial es te salariul fix (în opinia respondenților cu peste doi ani experiență) și
opțiunile pe acțiuni (conform răspunsurilor celor cu o experiență mai mică de doi ani).

Fig.7 "Un pachet salarial optim pentru reducerea problemelor de agenție?"

Deși opiniile re spondenților în ceea ce privește beneficiarii unui sistem de GC eficient,
în privința normalizării și a obligativității GC, iar obstacole precum costurile mari, lipsa
formalizării procedurilor de control intern împiedică implementarea unui sistem eficient de GC,
respondenții privesc cu optimism spre viitor, 81,58% considerând că importanța guvernanței
corporative va crește.(Fig. 8)

Fig. 8 "Viitorul guvernanței corporative"

2 3 5 1 4
3 1 5 2 4
0 1 2 3 4 5 6Salariu fixBonusuri in functie de performantele…ActiuniOptiuni pe actiuniBeneficii nemonetare
peste 2 ani
10,53%
7,89% 81,58% guvernanta isi va mentine
importanta
importanta guvernantei
va scadea
importanta guvernantei
va creste

4. CONCLUZII
În urma cercetării putem afirma că, deși în România GC a apărut și s-a dezvoltat abia la
începutul anilor 2000, în momentul de față putem vorbi de un real progres în ceea ce privește
importanța și impactul în cadrul entităților. Dacă la început ne confruntam cu lipsa unui cadru
conceptual, acum avem un Cod de Guvernanță al Bursei de Valori, cu un eșec al reformelor de
implementare a unui sistem contabil în acord cu evoluțiile internaționale, acum societățile cotate
sunt obligate ca începând cu 2012 să aplice IFRS, iar exemplele ar putea continua.
În demersul nostru am put ut identifica că GC oferă un mai mare grad de asigurare asupra
faptului că la nivelul entității este implementat un sistem de control eficient, afacerea fiind
condusă în interesul investitorilor și a părților interesate fie că vorbim de o obligativitate a
codului de guvernanță, fie de un sistem de tipul “comply or explain”, fie că vorbim de un sistem
facultativ.
Obiectivul acestui studiu a fost să determine care este percepția profesioniștilor contabili
asupra guvernanței corporative în România. În opinia r espondenților GC ar trebui implementată
de către societățile cu peste 50 de salariați, dar companiile să nu fie obligate să aplice un set de
reguli, ci mai degrabă un set de principii, de la care, dacă se abat să explice care a fost motivația
(comply or ex plain). Normalizarea ar trebui făcută de către profesioniști și de reprezentanții
piețelor de capital, la nivel național sau internațional. Deși principalele obstacole care împiedică
implementarea unui sistem de guvernanță la nivelul unei companii identifi cate au fost costurile
mari, faptul că managerii sunt administratori dar și lipsa formalizării procedurilor de control
intern, beneficiile ar trebui să depășească aceste obstacole, în condițiile în care un sistem de
guvernanță eficient înseamnă atragerea d e capital, transparență, nivel de răspundere ridicat și un
grad de încredere mult mai mare. Creșterea transparenței în relațiile cu investitorii, dar și o
calitate ridicată a raportărilor financiare sunt elemente definitorii care pot influența investitorii
potețiali in asumarea riscului de a investi într -o afacere. Importanța GC va crește în următorii
ani, în condițiile în care companiile vor să rămână competitive pe o piață mereu în schimbare, iar
un sistem de GC eficient ar putea fi atuu pentru atragerea de capital financiar dar și uman.
Am putut observa că , concomitent cu reglementarea și implementarea tuturor elementelor
de bază ale guvernanței, trebuie acționat și pentru îmbunătățirea climatului de afaceri din
economie. Așa cum spunea și Viorel Avram, u n cod de guvernanță va deveni util și va rezultatele
scontate numai într -un mediu normal de afaceri. Pe de altă parte printr -o raportare corectă
companiile își asigură poziții competitive, deoarece vin în întâmpinarea nevoilor investitorilor,
acționarilor, managerilor, pentru că aceștia sunt o parte integrantă a economiei de piață care aduc
beneficii companiilor prin responsabilizarea în mod public.
Cercetarea într -un domeniu de interes, așa cum este în cazul nostru guvernan ța
corporativă implică și o serie de perspective ale cercetării precum:
ță corporativă în domenii diferite (domeniul financiar –
bancar ș i acela al institu ților publice);
șntionului din cadrul studiilor de caz în vederea reflectări i situației în care
ne aflăm în ceea ce prive ște aplicarea codului de guvernan ță corporativă și dispozița entităților
în vederea contribu ței la o guvernan ță corporativă eficientă
șantionului pe bază de țări în ceea ce prive șe studiul empiric, luând în calcul
și țării din afara Uniunea Europeană
guvernanta la nivelul țăii noastre.

BIBLIOGRAFIE

1. Albu , C., “Audit intern”, suport de curs, Academia de Studii Economice București, 2010
2. Codul de Guvernanță Corporativă a Bursei de Valori București
3. Dănescu, T., Spătă ceanu, O., “Guvernanță Corporativă -principii aplicabile entităților listate
pe o piață reglementată de capital”, Revista Audit Financiar Nr. 8, p 31 -38, 2008
4. Dobroț eanu,C., Dobroț eanu, L ., “Audit intern” Editura Infomega, 2007
5. Dragomir, V. , “Guvernanță Corporativă”, suport de curs, Academia de Studii Economice
București, 2012
6. Dumitrașcu, M., Savulescu, I ., “Internal Control and the Impact on Corporate Governan ce in
Romanian Listed Companies”, Journal of Eastern Europe Research in Business and
Economics, 2012
7. Feleagă, N., Feleagă , L., Dragomir, V ., Bigioi, A. , “Guvernanța corpor ativă în economiile
emergente: cazul României”, Economie teoretică și aplicată, V olum ul XVIII (2011), No.
9(562)
8. Fülöp, M., “Rolul guvernanței corporative eficiente în vederea înțelegerii și aplică rii ade cvate
a principiului transparenț ei de către entitățile româneș ti”, Revista Audit Financiar, Nr 92 –
8/2012, p 48 -53
9. Gîrbina, M ., Albu, N., Albu, C., “Corporate Governance Disclosures in Romania”, 2012
10. Hermanson, D., Rittenberg , L., “Internal Audit and Organisational Governance”, The
Professional Practices Framework for Internal Auditing, p. 25 -71, 2003
11. Higson, A ., “Is corporate governance a modern fantasy?”, International Accountant,52,p 16 –
17, 2010
12. Legea 31/1990 privind societățile comerciale, modificată și republicată
13. Mamzi, M ., “Guvernanță Corporativă și profesia contabilă: competență și responsabilitate” ,
Congresul CECCAR 7 -8 septembrie 2012
14. Morariu, A., Stoian, F ., “Promovarea guvernanței corporative î n realizarea unui management
performant”, Revista Audit Financiar Nr. 7, p 14 -19, 2006
15. Năstase, P . et al, “Auditul și controlul sistemelor in formaționale”, Editura Economică , 2007
16. Răileanu, A., Dobroțeanu, C, Dobroț eanu, L.,“ Probleme de actualitate cu privire la
măsurarea niv elului de guvernanța corporativă în Româ nia”, Revista Audit Financiar, nr 1, p
11-16, 2011
17. Van Loon, R. “Corporate Governance and Risk Management” suport de curs, Amsterdam
Business School